ARHIVETE NATIONALE ALE ROMANIEI

-; t.ir-*."q8 " r^i r-g :l r'1:F ALEXAND RINA CANTACUZIN O $I MI$CAREA FEMINISTA DIN ANII INTERBETICI

vot. II

-- Edilie de documente elaborati de: ANEMARI MONICA NEGRU

CETATEA DE SCAUN bV*p*: CUPRINS fficr !a.-ptuo"i$t , I f r {t ffis7a1t<\l

rcit sfurea ne aut o rizatd t n ffior. STUDIU INTRODUCTIV

Documente privind activitatea Alexandrinei Gr. Cantacuzino in cadrul organizafiilor:

I. Uniunea Intelectuali Romini

Despre istoria Uniunii Intelectuale RomAne (UIR) se cunosc pufine aminunte, de aceea informaliile furnizate de documentele pistrate in fondul familial Cantacuzino la Arhivele Nalionale ale RomAniei sunt deosebit de valoroase. in special dosarele Bg qi 2ry, care integreazi procesele verbale originale ale gedinqelor UIR, de la intemeiere (4 octombrie 19z6), pAni in 1937, constituie izvoarele reprezentative ale istoriei asociafiei. Pe baza acestor surse arhivistice, am incercat si reconstitui, cronologic, uneori fragmentar, activit5lile gi evolufia Uniunii Intelectuale RomAne. Uniunea IntelectualS RomAni a fost infiinlati la 4 octombrie 1926, cAnd s-au reunit in casele principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino din Calea Victoriei nr. zz4 (vezi Anexa Nr. r), intelectuali de prestigiu. Atunci s-a stabilit la conducerea UIR un comitet de patronaj . Pregedinte de onoare a fost desemnatd Regina Maria a RomAniei, iarin calitate de membrii erau invitali prelafi - Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Suciu al Blajului -, feministe active precum Elena Vicirescu, , Callpso Botez, Sabina Cantacuzino, academicienii Vasile PArvan, vice-presedinte al Academiei RomAne, Ioan A1. Britescu-Voinegti, Ion Nistor, Iacob Negruzzi, finanfigtii Mihail Oromolu, guvernatorul Bincii Nafionale, Gheorghe Buzdugan, prezident la Curtea de Casalie, scriitorii Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, politicienii , Ministru plenipotenfiar, delegat al RomAniei la Societatea Nafiunilor, P. P. Negulescu, profesor universitar, pregedintele Camerei 9.a., deci elita intelectualS a RomAniei interbelice. Comitetul de acfiune era format din academicieni qi profesori universitari, precum Constantin Ridulescu-Motru, filozof, pregedintele Academiei RomAne in anii r938-r94r, Gheorghe lileica (agregat la Sorbona), Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electro-tehnic, Gheorghe Mironescu, decanul Facultigii de Drept din Bucuregti, senator, Gheorghe Tagc5, profesor universitar, Mircea Djuvara, profesor la Universitatea din Bucuregti. Din comitet mai fhceau parte gi , redactor la revista Ideea Europecnd, Constantin Hamangiu, consilier la Curtea de Casafie, Alexandru Hodo:. directorul Teatrului Nafional, deputat, Emil Riegler, scriitor, Alexarldrina Gr. Cantacuzino, vice-prezidenta Consiliului Internafional al Femeilor. Cahp.o Botez, pregedinta secliei feminine la Institutul 8 Alexandrina cantacuzino Ei miscarea feministd din anii interbeiici, vol. II Social, principesa Ioana Ghica, Zoe Caribol, Lia Dobrescu, avocat, \icorae Dianu, directorul presei din Ministerul de Externe - vezi Anexa nr. 2. Biroul era prezidat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, iar membrii erau secretari doi generali: Ion Pillat gi Emil Riegler si o secretari: Lia Dobrescu. Sediul UIR a fost organizat la casele Alexandrinei Cantacuzino din Calea victoriei nt. zz,,la casei Femeii din str. Dem. I. Dobrescu, Splaiul Independenfei nr. 40, t" rrrrrdagia caror din str' I Dem. I. Dobrescu (acum Bibrioteca Centrali universitari). o asemenea componenfr intelectuari valoroasi creeazi imaginea unei societSgi moderne, dinamice, creative in anii interbelici. Dar, sd nu uitim totugi, ci majoritatea acestor membrii ai uIR erau birbali. Raportul net favorabil membrilor birbaqi ai societSlii evidenfiazi situaqia femeilor romane in epoci, ele fiind finute la distanfi de activitatea intelectualS, dar si inceputurile afirmirii lor sociale culturale. ,zo, si De exemplu, in anii femeile erau exclus" d" h ;";;;il;;; privind o temi la modi: federalismur european. o grupare exclusiv mascurini, in frunte cu filozoful constantin Ridulescu-Motru, a editat la Bucuresti, in perioada 19L9-1927, revista ldeea europeand. in articorere revistei, chiar qi Alexandrina cantacuzino era mentionatS o singurS dat5, ca participanti la Federalia Uniunilor Intelectuale, asociatie pro-europeanS, infiintati in anii 'zo de l(arl Anton Rohan'. Fondul Cantacuzino familiar nu pdstreazd gi alte informafii cu privire la infiintarea gi organizarea UIR. Mai aflim doar unele aspecte privind finantere societiqii, care proveneau, probabil, din cotizafiile membrilor qi din diferite subventii, de exempluin anii Lg27'r92ga obflnut asemenea ajutoare de la Ministerele de Interne gi de Externe, precum;i de la Banca Naqionali,. UIR a reugit si organizeze anual adunare generali gi congres, de asemenea diverse conferinte ;tiinEifice cu tematici prestabilitr ,viziteale unor personalitiqi striinitate. din Un obiectiv important al UIR era afirmarea pe plan international gi stabilirea de legituri cu asociatii similare europene. i.r scop, UIR a organizat cilitorii, receptii, conferinfe si congrese """*i ale unor scriitori striini ?n gi ale intelectualilor romani in diferite tiri, precum si numeroase manifestrri gtiinEifice gi artistice. in urR ;edinqa din 13 octombrie ry26 s-a hotdrat aderarea la Federafia Intelectuald Internationali, iar in zilele de rg, r9 si zo octombrie t926, Constantin Pillat a participat la congresul Federagiei Intelectuale Internafionale de la viena. inifiativi prolifici a UIR a fost infiinrarea secqiei ,,prietenii Muzeelor,, ("Amicii Muzeelor"), sub conducerea profesorului universitar Alexandru Tzigara- Samurcas' Astfel, la r9 ianuari et927 s-au intrunit, sub auspiciile Uniunii Intelectuale Romane, membrii secfiei ,,Amicii Muzeelor", la casele Arexandrinei cantacuzino din

