Anuar Universitar

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Anuar Universitar 4522SERDI3] UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I« DIN CLUJ RECTORATUL ANUARUL 1938 * 39 AVEBCUC UClujN /RESUM Central EUniversity EN FRANţAI Library ClujS 19 4 0 CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA «CARTEA ROMÂNEASCĂ", CALEA REGELE CAROL II ANUARUL UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINANDI DIN CLUJ 1938-1939 BCU Cluj / Central University Library Cluj AVEC UN RESUME EN FRANQAIS CLUJ TIPOGRAFIA „CARTEA ROMÂNEASCA* 19 4 0 UNIVERSITATEA DIN CLUJ PATRON: REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1938/39: Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Rector MEMBRI: Prof. NICOLAE DRĂGANU Decan Litere (Prorector) „ EMIL HAŢIEGANU Drept (până la 30. XI. 1938) „ TRAIAN POP „ Drept (dela 1. XII. 1938) „ MARIUS STURZA „ Medicină (până la 30. XI. 1938) „ IOAN DRAGO IU „ Medicină (dela 1. XII. 1938) „ ALEXANDRU BORZA Ştiinţe (până la 30. XI. 1938) „ GHEORGHE BRATU „ Ştiinţe (dela 1. XII. 1938) „ LAZĂR IACOB Delegat Drept (până la 30. XI. 1938) „ ALEXANDRU ANGELESCU Drept (dela 15. XII. 1938) „ IULIU MOLDOVABCUN Cluj / CentralMedicin Universityă Library Cluj „ GEORGE GIUGLEA Litere „ VICTOR STANCIU Ştiinţe (până la 30. XI. 1938) „ ALEXANDRU BORZA Ştiinţe (dela 1. XII. 1938) Secretar: IOAN A. VĂTAŞESCU, Secretar General al Universităţii. CONSILIUL CONSULTATIV AL UNIVERSITĂŢII: Prof. TRAIAN POP „ IULIU MOLDOVAN „ ALEXANDRU BORZA LISTA FOŞTILOR RECTORI: 1. SEXTIL PUŞCARIU în anul universitar 1919/1920 2. (t) VASILE DIMITRIU 1920/1921 3. (t) DIMITRIE CĂLUGĂREANU 1921/1922 4. IACOB IACOBOVICI 1922/1923 5. NICOLAE BĂNESCU 1923/1924 6. CAMIL NEGREA 1924/1925 1- GHEORGHE SPACU 1925/1926 8- IOAN MINEA 1926/1927 9- (t) GH. BOGDAN-DUICĂ 1927/1928 10. EMIL HAŢIEGANU 1928/1929 11. EMIL G. RACOVIŢĂ 1929/1930 12. IULIU HAŢIEGANU 1930/1931 13. NICOLAE DRÂGANU 1931/1932 DOCTORI HONORIS CAUSA: M. S. REGELE CAROL II. M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI, (*1875 t 1938). MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din Torino (Italia) OCTAVIAN GOGA, literat, (*1881 f 1938). GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Medicină din Bu­ cureşti, («1864 t 1938). EMMANUEL DE MARTONNE, profesor la Sorbona (Paris). PAUL MONTEL, profesor Ia Sorbona (Paris). GEORGES RIPERT, decanul Facultăţii de Drept din Paris. H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină din Paris. AUGUSTE-FELIX-CHARLEBCU Cluj / SCentral DE BEAUPOIL University, LibraryCOMTE ClujDE SAINT-AU- LAIRE, fost Ambasador al Franţei. HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea din Londra, Di­ rector al revistei „The Review of Review". ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la King's College (Lon- dra). METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow (Cehoslovacia). PROFESORI DE ONOARE: JULES GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon. NICOLAE IORGA, dela Facultatea de Litere din Bucureşti. RENE JEANNEL, dela Muzeul de Istorie Naturală din Paris. DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. PERSONALUL RECTORATULUI. Rector: FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ. Prorector: NICOLAE DRAGANU. A) Secretariatul: Secretar General: Ioan A. Vătăşescu, fost arhivar (1. XI. 1924— 31. XII. 1927) şi Secretar (1. I. 1928—31. III. 1937). Avan­ sat Secretar BCUGenera Clujl a/ lCentral Universităţi Universityi la Library 1. IV. Cluj1937. (I. D. R. No. 1883/937). Licenţiat în litere dela Sorbona, diplomat în limba şi literatura franceză. Secretar: Liviu Gomboş, doctor în drept. Arhivar registrator: Petre Opriţoiu, licenţiat al Academiei Co­ merciale (până la 14. III. 1939). Ajutor de secretar: Irina Ruja. Subşef de birou: Olga Greter (dela 1. IV. 1939). Impiegat: Olga Greter (până la 31. III. 1939). Impiegat: (detaşat) Constanţa Mehedincu, licenţiată în ştiinţe (până la 31. XII. 1Ш),1оап Z. Bota (dela 1. IV. 1939). Custode: Gaspar Kirsch. Camerist: Vasile Lung. B) Administraţia şi Contabilitatea: Administrator: Bela David (până la 31. VIII. 1939), Ioan Ruja, licenţiat al Academiei Comerciale (dela 1. IX. 1939). Şef-contabil: Ioan Ruja, licenţiat al Academiei Comerciale, (până !a 31. VIII. 1939). Casier: Ioan Galoş (până la 31. I. 1939), Ioan Moldovan (dela 1- II. 1939). Director de educaţie fizică: Onoriu Cheţianu, doctor în ştiinţele politice. 