DOCSLIB.ORG

Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei. Un caz exemplar, din toate unghiurile de vedere, îl constituie Mareşalul pătrund în Alexandru Averescu (n. 1859 – m. 1938), personalitate distinctă şi com- plexă a vieţii militare, politice şi culturale, care, mai bine de cinci decenii, sufletul maselor. a dominat scena socio-politică a României prin gesturile şi faptele sale, ce au fost înregistrate, corect, iar, multă vreme, neglijate sau, chiar, de- naturate de o anume istoriografie. Astăzi, opera şi biografia lui Alexandru Averescu se cercetează şi se studiază cu interes, dragoste şi pasiune şi, îndeosebi, se reaşează în toposul ce i l-a rezervat istoria, pe care a gândit-o şi a şi înfăptuit-o, cu tena-citate, cu perseverenţă şi cu o abilitate specifică marilor strategi. La 9 martie, sărbătorim împlinirea a 150 de ani de la naşterea “militaru- lui, omului, legendei” Averescu. Fundaţia care-i poartă numele a luat ini- ţiativa organizării unor activităţi ştiinţifice, culturale şi de popularizare a personalităţii mareşalului, precum şi editarea unei ediţii speciale a revistei “Străjer în calea furtunilor”, ca manifestare a credinţei, respectului şi ad- miraţiei faţă de “marele soldat”. Alexandru Averescu s-a născut la 9 martie 1859 la Ismail. A absolvit Şcoala Divizionară de la Mănăstirea Dealu, a fost student al Şcolii Supe- rioare de Război din Torino. A ocupat importante funcţii militare, dintre care: comandant al Şcolii Superioare de Război din Bucureşti şi profesor de tactică, ataşat militar la Berlin, şef al Secţiei Organizare din Marele Stat Major, şef al Marelui Stat Major, comandant al Corpului 1 Armată, al Armatei a 2-a şi şef al Grupului de Armate Sud. Pe plan politic, a fost preşedintele Ligii Poporului (1918). A deţinut înalte funcţii de stat: prim-ministru şi ministru ad-interim la externe, ministru de interne, al industriei şi comerţului, preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru secretar de stat şi consilier al Coroanei. În calitate de şef al Marelui Cartier General al Armatei Române, în cel de-al Doilea Război Balcanic a planificat şi a coordonat forţe şi acţiuni de nivel strategic pe teren necunoscut, în adâncimea dispozitivului inamic. În perioada neutralităţii României (1914-1916), a rămas comandant de corp de armată. A susţinut necesitatea angajării grosului forţelor române pe frontul de sud împotriva Bulgariei. La intrarea României în prima con- flagraţie mondială, a obţinut, cu Armata a 2-a de sub comanda sa, o serie de succese în Carpaţii Meridionali, printre care eliberarea Braşovului. A propus un proiect de reorganizare a întregii armate, elaborând, în acest scop, scenariul "Manevrei de la Flamânda", rămasă în istorie drept cea dintâi operaţie de anvergură de forţare a unui mare curs de apă, de "răsturnare" de fronturi. Punctul culminant al carierei sale l-au constituit bătliile de la Mărăşti şi Oituz. Ca gânditor militar, a elaborat o serie de lucrări şi de studii, dintre care amintim: Tactica. Teorii şi aplicaţiuni, Studii geografo-militare, Operaţiile de la Flamânda. A fost membru de onoare al Academiei Române, redac- tor al “Revistei Armatei” şi reînfiinţator şi director al noii ediţii a revistei “România Militară” (1891). General de brigadă Dan Radu-Ghica, preşedintele Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” - 3 - AVERESCU, MILITARUL - 1 DECEMBRIE 1918 - Armata şi Marea Unire (4) Anul 1918 : “ceasul cel mai amar al vieţii mele” Alexandru Marghiloman şi Marea Unire (6) Mari figuri din galeria făuritorilor Unirii de la 1 Decembrie 1918 Generalul Traian Moşoiu (II) - (pag. 12) - 25 OCTOMBRIE, ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI - Forţele Aeriene Regale Române Corpul 1 Aerian român în zilele lui octombrie 1944 (18) - FORŢA SPIRITULUI - Dumnezeu