Nicolae Bănescu 1878
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei. -
Anuar Universitar
4522SERDI3] UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I« DIN CLUJ RECTORATUL ANUARUL 1938 * 39 AVEBCUC UClujN /RESUM Central EUniversity EN FRANţAI Library ClujS 19 4 0 CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA «CARTEA ROMÂNEASCĂ", CALEA REGELE CAROL II ANUARUL UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINANDI DIN CLUJ 1938-1939 BCU Cluj / Central University Library Cluj AVEC UN RESUME EN FRANQAIS CLUJ TIPOGRAFIA „CARTEA ROMÂNEASCA* 19 4 0 UNIVERSITATEA DIN CLUJ PATRON: REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1938/39: Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Rector MEMBRI: Prof. NICOLAE DRĂGANU Decan Litere (Prorector) „ EMIL HAŢIEGANU Drept (până la 30. XI. 1938) „ TRAIAN POP „ Drept (dela 1. XII. 1938) „ MARIUS STURZA „ Medicină (până la 30. XI. 1938) „ IOAN DRAGO IU „ Medicină (dela 1. XII. 1938) „ ALEXANDRU BORZA Ştiinţe (până la 30. XI. 1938) „ GHEORGHE BRATU „ Ştiinţe (dela 1. XII. 1938) „ LAZĂR IACOB Delegat Drept (până la 30. XI. 1938) „ ALEXANDRU ANGELESCU Drept (dela 15. XII. 1938) „ IULIU MOLDOVABCUN Cluj / CentralMedicin Universityă Library Cluj „ GEORGE GIUGLEA Litere „ VICTOR STANCIU Ştiinţe (până la 30. XI. 1938) „ ALEXANDRU BORZA Ştiinţe (dela 1. XII. 1938) Secretar: IOAN A. VĂTAŞESCU, Secretar General al Universităţii. CONSILIUL CONSULTATIV AL UNIVERSITĂŢII: Prof. TRAIAN POP „ IULIU MOLDOVAN „ ALEXANDRU BORZA LISTA FOŞTILOR RECTORI: 1. SEXTIL PUŞCARIU în anul universitar 1919/1920 2. (t) VASILE DIMITRIU 1920/1921 3. (t) DIMITRIE CĂLUGĂREANU 1921/1922 4. IACOB IACOBOVICI 1922/1923 5. NICOLAE BĂNESCU 1923/1924 6. CAMIL NEGREA 1924/1925 1- GHEORGHE SPACU 1925/1926 8- IOAN MINEA 1926/1927 9- (t) GH. BOGDAN-DUICĂ 1927/1928 10. EMIL HAŢIEGANU 1928/1929 11. EMIL G. RACOVIŢĂ 1929/1930 12. IULIU HAŢIEGANU 1930/1931 13. -
Nicolae Filipescu Şi Idealul Naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada Cea
III.PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE Reflecţii asupra vieţii lui Nioclae Filipescu - Nicolae Filipescu şi idealul naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada cea mai importantă din cariera politică a lui Nicolae Filipescu o reprezintă fără îndoială aceea în care acţiunile· sale s-au îndreptat spre realizarea idealului naţional. Visul său era acela ca cel puţin Transilvania să se alăture Vechiului Regat şi să cuprindă astfel între graniţele aceluiaşi stat pe românii care până atunci fuseseră obligaţi să trăiască sub organizarea administrativă a altor state, fără să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau ca cetăţeni ai acelor state. Privirea sa va fi cu precădere îndreptată spre Transilvania, legăturile sale cu elita românească de acolo fiind unele foarte bune. O personalitate importantă a elitei româneşti transilvănene din această perioadă cu care Nicolae Filipescu avea legături strânse era Octavian Goga, cel pe care Nicolae Filipescu îl va sprijini în demersurile sale atât material cât şi spiritual, lucru ce îl va face pe Octavian Goga să afirme despre el la un moment dat că „ a întrupat însuşirile rezumative ale unei rase". 136 La data atentatului de la Sarajevo, care a fost de altfel picătura care a umplut paharul, evenimentul care a aruncat în aer ordinea din relaţiile internaţionale declanşând războiul, Nicolae Filipescu se afla în străinătate. În timpul petrecut în străinătate a vizitat şi Germania, mai mult el avusese şansa de a vedea armata germană. Ajuns în ţară îi mărturiseşte lui Constantin Argetoianu la Sinaia: „ mi-e frică de un nou '70: armata asta nu poate fi bătută„.Ce ne facem?" Sub pretext de fost ministru de război al României el se plimbase prin toată Germania de la Baden Baden la Berlin şi de la Berlin la Viena ca să vadă cum se făcea mobilizarea şi să ia contact cu armata Kaizerului. -
The Tragicomedy of Romanian Communism
RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost . -
Nicolae Filipescu – Un Aristocrat Al Politicii