6 Şefi de birou: loan Moldovan (până la 31. I. 1939), Petre Opri- ţoiu (dela 15. III. 1939 până la 31. VIII. 1939), Ernest Gei- ger. Secretar: Andrei Secui. Ajutori de secretar: Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr (până la 15. IV. 1939), Elisabeta Radius (dela 1. V. 1939). Sub-şefi de birou: Ilie Sandu, licenţiat al Academiei Comerciale (până la 30. XI. 1938), Joan Raţiu (dela 1. IV. 1939), Stela Ionescu, licenţiată în litere (dela 1. VIII. 1938), Măria Şor- tan (dela 1. IV. 1939). Impiegaţi: Măria Şortan (până la 31. III. 1939), Stela Ionescu, licenţiată în litere (până la 31. VII. 1938), Alexandru Bu- dreală. Funcţionari extrabugetari: Emil Mircea, Constantin Oarcea (până la 30. XI. 1938). Subinginer: Theodor Pop, extrabugetar (până la 31. III. 1939). Intendent: Ilie Budreală, licenţiat în drept (până la 31. I. 1939), Victor Tâtaru (dela 1. II. 1939). Subinginer: PetruBCU Vartic Cluj / Central(dela 1University. IV. 1939 Library) mecani Cluj c (până la 31. III. 1939). Portar: Iosif Man. Oameni ide serviciu: Andrei Cipcigan, Constantin Hidişan, Vasile Tălnaciu, Măria Cipcigan, Raveca Lung, loan Morea. Fochişti: Gheorghe Lazar, Gavrila Căpălna. Portar la Parcul Fac. de Ştiinţe: loan Cordoş. Curăţitoare: Ileana Hidişan, extrabugetară. C) Colegiul Academic „Regele Carol II"1): (Personalul şi darea de seamă sunt publicate în continuare, într'un capitol aparte. D) Uzina Universităţii: Director: Prof. V. Stanciu. Şef mecanic: Petre Bărăianu sen. Mecanici: Petre Bărăianu jun., Iosif Lemeni. Tâmplar: loan Popa. Fochişti: Tânase Iacob, Ştefan Marian. Apaductor: loan Ferenţiu, Aurel Marian (dela 1. XII. 1938), ex­ trabugetari. Tinichigiu: Francisc Tuşoni, extrabugetar. l) Pentru istoricul, realizările şi inaugurarea acestei instituţii universi­ tare, a se vedea Anuarul 1936/37, pag. 51—123. DISCURS INAUGURAL rostit în şedinţa solemnă de deschiderea anului universitar 1939/40, ce a avut loc în ziua de 29 Octomvrie 1939, în Sala mare a Colegiului Academic de Dl FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGÂ Rectorul Universităţii. Doamnelor şi Domnilor, Deschiderea noului an academic s'a făcut în decursul celor douăzeci de ani BCUde existenţ Cluj / Centrală a tineri Universityi noastr Librarye Universităţi Cluj , tot­ deauna, într'o atmosferă sărbătorească, plină de avânt şi încre­ dere în opera ştiinţifică şi culturală, mereu sporită, pe care am întreprins-o cu toţii împreună, într'o caldă comunitate spirituală de sforţări şi năzuinţe. Profesori şi studenţi, mândri de opera realizată în trecut, aduceam la începutul fiecărui an şcolar, odată cu forţe proaspete de lucru, noi îndemnuri de muncă, şi credinţa, din ce în ce mai' adâncă, în triumful desăvârşit al misiunii ce aveam de îndeplinit Pentru prima dată, anul acesta, deschiderea anului nou şcolar se face într'o atmosferă schimbată. încrederea în cauza pe care o servim a rămas nesdruncinată, dar motive puternice de îngri­ jorare, în strânsă legătură cu evenimentele recente ce s'au des­ făşurat, atât de impresionant, sub ochii noştri, deşteaptă în fie­ care din noi serioase preocupări, atât în ceeace priveşte vieaţa şi activitatea noastră universitară, cât şi liniştea dinăuntru şi paza din afară, la graniţele ţării. In timpurile grele de mari