■

100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei

România lui Ferdinand I

- Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată , Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie - pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor. găsit firul continuităii latine şi al moştenirii - - - ziu s- romane, temeliile unităii naionale de mai târ vorbindDar aceste acelaşi h grai, de a lungul văilor ce por sub scutulau găsit ei totaşezate. ce au cuprins hotarele Regelui nesc spre Tisa, Dunăre şi Mare. Ferdinand,Ideea acestei s- unităi, ce trebuia să strângă otare, cerute de guvernul român din primul ceas al războiului european din , a desvoltat din ce în ce mai 1916recunoscute după lungi tratative de puterile puternic şi mai limpede, în ciuda vitregiei alături de cari trebuia să intrăm în războiul din zmulsevremurilor. din Faptele teritoriul se Principatelorîntreceau în a noastreo desmini ce- – cu toate riscurile ce le înfăişa acea şi a o fărâmia. În timpuri de restrişte au fost putere de la răsărit pentru existena noastră- însăşi – nu numai că nu depăşeau marginile tăile de la Dunăre şi de la Nistru, Oltenia pentru răspândirii noastre etnice, ci dimpotrivă rămâ câiva ani, pentru- un secol şi jumătate Bucovina, neau mult în urma lor. pentru mai bine de un veac . Şi totuşi- «Dacă ar fi fost vorba, spunea memoriulpiul niciodată nu s a rostit mai limpede, decât în înfăişat Conferinei de Pace la februarie , această epocă tristă a anexiunilor şi a împăr de a aplica cu o rigoare absolută princi irilor, credina în unitatea noastră şi în hotarele grupului lingvistic sau etnic, România ar fi ce erau să vie. Imaginea Daciei regăsite înscria în trebuit să reclame, fără contestaie posibilă, cercul ei toate graniele pe cari, cu o profetică unirea cu sutele de mii de români, de limbă, viziune, revoluionarii din le revendicau obicei şi inimă, cari locuiesc în grupuri compacte parlamentulpentru o Românie din Mare. Frankfurt problema Transil- pe ărmul stâng al Nistrului şi dincolo de Bug, În acelaşi an, un deputat german ridica în până la Nipru. Ar fi trebuit să revendice sute de mii de vaniei, care numai în cuprinsul unui stat ce ar români stabilii dincolo de Dunăre, în Serbia, uni toate inuturile româneşti îşi poate împlini- între văile Timocului şi Moravei, mai bine de întreaga menire geograficăimejdia; şi economică. vorbind de apro- . pe malul bulgăresc al Dunării,ncii ale Impe-satele Un deceniu mai târziu, un ambasador aus româneşti împrăştiate în câmpia ungurească triac întrevăzuse pr până la Tisa,- în mai multe provi - piata unire a Moldovei şi a Munteniei, adăuga: riului arilor şi până în depărtata Siberie. Ar fi «Românii ar găsi atunci suzeranitatea Porii o trebuit să şi amintească vechile populaii româ- ruşine şi o nedreptate. Ar găsi ara lor prea neşti sălăşluite în inima însăşic a Peninsulei- mică, ar râvni un stat independent, cuprinzând Balcanice. Rechemând toate aceste suflete româ- Bucovina, partea românească a Transilvaniei, neşti, ar fi putut uşor face ■ abstra ie de elemen Banatul şi poate o graniă în Balcani». tele străine stabilite înlăuntrul granielor natu Graniele din şi nu au constituit rale ale ării româneşti». deci nici o improvizaie, nici câştigul unui zar [ România lui Ferdinand I. aruncat în voia norocului. - Ele au consfinit- la Radio,Gheorghe 28 octombrie I. Brătianu, 1941), împlinirea unui proces natural de desvoltare, Cuvinte către români. Zece conferințe și care, din timpuri străvechi şi au înscris conclu prelegeri. conferință ziile în relieful însuşi al pământului românesc, în vol. -154] aşezat parcă anume spre a aduna în jurul cetăii Ediție, studiu introductiv, note și indice de de munte a Ardealului ramurile aceluiaşi popor, Ion Toderașcu, Iași, , p.

Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), istoric, eminent profesor

Autor a Une énigme et ununiversitar, miracle om historique: politic liberal, le peuple membru roumain al Academie (1937),i Române. Origines et

formation del unor l’unité lucrări roumaine de sinteză (1943), remarcabile: Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești (1945), La mer Noire. Des origines à la conquête ottomane (1969), Sfatul domnesc și adunarea stărilor în Principatele Române

Sighet . . A sfârșit tragic, în aprilie , în închisoarea de exterminare a elitei românești de la u Marmației

2 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

Fragment din jurnalul Elenei Alistar, deputată în Sfatul Țării, [înRomânia. care se prezintă Documentele condițiile Unirii. creării . Album, Partidului Național p. Moldovenesc 77]

București, ,

Elena Alistar-Romanescu (1873-1955), n Sfatul

singura femeie deputat î Țării. Între anii și a urmat Facultatea de Medicină de la Iași. A fost arestată pentru „activitate naționalistă împreună cu membrii grupării lui deoarece susținea necesitatea eliberării prin forță a Basarabiei de sub stăpânirea rusă. În a fost mobilizată în armată a fondat ca medic militar. Membră a Partidului Național Moldovenesc, a fost aleasă-a deputat din ipartea ținutului Cetatea Albă în Sfatul Țării. Liga Culturală a Femeilor- din Basarabia și Gruparea Femeilor Române. S a fostevidențiat ș în activitatea Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române. După iunie s a refugiat în România. După ce a locuit o vreme la Iași arestată de regimul comunist și trimisă la Pucioasa,Republica județul Moldova Dâmbovița ( - unde a și decedat în .escu) u Despărțământul ASTRA ,din orașul Cantemir,Elena Alistar . preșe dinte: Anișoara Porumb , în semn de recunoștință pentr contribuția adusă cauzei naționale în Basarabia a fost denumit „ „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 3

Carte poștală

(28 noiembrie 1917) Ziarul „NeamulZiua mareromânesc a Basarabiei discursul lui Pantelimon Halippa publică sub titlul

[România. Documîn Sfatulentele Țării Unirii. 1918. Album, p. 82] afie de epocă București, ,

4 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Carte poștală după o fotografie de epocă

Palatul Sfatului Țării din Chișinău

- -

În anii în această clădire şi a inut şedinele Sfatul ării

Președinții Sfatului Țării

Constantin Stere (2 aprilie – 25 noiembrie 1918)

Ion Inculeț Pantelimon Halippa (21 noiembrie 1917 – 2 aprilie 1918) (25-27 noiembrie 1918)

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 5

Sfatul Țării

Tabloul nominal al deputaților, care au votat Unirea cu România:

1. 30. 2. Elena Alistar 31. 60. Petru Picior-Mare 3. 32. 61.. ElefterieIon Păscăluță Sinicliu 4. Ilarion Buiuc 33. Afanasie Chiriac 62. 5. Constantin Bivol Ion Creangă 63. Timoftie Silistrari 35. Ion Codreanu 64. Vasilie Sberea .36. GrigorieDumitru CazacliuCărăuș 8.. NicolaeIgnatie Budiștean N. Codreanu 37. Anton Caraiman 66. Andrei Scobiola . Teodor Bârcă 67.. ChirilNicolae Spinei Secară 39. 68. Gh. Stavro . Ștefan Botnariuc 40.. VladimirPavel Cocârlă Chiorescu 69. Teodor Suruceanu 12.. VladimirGheorghe Bogos Buruiană 41. Ion Cazacliu 70. 13.. VladimirTeodosie BudescuBârcă 42. Vlad Cazacliu 71. 14. Alexandru Baltaga 72. Grigorie Turcuman 73. Teodor Oncu 16. 45.. MihailVasile LașcuMinciu 74. Pantelimon Halippa 17.. VasilieIoan Văluță Gafencu 46.. AnatolieNicolae Mămăligă Moraru 18. Si 47. Alexandru Morarună 19. Vasilie Ghenzul . Teodor Herța mion Galițchi 49. . Leonida Țurcan 21. Alexandru Gropa . Dumitru Mârză 79.. NicolaeVasile Țanțu Ciornei 22.. DumitruAndrei Găină Dragomir 51. Dumitru Marchitan 80.. VasilieNicolae Cijevcshi Cernăuțan 23. Felix Dudchevici 52.. TeodorMihail Maculețchi Neaga 24. Dumitru Dron 82. Nicolae Cernov 25. Boris Epure 54. Constantin Osoianu 83.. NicolaeVasile Cireșco Soltuz 26. . Gheorghe Năstase 84. 27. Vitalie Zubac 85. Zamfir Munteanu 28. 57.. IoanGherman Pelivan Pântea 86. Iacob Sucevan 58.. EfimieVasilie PaliiMândrescu

.Tabloul Ion Inculeț nominal al deputaților, care au votat contra Unirii cu România:

1. tefan Balamez 2. Arcadie Osmolovschi 3. Mihail Starenchi

TabloulȘ nominal al deputaților, care s-au abținut de la vot:

1. Filip Almendingher 13. Vasile Covali 25. Iacob Nagorneac 14. Vasile Curdinovschi 26. Teodor Nichitiuc 15. Ivan Crivorucov 27. Ioan Popa 4.. NichitaZaharia VulnicencoBocșan 28. Gheorghe Ponomarev 5.. GheorgheGavril Buciușcan Brinici 17. Petre Culcev 29. Petre Poliatenciuc 6. Efimie Vizitiu .18. EugenAlexei CulevaChenigșaț 7. Isac Gherman 19. Teodor Chirilov 31. Mihail Savenco 8. Ion Garbuz 20. Samuil Lihtman . Moisei Sluțchi 9. Andrei Crupenschi 33. Constantin Iurcu 10. Dragomir Diaconu 22. Vladimir Lunev . Vladimir Țiganco 23.. TeodorAlexandru Moldovan Leș 35. Dumitru Maldor 12. Serghei Donico- 24. Cristo Misircov 36.. AlexandruPetre Manițchi Greculov . Ion Dumitrașcu Iordăchescu 6 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Tabloul nominal al deputaților, care au absentat de la ședința din 27 martie 1918:

1. Petre Milichisfili Bajbeuc 12. Dumitru Topciu 3. Teodor Coropceanu 8.. CalistratAnton Rugină Sapciuc . Mendel Șteinberg .4. IonGutman Herța Landau 9.. TeodorGheorghe M. Sârbu Stanevici 5. Anton Novacov . Ștefan Holban

. Alexandru Țurcan [Gh. V. Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul Marelui eveniment al Unirii, -204]

București, , p.

Tabel cu o parte din in 27 martie 1918;

deputații[România. Sfatului Țării Documentele care au fost Unirii. prezenți . laAlbumședința d p. 85] în dreptul fiecăruia se menționează votul acordat „Revista română”, nr. 1-2 (91- • ,primăvara București, ,-vara 2018 | 7 Împărțirea administrativă a Republicii Democratice Moldovenești în 2 : 3.000.000 locuitori Suprafața: . km Populație

Prim-miniștrii Republicii Democratice Moldovenești

Daniel Ciugureanu (16 ianuarie 1918 – 7 aprilie 1918)

Pantelimon Erhan (24 noiembrie 1917 – 14 ianuarie 1918) (9 aprilie 1918 – 29 noiembrie 1918)

8 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Luminia C O R N E A Scriitorul şi Basarabia anilor 1917-1918

Scriitorul ardelean Romulus Cioflec (1882- Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor Doamne, salvațihartă a de României la naufragiu Mari , de spărgătorul ori Krasin ajută-ne! lua drumul Răsăritului după ce debutase (1929). Familia nu a putut oferi tiparului, din aleîn literatură vremii, cufusese volumul bibliotecar de povestiri al Academiei Române , (1905-1910), publicase prim-redactor în importante la reviste ziarul manuscris. din Arad (1911-1912), la solicitarea aceleași considerente politice, lucrări rămase în -1934), termi- nase„Românul Facultatea de Litere şi Filozofie din operaDupă scriitorului anul , Romulus istoricii literari Cioflec. scot Referitor la iveală la directorului Vasile Goldiș mondial elemente surprinzătoare legate de activitatea-a amintit și nimic despre cei aproape zece ani (1917-1926) Bucureşti . Primul război îl activitate, în perioada comunistă nu s găseşte profesor înLacrimi nordul Moldovei, călătoare la (1920), Pomârla. Pe la urmeleDupă Basarabiei... debutul din note anul și , impresii Romulus din revoluția Cioflec petrecuți în Chișinău și despre aportul în plan publicărusească volumele(1927), Cutreierând Spania. Impresii de cultural și pedagogic al lui Romulus Cioflec călătorie (1928), Sub soarele polar. Impresii și propășirea idealului național în Basarabia. peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu amintitInteresant mai este sus, faptulPe urmele că scriitorul Basarabiei se… numește, ceea ce de spărgătorul Krasin (1929), Vârtejul (1937), „propovăduitor al Basarabiei chiar în volumul Români din Secuime (1942), Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuși (1943), la Editura denotă extraordinarul atașament față de Remus Cioflec Basarabia și de românii basarabeni, fiind alături la propunerea lui , romanul de ei în dorința arzătoare de unire cu Țara.oflec por- Vârtejul este distinsvărul scriitorului. de Academia În Românăanul , cu Revenim- la ideea inițială a studiului nostru. Premiul „Ion Heliade Rădulescu În toamna anului- , Romulus Ci - silvanianeşte într (satulo călătorie Araci actupe drumuri fără luminiş, Societatea Scriitorilor Români . Scriitorul refugiu.cu gândul de a şi căuta familia plecată din Tran Romulus Cioflec fusese admis din anul1. în – alul jude Covasna în , iar în perioada Tatăl scriitorului, Constantin Cioflec, dintreinterbelică operele devine scriitorului, un scriitor precumconsacrat Pe urmele fusese notar în perioada- în care armata română BasarabieiÎn perioada... note comunistă, și impresii au fost interzise din revoluția unele se aflase în sudul Transilvaniei, așa încât-a odată luat rusească cu întoarcerea austro ungarilor, în anul , a părăsit satul, de frica unor represiuni. Și , ediție ce are pe copertă o frumoasă soția, copiii care se aflau în sat, Alexe și Octavian, „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 9

- - a trecut munții și a ajuns la Galați. Li s a alăturat încadrându se în viaa publică a Basarabiei, unii fiica Valeria, studentă la București. Fiii mai mari, participând activ la aciunile politice ale- Victor și Silvestru, și ei studenți la București, au românilorvenesc , scrie basarabeni. diverse plecat în armată. De la Galați, după câteva luni, Romulus Cioflec rămâne la „Cuvânt moldo au plecat la Iași. Cum Iașiul era deja aglomerat articole, dar şi ajută la cu românii regățeni care fugiseră din sud, din realizarea „hainei cu alfabet latin a publicaiei. caleaValeria nemților, a murit ceide cincitifos (6au septembrieplecat, alături 2017), de alț lai Este conştient că existena ziarului în atmosfera ardeleni, în Rusia. Acolo, în spitalul Elisavetgrad-, capitalarevoluionară Basarabiei. a fostului imperiu este dificilă, înelegândCapitolul exact Slujitori starea ai cauzei de spirit modoveneşti care exista, din în femeie de anidin neîmpliniți. familie cu studiiO fată superioare. frumoasă șiUna inteli din n care se gentă, ce ar fi putut fi, la acea vreme, singura 2! volumul amintit, prezintă situaia grea î tragediiletimpul refugiului familiei de Cioflec aproape întâmplată doi ani au în fost Primul evo- aflau slujitorii cauzei naionale din Chişinău. Război Mondial PeripețiilePe șiurmele suferințele destinului din fiManifestările fost spontane din afara capitalei dau un (1943). impuls favorabil mişcării naionale, care altfelpetuos ar cate de scriitor în romanul „biruită de timiditate, în faa (capitala, strigătului n.n.) de biruină al revoluionarismului rusesc im Romulus Cioflec ajunge, în primăvara anului şi totuşi adesea şubred, din stolia , până la Petrograd, unde asistă3 la revoluie, Basarabiei. La Chişinău, gazeta moldovenilor,- martiedin dorina 1917, de Romulusa se afla în Cioflec mijlocul s- evenimentelor „Cuvânt moldovenesc- „e pipernicită, ca un copil- şi de a obine astfel informaii . În ziua de crescut în sărăcie şi năpăstuire – cu toate că şi a despărit de duce viaa într un cartier boieresc. E bisăptă Petrograd şi „după atâta drum în necunoscut,4. De fapt Nicimânală, nu s-rustică şi timidă faă de cotidianele din prin largă străinătate a oceanului rusesc, păşesc Chişinău, cu cari nu se poate prinde la « hară...inteli- pe pământul Basarabiei revoluionare ular al » ar încumenta. Nu mai vorbesc de cele „păşeşte în Chişinău. mari de peste Nistru, scrise în graiul Dacă la Petrograd a fost martor oc ghenii şi cu mare aparat. revoluției, la Chișinău este participant activ. În Nu numai că Romulus- Cioflec înelege şi Basarabia, ecourile revoluției primesc o- prezintă exact realităile perioadei, dar, venind- pronunțată trăsătură națională. venescdin Ardeal şi cunoscându i istoria, realizeazăGazeta de o Impresiile desprevolumul călătorie Pe şiurmele despre Basara- peri Transilvaniainteresantă comparaie: între „Cuvânt moldo oadabiei… trăită în Basarabia, în anii ce au urmat, peste Nistru, şi publicația n.n.) Cuvântul brașoveană moldovenesc „ sunt prezentate în este o carte a Gazeta Transilvaniei „Faă de acestea ziarele mari de crezului, autorului Bucureşti, despre naiunea care nu esteromână, numai prin o e ca şi cartece are de ea specific memorialistică, în Basarabia ci , o carte a iden- , dinainte de , în comparaie cu ziarele vieneze – aşa că prinintei acei. - cari ne scriu ori vin pe la redacie, simimoflec noi s-căa tităii autorului cu speranele şi idealurile suntem muli, cu toate că tare lasuntem pu - românilor basarabeni, dintr o perioadă dificilă venescEvideniem faptul că Romulus Ci a istoriei acestei provincii româneşti atât de integrat în grupul celor de „Cuvânt moldo amarnicRomulus vitregită Cioflec merge de soartă. direct la odo- „noi şi că, prin umorul specific, venescAjuns, unde în Chişinău,avea vechi laprieteni, martie cunos- , constatat în toate operele sale, face haz de necaz,, „Cuvânt m dovedind de fapt că este optimist. cui la PreoimeaÎntre articolele noastră din în „Cuvânt clipa de moldovenesc astăzi, rolul Halippa.Iaşi, în urmă Prietenii cu nouă ani, bătrânul Nicolai Romulus Cioflec consemnează,- în cel întitulat Nicolaici Alexandri şi tânărul Pantelimon „puşi acum de război şi important pe care trebuie să l aibă preoii, fiind revoluie la sarcini şi răspunderi neaşteptate, necesar ca aceştia să se afle în primele rânduri în covârşitoare suntbuchile bucuroşi5. Prin când urmare, Romulus chiar mişcarea de emancipare naională şi politică a Cioflecdin prima răspunde zi, s- dorinei lor de a rămâne şi de a românilor basarabeni: „acum- a sunat ceasul al intramoldovenesc „în luptă, asemeni cu multor - neunsprezecelea- şi vrem - din toată inima, ca- a angajat în redacia „Cuvântului-cii această izbândă, pe care ne o dă Dumnezeu6. şi refugiai transil o îngăduie oamenii, s o dobândim cu preo 10văneni, | „Revista care română”, au reuşit nr. 1-2 să (91- obină92 • primăvara servi -varaimea 2018 în frunte! Preoi avei cuvântul! -20 martie 1917, un grup de preotul Alexei Mateevici (istoria literaturii gazeteiÎn perioada au constituit de intelectuali grupai în jurulcare a redaciei condus române, Ştefan Ciobanu limba română, „Cuvânt moldovenesc Nicolae Popovschi activitatea extraşcolară, basarabeni.Partidul Naional Printre Moldovenesc cei 21 de membri fondatori, preoii Mihail Berezovschi şi Chicerescu mişcarea de eliberare naională a românilor muzică; bucovineni: istoria -1972)7. românilor, limba românăi: Onisiforşi lecii practice, Ghibu (meto- Liviu se numără doi intelectuali transilvăneni, Marian limba română şi O. opa limba Romulus Cioflec şi română; transilvăneni adoptareaAmbii au elaborat proiectului câte deun proiect program de redactatprogram deal dica, istoria literaturii, limba română şi lecii viitorului partid, au participat la 8 discutarea. şi practice şi Romulus Cioflec limba română şi lalecii practice. ) a comisia creată special în acest scop Romulus Cioflec este primul pe o listă aflată, Cărturarii din mediul refugiailor au avut o Arhivele Naionale ale Republicii Moldova importantă contribuie la ridicarea nivelului de lectorilor transilvăneni, bucovineni şi regățeni cultură al basarabenilor, mai ales prin activitatea pentru cursurile de vară din ,lfabet dovedind chirilic, în domeniul învăământului. Basarabenii nu au inclusivimplicarea numele sa la9 . buna desfăşurare a cursurilor. dispus de şcoli în limba- maternă, fiind obligai de Lista este dactilografiată cu a regimul arist să învee în ruseşte. În cadrul basarabene au fost conti diferitelor întruniri s a insistat, pe lângă alte Cursurile pentru cadrele didactice din şcolile latin,revendicări ceea ce sociale, constituia asupra un punct introducerii forte pentru limbii nuateconf.univ.dr. în luna octombrie Maria Marearomâne Unire. în învăământ S-a ajuns, şi scriereaastfel, la ei necesitatea cu alfabet Danilov la (Institutul Chişinău, Bălide Istorie şi . al Academiei După cum de afirmă și Moldovei demonstrează din Republica Moldova), organizării unor cursuri pentru cadrele didactice laȘtiințe aces a cursurdin şcolile primare naionale. Basarabiamajoritatea anului lectorilor 1917. desemnai Astfel, lapentru cursurile a preda din În vara anului , Romulus Cioflec a inut- te cursuri au fost dintre românii-o: Romulusveniți în i pentru învăători, organizate la Chişinău.- La începutul lunii mai , pe lângă Departa Chişinău, limba română au predat mentul Instruciei Publice al Zemstvei Guber- Cioflec, transilvănean, profesorge Tofan, la bucovinean, liceul din niale organ de autoadministrare locală, se Pomârla, A. Banciu, transilvănean, profesor la înfiinează o subcomisie şcolară moldoveneaslae gimnaziul din Braşov, Geor că,Alexandri, din care pr. Co au făcut parte militani pentrua, directorul gimnaziului din Bazargic, şi O. opa, învăământul naional ca , Nico bucovinean, profesor la şcoala reală din Popescu, Pavel nstantin Arventiev, Parfeniev, Ioan Scodigor,Vasile Herț G. Cernăui; istoria neamului: George Tofan; istoria Ştefan Ciobanu, arhimandritul Gurie, Constantin literaturii şi metodica: Onisifor Ghibu, inspector al şcolilor române din Transilvania, care, în Hammer,Ciubuc şi AntoninaOnisifor Ghibu,Gavriliă. I. Scodig timpul aflării sale la Soroca, unde a avut O comisie, în care intrau Ştefan Ciobanu, Em. misiunea să organizeze cursurile, a fost înlocuit or şi Romulus de I. Mateiu, inspector şcolar din Transilvania; Cioflec, elaborează un proiect de organizare a practice:cântarea G. şcolară: Codre N. Oancea, transilvănean, cursurilor ce erau socotite obligatorii pentru toi învăător la şcoala primară din Braşov; leciile învăătorii basarabeni. Au luat parte lacu cursuri mare a, transilvănean, directorul solemnitate învăători la de 17 la şcolile iunie publice 1917, din poetul Basarabia. Alexei şcolii primare de stat dinBotezatu, Făgăraş, bucovinean, C. Muşlea, Cu prilejul leciei de deschidere, inută transilvănean, diacon şi învăător în Braşov, poezie Limba noastră. practiceînlocuit ulteriorle- de Eug. bu, apoi R. MateeviciCursurile a citit s- atât de cunoscuta mai târziu directorul şcolii primare din . Leciile a condus la început O. Ghi au desfășurat la Chişinău, pe o Cioflec şi G. Tofan. Cursurile din Băli au fost pedurată de două luni, pe parcursul cărora (directorulorganizate de George cursurilor), Tofan, în Nicolae calitate de Palamar, lectori învăătorii basarabeni au studiat limba română fiind angajai bucovinenii Liviu Florea Marian lectoribaza au alfabetului fost profesorii latin, basarabeni: istoria românilor, Iustin Gheorghe Paranici. Responsabil de organizarea literatura şi muzica naională. În calitate de), cursurilorDumitru din Moldovanu, Soroca a Ionfost O. Moldovanu Ghibu, iar ca şi