este alături de soldat, oriunde va merge (21) - TEATRELE DE OPERAŢII - Subofiţeri şi maiştri militari buzoieni în misiuni internaţionale (23) - TEORIE MILITARĂ - Impactul globalizării asupra securităţii în secolul XXI (33) Zona extinsă a Mării Negre şi provocările noului mediu internaţional de securitate (II) - (pag.38) - ISTORIE, CULTURĂ - Evocat de pana unui discreditator de talent Mareşalul Averescu văzut de C. Argetoianu (41) File de istorie buzoiană Moşnenii din Nenciuleşti şi procesele lor (45) După 65 de ani Aerodromul Mizil şi misiunea „Tidal wave“ (49) Al doilea război mondial Ierarhi buzoieni căzuţi eroic pe frontul de est (52) Pe fronturile celui de de al doilea război mondial Combatanţi buzoieni distinşi cu Ordinul “Mihai Viteazul” (55) - EVENIMENT - De Ziua Armatei, expoziţia Datorie şi onoare, pagini de istorie militară buzoiană (60) Aviatori şi paraşutişti pe cerul buzoian Învingătorii cerului (63) Comemorarea marelui soldat (65) Memorialul “General Grigore Baştan” (66) - AREALUL BUZOIAN - Clubul paraşutiştilor „Şoimii” Buzău (69) Eroi au fost, eroi sunt încă…. (72) Vulturul Ilie, mascota aerodromului militar din Buzău ? (73) - 4 - Averescu - Prezan Dispute în vreme de război ---------------------------------------------- Petre Otu Alexandru Averescu şi Constantin Prezan sunt cele mai ilustre personalităţi militare româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea, afirmate plenar în timpul Primului Război Mondial. Recunoscând meritele şi valoarea lor deosebită, regele Carol al II-lea i-a avansat, în iunie 1930, la gradul de mareşal, treapta cea mai înaltă în ierarhia militară. Dar, de-a lungul carierei lor, cu deosebire în anii războiului, cei doi generali au fost într-o permanentă dispută. Ea a avut ca obiect opinii şi soluţii divergente faţă de unele probleme strategice ale României în acei ani de mari încercări, dar animozităţile au plecat şi de la structura sufletească şi caracterele atât de diferite ale celor doi protagonişti. Din ecuaţie nu trebuie omisă nici o anumită influenţă a factorului politic, Alexandru Averescu fiind apropiat, o vreme, cercurilor con- servatoare, iar liberalii având o încredere mai mare în generalul Constantin Prezan. Traiectorii diferite în cariera militară La data declanşării conflagraţiei mondiale, Alexandru Averescu şi Constantin Prezan erau personal- ităţi militare bine conturate şi cu carieră remarcabilă în spate. Ambii erau generali de divizie şi coman- danţi de corp de armată, cea mai înaltă structură organizatorică a ar- matei române în timp de pace. Alexandru Averescu era coman- dantul Corpului 1 armată, cu sediul la Craiova, iar Constantin Prezan pe o funcţie similară la Corpul 4, de la Iaşi. Dar drumul lor în ierarhia militară, până la acest nivel, a fost scris ca voluntar în războiul de in- denţă. În anii 1879-1881 a urmat în mare parte, diferit. Alexandru dependenţă, dar calităţile şi perfor- Şcoala divizionară pentru subofiţeri, Averescu s-a născut la 9 martie manţele sale pe câmpul de luptă la Mânăstirea Dealu, pe care a ter- 1859, în satul Babele, de lângă Is- au fost cu totul modeste, astfel că, minat-o ca şef de promoţie. Nevoia mail, în sudul Basarabiei, teritoriu la sfârşitul ostilităţilor, el a hotărât de cadre a determinat ca au- ce fusese retrocedat Moldovei prin să renunţe la haina militară. În cele torităţile de atunci, în baza unei legi Tratatul de pace de la Paris (1856) din urmă, la sugestia căpitanului speciale, să acorde gradul de ce punea capăt războiului Crimeii Negel, fostul său comandant, s-a sublocotenent absolvenţilor acestei (1853-1856). După studii în locali- angajat ca subofiţer, dar, nici în şcoli. La 15 iulie 1881, proaspătul tatea natală şi Bucureşti, el s-a în- această postură, nu a ieşit în evi- sublocotenent Alexandru Averescu - 5 - AVERESCU, MILITARUL a fost repartizat la Regimentul 1 1907. În acel moment la putere se la putere, îl va propulsa în funcţia roşiori din Constanţa, după care a afla Partidul Conservator, condus de şef al Marelui Stat Major, pe fost mutat la Regimentul