frământări şi pericole externe prin care trecem, când toate naţiunile şi statele vor fi supuse la proba de foc a trăiniciei şi puterii lor de rezistenţă şi adaptare, cand trebue să ne încordăm toate puterile, ca ţara noastră să iasă biruitoare din această probă hotărâtoare, se impune, mai mult 8 decât oricând, să verificăm soliditatea temeliilor pe care sunt aşe­ zate instituţiile fundamentale ce formează fiinţa statului, gradul de trăinicie sau slăbiciune al organizării lor interioare, precum şi lipsurile de toate categoriile, ce le împiedică atingerea sigură a ţelurilor ce urmăresc şi a îndeplinirii desăvârşite a mişunii ce le-a fost încredinţate. Universitatea este, fără îndoială, una din instituţiile funda­ mentale ale statului, pentru că ei îi incumbă, pe de o parte, for­ marea cadrelor superioare pentru toate ramurile de activitate din stat şi pregătirea conducătorilor vieţii economice, sociale şi cul­ turale a ţării, iar pe de altă parte, ea are misiunea să modeleze forţele creatoare ale naţiunii, chemate să-i poarte prestigiul în afară de hotare şi să-i dea măsura puterii de creaţiune spirituală, în patrimoniul de cultură, comună omenirii întregi. Ne găsim astăzi, la începutul celei de a treia decade a acti­ vităţii noastre academice, la o răscruce hotărâtoare în vieaţa noastră universitară. In mijlocul prefacerilor sociale în care trăim, în faţa noilor directive date vieţii noastre naţionale, ce şi-au găsit formaBCU lor Clujlegal / Centrală în nou Universitya organizar Librarye constituţional Cluj ă a statului român, Universitatea trebue să-şi verifice din nou rostul ei in lăuntrul acestei noui orânduiri. Ea trebue să-şi pună în ar­ monie directivele şi activitatea sa, cu noua întocmire a statului şi cu cerinţele vitale ale naţiuni, pregătindu-şi astfel mediul prielnic şi organizarea cea mai potrivită, în vederea înfăptuirilor ei viitoare, ce vor trebui să fie şi mai temeinice şi mai cuprinză­ toare decât cele realizate până acum, datorită cărora Universita­ tea noastră se bucură de marele ei prestigiu şi de faima ce a tre­ cut de mult hotarele ţării noastre. Doamnelor şi Domnilor, Temelia pe care stă aşezată Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj este foarte solidă, căci ea este făurită din dorinţa de veacuri a poporului
Recommended publications
  • Nicolae Bănescu 1878
    Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” - 115 ani de existenţă - Seria: Biobibliografiile Directorilor B.C.U. „Carol I“ din Bucureşti, 3 B i o b i b l i o g r a f i e 1315 referinţe a d n o t a t ă Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti NicolaeNicolae BănescuBănescu 1878 - 1971 Bucureşti 2010 Lucrare elaborată în cadrul Serviciului Cercetare. Metodologie condus de dr. Dinu Ţenovici R e d a c t o ri Şerban Şubă, Geta Costache, Laura Regneală C o l a b o r a t o r i Elena Bulgaru, Lili Stoicescu, Daniela Stoica, Carmen Goaţă C u l e g e r e t e x t T e h n o r e d a c t a r e Simona Şerban I l u s t r a ţ i i Geta Costache Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României N. Bănescu: 1878-1971: biobibliografie adnotată / red.: Şerban Şubă, Geta Costache, Laura Regneală; colab.: Elena Bulgaru, Lili Stoicescu, Daniela Stoica, Carmen Goaţă. – Bucureşti : Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“din Bucureşti, 2010 ISBN 978-973-88947-2-3 I. Şubă, Şerban (red.) II. Costache, Geta (red.) III. Regneală, Laura (red.) IV. Bulgaru, Elena V. Stoicescu, Lili VI. Stoica, Daniela VII. Goaţă, Carmen 012:93/94(498) Bănescu, N. 016:93/94(498) Bănescu, N. 929 Bănescu, N. Coperta 1: Nicolae Bănescu, gravură de M. Olarian, 1929 Coperta 4: Fundaţia Universitară Carol I, 1915 ISBN 978-973-88947-2-3 Nicolae Bănescu, director al Bibliotecii Fundaţiei Universitare Carol I între 7 decembrie 1946 şi 9 februarie 1948 C U P R I N S Cuvânt înainte de prof.