' Alexandru Murad-Mironov, Diferenpe de gen in actisimul romdnesc ptoeuropean interbelic, in cadrul proiectuluivalorificareaidentitdsiloi culturale.in procesele globale, 2oo7-2ot3,posDRu - l 'Arhivele^,q,{l1wy..ultura.postioc."cud.ro/",r.*",i7"i.r""a*_murad%zJmironov.pdf Nafionale ale Rom6niei (ANR), Seniciui -{rl.'i'eror N"tio"J; i;;rice centrale (5ANIC), fondfamilial Cantacuzino, dosar g9, f, rz.f, manusciis. -:: -::rici. vOI. II Alexandrina Cantacuzino;i mi;carea,ieministd din anii interbelici, vol. lI 9 _::r, \icolae Dianu, Calea Victorieinr. zz4 -veziAnexaNr. r, pentru a se constitui intr-o asociafie, avAnd ca scop prop5girea gi imbogilirea muzeelor nationale, dezvoltarea cunogtintelor cu -:: rembrii erau doi -.'- privire la arta romAneasci prin propagandi susfinuti in striinitates. Din biroul :rescu. Sediul UIR -,:::'lei a secfiei ,,Amicii Muzeelor" frceau parte: Alexandru Tzigara-Samurcag - pregedinte, nr. 2z4,la Casei Zoe Caribol - vice pregedintS, Ecaterina Cerchez si principele BrAncoveanu - ': ia Fundafia Carol I secretari, iar I. Lugosianu- casier. secfia ,,Amicii Muzeelor" a aderat la oficiul :-,-,.1 i Internafional al Muzeelor Cooperafiei Intelectuale, a organizat diferite conferinte, :_ imaginea ==aza unei de exemplu despre arta icoanelor. sa nu uitim totusi, cE Un alt obiectiv urmirit cu perseverenti de UIR qi Alexandrina Gr. Cantacuzino -:ci lalorabil membrilor a fost rezolvarea problemei minoritifilor. S-a decis gi a se da mandat lui I. Lugo;ianu :l,lca, ele fiind finute la gi lui Nicolae Dianu si intemeieze in Ardeal, la Cluj gi Sibiu, secfii ale uniunii airmarij lor sociale gi Intelectuale Romdne, care si stabileasci legituri cu intelectualii minoritari. Cu acest : la dezbaterile oficiale scop, delegati ai societetii - Alexandrina Gr. Cantacuzino, Alexandru Tzigara- : e-rclusit- masculinl, in samurcaE gi Emil Riegler - au participat in perioada 20 - 22 octombrie rgzT la Bucurepti, in perioada congresul de la Heidelberg a Federafiei Internafionale a Uniunii Intelectuale. chiar si Alexandrina Tematica congresului a fost: Rolul rstoriei in con;tiinfa nafiunilora . La congres, la Federaqia Uniunilor Alexandrina Gr. Cantacuzino a luat cuvAntul impotriva ,,iegirii nedreptiqite" a lui : Karl Anton Rohan'. Echardt, delegatul Ungariei. Ea a evidenfiat rolul istoric al RomAniei in apirarea iiormatii cu privire la cregtinitilii, in conservarea traditiei mediteraneene qi lipsa de tact a delegatului ecre prir-ind finanfele Ungariei, care, la o intrunire meniti a apropia popoarele, punea in discufie chestiuni rbrilor din diferite ;i politice ce nu aveau rost in dezbaterile Uniunii. TotodatS, printesa Cantacuzino a :roare de la Ministerele afirmat ci nu se puteau stabili relafii intelectuale, cAt timp cirfile erau foarte scumpe, iar intelectualii din lirile cu valuti micd nu reuteau s5-si procure lucriri congres, de asemenea striine. Ea cerea ca Federafia Uniunilor Intelectuale si intervind pe lAngi marile case r unor personalitili din de edituri mondiale, ca acestea si inlesneasci vAnzarea de cdrti gi reviste cu un pref mai redus5. ernational gi stabilirea Tot in anttl t927, Maria Glogoveanu evidenliazi succesul Alexandrinei I a orgarizat c5ldtorij Cantacuzino la congresul Federaliei Internafionale a Uniunilor Intelectuale de la . in RomAnia gi ale Praga. Alexandrina Cantacuzino a rostit discursuri in cadrul lucririlor Comitetului :ai-rifestari ;tiinf ifi ce ;i Economic qi al Artelor Populare. Meritele prinfesei Cantacuzino au fost apreciate, aderarea la Federafia iar Ministerul Instrucfiunii Publice din Praga i-a oferit crucea ordinului Leul Alb6. :re 19:6, Constantin La 3 martie r9z8 a amt loc prima adunare generalS a UIR, cu raportarea :-:,le de Ia Viena. realizlrilor Ei problemelor cu care s-a confruntat asociafia de la infiingareT. Totodati -!::elenii Muzeelor,' s-a decis organizarea anualS a unor conferinfe gtiinfifice, cu tematici stabiliti de - ,r-erandru Tzigara_ cdtre asociatie, aceasta fiind o activitate constanti a UIR. Astfel, s-a decis pentru :.::-li Intelectuale = - toamna anului r9z8 desfhgurarea unui ciclu de conferinte cu tema: Influenta -__;- LiltrdCUZrnO din

