Alta Mantionare, Pagina 4
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTA ROMÂNĂ DE ISTORIA PRESEI Anul I, nr. 2, 2007 Periodic editat de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ISTORIA PRESEI ISSN 1843-0309 Redactor şef Marian PETCU Universitatea din Bucureşti [email protected] Secretar general de redacţie Aurelia LĂPUŞAN Universitatea „Ovidius”, Constanţa [email protected] Tehnoredactor: Traian VOINEAGU Colegiul redacţional Acad. Dan Horia MAZILU – Academia Română Acad. Alexandrina CERNOV, Universitatea din Cernăuţi, Ucraina Prof. univ. dr. Victor CIUPINĂ, Universitatea Ovidius din Constanţa, Preşedintele Filialei Constanţa a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România Dr. Elena ABRUDAN - Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Dr. Jean Pierre BACOT – „Reseaux”, Paris Dr. Alina BÂRGĂOANU, S.N.S.P.A., Bucureşti Dr. Ion BULEI – Universitatea din Bucureşti Dr. Mariana CERNICOVA, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara Dr. Cristina COMAN, Universitatea din Bucureşti Dr. Maria DANILOV - Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Rep. Moldova Dr. Ion DUR – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu Dr. Peter GROSS - University of Tennessee, S.U.A. Dr. Silvia GROSSU – Universitatea de Stat a Moldovei, Rep. Moldova Dr. Michel PALMER – Université Paris III, Franţa Dr. Mircea POPA – Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia Dr. Ilie RAD – Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Dr. Luminiţa ROŞCA – Universitatea din Bucureşti Dr. Ion ZAINEA – Universitatea din Oradea Coperta: Prof. Constantin GRIGORUŢĂ, adaptare grafică după o imagine de arhivă Partener: Filiala Constanţa a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România B-dul Mamaia nr. 124, Constanţa; Telefon: 0241/611 383 SUMAR Pentru o istorie a presei din România, Marian PETCU, conf. univ. dr., Universitatea din Bucureşti...................................................................... pag 4 „Rampa” – primul ziar cultural românesc, Monica POPESCU, absolventă F.J.S.C., Universitatea din Bucureşti ……………………............................…… pag 5 Benjamin Fundoianu, în periodicele începutului de secol XX, Speranţa MILANCOVICI, asist. univ. drd., Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad .........……………………….............................….. pag 9 „Memra”- câteva desluşiri despre singura publicaţie românească de inspiraţie guénoniană, Marcel TOLCEA, prof. univ. dr., Universitatea de Vest, Timişoara .......................................................... pag 13 Tată şi fiu, acelaşi destin - jurnalistica Inedite despre I.N. Roman şi Horia Roman Aurelia LĂPUŞAN, conf. univ. dr, Universitatea Ovidius Constanţa......................................................... pag 16 Un ziar „kosovar” la Constanţa, în 1932 - Ecouri la 75 de ani de la primul număr George SURUGIU, cadru didactic asociat, F.J.S.C., Universitatea din Bucureşti...................................... pag 22 Tradiţii ale presei bulgare în România (I) Eneva SVILENA, jurnalistă, Silistra - Bulgaria.......................................................................................... pag 24 Obsesia europeană, în presa începuturilor Marian PETCU, conf. dr., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti..................................................................................................................... pag 27 Versiunea în română a Buletinului Eparhiei Chişinăului (1867- 1871) Dr. Dinu POŞTARENCU, cercetator, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Chişinău...................... pag 29 Act Constitutiv al Asociaţiei Române de Istorie a Presei........................................................................ pag 31 Statutul Asociaţiei Române de Istorie a Presei....................................................................................... pag 32 Pentru o istorie a presei din România Marian PETCu Se împlinesc, în 2007, 85 de ani de la apariţia primei din R. S. România, care preconizează pregătirea unui volum de sinteze consacrate istoriei presei autohtone - „Istoria presei studii consacrate istoriei jurnalismului românesc (…) volumul româneşti dela primele începuturi până la 1916”, de Nicolae urmează să fie prezentat în 1970, Comisiei internaţionale de Iorga. Bun prilej pentru a realiza un bilanţ, fie şi provizoriu, al istoria jurnalismului, cu prilejul celui de-al XIII-lea Congres rezultatelor cercetării din domeniu. internaţional de ştiinţe istorice…”.