    [Show full text]
  • George Giuglea Şi Muzeul Limbii Române
    MUZEUL LIMBII ROMÂNE. 75 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE. CLUJ-NAPOCA, 25 – 27 OCTOMBRIE 1994 IOANA ANGHEL GEORGE GIUGLEA ŞI MUZEUL LIMBII ROMÂNE În 1919, după organizarea Universităţii româneşti din capitala Ardealului reunit cu Ţara şi inaugurarea cursurilor universitare, Sextil Puşcariu îşi va vedea împlinit şi un mai vechi vis al său: înfiinţarea unui institut consacrat limbii române1, proiect gândit în cele mai mici amănunte şi care trebuia să găzduiască, în primul rând, lucrarea vieţii sale, Dicţionarul Academiei. În acest institut de ştiinţă şi cultură, numit de el Muzeul Limbii Române, Sextil Puşcariu s-a înconjurat de colaboratori valoroşi, în majoritate profesori la noua Universitate. Între aceştia, Nicolae Drăganu, Vasile Bogrea, George Giuglea, Constantin Lacea, Theodor Capidan. Unii dintre ei, cunoscuţi deja prin lucrări serioase, şi-au păstrat şi dezvoltat propriile direcţii şi proiecte de cercetare, alţii au participat la lucrările de mare anvergură ale Muzeului: Dicţionarul şi, mai târziu, Atlasul lingvistic român. Toţi au găsit la Muzeu o atmosferă de prietenească colaborare, atât de stimulatoare şi de propice muncii de creaţie. Rezultatele cercetărilor individuale se prezentau adesea în şedinţele de comunicări de marţi, iar majoritatea erau publicate în paginile revistei „Dacoromania”. Numit de Sextil Puşcariu profesor la Facultatea de Litere din Cluj, G. Giuglea a devenit şi unul dintre cei mai credincioşi „muzeişti”. Sextil Puşcariu îi preţuia atât calităţile umane, cât şi bogăţia cunoştinţelor, ideile originale, pasiunea pentru cercetare. „Foarte ingenios, el întrezărea de multe ori ungherele tăinuite ale etimologiilor obscure, pe care le căuta câteodată pe drumurile întortocheate şi nesigure ale straturilor preromane, greceşti sau germanice”2. Deşi format la şcoala lingvistică bucureşteană a maestrului său, Ovid Densusianu, pentru care avea o mare admiraţie, George Giuglea s-a încadrat, de la început, în activitatea şi spiritul Muzeului, căruia i-a rămas ataşat până la sfârşitul vieţii.
