Arhive Personale Şi Familiale
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată în măsura în care adevărul istoric este cunoscut, înţeles şi însuşit, iar învăţămintele desprinse devin realitate şi nu doar ilustrări episodice risipite de-a lungul timpului. La început de mileniu şi secol, Arhivele Naţionale ale României, instituţie de stat creată în urmă cu 170 de ani, având menirea de a aduna şi proteja documentele, se află în faţa unor transformări de structură legate de exercitarea atribuţiilor majore ce îi revin în crearea, administrarea, conservarea şi folosirea Fondului Arhivistic Naţional, de modernizarea întregului său sistem, de reevaluare a dialogului cu lumea ştiinţifică şi publicul larg, precum şi a mijloacelor de comunicare şi acces rapid la fondurile şi colecţiile arhivistice pe care le păstrează. Trăinicia peste veacuri a Arhivelor Naţionale ale României se explică prin valoarea istorico-documentară a tezaurului arhivistic pe care îl administrează, numărul mare de fonduri şi colecţii arhivistice pe care le conservă (peste 30000 de fonduri şi colecţii ce însumează circa 280000 metri liniari de arhivă), interesul tot mai larg, greu de estimat, faţă de documentul de arhivă ca izvor istoric şi probă juridică, manifestat de către cetăţeni români şi străini, dar şi prin dăruirea şi strădania cu care generaţii de arhivişti au organizat, prelucrat şi publicat documentele ce constituie Fondul Arhivistic Naţional. In Arhivele Naţionale documentele sunt organizate în fonduri şi colecţii arhivistice, respectându-se principiile de fondare şi ordonare a documentelor, de clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unităţilor de păstrare şi de prelucrare de specialitate a acestora. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă cu predilecţie arhive create de instituţii centrale, fonduri personale, familiale şi colecţii de documente de mare importanţă. La direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale sunt gestionate fondurile arhivistice create de instituţii, întreprinderi şi bănci zonale, personalităţi şi familii de interes local (unele dintre acestea deţin şi fonduri sau fragmente de fonduri create de mari personalităţi şi familii), precum 8 şi numeroase colecţii de documente. Semnalăm faptul că la unele direcţii judeţene sunt păstrate şi fonduri arhivistice create de instituţii centrale1 cu atribuţii la nivelul provinciilor istorice româneşti. Între cele mai valoroase şi interesante tipuri de fonduri existente în Arhivele Naţionale ale României se numără şi fondurile personale şi familiale. Peste 1500 de asemenea arhive create de personalităţi româneşti şi străine, de familii importante sau mai puţin importante în istoria poporului român sunt prelucrate şi protejate cu grijă în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Direcţiei Municipiului Bucureşti şi la cele 40 de direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale. Lucrarea Arhive personale şi familiale este un repertoriu al arhivelor de această categorie, achiziţionate şi introduse în circuitul ştiinţific de Arhivele Naţionale ale României până în anul 2000. Piesele documentare ce intră în componenţa unor astfel de fonduri fac cunoscut rolul personalităţilor în societate, dezvăluie viaţa particulară a creatorilor de arhive, conturează zbaterile, succesele şi neîmplinirile acestora, dorinţele înfăptuite sau neatinse niciodată, descriu complexitatea relaţiilor dintre membrii unor familii, prieteniile şi duşmăniile, faptele importante şi măruntele crâmpeie din viaţa oamenilor importanţi, a celor simpli sau a marilor şi micilor familii. Istoria nu s-a scris şi nu va fi scrisă numai pe baza documentelor administrative, oficiale, alături de acestea este vital să fie semnalate şi fructificate arhivele personale, create de cei care fac istoria pas cu pas. Desigur că cele două tipuri de arhive – oficiale şi particulare – se completează reciproc, dar cele din urmă dau originalitatea, culoarea, spiritul şi mentalităţile unei epoci. Arhivele personale