Frăiman istoria românilor şi limba română„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 11 Sfatul din 20 februarie/5 martie 1919 , lectori au fost desemnai Dumitru Lupan, Chiar de pe prima pagină a publicaiei „ profesor la gimnaziul din Braşov, Mihail Baciu, martieării 1919 al consacrataflăm că diprofesor la gimnaziul din Câmpulung, Andrei participând la matineul din februarie/ Oetea, transilvănean, Candid Muşlea, învăător Universităii Populare, n Braşov, şi soii Olimpia şi George Boeriu, românilor transnistreni, Romulus Cioflec a învăători din comitatul, unFăgăraş. document Aceste datatmărturii 15 vorbit din partea Ardealului. Numărul din au o solidă acoperire documentară în arhivele de iunie anuna că, la iunie ,Ligii Culturale membrii, la Chișinău. De pildă Asociaiei Corpului Didactic din Chişinău au octombrie , îl atestă pe Romulus Cioflec decis să înfiineze- o secie locală a Sfatul alături de George Tofan şi Ovid opa în calitate al cărei preşedinte era . Printre, de membri ai Comisiei culturale moldoveneşti adereni s a număratgenerale şi Romulus din 17 decembrie Cioflec. „ 1919 de pe lângă Zemstva Gubernială din Basarabia aării din decembrie din anuna Basarabia că îna cu vot consultativ. De menionat că Georgee fostcadrul constituit adunării Comitetul Ligii Cultu- Tofan, Ovid opa, D. Logigan și Romulus Cioflec- Asociaiei Corpului Didactic aveau ore şi în cadrul cursurilor particulare d rale, Secia studiere a limbii române, frecventate - de pro din Chişinău, în a cărui componenă a fost ales fesori, preoi,scrise militari, funcionari, judecători. şi Romulus Cioflec, alături de Paul Gore, IustinSfatul Toți acești - fii ai neamului românesc și au lăsat- Frăiman, (15/2 Leon Boga, Alexandru Ouatul şiLiceului alii. urmele lor în în istoria Basarabiei anului- La februarie , cum aflăm din „ .tindeni Ei10. și au adus obolul pe tărâmul conso ării februarie , din C în incinta lidării unității naționale a românilor de pretu dezbaterilornr. de Băiei, a avut loc adunarea generală a RomulusAsociaiei Cioflec. Profesorilor hişinău. În cadrul RomulusAvând Cioflec în vedere este experiena preocupat de de lector la a luat cuvântul şi profesorul aceste cursuri pentru învăători, profesorul mbrii fondatori ai „lucrul, Istorico-LiterareRomulus Cioflec, şi frateleB. săuP. Hasdeu Silvestru, din se învăătorilor în afară de şcoală, publicânddin numără printre me Societăii Basarabiadiverse articole11. în „Şcoala moldovenească denumită revistaDespre Asociaiei o Învăătorilor Moldoveni - Munteanu-Chişinău, din care au făcut parte şi Iustin - Frăiman, Ion Nistor, Petru Haneş, -au Dumitru adus 1918, serie de activităi culturale, desfă amin Rîmnic. Despre fondatorii acestei şurate de Romulus Cioflec în perioada Societăi, Nicolae Iorga afirma că „şi Astfel aflăm din gazeta „Sfatul ării publicaie te că sunt români pe vremea când aceasta importantă la care scriitorul a fost redactor. era crimă. Ei sunt „propovăduitorii- neuitai ai , numărul din mai comunicaizat culturii româneşti12. pe mult pătimitul pământ cititorilor că, în ziua de duminicăscriitorilor George mai, basarabean, oameni „de o eroică încredere şi de Universitatea Populară din Chişinău a organ perioadasfânt optimism 1919-1926, la Romulusun „matineu Cioflec de pomenirea vorbit despre a Georg Profesorul Romulus Cioflec funcionează, în Coşbuc şi Barbu Delavrancea, despre Barbu în cadrul Delavrancea. căruia - Liceul Nr. de Băiei e Coşbuc, „13 din Chişinău, cu o pauză, în fondatoriiiar Petre V. Haneş la anul şcolar , când se află la cu o Menionăm că Romulus Cioflec a fost unul dintre bursă de studii . Numele îi apare în toate intelectualiUniversităii ai vremii. Populare din Chişinău, anuarele liceului din perioada menționată. De Ziarul februarie , alături, din de ali 23 cunoscui august/5 (1918-reținut că scriitorul nostru a fost- profesor în trei (1936-1942).centre importante ale României Mari, Chișinău matineul din„Sfatul 19 august ării 1918 al , Timișoara , București Populareseptembrie au , adunat anună 1.372 că departicipanii lei pentru la monumentele ce urmau a fi ridicateUniversităii pe mor- În perioada basarabeană,- Romulus Cioflec- torulduce cunoscutei o corespondenă reviste intensă cu Garabet, Andrei Hodorogea. Printre donatori au fost careIbrăileanu , conducătorul şi anima mintele lui Alexei Mateevici, Simion Murafa şi „Viaa românească (1889- „preuia în persoana lui Romulus Cioflec nu Romulus Cioflec şi fratele său Silvestru Cioflec numai pe iscusitul14, contribuind prozator, ci prin şi aceasta pe bunul la , aflat și el la Chișinău în acea organizator al reelei de difuzare în Basarabia a 12perioadă. | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vararevistei 2018 în cauză Emanui - Scrisori cătreunirea Ibrăileanu întru cultură., o face Încoronarea scrisoarea din acestui 20 l Gavriliă , înfocat- militant16, epistolarum, tipărit în volumul III din directorulpentru drepturile ziarului naionaleBasarabia ale (1906-1907), românilor basarabeni din epoca dominaiei ruso ariste preocupatoctombrie de , scrierea în amintirilorcare Romulus basarabene: Cioflec Basarabia. Romulus „ Cioflec o cun e menionează, pentru- întâia dată, că este prima publicație periodică de limbă română din- oaşte p amintirile„Pentru că încă din n Basarabia,am altfel de trimit literatură pentru nuvelă, Viaa moldovenescAntonia Gavriliă, în , la una din consfă schiăromânească şi pentru că acum mă ocup exclusiv 15 cu. tuirile de seară de la redacia ziarului „Cuvânt -l 17. apoi ca participantă la cursurile considere pedouă Romulus capitole Cioflecdin aceste prietenul amintiri lor, pentru învăători din vara anului , la Intelectualii basarabeni au continuat să ChişinăuMari , Contribuția lui Romulus Cioflec la realizarea integrat problemelor mult încercatei provincii fost i prezent Uniri a la fost Alba importantă Iulia, dardeși numele nu a lui,fost la o româneşti, şi după plecarea scriitorului din personalitate politică de r prim nume rang, cunoscute deși nu ale a revisteiChişinău, în . Exemplificăm prin prezena intelectua din acea numelui scriitorului şi a operei sale în paginile Chișinău, se alătură uno ilor 1917-1920. director „ViaaPan. Halippa. Basarabiei, editată de Asociaia lilor unioniști din Basarabia Culturală „Cuvânt moldovenesc din Chişinău, membriiperioadă Sfatului de cumpănă Țării a an Romulus Cioflec a fost trup și suflet lângă Profesorul şi scriitorul ardelean Romulus Halippa (1883-1979). , unde președinte era Cioflec a fost înrudit cu Basarabia nu numai prin prietenul său din tinerețea ieșeană Pantelimon multiple fire spirituale, dar şi prin căsătoria sa cu Antonina Antonia Gavriliă, fiica avocatului

pr. Andrei Murafa, George Tofan, pr. Constantin Partenie, Onisifor Ghibu, Elena Alistar Redactori și colaboratori: domn neidentificat, ai gazetei „Cuvânt Romulus moldovenesc, Cioflec, Antonia Chișinău, Rândul din față: domn neidentificat, Ernest Raben

Rândul din spate Gavriliță, [ Romulus Cioflec – o viață în imagini , p. 16] er, Ovid Țopa Luminița Cornea, , Sfântu Gheorghe,

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 13 Privind o fotografie- partici din ziua de 27 noiembrie/10document decembrie cu deputații 1918, fostcă Romulus un scriitor Cioflec european are în am vedere, dovedit- înainte de panți- la ședința legislativului basarabean- studii, aletraseul noastre european19. al poporului român. Că a Statul personal de la o în alte cândfoarte s vizibil,a votat pereforma Romulus agrară Cioflec, și Unirea care, necon chiar completat de diționată a Basarabiei cu România, îl observăm, În data deLiceul 28 iuniede Băieți 1924, nr. la rubrica„Mihai EminescuActivitatea din extraşcolară Chișinău, basarabenidacă nu a fost deputat în Sfatul Țării, a fost Romulus Cioflec în împreună cu prietenii și frații lui români se află scris: descoperireaîn toate la împrejurările. „Participarea la mişcarea naională politică şi CentraleO altă adevărată surpriză a fost pentru noi aceastaculturală de la începutul revoluiei în Basarabia,Ce Comitetului CentralArhivele al P.C.R. semnat Naționale de Romulus Istorice recompensepână la venirea a obinut armatei române şi după a unui document existent în arhiva . Din acelaşi document, la rubrica dactilogra- , aflăm că scriitorul.411 a dinprimit 15 Cioflec, referitor, în întregime, la Basarabia.Căutând noiembrieo importantă 1918), distincție: Medalia „Bărbăie şi îndărătDocumentul și căutând conține înainte de pagini Credină, clasa I Înaltul Decret nr. fiate. Textul are titlul ușor arhaic pentru serviciinii în Publice Basarabia (nr. - . Nu este datat. Având înainte de Unire şi Adresă de mulumire din în vedere conținutul, am realizat unele corelații partea Ministerului Instruciu20. explicațiile nu și au locul aici, datând textul în . din iunie , „pentru servicii-Covasna, aduse a jurul anului . Autorul dovedește că are ideii naionale în Basarabia - solide cunoștințe referitoare la istoria Basarabiei rabeni.Romulus Prin Cioflec, activitatea născut de în aproape Araci zece ani dinși la Chi istoria României. Unele-1926, pagini pagini au deosebit caracter fost legat sufleteşte de Basarabia şi de basa autobiografic,de interesante. prezentând experiența scriitorului șinăul anilor desfăşurată la Chişinău, în perioada- cea mai ce ni se pare semnificativ este extraordinara fierbinte a- istoriei, a dovedit că este un bun Ultima parte are în vedere istoria recentă, dar prietenimportant al românilor a luptat pentru basarabeni. cauza S lor,a simit pe care bine o între ei, şi a făcut prieteni, dar ceea ce este mai încredere a autorului în forța poporului român, în misiunea lui față de Europa: „noi ne vom simea şi a lui. Unirea Transilvaniei cu România putea începe și misiunea noastră de civilizație a fost atunci un vis, la fel și Unirea Basarabiei cu- creștină sau mai departe „vom birui ori vom România. Visul unor intelectuali!i. ■ Un vis realizat pieri cu ei, ca paznici ai civilizației18. Este europene, evident acum o sută de ani chiar de către acești remar paznici ai ființei noastre naționale și ai cabili intelectuali român civilizației europene și creștine

14 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

1 nea, Romulus Cioflec – o viață în imagini 2 Ibidem, p. 16-17. 3 Luminița Cor Revoluia rusă repovestită de Romulus, Sfântu Cioflec Gheorghe,Romulus . Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii , 2007, p. 26. 4 RomulusCarmen Brăgaru, Cioflec, Pe urmele Basarabiei... Revoluia, în rusă, Romulus Cioflec, Pe urmele Basarabiei... . Ediie îngrijită de Luminia Cornea, Sfântu Gheorghe 5 Romulus Cioflec, op. cit, p. 207. , în Leon Donici, 6 , Chişinău, , p. . Cf. Constantin Stan, Activitatea lui Romulus Cioflec pentru unirea Basarabiei cu România - 1918) , nr. 2, 1997, p. 265-272. 7 Rolul refugiailor bucovineni, regăeni şi transilvăneni în deşteptarea naională a românilor, în „Angvstia basarabeni în Sfântu-1918 Gheorghe,Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii Dinu Poştarencu, -73. 8 O. Ghibu, În vâltoarea revoluiei, în ruseşti -23; V. Harea, Basarabia. Ediie îngrijităpe drumul de uniriiLuminia Cornea, Sfântu-42. Gheorghe, , p. 9 e ale Republicii Moldova, Bucureşti, (ANRM), , Fond 1.772,p. inv. 7, dos. 638, f. 49. , 10Galai, Maria , Danilov, p. Pe urmele Basarabiei anului „Se-ntâlnește Dor cu Dor” anulArhivele 4, nr. Național 37 -12. 11 Romulus Cioflec, Lucrul învăătorilor în afară de şcoală , în „Datina. anul I, nr. Serie 5-6, nouă, , Constanța, mai , p. 1918, p. 183- Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii. -50. , în „Şcoala moldovenească, 12 N. Iorga,; Neamul republicat românesc în în Basarabia Ediie îngrijită de Luminia13 ANRM Cornea,, Fond Sfântu 1.772, Gheorghe, inv. 8, dos. , 1.188, p. f. 12. 14 , Basarabia mai are a-l ,redescoperi Bucureşti, , pe Romulus p. ,. Cioflec Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii. Gheorghe, 2007, p. 13-20. 15 Scrisori către Ibrăileanu, vol. III. , în Ediie. îngrijităde N. de Luminia Cornea, Sfântu -51. 16 Maria Vieru- Pe urmele ardeleanuluiEdiie îngrijită Romulus de Cioflec... M. Bordeianu, Pe urmele Viorica basarabenilor Botez, Gr Emanuil. Botez, GavriliăI. Lăzărescu şi Antonina şi Al. Teodorescu Gavriliă-CioflecPrefaă RomulusI. Popa, Cioflec Bucureşti, – un , ardelean p. pe drumurile lumii. Işaev, -66. 17 , în Ediie îngrijită Un ardelean luptător pentru idealurile Basarabiei: scriitorul Romulus Cioflec (1882-de Luminia1955) Cornea,Studii Sfântu și articole Gheorghe, literare , p. -38. 18 Luminița Cornea, ANIC . Romulus Cioflec, în în Arhiva C.C. al P.C.R, Brașov, , p. ( Arhivele Naționale Istorice), anul Centrale III, nr. 1 (3), , Fond CCPCR, Colecțiaiunie 2015, , dos p. 7-;9. Luminița Cornea, 19 Călătoriile prin., Europa în „Caietele ale scriitorului de la Araci RomulusPublicație Cioflec de(1882- literatură1955) a MuzeuluiAnuarul Național al Carpaților Răsăriteni anul III, , 2010, p.Sfântu 106-112. Gheorghe, 20 ANRMLuminița, Fond Cornea, 1.772, inv. 8, dos. 1.188, f. 13. , în „ Muzeului Literaturii Române, Iaşi

cărţi primite la redacţie ■

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 15

Mihai T A C Daniel Ciugureanu – prim-ministru al independenţei şi al Unirii Basarabiei cu România

Precizări prealabile

80 de zile. Or, perioada dintre 16 ianuarie hramul Naşterea Maicii Domnului din satul Ora astrală a lui Daniel Ciugureanu, a durat. ahnăui judeul Orhei, iar la august acelaşi- -ministru an este hirotonisit Arhiepiscopiei, preot la aceeaşi preotul biserică. Alexandru După şi aprilie acelaşi an timp în care D doiCiugureanu, ani de păstorire la 14 iunie la ahnăui, 1885 este în urma transferat unei ceca DirectorilorCiugureanu a Generali) deinut funcia al Republicii de Prim Democra- reri adresată - până la ianuarie Preşedinte al Consiliului preot superior4 la biserica cu hramul5, Acoperă tice Moldoveneşti a fost cea mai semnificativă anulmântul 1874. Maicii Domnului din satul Şirăuii de Sus, din viaa lui, chiar dacă a deinut funcii înalte judeul Hotin , biserică din piatră construită în celuişi ulterior. de- Importana, cu totul deosebită a activităii mandat, al guvernul doilea guvern condus al Basarabiei de D. Ciugureanu se explică a prin faptul că în cele două luni şi jumătate de basara- reuşit realizarea a două deziderate de maximă, la 24 ianuarieimportană 1918, pentru Basarabia şi românii Basarabiei,beni dintre Prut şi Nistru. Mai întâi, Unirea cu a fost declarată independența iar la martie acelaşi an România.Originea lui Daniel Ciugureanu Daniel Ciugureanu se n 1 Alexandru aşte, în familia- preotului şi cetăeanului de onoare Ciugureanu şi a soiei acestuia Ecaterina, năs cută Dulipcovici, profesoară. Alexandru Ciugureanu se naşte la iunie, în familia diaconului bisericii cu hramul Sf. acestuia,Mihail din Maria satul2 Olişcanii de Sus, judeul Orhei Grigoreslujitori Teodor ai cultului, Ciugureanu Alexandru şi a Ciugureanusoiei legitime este a dat pentru a- . Urmând tradiia familială de e o şi face 3 studiile. la Seminarul a TeologicDintr-un din stat Chişinău, de serviciu, instituie redactat pela 5 carmartie termină la iunie Al. Ajuns Ciugureanu la Şirăuii a fost de Sus, numit, şa lacum 27 se noiembrie obişnuia, 1885,la începutul prin anuluidecizia şcolar Arhiepiscopului / Serghei, preotul , aflăm care a fost calea vieii lui Alexandru AlexandruCiugureanu. Ciugureanu Astfel, se consemnează este numit, de că c la Vladiceni, sat vecin, la un kilometru de Arhiepiscopulaugust , proaspătul Serghei, diacon liceniat la biserica în teologie cu învăători de de Sus. religie la şcoala parohială din satul ătre distanță Şirăui 16 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

- , Al. Ciugureanu esteDupă transferat, trei ani la de 14 activitate iunie 1888,la această ca paroh bise la b Judeul Hotin a cunoscut şi două localităi bisericarică, în baza cu hramul unei alte Arhanghelul cereri Mihail din cu numele Bălcăui. Un sat cu asemenea , denumire8 , se acesta afla în plasa Briceni, întâlnit şi sub , - denumirea Bălcăuii de Jos, altul în plasa satul Bălcăui de Sus, acelaşi jude, fiind numit Stălineşti acest caz, actualmentedin urmă satele mai fiind respective numit se şi totodată învăător de religie la şcoala popu Bălcăuii de Sus denumirea plăşilor de la . lară din localitate.- Îl găsim în Bălcăui de Sus şi Şi în în anul . află în state diferite: cel din plasa Briceni este în decembrieEvideniându 1890 se Alexandru în activitatea Ciugureanu didactică, a prin fost componena Republicii Moldova, celălalt a trecut rezoluia Arhiepiscopului Serghei din în componena Ucrainei. sarabiei din anul 1923 c Ne va fi de folos şi următoarea remarcă. numitDecorații inspector şi mulț alumiri şcolilor: Vrednic parohiale fiind, preotulpentru Dicionarul statistic al Ba ocolulAlexandru I al judeului Ciugureanu Hotin. s- arată că comuna din care făcea parte satul deŞirăuii 12 km de de Hotin Sus plasa9 Clişcăui se numea ale Consiliula bucuratui de un şir de- Vlădiceni, ambele localităi se află la o distană distincii atât pe cale ecleziastică, cât şi pe cea laică. -o co , iar satele Şirăui şi Slobozia Mulumiri pentru învăă Şirăui plasa Lipcani,10. constituite şi acestea mânt al judeului Hotin pentru reuşite în într mună, se află la o distană de - km de predarea2) Nadbredinc religiei şi succesele elevelor din şcoala capitalaDaniel Ciugureanu? judeului popularăslujirea bisericii, Vlădiceni, 14 ianuarie septembrie 1892; . Aşadar, care este satul în care s a născut, alepentru Consiliului activitate Eparhial rodnică pentru în În prima biografie a protagonistului nostrue V. Mulumiri consemnată în anul de către Album un faimos al activitate4) Medalia în reorganizarea de bronz şi amenajarea şcolilor Basarabieimilitar basarabean,11 căpitanul Gheorgh parohiale din judeul Hotin, noiembrie ; Andronachi în al său celebru a sursa, 5) Scufie, 7 decembrie 1898;pentru contribuii la , aşadar, apărută- pe timpul vieii lui recensământul6) din anul , septembrie ;arului D. Ciugureanu, autorul, fără a arat V. Alexandru al II-lea. Androsusine că D. Ciugureanu s a născutata în anul Din Medaliastatele de în serviciu amintirea din domnieicare am selectat ț în com. Bălcăui, jud. Hotin. Observăm că Gh. preotul anul 1994,nachi decinu precizează la aproape d 60 naşterii de ani luide D. la 19 , la lansareaCiugureanu. versiunii, Aceeaşi părere este susinută, în- informaia prezentată mai aflăm că 12. aveaAlexandru 16 ani. Ciugureanu, în se găsea de către un autor contem Bălcăuii de Sus, văduv, iar unicul fiu, Daniel, poran,Ciugureanu Mihai esteOpriescu Data şi locul naşterii lui Daniel Ciugureanu Ali autori afirmă că locul de naştere a lui D. satul Şirăui fără a se preciza-se ate care dintre aceste localităi, acestea fiind, aşa Referitor la locul de naştere a lui Daniel6, după cum am arătat, trei la număr, indicându primeleCiugureanu, în literatura istorică sunt vehicul şi data naşterii — decembrie . Aceastău trei localităi: Bălcăui, Şirăui sunt și Chișinău necesare localitate- şi data de decembrie este două din judeul Hotin. lansatăCiugureanu, drept loc de naştere ,a lui D. CiugureanFiguri În elucidarea acestui subiect contemporaneîntr o lucrare apărută din Basarabia la fel pe13. timpul vieii lui D. câteva precizări: în anul denumită a La acea vreme în judeul Hotin erau trei , A Micul localităi cu denumirea Şirăui, anume:7 (de- satula DicionarUn celebru al membrilor biograf Sfatului al deputaților ării14, apoi Sfatului mai Şirăui, satul Slobozia Şirăui din plasa-a modificat,Lipcani şi ării lexandru Membrii Chiriac, Sfatului mai întâi ării în15 , la fel celesatul folosite Şirăuii de de noi Sus sunt din de plasala 1913). Clişcăui Important e - lungul istoriei denumirea plăşilor s târziu în lucrarea susine că D. Ciugureanu s a sunt născut invocate la să precizăm că actualmente satele Şirăui şi decembrie în comuna Şirăui. Aceeaşi Slobozia Şirăui se află în componena Republicii carelocalitate, inserea an şi dată de naştere 16. Moldova, pe când satul Şirăuii de Sus a trecut în ulterior de Iurie Colesnic, în toate lucrările în componena Ucrainei. ză biografia lui Daniel Ciugureanu „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 17

recent - semnate, unul de Ion Negrei17 D. Ciugureanu. În fine, în trei articole 18apărute, satul Şirăuii de Sus este satul în care s a născut prei , celelalte două, pe identice după coninut,, lade 9 Nuudecembrie Roşca 1885., aceştia Versiunea naşterii-paroh lui al Daniel bisericii Ciugureanu din satul la Versiuneaau versiunea locului naşterii de naştere lui D.: Ciugureanusatul Bălcăui în Şirăuii de Sus ,are suport şi , următoarea Alexandru (com.Bălcăuii Şirăui, de jud.jos) Hotinsau Bălcăuii de sus. ipoteză: preotul Şirăui- de Sus plasa Clişcăui Ciugureanu a fost numit învăător de religie-o a Referitor la indicarea localităii Bălcăui într o comună megieşă satului în care era preot de drept locul de exandru naştere Ciugureanu a lui D. Ciugureanun-a fost, cel şi nicidecum nu putea fi numit învăător într menionăm că, din statele de serviciu expuse mai comună situată la o distană de câteva zeci sus vedem că Al kilometri depărtare de biserica în care activa. rii puin, până la momentul naşterii lui Daniel, în lui ÎnDaniel fine, Ciugureanudin aceleaşi considerente, cele cunoscute adică lipsa de nici una din cele două comune Bălcăui ale istoriografiede acces la arhivele 9 decembrie Ucrainei, 1885. data şi anul naşte judeului Hotin. -numitele Cări rămân parohialeb Totodată,) pe anii 1886- cercetarea1908 19 registrelor ale bisericii de cu Studiile – şi participarea la mişcarea de naştere, căsătorii şi decese aşa eliberare națională jos (pla Daniel Ciugureanu , hramul Arhanghelul Mihail din satul Bălcăuii de sa Briceni, sat în componena Republicii urmează studiile primare, Moldova nu consemnează activitatea preotului ca majoritatea copiilor, t din acea perioadă, la Alexandru Ciugureanu la această biserică. şcoala populară din satul Bălcăuii de Sus, unde Aşadar, locul naşterii lui Daniel Ciugureanu la aşa cum am văzut atăl fusese transferat în Bălcăuii de Jos trebuie exclus. , fiind totodată şi învăător de religie la c Îl găsim pe Alexandru Ciugureanu în şcoala din localitate. 20 Bălcăuii de Sus din actuala Ucraina mai Urmează apoi liceul din Băli şi Seminarul târziu, după , când a fost numit preot paroh studiilor,Teologic dinprin Chişinău decizia Consiliului. Îşi continuă profesoral studiile din la la biserica din localitate, dar şi la , aşa încât 16Facultatea octombrie de 1912, medicină din Kiev. La tlul finele de versiunişi versiunea (Gh. V. naşterii lui Daniel Ciugureanu în medic. , acest sat la fel trebuie exclusă. Autorii acestei îi este conferit ti Andronachi, Mihai Opriescu, fără Pe când încă era student participă la a preciza care dintre localitatea Bălcăuitorir estee înfiinarea cercului literar- al studenilorluni. locul de naştere protagonistului nostru au fost moldoveniLa terminarea „Deşteptarea. studiilor, A fost Daniel arestat Ciugureanu în influenaiSus din actuala de ultimul Ucraina. loc de activitate/păs și exilat în Siberia, unde s a aflat câteva a tatăluiLocul de lui naştere Daniel: Ciugureanusatele Şirăui — sauBălcăuii Şirăuii de , Sus. revine în Basarabia. Potrivit unor state de personal redactate în anul , după facultate Şi în cazul acestei versiuni trebuie să avem prin decizia nr. a Zemstvei judeului Chişinău citateîn vedere mai următoarele: Alexandru Ciugureanu a fost din ianuarie este încadrat în serviciul numit,a Indicarea la 14 iunie expresă 1885, în statele preot superior de serviciu la 10Zemstvei septembrie şi numit 1914, medicd prin al decizia circumscripiei acelei sus că Zemstve,Vorniceni. dar Activează cu nr. în131, această este numit funcie medic până laal cân aşi biserica cu hramul Acoperământul Maicii statele de personal ale lui Daniel Ciugureanu din Domnului din satul Şirăuii de Sus, deci cu câteva carecircumscripiei am extras Hânceşti. cele de mai De susmenionat la comparti- că în jluni înaintea naşterii lui Daniel. 21. b Situarea localităilor Şirăui faă de centrul udeean, unul ambele la distana la 12 dekm de de Hotin; km, altul la mentul avere moştenită este indicat că nu are km şi vecinătatea satelor Şirăuii, preotul de Sus Al. şi Între timp, îşi perfecionează studiileului 1913 şi Vlădiceni — audiindactivitatea cursurile practică de la Microscopie St. Petersburg, şi bacterologie în câteva ca În toamna anului clinicărânduri: în primăvara şi toamna an Chirurgia Ciugureanu a fost numit învăător de religie la operativă . şcoal populară Vlădiceni, sat, aşa după cum sea Petersburg,şi respectiv cursurile privindBactereologie vede,accesului vecin la comunei arhivele Şirăuii Ucrainei, de Sus, generală, . ÎnObstretică primăvara anuluiGinecologie , tot la -un St Aşadar, în urma acestor explicaii, în lips audiază cursurile de 18 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92considerăm • primăvara că-vara 2018 și . Într certificat eliberat la 30 mai 1914 se consem- articolul intitulat Prima ședință a Sfatului Țării, , -se la St. Petersburg, Daniel nesemnat, se trec nează că aflându noiembrie 1917 în revistă principalele Ciugureanu a asistat şi a efectuat de sine stătător momente de la ședința Sfatului Țării din operaii în cadrul unui spital al societăii ziarul și se reproduce lista deputaților Surorilor deile necesare caritate, pentru aşa încât a efectua medicul de caresine DanielSfatului Ciugureanu Țării, publicată26 cu ani înainte în semnează certificatul consimte22. că D. Ciugureanu din 1917.„Ardealul, unde este inserat și numele lui are abilită . Așadar, aceeași informațiete stătător operaii chirurgicale , dar În asemenea circumstane îl găsim în anul Totodată, numele lui Daniel Ciugureanu es ,Este anul ales marilor printre schimbări cei 53 în deviaa consilieri Rusiei ai trecut pe una din listele de deputați ai Sfatului şi a Basarabiei. Țării redactată, probabil, Numele de lui CancelariaDaniel Ciugureanu Sfatului Guvernului Provizoriu din 21 mai 191723. La 15 Țării, în primele săptămâni de la deschiderea, Zemstvei judeene Chişinău, aleşi în baza legii- Teofillucrărilor Ioncu, Sfatului. a fost ales deputat din partea -a ales pe Daniel Ciugureanu este trecut sub nr. , cu precizarea27. că alături de octombrie , adunarea generală extraor , - Zemstvedinară a Zemstvei l - Partidului Național Moldovenesc în funcia de preşedinte al Upravei acestei esteÎn trecut fine numeleîn Jurnalul lui Daniel de evidență Ciugureanu, a docu cu membri24, pe V.C. Hartia în calitate de vicepre precizareamentelor Biroului - de Organizare a Sfatului Țării, uniişedinte, membri iar aipe Zemstvei la Tribunalul şi Ion Regional Pelivan, 28. . Această hotărâre a fost contestată de că i s aa eliberat legitimație de deputat în Sfatul Țării Chişinău,Comitetul care, gubernial administrat al Basarabiei, încă de adminis- vechea Așadar, ipotez că Daniel Ciugureanu a avut tcomponenă, a anulat decizia respectivă. procesele-calitatea de deputat în Sfatul Țării necesită adresa nr. 1 câteva precizări. Mai întâi, cercetând minuțios vechearaia de conducere vârf a Basarabiei a Zemstvei, la acea numindu-l vreme, prin pe verbale ale Sfatuluie Țării nu am din noiembrie a înlăturat achitareîntâlnit numele a salariului lui Daniel de deputat. Ciugureanu Apoi, nici nu am pe pe Pan Halippa ca membru al Upravei. listele de prezență la ședinț și nici pe listele de Daniel Ciugureanu în calitate de preşedinte,Zemstvei iar întâlnit numele lui printre vorbitorii-ministru. de la 8 iunieDaniel 1918. Ciugureanu a fost în fruntea ședințele Sfatului Țării, cu excepția cazurilorles Chişinău până la noile alegeri, care au avut loc la când a vorbit în calitate de Prim A fost Daniel Ciugureanu deputat în În fine, dacă Daniel Ciugureanu ar fi Unirefost a a Sfatul Țării? deputat în Sfatul Țării, el cu siguranță ar fi votat Declarația din martie de Basarabiei cu România, așa cum au procedat și În lucrările de specialitate, calitatea lucrarea de N.alți Bosie-miniștri din cabinetul său: Pantelimon deputatMembrii înSfatului Sfatul ăriiȚării a lui Daniel Ciugureanu a Erhan, Vladimir G. Cristi, Teofil Ioncu și Nicolae fost amintită de Alexandru Chiriac în Dr. Codreanu, care fiind miniștri aveau și , în care autorul îl include calitateaPrim-ministru de deputat alîn Sfatul Republicii Țării. Democratice pedin lista partea deputaților, Comitetului precizând de Conducere în acest sens al Parti- „ Moldovenești Ciugureanu Daniel a fost delegat25. în Sfatul Țării Criza guvernului condus de Pantelimon dului Național Moldovenesc Este adevărat că autorul a întâlnit numele lui Erhan a culminat cu demisia Preşedintelui Daniel Ciugureanu pe lista deputaților Sfatului ianuarieConsiliului 1918. Directorilor Generali şi a cabinetului Țării publicată în ziarul „Ardealul din condus de acesta în şedina Sfatului ării din noiembrie , publicație care a apărut la, de Chișinău, iar numele lui fiindde Partidul trecut, alături de Daniel Ciugureanu îşi adjudecă conducerea MoldovenescTeofil Ioncu, Ion Coștin . și Alexandu Gropa guvernului Basarabiei, mai întâi în comisia printreLa aniversarea deputații delegați de 10 ani de la Unire,Național ziarul pentruconciliere a a Sfatului ării organ creat/ su de- în Sfatul Țării - Sfatul ării la finele lunii noiembrie - taj despre evenimentele din noiembri discuta şi soluiona, cu scorul probleme de 7 la 4 „Cuvânt Moldovenesc publică un amplu repor biecte cu caracter litigios dintre fraciunea ma e .„Revista În română”,joritară nr. şi 1-2cea (91- minoritară • primăvara-vara 2018 | 19