    [Show full text]
  • Ţara Bârsei Revistă De Cultură 2018
    Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2018 Braşov, 2018 https://biblioteca-digitala.ro ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu-Constantin Savu Bianca-Luminiţa Micu ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. DTP: DESIGN 2 PREPRESS SRL Braşov, Str. Sitei 55 Tel: 0723 000 899 https://biblioteca-digitala.ro CUPRINS Simpozion „Mari Geografi Braşoveni” - 13 Octombrie 2017 Geografie Ṣi Artă Militară Șerba n DRAGOMIRESCU Argument…………………………………………………………………… Marin ALNIŢEI Rolul geografiei militare și al hărților topografice în războiul de întregire națională…….. Petre OTU Locotenent-colonel Gheorghe Poenaru-Bordea primul ofițer al armatei române căzut în luptă în Primul Război Mondial……………………………………........ Premiile elevilor braşoveni la concursuri de profil (2017)……….. Sesiunea De Comunicări „Ţara Bârsei” – 24-25 Mai 2018 50 De Ani De La Înființarea Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov Sanda-Maria BUTA Mesaj ................................................................................. Valer RUS Casa Mureșenilor 1968-2018. Evoluție instituțională din perspectivă managerială………….. Rodica FLOREA Arhiva Mureșenilor – trecut și prezent……………………………
    [Show full text]
  • Des Etudes Sud-Est Europeennes Ournal of South-East European Studies
    ACADEMIE ROUMAINE INSTITUT D'ETUDES SUD-EST EUROPEENNES ... evue des etudes sud-est europeennes ournal of South-East European Studies Tome XLIII (n1-4), 2005 EA EDITURA ROMANE www.dacoromanica.ro DIRECTEUR DE LA PUBLICATION PAUL HENRI STAHL COMITE CONSULTATIF SKIL AKGUN (Ankara), MATILDA CARAGIU MARIOTEANU, NADIA DANOVA (Sofia), DENNIS DELETANT (Londres), PASCHALIS M. KITROMILIDES (Athenes), ZOE DUMITRESCU BUSULENGA, ANNELIE UTE GABANY (Munich), ZORAN KONSTANTINOVIC (Innsbruck-Belgrade), PAUL MICHELSON (Huntington), EMIL NIEDERHAUSER (Budapest), ST. POLLO (Tirana). M.D. PEYFUSS (Vienne), NICOLAE SERBAN TANA$OCA, RUMEANA STA1\tEVA (Sofia), BIANCA VALOTA-CAVALLOTTI (Milan), ALEXANDRU ZUB COMITE DE REDACTION PETRE ALEXANDRESCU, VIRGIL CANDEA, SABINA ISPAS, ZAMFIRA- EUGENIA MIHAIL, GHEORGHE MIHAILA, $ERBAN PAPACOSTEA, ANDREI PIPPIDI, MARIUS SALA, ELENA SIUPIUR, LIDIA SIMION (secretaire de redaction), ELENA HERDA (secretaire technique) Redaction editoriale: RODICA FLORESCU Toute commande sera adressee a: EDITURA ACADEMIEI ROMANE, Ca lea 13 Septembrie nr.13, sector 5, Bucuresti 050711, Romania, Tel (4021) 318 8146; (4021) 318 8106, Fax (4021) 318 2444; e-mail: edacad @ear.ro RODIPET SA, Piata Presei Libere nr. 1, sectorul 1, P. 0. Box 33-57, Bucuresti, Romania, Tel. (4021) 318 7000; (4021) 318 7001, Fax (4021) 318 7002, e-mail: rodipe ri)trodipet.ro ORION PRESS IMPEX 2000. $os. Viilor nr. 101, sector 5. bl. 1, sc. 4, ap. 98, parter, P.O. Box 77-19. sector 3 Bucuresti, Romania, Tel. (4021) 335 0296; 4021-301 8786. Fax (4021) 335 0296; e-mail: [email protected] La correspondance, les manuscrits et les publications (livres, revues, etc.) envoyes pour comptes rendus seront adresses a la: REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES P.O.
    [Show full text]
  • O Sută De Ani De Cartografie Lingvistică Românească
    Old Germanisms in the Balkans and in Other Parts of Europe Adrian PORUCIUC* Key-words: misleading mainstream ideas, Romanian, Balkan languages, Slavic, Romance, Old Germanic loans 1. Divergent earlier views I will start my presentation with references to Romanian, since the latter stands for a rather peculiar case in this discussion. The “total absence” of Old Germanic elements (OGEs) in Romanian is an academic assumption that already has its own tradition, notably among scholars – from Roesler (1871)1 to Schramm (1997)2 – who have used that assumption as argument in favor of a South-Danubian origin for all Romanians. As I have pointed out in several of my previous articles (see references below), the rather curious thing is that such a persistent view is still considered (at least among Western Romanists) to be a communis opinio,3 which, in my opinion, goes against abundant lingual evidence and against ideas expressed by a series of outstanding scholars of various times (Hasdeu, Loewe, Puşcariu, Giuglea, Gamillscheg, Meyer-Lübke, Mihăescu and others)4. In Romania, a rigidly negative view on OGEs was adopted (without evident influence from Roesler) by Densusianu, in his Histoire de la langue roumaine (1901)5. After a passage in which he insists on the numerous elements that * “Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi, Romania. 1 See the main points of Roesler’s vision (expressed in his Romänische Studien, Leipzig, 1871) as well as some Romanian critical reactions to it (expressed by outstanding historians such as Xenopol and Onciul), as presented in Murgescu 2001: 57-60. 2 I refer to Schramm’s views on the “fortunes” of Romanians as heirs of South-Danubian Hirtenromanen.