3 -:rerbelic, lbidem, dosar 89, f. ro, manuscris: dosar 88, f. 29, manuscris. in 4 lbidem, dosar 89, f. ryv-4f , manuscris. F,OSDRU - 5 lbidem. f . 6-t7, manuscris. 6 ANR, SANIC, fond Societatea Ortoriaxa \arionold a Femeilor Romrine (SONFR), dosar n1g, f.34, S|\IC), manuscris. 7 ANR, SANIC, fondfamilial Conrcci-2.r: Cosar 89, f. z7-28f, manuscris. to Alexandrina cantacuzino si miscarea feministd din anii interbelici, vol. II occide^ntului ;i orienturui in dezvortarea curturii romdne. in vederea informdrii gi stabilirii de relaqii intelectuale internationale, UIR a invitat in Romania numerogi conferentiari renumili, precum: Giuseppe Gailawesi, prozator italian, Franqois Zakavec, profesor universitar la Bratislava. profesorul in paralel, dr' Gheorghe Marinescu, trimis la Praga ca delegat al uniunii, a vorbit, la 16 februarie rgz8, despr e: senilitate si tntineriies. s-" ;ir;at si despre invitaqia adresatd lui Paul valery pentru o conferin;i. La zB septembrie r9zg, paur Leon, direcrorul general paris al arteror din a vorbit la Funda;iaiJ"r";r,Jft"ffia#; Arta decorqtivdfrancezde. De asemenea, Henri Focillon, profesor la Universitatea din Paris, a fost programat cu o conferingi la Fundafia carol, la 4 noiembrie rgrg, d"rpr"l Occident gi Orient. Viitorul umanismului. Numeroasele personalitdfi au rSspuns invitaqiei uniunii Intelectuale Romane de a conferenfia in Romania, precum: Raoul Ailier, decanul Facultilii de teologie protestanti de la paris, contere Hermann I(eyserling din Darmstadt, filozof german, Hodac gi Zakavec, profesori ai universitifilor din Cehoslovacia, scriitorul Gallawesi, care a amintit despre legiturile , dintre fara noastri gi Italia, abatele Zavoral, paul Le3n, Focillon, pedagogul ,Henri. vestit Adolphe Ferridro, J""r, capart, distins egiptolog, principele de Rohan, pregedintele Feieragiei uniunil Intelectuale. La , r martie tgz9, s-a ginut la Casei Femeii, Spraiur Independen tei nr. 46, adunarea generali a Uniunii Intelectuale Romane gi a secfiei sale,,Amicii Muzeelor,,, unde s-au analizat activitdgile asociatiei din anul rgzg gi diferite iniliative pentru anul rg2g'o.