cu scorul chestiuni, dintre care unele deşi 37 abineri, la 3429 iar apoi în şedina plenară a maguvern au fost puse în discuie circa de Sfatului ării din ianuarie , Daniel Ciugureanu a lipsit de importană , atât în primul caz cât şi în al perioadajoră pentru 26 Basarabia. februarie 6 martie, Generali,doilea în Pantelimon faa unui contracandidatErhan. notoriu – , a participlaat şedinele din fostulCabinetul Preşedinte pe care al urma Consiliului - Directorilor a fost de pace d – -23întrucât martie 1918alături s-ade Ionaflat Incule la Conferina sădel conducăplen a Sfatului e la Bucureşti, iar între rezultatul unor negocieri în comisia30 de conciliere la Iaşi, studiind posibilitatea şi a fost aprobat în şedina obicei,Unirii Basarabiei cu România. ării din ianuarie . Componenare Cabinetul de miniştri îşi inea şedinele, de nominală a guvernului a fost prezentată de D. în prima jumătate a zilei, prin aceasta Ciugureanu în acea şedină,-se fiind, în cea, mai ma - explicăm unele subiecte discutate mai întâi în- parte moştenită de la guvernul precedent din luişedina Directorilor de guvern, Generali iar seara din 22 erau ianuarie prezentate 1918 la31 conlocuitoare. membri, respectându totodată şi rapor şedina Sfatului ării. Astfel, în şedina Consiliu tul de moldoveni la reprezentanilui condus ai etniilor de D. - Ciugureanu: se formulează propunerea privind-l pe Pantelimon declararea Iată componența al Consiliului Guvernu Directorilor Generali: independenei Republicii Democratice Moldove Daniel Ciugureanu propunerneşti, guvernul împuternicindu Preşedinte1) Director general de Interne: Erhan să expună acest subiect Sfatului 1918 ării, este Vladimir G. Cristi e care este discutată în seara acelei : zilei de Sfatul ării, iar la ianuarie Teofil Ioncu aprobată de Sfatul ării. Director general de Finane : care:Guvernul a) p Ciugureanu a elaborat şi prezentatului Pantelimon Erhan Sfatului ării o serie de proiecte de legi, privindprintre Director general de Instrucie Publică rivind imunitatea deputailor Sfat onului: pării în şedina din ianuarie; b Director Nicolae general N. Bosie-Codreanu al Căilor Ferate, Poştelor, martie).organul de presă al Guvernului martie, c Telegrafului şi Telef : rivind organizarea justiiei în şedina din Relațiile cu Sfatul Țării Director general de război şi Marină: ui 1918, colonel Mihail G. Brăescu Savenco Daniel Ciugureanu face pri 7) Director general alde Controlului: Justiie şi Culte În şedina Sfatul ării din ianuarie Nicolae Podvinschi (temporar) care- ma declaraie în faa 8) Director general al Industriei, forului legislativ basarabean: „Momentul pe : calitatel traverseazăde prim- Republica Moldovenească Teofil Ioncu (interimar din 15.02.1918)Comerului, este atât de complicat, dificil, aşa încât euitor în şi Muncii - ministru cât şi întreg cabinetul tori din 24.02.1918) trebuie să fie destul de -atent. Mai întâi, refer Alexandru Groapă şi Iulian Levinschi vicedirec la introducerea armatelor române.-mini Cunoaştei : desigur agitaia care s a făcut în jurul acestei DirectorIon G. Pelivan general pentru Afacerile Străine chestiuni, şi eu în calitate de prim stru, în Internaionale10) Director general al Agriculturii: raport cu generalul depozitelor Broşteanu, alimentare. n.n. Oferireaîi voi aduce de Daniel Ciugureanu (Anton Crihan, vice- aminte despre scopul venirii ei: paza căilor director) ferate şi a Pe parcursul celor 83 de zile de guvernare, către el Broşteanu, n.n. de fore nouă în calitate ca de ajutor, va fi o obligaie morală a acestuia. În dintre care 31 au fost prezidate de prim- astfel de circumstane,- eu subliniez, noi vom binetul condus de D.-ministrului, Ciugureanu aguvernul inut era de dirija situaia. Cabinetul nostru va insista32. ca şedine,condus fie de Nicolae N. Bosie-Codreanu, armata română să şi îndeplinească obligaiunea, D. ministru. În lipsa prim despre care a vorbit generalul- Broşteanu -vice-prim-ministru, fie de Vorbind despre atitudinea sa faă de Rusia desemnat în şedina de guvern din, februarie Ciugureanu aminteşte că şi a făcut studiile îno în calitate de prim Rusia, a fost educat pe clasicii ruşi pe care îi 20Pantelimon | „Revista Erhan.română”, În nr.acest 1-2 timp (91-92la şedinele• primăvara de-vara apreciază 2018 înalt şi în consecină toi au

s- d , apoi, Agronomic

Clădirea în care a întrunit Sfatul Țării, orientare evenită sediul Facultății: de Științe e a Universității din Iași , D. poate fi ? Es Ciugureanu a fost atacat dur de minoritari (ca – rusă.nu Şi continuă „Actualmente În pofida acestor explicaii judicioase vorba de orientare rusă te dureros să -Melicov, evreul S. mispun, însă Rusia există, ea se descompune şi- Lihtman,număr şi ucraineanul ca reprezentani A. Osmolovschi, ai minorităilor bulgarul C. acest proces se amplifică. Actualmente, după naionale: armeanul Bajbeuc-au acuzat pe vorbitor de ne, există o singură- orientare33 .– basarabeană moldovenească.numele guvernuluiNoi trebuie, Danielsă ne gândim Ciugureanu doar Misirkov ş.a. Aceştia l - la noi, ajutându ne doar pe noi pasivitate în aciuni, chiar de tolerană criminală, 24 Înianuarie 1918, pe motivul că Guvernul, chipurile, n a întreprins estesalută necesar Sfatul ării şi independena Basarabiei, la nimic pentru a , apăraD. Ciugureanu independena a fost Republiciidestul de de baz menionând că în continuare Democratice Moldoveneşti.- atacatorilor alolingvi. ă elaborarea Constituiei şi 34a .legilor În replica sa ă, atât de necesare tânărului stat, inclusiv dur. Iată ce le a răspuns legea privind inviolabilitatea deputailor „Domnilor deputai.- Este memorabilă cuvântarea lui D. Am luat cuvântul din nou pentru a respinge Ciugureanu în şedina Sfatului ăriie poate din fi reproşurile ce s au copleşit pestevernului mine Republiciişi Guvern martie . Şedina din acea zi urma să fie una Ucrainene.pentru neluarea, Deputatul chipurile, Bajbeuc- de măsuri preventive dinobişnuită, Basarabia ordinară la acea în vreme),măsura în car împotriva atentatului Gu calificată astfel având în vedere evenimentele Melicov, a cărui însă a fost una- părere o respect în mod deosebit, califică destul de încordată.- După aprobarea ordinii de aciunile începând cu ziua revenirii de la Iaşi,- zi,Republ la cererea deputatului iganco, liderul frac Melicovdrept tolerană criminală. Învinuirea e foarte iuniide externe, ărăneşti, bolnav, s a premierul discutat politica D. Ciugureanu externă a gravă şi in să afirm că dl deputat Bajbeuc icii Moldoveneşti. În lipsaare ministrului la politica nu are dreptate. Nu mă îndoiesc că la dumnealui iubeşte această ară, că suferă pentru dat unele explicaii referito nenorocirile ei şi că a vorbit la modul cel mai externă a Guvernului, inclusiv măsurileupra sincer. Dar şi eu iubesc ara nu mai puin decât întreprinse pentru a contracara aciunile fiecare dintre dumneavoastră, reprezentani ai Ucrainei privind preteniile acesteia as minorităilor naionale. unei pări din Basarabia. „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 21

Ci (Aplauze furtunoasene suntei dinspre voi bloculaici? Nişte moldovenesc: oaspei ce gălăgie au găsit şi unei rele voine. Aceasta ar- trebui să însemne că protesteadăpost şi printreospitalitate reprezentanii în această ară. minorităilor eu conştient îmi aduc ara la pieire. naionale şi în fracia ărănească). de Nu pace a fost de laaşa. Brest- Amintii vă, care a fost situaia zile.politică în perioada de la începutul tratativelor v- Litovsk şi până în ultimele „Voi nu cunoaştei istoria, (şiO înelegnouă explozie de ce: nude cu Ucraina. Acolo aplauzeai interesat în blocul niciodată moldovenesc de soarta şi acestei strigăte ări; apro ai- Încă din ianuarie au fost rupte toate relaiile fostbatorie; atraşi înaici fraciuneadoar de profit. ărănească şi între bîntuia anarhia bolşevică. Nu cu reprezentanii minorităilor naionale – mişcare, automobilul.exista comunicarea Dar automobilul feroviară. ar fi Cum fost arestat se putea de zgomot puternic, unii deputai din fraciunea trimite delegaia noastră? Ni se spune — minorităilor naionale părăsesc sala. Preşedin- pat teferi. tele sună din clopoel şi încercă să restabilească bolşevici imediat ce ar fi trecut Nistrul. Ba şi liniştea). delegaii, puin probabil că ar fi scă - Mai rămânea o ultimă soluie: să se trimită- -a zicdelegaii « deghizai,» în aşa fel încât aceştia să nu- După restabilirea ordinei, preşedintele anun-l trezească bănuieli de neapartenenă la cei ce şi- ă că deputatul Misircov, în timpul gălăgiei şi plomtovarăşi . Dar cred că vei fi de acord şi d permis să fluiere, de aceea propune adunării să - voastră,neluarea că aceasta e o cale cel puin, normale, nedi elimine pentru o şedină. Prin vot, deputatul atică. Îneleg să fie criticat Guvernul pentru Misircov este exclus de la şedină. Acesta pără de măsuri în condiii obişnuite seşte sala. . dar ce se putea întreprinde în cazul dat? Este Deputatul iganco, reprezentantul fraciunii- clar că în asemenea circumstane orice învinuire ărăneşti, cere - să fie anunată o întrerupere- Misirkov,de tolerană pe premeditatăcare l- este cel puin absurdă.-am Preşedintelepere nu poate îifi. explică că atât timp cât prim Din flecăreala incoerentă a deputatului ministrul nu şi a terminat cuvântarea, întreru ai audiat aici, personal, n îneles nimic. A adus vorba-am de format, credibilitate. s- E o În acest timp preşedintelui i se comunică: şi temă foarte veche pentru Guvernul nostru, căci deputatul Crihan, Crihan în este timpul de gălăgiei, asemenea a admis exclus o dinE momentulfire în care l a pus şi expresie neîngăduită în parlament. Prin vot, problema credibilităii lui. Prim- - sc că atunci când se creează un Guvern, pentrurupt: o şedină, după care acesta pleacă. care se sprijină pe un grup anumit de deputai, ministrul îşi continuă discursul între în pofida dorinelor unui altuia, având- dispoziii -o dictau interesele lor ostile faă de primul, problema încrederii poate personale.„Repet, căCine ei ase venit interesau aici? de ara noastră doar fi ridicată la orice şedină. Noi ne am obişnuit cu în C măsura în care le acest lucru, aşa că cu astfel de ameninări nu ne putei- intimida. inovnicii ruşi, care înfăptuiau aici o politica Nu pot trece cu vederea încă un fapt. Toi criminală de rusificare, dictată de Petrograd. şi au expus aici poziia. Nu era auzită doar vocea Coloniştii care erau împroprietării din belşug cu fraciunii ucrainene.-am Însă fi auzit- părerea ucrainenilor-ar fi fost în pământ în timp ce moldoveniiaz. noştri erau cererileaceastă chestiune, insistente ne ale interesează blocului în moldovenesc. mod special. nevoiiCine a să mai plece venit înaici? căutarea unei bucăi de Şi poate că nici n o, dacă n pământ la Amur şi în Cauc -au Numai în -a urma spus dumnealui? acestora a Ne- apărut deputatul Evreii, izgonii din ările vecine, tot aici şi Osmolovski, reprezentantul fraciei ucrainene. găsit adăpost şi tot felul- de privilegii. Însă ce ne a destăinuit că-a Şi dacă toi aceşti oameni spun că iubesc-i ucrainenii cică au venit mai devreme decât noi, Basarabia, permitei mi să mă consider şi eu, moldovenii aici, în Basarabia.- Şi că soarta ne care sânt moldovean, iubitor de ară. Şi dacă-ar fi legat împreună apoi a menionat cazul ce a avut aşa, cum aş-o fistare putut grea? eu oare, conştient, să loc la Băli, ca să şi încheie cuvântarea cu o promovez o politică în urma căreia s evaluarea raportului procentual al acestor două pomenit într nimeni.popoare. Acesta, domnilor, nu e un răspuns la Doar învinuirile de tolerană criminală ce mi întrebare cardinală şi sigur, nu poate satisface pe se aduc presupun prezena în aciunile mele a 22 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

La unison cu el a început să cânte şi deputatul GuvernuluiEste normal, era întâmpinat desigur, dar prin acum o atitudine nu e timpul ostilă celBuciuşcan, care s- care a aruncat întreaga vină pentru din partea acestor deputai.-a parlamentul. Tre- revendicările Ucrainei pe umerii judeului-a declarat Băli, a declarat alipit la România. Dar dacă e pentru(Aplauze certuri furtunoase, şi jocuri îndelungate de )35. să judecăm astfel, judeul Akkerman, s buie să salvăm patria, să ne salvăm republica alipit la Ucraina de luni de zile şi, prin urmare, Ministru în Guvernul central încă cu luni în urmă România trebuia să facă ceea ce intenionează acum-a Ucraina. apropiat Aşa de subiecte după 1918, Basarabia ur logica lui Buciuşcan. Potrivit Declaraiei de Unire din martie Mai mult decât ceilali s ma să desemneze doi miniştri Lihtman care a afirmat- din nou, că astăzi soarta inclusîn cabinetul pe central de la Bucureşti. republicii o putem dezbate tratând cu Berlinul Subiectul delegării acestor miniştri a fost- nu cu Kievul. Într adevăr, la Kiev chestiuneaos ordinea de zi la prima D. Ciugureanu şedină a Sfatului au fost Basarabiei e rezolvată definitiv. A merge acolo şi propuseării după de Unire,liderul ceaBlocului din Moldovenesc, martie. Candida depu- a discutaPentru cu noi, Golubovici, momentul care prielnic e însuşi a neputinci fost atunci tatulturile Vasile lui Ion Cijevsch Incule şi cred că e inutil. aprinse, - i. În urma unor dezbateri când, după întreruperea tratativelor de pace cu problema desemnării candidailor pen bolşevicii, nemii erau înclinai a încheiaermania, pace cu tru guvernul din Bucureşti a fost transmisă unele naiuni separate. Şi dacă am fi mers atunci pentru a fi discutată în comisia de conciliere., Ion la conferină şi am fi încheiat pace cu G La următoarea şedină comisia a Sfatului de conciliere ării, ceai-a am fi obinut în felul acesta recunoaşterea din aprilie, preşedintele Sfatului ării independenei noastre din partea celor mai-au Incule informează că puternice state, care actualmente îşi dictează propus pentru funciile de miniştri în guvernul97 de voina lor. Dar împrejurăria pe punctul accidentale de a pleca, ne la voturicentral pentrupe Ion Inculeîmpotrivă şi Daniel ,Ciugureanu. iar cea a luiPusă D. împiedicat şi aici. În dimineaa zilei de - a Ciugureanula vot candidatura 58 pentru lui la Incule 58 împotrivă a întrunit36 ianuarie, când eram dej u şi gară a sosit un eşalon de transilvănenint cunoscute şi s . Având în produs o ciocnire sângeroasă, după care a vedere că candidatura lui - D. Ciugureanu nu a urmat evenimentele, care vă su –t întrunitcabinetul majoritateacentral de voturi, Ion Incule a intrarea trupelor române în Basarabia şi lupta anunat că alegerea celui de al doilea, ministru Constantin în lor cu bolşevicii; comunicarea feroviară a fos se amână pentru altă şedină. fapt,întreruptă, ne- iar noi, fireşte că nu am putut pleca. nouNoul candidatura preşedinte lui al D. Sfatului Ciugureanu ării pentru a fi PaceaCe- a fost încheiată fără noi şi, datorită acestui Stere, în şedina din central.aprilie De data propune aceasta din D. am pomenit acum în această situaie. voturi pentru i de făcut, acum? Se vede că aceasta e soarta desemnatîmpotrivă37 în. cabinetul republicii noastre. Guvernul nu poartă nici o Ciugureanu întruneşte de şi - noastre.vină pentru cele întâmplate; el a făcut şi va face întotdeauna tot posibilul pentru salvarea patriei AlexandruÎn baza Marghiloman, acestei hotărâri, din a9 referatuluiaprilie 1918, preşe prin dintelui Consiliului de miniştri al României38, Dar şi din partea dumneavoastră se cere prudenăcritica ce vineşi echitate. mai ales Nu din e nimic partea mai asta uşor (oratorul decât a Înaltul Decret Regal nr. din aprilie . critica, de aceea noi reacionăm destul de silitntem la Ion Incule şi Daniel Ciugureanu sunt numii miniştri secretari de stat în cabinetul central indicătemei. spre fracia ărănească. De aici su octombrieD. Ciugureanu 28 noiembrie îşi păstrează 1918), funcia guvernul respectivă Ion criticai de- două luni de zile cu şi fără nici un I.şiC. în guvernul general Constantin Coandă26 septem- – Aducei vă aminte,mai nimic bune din proiecte ce am făcutde legi, în Brătianu noiembrie 30 noiembrie– 1919). acest răstimp nu era aprobat de această fracie brie şi în cabinetul general Artur parlamentară; cele Văitoianu septembriemai– multe ori, senator înaintate de Guvern, din această parte erau În plan politic, ulterior este vicepreşedinte al întâmpinate cu contestări, şi aceasta numai din Camerei Deputailor de motivul că erau propuse de Guvern, orice pas al de drept și preşedinte al Senatului. „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 23

Activitatea şi viața personală între anii n ultimul salariu bugetar 1919 și 1949 de 29. reprezentând ,% di , , lei, prin pentru decizia 196.992 de ani a deMinistrului muncă. DanielO informaie Ciugureanu cu caracter s- personal care merită MunciiRegimul comunist însă revine asupra acestei prezentată. Odată rezolvată problema Unirii 1949,hotărâri lui şiD. Ciugureanu i s-a stabilit o pensie de a preocupat şi de viaa 6.470 leişi, cea prevederilor ce reprezenta sociale 64% din din salariul martie 1920,personală, la biseri aşa încât se căsătoreşte abia în anul Dan.i Cununia religioasă-o are loc la octombrie la 31 decembrie 1948)44. ca „Sf. Apostol Cozma din Iaşi,n mediu pentru ultimile luni de activitate până el Ciugureanu luând de soie pe Anastasia, moare nu născută Morozova, la ceremonie asistând Io Este arestat în noapte, Gheorghe, de / mai -i, la şi Incule din com. Iaşi şi Iulia Codreanua dinde 27 com. de Sighet, dimineaa la orele :. Mormântul îi Chişinău, mirele fiind în etate 39 de. ani, Cernicaeste cunoscut, un cenotaf. fiul său ridicându necăsătorit,La 19 martie de profesie 1920 medic, este mireas numit inspector Destinulo cruce tragic comemorativă, n-a scutit niciiar la familia mănăstirea de la ani, necăsătorită, de profesie medic - 40. represiuni politi ca medic primar al Serviciului general sanitar, şef al regiunii a VII a, Iaşi ce. În dosarul personal din Ulterior îl găsim in care la data de 8 aprilie i-Arhivele Bucureşti se păstrează un document de urologie pe lângă spitalul „Regina Maria din scrisori:prin care se constată că locuina din Bucureşti ParisChişinău pentru funcie a studia d organizarea Serviciului de 21/VI/1858,a fost naionalizată. nr. 9. Iată coninutul acestei. urologie este din delegat Paris 41de. către Ministerul Sănătăii la „Sfatul Popular, R[aion] august. , . Tovarăşe preşedinte 1932, Subsemnata, Ludmila-rului Daniel Mimi, Ciugureanu, domiciliată fost în ServiciuluiDupă ce de se stabilește genito-urinarela Bucureşti de la Spitalulîn anul Bucureşti, Splaiul Unirii nr. , raionulIancului Nicolae nr. Centralactivează Dr. I. Cantacuzino ca medic primar definitiv al Bălcescu, fiica D delegat, , Inspector general sanitar imobilulproprietar de alla adresa imobilului de din şos. „ , funcie din care este , raionul august, fiind informată că în anul Ministerului 42. a- mai sus, a fost trecut în tehnic în specialitatea chirurgie şi urologie,nea proprietatea Sfatului Popular, vă- rog să binevoii funcie subordonată Sănătăii trecmi comunica numărul şi data. hotărârii Anexarea Basarabiei de către Uniu , judecătoreşti, pe baza căreia s a făcut această Sovietică la iunie îl găseşte la Bucureşti. 23 auguere. stTrăiască. lupta pentru pace Fondează, alături de ali patrioi basarabeni Tov. Preşedinte al Sfatuluidin Popularsectorul R[aionul]Botanica „Cercul basarabenilor, organizaie care a (fosta stradel desfăşurat o vastă activitatea de ajutorarere, a O stradă din Chişinău, Danielbasarabenilor Ciugureanu, refugiai. la 17 ianuarie 1942, a fost ă Pervomaisk şi una din sectorul asimilatOdată ca cu începerea operaiunilor milita dinDecoraț Bucureştiii: îi poartă numele. 1) Ord de medic căpitan militar. Mare Cruce, 30 martie 1918; Evenimentele de după august îl 2) Ord inul „Coroana României în gradde Mare Anastasiadetermină D.să Ciugureanudevină prudent, prin aşa care încât aceasta la iunie este redactează o procură pe numele soiei inul „Steaua României în grad - Ofier, octombrie ; împuternicită „să43. administreze toate bunurile şi 4) Medalia Crucea comemorativăFerdinand I , 31 a războiuluimartie 1931; afacerile mele prezente şi viitoare, fără nici un 5) fără Ordinul barete, februarie ; de fel de rezervă - Mare Cruce, 7 aprilie„ 1933; La martie adresează o cererertie 6) Semnul „Serviciul onorif Credincios în grad Direciei1946 generale de pensii pentru a fi pen grad de Comandor, clasa a II-a, 9 mai 1935. ■ 24.sionat, ca în şedina acestei comisii din ma ic „Vulturul României în să i se stabilească o pensie în mărime de lei, cu începere de la ianuarie ,