şi familiale sunt în aceeaşi măsură viaţă şi istorie. Importanţa şi numărul considerabil al unor astfel de fonduri păstrate în depozitele Arhivelor Naţionale ne-au determinat să elaborăm repertoriul în două volume. Primul cuprinde descrierea arhivelor personale şi familiale conservate la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale şi direcţiile judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa şi Covasna. Cel de-al doilea volum va fi constituit din prezentările arhivelor personale şi familiale existente în depozitele celorlalte direcţii judeţene. Repertoriul este constituit din fişe complexe de prezentare a documentelor fondurilor personale şi familiale şi a unor colecţii de documente clasate alfabetic, pentru fiecare deţinător de arhivă şi concepute potrivit cerinţelor şi uzanţelor de 1 La Iaşi – Divanul Domnesc (1786-1862); Ministerul de Finanţe al Moldovei (1763- 1862); Ministerul de Justiţie al Moldovei (1832-1862); Ministerul de Interne al Moldovei (1831-1862); Secretariatul de Stat al Moldovei (1832-1862); la Cluj – Directoratul Fiscal (1722-1918); Tezaurariatul Minier al Transilvaniei (1694-1848); la Alba Iulia – Tezaurariatul Montanistic al Transilvaniei (1772-1848); la Sibiu – Dieta Transilvaniei (1520-1900) şi Tezaurariatul Transilvaniei (1690-1864); vezi şi la Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente în depozitele Arhivelor Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1978, p. 429- 443. 9 elaborare a unui repertoriu arhivistic: 1– denumirea fondului, date generale despre fond: anii extremi ai documentelor, numărul unităţilor arhivistice, numerele de inventare arhivistice şi limbile în care sunt scrise documentele; 2 – informaţii generale despre creatorul fondului; 3 – descrierea conţinutului şi genului documentelor arhivelor personale şi familiale; 4 – referinţe despre locurile de depozitare a diferitelor fragmente de fond aparţinând aceluiaşi creator şi 5 – bibliografia fondului sau colecţiei, acolo unde aceasta a putut fi depistată şi studiată. Menţionăm că, pentru unele direcţii judeţene au fost repertorizate şi colecţii de arhive personale sau familiale, precum şi fragmente din colecţiile de documente provenite din achiziţii compacte, prelucrate în inventare separate sau evidenţiate în acestea şi definite ca aparţinând unor persoane sau familii2. O asemenea opţiune are ca bază argumente ce ţin de oportunitatea şi operativitatea intrării în circuitul ştiinţific a unor surse istorice care întregesc baza documentară referitoare la creatorii arhivelor personale şi familiale păstrate la unele direcţii judeţene şi de faptul că în multe cazuri acestea deţin o cantitate mică de astfel de arhive. Unele precizări trebuie făcute şi pentru Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. La acest mare deţinător de fonduri şi colecţii extrem de importante, au fost prezentate arhivele ce se încadrează în categoria fondurilor personale şi familiale, excepţie de la acest criteriu făcând-o colecţiile constituite pentru unele dintre marile personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, cum sunt Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga şi pentru unele personalităţi străine, cum ar fi Paul Bataillard. Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă documente referitoare la personalităţi şi familii şi în colecţia „Achiziţii Noi”3, în multe alte colecţii de documente4 şi manuscrise5, în Colecţia Personalităţi6 din domeniile 2 Este cazul direcţiilor judeţene Arad, Bacău, Bihor, Braşov, Buzău, Caraş-Severin şi Covasna. 3 Bellu Barbu, Apostoiu P., Bolintineanu C. Şt. şi Bolintineanu Al., Brătăşanu D., Brescan I., Cachi Alexandru Ene, Călinoiu Ioniţă, Cantacuzino I. A., inventar nr. 86; Cioculescu Şt., Ciorănescu, Ciuceanu Ştefan, Cocărăscu I., Colibăşeanu, Cosmescu, Depărăţeanu Teodor, Diţulescu Florea, Dubău A., Filipescu G. Em., Filişanu Smaranda, Filitis Procopie, Frunzescu Iancu, Gribinicea Iosif, Gurănescu, Ivanovici Gh., inventar nr. 87; Krupenschi, inventar nr. 88, Hurmuzaki,