Alexandrina Cantacuzino a prezentat activitatea Uniunii Intelectuale RomAne gi in foruri internafionale, de exemplu la congresul din din 16-19 octombrie 1929"' la al vll-lea congres anual al Federatiei Internafionale a Uniunilor Intelectuale de la Cracovia din z3-25 octombrie i93o (a participat gi Nicolae lorga, invitat oficial de principele de Rohan, cu comunicarea res attitudesfondamentares de l,esprit),,. in anul r93o, uIR a reugit si organizeze conferinf a inceputul prieteniei jlanco- romdne, puaux, suslinuti de Gabrier ministrur Franfei la Bucuregti,raz3ianuarie, precum gi cilitoria profesorului praga, ragci la la 6 aprilie, cu o comunicare: Necesitatea unei ofensive a poriticii pdcii prin tnreregeri De asemenea, Emil Riegler, un ""oro^ir". alt membru activ al UIR, a cilitorit qi a conferenfiat la venegia, Milano si Roma, in perioada 5 aprilie-5 mai 1932. La intoarcere in fari, el a prezentat o dare de seamr, unde a menfionat ci s_a oprit la venefia' fiind invitat ca reprezentat al Romaniei la congresul internafional de arti moderni' A luat parte la dezbaterile acestui congres ;i a fHcut o excursie pe Brenta

Ibidem, f. z3v.-24, manuscris. fond SONFR, :ANR,SANIC, dosar 59r, f. 5o. manuscris. ANR, SANIC, ]: fond familial c""to"7ri"i,;;;;r, t.37_4o,manuscris. " Ibidem,dosar ro9, f. z7-46. '' lbidem, dosar 89, f. 5g, manuscris. : - -:: -,-.,'ici, vol, II Alexandrina Cantacuzino Ei miEcarea -ie*.:=-.s:L: din anii interbelici, vol. II lrt,