(3) Din evocările istoricilor După cum se ştie, seria evocărilor, schiţelor istorice şi a Constantin Antip şi Tiberiu Avramescu, rezultă că s-a constituit micromonografiilor consacrate istoriei presei include contribuţii un colectiv, s-a definit o metodologie şi chiar au început munca semnate de Mihail Kogălniceanu („Jurnalismul românesc în de documentare-redactare a promisului volum de studii însă, 1855”), Ilarie Chendi („Începuturile ziaristicei noastre”,1900), I. în cele din urmă, proiectul a fost abandonat. Se pare că nici Lupaş („Din trecutul ziaristicei româneşti”, 1916), Aurel Cosma jurnaliştii nu s-au arătat interesaţi de o astfel de operă de jr. („Istoria presei române din Banat”, 1932), dar şi pe cele ale recuperare, cu excepţia puţinilor publicişti care elaborau schiţe altor filologi, istorici, bibliotecari, jurnalişti, muzeografi etc. istorice pentru revista Presa noastră. Practic nu a existat an în care să nu fi fost publicată cel puţin o În anul 1968 apar cele două volume ale lucrării „Presa „privire înapoi” asupra presei, oricât de modestă ca întindere literară românească. Articole program de ziare şi reviste”, sau ca profunzime. ediţie de Ion Hangiu. Tot în anii ’60, ziaristul şi istoricul militar Ne lipsea însă o lucrare de sinteză. Aşa se facă că la 1922, Constantin Antip publică un volum de „Contribuţii la istoria presei la cererea Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, Nicolae Iorga române” (Uniunea Ziariştilor din R. P. R.), ulterior, „Istoria presei publică „Istoria presei româneşti dela primele începuturi până la române”, lucrare tipărită de Facultatea de Ziaristică a Academiei 1916”, lucrare ce include şi capitolul numit „Cu o privire asupra „Ştefan Gheorghiu”, în anul 1979. Antip face o altă periodizare: presei româneşti din zilele noastre de C. Bacalbaşa, Preşedintele „Apariţia presei. Momente de referinţă ale evoluţiei ei pe plan Sindicatului Ziariştilor” (Atelierele Societăţii Anonime Adevărul). mondial”, „Începuturile presei române. Primele ziare şi reviste Lucrarea a fost structurată, după cum urmează: „Dibuiri şi din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania” (I), „Dezvoltarea începuturi” (I), „Cele dintâiu publicaţii juridice. Epoca lui Eliad presei în timpul revoluţiei de la 1848, în lupta pentru înfăptuirea şi Asachi” (II), „Presa culturală-politică a generaţiei dela 1840” statului naţional român modern” (II), „Presa română în perioada (III), „Presa românească revoluţionară şi reformistă dela 1848 de la unirea din 1859 la unirea din 1918” (III), „Presa în perioada la 1859” (IV), „Presa românească după unirea pricipatelor” decembrie 1918-23 august 1944” (IV).(4) (V), „Presa românească dela 1866-1884” (VI), „Ziarul de opinie Să reţinem că în aceeaşi perioadă apăreau şi cele trei publică” (VII). Istoria semnată de ziaristul Iorga va fi re-editată, volume ale lucrării „Presa muncitorească şi socialistă din după anul 1989, de Fundaţia Rompres şi de Muzeul Literaturii România” (redactată de Institutul de studii istorice şi social- Române. politice de pe lângă C.C. al P.C.R., Editura Politică), volumul Inspirat de unul dintre profesorii săi, Pamfil Şeicaru va „Reviste progresiste româneşti interbelice” (Minerva, 1972), încerca să elaboreze o lucrare consacrată, de asemenea, presei precum şi o antologie consacrată presei literare româneşti a române, încă din timpul studenţiei: „…în 1914, la seminarul de secolului XIX, de Aurel Petrescu. sociologie, profesor fiind Rădulescu-Pogoneanu, am pregătit Demne de amintit sunt lucrările semnate de Georgeta ca lucrare secundară <Istoria presei româneşti>. Mi-a înlesnit şi Nicolin Răduică, „Calendare şi almanahuri româneşti, 1731- să am primă desfăşurare dialectică a generaţiilor. Îţi ilustrez un 1918” (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 capitol: 1883-1898 - presa socialistă - şi 1899-1900, când apare -cuprinde 450 colecţii, cu un total de 2.192 volume); Ion România jună, ziar cotidian sub direcţia lui Aurel Popovici. Hangiu, „Dicţionar al presei literare româneşti, 1790-1982” Era noua generaţie naţionalistă…”, după cum îi scria lui Radu (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, ediţia Valentin, în 28 august 1974. (1) a doua inventariind titlurile apărute până în anul 1990, la Peste alţi 36 de ani, în exil, Şeicaru finalizează o sinteză Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996); Georgeta amplă despre evoluţia presei noastre: „…în ce priveşte Istoria Răduică, Nicolin Răduică, „Dicţionarul presei româneşti, 1731- Presei o am în manuscris. Cum am scris-o în 1950 când stăteam 1918” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995 - cuprinde 7.500 de la Palma de Mallorca, recitind-o mi-am dat seama că nu este titluri), precum şi „Presa basarabeană de la începuturi până în suficient de documentată şi îmi rezerv s’o revizuiesc când termin anul 1957. Catalog” (ediţie de Lidia Kulikovski, Chişinău, 2002). publicarea în germană a unor serii de cărţi…”, îi scria Şeicaru lui În momentul de faţă nu avem, după ştiinţa mea, decât trei Ovidiu Vuia, de astă dată.(2) Abia după 57 de ani manuscrisul ediţii anastatice ale unor titluri reprezentative: Dacia literară, lui Şeicaru avea să fie publicat, din păcate, fără un aparat critic 1972 (Editura Minerva - ediţie de Maria Platon); Propăşirea. adecvat (Paralela