24 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

* Articolul Daniel Ciugureanu – prim-ministru al independenei şi al Unirii Basarabiei cu România a - nr. 2-3, 2008, p. 149-163. fost publicat1 într o primă variantă în revista de istorie şi cultură „Destin Românesc, anul III, Chișinău, , 1832, Instituia cetăeanului de onoare a fost introdusă în Rusia în anul 5.284 din 10 aprilie , VII, II я Е - я, . , , nr. şi secetăeni acorda, de la onoare început prin vârfurilor moştenire burgheziei şi cetăeni în depr ocesonoare de cuformare, titlu personal oamenilor. La defel cultură cu merite deosebite, savanților, separându le de masa generală a târgoveilor. Cetăenii de onoare se împăreau în: - altorca şi nobilii,categorii cetăenii de persoane, de onoare de ex. se negustorilor. bucurau de o serie de privilegii. În categoria celora cărora li se putea acorda2 titlul Arhiva de cetăean de onoare făceau parte şiANRM slujitorii), Fond cultului. 211, Ulterior, inv. 5, d acestos. 181. titlu Preot s a acordat paroh alși tefan Teodor Ciugureanu, fratele lui Grigore. 3 Națională a Republicii Moldova К bisericii Sf. Mihail fiind Ş -1913) . 77. 4 .. i, ANIC), Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1, f. 1-3. 5 Episcopia Hotinului 1930, p. 73. , , . p 6 ArhiveleCea de- Naionale Istorice Centrale - , Chişinău, anul III, nr. 1-2,a 1920,treia localitatep prezentată drept loc de naştere a lui D. Ciugureanu: or. Chişinău a fost acesteilansată ipoteze.într o scurtă schiă biografie a lui D. Ciugureanu publicată în revista „Moldova de la Nistru, 7 Potrivit datelor . administrativ-teritoriale . Întrucât versiunea deeste la lipsită 1913. de A careva se vedea: temeiuri nu ne vom opri asupra- -50. 8 Ibidem. 9 A se vedea Dicionarul statistic al Basarabiei, , ,1923, . p. 346. 10 Ibidem, p. 336. 11 V. Andronachi, Albumul Basarabiei., Chişinău, În jurul marelui eveniment al unirii p. 73- citate V. Andronachi,Căpitan Albumul Gh. Basarabiei. În jurul marelui eveniment al unirii. , Chişinău,ru, Neculai , . Redactorii ediieit din anul a lucrării menin aceeaşi dată: a se vedea Căpitan Gh. 12 Daniil Ciugureanu şi unirea Basarabiei cu RomâniaEdiie îngrijită de Jipa Rota nr.Moghior, 7-8, 1994, Ion Dănilă.p. 805. Cuvân înainte de prof.univ.dr. Adrian Năstase, Bucureşti, , p. . 13 Mihai Opriescu, Figuri contemporane din Basarabia, u, 1939,, în p.„Revista 34. Istorică, tom. V, 14 Alexandru Chiriac, Mic Dicionar al membrilor Sfatului ării din Chişinău, 1991, p.Nicolae 33. Dunăreanu, Chişină 15 Idem, Membrii Sfatului ării. Dicionar în „Patrimoniu, nr. , 16 Chişinău. Enciclopedie, Idem, Sfatul ării. Enciclopedie , Bucureşti,Generaia Unirii , p. . 17 În Ion ordinea Negrei, apariiei Patrioi lor: basarabeni Iurie Colesnic, întemniai în închisoarea dinChişinău, Sighe t,, p. ; , 2007, p. 25. , Chişinău, , p. ; Idem, , Chişinău, , p. . 18 Daniel Ciugureanu, un fiul al Basarabiei ce şi-a făcut datoria înfaă „Cugetul, de ară şi nr. neam , 2007, p. 9; Idem, Daniel Ciugureanu, un fiul al Basarabiei ce şi-a făcut datoria faă de ară şi neam,Nuu Roşca, -4, 2008, p. 98. , în „Cugetul,19 ANRM nr. , Fond 211, inv. 19, dos. 42, 43, 44. 20 în „Transilvania, nr. 21 ANIC, Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1. f. 5. 22 ANICVersiunea, Fond respectivă Daniel Ciugureanu, nu se confirmă, dos. 1. aşa f. 7-10. încât rămâne de precizat locul studiilor. 23 ANRM, Fond 742, inv. 1, dos. 4, f. 18v. 24 ANRM, Fond 70, inv. 5, dos. 59, f. 6. 25 Alexandru Chiriac, Membrii Sfatului ării, p. 75-78. 26 20 noiembrie 1927. 27 ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 75, f. 6. 28 „CuvântANRM, Fond Moldovenesc 727, inv., 2, dos. 92, f. 20. 29 Procesul-verbal al şedinei Sfatului ării nr. din ianuarie (ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 21, f. 202; 204). 30 Şedina Sfatului ării din ianuarie , consemnată în Procesul-verbal nr. 34 (ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 21, f. 210). 31 Consiliului Directorilor Generali din 22 ianuarie 1918 (ANRM, Fond 919, inv. 2, dos. 1, f. 29-29v). Şedina

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 25

32 Procesul-verbal al şedinei Sfatului ării nr. din ianuarie (ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 21, f. 202; 204). 33 ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 21, f. 204-206. 34 ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 21, f. 220. 35 Procesul-verbal al şedinei Sfatului ării din martie (ANRM, Fond 727, inv. 2, dos. 55, f. 111-121v). Procesul-verbal a fost publica -6, 1993, p. 50. 36 ANRM, Fond 727, inv. 2, dos -l de-al doilea post de ministru t în revista „Cugetul, nr. . 37 Procesul-verbal al şedinei Sfatului. , f. . ării Menionăm nr. din că pentru aprilie ce1918 (ANRM, Fond 727, inv. 2, dînos guvernul. 55, f. 144). de la Bucureşti nu au candidat alte persoane, aşa cum se menionează în alte lucrări 38 Monitorul Oficial al României, nr. 8 din 10 aprilie 1918. 39 ANIC, Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1. f. 12. 40 AmbeleMonitorul acte Oficial au fost al României publicate, nr.în 263 din 19 martie 1920. 41 ANIC, Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1. f. 16. 42 ANIC, Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1., f. 21. 43 ANIC, Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1, f. 36. 44 ANIC, Fond Daniel Ciugureanu, dos. 1, f. 37-39.

reviste primite la redacţie ■

26 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

Dan PRISCARU Pantelimon Halippa – apostol al Basarabiei și ctitor al Unirii cu România

În avanpostul luptei pentru afirmarea socialist revoluționar, Porfire Fală – naționalist, spiritului românesc în Basarabia Ștefan Ciobanu și cu mine – poporaniști! Mai Pantelimon Halippa a f târziu noi toți ne-am nivelat și nici nu ne mai basarabean, unul dintre cei puneam întrebarea din ce tabără politică facem ost scriitor, publicist și- parte: eram moldoveni și râvneam să ne slujim om politic român Basarabia neamul. Și cum această năzuință de slujire a maiprovincii neînfricați cu luptători. pentru afirmarea spiri neamului nostru venea în contradicție completă tuluiS- românesc în și unirea acestei cu politica țaristă, noi ne simțeam revoluționari: România Ceea ce ne înfrățea era visul de a ne vedea odată a născut la august , în satul Cubolta scăpați de sub regimul absolutist al imperiului din județul Soroca, situat pe malurile râului cu rusesc 3 (subl. n.). același nume, care se varsă în Răut, afluent al Nistrului. Tatăl său, Nicolae Halippa, dascăl la biserica din sat, a fost căsătorit cu Paraschiva, fiica preotului DimitriePantelimon, Țau din satul mezinul Vozdu,1. din același județ, familia având cinci copii: Maria, Ioan, Xenia, Natalia și După absolvirea claselor primare în satul natal, a urmat cursurile Școlii Spirituale din Edineț și ale Seminarului Teologic din Chișinău.in După absolvirea acestuia , se înscrie la Facultatea de Științe Naturale a Universității d Dorpat astăzi Tartu, Estonia-1907. ale Fiind cărei student, cursuri a nu a reușit să le finalizeze din cauza izbucnirii revoluției ruse din participat la greva generală a studenților din Rusia, acțiune declarată în sprijinul primei revoluții ruse. În este prezent la Moscova aresca delegat al țărănimii basarabene la Congresul Uniunii Țăranilor din2. întreaga Rusie. Aici este tat, reținut la închisoarea Butyrca, eliberat și retrimiss-a manifestat în Basarabia ca militant activ pentru drepturile Încă din acea perioadă, Pantelimon Halippa românilor basarabeni, fiind exponentul grupării care avea ca scop înfăptuirea unor reforme Revenit la Chișinău, Pantelimon Halippa întră sociale profunde. El considera că răsturnarea în legătură cu o serie de personalități animate de țarismului este un obiectiv doar de etapă, fiind Constantinaceleași idealuri Stere, profesor de libertate la Universitatea și apărare din a nevoie ca toate forțele și energiile să fie drepturilor românilor basarabeni, precum concentrate pentru aNoi, găsi moldovenii,soluții viabile nu marilor eram ,,Mecena r formațiprobleme ale românilor n.n.) politicește basarabeni. și gândeam În acest Iași, cel care va fi cunoscut drept sens, el constata: n.n.) deosebit „ unul de altul. Astfel, omânilor, prin modul în care a N.N. Alexandriorganizați era – tolstoian, Mihai Vântu – promovat și sprijinit educația și culturatfel în ca,limba la acționam – română în Basarabia și Transilvania, , Pavel Gore. Se reușește as „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 27

Casa Pantelimon Halippa

din satul Cubolta, județul Soroca sfârșitul lunii mai , să fie editat ziarul de popoare, pe care le subjugaseră diferiți țari va,,Basarabia, semna mai tipărit multe însă cu caractere chirilice. În aveau mândria de a fi cea maiIar noi mare – moldovenii împărăție paginile acestei publicații, Pantelimon Halippa- –din eram lume, un popor care sede întinsesevreo două pestemilioane jumătate și ceva de rabeni, fapt ce va determinaarticole însupravegherea care va solicita sa suflete,Europa și strânși jumătate între din Prut Asia. și o linie dincolo de acordarea de - drepturi pentru românii basa Nistru și mereu strâmtorați de coloniști și elemente venite de aiurea și care, în provincia numere,de către autori uneoritățile chiar țariste de la și tipografie acțiuni represive sau din noastră românească, răpită din hotarele Moldovei împotriva ziarului4. confiscarea mai multor la 1812, se bucurau de tot mai multe drepturi decât noi, băștinașii. Noi nu aveam nici o școală în sediulBasa redacției limba moldovenească. Această limbă fusese În legătură cu politica editorială a ziarului izgonită chiar și din seminarul de la Chișinău și „ rabia și atmosfera din redacție, din cele opt școli ținutale, unde la începutul Pantelimon Halippa va consemna următoarele: administrației țariste în Basarabia se introdusese „Toată lumea care lucra la redactarea ziarului și ca obiect de studiu. Cele câteva manuale de limbă care venea să ne ajute cu o informație, cu o moldovenească, după care învățaseră pe vremuri părere, cu un ban, era adânc nemulțumită de-i elevii moldoveni basarabeni, fuseseră zătrite [...] starea lucrurilor care domnea în stat și în (subl. ,,Primul ziar moldovenesc în provincia noastră. Absolutismul țarului nu provincia noastră a jucat un mare rol pentru mulțumea nici pe ruși, căci și aceștia trebuiau să neamuln.. nostru Și adugă: și pentru mine. În redacția suporte o politică greșită, care nu era dictată de «Basarabiei» din strada Kiev, în vecinătatea interesele progresului și poporului, ci de hatârul Tribunalului, se făurea conștiința națională a familiei imperiale și al lumii ce înconjura palatul moldovenilor basarabeni. Lucrul acesta a devenit țarului: generali, mari proprietari de moșii și cu putiință, pentru că și noi, moldovenii, ieșeam fabrici, mari capitaliști și privilegiați din din izolarea în care trăisem până atunci la administrația statului, bisericii și societății. Cum începutul mișcărilor revoluționare din anul . militare,am fi putut admini fi mulțumiți noi moldovenii, care La redacția ziarului au început să vină o mulțime eram dați pe mâna unui guvernator și a forțelor de oameni din oraș și de la țară. Și era interesant strative și polițienești din jurul că toți discutau cu simpatie problema renașterii său? Rușii, cel puțin aveau școli în limba lor, de la poporului român 5 (subl. n.). cele de jos până la cele superioare și de au specialitate; aveau cărți dere literatură le produceau de tot zecile soiul în limba rusească; aveau o academie de artă; În privința personalităților care trece aveau28 | „Revista toate bogățiileromână”, pe nr. ca 1-2 (91-92 • primăvara-varapragul 2018 redacției ziarului ,,Basarabia, Pantelimon

Halippa arăta: ,,La redacia ziarului au început să ştia să judece frumos şi să scrie bine româneşte. vină o mulime de oameni din oraş şi de la ară. Şi mai interesant decât Petre Braga era moşul ceiŞi era din interesant că toi discutau cu simpatie Ion Codreanu,-a cunoscut ăranul ruginit nu numai din Ştefăneştii provincia Neculaiproblema Alexandri, renaşterii cunoscutulpoporului nostru. tolstoian, Unul caredin Sorocii, pe care, după Unirea Basarabiei cu- tâi care a venit la noi la redacie - a fost România, l natală, dar şi ara întreagă, căci pentru deştep făcuse un drum şi la Iasnaia Poleana, ca să l vadă tăciunea şi vrednicia lui se alegea mereu în şi să stea de vorbă cu Lev Tolstoi,menirea cel mai pe mare calea parlamentul ării şi a luptat o viaă întreagă un romancier al Rusiei şi care se frământa -se cu pentru orânduirea în condiii mai bune a vieiiin gândul ca să îndrumeze o ăranilor din toată ara. Ion Codreanu a fost creînvăăturilor lui Hristos, nemulumindu cumare Sinicliu luptător la până primul la revoluia Congres ruseascăal Sfaturilor d numai cu manifestaiuni formale ale credinei populare, în timpulde la Petrograd revoluiei dina fost 1917, ales unde cu mineam dat şi ştine, ca practicarea ritualurilor bisericeşti. cuNeculai Alexandri era foarte slab-o procuram iniiat în treburile culturii şi istoriei româneşti şi asculta luptă cu guvernul Aleksandr Kerenski pentru interes informaia- pe care i şcoala moldovenească în Basarabia. Tot alături Pelivan şi cu mine asupra acestor probleme, mai de mine a fost moş Ion Codreanu şi în Sfatul ales după ce i am procurat şi o carte cu poezii ării de la Chişinău, când am votat reforma minunate ale lui . Totuşi agrară pentru Basarabia, cea mai radicală de pe Neculai Alexandri găsea că opera literară şi vremea aceea, căci noi am expropriat moşiile filozofică a lui Lev Tolstoi este şi mai mare şi mai-ar boiereşti, lăsând proprietarilor numai7. câteCe-i odrept, sută interesantă decât aceea a lui Vasile Alecsandri. de hectare şi împărind pământul în loturi până multeDiscuiile pagini le din terminam marele Tolstoi, cu soluia, dar pentru care asta s la ha, ca să ajungă tuturor ăranilor impune, ca să dăm cetitorilor moldoveni cât mai pământul expropriat a fost - plătit, dar reforma- poporului nostru, care nu-l poate ceti pe Tolstoi agrară basarabeană a avut darul să nu ruineze trebuie să cunoaştem, să mânuim bine limba peculturi foştii superioareproprietari, culăsându livezi,le viiposibilitatea etc. Un omsă şi folosească bine inventarul agricol şi să facă în original, deoarece nu ştie limba rusească. admi- Spre sfârşitul perioadei acesteia din viaa mea, când interesant, care ne vizita redacia, era Vasile ziarulcenzura, «Basarabia» eu a fost suspendat de mareStroescu, gospodar moşier spre din a- Trinca, judeuli pe oamenii Sorocii. de nistraia aristă, după ce mereu ne necăjise şi cu Omul acesta îşi întrebuina- capacitatea lui de cu Neculai Alexandri am hotărât să i- i mulum plecăm la Iaşi, unde să ne înscriem la pe moşia lui. El le a construit şcoală şi biserică,-apoi Universitate, la Facultatea de Litere. Mai înaintea ceeaa ajutat ce- să aibă flecare casă şi gospodărie noastră au plecat la Iaşi, la Universitate, frumoasă, procedând ca un om de stat. Ş colaboratorul ziarului nostru Mihail Vântu şi i producea gospodăria, V. Stroescu Alistar,logodnica Iulia lui, Bujoreanu Maria Şchiopu. (nepoata Iar lui mai Ion târziuPelivan), au întrebuina pentru construirea de şcoli şi biserici plecat la Iaşi la studii universitare surorile şi în alte sate sărace, şi mai ales în Transilvania, Popovschi. Alt moldovean, care ne vizita la faceunde toate administraia aceste lucruri, ungurească Vasile nu Stroescu era prea nu bună s-a Andronachievici, Gheorghe Năstase,6, din Nataşa codrii şi atentă faă de români. Şi pentru ca să -ar poată sta redacie, era Petre Braga de la… însurat niciodată şi a trăit modest, cum le Lăpuşnei, căruia, dacă îi lipsea un picior, îi bine să trăiască la toi miniştrii şi oamenii de stat prisoseau din plin inteligena şi gândurile cu de azi. Vasile Stroescu era un democrat adevărat privire la nevoile oamenilor de la ară, care erau şi unionist pentru neamul român înainte de carelipsii s- de şcoala în limba lor, care nu aveau culturale,unirea Basarabiei, pe care le- Bucovinei şi Ardealului cu mângâiere nici în biserică, din cauza restriciilor-, Regatul României. De aceea multe instituii au făcut pe vremea episcopului din «suta a înfiinat V. - Stroescu, îi neagră» Serafim, care izgonise limba moldove poartă numele şi după unire. A fost preşedinte nească din casele de rugăciune. Cred că ar fi un de vârstă al Parlamentului, alegându-ase ajutat în patru cu câştigs- pentru publicistica moldovenească până laa, judee basarabene:- Hotin, Soroca, Băli perioare,şi Orhei. Unirea Basarabiei cu România din , dacă Şi pe câi- tineri omul acesta nu i ar găsi ceva din manuscrisele lui Petre Brag stipendii, ca să şi poată face studii su rămase după urma lui, căci învăătorul P.„Revista Braga română”,după ce nr.i ajutase 1-2 (91- şi ca •elevi primăvara în şcolile-vara secundare. 2018 | 29

V. Stroescu era un om foarte cetit şi ştia bine literatura română, rusă şi franceză. Eraa o lui plăcere nu te să discui cu el; şi cu toate că el era un om bogat şi om în vârstă, nici bogăia şi nici vârst Deapăsau, i- căci V. Stroescu era de o delicatee omenească cu adevărat creştinească şi socialistă. am şti şi pe miniştrii care îşi zic 8democrai. şi chiarPentru socialişti, articolul în felul lui Panteliomon în care a trăit Halippa marele Ligaromân țăranilorbasarabean și Vasile stăpânirea Stroescu! directorul – – saupublicației, plata unei Emanuil amenzi Gavriliță, de 100 a fost de dat ruble în9. judecată și condamnat la o lună de închisoaredin

Dificultățile întâmpinate de gazetă, mai ales partea autorităților, au obligat conducerea publicației să renunțe la editarea acesteia. Momentul dureros al suspendării publicației în memoriilemartie , sale: când ,,Ziarul a apărut ultimul număr nr. , este astfel relatat de Pantelimon Halippa în «Basarabia», care mă lega de Chișinău, dispăruse: ultimul număr a fost- redactat de mine şi, ca să bravez autorităile, am publicat imnul deşteptării naionale «Deşteaptă- te, române!». Acest număr al «Basarabiei» a gazete a mers până acolo, că «Basarabia» a apărut la martie, iar peste un scurt timp a înce publicat şi marşul naional al lui Andrei put să apară «Viaa10. Basarabiei», care fusese Mureşanu: «Deşteaptă-te, române!». Pentru acest anunată chiar prin ultimul număr al lucru, gazeta a fost oprită să mai apară. Eu, în «Basarabiei» [...] prealabil, mai fusesem arestat la Moscova, pentru Deși a avut o apariție scurtă, de numaicia câtevadintre că participasem la un congres ărănesc din toată luni, ziarul „Basarabia are o însemnătate aparte Rusia, care încercase să se ie fără aprobarea colaboratorilorîn istoria mişcării acesteia naionale s- din provin guvernului. Revoluia fusese învinsă de guvernul Prut şi Nistru. Printre membrii redaciei cât şi a- Stolâpin şi reaciunea triumfa şi se manifesta prin au numărat cele mai acte de teroare. În situaia creată, eu am stăruit şi importante figuri de luptători pentru desprin am obinut paşaport pentru străinătate şi m-am s-aderea aflat Basarabiei pe un loc de fruntela Imperiul11. Rus şi unirea ei oprit la studii universitare la Iaşi, unde plecase şi cu România. Între acestea, Pantelimon Halippa prietenul meu, institutorul Mihail Vântu. De altfel, ,,Gazeta «Basarabia» a jucat un în vremea aceea şi mai târziu au plecat la Iaşi şi la rol Referitor frumos în la ziarultrezirea „Basarabia, conştiinei Halippa naionale avea a Bucureşti şi ali tineri şi tinere la studii basarabenilor,să concluzioneze: dar totodată ea a învrăjbit şi mai universitare. Dar la isprăvirea studiilor ne-am tare administraia aristă împotriva mişcării întors în Basarabia numai eu şi Elena Alistar, noastre. Ca să ne combată, administraia aristă a doctor în medicină, iar ceilali au rămas în început să ne facă greutăi la expediia gazetei, să România 12 (subl. n.). ne-o confişte la poştă, să-i prigonească pe vânzătorii gazetei pe stradă. Şi ca să nu fim - singura gazetă moldovenească în Basarabia, lice,În Pilde , şi Pantelimonpovee, Halippa, susținut de P. adversarii noştri au început să scoată şi ei ziarul Rejepa, a tipărit la Chişinău, cu caractere chiri «Moldovanul», ca tipăritură favorabilă guver- pentru copii. prima carte literară pentru nului şi administraiei, angajându-l pentru cititorii români din Basarabia, dar mai ales, redactarea gazetei pe Gheorghe Madan, un emigrant basarabean, care era artist la Teatrul undeÎn cutoamna sprijinul anului lui Constantin, Pantelimon Stere, s-a Halippa, s Naional din Bucureşti. Polemica între cele două cala sugestia student prietenilorla U săi, a plecat în România, înscri 30 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018 niversitatea din Iaşi, primind şi

Tabloul devine şi mai îngrozitor, când privim furnicarul bursă pentru studii. Aici, împreună cu Nicolae conştiinaslujbaşilor statului, naională repartizai moldovenească. după ministere. Alexandri, a urmat, între şi , cursurile- Astfel, avem: la ministerul de Interne: străini Facultăii de Litere, secia Istorie, perioadă în şi numai de origine moldovenească; la care a colaborat- la „Viaa Românească, publi ministerul de Finane: străini şi numai de caie în care întreinea rubrica „Scrisorii revistei din origine moldovenească; la ministerul Comerului Basarabia. S a numărat şi printre colaboratorii- şi Industriei: străini şi numai de origine revistei „Arhiva din Iaşi, precum şi a - moldovenească; la Direciunea funciară şi donimeleştiinifice P.H. „V. Basarabeanu Adamachi, publicaiesau P. Cubolteanu. a univer agricolă: străini şi numai de origine sităii ieşene, semnând cel mai adesea cu pseu moldovenească; la ministerul de Instrucie: străini şi numai de origine moldovenească; la Referitor la articolele publicate în revista Control: străini şi numai moldoveni; la articolul,,Viața Românească, Reflecțiile luirețin P. atenția Cubolteanu următoarele Pan ministerul de Război: străini şi numai de Halippaaspecte prezentate la lectura de Pantelimon «Calendarului Halippa oficial în origine moldovenească; la Sinodul bisericesc: basarabean», Chișinău, : ,,L străini şi numai de origine moldovenească; la Ministerul de Justiie: străini şi numai de ipsa unei pături origine moldovenească; la «Crucea Roşie»: de de intelectuali moldoveni în Basarabia a fost străini şi numai de origine moldovenească; la constatată în presa românească din regat şi de Direciunea căilor ferate nici un funcionar de alii, şi publicul cititor, care se interesează nu-i de origine moldovenească (sub starea lucrurilor în -ara dintre Nistru şi Prut, o ştie aceasta mai de mult, în mod vag – vorbă l. n.. Să mi se – dar o ştie. Astfel, s ar părea lucru nefolositor a permită câteva refleciuni asupra acestor cifre. mai stărui asupra acestui - fapt; şi cu toate Am spus că cei de slujbaşi moldoveni nu acestea, îmi permit să mai scot o dată faptul prezintă un element care să fie demn de numele- pentruacesta anul la iveală, folosindu mă de calendarul moldovenesc. Pentru-am cei puteamai muli numi ar moldoveni, fi nimerit oficial basarabean, apărut de curând în Chişinău, numele de «patrioi - ruşi de origine moldove mine de a exagera, care lipsa, dă desprelista funcionarilor care vorbesc, la nească», căci cum i diferitele- instituiuni din Basarabia.-n Basarabia Departe nu sunt de când dânşii nici nu şi- dau măcar seamă de naionalitatea lor, iar în ce priveşte limba pânvreo acolo,20-30 încât de oameni să spun tot că s moldovenească, ei de abia mai înelegmai graiul des deloc intelectuali de naionalitate românească: poporului moldovenesc, fiind mai iniiai doar în - e vor mai găsi. Dar ce înjurătura moldovenească,- care este poate însemna un număr atât de restrâns? aplicată pentru «prostimea» cea numeroasă de- Ș apoi face oare să- se mai vorbească despre- la ară. Păstrându se tradiiile vechi în privina dânşii, când ei înşişi nu dau aproape nici un aceasta, în maşina birocratismuluiii rusesc, neno semn de viaă?! Să i lăsăm deci în somnul netul numairociii aceştia joacă rolurile de a doua sau chiar burat al letargiei,- sperând totuşi că va suna şi de a treia mână, f nd conopişti, pisaraşi şi pentru dânşii cândva cornul redeşteptării- - rareori ocupând nişte posturi mai înalte naionale… Pân atuncea însă avem de înregistrat şi mai importante: mizerabila lor situaie parcă lucruri tot- triste, poate. Privii de pildă rezul într adins a luat fiină pentru ai pedepsi pentru tatele la care am ajuns, cercetând lista pomenită păcatul inconştienei naionale. Cele mai triste unula funcio lista nariloraceasta dinm- Chişinău şi din cele opt din - cifrele arătate mai sus sunt acelea care judee basarabene. Vă mărturisesc că pe mine- privesc instrucia publică, biserica şi justiia. moldo- a întristat foarte mult, căci Într adevăr, numeroasa tagmă de dascăli ai-i din ea am constatat că elementul local, naional- generaiilor viitoare numără în sânul ei numai venesc, este înlăturat de la conducerea de moldoveni pe lângă cei străini. Nu vieii publice în ara lui şi pe moşia lui stră lvorbă, printre aceşti străini vom găsi şi moşească din ce în ce mai mult şi mai fără de binevoitori poporului băştinaş, dar majoritatea milă. Astfel, Chişinăul, printre cei . numără de or este compusă din acei care în distrugerea numaifuncionari în de numărul persoane acesta cu nume intră moldoveneşti şi profesorii sufletului moldovenesc văd o înaltă chemare. Şi diferitelor şcoli secundare şi urbane încă un lucru este de observat: pe când nu profesorii moldoveni sunt nevoii să lâncezească subl. în textul original şi nu zic moldoveni, căci în neactivitate în ceea ce priveşte redeşteptarea ştiu dacă măcar vreo de inşi din cei „Revista au română”,moldovenilor, nr. 1-2 (91-pentru că• primăvara ar fi un lucru-vara grozav 2018 | 31să