si la casa lui Petrarca, legAnd noi si valoroase arnicilii'r. .: : .---:.tiationale, UIR a in anul 1933, Uniunea Intelectuala RomAni a continuat organizarea de r *ieppe Gailavresi, conferinte ;tiinfifice prin noi cicluri: Figuri din trecut ;i Vie;i paralele contemporene, .: l::n-.lar-a. in paralel, :iniunii, care au dat ocazia evocdrii unor personalitafi istorice. Regina Maria a primit si ::: .' a vorbit, la prezideze prima conferintS, cAnd profesorui Constantin Ridulescu-Motru a ficut un ,:-:-: .:i despre invitalia remarcabil portret al marelui filozof 9i om de stat Ziru Maiorescu.Au conferengiat gi :::t]ite r9z8, PaUl LeOn, jurnalista Aida Vrioni, care a vorbit despre Regina Elisabeta, in calitate de artistS, ::-, e:s:rard Carol I despre profesorul Hurmuzescu despre , Gheorghe Cantacuzino despre Vasile :c;-,r ia Unit'ersitatea din Pdruan, Emil Riegler despre Eminescu, George Fotino despre Vqsile Alexandri'a. in . ::,:rembrie r9zg, despre: ciclul Viepi paralele contemporane, Radu Budisteanu a vorbit despre Carp ;i Clemenceau, Alexandru Rally: Iorga - Masaryk, Mihail Polihroniade: I. Britianu r'i lnrelectuaie - RomAne Giolitti, Alexandru Tzigara-Samurcag: Goga - d'Annunzio, Petre Comirnescu: Manu :1 Facllugii de reologie - Mac Donald, Toma VlSdescu:A. C. Cuza - Maurras. r:rsradt. filozof german, '... Seqia,Amicii Muzeelor" a promovat continuu valorile artei nationale, astfel la z4 --:. scriitorul Gallavresi, mai rS33, la Muzeul National de ArtI Popular5, Alexandru Tzigara-Samurca; a sustinut i. abatele Zavoral, paul o comunicare despre valorile artei romAneqti decorative, ale artei populare. Au luat parte Capart, '. Jean distins la aceastSrrnanifestafie membrii Corpului Diplomatic, un numeros public'5. rii Intelectuale. Un lalt tip de iniliative culturale ale UIR a fost serata literarS, de exemplu cea Independenfei nr. 46, din toamna anului 1933,la care au participat qi Regina Maria. Cu acest prilej, actriga saie .-{micii Muzeelor', Agepsina Eftimiu a recitatversuri traduse in limba ffancezi de scriitoarele: Mirgirita :e iniriatir.e p".rt.r, u.r.ri Miller Verghi, Ecaterina Cerchez, din marii poefi romAni: Alexandri, Eminescu, Goga, Pillat. UIR a organizat gi acfiuni festive gi conferinfe in vederea omagierii ri inrelectuale Romdne personalitifilor viefii gtiinfifice, literare, artistice, de exemplu, pe prozatorul ,na din r6-19 octombrie Britescu-Voinegti (ianuarie r9z8), pe maestrului Enescu (u decembrie r93r), pe Uniurulor Intelectuale doctorul Gheorghe Marinescu (tglZ), dar Ei centenarul mortii marelui poet german ae lorga, invitat oficial Johann Wolfgang Goethe'6. en rqles de l'esprit)," . in luna februarie 1934, UIR a organizat conferinge cu tema: Tendin;ele zilei de t utu I p rie te niei fro n c o_ astd.zi, care s-au desfbsurat la Fundafia Carol I. Subiectele au fost tratate in :uresd, la z3 ianuarie, contradictoriu de citre membrii Uniunii Intelectuale gi cei ai Tinerilor Intelectuali, ie, cu o comunicare: astfel, Mihail Manoilescu gi Mircea Vulcinescu au dezbitut situagia socialS rice. contemporanS, Ion Petrovici gi Radu Budigteanu au analizat tendinfele politice, UIR" a caldtorit gi a Constantin Rddulescu-Motru gi Mircea Eliade au definit rolul intelectualismului in rrilie-; mai 1932. La stat, iar Emanoil Bucufa 9i Ion Cantacuzino au vorbit despre generafia contemporani nrionar ca s-a oprit la din punct de vedere literar gi cultural. Aida Vrioni a prezentat referatul: Genera;ia de inrernarional de artd astdziprivitd, de generatia de ieri, iar Mehedinli Ei Riegler: ldranulinfdptuitor. in fine, . o excursie pe Brenta a avut loc o a doua serati dati de Uniunea IntelectualS RomAnS, in care Radu Budigteanu gi Mircea Vulcinescu, au discutat asupra opiniilor qi nizuinfelor tinerei

