ARHIVETE NATIONALE ALE ROMANIEI -; t.ir-*."q8 " r^i r-g :l r'1:F ALEXAND RINA CANTACUZIN O $I MI$CAREA FEMINISTA DIN ANII INTERBETICI vot. II -- Edilie de documente elaborati de: ANEMARI MONICA NEGRU CETATEA DE SCAUN bV*p*: CUPRINS fficr !a.-ptuo"i$t , I f r {t ffis7a1t<\l rcit sfurea ne aut o rizatd t n ffior. STUDIU INTRODUCTIV Documente privind activitatea Alexandrinei Gr. Cantacuzino in cadrul organizafiilor: I. Uniunea Intelectuali Romini Despre istoria Uniunii Intelectuale RomAne (UIR) se cunosc pufine aminunte, de aceea informaliile furnizate de documentele pistrate in fondul familial Cantacuzino la Arhivele Nalionale ale RomAniei sunt deosebit de valoroase. in special dosarele Bg qi 2ry, care integreazi procesele verbale originale ale gedinqelor UIR, de la intemeiere (4 octombrie 19z6), pAni in 1937, constituie izvoarele reprezentative ale istoriei asociafiei. Pe baza acestor surse arhivistice, am incercat si reconstitui, cronologic, uneori fragmentar, activit5lile gi evolufia Uniunii Intelectuale RomAne. Uniunea IntelectualS RomAni a fost infiinlati la 4 octombrie 1926, cAnd s-au reunit in casele principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino din Calea Victoriei nr. zz4 (vezi Anexa Nr. r), intelectuali de prestigiu. Atunci s-a stabilit la conducerea UIR un comitet de patronaj . Pregedinte de onoare a fost desemnatd Regina Maria a RomAniei, iarin calitate de membrii erau invitali prelafi - Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Suciu al Blajului -, feministe active precum Elena Vicirescu, Adela Xenopol, Callpso Botez, Sabina Cantacuzino, academicienii Vasile PArvan, vice-presedinte al Academiei RomAne, Ioan A1. Britescu-Voinegti, Ion Nistor, Iacob Negruzzi, finanfigtii Mihail Oromolu, guvernatorul Bincii Nafionale, Gheorghe Buzdugan, prezident la Curtea de Casalie, scriitorii Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, politicienii Nicolae Titulescu, Ministru plenipotenfiar, delegat al RomAniei la Societatea Nafiunilor, P. P. Negulescu, profesor universitar, pregedintele Camerei 9.a., deci elita intelectualS a RomAniei interbelice. Comitetul de acfiune era format din academicieni qi profesori universitari, precum Constantin Ridulescu-Motru, filozof, pregedintele Academiei RomAne in anii r938-r94r, Gheorghe lileica (agregat la Sorbona), Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electro-tehnic, Gheorghe Mironescu, decanul Facultigii de Drept din Bucuregti, senator, Gheorghe Tagc5, profesor universitar, Mircea Djuvara, profesor la Universitatea din Bucuregti. Din comitet mai fhceau parte gi Constantin Beldie, redactor la revista Ideea Europecnd, Constantin Hamangiu, consilier la Curtea de Casafie, Alexandru Hodo:. directorul Teatrului Nafional, deputat, Emil Riegler, scriitor, Alexarldrina Gr. Cantacuzino, vice-prezidenta Consiliului Internafional al Femeilor. Cahp.o Botez, pregedinta secliei feminine la Institutul 8 Alexandrina cantacuzino Ei miscarea feministd din anii interbeiici, vol. II Social, principesa Ioana Ghica, Zoe Caribol, Lia Dobrescu, avocat, \icorae Dianu, directorul presei din Ministerul de Externe - vezi Anexa nr. 2. Biroul era prezidat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, iar membrii