- Aşa stau lucrurile în Chişinău, care, oricum ar fi, este centrul culturii ruseşti în Basarabia şi în crâcnească cineva vre un cuvânt de bine pentru care există o presă, rusească fireşte, care mai ara aceasta uitată de oameni şi de Dumnezeu-le cu – îndrăzneşte din când în când să strige în contra rusificatorii niciodată nu pierd ocazia pentru a nedreptăilor şi abuzurilor administrative. Vă corupe sufletele fragede, îmbâcsindu-ar putea putei însă închipui cam ce se petrece la ară, în dogmele sacre ale patriotismului rusesc. Cât cele judee, care lâncezesc în cel mai negru priveşte biserica,- aici la prima vedere s întuneric sub comanda aceleiaşi administraiuni crede că elementul moldovenesc nu este aşa de străine. Aici, printre cei . de funcionari, abia copleşit ca n celelalte pări. Dar conducerea găsim de origine moldovenească învăătorii, bisericii este dată pe mâna străinilor. Şi încă ce preoii şi poliiştii de gradele inferioare nu intră în străini! Un Serafim face mai mult decât toată numerele acestea. Luându-ne după judee, vom turma slugarnică a preoimii basarabene de avea următorul tablou: în judeul Chişinăului: origine moldovenească… Şi ar putea fi altfel, străini şi moldoveni; Akkermanului: străini dacăspirituale înalta inferioarefabrică de preoi din Edin pentru Basarabia – şi moldoveni; Benderului: străini şi Ismailseminarul n- spiritual din Chişinău şi celecsite trei de şcoli cei moldoveni; Bălilor: străini şi moldoveni; e, Chişinău şi Ismailului: 435 străini şi moldoveni; Orheiului: – ar fi fost totdeauna îmbâ străini şi moldoveni; Sorocei: străini şi clericimai aprinşi moldoveni?! patrioi ruşi, aduşi cine ştie de pe moldoveni; Hotinului: străini şi unde, pentru a falsifica minile bieilor fii de moldoveni. Cifrele acestea vorbesc de la sine (subl. n.). Le- Şi mai triste sunt cifrele ifuncionarilor 28 de origine tragice, care se petre însărcinai cu justiia în Basarabia. Am văzut că aş mai completa cu scene comice şi chiar aicea la de străini avem numa - c la-mi sate vor întreajunge ăranii culori moldovenească. Numărul moldovenilor însă ar moldoveni şi reprezentanii puterii şi culturii putea fi şi mai lărgit, fără ca faa lucrurilor să se ruseşti, dar mi i teamă că nu poată schimba în bine, căci chiar în domeniultr-un şi cuvinte. Stânjenirea intereselor ărăneşti, care justiieicaz n-ar ruşii putea nu servi vor săla facădistrugerea nici o concesie ideii statului limbii provine din toate acestea, este mare, dar, 13după. moldoveneşti, deşi aceste concesii nici- în cât se - vede, puterea de răbdare a ăranului moldovean din Basarabia este şi mai mareReflecțiile rusesc, ci din contra, ar propaga într o măsură lui Într P. un Cubolteanu alt articol (Pan publicat Halippa) în nr. la/ lectura al oarecare idei ruseşti de ordine şi de legalitate. Vă «Calendaruluirevistei ,,Viața Românească, oficial basarabean», intitulat Chișinău, limputei acuma închipui ce fel de dreptate- împart 1912, autor – C.V. Popescu, Pantelimon Halippa oamenii justiiei, când ei nu ştiu o boabă din ba poporului de baştină! Nu i vorbă,- interogatoriul- la tribunalul din Chişinău, pentru atrăgea atenția asupra următoarelor realități moldoveni, se face prin translator în moldove din Basarabia: ,,Nu demult a apărut în Chişinău neşte; dar s au întâmplat cazuri,-au când bietul unicul«Calendarul eveniment Moldovenesc» cultural-literar pe din anul Basarabia, , moldovean de la ară a fost judecat şi osândit,-o alcătuit de C.V. Popescu. Acest calendar este fără să ştie ce şi- cum. S văzut ărani moldoveni înhăai în puterea legii, pe care ei n în curgerea anului acesta, şi despre dânsul aş ştiu şi nici nu pot s o ştie, şi- duşi în Siberia, tot vrea să spun aici câteva cuvinte. În România, în drumul strigând înspăimântai şi nedumerii:n Ardeal şi Bucovina apariia unui calendar nu «da unde mă ducei, da ce am făcut?» Şi e un este privită numaidecât ca un eveniment cultural lucru atât de simplu faptul că ăranul moldovea - şi încă literar. Acolo apar în curgerea unui an – această fiină primitivă – nu înelege procedura atâtea cări şi atâtea ediii periodice, încât judecăii ruseşti, când te gândeşti că şi judecă oamenii de litere au aproape tot dreptul-avem nici să torul de instrucie şi procurorul şi avocatul şi nesocotească ediiile de calendare. Cu totul decijudecătorul, m ei toi îi sunt străini lui chiar în altceva e la- noi, în Basarabia, unde npe Dl. C.V. limbă, nu numai în stările sufleteşti!… Nu va fi Popescu,cări, nici n-am ediii avea periodice chiar nici româneşti, calendare; şi pentru unde, are exagerare, dacă voi spune că justiia dacă- nu l am avea în sânul nostru rusească în Basarabia împarte nu dreptate, ci nedreptatea cea mai strigătoare, distrugând că d sa este primul moldovean în Basarabia, care astfel în popor şi cele de pe urmă fărâmituri ale a scos din pungă oleacă de parale şi a depus şi simului de dreptate omenească! muncă pentru un lucru, de care alii se fereau, 32 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-varasau 2018 la care nici nu se gândeau. Şi are deci Dl.

Pop Neculae I, despre izgonirea limbii moldoveneşti, Oameni buni! ca obiect de învăământ, din seminarul spiritual şi Muliescu dintre tot feciorii dreptul şi rudele să d spuie-voastră în au prefaaînvăat din liceul de la Chişinău, despre introducerea încalendarului şcoli mai deurmătoarele seamă, dar cuvinte: puini -s« acei ce s-au limbii slavone în biserică, despre prigonirea gândit să vă lumineze cu câte ceva din elementului moldovenesc în aşezămintele guber- învăăturile lor. Ba or fi muli care-şi uită obârşia niale de la încoace şi despre multe alte şi neamurile, – nu ca să-şi mai bată capul să vă nedreptăi, ce s-au făcut moldovenilor în timpul folosească cu ceva din cartea lor. Şi eu, – acel care de o sută de ani. Ei bine, toate aceste s-au făcut în am tipărit calendarul de faă şi acel de pe anul atmosfera stupidă a nepăsării moldovenilor, fără trecut, sunt din săteni, dar m-am gândit să semn de protestare din partea noastră, încât folosesc pe acei din al căror sânge sunt, cu mult- partea cea mai mare a vinei trebuie sa cadă pe puină a mea ştiină. Am tipărit anul trecut un capul nostru şi nu pe a guvernelor birocrate din calendar moldovenesc cam cu frică că moldovenii Petersburg. Aceste guverne puteau să-şi permită nu l-or mai citi – dar nu mi-au ajuns calendare totul, pentru că aici, în Basarabia, aproape nimic pentru toi moldovenii care doreau să-l aibă. Şi am nu se opunea năzuinelor politicii imperialiste de socotit că ar fi de folos să scriu în fiecare an câte un rusificare a moldovenilor. Norocul nostru, al calendar, în care pe lângă arătarea sărbătorilor şi moldovenilor, a fost şi este că guvernele din a altor lucruri folositoare, să spun în graiul cel Petersburg cu puină energie îşi desfăşoară curat moldovenesc, câte ceva de neamul şi ara activitatea în direcia politicii de rusificare a noastră şi de alte cunoştine, cu care sătenii să mai poporului nostru. Şcolile primare săteşti sunt aşa alunge din cele nevoi… de prost organizate, încât ele de abia au fost în Ne op stare să deie prea puină ştiină de carte la din d- » subl. n.. de moldoveni. Ca să se vadă şi mai bine rim cu citaia aici. Vasăzică, încercarea- neputina şcolii ruseşti primare, nu de a-i rusifica lui Popescu de anul trecut de a trezi în pe moldovenii de la ară, ci pur şi simplu de a-i moldovenii noştri, uitai prin satele lor întune-au face să ştie a citi puin măcar ruseşte, reproducem cate, gustul de citire cel puin a unor calendare, a din acelaşi articol de mai sus următorul tablou reuşit; calendarele de pe anul trecut s statistic de ştiutorii de carte după naionalităi desfăcut toate. Nădăjduim că şi calendarele de-i din Basarabia: la o sută de nemi s-au constatat pe anul vor avea aceeaşi izbândă. Dar ştiutori de carte; la o sută de polonezi s-au aceasta este puin, şi aşa de puin, încât mi constatat ştiutori de carte; la o sută de evrei teamă că nu cumva să fim nevoii şi pe viitor să s-au constatat ştiutori de carte; la o sută de repetăm cuvintele pe care le spune Dl. Popescu ruşi s-au constatat ştiutori de carte; la o sută în urarea sa; «Cu anul nou! Anul ce vine să aducă de moldoveni s-au constatat ştiutori de carte. noroc la cei necăjii, lumină la cei întunecai, Acest tablou, alcătuit de zemstovul gubernial al dreptate la cei nedreptăii, gânduri- bune la cei Basarabiei după date precise în , arată în mari, milă la săraci de la cei bogai, sănătate la mod cât se poate de clar bicisnicia şcolii ruseşti de toată lumea, sporiu şi Doamne- ajută la întreg a rusifica pe moldoveni, dar în acelaşi timp este neamul moldovenesc!»- -ar trebui arătătorul stării de plâns a naiunii noastre în Un «sporiu şi un Doamne ajută», în mişcarea-au privina culturală. Căci, dacă toate naiunile noastră naională, într adevăr că ne – arătate mai sus ne-au întrecut pe noi – fiindcă până acuma toate pornirile-au produs câte nici s o moldovenii – cu numărul ştiutorilor de carte, făcut în Basarabia, pentru a trezi în poporul apoi aceasta se datoreşte faptului că aceste nostru conştiina de sine, n naiuni au şcolile lor naionale, pe când schimbare în starea lucrurilor, şi moldovenii moldovenii sunt silii să se mulumească cu o noştri, ca din vechime rămân nepăsători faă de școală străină. Această şcoală nu şi-a atins groaznicul viitor, ce li se pregăteşte din pricina scopul ei – rusificarea moldovenilor, dar, în lipsei de cultură. Calendarul dlui Popescu ne dă schimb, ea ne-a pregătit şi ne pregăteşte pe viitor în privina acestei chestiuni ecâteva ale ei date, pe din de care alta. un dezastru economic complet: moldovenii, Articolulse vede toată intitulat nepăsarea «Basarabia moldovenilor sub stăpânirea pe de o ignorani şi fără nici o cultură, sunt pe cale de a rusească,parte, şi tristele-» consecin ne povesteşte, între altele, deveni în ara lor robii celorlalte naiuni, care despre nimicirea şcolilor lancasteriene, semimol- i-au întrecut cu mult în privina culturală şi au doveneşti, înfiinate în toate oraşele de inut ale trebuină de a-i întrece şi-n toate celelalte Basarabiei pe timpul împărailor Alexandru I şi domenii ale vieii publice (subl. n.).

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 33

E drept că până astăzi noi, moldovenii, am maselor, dacă ar fi oameni cu tragere de inimă format majoritatea populaiunii Basarabiei. Dar printre moldovenii din straturile de sus. Fireşte cine ştie ce va fi în viitor? Basarabia mănoasă are că ne lipsesc oameni pregătiiunii noastre bine pentru de sub a farmecul de a atrage spre sine populaiuni susine o luptă pentru idealurile culturale, popustrăine, statistica populaiei ne dovedeşte000 faptul de economice şi etnice ale nai acesta pe deplin. La răpirea Basarabiei, în , oblăduirea- rusească; cred însă că aceşti oameni laiunea ei atingea cifra de . ar apărea unul către unul din toate colurile ării, locuitori după numărătoarea dincare . numai Astăzi, un dacă s ar face un apel de la centru Chişinău această populaie se ridică la .. după pentru o lucrare comună. Te cuprinde o groază, numărătoarea din , din când te gândeşti că atâtea sunt de făcut, şi cu ruteni;milion 200.000 şi aproape evrei, jumătate 150.000 este populaiune toate acestea moldovenii cei conştieni de moldovenească, bulgari, 60.000 iar restul sunt străini: turci, . 10.000 – naionalitatea14. lor rămân neactivi, parcă ar – – ruşi, .ii aştepta ca alii să le facă datoriile lor faă de – – nemi, . – -au neam – poloni şi . – igani. E drept că sute de m mediileUn rol politi semnificativ asupra activităii sale15. de moldoveni au trecut apa Nistrului şi s viitoare îl vor avea contactele realizate în moldovenescaşezat pe câmpiile nu- întinse ale Podoliei şi cercurile politice,ce am şi avut culturale prilej, prin din răposatul România C. Hersonului. Dar această lăire a elementului SterePotrivit – însemnărilor un alt mare lui prieten Pantelimon al meu Halippa, – să fac„ i numaidecâtre, o ci probă o emigrare de putere a legături cu oameni de la care am îneles mult şi a naiunii noastre; în timpurile mai recente chiar din metodele politicii practice. Astfel, prin C. Stere, nici nu mai avem o lăi am făcut cunoştina marelui om al şcolii moldovenilor în regiuni şi gubernii - aşa de româneşti Spiru Haret, îndemnul căruia a îndepărtate de Basarabia Siberia, Caucazul, contrabalansat invitaia profesorului meu P. încât se rupe orice contact cu patria mamă.- Râşcanu de a rămâne la Iaşi, spre a mă pregăti surateAceastă emigrare este efectul politicii agrare a pentru cariera universitară. Glasul conştiinei guvernelor ruseşti și rezultatul poftelor nemă mele de fiu al Basarabiei moldoveneşti oropsite ale agrarienilor noştri din Basarabia, fără mă îndeamnă în zilele de doliu din luna mai , deosebire de naionalitate lucru dureros, dar când se comemora o sută de ani de la răpirea exact. Să revin însă la calendarul nostru. Ca Basarabiei, să scriu o schiă istorică şi geografică eveniment literar, el, fireşte, nu prezintă-au interes probat. asupra provinciei dintre Prut şi Nistru şi din Oamenii noştri din Basarabia, care au încercat să vânzarea broşurii îmi formam primul fond scrie româneşte, până în prezent n pentru tipărirea «Cuvântului Moldovenesc» la însuşiri literare distinse; apoi cea mai mare Chişinău 16 (subl. n.). parte dintre noi nici nu prea ştim bine gramatica şi sintaxa limbii româneşti literare. Cei a care Basa- au încercat să scrie pe timpul apariiei ziarelor inclusivÎn perioada capitala, şederii unde în l- România, Pantelimon nici«Basarabia», n- «Moldoveanul»- şi «Via socialistHalippa basarabean a vizitat şiZamfir alte Arbore, centre care româneşti, va avea, rabiei», astăzi nu ştiu dacă mai scriu deoarece a întâlnit pe vechiul au unde să şi publice scrierile lor,- - neexistând astăzi în Basarabia o presă politice.alături de I-a Constantin cunoscut, deStere, asemenea, un rol important pe ardelenii în prezentulromânească. Basarabiei, Calendarul e nostru, afară de vreo îndrumarea şi sprijinirea aciunilor sale social- articole originale, privitoare la trecutul şi tic ste alcătuit din bucăi și George Coşbuc- şi pe bucovi româneşti, culese din literatura românească- neanul Iancu Flondor, precum şi pe omul polim- potrivit cu gustul şi puterea de asimilare a- felicitatde stânga telegrafic Petre Constantinescu pentru actul Iaşi, Unirii care din „mai 27 majorităii cititorilor, care- sunt ărani. Propriuarabia, târziu, în17 . – după cum arăta Halippa – a şi zis, noi- nici nu pretindem să fim originali în miş - carea noastră culturală naională din Bas martie şi de aceea să nu se caute literatură artistică sau l După absolvirea studiilor în cadrul Univer de alt gen în ediiile noastre. Ele au pur şi simplu sităii de la Iași, având percepția că în Basarabia un rol cultural, şi din acest -n punct Basarabia de vedere s-ar ucrurile se mai liniştiseră, Pantelimon Halippa puteatrebuie privit şi calendarul dlui C.V. Popescu. revine la Chişinău, în , şi cu sprijinul Acest calendar probează că aceluiaşi mare patriot și ocrotitor al limbii și 34 | „Revistaface cevaromână”, pentru nr. 1-2 renaşterea (91-92 •culturală primăvara a-vara culturii 2018 române, Vasile Stroescu, scoate