'3 lbidem, f.65v-7o, manuscris. '4 lbidem, dosar r83, f.266-283, malu-<€:rs. '5 lbidem, dosar r89, f.zo-23. maru;ci=. '6 ANR, SANIC, fond SONFR, do-,- :;-. l. -9. tz Alexandrina Cantacuzino si miEcarea feministd din anii interberici, vor. II generafii fai5 de situaqia sociala gi politici din Rom6nia'7. un alt ciclu de conferinle s-a desfhgurat in lunile martie t934, gi aprilie ale anului cu subiectur: Dorinfi pentru Romdniq de m6ine, implicand referate despre: spiritualitate, economie, drept, poritica externi, politica interni gi arti. Aceste conferinfe s-au organizat siptiminal?n salaAcademiei de inalte studii Comerciale'8. Uniunea a editat planul demografic al Basarabiei, cu evidenfierea entitigii sale etnice, care a fost rispandit gi in ,t.iirr5tut". sir Eryk Drumond, fostul secretar general al societSlii Naliunilor a scris Alexandrinei cantacuzino cd mai prefioasi este opera cea pentru limurirea opiniei publice mondiale,e. in anul 1935, UIR a invitat in Romania pe conferenfiarul profesor turc, E. Mamboury, la Liceul Galata-saray din Istanbul, care a linut doui conferinfe la Fundafia universitari Carol I. prima conferinli a ar.ut roc ra z3 martie, profesorul despre: vorbind Arfa turcd, iar a doua in ziua de z6 martie, cand a prezentat evorufia artei in Turcia, vorbind despre arta persani, arabi, bizantini Fi tu;ci"o. Pentru iarna anuluiry35-r936s-a decis organizarea unui ciclu de conferinte cu subiectul: Pqrqdoxele vierii de astdzi. conferinfere din decembrie 1935 au Paradoxele spirituale (Mircea fost: Vulcrnescu ;i Constantin Rddulescu-Motru), Paradoxele culturale (Mircea Eriade gi paradoxere Emanoil Bucu{a), viegii sociare (Petre Comirnescu Ralea), paradoxur Ei vie{ii politice (iunian gi Radu Budigteanu), Paradoxele vie;ii interna;ionale (corbu Adrian gi Grigore Gafencu), paradoxele vietii economice (Gheorghe Tagci gi Lucian Burchi), paradoxere";r;:rir""*";'r;r;; (constantin Enescu gi v. slSves cu), Paradoxele vie:;.ii juridice (petre viforeanu Micescu si I. sau A. Ridurescu), pqradoxere vielii artistrce (Aida vrr""r'il;""#r; Tzigara-samurcag), Paradoxele educafiei de astdzi (Alexandrina Gr. Cantacuzino),.. La desemnarea conferentiarilor pentru Pqradoxele vielii spirituale, Alexandrina cantacuzino a propus pe senatorul Grigore Gafencu, din partea generafiei varstnice, gi pe Adrian Corbu, doctor drept in gi diplomat al Institutului de inalte studii Internafionale de la paris, reprezentatul tineretului,,. la z9 mai ry36 a avut roc adunarea generali a uIR, iar membrii sectiei ,,Amicii Muzeelor Regale din Bruxelles, care a prezentat la Fundaqia carol I, in ziua de r9 aprilie, comunicare a L Art des framands, iar runi, zo aprilie, Le genie deuc t\uugr -primitfsd:'fb*",:, Rubens'3.ID . prima in ze noiembrie re36, apoi in:::Tl fiecare ?::,_Yllduminicd 1, i" :o"i"rinte, dimineafa, pini la finere runii ,9rr. c-J.rCrii';";; ca -ui J# temi Regele caror I gi timpur sdu, iar referatel" p."r".ra"aJJ,rprirrae",, aspecte din viafa de la Curte, atmosfera strdzii, a orageror, a satelor, schige ale personalitililor

'7 ANR, SANIC, fond familial Cantacuzino,dosar rg7, f. r_r9, manuscris 'o lbidem,dosar zr7, f. r-4, manuscris. 'e lbidem. '" Ibidem, f. t4-t5, manuscris. "' Ibidem, f. zl.zz, manuscris. " Adrian c' Corbu, parad.:11le^viefii internafionale, Cartea Romaneasci, Bucuregti, 1936. '3 ANR, SANIC, fondfamilial Canro"rrino, jorui zt7, f 33v_36,manuscris. - - -:i -t:tici, vol. II Alexandrinq Cantacuzino si misco ree .e:- sta din anii interbelici, vol. Il t3