    [Show full text]
  • Mihail Sebastian1
    Despre Sebastian, Sorescu, Dosoftei, Derrida i limba român Bagiu, Lucian 2016 Document Version: Publisher's PDF, also known as Version of record Link to publication Citation for published version (APA): Bagiu, L. (2016). Despre Sebastian, Sorescu, Dosoftei, Derrida i limba română. (Opera omnia. Publicistică i eseu contemporan). Tipo Moldova. Total number of authors: 1 Creative Commons License: Unspecified General rights Unless other specific re-use rights are stated the following general rights apply: Copyright and moral rights for the publications made accessible in the public portal are retained by the authors and/or other copyright owners and it is a condition of accessing publications that users recognise and abide by the legal requirements associated with these rights. • Users may download and print one copy of any publication from the public portal for the purpose of private study or research. • You may not further distribute the material or use it for any profit-making activity or commercial gain • You may freely distribute the URL identifying the publication in the public portal Read more about Creative commons licenses: https://creativecommons.org/licenses/ Take down policy If you believe that this document breaches copyright please contact us providing details, and we will remove access to the work immediately and investigate your claim. LUND UNIVERSITY PO Box 117 221 00 Lund +46 46-222 00 00 LUCIAN VASILE BÂGIU DESPRE SEBASTIAN, SORESCU, DOSOFTEI, DERRIDA ȘI LIMBA ROMÂNĂ Colecția OPERA OMNIA publicistică și eseu contemporan 1 Tehnoredactare: Roxana Costinescu Redactor: Aurel Ştefanachi Coordonator serie: Cassian Maria Spiridon Coperta: Andrei Ştefanachi Prezentare grafică computerizată: Roman Cutasevici ISBN 978-606-676-854-2 © Tipo Moldova Editura TipoMoldova este recunoscută academic de Consiliul Național al Cercetării Științifice pentru domeniile filologie (PN-II-ACRED-ED-2012-0285) și istorie și studii culturale (PN-II-ACRED-ED-2012-0355).
    [Show full text]
  • Anuarul 1936-37
    UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ —— RECTORATUL = ANUARUL 1936-37 SUIVI D'UN RESUME EN FRANCAIS В. C. U. Cltij-Napoca Nr. "nvib-lOO-Wje 1938 CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA .CARTEA ROMÂNEASCĂ*, CALEA REOELE CAROL II 14 V Dl Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ Rectorul Universităţii Cluj UNIVERSITATEA DIN CLUJ PATRON: REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1936/37. Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFÂNESCU-GOANGĂ, Rector MEMBRI: Prof. NICOLAE DRAGANU Decan Litere (Prorector) „ EMIL HAŢIEGANU „ Drept „ DUMITRU MICHAIL „ Medicină „ ALEXANDRU BORZA „ Ştiinţe „ LAZAR IACOB Delegat Drept „ IULIU HAŢIEGANU „ Medicină până la 31 X 1936 „ IULIU MOLDOVAN „ Medicină dela 1 XI 1936 „ SEXTIL PUŞCARIU „ Litere până la 31 X 1936 „ THEODOR CAPIDAN „ Litere dela 1 IX 1936—17 VI 1937 „ GEORGE GIUGLEA „ Litere dela 18 VI 1937 „ ION POPESCU-VOITEŞTI „ Ştiinţe până la 31 X 1936 „ VICTOR STANCIU „ Ştiinţe dela 1 XI 1936 Secretar: IOAN A. VATAŞESCU, Secretarul Rectoratului, iar dela 1IV 1937 Secretar General al Universităţii. LISTA FOŞTILOR RECTORI: SEXTIL PUŞCARIU în anul universitar 1919/192t) (t) VASILE DIMITRIU 1920/1921 DIMITRIE CALUGAREANU 1921/1922 IACOB IACOBOVICI 1922/1923 NICOLAE BANESCU 1923/1924 CAMIL NEGREA 1924/1925 GHEORGHE SPACU 1925/1926 IOAN MINEA 1926/1927 (t) GH. BOGDAN-DUICA 1927/1928 10. EMIL HAŢIEGANU 1928/1929 11. EMIL G. RACOVIŢA 1929/1930 12. IULIU HAŢIEGANU 1930/1931 13. NICOLAE DRAGANU 1931/1932 Senatul Universitar, în ajunul serbărilor de inaugurarea Colegiului Academic. DOCTORI HONORIS CAUSA: M. S. REGELE CAROL II. M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI. MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din То- rino (Italia). OCTAVIAN GOGA, literat. GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Me­ dicină din Bucureşti.