Load more

Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
    [Show full text]
  • Locating the Wallachian Revolution of *
    The Historical Journal, , (), pp. – © The Author(s), . Published by Cambridge University Press. This is an Open Access article, distributed under the terms of the Creative Commons Attribution licence (http://creativecommons.org/licenses/by/./), which permits unrestricted re-use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited. doi:./SX LOCATING THE WALLACHIAN REVOLUTION OF * JAMES MORRIS Emmanuel College, Cambridge ABSTRACT. This article offers a new interpretation of the Wallachian revolution of . It places the revolution in its imperial and European contexts and suggests that the course of the revolution cannot be understood without reference to these spheres. The predominantly agrarian principality faced different but commensurate problems to other European states that experienced revolution in . Revolutionary leaders attempted to create a popular political culture in which all citizens, both urban and rural, could participate. This revolutionary community formed the basis of the gov- ernment’s attempts to enter into relations with its Ottoman suzerain and its Russian protector. Far from attempting to subvert the geopolitical order, this article argues that the Wallachians positioned themselves as loyal subjects of the sultan and saw their revolution as a meeting point between the Ottoman Empire and European civilization. The revolution was not a staging post on the road to Romanian unification, but a brief moment when it seemed possible to realize internal regeneration on a European model within an Ottoman imperial framework. But the Europe of was too unstable for the revolutionaries to succeed. The passing of this moment would lead some to lose faith in both the Ottoman Empire and Europe.
    [Show full text]
  • Nomenclator Strazi Sector 1
    Nomenclator strazi Sector 1 DATA Carosabil Trotuar Nr.crt LIMITA TERMINARII ZONA Denumire strada ADMINISTRARE OBSERVATII CONSTRUCTOR . PERIOADA DE de la pana la Lungime LatimeSuprafata Tip imbrac. Lungime Latime Suprafata Tip Imbrac. GARANTIE 1 Drumul Poiana Largului ADP 2 Drumul Poiana Horea ADP 3 Drumul Poiana Ilvei ADP 4 Drumul Poiana Tapului ADP 5 Drumul Poiana Ampoiului ADP 6 Drumul Poiana Fagului ADP 7 Drumul Poiana Sarata ADP 8 Drumul Poiana Trestiei ADP 9 Drumul Poiana Tarnavei ADP 10 Drumul Poiana Pietrei ADP 11 Drumul Poiana Magura ADP 12 Drumul Poiana Mierlei ADP 13 Intrarea Naturalistilor ADP 14 Intrarea Campul cu Maci ADP 15 Murfatlar ADP 16 Cupsani ADP 17 Campul cu Maci ADP 18 Mihalache Raiciu ADP 19 Drumul Garii ADP1 Calea Ferata Chitila Triaj ADP1+ADP6 20 Dumitru Iordan ADP 21 Mamaia ADP 22 Buclei ADP 23 Medresti ADP 24 Drumul Poiana Ursului ADP 25 Strada Fiordului ADP1- Calea ferata Strada Chitila Triaj ADP1+ADP6 26 Chitila Triaj Calea Ferata Strada Campul cu maci ADP1+ADP6 27 Lamaiului ADP 28 Marmurei ADP 29 Intrarea Tarafului ADP 30 Nicolae Giulesteanu ADP 31 Cristianul Mare ADP Z 32 Drumul Carierei ADP O 33 Jugastrului ADP N 34 Perfectionarii ADP A 35 Documentului ADP 36 Copsa Mica ADP 1 37 Intrarea Insulei ADP 38 Sangerului ADP 39 Artarului ADP 40 Poiana Codrului ADP 41 Ludus ADP 42 Manzului ADP 43 Smochinului ADP 44 Fagului ADP 45 Carpenului ADP 46 Volumului ADP 47 Godeni ADP 48 Pinului ADP 49 Frasinului ADP 50 Strada Craiovei ADP1 Calea Giulesti Strada Butucei ADP1+ADP6 51 Butuceni ADP 52 Aninului ADP 53 Plaviei ADP 54 Cosmesti ADP 55 Atelierele Noi ADP 56 Castanului ADP 57 Capitan Dumitru M.