erau secretari doi generali: Ion Pillat gi Emil Riegler si o secretari: Lia Dobrescu. Sediul UIR a fost organizat la casele Alexandrinei Cantacuzino din Calea victoriei nt. zz,,la casei Femeii din str. Dem. I. Dobrescu, Splaiul Independenfei nr. 40, t" rrrrrdagia caror din str' I Dem. I. Dobrescu (acum Bibrioteca Centrali universitari). o asemenea componenfr intelectuari valoroasi creeazi imaginea unei societSgi moderne, dinamice, creative in anii interbelici. Dar, sd nu uitim totugi, ci majoritatea acestor membrii ai uIR erau birbali. Raportul net favorabil membrilor birbaqi ai societSlii evidenfiazi situaqia femeilor romane in epoci, ele fiind finute la distanfi de activitatea intelectualS, dar si inceputurile afirmirii lor sociale culturale. ,zo, si De exemplu, in anii femeile erau exclus" d" h ;";;;il;;; privind o temi la modi: federalismur european. o grupare exclusiv mascurini, in frunte cu filozoful constantin Ridulescu-Motru, a editat la Bucuresti, in perioada 19L9-1927, revista ldeea europeand. in articorere revistei, chiar qi Alexandrina cantacuzino era mentionatS o singurS dat5, ca participanti la Federalia Uniunilor Intelectuale, asociatie pro-europeanS, infiintati in anii 'zo de l(arl Anton Rohan'. Fondul Cantacuzino familiar nu pdstreazd gi alte informafii cu privire la infiintarea gi organizarea UIR. Mai aflim doar unele aspecte privind finantere societiqii, care proveneau, probabil, din cotizafiile membrilor qi din diferite subventii, de exempluin anii Lg27'r92ga obflnut asemenea ajutoare de la Ministerele de Interne gi de Externe, precum;i de la Banca Naqionali,. UIR a reugit si organizeze anual adunare generali gi congres, de asemenea diverse conferinte ;tiinEifice cu tematici prestabilitr ,viziteale unor personalitiqi striinitate. din Un obiectiv important al UIR era afirmarea pe plan international gi stabilirea de legituri cu asociatii similare europene. i.r scop, UIR a organizat cilitorii, receptii, conferinfe si congrese """*i ale unor scriitori striini ?n Romania gi ale intelectualilor romani in diferite tiri, precum si numeroase manifestrri gtiinEifice gi artistice. in urR ;edinqa din 13 octombrie ry26 s-a hotdrat aderarea la Federafia Intelectuald Internationali, iar in zilele de rg, r9 si zo octombrie t926, Constantin Pillat a participat la congresul Federagiei Intelectuale Internafionale de la viena. inifiativi prolifici a UIR a fost infiinrarea secqiei ,,prietenii Muzeelor,, ("Amicii Muzeelor"), sub conducerea profesorului universitar Alexandru Tzigara- Samurcas' Astfel, la r9 ianuari et927 s-au intrunit, sub auspiciile Uniunii Intelectuale Romane, membrii secfiei ,,Amicii Muzeelor", la casele Arexandrinei cantacuzino din ' Alexandru Murad-Mironov, Diferenpe de gen in actisimul romdnesc ptoeuropean interbelic, in cadrul proiectuluivalorificareaidentitdsiloi culturale.in procesele globale, 2oo7-2ot3,posDRu - l 'Arhivele^,q,{l1wy..ultura.postioc."cud.ro/",r.*",i7"i.r""a*_murad%zJmironov.pdf Nafionale ale Rom6niei (ANR), Seniciui -{rl.'i'eror N"tio"J; i;;rice centrale (5ANIC), fondfamilial Cantacuzino, dosar g9, f, rz.f, manusciis. -:: -::rici. vOI. II Alexandrina Cantacuzino;i mi;carea,ieministd din anii interbelici, vol. lI 9 _::r, \icolae Dianu, Calea Victorieinr. zz4 -veziAnexaNr. r, pentru a se constitui intr-o asociafie, avAnd ca scop prop5girea gi imbogilirea muzeelor nationale, dezvoltarea cunogtintelor cu -:: rembrii erau doi -.'