NICOLAE FILIPESCU – UN ARISTOCRAT AL POLITICII Doru DUMITRESCU Motto: „Ţie scumpă patrie, puterea mea de muncă, puterea mea de iubire!” Nicolae Filipescu Abstract: Among the modern Romanian elite an outstanding part was played by the Filipescu family. The origin of this family is from Bucov, a village in the Prahova County. Members of the family held administrative responsibilities since the 16th. century. It is the aim of this article to analyze the way in which the Filipescus played an important role in the development of modern Romania, by shaping up its administrative and educational structure, as well as its cultural life. Keywords: Nicolae Filipescu, the modern Romanian elite, Romanian Conservative Party, „Epoca” newspaper. Printre familiile aristocraţiei româneşti care aveau să dea ţării numeroşi reprezentanţi ai elitei s-au numărat şi Filipeştii. Avându-şi originile în familia boierilor de Bucov, al cărei leagăn a fost judeţul Prahova, Filipeştii, ca şi Cocorăştii, Kreţuleştii şi Rudenii, erau descendenţi ai marelui-logofăt Staico de Bucov şi ai soţiei sale Caplea, prin fiica lor Caplea a II-a1. 1 Dan Pleşea, Quelques grandes familles valaques des XIV-XVe siècles în 12 Internationaler Kongres für genealogische und heraldische Wiessenschaften, München, 1974, p. 216-217. REVISTA BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE, Anul 1, Nr. 2, iunie-decembrie 2016, p. 83-104. 84 Doru DUMITRESCU O rădăcină a familiei Filipeştilor ar fi, conform vechii istoriografii2, „bătrânul Drăghici” ot Mărgineni3, mare-vornic sub Neagoe Basarab4. El moştenea moşiile Filipeşti şi Mărgineni de la tatăl său, Neagoe, fiul lui jupan Drăghici, amintit pe la 14905. Familia Filipeştilor îşi are însă originea în Dumitru, dregător de seamă al lui Mihai Viteazul, mare-vistiernic (1571), mare dregător al Ţării Româneşti – ajuns rând pe rând şi mare-clucer (1579), mare-spătar (1582-1584), mare-ban, mare-logofăt (1587-1589) şi mare-vornic (1601-1604) – şi cunoscut în documente ca Dumitru „din Cepturi”, dar şi „din Dădeşti”, „Epoteşti” sau cel Bătrân6. -
FINAL REPORT International Commission on the Holocaust In
FINAL REPORT of the International Commission on the Holocaust in Romania Presented to Romanian President Ion Iliescu November 11, 2004 Bucharest, Romania NOTE: The English text of this Report is currently in preparation for publication. © International Commission on the Holocaust in Romania. All rights reserved. DISTORTION, NEGATIONISM, AND MINIMALIZATION OF THE HOLOCAUST IN POSTWAR ROMANIA Introduction This chapter reviews and analyzes the different forms of Holocaust distortion, denial, and minimalization in post-World War II Romania. It must be emphasized from the start that the analysis is based on the United States Holocaust Memorial Museum’s definition of the Holocaust, which Commission members accepted as authoritative soon after the Commission was established. This definition1 does not leave room for doubt about the state-organized participation of Romania in the genocide against the Jews, since during the Second World War, Romania was among those allies and a collaborators of Nazi Germany that had a systematic plan for the persecution and annihilation of the Jewish population living on territories under their unmitigated control. In Romania’s specific case, an additional “target-population” subjected to or destined for genocide was the Romany minority. This chapter will employ an adequate conceptualization, using both updated recent studies on the Holocaust in general and new interpretations concerning this genocide in particular. Insofar as the employed conceptualization is concerned, two terminological clarifications are in order. First, “distortion” refers to attempts to use historical research on the dimensions and significance of the Holocaust either to diminish its significance or to serve political and propagandistic purposes. Although its use is not strictly confined to the Communist era, the term “distortion” is generally employed in reference to that period, during which historical research was completely subjected to controls by the Communist Party’s political censorship. -
Nicolae Filipescu"
GENERAL BRIGADĂ (rt) NECULAI I. STAICU-BUCIUMENI COLEGIUL NAŢIONAL "NICOLAE FILIPESCU" GALAŢI 28.I.2005-10.V.2006 Coperta : Nicolae Filipescu ISBN 973-552-55-2 Anuarul promoţiilor Liceului Militar „Nicolae Filipescu” este realizat de colonel jurist Mexi Ioan 1 Galaţi, 28 ianuarie 2005 1) CUVÂNT ÎNAINTE Da, este adevărat. Colegiul Naţional „Nicolae Filipescu”, care a funcţionat la Predeal, între 1940-1948, este aceeaşi instituţie de grad secundar cu cea care de la înfiinţarea sa, de către marele român Nicolae Filipescu, în 1912 şi până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, a funcţionat la Mănăstirea Dealu. De fapt aşa i s-a spus iniţial – Liceul Militar „Mănăstirea Dealu”. Abia în ianuarie 1929, imediat