Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2018 Braşov, 2018 https://biblioteca-digitala.ro ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu-Constantin Savu Bianca-Luminiţa Micu ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. DTP: DESIGN 2 PREPRESS SRL Braşov, Str. Sitei 55 Tel: 0723 000 899 https://biblioteca-digitala.ro CUPRINS Simpozion „Mari Geografi Braşoveni” - 13 Octombrie 2017 Geografie Ṣi Artă Militară Șerba n DRAGOMIRESCU Argument…………………………………………………………………… Marin ALNIŢEI Rolul geografiei militare și al hărților topografice în războiul de întregire națională…….. Petre OTU Locotenent-colonel Gheorghe Poenaru-Bordea primul ofițer al armatei române căzut în luptă în Primul Război Mondial……………………………………........ Premiile elevilor braşoveni la concursuri de profil (2017)……….. Sesiunea De Comunicări „Ţara Bârsei” – 24-25 Mai 2018 50 De Ani De La Înființarea Muzeului „Casa Mureşenilor” Braşov Sanda-Maria BUTA Mesaj ................................................................................. Valer RUS Casa Mureșenilor 1968-2018. Evoluție instituțională din perspectivă managerială………….. Rodica FLOREA Arhiva Mureșenilor – trecut și prezent…………………………… Marinela-Loredana BARNA Cultură și civilizație la Casa Mureșenilor – 1998-2018……………………….. Cristina SEITZ Proiecte culturale cu finanțare nerambursabilă……………………………….. Bianca-Luminiţa MICU Mic și Mare la Muzeu – ateliere de educație muzeală la Casa Mureșenilor ….. Lorena DOMOCOS Evantai muzical la Mureșeni…………………………………….. Alina-Ioana BORCAN Intervenții curative pe suportul papetar. Restaurarea a trei scrisori aparținând patrimoniului Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov……… 3 https://biblioteca-digitala.ro Traian-Constantin DUMBRĂVEANU Activitatea culturală la Casa „Ṣtefan Baciu” în perioada 2006-2018………… Roxana-Maria CORNEA „Casa cu Artiști” – un model de bune practici într-un muzeu casă memorială – Casa „Ștefan Baciu”…………………………… Centenarul României Mari Dumitra BULEI Ideea de unitate în vechi tipărituri românești…………………………………….. Marinela-Loredana BARNA „Ajutor pentru răniți” – colectele transilvănenilor pentru soldații români, reflectate în paginile „Gazetei Transilvaniei” (1877-1878)………….......... Mihaela NEVODAR Trecutul Regăsit pe Valea Hârtibaciului……………………………. Cristina SEITZ Un brașovean în armata austro-ungară în Primul Război Mondial…………….. Cristina TĂNASE, Ionuţ TĂNASE Gheorghe Dragoș – mărturii fotografice……………………………………. Costin SCURTU Aspecte ale serviciului religios în armata română în timpul Primului Război Mondial….. Ioana COȘEREANU Un manuscris inedit semnat de locotenent colonel Scarlat Constantinov….. Consuela Elena GRECU Din însemnările de război ale poetului George Topîrceanu………………… Florentina Manuela ŢUHAȘU Eremia Grigorescu – erou între eroi………………………………………… Dana-Roxana NICULA Familia Fălcoianu – Destine, fapte, întâmplări din perioada Marelui Război…….. Marin POP Nicolae Munthiu (1880-1937) – personalitate marcantă a generaţiei Marii Uniri… Rozalinda POSEA, Adriana MINCĂ Profesori şi preoţi braşoveni în perioada Primului Război Mondial (1916-1918)….. 4 https://biblioteca-digitala.ro Dănuţ-Ionel VĂIREANU Ionel A. Atanasiu – nota zece la materia numită patriotism…………………. Magdalena TRĂISTARU, Florina DIACONU 1918. Severinul sub ocupație germane………………………………………… Rodica NIŢU, Sanda SAFTA File din jurnalul de front al sublocotenentului Dimitrie Ionescu-Berechet, participant la luptele de la Mărășești – 1917……………………………………… Lavinia DUMITRAȘCU Anton Tesio – cercetaș în Primul Război Mondial. Amintiri………….. Mirela POPA-ANDREI Literatura Marelui Război. Studiu de caz: două jurnale de front românești…… Laurenţiu CHIRIAC Intervenția Armatei Române în Basarabia în anul 1918…………………. Constantin BĂJENARU Consiliile naționale române din comitatul Făgăraș. Organizare și activitate… Marilena-Ana DRAIA Aspecte privind situația țăranilor de pe Valea Streiului în preajma Marii Uniri….. Dragoş CURELEA, Daniela-Ștefania CURELEA Contribuții la cunoașterea demersurilor militar-tactice ale retragerii Legiunii Române de Vânători Transilvăneni și Bucovineni din Siberia (1919-1920). Ion-Valer XENOFONTOV, Vitalie ŢURCANU Pantelimon (Pan) Halippa și unirea Basarabiei…………………… Ioan-Gheorghe RAŢIU Familia Rațiu și Marea Unire de la Alba-Iulia……………………….. Mihai-Cristian ȘELARU Gheorghe G. Mironescu și rolul său în realizarea Marii Uniri……….. Marius-Gabriel NECULAE 14 aprilie 1918 – Râmnicu Sărat sărbătorind Unirea Basarabiei cu Regatul României.... Bianca-Luminiţa MICU Marea Unire de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 reflectată în paginile ziarului brașovean Glasul Ardealului…………. Adrian DEHELEANU Banatul și Marea Unire din 1918……………………………………………… 5 https://biblioteca-digitala.ro Elena ZÎRNĂ Serviciul Foto-Cinematografic al armatei române, în primii ani după Marea Unire……… Radu POPICA Problematica artei naționale în paginile revistelor Familia și Luceafărul (1865-1914)…… Mihai-Valentin IONESCU Ansamblul monumental de la Mateiaș – panteonul eroilor musceleni din Primul Război Mondial… Cristina BARBU De la anii războiului la provocările României Mari: problematicile societății românești reflectate în caricatură........................ Ana-Maria MĂCIUCĂ Specificul naţional şi stilul artelor plastice româneşti………………… Sanda SAFTA Acțiuni culturale dedicate celebrării Centenarului la Muzeul Municipal Câmpulung………… Autorii din acest volum…………………………………………….. https://biblioteca-digitala.ro Ţara Bârsei SIMPOZION „MARI GEOGRAFI BRAŞOVENI” - 13 OCTOMBRIE 2017 GEOGRAFIE șI Artă MILITARă https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro Ţara Bârsei Șerban DRAGOMIRESCU ARGUMENT Alegerea temei acestei sesiuni, a XII-a, este în concordanţă cu aniversarea intrării României în Primul Război Mondial (La Grande Guerre, cum spun francezii). Încercăm să subliniem aportul geografilor, al topografilor, al cartografilor şi geodezilor. Fără îndoială au fost şi victime, militari şi civili. Un nume ilustru, victimă colaterală, este profesorul George Vâlsan, care se deplasa spre Iaşi, în 1917, într-un tren supraaglomerat de pribegi, care a devenit un tren al morţii. Profesorul se îndrepta spre Iaşi pentru a-şi lua în primire postul de la Universitatea din Iaşi, câştigat prin concurs. La Ciurea, pe o pantă accentuată a coastei Iaşilor, defectarea frânelor trenului de călători a determinat un adevărat carnagiu. Profesorul George Vâlsan dobândise titlul de doctor în geografie sub îndrumarea profesorului Simion Mehedinţi, cu o teză strălucită, Câmpia Română, şi fusese într-un stagiu de perfecţionare la Paris, la profesorul Emmanuel de Martonne. A ieşit grav rănit din acest accident, dar a supravieţuit încă 18 ani, murind infirm, în 1935, la 50 de ani, la sanatoriul din Agigea, unde urma un tratament medical după ce beneficiase de sprijinul frăţesc al profesorului de Martonne şi al devotatului său discipol, Robert Ficheux, care îl susţinuseră la tratamente de recuperare în Franţa. Academicianul George Vâlsan trebuie considerat o victimă nefericită a evenimentelor Primului Război Mondial. Societatea Regală Română de Geografie, născută din imbold regal în 1875, a avut în structura sa, încă de la înfiinţare, o secţie de geografie militară, întărită odată cu victoriosul Război de Independenţă din 1877 şi onorată de distinşi ofiţeri superiori, topografi şi cartografi, cu precădere din Institutul Geografic Militar (astăzi Direcţia Topografică Militară), al cărui ultim şef avem onoarea de a-l avea printre interlocutorii de astăzi. Generalii Barozzi, Ianescu, Crăiniceanu şi Scarlat Panaitescu sunt nume bine înscrise în istoria de 143 de ani a Societăţii Române actuale de Geografie (S.R.G.). Cred că echipa de conducere a S.R.G. are obligaţia de a repune această secţiune în structura societăţii, valorificând tradiţiile acesteia. Legăturile extrem de complexe ale acestui domeniu cu trasarea pe platforma continentală a Mării Negre a zonei de interes economic a României (acţiune arbitrată de O.N.U) au fost recent dovedite, în vremuri paşnice. Titlul acestei sesiuni – Geografie și artă militară – încearcă să răspundă acestor preocupări. Este vorba şi de tactică, şi de strategie pe câmpurile de luptă, dar şi de produsul cartografic, de calitate, frumos dar mai ales util, ceea ce, în ultimele decenii, instituţiile civile şi militare au izbutit să facă (de exemplu Atlasul Geografic Național cu 76 de planşe şi peste 400 de hărţi, apărut în deceniile şapte şi opt ale secolului trecut, sau, mai recent, în 1996, Atlasul Istorico-Geografic al României, apărut sub egida Academiei Române, prin Institutul de Geografie, dar cu execuţia tipografică policromă a Direcţiei Topografice Militare). Și exemplele ar putea continua. O colaborare strânsă şi eficientă între instituţiile geografice, în speţă Institutul de Geografie al Academiei Române şi Direcţia Topografică Militară, în ultimele cinci decenii, s-a răsfrânt şi în domeniul standardizării denumirilor geografice, remarcată şi de Organizaţia Naţiunilor Unite, la conferinţele de profil. Din această colaborare a rezultat şi Dicționarul Geografic al României, în două volume, apărut la Editura Academiei 9 https://biblioteca-digitala.ro Şerban DRAGOMIRESCU Române, în 2007 şi 2008. Evident, celebrarea