    [Show full text]
  • Heritage, Landscape and Conflict Archaeology
    THE EDGE OF EUROPE: HERITAGE, LANDSCAPE AND CONFLICT ARCHAEOLOGY by ROXANA-TALIDA ROMAN A thesis submitted to the University of Birmingham for the degree of DOCTOR OF PHILOSOPHY Department of Classics, Ancient History and Archaeology School of History and Cultures College of Arts and Law University of Birmingham May 2019 University of Birmingham Research Archive e-theses repository This unpublished thesis/dissertation is copyright of the author and/or third parties. The intellectual property rights of the author or third parties in respect of this work are as defined by The Copyright Designs and Patents Act 1988 or as modified by any successor legislation. Any use made of information contained in this thesis/dissertation must be in accordance with that legislation and must be properly acknowledged. Further distribution or reproduction in any format is prohibited without the permission of the copyright holder. ABSTRACT The research presented in this thesis addresses the significance of Romanian WWI sites as places of remembrance and heritage, by exploring the case of Maramureș against the standards of national and international heritage standards. The work provided the first ever survey of WWI sites on the Eastern Front, showing that the Prislop Pass conflictual landscape holds undeniable national and international heritage value both in terms of physical preservation and in terms of mapping on the memorial-historical record. The war sites demonstrate heritage and remembrance value by meeting heritage criteria on account of their preservation state, rarity, authenticity, research potential, the embedded war knowledge and their historical-memorial functions. The results of the research established that the war sites not only satisfy heritage legal requirements at various scales but are also endangered.
    [Show full text]
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • Evidenta Strazi Sector 1.Xlsx
    Evidenţa străzilor din sectorul 1 Nr crt Tip Denumire Administrare 1 Strada 16 Februarie Primaria Sectorului 1 2Strada Abrud Primaria Sectorului 1 3Strada Abus Primaria Sectorului 1 4 Strada Academiei Primaria Sectorului 1 5Strada Acetilenei Primaria Sectorului 1 6 Strada Aciliu Primaria Sectorului 1 7Strada Acordeonului Primaria Sectorului 1 8Strada Acordului Primaria Sectorului 1 9 Strada Acumulatorului Primaria Sectorului 1 10 Strada Adalin Primaria Sectorului 1 11Strada Slt. Adrian Patru Primaria Sectorului 1 12 Strada Ady Endre Primaria Sectorului 1 13 Bulevardul Aerogarii Administratia Strazilor(între Sos. Bucuresti - Ploiesti şi Bd. Ficusului) 14Strada Aeromodelului Primaria Sectorului 1 15 Intrarea Aeronavei Primaria Sectorului 1 16 Strada Aeroportului Primaria Sectorului 1 17 Strada Afanata Primaria Sectorului 1 18 Strada Afluentului Primaria Sectorului 1 19 Strada Agapia Primaria Sectorului 1 20 Drumul Agatului Primaria Sectorului 1 21 Bulevard Agronomiei Administratia Strazilor (între Pta. Horticultorilor şi Pta. Aurel Popoviciu) 22Strada Aiud Primaria Sectorului 1 23 Strada Albac Primaria Sectorului 1 24 Strada Aldeni Primaria Sectorului 1 25 Aleea Aleea Alexandru Primaria Sectorului 1 26 Aleea Aleea Modrogan Primaria Sectorului 1 27 Strada Aleksandr Sergheevici Puskin Primaria Sectorului 1 28Strada Alexandrina Primaria Sectorului 1 29 Bulevardul Maresal Alexandru Averescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 30 Strada Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 31 Intrarea Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 32 Strada General Alexandru Cernat Primaria Sectorului 1 33 Strada Alexandru Constantinescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 34Strada Alexandru Deparateanu Primaria Sectorului 1 35Strada Erou Alexandru Faclie Primaria Sectorului 1 36 Bulevard Alexandru Furtunescu Administratia Strazilor (între Bd.