după împlinirea a 10 ani de la realizarea Marii Uniri, pentru care marele patriot a militat îndelungă vreme, şcoala nouă din preajma străvechei cetăţi de scaun – Târgoviştea Basarabilor – a primit numele întemeietorului, devenind Liceul Militar „Nicolae Filipescu”. Acolo, această instituţie de învăţământ militar a atins apogeul existenţei sale, în deceniul al IV-lea din secolul XX, perioadă în care s-a aflat sub patronajul Regelui Carol al II-lea, ce purta numele de „Cap al liceului”, cum scria pe placa de marmură albă încastrată în turnul liceului, deasupra căruia fâlfâia în permanenţă tricolorul ţării, în care l-a înscris, potrivit tradiţiei, pe unicul său fiu – Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, din clasa respectivă făcând parte şi autorul acestor rânduri. Colegiul de la Predeal a urmat tradiţia liceului de la Dealu, în noua garnizoană mergând cu cea mai mare parte a ofiţerilor şi profesorilor, care la Dealu îşi făcuseră cu prisosinţă datoria. -
Casa Nicolae Filipescu Strada Batistei Nr. 13
CASA NICOLAE FILIPESCU DIN BUCUREŞTI, STRADA BATISTEI• NR. 13 Aurel Duţu Ridicată în anii 1888-1890, după proiectul arhitectului Luis Pierre Blanc pentru Nicolae Filipescu, casa a fost declarată monument istoric în 1992 din următoarele considerente: I. Memorialistic Casa a fost locuită de Nicolae Filipescu, unul din marii bărbaţi politici ai României. El s-a născut în 1862 la Bucureşti şi îşi trage obârşia dintr-o veche familie boierească de cărturari patrioţi. A studiat la Geneva şi Paris, unde a obţinut în anul 1883 titlul de doctor în drept. Reîntors în ţară se lansează în politică, devenind unul din membrii marcanţi ai Partidului Conservator. În anul 1885 înfiinţează ziarul „Epoca" (a apărut fără întrerupere până în anul 1916), la care au colaborat fruntaşi ai Partidului Conservator: Titu Maiorescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Grigore Ventura, Ion Luca Cara giale, Alexandru Vlahuţă, fraţii Lahovari, ş.a. Din anul 1888 Nicolae Filipescu a reprezentat în Parlament fără întrerupere oraşul şi judeţul Brăila. La 9 februarie 1893 Nicolae Filipescu a fost ales primar al Capitalei, fiind considerat de Consiliul orăşenesc „un om tânăr cu nobile sentimente, plin de cnergi~ şi inteligenţă". In această calitate Nicolae Filipescu s-a preocupat de înfrumuseţarea oraşului şi de satisfacerea cerinţelor locuitorilor săi. Sigur fiind de obţinerea fondurilor (în martie 1895 primăria Capitalei a contractat un împrumut de 30 milioane de la un Consorţiu de bănci germane) angajează antreprenori pentru captarea apelor subterane de la Chiajna, Bragadiru şi Ulmi şi repararea filtrelor de la Arcuda. În acelaşi timp completează reţeaua canalelor de scurgere a apelor menajere. În perioada primariatului său de circa 2 ani şi 7 luni au fost pavate cu piatră cubică şi bolovani 74 de străzi şi s-a început lucrările de construcţie a Bulevardului Colţea, de la intersecţia Străzii Lipscani până în Piaţa Victoriei şi Bulevardul Regina Maria. -
Arhive Personale Şi Familiale
Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată -
Between History and Power. the Historiography of Romanian National- Communism (1964-1989)
DOSIER Cuadernos de Historia Contemporánea ISSN: 0214-400X http://dx.doi.org/10.5209/chco.71890 Between History and Power. The Historiography of Romanian National- Communism (1964-1989) Francesco Zavatti1 Recibido: 29 de junio de 2020 / Aceptado: 15 de julio 2020 Abstract. This article aims to analyse the relationship between history and political power in communist Romania during the rule of Nicolae Ceauşescu. The article’s opening section explains how Romanian historiography was substituted by a pro-Soviet and pro-Stalinist version which proclaimed the superiority of the Soviet Union and of communism; secondly, the section illustrates the delicate passage between Stalinism and national communism. As the section shows, Party Secretary Gheorghe Gheorghiu-Dej understood that autonomy from Moscow was essential in order to guarantee the internal stability of the Romanian communist élite. For this reason, genuine legitimacy had to be created by reissuing the national ideology dismissed since 1948. National history was given back its primary importance within Romanian culture, this time in service of the Stalinist élite, sided with more traditional Marxist-Leninist tenets, symbols and narratives. The second section illustrates the development of the new national-communist canon after 1965, once Nicolae Ceauşescu took power. The section presents the main trends developed by Romanian historiography in order to inspire loyalty to the Romanian Communist Party. As the article shows, by the early eighties, nationalism and the cult of the leader had become the main trends of this metanarrative. The epilogue briefly points out the continuities and changes produced by the regime change in 1989 for Romanian historiography. -