- privire la arta romAneasci prin propagandi susfinuti in striinitates. Din biroul :rescu. Sediul UIR -,:::'lei a secfiei ,,Amicii Muzeelor" frceau parte: Alexandru Tzigara-Samurcag - pregedinte, nr. 2z4,la Casei Zoe Caribol - vice pregedintS, Ecaterina Cerchez si principele BrAncoveanu - ': ia Fundafia Carol I secretari, iar I. Lugosianu- casier. secfia ,,Amicii Muzeelor" a aderat la oficiul :-,-,.1 i Internafional al Muzeelor Cooperafiei Intelectuale, a organizat diferite conferinte, :_ imaginea ==aza unei de exemplu despre arta icoanelor. sa nu uitim totusi, cE Un alt obiectiv urmirit cu perseverenti de UIR qi Alexandrina Gr. Cantacuzino -:ci lalorabil membrilor a fost rezolvarea problemei minoritifilor. S-a decis gi a se da mandat lui I. Lugo;ianu :l,lca, ele fiind finute la gi lui Nicolae Dianu si intemeieze in Ardeal, la Cluj gi Sibiu, secfii ale uniunii airmarij lor sociale gi Intelectuale Romdne, care si stabileasci legituri cu intelectualii minoritari. Cu acest : la dezbaterile oficiale scop, delegati ai societetii - Alexandrina Gr. Cantacuzino, Alexandru Tzigara- : e-rclusit- masculinl, in samurcaE gi Emil Riegler - au participat in perioada 20 - 22 octombrie rgzT la Bucurepti, in perioada congresul de la Heidelberg a Federafiei Internafionale a Uniunii Intelectuale. chiar si Alexandrina Tematica congresului a fost: Rolul rstoriei in con;tiinfa nafiunilora . La congres, la Federaqia Uniunilor Alexandrina Gr. Cantacuzino a luat cuvAntul impotriva ,,iegirii nedreptiqite" a lui : Karl Anton Rohan'. Echardt, delegatul Ungariei. Ea a evidenfiat rolul istoric al RomAniei in apirarea iiormatii cu privire la cregtinitilii, in conservarea traditiei mediteraneene qi lipsa de tact a delegatului ecre prir-ind finanfele Ungariei, care, la o intrunire meniti a apropia popoarele, punea in discufie chestiuni rbrilor din diferite ;i politice ce nu aveau rost in dezbaterile Uniunii. TotodatS, printesa Cantacuzino a :roare de la Ministerele afirmat ci nu se puteau stabili relafii intelectuale, cAt timp cirfile erau foarte scumpe, iar intelectualii din lirile cu valuti micd nu reuteau s5-si procure lucriri congres, de asemenea striine. Ea cerea ca Federafia Uniunilor Intelectuale si intervind pe lAngi marile case r unor personalitili din de edituri mondiale, ca acestea si inlesneasci vAnzarea de cdrti gi reviste cu un pref mai redus5. ernational gi stabilirea Tot in anttl t927, Maria Glogoveanu evidenliazi succesul Alexandrinei I a orgarizat c5ldtorij Cantacuzino la congresul Federaliei Internafionale a Uniunilor Intelectuale de la . in RomAnia gi ale Praga. Alexandrina Cantacuzino a rostit discursuri in cadrul lucririlor Comitetului :ai-rifestari ;tiinf ifi ce ;i Economic qi al Artelor Populare. Meritele prinfesei Cantacuzino au fost apreciate, aderarea la Federafia iar Ministerul Instrucfiunii Publice din Praga i-a oferit crucea ordinului Leul Alb6. :re 19:6, Constantin La 3 martie r9z8 a amt loc prima adunare generalS a UIR, cu raportarea :-:,le de Ia Viena. realizlrilor Ei problemelor