contemporane, diferite evenimente'a. : _.: :. apnlte ale anului in anii ce au urmat, problemele UIR s-au inmulgit, astfel, in1937, prinfesa :_::*af, referate despre: Cantacuzino informa ci a primit o adresi de la Corpul II Armat5, prin care se i ._,::--:-ia si arte. Aceste interzicea desfHgurarea conferintelor Uniunii in sala Fundagiei Universitare Carol I. - -:- :: S::dii Comerciale'8. Ea a propus si se faci o noui cerere ministrului Luca premierului, revendicAnd -:.:rierea entitifii ;i =', sale sala Dalles. Daci rispunsul era negativ, atunci ciclul trebuia organizat in salonul _ ___. - .:u. rostul secretar principesei Cantacuzino. Pregedinta a amintit de Secfia Amicii Muzeelor, care sub ----llll,ll Ca e$e Opera Cea pre;edinfia lui Alexandru Tzigara-Samurcas a propus sd se organizeze conferinfe asupra artei tradilionale religioase, in muzee gi in biserici ;i in prezenfa Corpului ::-j- :.i_rc. E. Mamboury, Diplomatic'5. Totugi, UIR a continuat si funcgioneze, astfel la B decembrie 1937 a :: ::,.:r-ennfe la Fundaqia organizat adunarea general, la Casei Femeii, iar la r5 decembrie tg37 s-a desfHEurat ,=e. profesorul vorbind conferinfa lui Constantin Ganea despre: Petre Carp gi la rB martie, a lui D. V. :izentar er.olutia artei in Barnoschi despre Cenusereasa Romdniei. a- Beneficiind de o conducere intelectuald prestigioasS, numeroasS, diversificatS, ;i ciclu de conferinle cu UIR nu a a'urrt in realitate o activitate de risunet, pe plan intern sau internafional. erembrie 1935 au fost: Desigur, aceste personalit5li au evitat si se implice in activitigile organizate de UIR ln Radulescu-Motru), si, in contextul mentalitifilor epocii, au preferat alte institugii. )cradoxele vie;ii sociale in contextul izbucnirii gi generalizirii celui de-al Doilea Rizboi \{ondial. in si Radu Budisteanu), ''encu decesul Alexandrinei Cantacuzino in octombrie 1944, a instalirii regimului comurisr ), Paradoxele vie;ii in RomAnia, documente despre UIR nu s-au mai pistrat, probabil asociatia a incetat oxele viefii fnanciare si mai funcfioneze. e lPetre Viforeanu gi I. Ia \-rioni ;i Alexandru ina Gr. Cantacuzino)". II. Gruparea Femeilor RomAne ;pirituale, Alexandrina Gruparea Femeilor RomAne (GFR) s-a infiinfat la 15 februarie t929, cu scopul ea generatiei vArstnice, de a lupta pentru emanciparea politici, socialS gi economici a femeilor, de a le rrului de inaite Studii pregiti ,,pentru a deveni bune cet5lence, constiente de datoriile lor"'6. Doctrina organizafiei susfinea ca femeile si nu se inscrie in partidele politice existente, pAni nembrii secliei,,Amicii -l cAnd nu vor obtine drepturile civile gi drepturile politice integrale gi ,,de a scoate Purlelde, directorul politica din administrafie, politica nu are ce ciuta la comuni gi judeg"'7. GFR, prin il I. in ziua de r9 aprilie, obiectivele gi activiteFle intreprinse, poate fi considerat primul partid politic al :nie de Rubens'3. femeilor din RomAnia. in z9 noiembrie 1936, Alexandrina Cantacuzino nega ideea ci prin GFR ar fi constituit un partid al ;. Conferinqele, avAnd femeilor, Gruparea avAnd doar rol de educator, indrumitor si sustinea doctrina rprindeau aspecte din conform clreia femeile trebuie si refuze si intre in partidele politice inainte de a re ale personalititilor avea drepturi politice depline'8. Chiar in Statutele GFR se prevedea ca membrele sI fie femei romAne, majore, de diferite clase sociale, etnii gi religii, sI nu fie inscrise in