George Giuglea Şi Muzeul Limbii Române
MUZEUL LIMBII ROMÂNE. 75 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE. CLUJ-NAPOCA, 25 – 27 OCTOMBRIE 1994 IOANA ANGHEL GEORGE GIUGLEA ŞI MUZEUL LIMBII ROMÂNE În 1919, după organizarea Universităţii româneşti din capitala Ardealului reunit cu Ţara şi inaugurarea cursurilor universitare, Sextil Puşcariu îşi va vedea împlinit şi un mai vechi vis al său: înfiinţarea unui institut consacrat limbii române1, proiect gândit în cele mai mici amănunte şi care trebuia să găzduiască, în primul rând, lucrarea vieţii sale, Dicţionarul Academiei. În acest institut de ştiinţă şi cultură, numit de el Muzeul Limbii Române, Sextil Puşcariu s-a înconjurat de colaboratori valoroşi, în majoritate profesori la noua Universitate. Între aceştia, Nicolae Drăganu, Vasile Bogrea, George Giuglea, Constantin Lacea, Theodor Capidan. Unii dintre ei, cunoscuţi deja prin lucrări serioase, şi-au păstrat şi dezvoltat propriile direcţii şi proiecte de cercetare, alţii au participat la lucrările de mare anvergură ale Muzeului: Dicţionarul şi, mai târziu, Atlasul lingvistic român. Toţi au găsit la Muzeu o atmosferă de prietenească colaborare, atât de stimulatoare şi de propice muncii de creaţie. Rezultatele cercetărilor individuale se prezentau adesea în şedinţele de comunicări de marţi, iar majoritatea erau publicate în paginile revistei „Dacoromania”. Numit de Sextil Puşcariu profesor la Facultatea de Litere din Cluj, G. Giuglea a devenit şi unul dintre cei mai credincioşi „muzeişti”. Sextil Puşcariu îi preţuia atât calităţile umane, cât şi bogăţia cunoştinţelor, ideile originale, pasiunea pentru cercetare. „Foarte ingenios, el întrezărea de multe ori ungherele tăinuite ale etimologiilor obscure, pe care le căuta câteodată pe drumurile întortocheate şi nesigure ale straturilor preromane, greceşti sau germanice”2. Deşi format la şcoala lingvistică bucureşteană a maestrului său, Ovid Densusianu, pentru care avea o mare admiraţie, George Giuglea s-a încadrat, de la început, în activitatea şi spiritul Muzeului, căruia i-a rămas ataşat până la sfârşitul vieţii. -
The Status of Vlad Tepes in Communist Romania: a Reassessment
View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by Research Commons Kutztown University Journal of Dracula Studies Volume 9 2007 Article 2 2007 The Status of Vlad Tepes in Communist Romania: A Reassessment Duncan Light Liverpool Hope University (UK) Follow this and additional works at: https://research.library.kutztown.edu/dracula-studies Part of the English Language and Literature Commons, Feminist, Gender, and Sexuality Studies Commons, and the Film and Media Studies Commons Recommended Citation Light, Duncan (2007) "The Status of Vlad Tepes in Communist Romania: A Reassessment," Journal of Dracula Studies: Vol. 9 , Article 2. Available at: https://research.library.kutztown.edu/dracula-studies/vol9/iss1/2 This Article is brought to you for free and open access by Research Commons at Kutztown University. It has been accepted for inclusion in Journal of Dracula Studies by an authorized editor of Research Commons at Kutztown University. For more information, please contact [email protected],. The Status of Vlad Tepes in Communist Romania: A Reassessment Cover Page Footnote Dr. Duncan Light is associate professor of Geography at Liverpool Hope University(UK). He is currently investigating the ways in which Romania has responded to Western interest in Dracula over the past four decades. This article is available in Journal of Dracula Studies: https://research.library.kutztown.edu/dracula-studies/vol9/ iss1/2 The Status of Vlad Ţepeş in Communist Romania: A Reassessment Duncan Light [Dr. Duncan Light is associate professor of Geography at Liverpool Hope University (UK). He is currently investigating the ways in which Romania has responded to Western interest in Dracula over the past four decades.] Introduction It has become widely accepted that Vlad Ţepeş enjoyed an exalted status in Romania during the Communist period (1947-1989).