    [Show full text]
  • Bi Bli O Gr a Fi E
    BIBLIOGRAFIE1 A A I–IX = Material (manuscris) cules în anchetele dialectale efectuate de institutele de lingvistică ale Academiei Române în anii 1949 ş.u.: I (Valea Crişului Negru), II (Valea Sebeşului), III (Valea Jiului), IV (Ţara Haţegului), V (Valea Bistriţei), VI (Valea Moldovei), VII (Maramureş), VIII (Valea Sucevei), IX (Regiunea Bacău)2. AARON, A. = Vasilie Aaron, Anul cel mănos, bucuria lumei. Un cântec în stihuri îndemânatece... Sibii, în Privileghiata Tipografie a lui Ioan Bart, 1820. AARON, P. = Vasilie Aaron, Patimile şi moartea a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În stihuri alcătuite de... Braşov, în Tipografia lui Gheorghie de Şobel, 1805. AARON, P. F. = Vasilie Aaron, Praxisul forumurilor bisericeşti. Alcătuit [sau tradus?] de... [Manuscris din 1805; Biblioteca Academiei Române, cota 862]. AARON, S. H. = Vasilie Aaron, Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet. Prin..., în versuri alcătuită, şi acum întâi tipărită. Sibii, în Tipografia lui Ioan Bart, 1821. F. AARON, G. = Florian Aaron, Manual de geografia cea mică pentru trebuinţa tinerilor începători. Bucureşti, 1839. F. AARON, I. I–III = Florian Aaron, Idee repede de istoria Prinţipatului Ţării Româneşti. Tomul I–III. Bucureşti, în Tipografia lui I. Eliad, I: 1835; II: 1837; III: 1838. F. AARON, I. L. = F. Aaron, Elemente de istoria lumii pentru trebuinţa tinerimei începătoare… Bucureşti, Tipografia Colegiului, 1847. P. AARON, P. = P. P. Aaron, Păstoriceasca poslanie sau dogmatica învăţătură a bisericii Răsăritului... Tipărită... în Blaj, 1760, de Petru Sibianul, tipograf. T. AARON, S. A. = Theodor Aaron, Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior... La Buda, cu tipariul C[răieştii] Universităţi din Pesta, 1828.
    [Show full text]
  • Qualitative Approaches in Romanian Cultural Research. a Diachronic Analysis Abstract a Theoretical and Methodological
    Qualitative approaches in Romanian cultural research. A diachronic analysis Abstract A theoretical and methodological debate, sometimes quite fiery, and in some cases quite dominated by mutual intolerance, occurred in Romania after 1990 between the adherents of pure cultural / social anthropology and the ethnologists and sociologists, "recuperators" and " advocates of the native scientific traditions. An entire chapter of my Ph.D thesis entitled From Indigenous Ethnographies to Cultural Anthropology approached retrospectively the different positioning of western anthropologists and East European specialists engaged in this critical dialogue. I also analyzed how the parallel, substantially different evolutions of the Western research in cultural /social anthropology and ethnology on one hand, and social sciences of the former Soviet bloc countries on the other- had been challenged and unexpectedly reconfigured through researches conducted by Western anthropologists and ethnologists on central and eastern European cultural topics, two decades and a half before the fall of the communist regimes. On the basis of a BA in Romanian philology, and also attending courses in Philosophy and Social Sciences, in the framework of my second BA, in Comparative European Studies, I had the chance to deepen my knowledge in the tradition of humanist research in the Central and Eastern European areas, a tradition dominated by German and French influences. Then, I approached the Western histories of European ethnology and cultural and social anthropology in UK and the United States of America during my PhD studies in philosophy, with a topic of cultural anthropology, at the Free University of Brussels, under the guidance of Professor Marianne Mesnil; in Utrecht, The Netherlands, under the guidance of Professor Don Kalb, as well as during the one-year internship at the School of Slavonic and East European Studies, University College London.
    [Show full text]