'a lbidem, f.39. '5 lbidem,f.4t. _:-_-=: '6 ldem, dosar 59, f. r3. -;;o. '7 lbidem. '8 Alexandra Petrescu, Femeia in irncc.:r.ri politic, Editura Ars Docendi, Bucureqti, zoo8, p. rz5. t4 Alexandrina cantacuzino gi migcarea feministd din anii interbelici, vol. II nici un partid politic.e. intemeierea GFR are legiturd qi cu inclinaqia Alexandrinei Cantacuzino spre extrema dreapti, spre , orientare demonstratd qi prin legiturire ce s_au stabilit intre feministele din Romania gi cele din ltalia, in contextul unor evenimente, precum congresul Alianqei Internafionale pentru sufragiul Femeilor, organizat la Roma int9z3' in spiritul feminismului latin, Alexandrina cantacuzino considera ci atribugiile femeii-mamd impun femeile qi in viala politici. sacrificiul femeilor in timpul Primului Rizboi Mondial sta la baza cetigeniei politice a romancelor, iar legea electorala dinryz9 a reglementat aceasti situafie acordand dreptul de vot viduvelor de rizboi gi femeilor decorate pentru servicii excepfionale. Influenfati de ideologia de dreapta, Alexandrina Cantacuzino a revendicat in 1936, o lege pentru reglementarea activitdlii femeilor de apirare a firii. Ea susfinea cd femeile trebuiau si inlocuiasci brrba;ii in serviciile auxiliare gi astfel numirul combatanlilor activi urma sd se dubleze. Analiza statutului GFR demonstreazd existenfa unor trisituri autoritare ale Grupirii, de exemplu articolul29, privilegia centrul gi decizia sa, comitetul Central executa programul statutul, Ei stabilea doctrina gi o rispAndea in toate filialele, dirija, supraveghea gi controla organizafiile regionale, judeglne si comunale, intirea sau anula hotirarile acestorato. Acest contror ierarhic, ia nivel regional, judefean gi comunal a fost caracteristic ;i structurii Legiunii Arhanghelului Mihail. comitetul central organiza propaganda gi decidea atitudinea Grupirii in aregeri, dirijand acfiunea electorali. Gruparea avea la bazi organizafia comunali (sub-firiala), organizagia judegeani (filiala) organizafia ;i centrali3.. organele de conducere ale GFR erau comitetele locale adunirile ;i generale, iar la nivel central Biroul, Comitetul Central, Adunarea generald gi Congresul. comitetur Centrar era format din z5-3o membre, grupate in diferite comisii: de studii gi propagandi, probleme sociale, economice si financiare, culturale, a publicitilii, politici gi electoralir,. ir, t;;ril;;ffir; comitete pe sectoare, fiecare sector avand preqedintS, vicepregedintS, secretarS gi casier;' Membrele Biroului provizoriu din Capitald erau: Alexandrina Cantacuzino - pregedinti, Calypso Botez -vicepre;edinti, Elena g-ral stangaciu gi Margareta Paximade-Ghelmegeanu - secretare33. Din GFR au mai f5cut parte gi Alexandrina Floru (profesoari, vicepregedinti), Ana Filitti (pregedinta sectorurui a GFR), Maria g-ral Anastasiu (secretari 4 generali a GFR), Tereza Bany (profesoari, vicepreqedinta a Gruparea Femeilor Romdne, Statut,Tipografia de Arti gi Editur;, Bucureqti, 1935 fondfamilial Cantacuzino,dosar inANR, SANIC, T zo7, f ,rS, f. ,. Gruparea Femeilor Romdne, Stot"t,fipog^nu"","a"r* a" a"U qi Edituri, Bucuregti, 1935 inANR, fondfamilial Cantacuzino,dora" " SANIC, ,o7, f, 5. 3' Ibidem, f. zv. 3' Ibidem,dosar t zr5, f. z-5. Ghizela Cosma, Femeile qi politica in Romdnrs, EvoluSia dreptului de vot in perioada Presa Universitarl interbelicd, Cluieani, tlrry_Nupocu, zooz,'p. 6o. - :-_-: "ci, vol. II Alexandrina Cantacuzino si miscc -:: ., * :: :in anii interbelici, vol. II t5

Secfiei Auxiliare Feminine RomAne ..FID r-. \largareta Hera (vicepregedinta - -__- --: : :, -::iaCUzinO spre , sectorului 4 al GFR)35. Membrele acrile a-r r-iR. erau obligate si plSteasci anual : r._: -=.iruriie ce s_au minimum 5o lei, iar cele firi mijloace erar.r scu:irs:. - ,: ,,.:-- *]r:)f e\-enimente, :'- -r-^- Sediul central al GFR era in Bucuresri. la Casei Femeii, inilial pe Splaiul _ .- : =- : r. organizat la - Imprimerii nr.6)7, ulterior Splaiul Independentei nr. 46, unde aveau loc, in fiecare _:-. :i: _zino considera c5 siptimAni intrunirile asociafiei. in proiincie, GFR avea filiale in orasele: Ploiegti, : j.:::-iciul femeilor in Oradea, Cluj, Chiginiu, CAmpeni, Brasor'. Fagara;, Zaldt, Buziu, Craiova, Calafat, ::: - _:t:ncelol, iarlegea Constanta, ajungAnd in anul 1938 la 13 fi1ia1es. GFR a urmirit atragerea elitelor rurale ::=:::- cle t-ot r.iduvelor si a creat in acest scop, cu diverse dificultagi, organizalii comunale-subfiliale, de -, ---- _e_rrard de ideologia exemplu in anul 1936 ele fiinfau in judefele Prahova, Buziu, Dolj. -, -,;:. o lege pentru Nu definem date privind numi.rul total de membre ale Grupirii, doar :--..: :3 ;emeile trebuiau informalii de la unele filiale. De exemplu, in r93r, filiala Buziu raporta un numir de :- -- :_,nbatanfilor activi 4oo-5oo de membrde. Principala publicalie care a promovat GFR a fost revista Graiul femeii. Organ . :::_

SANIC, fondfamilialAlexqndrina Cantacuzino 4'l,tNl, dosar 254, f. 5_6, manuscris Ibidem, dosar 59, f. r4. 43 lbidem, f. :,1.-r4. a,,", zB februarie r93o. Oyl"".t.lopediaromaniei.rol/wiki/Alerandrina_Cantacuzino 1l'_ ll(Jrzela Losma, op. cit., p. u5, t16. 47 AN& SANIC, fond familial Cantacuzino, dosar r;;. f. r_2, manuscris.