Nicolae Alexandri, Daniel Ciugureanu (pe scaune), Pantelim Redactori și colaboratori ai revistei și gazetei „Cuvânt Moldovenesc. De la stânga la dreapta: Simion Murafa, on Halippa și Gheorghe Stârcea în picioare revista, iar - împreună cu Nicolae Alexandri, mai întâi e Sergiu Cujbă, cu educaie dinSergiu vechiul Cujbă Regat şi cuşi din şi ziarul „CuvântEste Moldo sin- minecu talent participasem literar, peîn anul care îl moştenise la conferina de pe la guravenesc. publicaie Despre săptămânală acesta din din urmă, Basarabia „Viaa arăpărinte a social le său-democrailor, Victor Crăsescu. care s-a inut în Sala pentruBasarabiei poporul avea de să jos noteze care maiapare târziu: cu intenia „ de Dacia şi la care s-a luat hotărârea politică a-l cultiva în sensul adevărat al cuvântului. remarcabilă că partidul va lupta pentru Nimeni nu se poate îndoi de această bună eliberarea Basarabiei de sub jugul arist. Acest intenie şi nimeni nu poate tăgădui meritul angajament se lua la o sută de ani după răpirea acestei gazete culturale româneşti pentru Basarabiei. La conferină, ca reprezentant al poporul basarabean 18 (subl. n.). Internaionalei Socialiste II, a participat Leon Troki, originar din târguşorul orheian Teleneşti. - În treacăt fie zis, pe Leon Troki l-am mai văzut o Despre activitatea sa la ziarularele: „Cuvânt ,,Dintre dată – la primul Congres al Sfaturilor populare Moldovenesc, Pantelimon Halippa, va con- din toată Rusia, care s-a inut la Petrograd în vara semna, printre n.n.) i-am altele, pomenit următo pe Simion Murafa anului , când, din îndemnul lui, noi – grupul colaboratorii mei la ziarul „Cuvânt-a terminat Moldo delegailor din judeele basarabene – l-am văzut venesc – şi şi pe Vladimir Ilici Lenin, cu care am discutat pe Sergiu Cujbă. Primul, când şi problema arzătoare pe atunci pentru noi castudiile universitare, a ajuns avocat în Chişinău basarabenii, ca să începem anul şcolar -1918 şi un om foarte popular prin participaiunile sale în limba maternă. Această problemă o discutasem excelent cântăre la şezătorile culturale, pe şi cu tovarăşul Kerenski, prim-ministru, căruia care le organizam în sala mare eparhială din- i-am cerut să se adreseze prim-ministrului de Chişinău, care era totdeauna arhiplină- cu public externe al guvernului român de la Iaşi să ne pună simpatizant pentru mişcarea noastră moldo- la dispoziie câiva profesori universitari şi venească. Simion Murafa a fost într o vreme şi pedagogi, care în timpul verii să ni-i pregătească conducător responsabil al publicaiunilor noas pe profesorii şi învăătorii noştri basarabeni şi Poliana.tre, când Al Neculai doilea prieten, Alexandri pe acare stat l-am o bucată pomenit, de totodată să ne ajute să ne facem manualele vreme în preajma lui Lev Tolstoi la Iasnaia „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 35 necesare, ca să începem anul şcolar - în limba maternă. Din păcate, Aleksandr Kerenski nu Dumele Imperiale prima, a ne-a satisfăcut cu răspunsul său, şi de aceea că nu putea să joace un rol cu roade vizibile în ne-am adresat şi opoziiei din Primul Congres al – dedoua, a doua a treia de şi pe a Sfaturilor populare. Vladimir Ilici Lenin repre- patra. Şi prima lege electorală de pe vremea zenta opoziia bolşevică, şi el ne-a recomandat în guvernului lui Vitte şi cea cea a scurte cuvinte aşa: «Procedai cum vă dictează vremea lui Stolâpin nu puteau să dea decât conştiina naională şi interesul politic, dar toate deputai din clasele privilegiate – făcei-le prin Sfatul ării al Basarabiei» (subl. n.). proprietarilor de moşii şi cea a capitaliştilor, fabricanilor şi negustorilor, dar din partea vut de trecut ăranilor abia dacă trecea câte unul de la curia În treacăt fie spus că noi aşa am procedat în vara ărănească. Ori noi-au nu putut-o puteam rusifica. să ne Dar bizuim ce rol anului . Dar până atunci am a im decât pe mulimea ărănimii basarabene, pe care-8 prin multe. Am lucrat în aşa fel, încât să nu guvernele ariste n înfundăm19. temniele ariste sau să nu trez putea să joace un ăran basarabean faă de invidia şi duşmănia huliganilor din dreapta şi din deputai boieri ca Krupenski, Purişkevici, stânga Ianovski, popa Ghepeki sau episcopul- Serafim, ceea,Și adaugă: „Colaboratori ai publicaiilor care nu ştiau nici o vorbă moldovenească,- dar se «Cuvânt Moldovenesc» au mai fost pe vremea reprezesupuseseră politicii rusofile. Ba s a întâmplat aşa până la revoluia din : Toader Incule, că, atunci când în a III a Dumă Imperială Mihai Minciună, Alecu Mateevici, Ion Costin, V. ntantul ărănimii basarabene, Sefer, a Bârcă, Anton Crihan, Tudose Roman ăran, ridicat chestiunea predării- învăăturii în şcolile Cioflec,Andrei MihailScobioală, Ceachir Dimitrie (preot), Damaschin, Pavel Guciujna Iorgu primare din satele moldoveneşti în limba (preot),Tudor, Dimitrie dr. Daniel Bogos, Ciugureanu, Sergiu Niă, Constantin Romulus maternă a şcolarilor, s a ridicat popa Ghepeki, Popescu (subinspector la Liceul Real din spunând că moldovenii basarabeni sunt foarte mulumii să învee în limba rusească, ba chiar -i am la octombristuluisunt fericii să se Dicescu, roage luiprofesorului Dumnezeu universitar în biserică Chişinău, Teodor Păduraru, nepotul meu, şi deîn limba la Petrograd veche slavonă. Şi moldoveni de talia atâia alii, pe care eu eram bucuros să dispoziie, pentru ca să punem- la cale un început corect: - – Grădescu,-i dea peste profesorului bot acestui şi de organizaie politică a moldovenilor din jurul ministrului învăământului Kasso sau mai Chişinăului, pentru ca să i utilizăm pentru- Caşu n au ştiut să - susinerea cauzei noastre acolo, unde ne vor popă Ghepeki. Iar noi, intelectualii basarabeni indica vremea şi evenimentele. Aceastăcul trupelor organi cu tendine socialiste şi revolu ionare,Singurul eramlucru zaie se cerea şi printre moldovenii angajai în peneorganizai care îl făceam şi nu cu puteam un oarecare să ne succes impunem era săîn serviciul militar, mai ales după eşe trimitemalegerile pentru tineret Duma moldovenesc Imperială. basarabean la ruseşti şi române din războiul mondial, început studii universitare la Iaşi, unde aceşti tineri erau în şi în care intrase şi România în . ajutai de rectoratul universitar de sub Cine ştie ce lucru - nu puteam face, căci eram conducerea lui Constantin Stere cu burse. Şi mai notineri şi fără experienă. Şi cu toate acestea am frumos e că în chestia de ajutorare a studenilor făcut o mişcare- ce s a înscris în istoria neamului basarabeni au ajutat şi profesorii Nicolae Iorga şi stru ca o pagină din cele mai strălucite. De la Alexandru Cuza, care erau de altă culoare politică zilei.început De altfel, ne am aveam agitat pilda pe ucrainenilor, tema libertăii, care decât C. Stere şi chiar se purtau cu adversitate discutând liber ceea ce se impunea la ordinea faă de dânsul. Unde ei se înelegeau bine, era trograd sau de la ajutorarea materială a studenilor basarabeni, ineau să facă o Republică Ucraineană deosebită încât dacă Basarabia nu putea fi tratată cu de cea rusească de la Pe atenia politică cuvenită de către guvernele Moscova. Apoi mai trebuia să luăm pildă de la româneşti – cel liberal sau cel conservator – se evrei, care se organizau în Bundul lor şi discutau găseau oameni ca naionaliştii Iorga şi Cuza şi şi ideea sionismului. Eu aveam legături de bună liberalul fost poporanist revoluionar basa- deprietenie lucru manual cu Reveka din strada Dobruşkina, Haralambie cu [...] Evelina20. rabean C. Stere. Poate că eu, prin scrisorile mele Rozen şi alte profesoare de la Şcoala evreiască- din Basarabia pe care mi le tipărea revista de la Iaşi «Viaa Românească» de sub conducerea lui publiÎn continuare, Pantelimon Halippa mențio- Constantin Stere şi Garabet Ibrăileanu, mare nează: „În genere vorbind, activitatea noastră 36 | „Revistacistică înromână”, limba moldovenească nr. 1-2 (91-92 •sau primăvara ruseas -vara 2018 critic literar al revistei, am ajutat chestia unui început de predare a limbii moldoveneşti în Seminarul Teologic şi în Şcoala Eparhială de Fete asupra mea toată munca de unificare a tututoranului de la Chişinău şi de aceea veni la Chişinău pornirilor şi frământărilor şi publicaiunile părintele Grigore Constantinescu, care a predat noastre au început din ziua de- la Paşte a limba la Şcoala Eparhială şi care prin anul a să apară cu numele meu ca director şi început să editeze ziarul moldovenesc «Glasul editor. Această schimbare s a făcut şi cu voia Basarabiei»21 (subl. n.). 1918vechiului s- meu prieten Nicolae Alexandri şi abia Dar şi mai mare rol au după votarea reformei agrare din noiembrie jucat revista şi apoi şi gazeta «Cuvânt au produs nişte manifestaiuni de Moldovenesc»,Și încheie, arătând: pe care „le-am scos împreună cu nemulămire din partea paşnicului nostru bătrânul Neculai Alexandri şi tânărul Simion tolstoian basarabean, dar în tot cursul anului Murafa. Şi revista şi apoi gazeta pătrundeau nu şi Nicolae Alexandri a fost mereu numai în satele din Basarabia moldovenească, prezent la aciunile Partidului Moldovenesc, care dar şi în Transnistria şi chiar în depărtata Siberie, pregătea Unirea Basarabiei cu patria mamă în regiunile Amurului, Usuriiskului, Dalnii Vostok s-România. Nu degeaba N. Alexandri a 23 fost. şi Extremul Orient şi în Asia Mijlocie, unde preşedinte de vârstă al Sfatului ării, când acesta fuseseră îndemnai să se ducă muli moldoveni a a militatdeschis în activ ziua de pentru noiembrie afirmarea spiritului basarabeni, care în calitatea lor de ărani În acest interval de timp, Pantelimon Halippa căpătau loturi incomparabil mai mari, decât tic, el a fost un acele pe care le aveau în Basarabia şi pe care şi pe românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei acelea le pierdeau din pricina politicii de diviziune provincii cu România. Ca om poli a ărănimii, pe care o făcea guvernul de la realist, fapt consemnat şi de Onisifor Ghibu: „Lui Petrograd 22 (subl. n.). Halippa i se pare că ceea - ce facem noi, fără să erior, gazeta inem cont de mersul lucrurilor, e o operă fără telimon Halippa va viaă. 24 Programele scrise n au nici un rost, dacă concluziona:În legătură Programul cu revista și revistei ult «Cuvânt ele nu cearcă să canalizeze în mod concret ,,CuvântMoldovenesc» Moldovenesc, era: să obişnuiască Pan pe intelectualii viaa . De aceea, era conştient că inițierea unei moldoveni basarabeni„ cu limba literară română şi mişcări revendicative cu caracter social şi totodată să-i iniieze în problemele culturale, naional nu este posibilă fără organizarea unui economice şi sociale, la o gândire cât mai umană nucleu constituit25. în jurul unei reviste sau al unui şi mai progresistă. Revista a tipărit din opera lui ziar, acionând cu perseverență în această Alexandru Donici, din Alecu Russo, din Vasile direcieÎn prima linie pentru Unirea Basarabiei cu Alecsandri, B.P. Hasdeu şi Mihai Eminescu. A România tipărit studii şi articole din istoria neamului, creând un curent de conştiină curat românească în provincia noastră şi peste Nistru. Programul Prăbușirea regimului țarist a creat condiții gazetei «Cuvânt Moldovenesc» a fost să-i ie la favorabile intensificării activității politice pentru curent pe moldoveni cu evenimentele din lumea autodeterminarea românilorroescu, Paul din Gore, Basarabia. Vladimir întreagă şi să facă o legătură dintre cei cari erau Astfel, în aprilie , Pantelimom Halippa, pe câmpul de război şi cei cari rămăsese pe la împreună cu Vasile St -a vetrele lor sau în cazarme, în instituii şi fixHeraat şi transilvăneanul Onisifor Ghibu, a întreprinderi de tot soiul. Literatura şi ştiinele înfiinat Partidul Naional Moldovenesc, care şi practice figurau de-asemeni în paginile gazetei şi în program autonomia Basarabiei.-major Emanoil se bucurau de atenia cetitorilor. Ambele Catelly,Din a interiorul armatei a pornit, totodată, publicaii se trăgeau în mii de exemplare şi când mişcarea maiorului de stat s-a început revoluia din martie , redacia jutat de studentul ofier Anton Crihan. «Cuvântului Moldovenesc» din strada Jucovskaia Ei au organizat la adunarea soldailor sau a Iaşilor cum s-a numit din 1919) a ajuns loc Moldovenesc.moldoveni la care Pantelimon Halippa, alături de de întâlnire pentru sute de moldoveni şi mai ales VladimirAdunarea Hera, a adoptat au reprezentat programul Partidul de autonomie Naional de organizare a diferitelor asociaii, comitete şi a Basarabiei, cu comisii (subl. n armată, justiie şi şcoală-a creat proprii, un moldovenimei noastre,.. Şi cum eu Nicolae m- Alexandri nu ca singura cale de a ieşi din anarhia care putea să corespundă curentului revoluionar a cuprindea ara. La scurt timp s am învoit „Revista să iau română”,Comitet nr. executiv 1-2 (91- moldovenesc • primăvara al-vara soldailor 2018 | 37 şi ofi Catelly. ocietatea erilor, sub preşedinia lui Emanoil Îl regăsim apoi în vâltoarea evenimentelor Pantelimon Halippa a făcut parte din S Kerenski,revoluionare Lenin din Rusia,n vara reprezentând anului 1917, la Culturală Moldovenească, reînfiinată în , și Petrograd ărănimea basarabeană, tratând cu a participat activ la congresele preoilor / și Troki. Î – aprilie/ mai , studenilor mai/ 24 conform propriilor mărturii, prin mijlocirea lui-a iunie,mai/6 iunieînvăătorilor 1917). moldoveni mai/ iunie – Leon Troki, a avut o întrevedere cu V.I. Lenin, mai/ iunie, ăranilor mai/ iunie – - aflatajutoare în acea pentru vreme în a clandestinătate, se deschide căruia anul i s de plâns că Guvernul Kerenski nu dă Basarabiei Astfel, în cuvântareaAm venit laîntre deschiderea d-voastră ca Congre om al - suluigazetei. învățătorilor «Cuvântul moldovenesc» moldoveni, a fost Pantelimon timp de mutateînvăământ de Basarabia în limba pentru naională nevoile a populaiei din Rusia Halippa,câiva ani arăta: singura „ candelă naională în Basarabia etc.Basarabiei27. Potrivit şi nu lui Pantelimonle restituie Halippa, datoriile Lenin împru a şi eu am fost acela care mereu turnam în ea câte puin untdelemn, ca să nu se stingă viaa naională. La redacia acestei gazete se adunau transmis basarabenilor următoarele: „Nu vă moldovenii, acolo se fierbea gândul revoluionar pierdei vremea zadarnic pe aici, că nimeni nu vă moldovenesc. Venind revoluia, gazeta a adunat dă nimic. Guvernul Kerenski este pe poziia de a în jurul ei un număr mai mare de moldoveni. Din cădea, nu are bani nici pentru frontul de luptă, redacia acestei gazete au pornit toate ideile dar să vă şi mai dea ajutor, sau să vă şi restituietul frumoase care au prins rădăcini în timpul din datoriile. Este exclus. Mergei acasă şi procedai urmă: Partidul Naional şi Obştea Învăătorilor aşa cum vă dictează interesul şi momen acolo s-au înfiinat, în redacia gazetei s-a scris politic potrivit, dar facei totul prin- Sfatul ării al rugarea către Zemstvă, din care a răsărit şi acest vostru. În ceea ce priveşte deschiderea anului congres. Munca n-a fost zadarnică. Toate voastreşcolar de învăământ, adresai vă României de congresele care s-au inut de o lună şi jumătate acolo, care28. vă poate ajuta în toate problemele încoace, adică al învăătorilor, al preoilor, al Basarabiei– şi s- cu cadre didactice şi cu manuale studenților şi al ăranilor, toate au cerut şcolare Pantelimon Halippa şi delegaia autonomia Basarabiei. Singur Congresul învăă- au întors la Chişinău, au transmis torilor basarabeni a cam şchiopătat în acest camarazilor de luptă mesajele primite şi au- punct. Congresul eparhiei în schimb a cerut cea acionat în direcia folosirii oportunităilorice, au votat mai largă autonomie. Preoimea noastră a stat oferite de revoluia rusă: au început să organi veacuri de-a rândul alături cu poporul, întot- manifeste.zeze congrese Liderii profesionale basarabeni şi polit s-au adresat deauna – am socotit că această tagmă trebuie să rezoluii, au publicat prin gazete îndemnuri şi- fie binevoitoare poporului, ceea ce şi este, cu toate că buchea învăământului rusesc i-a secătuit Guvernului României pentru-28 ajutoare, octombrie/2-10 au or sufletul. Congresul învăătorilor moldo-veni noiembrieganizat Congresul 1917), un Ostăşesc Moldovenesc al trebuie să meargă acum şi mai de parte. Până soldailor şi ofierilor acuma învăătorii n-au lucrat pentru luminarea de au29 .protestat împotriva poporului. Ogorul naional era lucrat la întâm- tendinelorLa congresul de rusificaremilitarilor, existente, Pantelimon apelând Halippa la plare, încât eram de ruşinea lumii întregi. Noi aunitatea rostit memorabileletuturor românilor cuvinte: Sunt nespus de eram socotii ca Vandeea Rusiei, ca un cuib al fericit că am ajuns să urez în faa voastră – puterilor întunecate. Poate că era multă dreptate floarea neamului nostru moldovenesc.„ Fraii mei! în aceste învinuiri, dar de unde veneau oare aceste Veacuri întregi noi am umblat rătăcii unul de stări? Noi suntem înapoiai fiindcă am fost lipsii altul, de veacuri întregi pe noi ne întind şi ne de şcoli în limba noastră. E timpul să ştergem dezbină vrăjmăşii, de veacuri întregi pământul acum pata de ruşine de pe faa noastră, dând nostru strămoşesc geme sub jugul străin şi iată copiilor noştri o altă îndrumare, naională. acum, după atâtea răzleiri, după atâia ani de D-voastră, învăătorii, suntei chemai să clădii jale şi suferine, ne-am strâns fraii grămăjoară. viitorul strălucitor al neamului nostru. Cum vei O, cine va spune bucuria noastră? Grea a fost pune acum temelia acestui viitor, aşa va fi el. Dacă soarta noastră crudă, lungă a fost noaptea în care munca va fi bine organizată, roadele ei vor fi am zăcut, dar cum după noapte răsar zorile şi bogate 26. (subl. n.). lumina zilei ia rândul întunerecului, aşa şi în viaa noastră a neamului moldovenesc, după robie s-a 38 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018 simit apropierea izbăvirii. Frai ostaşi! În voi este toată nădejdea noastră. ara se îneacă în lacrimi şi sânge. Vrăjmaşii noştri stau la hotare – vrăjmaşi câtă frunză şi iarbă, la spatele nostru şi înăuntrul ării noastre, dar cei mai mari duşmani sunt în mijlocul nostru. Acesta este neunirea! Fraii mei, biruii acest straşnic duşman şi noi vom birui totul (subl. n.)30.

l-a aplaudat pe orator, Cuvântarea- lui Pan Halippa a fost primită cu o vie emoție, iar la final sala Să urmămridicându pildase înUcrainei picioare. La / noiembrie , în articolul , publicat de ziarul ,,Cuvânt Basarabia:Moldovenesc, După Pantelimon cum ved em, Halippa Ucraina atrăgea s-a atențiaproclamat asupra de acum căii cape arăcare deosebită trebuia să desăvârşit o urmeze şi neatârnată de„ Rusia, şi faptul acesta este pentru noi, basarabenii de cea mai mare însemnătate. Prin despărirea Ucrainei de Rusia, Basarabia a ajuns cu totul dezlipită de Rusia şi noi am rămas fără stăpânire înaltă. Asta înseamnă că de azi înainte tot ce trebuie pentru viaa liniştită a noroadelor trăitoare în Basarabia şi pentru bunul mers al trebilor obşteşti în ara noastră – trebuie să le cerem de la noi înşine, neaşteptând că cineva altul se va îngriji de noi şi de nevoile noastre. Şi fiindcă trebile obşteşti într-o ară nu pot merge al lui Pantelimon Halippa Formularul de membru al Sfatului ării singure de la sine, ci trebuiesc povăuite de cineva, datoria noastră a tuturora este să ne grăbim cu nimicind şi jefuind totul în calea lor. Măsurile ce se întocmirea stăpânirii noastre basarabene, care să luaseră pentru stăvilirea acestei prăpăstii nu ieie asupra sa povara trebilor obşteşti şi paza ajutau aproape la nimic, şi toată lumea ajunsese rânduielii şi liniştii în ară. Întocmirea unei la deznădejde. De aceea era firesc ca, atunci când stăpâniri nu-i un lucru uşor, mai ales pentru noi, s-a vestit deschiderea Sfatului ării, această lume basarabenii, cari până în zilele revoluiei mereu să-şi vadă în el mântuirea sa şi organul suprem am fost hăuii de alii şi n-am avut o cârmuire a care să ia în mâinile sale ocârmuirea Basarabiei noastră. Dar, vorba ceea: nevoia îl învaă pe Ordinea în Republică era foarte greu de cărăuş, şi noi, ajunşi în nevoia aceasta, că n-avem restabilit, deoarece lipsea puterea înarmată în nici o stăpânire, vom căuta să ne facem o măsura[…] trebuitoare, iar pe lângă aceasta, stăpânire. Şi mie mi se pare că noi n-avem altceva unităile moldoveneşti se bolşevizau şi ieşeau de de făcut decât să ne grăbim cu deschiderea sub ascultarea Sfatului ării. Unităile moldo- Sfatului ării, din sânul căruia se şi va alege cea veneşti din Chişinău căzuseră sub influena unui dintâi stăpânire a Basarabiei autonome. Să bandit internaional – Cătărău. În Chişinău mişu- urmăm deci pilda Ucrainei! 31 (subl. n). nau încă sute de mii de soldai ruşi, care puseseră mâna pe telegraf, telefoane şi căile ferate. - Deputaii din Sfatul ării erau ameninai cu brie/4În legătură decembrie cu situația1917, Pantelimon din Basarabia Halipa în moartea 32 (subl. n.). preajmaconsemna: convocării Împrejurările Sfatului Țăriiprin la care noiem trecea La 17/30 decembrie 1917, la Adunarea Basarabia în acele momente, ca şi întreaga Rusie, Pantelimon Halippa, erau de aşa „ natură, încât băgaseră groază în d toată lumea: revoluia degenerase într-un haos şi națională ținută la Tiraspol, o anarhie; frontul rusesc se descompusese şi vicepreșe inte al Sfatului Țării va declara puhoaiele muscăleşti însălbătăcite se retrăgeau în următoarele: ,,Frailor moldoveni de pe malul cea mai mare debandadă prin Basarabia, stâng al Nistrului! Am venit, dimpreună cu câiva prieteni ai mei din Basarabia, ca să aducem „Revista română”,închinăciune nr. 1-2 până(91- la • pământ primăvara acestei-vara 2018 vrednice | 39

Delegaia Basarabiei trimisă la Iaşi imediat după Hotărârea Sfatului Țării din martie/ aprilie . De la stânga la dreapta: Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Pantelimon Halippa şi Daniel Ciugureanu de ani a trecut apa Nistru - ramuri a neamului nostru, care acum câteva sute slobod şi doritor de lumină. De la această care lui, năzuind înainte,! Voi, şi adunare va trebui să vă ducei pe acasă cu hotă tot înainte, spre Răsărit, spre apa Niprului, la rârea de a vă lumina cu lumină moldovenească- vom ajunge odată şi o vom trece -un şi de a nu vă mai prăpădi printre străini. frailor, suntei avangarda, suntei înaintaşiie Lucrarea nouă pe care o începei e grea și D neamului moldovenesc. Voi suntei ca - într voastră aşteptai ajutor şi de la noi, moldovenii cârd de oi, oile care merg-i drept, înainte pretutindeni şi după car noi D-din Moldova, căci da, noi suntem din-i sprijinim. Moldova, vine turma întreagă. Mare e menirea D voastră din Republica Moldovenească, şi vă socotim pe pe aceste locuri […]. Ce voastră ca frai pe care dorim să suntem înconjurai de - duşmani, dar avem Dar noi încă nu suntem pe deplin aşezai cu pieriîncredere nici de în acumputerile noastre. Am fost mâncai de toate treburile noastre. Deocamdată nu vă vom străini şi în trecut, dar n am pierit şi nu vom- putea da ajutor prea mare. Totuşivi- noi vă vom înainte.- Acum noi suntem la o putea da sfaturi şi îndrumări, cări şi gazete, dar cotitură a istoriei. Toate neamurile vor să şi lucrul cel mai greu trebuie să s-l facei singuri. asigure pământul, şi- D voastră va trebui de Trebuie să luai înşivă pilde de la noi şi de la alii, asemenea să vă aşezai stăpâni de veci ai pentru lupta pe care vei avea o dai ca să vă Cumpământului pe care l locuii […]. Noi suntem putei dobândi toate drepturile. Ca unulnt care Moldo- de acumstăpâni pe acest pământ de- peste de ani. cinci ani am lucrat la luminarea şi deşteptarea am ştiut lupta până acum, vom şti izbi şi de neamului prin gazeta mea «Cuvâ – tot înainte! Noi ne am adunat aici în venesc», vă doresc putere, răbdare33 . şi muncă, scopuri politice şi, mai ales, culturale.-a Să lipsit lucrăm cu pentruAnul că 1918 prin l- ele să vă întării şi să fii mlădie totul.aici ca N-nişte oameni luminai- şi să întemeiem aici roditoare ale iubitului nostru neam! on- cultură naională.- Până acum ea v -acum va a găsit pe Pantelimon Halippa în ai avut cultură, n ai avut literatură, fruntea curentului unionist, având o contribuie- ai avut cări, n ai avut gazete. De esenială la aciunile care pregăteau unirea trebui să avei tot de ce are nevoie un norod Basarabiei cu România. La ianuarie/ febru 40 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

- arie , cu ocazia proclamării independenței RepubliciiToi intelectualii Democratice moldoveni Moldovenești, doresc din Pante inimă unirealimon Halippa cât mai avea grabnică să declare, cu România. printre Pentru altele: aceasta„ au luptat ei şi până acum şi nu se vor da îndărăt de la nici o piedică ce le va sta în calea înfăptuirii României Mari a tuturor românilor 34 (subl. n.). iile - Activismul său politic este relevat de func şi posturile înalte pe care le a ocupat în Sfatul ării, organul legislativ al Basarabiei, care în şedina din martie/ aprilie , cu cadrulvoturi pentru,Sfatu trei contra şi abineri, a votat laUnirea 21 noiembrie/ Basarabiei cu Patria Mamă. Astfel, în lui ării, el a avut mandat validat de decembrie e/4 până decembrie la 1917februarie/ 25 noiembrie martie şi a îndeplinit funciile- dedinte vicepreşedinte (25 noiembrie/7 noiembri decembrie 1918 18 februarie/3– martie / 1919), decembrie a fost , membru preşe al Comisiei de Redactare, membru al Comisiei– de 35.

Declaraii şi Statute Aşa cum va arăta însuşi Pantelimon Halippa ine îngrămăjoară însemnările pe deputaii sale cu caracter moldoveni, autobiografic, fie că erau roluldin congresele său în Sfatul noastre ării profesionale, a fost acela fie de că arepre„ - zentau judeele basarabene. Treaba aceasta o Stelă comemorativă inaugurată la Chişinău, făceam prin aşa-zisul Bloc Moldovenesc, care Pantelimon Halippa (la august în memoria lui discuta toate problemele ce veneau la ordinea zilei în Sfatul ării (subl. n.)36. sculptură de Gheorghe Răileanu Basarabiei cu România După votarea de către Sfatul ării a unirii , care ne oferă modelul Basarabiei cu România, Pantelimon Halippa a unei vieți de luptă și demnitate luminoasă a unui făcut parte, împreună cu Daniel Ciugureanu, om iubit și respectat pentru excepționalele lui teritŞtefan Ciobanu şi Ion Pelivan, din delegaia care calități, democrat sincer și aprig luptător pentru a dus la Iaşi proclamaia unirii străvechiului- întregirea neamului românesc. oriu românesc dintre Prut și Nistru cu pentruViața spiritul și activitatea de jertf acestui mare patriot România. De asemenea, Pantelimon Halippa, îm slujbabasarabean inte sunt, în multe privințe, exemplare preună cu ali câiva reprezentani ai Basarabiei,- ă și devotamentul luptei în brie/1a luat parte decembrie la adunările 1918), de care la Cernăui au proclamat / reselor Țării. El reprezintă,■ fără noiembrie şi de la noiem îndoială, un model pentru toți românii, dar în mod special pentru tânăra generație. Unirea Bucovinei37. şi, respectiv, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu România a lui Pantelimon Halippa a fostConcluzionând, dedicat se poate afirma cu deplin. temei că întreaga viață-totul distinsului istoric ă luptei pentru unitate naționalăuia PantelimonNe raliem Halippa întru a fost un apostol al Uniriiși cercetător Ion Constantin, potrivit căr

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 41

1 se vedea Ion Constantin, Pantelimon Halippa – neînfricat pentru Basarabia 2 IbidemReferitor. la originea, familia, studiile și multiplele domenii ale activității lui Pantelimon Halippa a 3 , nr. 1-2, 1938; Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, București, . 4 Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa Apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale„Viața Basarabiei , vol. I, Chișinău, , p. . 5 Pantelimon Halippa, Ziarul „Basarabia”: prima experiență– politică, Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. ,75- Chișinău,76. , p. . 6 în 7 Lacună în textul original. nu au Partea lăsată moşierului era de multe ori mai mică de hectare, destul de des doar de hectare,8 Pantelimon dar nici ăranii Halippa, nu au op. primit cit., p.câte 76- opt78. hec tare, ci în cel mai bun caz șase hectare. Cu toate acestea 9fost Apud suficiente Ion Constantin, suprafețe Ion pentru Negrei, a împroprietări op. cit., p. 18-19. toi ăranii. 10 Apud Iurie Colesnic, op. cit., p . 71. 11 Apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 19. 12 Iurie Colesnic, Apostolul Unirii, . Halippa, Publicistică p. III-XVII, apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 125-126. 13 nr. 4, în11. Pan , București, Chișinău,Publicistică ,, Chi -5, apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 152-155. 14 „Viața Românească, nr. 1 Iași, Articolul a fost publicat în Pan Halippa, Publicistică, șinău, , p. -8, apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 155-158. 15 Iurie„Viața Colesnic, Românească, Apostolul Unirii,, Iași, . ArticolulPublicistică a fost publicat în Pan Halippa, -XVII, apudChișinău, Ion Constantin,, p. Ion Negrei, op. cit., p. 126. 16 Iurie Colesnic, Basarabia necunoscutăîn Pan Halippa, , București,. Chișinău, , p. III 17 Apud Iurie Colesnic, Apostolul Unirii – Pantelimon Halippa 18 , vol . I, Chişinău, ,Viaa p. Basarabiei -. Cercetări bibliografice şi informative -42 . , Chişinău, , p. . 19 Pantelimom„Viaa Basarabiei Halippa,din Amintiri mai .de la „CuvântVezi pe Moldovenesc”larg Ion Şpac,, op. cit., p. 81-82. , Chişinău, , p. 20 Ibidem. în Ion Constantin, Ion Negrei, 21 Ibidem, p. 83. 22 Ibidem. 23 Ibidem. 24 Onisifor Ghibu, În vâltoarea revoluiei ruseşti. Însemnări „zilnice” ale unui ardelean, martor ocular – şi mai mult decât atât – al revoluiei ruseşti în anii -, începând cu ziua de martie şi până în ziua de 6 august 1917. Colesnic, Basarabia necunoscută, vol. I, p. 72 . 25 Ion Constantin,Ediie Ion îngrijită, Negrei, introducere op. cit., p. 20. şi note de Octavian O. Ghibu, Bucureşti, , p. ; Iurie 26 -4, 1917, p. 48-49, apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 168-169. 27 Ion„Şcoala Constantin, Moldovenească, Ion Negrei, anul op. cit.I, nr., p. 21. 28 (A.N.I.C.), Fond Nicolae Nitreanu (2.467), dos. 27, p. 38-39. 29 IonArhivele Constantin, Naionale Ion Negrei,Istorice op.Centrale, cit., p. 21- București22. 30 A.N.I.C., Fond Nicolae Nitreanu (2.467), dos. 27, p. 40. 31 nr. 103(302), 15/28 noiembrie 1917, apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 171. 32 Onisifor„Cuvânt Ghibu,Moldovenesc, Pe baricadele vieii. Anii mei de învățătură, Cluj-Napoca, 1981, p. 435-436. 33 Idem, Deşteptarea moldovenilor de peste Nistru. Adunarea naională inută la -18 decembrie în oraşul Tiraspol 17, p. 21-22, apud Ion Constantin, Ion Negrei, op. cit., p. 176-177. 34 Idem, Pe baricadele vieii..., p. 519. 35 Pan Halippa, Publicistică, Chişinău, -XV. 36 A.N.I.C., Fond Nicolae Nitreanu (2.467), dos. 27, p. 130-131 . 37 Ion Negrei, Anton Moraru,, Chişinău, Anul , : p. XIV ora astrală a neamului românesc p. 111-117; idem, Decembrie . Chişinăul salută Alba Iulia -17; idem, Participarea delegaiei Basarabiei la Congresul General al Bucovinei, 15/28 noiembrie, Chişinău, 1918 , -57. , în „Dacoromania, nr. , , p. , în „Dacoromania, nr . , , p.

42 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

Iași, Vineri 30 martie/12 aprilie 1918

«

O zi de stranie înfrigurare,- o zi de bucurie fățișă- și de îndoială lăuntrică. Alipirea Basarabiei- e netăgăduit un- mare eveniment -pentru țara noastră. E primul pas înspre „Unirea visată de România. S a întâmplat într un chip cu totul neașteptat din pricina destrămării puternicei Rusii și s a întâmplat într un timp când mi e inima prea îndurerată ca să se poată înveseli.La 11 Pentrus- mine orice bucurie e înăbușită de mâhnirea acestei grozave păci și de teama cu carene- pândesc desfășurarea politicii noului nostru guvern.- Nando

[Ferdinand,a n. slujit red.] un Tedeum solemn, după care a fost o recepție- la palatul mitropolitului, unde au fost prezentați toți basarabenii. Pe urmă le am oferit un dejun în casa regelui. a vorbit foarte bine, iar noii noștri supuși ne au arătat mult devotament. Sunt-a îndeobște oameni simpli. Bunăoară, se sculau mereu de la locurile lor ca să ne roage să ne iscălim pe meniu, iar după dejun, când a fost o manifestație sub ferestrele noastre, unul dintre ei nu s mulțumit numai cu îngăduința de a ține o cuvântare de pe balconul unde ne aflam, dar a stăruit împreună cu ceilalți să ia pe fiicele și pe fii noștri, să joace hora cu poporul adunat în stradă. Nando nu se împotrivi și fiicele noastre se». pomeniră deodată centrul unor zgomotoase și însuflețite aclamații și jucară dansul național în vestita str. Lăpușneanu, împreună [ cu niște basarabeni necunoscuți, însă plini de entuziasm Povestea vieții mele. Maria, Regina României-Verghi.