    [Show full text]
  • Anexă La Dispoziţia Nr. SECTORUL 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
    Anexă la dispoziţia nr. SECTORUL 1 AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DELIMITAREA ŞI SEDIUL SECŢIILOR DE VOTARE Secţia de votare nr. 1 cu sediul în LICEUL TEORETIC "NICOLAE IORGA" din Bld. Ion Mihalache Nr. 126; CP 011203, unde vor vota alegătorii domiciliaţi pe arterele: Int. 1 MAI Pța. DOMENII Bld. ION MIHALACHE, (fost 1 MAI) nr. 64-96, 75-113 Str. Adresă inexistentă, cu domiciliul pe raza sec. 1 Nr. 0 Secţia de votare nr. 2 cu sediul în LICEUL TEORETIC " NICOLAE IORGA " din Bld. Ion Mihalache Nr. 126; CP 011203, unde vor vota alegătorii domiciliaţi pe arterele: Bld. ION MIHALACHE, (fost 1 MAI) nr. 98-146A, 115-299B, 299 BIS Secţia de votare nr. 3 cu sediul în LICEUL TEORETIC " NICOLAE IORGA " din Bld. Ion Mihalache Nr. 126; CP 011203, unde vor vota alegătorii domiciliaţi pe arterele: Bld. ION MIHALACHE, (fost 1 MAI) nr. 148-148B, 301-319, 319 B Ale. Lt. GHEORGHE STÂLPEANU Secţia de votare nr. 4 cu sediul în LICEUL TEORETIC " NICOLAE IORGA " din Bld. Ion Mihalache Nr. 126; CP 011203, unde vor vota alegătorii domiciliaţi pe arterele: Bld. ION MIHALACHE, (fost 1 MAI) nr. 150-160A, 160B Secţia de votare nr. 5 cu sediul în LICEUL GRECO-CATOLIC "TIMOTEI CIPARIU" din Str. Bucegi Nr. 97; CP 012315, unde vor vota alegătorii domiciliaţi pe arterele: Int. ALPINIŞTILOR Str. BIRUINŢEI Str. Cpt. MIRCEA PETRE Str. DUMITRU FLORESCU Str. ELIE CARAFOLI, (fostă PENTELEU) Str. GALILEIA Str. IONEL FERNIC, (fostă FERMEI) Str. ISER IOSIF Str. Lt. GRIGORE STAMATESCU Str. Lt. VASILE FUICĂ Str. Mr. NICOLAE CAPŞA Str. PARÂNGULUI Str. POPIŞTEANU Str.
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu Şi Idealul Naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada Cea
    III.PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE Reflecţii asupra vieţii lui Nioclae Filipescu - Nicolae Filipescu şi idealul naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada cea mai importantă din cariera politică a lui Nicolae Filipescu o reprezintă fără îndoială aceea în care acţiunile· sale s-au îndreptat spre realizarea idealului naţional. Visul său era acela ca cel puţin Transilvania să se alăture Vechiului Regat şi să cuprindă astfel între graniţele aceluiaşi stat pe românii care până atunci fuseseră obligaţi să trăiască sub organizarea administrativă a altor state, fără să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau ca cetăţeni ai acelor state. Privirea sa va fi cu precădere îndreptată spre Transilvania, legăturile sale cu elita românească de acolo fiind unele foarte bune. O personalitate importantă a elitei româneşti transilvănene din această perioadă cu care Nicolae Filipescu avea legături strânse era Octavian Goga, cel pe care Nicolae Filipescu îl va sprijini în demersurile sale atât material cât şi spiritual, lucru ce îl va face pe Octavian Goga să afirme despre el la un moment dat că „ a întrupat însuşirile rezumative ale unei rase". 136 La data atentatului de la Sarajevo, care a fost de altfel picătura care a umplut paharul, evenimentul care a aruncat în aer ordinea din relaţiile internaţionale declanşând războiul, Nicolae Filipescu se afla în străinătate. În timpul petrecut în străinătate a vizitat şi Germania, mai mult el avusese şansa de a vedea armata germană. Ajuns în ţară îi mărturiseşte lui Constantin Argetoianu la Sinaia: „ mi-e frică de un nou '70: armata asta nu poate fi bătută„.Ce ne facem?" Sub pretext de fost ministru de război al României el se plimbase prin toată Germania de la Baden Baden la Berlin şi de la Berlin la Viena ca să vadă cum se făcea mobilizarea şi să ia contact cu armata Kaizerului.