Traducere din limba engleză de Mărgărita Miller ]

Ediție îngrijită și note de Ioana Cracă, vol. III, București, , p.

Regele Ferdinand, Regina Maria men

și Mitroplitul Pi la sărbătoarea Unirii Basarabiei cu România – Catedrala Mitropolitană din Iași Arhivele Naționale ale României „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 43

Ion AGRIGOROAIEI

Iașii sărbătoresc Unirea Basarabiei cu România

ele vestmântuln repre veselzen de la suprafaăo parte acoperea fru- imperfect sufletul îndoliat al Naiunii, Reg saluta î tanii Basarabiei « moasă a unui vis care niciodată nu se va şterge». Lacrămi de jale se amestecau - cu lacrămi de bucurie. Şi când în jurul-au statuii prins lui Cuza principeleVodă, Domnitorul celei dintâi uniri, s a încins hora simbolică, în care s moştenitor al tronului cu principesele şi miniştrii alături de oameni din popor tuirea şi de soldai simpli, era în simirea tuturor gândul creştinesc că din durere se zămisleşte mân şi că de pe masa de supliciu de la Bucureşti, unde România era schingiuită şi umilită, se va înăla vmarea înviere a întregului neam1. românesc. Solii de astăzi ai uniriiSolia Basarabiei frailor erau se adresa cei dintâi un estitori ai sărbătorii de- mâine - În articolul - căldurosperspec salut de bun venit delegaiei basara- bene, 2precizându se, importana Pan. Halippa, momentelor C. Stere, din D. Ciugureanu,tiva Teofil realizării Ioncu, depline episcopul a idealului Gavril, arhi- na mandritulional . Ion Gurie Incule rimul ministru, - şi ceilali membri ai delegaiei (1916-1918) au fost întâmpinai la gară de pi, a membrilor după care s au îndreptat spre Mitropolie. În Reședința Regelui Ferdinand prezena Regelui şi a Regine astăzi, Muzeul Unirii - unuiguvernului, public numeros, a fruntaşilor Mitropolitul politici, Pimen a corpului- ofieresc, a reprezentanilor autorităilorTe Deum civile,3 a Prin însufleite manifestaii, Iaşii au sărbă , încon torit, la sfârşitul lui martie şi începutul lui aprilie, jurat de înaltul cler, a oficiat un . După 30unirea martie/ Basarabiei cu România şi au întâmpinat fostterminarea pre serviciului divin, a avut lociei o regale. recepie A cu entuziasm delegaia venită de la Chişinău, la la Palatul Mitropoliei, în cadrul căreia oaspeii au- aprilie, spre a aduce la cunoştina zentai Suveranilor, famil publică a ării, a Regelui faptul împlinit. C. urmatde arti trecerea în revistă a trupelor Regi Kirițescu a evocat această atmosferă: celmentele Mare. şi Grăniceri, Vânători şi bateriile „Iaşul, cufundat în tristeă din cauza păcii de lerie aflate în garnizoană pe strada Ştefan robire ce se impunea ării la Bucureşti, îşi uita pentru o clipă durerea şi îmbrăca haine de În cadrul dejunului oficial de la reşedina- sărbătoare. Membrii guvernului fostei republici regală, Ferdinand I a rostit un cuvânt de salut,-a moldoveneşti veneau spre a aduce la cunoştina după care au fost conferite delegailor basara publică a ării şi a Regelui unirea Basarabiei cu beni diverse decoraii. În faa Palatului regal s România. În atmosfera sărbătorească, în care jucat hora la care au luat parte şi A.A.L.L. Regale, 44 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

Principesele Elisabet 4 rostit la dejunul oficial, Re a şi Maria . În cuvântul de atunci: gele insista şi asupra semnificaiei - momentului în contextul situaiei- - „V ai alipit în timpuri grele de ara Mamă, ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat româ nească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis- care niciodată nu se va şterge. De aceea ridic paharul meu în sănătatea frailor noştri, îmbră işai de Mine cu aceeaşi căldură a dragosteimai părinteşti. - Palatul Universității din Iași Trăiască copilul cel mic, dar poate cel sufer voinic al României Mame! 6. Preşedintele I. Incule a răspuns, subliniind ina noastră credina în statornicia şi- necesitatea înfăptuirii reformelor şi reamintind sitate,chemarea Petru neamului Poni românesc răsunetul scrisorii Regelui din martie în În cadrul unei adunări organizate la Univer rândul ărănimii din Basarabia: N. Leon a adresat felicitări luptătorilor „Sunt foarte fericit că eu, în calitate de rului basarabeni pentru unitate naională, iar prof. dr.- reprezentant al poporului român de peste Prut, , rector al Universităii, a adresat lanea am căderea să aduc M.V. vestea unirii popo aprilie o telegramă de felicitare preşe basarabean cu ara noastră Mamă. dintelui Sfatului ării, precizând şi misiu A fost un gând vechi al nostru pe care astăzi, specifică ce trebuie îndeplinită. basarabeni prin noi, îl vedem cu mare bucurie realizat, Universitatea- ieşeană îşi va deschide- imediat rămânând acum, după înfăptuirea unirii, să larg porile pentru numeroşii tineri luptăm pentru realizarea dorinelor poporului dornici să şi continue - studiile într o instituie nostru şi îndeosebi ale ărănimii noastre. românească de prestigiu. În această privină, M.V. a binevoit a ne da cea Pe drept cuvânt s a afirmat că, deşi era mai frumoasă pildă. Gestul M.V. a avut un ecou pe îndoliată de condiiile înrobitoare ale păcii de la- mare în ărănimea basarabeană, care aclamând ina, cu telorBuftea,7. România a sărbătorit unirea Basarabiei M.V. îl numeşte5. «Crestianski Corol» Regele cu încredere în evoluia favorabilă a evenimen ăranilor. Trăiască M.S. Regele, M.S. Reg , Stere întreaga dinastie - ConsiliuLa / de Directori aprilie , Generali, Sfatul condus ării alegea de Petre ca În telegrama adresată de Em. Porumbaru Cazacupreşedinte pe C. şi se forma un nouiel preşedintele Senatului, şi de V. Morun, preşe - Ciugureanu erau desem dintele Adunării Deputailor, preşedintelui , în timp ce Ion Incule şi Dan Sfatului ării, Ion Incule, se preciza că „Parla nai miniştri din partea mentul român nefiind deschis în ziua când Basarabiei în guvernul României. Decretul regal reprezentanii Basarabiei au venit la Iaşi să dat la Iaşi, la / aprilie, pe baza egelui hotărârii lui, comunice hotărârea Unirii, se transmitea acum, M.S.Sfatului Ferdinand ării din martie/ aprilie, consfinea: în numele celor două Camere, al întregului „În numele poporului român şi al R popor român, „prinosul de recunoştină pentru - I al României ia act de acest vot patrioticul act săvârşit în ziua memorabilă de quasi unanim şi declară la rândul lui Basarabia martie. Şi de data aceasta se sublinia impor clipelor grele: unită cu România pe veci una şi indivizibilă. i tana Actului dătător de încredere în depăşirea Promulgăm acest vot şi această8. declaraie şi ordonăm să fie investit cu sigiliul statului ş „Afirmarea dreptului istoric şi de neam pe procesulpublicat înde Monitorul ratificare Oficialinternă a unirii Basarabiei, care Sfatul ării îşi întemeiază hotărârea de a Se realiza astfel un prim moment necesar în readuce Basarabia la sânul patriei mame, după ■ un veac de silnică despărire, alină mult din parte componentă a realizării idealului naional, suferinele prin care trecem şi întăreşte în în ansamblul său.

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 45

* Fragment din volumul Iașii și Unirea Basarabiei cu România martie/ aprilie . 1 , Istoria războiului pentru întregirea României -1919 , în cursp. 394. de editare2 Ziarulla Editura Junimea, Colecția „Historia Magistra Vitae 3 C. Kiriescu Te Deum , vol. I, Bucureşti, , „Mişcarea, martie .- Al. Marghiloman, Note politice 1995, p.„Foarte 126). frumos . Mulime în biserică ca şi afară; foarte bun cor. Liberalii au venit toi, chiar şi4 IbidemBrătianu;, p. foştii 126-127; conservatori Serbarea s deau abinut la Iaşi întoi ziua de martie , vol. III, București,, Unirea Basarabiei. Studiu şi documente cu privire la mişcarea naională din Basarabia în anii 7-1918, p. 280-281; Sărbătorirea Unirii Basarabiei la Iaşi. Primirea, în Ştefan frailor Ciobanu basarabeni Iaşii şi unirea cu Basarabia. Fruntaşii basarabeni în capitala Moldovei Bucureşti, , scrie I.G. Duca , în „Mişcarea, martie ; reanu au venit cu actul unirii a fost o zi, de în „Opinia, martie . Te „De Deum bună- seamă însă – – că în vremurile întunecate pe care ne era dat să le trăim atunci la Iaşi, ziua în care Incule şi Ciugu nădejde şi înălare şi că ul de la Mitropoliearul pentru în care Rege, am sărbătoritl- acest mare act istoric, va Stererămâne pururea întipărit în amintirea acelor ce au avut fericirea să ia parte la el. Interesant, Amintiri apolitice fost şi, banchetul de la Palat, unde Incule, ridicând pah a botezat Regele ăranilor şi unde 5a fost decorat cu ordinul Coroana României în gradul de MareMonitor Ofier prin I.G. careDuca Re vol. III, München, , p. . - MarghilomanÎn răspunsul, op. cit. , său,vol. III,Incule p. 127).„a lăudat scrisoarea publicată în gele arendează moşiile6 Parlamentul obştilor ărăneşti român şi şiunirea a dat Basarabiei Regelui titlul de Cristianski Karoli «Regele ăranilor» Al. 7 , op. cit. , Ion Pavelescu, , Nicolae Enciu,, înGheorghe „Mişcarea, E. Cojocaru aprilie, .Istoria Basarabiei de la începuturi până în C. Kiriescu98 , p. ; vezi şi Ioan Scurtu, Dumitru Almaş, Armand Goşu Gheorghe8 I. Ioniă, Ion Şişcanu de Regele Ferdinand, Bucureşti, , p. . DobrescuDecretul (Unirea nr. Basarabiei din aprilie, şi a Bucovineipublicat în cu„Monito Româniarul Oficial -1918. nr. din Documente aprilie, antologie, era semnat de Ion Calafeteanu I,-Pompilia de preşedintele Moisuc Consiliului de Miniştri, Al. Marghiloman,, op. cit. de, ministrulp. 276-277; Justiiei, Decretul D. regal pentru promulgarea unirii Basarabiei cu România -2, 1998, p. 8). şi Viorica , Chişinău, , p. ; Şt. Ciobanu , în „Limba română Chişinău, nr.

„Dacă în Transilvania și în Bucovina gândul că odată și odată ele se vor uni cu România, trăia în aceea de jos, a poporului, trebuie conștiința națională, atât a păturii de sus, cât și în să recunoaștem că aproape nimeni nu credea în învierea Basarabiei, care era socotită pentru vecie pierdută în brațele colosului de la răsărit. Cei o sută și mai bine de ani de

apăsare rusească se părea că stinseseră acolo orice

urmă de conștiință românească, fără vreo nădejde de Basarabia, provincieîntremare. ro… revenit cea . mai înapoiată şi mai înstrăinată mânească, a fost cea dintâi, care a la trupul naional [Onisifor Ghibu, Cum s-a făcut unirea Basarabiei,

decembrie 1924, p. 1-2] în „Transilvania, anul , nr. , Brașov,

46 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

Carte

Iași, aprilie Înalt Decret Regal de Unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele românilor și contrasemnat de , președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu,„Revista română”,ministru de nr. justiție 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 47

Mircea-Cristian GHENGHEA Un fapt puţin cunoscut: disputa diplomatică româno-ucraineană asupra Basarabiei (1918)

urarea popoarelor le Diviziei a 11-a co- După desfăș revoluiei din februarie pentru restabilirea ordinii. Finalmente, în data de basarabenidin Rusia şi s-trezirea la viaa naională a ianuarie , unităi a înglobate în imperiul din răsăritul Europei, români1i. mandate de generalul Ernest Broşteanu au intrat în au găsit angrenai-a constituit,în febra căutărilor la Kiev, capitala Republicii Democratice Moldoveneşti. unor „noi rosturi politice, sociale şi naionale - Deşi, iniial, salutase intrarea armatei române în După ce, în aprilie , - s Basarabia, 4 Ucraina nu privea existena tânărului Congresulcadrul unei Naional Republ Ucrainean care a decis procla stat dintre Prut şi Nistru „ca o chestiune serioasă şi mareaprimele autonomiei planuri cu naional privire lateritoriale Basarabia. a Ucrainei Pe fondul în de durată . Cu toate acestea, confruntată la rândul ici Federative Ruse, au apărut şi ei cu numeroase dificultăi, nu putea, pe moment,5. Cu decât să se declare mulumită de intervenia tensionării relaiilor cu noile autorităi2 ruse, Rada României, pe care o saluta ca pe „o nouă aliată de la Kiev „pretindea că provincia este locuită în toate acestea,- după modificarea situaiei din majoritatea ei de ucraineni , considerând, de- răsăritul Europei, prin ieşirea Rusiei din război,- beniloraceea, că le- trebuie înglobată în noua entitate politică Ucraina şi a revizuit atitudinea, considerând că fostulucraineană. angrenaj Astfel, imperial în vara rus, aceluiaşi se confruntau an, basara cu un singurul viitor posibil pentru6 Basarabia este încorcest a devenit clar faptul că, abia ieşii din porarea în statul ucrainean, deoarece reprezintă „provincia ei inseparabilă , înaintând, în a nou pericol, care le amenina libertatea proaspăt Austro-sens, în luna februarie a anului , o notă-au dobândită. Una din consecinele directe ale acestei diplomatică miniştrilor de externe ai Germaniei şi situaii a fost proclamarea autonomiei Basarabiei Ungariei. Noile pretenii ucrainene s - în octombrie , urmată de crearea Sfatului constituit în argumente ale necesităii reevaluării ării. următorul pas major a fost reprezentat de deurgente 24 ianuarie a situaiei / 6 februarie Republicii 1918. Democratice S- Moldo constituirea republicii Democratice Moldoveneşti,- veneşti, care îşi proclamase independena în data în data de decembrie , care încă se dorea a fi martie/ 9 aprilie 1918), dar acesta ajuns, lucru în nu cele a o componentă „cu drepturi egale a viitoarei Re- din urmă, la unirea cu Regatul României publici Federative Democratice Ruse. În realitate, Regatul aceasta din urmă nu3 .a fost creată, deoarece parti însemnat că au dispărut şi nemulumirile Ucrainei. a urmat dul Dinbolşevic mot acaparând puterea a instaurat în Rusia Între diplomaiile celor două state – un regim dictatorial României şi Republica Populară Ucraina – ive bine cunoscute în istoriografie, un interesant şi încă puin cunoscut schimb de note tânăra Republică Democratică Moldovenească a diplomatice cu privire la situaiaisterului Basarabiei. Afacerilor Din avut de înfruntat, de la bun început, numeroase anumite motive, considerăm utilă reproducerea toatedificultăi, acestea, care, cel în maesenă, ameninau să ducă la coninutului unei note a Min dispariia recent apărutei structuri politice. Dintre Externe al Regatului României din iunie , i dureros a fost resimită adresată autorităilor de la Kiev în urma altei note, generalizarea stării de teroare şi de nesigurană- primită de guvernul regal român în luna mai . provocată de dezordinile, jafurile şi omorurile Mai cu seamă modul elegant de formulare a comise de bandele bolşevizate, alcătuite în propor argumentelor, hotărârea de afirmare şi apărare a ie covârşitoare din ostaşii ruşi demobilizai de pe s-intereselor naionale şi atitudinea demnă ar putea- frontul român din Moldova. Agravarea situaiei, servi oricând ca model celor care, în ultimii ani, coroborată cu încercările bolşevice de preluare a au regăsit în ipostaza de îndrumători ai diplo puterii de la Chişinău, au făcut ca, în cele din urmă, maiei româneşti. Sfatul ării să apeleze la ajutorul armatei române 48 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

iunie , Iaşi. -au parvenit, Nota Ministerului Afacerilor Externe - al României către guvernul Cele mai vechi informaii care ne Republicii Ucraina, în problema venitedovedesc din căTransilvania, la începutul s-au sec. format al XIV Principatelelea şi în Basarabiei* parte, în urma mai multor imigrări române

Ministerul regal al Afacerilor Externe are române, mai mult sau mai puin independente, în partea septentrională a numitului teritoriu, -a adică în Bucovina şi în nordul Moldovei şi al adresat-oonoarea de sub a aducenr. 2.928 la cunoştinăcu data de 5prin mai prezenta a anului Basarabiei. În a doua jumătate a aceluiaşi secol, o curentcă a primit nota pe care guvernul Republicii i nouă imigraie română, mai importantă decât Ministerul regal ia act de sentimentele cele precedente şi venită-un de singur asemenea stat, care din aVest, fost înregistrată la Bucureşti la iunie. a înglobat rapid diversele principate de care a fost vorba mai sus într amicale şi de dorinele pe care guvernul din Kiev principatul Moldovei şi, începând din acest a binevoit să le exprime în partea finală a aumoment, guvernat Moldova f a fost guvernată de principi, numitei scrisori; la rândul său, îşi face o datorie dintre care unii au fost bogai şi puternici şi care în a ruga guvernul ucrainean să creadă în ără contestaie asupra teritoriului sentimentele de simpatie pe care i le inspiră frontierelecuprins între lor, limitele au fost geografice construite schiate de principiimai sus. României tânăra Republică democratică a Chiar de atunci şi în scopul de a garanta careUcrainei s- şi în dorina constantă şi sinceră a care turcii au repedeguvernului posibil regal a un de a aplana toate dificultăile numit-moldoveni marile fortăree Akkerman Hotin, Soroca, ar putea opune la stabilirea cât mai Tighina Bender, Cetatea Albă, pe or relaii cordiale şi continui o mai târziu – – şi Chilia, iar între cele două state vecine. principii moldoveni au domnit astfel asupra ării Dorina mutual manifestată de a ajunge prin Moldovei până în momentul când,-a în abandonat-o, Rusia explicaii loiale la o înelegere promptă şi a pus stăpânire cu fora pe jumătate din ara argumentelecompletă a impus pe guvernului care guvernul regal obligaia Republicii de a XVmoldovenească,- pe-lea. care Nu Turcia este decii o provincie examina cu o scrupuloasă atenie afirmaiile-numita şi în ciuda capitulaiilor consimite în secolul al carelea Rusia şi al XVIl- crezut că trebuie să le expună în sus distinctă, ci -jumătate din teritoriul Moldovei pe notă. A rezultat din acest examen pentru a însuşit acum ani, căci Ministerul regal certitudinea că buna credină a niciodată n a putut fi constatată nici cea mai guvernului de la Kiev a fost, fără îndoială, demică dincoace diferenă sau de între dincolo limba, de Prut. moravurile şi surprinsă de informaii în mod intenionat tradiiile, obiceiurile etc., populaiei moldovene-zisa pro- eronate şi tendenioase şi că importă înainte de vincie a Basarabiei a fost deci dintotdeauna un toate de a reduce la proporiile lor reale şi exacte Geografic, etnografic, istoric, aşa şi de a expune clar faptele a căror discuii rincipatului Moldovei. Doar numele formeazăteritoriul cuprobiectul prezentului schimb de note. deteritoriu Basarabia român nu şi este forma din o capul parte locului integrantă moldo- şi Dacă există un fapt în afara discuiei este că indiviză a P ins între Carpai şi Marea linie Neagră, con- cursul inferior este al Dunării geografic şi în un fine teritoriu o scurtă perfect linie vean; dar şi acest nume, rezervat până în delimitat,unind Galaii pe care cu importante lanul Carpailor obstacole – naturale exclusiv extremităii meridionale a acestuiipele venională – teritoriu, este de asemenea un nume românesc, XIV-comemorând cucerirea lui Basarab, princ îl separă aproape fără soluie de continuitate,-a dezvoltat de Valahiei, care în prima parte a secolului al ările înconjurătoare. Pe acest - teritoriu atât de lea a supus prin arme inuturile cuprinse net circumscris a luat naştere şi s între braele Dunării, cursul inferior al Prutului începând din secolul al XIV lea o populaieTran- şi Marea Neagră. română, în timp ce alte populaii române urmau Iată în ce priveşte trecutul; în ce priveşte în acelaşi timp o evoluie paralelă în prezentul importă mai întâi de a constata că, silvania, în Valahia şi în Macedonia. după ce a fost smulsă Moldovei-mame, acum aspectul ani şi , Lacrima Basarabiei de atunci sustrasă cu precauiuni inchizitoriale-a p. 111-Document125. reprodus din lucrarea realizată de Aurel schimbatoricărei aproape influene deloc. a Patriei Kareki, Adrian Pricop , Chişinău, , românesc al pământului Basarabiei nu s „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 49 ora Toate În adevăr, dacă se exceptează mai întâi- uneori au fost date chiar bătălii în toată regula şele cu populaia lor cosmopolită şi în parte de unităi române contra acestor trupe. flotantă cu străini recent- imigrai şi de func aceste bande se întorceau în Rusia, traversând ionari, apoi spre sud coloniile germane imigrate Basarabia, unde guvernul român poseda în cursul secolului al XIX lea, Basarabia oferă azi depozite de materiale şi aprovizionări pentru aproape acelaşi tablou ca acum de ani, adică incendiate,mai multe sute potrivit de milioane, o care, din lipsă de o populaie agricolă compactă moldoveană de pază suficientă, ar fi fost negreşit jefuite sau ărani, de păstori, de muncitori agricoli şi mici biceiurilor bolşevice. decultivatori,- ocupând aproape totalitatea satelor Trimiterea în Basarabia de trupe necesare acestui teritoriu la nord, în districtul Hotin şi pentru apărarea numitelor depozite a fost a lungul cursului Nistrului, infiltraii mai mult pentru guvernul român o datorie imperioasă şi sau mai puin importante ale unei populaii braceastă sarcină a fost în mod deosebit facilitată ucrainene şi în fine la sud, sate răzleite de luniatunci de când, zile, trupeleterorizată ruse, şi disperatăcare, pentru de actelea integra de cazaci, ruşi schismatici, bulgari şi musulmani igandaj, la care se dedau fără încetare, şi de venii din Dobrogea. E de notat de asemenea,irilor şi toponimiceacest fapt prezintă o importană care nu poate fi adresatforele lor, spontan traversau guvernului în mod regal,normal apelul Basarabia, de a contestată, că aproape totalitatea denum Sfatul ării la cererea trupe populaiei suficiente întregi, pentru a – nume de localităi, sate, de terenuri, păduri, muni şi văi, cursuri de apă, etc., trimite de urgenă – sunt chiar şi în partea Basarabiei, altădată garanta viaa, onoarea şi avutul populaiunii sauocupată foarte de tătari, pur moldovene şi că nume muncitoare şi paşnice din această provincie. similare de origine străină sunt sau foarte recente- Acest apel făcut României, nu putea rămâne fără rare, ceea ce dovedeşte peremptoriu ecou, inând seama de comunitatea de rasă şi marea vechime şi persistena evidentă a elemen armata română a alergat în ajutorul românilor tului român asupra întregii întinderi a teritoriului din Basarabia, fără totuşi a abandona soartei lor cuprins între Prut şi Nistru. pe celelalte populaii de origină diferită. Nu este Acestea sunt, reduse la proporiile lor reale, de mirare deci că populaia Basarabiei, prin exacte, datele chestiunii. Toate raiunile şi toate organul reprezentanilor săi legali, a declarat motivele- de oricare ordin, geografic, etnografic şi Basarabiaapoi că preferă unindu- ordinea şi securitatea anarhiei şi istoric, dovedesc de o manieră irefutabilă că în cele din urmă a manifestat dorina de a vedea aşa zisa provincie a Basarabiei, cedată în 1918, prin 86 se cu România, ceea ce se facei mode Turcia, în ciuda drepturilor şi tratatelor, nu prin unirea proclamată la martie aprilie este decât jumătatea orientală a teritoriului de voturi, contra . Este însuș-i ldovean şi această jumătate trebuia în mod contesteactul din legalitatea martie pentru aprilie, motive căruia din care guvernul unele normal să se reîntoarcă la Moldova, la lichidarea Republicii, evident, rău informat, înelege să imperiului arist. Acest lucru este atât de clar şi atât de evident, încât ase Puterile acestora, Centrale nu s-au ale ating chestiuni de formă, în timp ce altele cu Europei, a doua zi după un război pe care mult mai importante se raportează la fondul România însăşi îl declar- Reînsuşi al contestaiei care ne desparte. gândit să conteste ceea ce în mod evident era- Ministrul regal constată mai întâi că guvernul incontestabil şi nu s au- opus ca dorina publicii se complace în a denumi actul solemn.512 exprimată de românii Basarabiei de a vedea pro din martie aprilie , când o anexiune, vinciaNu lor este reunită inutil dela Patria a aminti,mamă, poate, să aicidevină eveni- un aşa cum se spune în precedenta notă.928/1918 nr. fapt împlinit. guvernuldin aprilie regal , are când on o încorporare, aşa cum actulse afirmă numit în mai nota sus următoare n-a avut nr. ca efect nici o– mentele care au precedat imediat această unire. oare de a răspunde că, Aşa cum guvernul Republicii- nu ignorează indisciplina şi anarhia, care începând din anexiune, nici o încorporare, ci unirea Basarabiei primăvara ultimului an n a încetat de a face cu România, aşa cum o proclamă «Sfatul ării», progrese în armata rusă, au ajuns la culmea lor aşa cum este clar stipulat în toate decretele şi în toamna următoare: regimente întregi în alte documente oficiale adresate în urma sau în- debandadă, întărite cu artilerie şi prevăzute cu virtutea numitului vot şi după care ar putea fi materiale de război, se întorceau în dezordine în transmisă, în caz de nevoie, guvernului Repu 50Rusia, | „Revista jefuind română”, şi incendiind nr. 1-2 (91- în 92 trecerea • primăvara lor şi-vara blicii 2018 o copie conformă.