    [Show full text]
  • Romania Eroica 50 (1) 2015
    Revistă editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” * Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ * Nr. 1 (50) Anul XVIII - 2015 Serie nouă 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii “Mormintele Eroilorp.48 Căzuţi în Război” p. 15 Din S.O.S. sumarul De ce a fost În căutarea Un premiu în executat Monumentul acestui memoria prizonierilor de la celor dispăruţi căpitanul Ilie în războaie număr: de război români Tudor? Turtucaia p. 7 p. 37 p. 44 p. 63 Susținătorii revistei România Eroică Susţinătorii revistei România eroică, 2015 Apelăm şi în acest an la sprijinul financiar al cititorilor pentru a putea edita şi tipări revista. În 2013, redacţia s-a bucurat de bunăvoinţa şi generozitatea a 95 de persoane, asociaţii şi fundaţii - din ţară şi din străinătate; în 2014, numărul susţinătorilor a fost de doar 58. Anul acesta, până la momentul trimiterii revistei la tipar, numărul susţinătorilor este descurajant de mic. Să sperăm că până la sfârşitul anului se vor alătura şi alţi români în efortul nostru de a duce mai departe tradiţia de aproape un secol a cultului eroilor. Susţinerea revistei constă în depunerea a cel puţin 100 de lei (Ron) la sediul asociaţiei noastre (pe bază de chitanţier sau mandat poştal) sau în Contul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor «Regina Maria»: RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Toţi susţinătorii vor primi câte un exemplar din fiecare număr apărut în 2015, iar la sfârşitul anului, conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” va acorda fiecărui susţinător o Diplomă de Excelenţă. Până la 21 aprilie 2015, au răspuns acţiunii noastre: 1.
    [Show full text]
  • Names in Multi-Lingual, -Cultural and -Ethic Contact
    Oliviu Felecan, Romania 399 Romanian-Ukrainian Connections in the Anthroponymy of the Northwestern Part of Romania Oliviu Felecan Romania Abstract The first contacts between Romance speakers and the Slavic people took place between the 7th and the 11th centuries both to the North and to the South of the Danube. These contacts continued through the centuries till now. This paper approaches the Romanian – Ukrainian connection from the perspective of the contemporary names given in the Northwestern part of Romania. The linguistic contact is very significant in regions like Maramureş and Bukovina. We have chosen to study the Maramureş area, as its ethnic composition is a very appropriate starting point for our research. The unity or the coherence in the field of anthroponymy in any of the pilot localities may be the result of the multiculturalism that is typical for the Central European area, a phenomenon that is fairly reflected at the linguistic and onomastic level. Several languages are used simultaneously, and people sometimes mix words so that speakers of different ethnic origins can send a message and make themselves understood in a better way. At the same time, there are common first names (Adrian, Ana, Daniel, Florin, Gheorghe, Maria, Mihai, Ştefan) and others borrowed from English (Brian Ronald, Johny, Nicolas, Richard, Ray), Romance languages (Alessandro, Daniele, Anne, Marie, Carlos, Miguel, Joao), German (Adolf, Michaela), and other languages. *** The first contacts between the Romance natives and the Slavic people took place between the 7th and the 11th centuries both to the North and to the South of the Danube. As a result, some words from all the fields of onomasiology were borrowed, and the phonological system was changed, once the consonants h, j and z entered the language.
    [Show full text]
  • Nicolae Bănescu 1878
    Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” - 115 ani de existenţă - Seria: Biobibliografiile Directorilor B.C.U. „Carol I“ din Bucureşti, 3 B i o b i b l i o g r a f i e 1315 referinţe a d n o t a t ă Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti NicolaeNicolae BănescuBănescu 1878 - 1971 Bucureşti 2010 Lucrare elaborată în cadrul Serviciului Cercetare. Metodologie condus de dr. Dinu Ţenovici R e d a c t o ri Şerban Şubă, Geta Costache, Laura Regneală C o l a b o r a t o r i Elena Bulgaru, Lili Stoicescu, Daniela Stoica, Carmen Goaţă C u l e g e r e t e x t T e h n o r e d a c t a r e Simona Şerban I l u s t r a ţ i i Geta Costache Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României N. Bănescu: 1878-1971: biobibliografie adnotată / red.: Şerban Şubă, Geta Costache, Laura Regneală; colab.: Elena Bulgaru, Lili Stoicescu, Daniela Stoica, Carmen Goaţă. – Bucureşti : Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“din Bucureşti, 2010 ISBN 978-973-88947-2-3 I. Şubă, Şerban (red.) II. Costache, Geta (red.) III. Regneală, Laura (red.) IV. Bulgaru, Elena V. Stoicescu, Lili VI. Stoica, Daniela VII. Goaţă, Carmen 012:93/94(498) Bănescu, N. 016:93/94(498) Bănescu, N. 929 Bănescu, N. Coperta 1: Nicolae Bănescu, gravură de M. Olarian, 1929 Coperta 4: Fundaţia Universitară Carol I, 1915 ISBN 978-973-88947-2-3 Nicolae Bănescu, director al Bibliotecii Fundaţiei Universitare Carol I între 7 decembrie 1946 şi 9 februarie 1948 C U P R I N S Cuvânt înainte de prof.
    [Show full text]