- mentulÎn ce regalpriveşte are celelalte onoarea argumente de a formula şi afirmaii obser- sprijinul tezei sale, anumite decizii, declaraii şi expuse în prima notă nr. ./, Departa acte ale aceluiaşi «Sfat al ării», a cărui legitimitate o contestă sub nr. . reprezentativvaiile următoare: provizoriu al fostei Republici . Că acelaşi «Sfat al ării» ar fi declinat în Moldave. Guvernul s- Republicii susine că organul mod formal în diferite rânduri orice idee de - supunere politică faă de România. a constituit, inând seama- de Guvernul regal nu cunoaşte, cu privire la imposibilitateacircumstanele de anormale, a urma modul în condiii general extraoradoptat politica generală şi la poziia internaională a dinare şi că, pentru acest motiv, el s a găsit în Basarabiei, 2 decembrie decât trei 1917 declaraii făcute de «Sfatul Basarabiei.ării» la datele următoare: pentru organizarea normală a reprezentării- – 24 ianuarie 1918 – Declaraia autonomiei- naionale. La această chestiune, Ministerul regal se gră – – Declaraia indepen beşte să observe că aceiaşi chestiunel general se adoptatpetrece denei 27 martie Basarabiei 1918 sub numele de Republica aproape pretutindeni în urma schimbărilor Moldoveană. violente de regim; că modu – – Declaraia unirii republicii pentru organizarea normală a unei reprezentări Moldovene cu Regatul României. i-naionale poate varia de la o ară la alta, după unei. Constituante Că «Sfatul ării» care sear va fi convocadeclarat ulterior.altădată că timpuri şi circumstane, după informaiile care-a organizarea definitivă a Basarabiei era rezervată au parvenit Radei Ucrainene, al cărei- rol a fost preponderent la începutul Republicii, s s- Această pretinsă declaraie nu reiese din nici constituit şi a funcionat la Kiev într o manieră un fel de act oficial; logic, «Sfatul ării» nu putea aproape identică cu cea a Sfatului ării din- o facă pentru simpla acestui raiune fost că el parlament însuşi era alo mentuluiChişinău. Departamentul mai sus numit; regal Guvernul nu sesizează Republicii de adunare constituantă, ba mai mult, membrii cei altfel prea bine importana şi sensul argu mai autorizai- ai Basarabia, nu s- -un mod strict Republicii Moldovene, şi printre ei, domnul pareconform că vrea spiritului să afirme legilor că ruse, «Sfatul care ării», reglementau ales în Incule, care i a fost preşedinte, opun aseriunii ar fi constituit într mai sus enunată o dezminire categorică.ilie 1918 Deci s- - cu o autoritate deplină şi întreagă «Sfatul ării» lativealtă dată ale alegerea statelor care şi funcionarea. au succedat Acest imperiului lucru proclamă solemn la martie / apr ar putea spune pentru toate adunările legis unirea Basarabiei cu România. - . Că reprezentanii Puterilor Antantei ar fi arist, pentru Rada Ucraineană- în mod special, garantat în scris guvernului Republicii Moldo respectaiar guvernul vechile regal legi nu ruse. crede că în Ucraina, mai vene independena sa politică în raport cu multDe ca asemeneaîn altă parte, trebuie s ar purta considerat mare grijă ca de un a România. mentului Guvernul regal nu cunoaşte încă existena titluunei astfel pur documentar.de declaraii de Guvernul garanie regal şi ar fi este feri decit principiu esenial al însuşi funda de a obine comunicarea acestui act, evident cu existenei legale a acestor adunări, că ele au - îndeplinit pentru constituirea noilor state acte altfel convins că o astfel de declaraie arn raport trebui cuîn universal acceptate şi recunoscute, astfel încât mod principial şi normal să garanteze- indepen principiuluireiese că ele azi au necontestat fost expresia legală a naiunii nenorocitdena politică pentru a Basarabiei ea, nu avea nu desigur numai înici cea mai însăşi şi că deciziile lor au fost în virtutea România, care, abia ieşită dintr un război aşa de – – că fiecare naiune este stăpână pe destinele sale şi pe viitorul său. Basarabiei.mică intenie de a face cuceriri sau de a anexa Din acest punct de vedere e în afară de îndoială teritorii, ci mai ales în- raport cu alte ărist vecin apoie că de la căderea imperiului rus, «Sfatul ării» a guvernat Basarabia în mod public, fără Că garania sus numită ar fi fo întrerupere şi în toată independena, că-i el fi confirmată de guvernul român. funciona ca reprezentare legală şi ca autoritate- . Cu o profundă emoie România întreagă, a supremă a Basarabiei, fără ca nimeni să noua zi după un război întreprins cu eforturi mai contestat vreodată drepturile sale sau legiti presus de forele sale, a văzut prăbuşirea mitatea şi că în obieciunile enumerate sub nr. imperiului Rusiei şi eliberarea populaiei şi , guvernul Republicii invocă el însuşi,„Revista în română”,române nr. a Basarabiei1-2 (91- pe • primăvara care, în plină-vara Europă 2018 | 51 şi

-

în plin secol al XIX lea, arismul o izola şi o următor al notei mai sus menionate şi regretă oprima încă prin procedeele sale asiatice.-a A avutfost foarte mult că Guvernul Republicii a dat atenie pentru tot românul singura bucurie din aceşti totunor ce povestiri s- tendenioase şi unor afirmaii Basarani de doliu şi tristee- şi guvernul regal n lipsite- de fundament. Guvernul regal afirmă că de la început decât unica dorină de a vedea- exercitate directa povestit sau indirect în sarcina asupra samembrilor privind abia bucurându se în fine de libertăile de aşa numitele presiuni, intimidări sau violene care privată de mai bine de o sută de ani. Drep turile ei istorice incontestabile au impus şi n-«Sfatului ării» este în - întregime inventat. impun totuşi României datoria sacră de a veghea Niciodată măsurile corective de care-4 a orefost sau vorba de ca libertăile în fine cucerite să nu mai poată fi 24au de fost ore. luate, Este imposibilniciodată ncaa unirea fost depus din 27 «Sfatului martie respectat,răpite niciodată la nevoie. românilor Basarabiei şi această ării» un ultimatum cu termen de datorie orice guvern român va şti să facă să fie-a ar fi nemulumit profund şi ar fi decepionat pe Guvernul regal declară deci din nou că el n unii adereni ai regimului arist şi a celei mai avut niciodată intenia de a cuceri, de a anexa mari pări din Rusia; guvernul regalbinevoitor nu se sau de a încorpora Basarabia dar că nu va aştepta ca doleanele admiratorilor regimului renuna la drepturile istorice ale României aspra desfiinat să găsească- un ecou aşa de unui teritoriu român şi din însuşi acest drept- în sânul guvernului tinerei Republici, care de la decurge pentru el obligaia imperioasă de a- începuturile ei, s a intitulat democratică. acorda în virtutea acestui drept istoric impresaccepta Guvernul regal a examinat cu aceiaşi.928. atenie El a criptibil, la dorina formulată de imensa majo- imparială celelalte declaraii şi argumente ritate a populaiei Basarabiei şi de a coninute în ultima parte a notei nr. unirea propusă care garantează definitiv popo văzut cu surpriză că guvernul ucrainean a rului Basarabiei binefacerea libertăilor de care a propriilerefuzat de ei a recunoaşte drepturi asupra drepturile acestei necontestate provincii. exacte,fost privat dar atâta ele sunt timp incomplete, şi atât de nedrept. ceea ce le dena- ale României asupra Basarabiei şi a reclamat . Afirmaiile coninute în acest paragraf sunt- examinezeTocmai aceste aici. drepturi, de altfel în nici un fel turează sensul şi importana. Guvernul Repu specificate, guvernul regal îşi ia sarcina să le pentrublicii trebuie a salva să depozitele ină cont sale,de faptul dar de că asemenea guvernul regal a trimis trupe în Basarabia nu numai- Aşa cum a fost spus-a mailungul sus, Nistrului obstacolele s-au însele cele mai importante nu opresc- niciodată pentru salvarea vieii şi avutului tuturor locui migraiunile umane. De-a lungul malului drept al torilor numitei provincii fără distincie de produs infiltraii ucrainene, care s au stabilit-au în origine sau de naionalitate şi acest lucru în districtul Hotin şi de urma insistenelor presante ale «Sfatului ării» XIII-fluviului; dar numeroase- infiltraii române s şi ale întregii populaii, terorizată de excesele veniteprodus de din asemenea Transilvania pe malul au opus. trecut În defileurile secolul al bolşevice, aşa cum a fost explicat pe larg mai sus. lea şi al XIV -lea, puternice emigraii române . Şi este greu guvernului român- să pună azi Moldova, la îndoială vivacitatea şi fondul afirmaiilor Carpailor şi s au stabilit în Bucovina,- în coninute în raportul pe care i l a făcut altădată- în Basarabia şi chiar dincolo de Nistru; generalul Coandă, cu atât mai mult cu cât în a doua jumătate a secolului al XIV lea, această guvernul Republicii nu specifică clar inexac emigraie a elementului român spre est a fost tităile de care se plânge. deosebit de importantă n şi refugiu aceasta pentru nu poate a se Guvernul regal se mărgineşte să constate că surprinde dacă te gândeşti că ăranii moldoveni declaraiile presupuse azi ca inexacte concordau căutau dincolo de Nistru u altădată pe deplin cu faptul de a vedea sau de a sustrage neîncetatelor- lupte şu războaie care aciona al guvernului Ucrainei, care condamna însângerau pe atunci fără încetare Moldova. nuatunci ridica politica atunci de acaparare şi cuceriri a Coloniştii români s au stabilit în felul acesta arismului. Nu este inutil de a aminti că guvernul abandonîn mare număr în regiunea cuprinsă între Nistru nici o pretenie în privina şi Bug, pe atunci depopulată şi aproape Basarabiei şi că a avut grijă să declare că Nistrul ată propriei soarte, şi ei au prosperat formează una din frontierele Republicii Ucraina. unulacolo din fără cele îndoială, trei mari drumuri căci scriitorul care duceau de anale, de la Guvernul regal respinge în modul cel mai polonezul Sarnicki, raportează că în timpul său, 52categoric | „Revista acuzaiile română”, nr. coninute 1-2 (91-92 în • primăvara aliniatul-vara 2018

Nistru la Nipr

u, purta numele de «drumul-lea, netăgăduit asupra Podoliei,. partea Ucrainei, şi că moldovean».numeroase case Mai târziu, nobile o altă sau cauză princiare provoacă din influena moldoveană a lăsat urme care persistă noiMoldova emigraii; s- spre sfârşitul secolului al XVI încă şi în zilele noastre Neavând nici un drept istoric valabil asupra au aliat cu familii nobile din Polonia şi Basarabiei, numita notă invocă, cel puin, o altă persecîn special din Podolia, unde se retrăgeau de raiune şi afirmă de mai multe ori că românii nu preferină când vicisitudinile politice sau moldovene,formează majoritatea printre populaiei c în Basarabia şi apoi Stroici,uiile Balica, le forau Costin, să cauteBarnowski, refugiu Petriceicu în altă ucraineni.că această majoritate aparine popoarelor parte. Numeroşi principi ai dinastiei Moghilă, are se numără muli etc., au transportat atunci un mare număr de Autorităile regale nu ignoră că publicaiile ărani şi servitori moldoveni pe pământurile lor moldoveniipanslaviste ar din reprezenta care se inspiră numai afirmaiile49% sau 46% mai fusesedin Podolia, mult devenită timp un în refugiu felul acesta pentru un popor. azil sus enunate şi potrivit cărora românii sau pentru familiile nobile şi princiare, după ce as din totalitatea populaiei basarabene; de Îndată legăturile care uneau astfel Podolia cu emenea ele au luat la timp măsurile necesare confMoldova au devenit mai strânse încă: în , în pentru a verifica datele acestor publicaii mai urma supunerii cazacilor, Sublima Poartă a mult sau mai puin oficiale, şi această verificare a erit demnitatea de «Principe domnitor al realitateavut drept 70% rezultat din totalul de a dovedi că numărul Ucrainei întregi de la Nistru la Bug», principelui românilor locuind Basarabia depăşeşte în Moldovei, Gheorghe Duca, ca şi mai târziu populaiei, în timp ce construitesuccesorului palate său, Dimitrie princiare Cantacuzino, pentru care ei la a ucrainenii nu se găsesc acolo decât în proporie domnit efectiv în Podolia, unde au fost rezultat;infimă. Estede asemenea, evident guvernul că guvernul regal poate ucrainean face admite cu greu sinceritatea şi fondul acestui Tzikanova Cecinoca pe Nistru şi la Nemirova pe Bug şi unde judecata se făcea în limba abstracie şi poate rezolva indirect problema darromână, spre mijlocul în numele secolului principelui al XVIII- Moldovei. prin examinarea câtorva fapte uşor de controlat. Stăpânirea moldoveană a fost de scurtă durată, Este mai întâi indiscutabil că, până în , principele Moldovei percepea acolo lea,impozite, oraşe ca Basarabia era un teritoriu românesc din Moghilev aveau încă primari moldoveni şi normaltimpurile cu cele mult mai îndepărtate, mai important în mod deoarece esenial - agricol, şi că elementul românesc era acolo şi la Raşcov şi în alte oraşe-a, care podoliene. le-a donat Ultimul mari agricultura. exod în fine a avut loc între , cânddoveni la românul în special se ocupă de preferină cu- s-insistenele Ecaterinei a II - întinderi de pământ, numeroşi boieri mol Este apoi dovedit că spre proporia ele au transplantat cu slugile şi robii lor în Podolia; mentului român n a scăzut acolo, căci statistica şi guvernul Republicii cunoaşte cel puin ucazul Rusiei,oficială a Rusiei, publicată sub direcia din ianuarie prin care împărăteasa generalului Obrucev de către Statul Major al Rusiei face daniii au fost câtorva fondate boieri acolo, moldoveni din care afirmă că în moldovenii formau ¾ . deseatine de pământuri agricole. Multe din populaia Basarabiei. sate româneşt Deci începând din , elementul român ar unele prosperă încă, căci examinarea oricărei fi pierdut teren până la punctul de a scădea de la hări indică existena între Nistru şi Bug a pentru% la a-i %. vedea Această lipsa de supoziie verosimil. este Procentul atât de numeroase sate având nume pur româneşti-a r şi îndrăzneaă încât e suficient- să o formulezi locuite de colonişti de origine moldoveană. Rezultăs- din cele ce precedă că secole de ândul populaieisimple: române n a putut scădea în şi fără întrerupere Podolia a fost câmpul pe care Basarabia, ci din contra, din următoarele raiuni a revărsat surplusul populaiei moldovene - şia pe care îl valorifica şi fructifica energia şi munca Este în general cunoscut că aproapeBasarabia exclusiv este o coloniatuluin-a român. Mai rezultă că Ucraina n ară de o fertilitate şi de o bogăie rară şi că deoarece,avut niciodată tocmai nici contrariul, un drept asupraMoldova Basarabiei este aceea şi această bogăie este datorată putut exercita acolo nici o influenă, agriculturii. Românii din Basarabia, fiind - îno majoritatea lor ărani şi cultivatori de pământ, care a exercitat întotdeauna o influenă„Revista de română”,urmează nr. că 1-2 ei (91- trebuie • primăvara să se găsească-vara 2018 într | 53

vorbindu- - pericolul ucrainean, ci numai cauze economice situaierabia materială prosperă, şi investigaiile se vreodată de aşa ceva; că nu făcute au confirmat că ăranul român din Basa este în general muncitor şi bogat. profunde şi bine determinate ar fi putut obliga ăranul român este excepional de prolific; în pe ăranul moldovean bogat, muncitor şi prolific, România creşterea totală a populaiei, datorită în s-să cedeze locul său de pământ ancestral special populaiei, a fost de aproape % în ucrainenilor şi că aceste cauze- economice nu timpul ultimilor de ani şi aceeaşi creştere a au produs niciodată până în prezent; că o fost constatată de asemenea la ăranii români colonizare ucraineană propriu zisă nu există de din Transilvania. Este deci mai mult decât fapt decât în extremitatea septentrională a probabilS- că populaia română din Basarabia a Basarabiei, adică pe vechiul teritoriu al fortăreei trebuit să sporească şi nu să scadă. Hotin, de atunci când turcii au gonit populaia a remarcat în fine, de către toi acei care au română, în vremea în care ei uzurpaseră numitul călătorit în Basarabia că limba- română este acolo teritoriu, de la până la ; şi în fine, că în general vorbită de toi locuitorii, săteni sau atingeeste himeric 210.000. şi zădarnic de a căuta mari mase orăşeni, ceea ce desigur n ar fi cazul dacă ucrainene în Basarabia, unde numărul lor abia majoritatea populaiei ar fi fost formată acolo cu elemente străine, de dată scurtă. A susine în aceste condiii că există în Aceste simple constatări sunt suficiente încă Basarabia mai muli ucraineni şi ruşi decât de pe acum pentru soluionarea problemei. Este moldoveni ar echivala cu a spune că există mai careprin urmare elementul imposibil autohton de moldovenesc a susine că, forma, pe un puini polonezi decât ruşi în Polonia rusească şi teritoriu care a fost de totdeauna român şi pe mai muli ruşi decât ucraineni în Ucraina. Este deci inutil şi fără valoare să faci caz de încă din , ¾ din populaia totală,a majoritate populaia a afirmaii sofistice, puse în faă de anumite română a putut după să scadă sub %, publicaii ruse ale căror scop şi tendine uşor de când este constatat că imens ghicit se acordau aşa de complet cu inteniile şi- acestei populaii este bogată, muncitoare şi scopul urmărit de un secol încoace cu o rară prolifică şi că limba română este universal- perseverenă de către regimul arist: desnaio vorbită în Basarabia. nalizarea cu orice pre a elementelor etnice Dar alte fapte ajută de asemenea landicate, descur a eterogene ale imperiului. Apreciind pe bună carea adevărului. Pentru ca elementul român să dreptate înalta importană a elementului român fi putut- coborî în proporiile mai sus i metodicca factor economic,rusificarea ceea moldovenilor ce îl determină basarabeni să nu trebuit în mod necesar ca un alt- element etnic împiedice munca lui, regimul desfiinat urmărea să i fi luat locul, căci după numărul populaiei totale a Basarabiei n a coborât, ci din prin mijloace demne de alte evuri. O barieră de contra a crescut. Acest element etnic străin nu netrecut izola mai întâi Basarabia de restul-a este elementul etnic evreiesc, căci numărul Europei şi, de ani încoace, nici o carte, nici israeliilor, locuind în Basarabia este cunoscut; un jurnal, nici o publicaie în limba română n nu sunt nici germanii, cazacii, iganii, ruşii putut trece Prutul; autorizaia de imprimare în schismatici sau bulgarii, toi oameni de rasă sau limba română a fost sistematic refuzată în de religie diferită, deci uşor de recunoscut, şi al Basarabia, începând din , limba română căror număr de altfel ar rămâne, este cunoscut. implacabil izgonită din biserică şi din şcoală, şi, Rămân deci ucrainenii şi, în acest caz, importă a ultimuldin . timp de nicivolume o si care formau fondul său, şti unde a putut să se stabilească în Basarabia biblioteca din Chişinău nu poseda până în această emigraie ucraineană atât de importantă. ngură carte în limba Desigur în oraşe, căci populaia totalăn mod a română. A transforma prin statistici pe români principalelor oraşe ale Basarabiei nu este în în ruşi, a susine că în intervalul de de ani prezent decât de . locuitori,- care î procentul populaiei moldovene a scăzut de lae evident nu sunt ucraineni; la ară ar fi imigrat în % la %, în fine, a trimite la închisoare pe cei masă formidabilă după şi s ar fi stabilit în mai recalcitrani, să colonizeze regiunil paguba ăranilor români?! sălbatice ale Caucazului şi ale Amurului sunt, evulEste mediu, inutil n-de a spune că un gurasemenea neobservat, exod, timptrebuie de mai să bine o de mărturisim, un secol. puin lucru în fără exemplu, de la migraiunile- popoarelor din comparaie cu regimul impus Basarabiei întregi ar fi rămas desi 54când | „Revista de fapt română”, nimeni nr. 1-2 n (91-a auzit92 • primăvara vreodată-vara 2018

le Rămân ultimile argumente invocate pentru a punctprogresul de şi vedere existena al oricărei intereselor ări civilizate. economice Şi face valabile, dacă nu drepturile inexistente a totuşi, astfel de pretenii desigur plauzibile din RepubliciiUcrainei asupra ar voi teritoriuluidesigur cuprins între Prut şi lumea ca exagerat - Nistru, cel puin raiunile pentru care Guvernul protestaevidente contraale României unor astfel ar fi de considerate cereri. de toată – aşa cum se spune fără-i o e şi Ucraina s ar revolta şi ar autonomieechivoc în cunota c nr. – să încorporeze propria-Basarabia la Ucraina, chiar- dacă acordându Guvernul regal îşi păstrează sperana fermă n- are Basarabia, învăată din că în urma- acestor explicaii simple şi loiale, i experienă,- n ar avea ce face, căci ea guvernul Republicii va binevoi să examineze din a uitat nici promisiunile de autonomie deplină nou într o manieră scrupuloasă şi imparială şi întreagă care- i au fost făcute în ,816, nici toate elementele chestiunii care au făcut obiectul autonomia atât de redusă şi mai curând de prezentului schimb de note şi îi place să creadă formă care i a fost acordată în anul că o nouă examinare, împrăştiind erorile şi districtmaniera rusesc. brutală cu care a fost despuiată de regalîndoielile, are va face fără obiect nişte discuii care în această autonomie în şi redusă la stare de mod forat trebuie să rămână sterile. Guvernul- convingerea fermă că guvernul din În ceea ce priveşte necesităile strategice şi organizareaKiev este de asemenea patriei sale, animat pentru de dorina a face de a dinşi necesităile economice, guvernul regal are consacra tot timpul şi forele sale la ridicarea şi onoarea să remarce că în absena oricărui motiv un factor important de civiliz plauzibil, sus numitele necesităi au fost această ară atât de frumoasă şi atât de bogată întotdeauna argumentul final invocat pentru a - aie şi de progres în justifica toate acaparările şi toate cuceririle. În Răsăritul Europei. Dar aprecierea că în zilele monopolizaultimul timp Bosforul şi politica aristă nu avea alt noastre nici o ară n ar trăi o viaă normală fără argument pentru a justifica preteniile sale de-se a a întreine relaii continui cu celelalte ăriontierele şi cu şi Marea Neagră şi azi sale.atât mai mult, relaii strânse şi de bună Republica Ucrainei nu poate decât, alipindu vecinătate cu ările pe care le separă fr deschis la principiile politicii imperialiste, să facă caz de aceleaşi raiuni prea cunoscute,bil nici unpentru drept. a De aceea, guvernul regal, în patriotismul ridica pretenii în privina unui teritoriu asupra luminat, în înalta înelepciune şi în bunele căruia ea nu poate invoca vala intenii ale guvernului de la Kiev, este convins că Dacă necesităile strategice şi economice ar se va strădui pentru ca relaii normale şi putea fi invocate ca raiuni suficiente şi valabile continui să poată fi stabilite cât mai curând pentru a justifica-ar pretenii putea referi de creştere la Po teritorială, posibil între RomâniaMinisterul şi Republica Afacerilor Ucraina. Externe România ar fi în drept de a ridica la rândul ei Pentru copie conformă, pretenii care s dolia şi chiar secretar de birou, asupra portului Odesa. În adevăr, în ciuda ss. indescifrabil oricărei idei de echitate -şi justiie, România este lb. franceză. ■ posesiuneaîn prezent înunui Europa astfel singura de port ară este lipsită o chestiune de un port la mare şi nimeni n ar putea contesta azi că de cea mai mare importană, interesând direct

1 Ion Negrei, Schimbarea la faă a Basarabiei în -1918, articol accesibil online la adresa https://www.prohistoria.ro/articole/33-schimbarea-la-fa-a-basarabiei-in-19171918.html martie 2018. 2 Dilemele Republicii III: faă în faă cu preteniile Ucrainei, articol accesibil, accesată online înla adresa https://www.europalibera.org/a/blog-centenarul-unirii-octavian-ticu/29018682.html martie 2018.Octavian âcu, 3 Ion Negrei, op. cit.. , accesată în 4 op. cit.. 5 Ibidem. 6 IbidemOctavian. âcu,

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 55

Sergiu MUSTEA

Anul 1918 și discursul unionist în contextul mișcării de emancipare națională din Republica Moldova (1988-1991)

La finele secolului al XX- de - lea, în contextul Patria Mamă și care a impulsionat procesul democratizării societății sovietice, s au lansat în creare a României Mari. De aceea, în cadrul republicile unionale un șir de mişcări de- mișcării Unirea de emancipare națională din RSS, la emanciparen naională, printre care se înscrie și Moldovenească apar treptat referințe la anul ceamajoritatea din Republica a republicilor Sovietică au Socialistăpornit de la Moldove aspecte Popular și din 25 Basarabieiiunie 1989, cu la România. care au participat Astfel ească. Problemele de bază lansate în marea pestemitingul 50.000 organizat de oameni, la Chişinău s-a aprobat de către Apelul Frontul către Sovietul Suprem al RSSM şi CC al PCM prin care se despecial ordin moldovenii, lingvistic, istoricau cerut și dreptul identitar. lor În asupra acest cerea context, o bună parte din locuitorii RSSM, în - ca ,,ziua de decembrie, data formăriipoporului în limbii și istoriei românilor. În discursurile anul a Republicii Populare Moldoveneşti, Apelul mai aupublice fost folosite ale reprezentanților o serie de date mișcării istorice de care eman au să fie declarată ca zi a Independenei se cipare națională din anii restructurării sovietice moldovenesc dintre Prut şi Nistru. cerea să se pună capăt falsificării istoriei şi să jucat un rol important în istoria națională și care dea o interpretare obiectivă evenimentelor din au fost tendențios interpretate Anul de istoriografia Marii Uniri și a zanii , şi , iar data de iunie propaganda sovietică. Printre aceste date se să fie declarată zi de doliu naional. Câteva înscrie și „Anul – - ile mai târziu, pe iunie , pentru prima românilor. Din perspectivă istorică, Basarabia a dată a fost organizat la Chişinău un miting de 56fost | „Revistaprimul teritoriu română”, care nr. 1-2 și a(91- anunțat92 • primăvara Unirea cu-vara protest 2018 împotriva ocupării Basarabiei de către

URSS. Astfel, simpatizanii Basarabiei Frontului de Popular sub jugul din german de neagresiune și a Protocolului Moldova au împiedicat realizarea mitingului adițional secret din august , mai precum multe date și a consacrat „eliberării consecințelor lor pentru Basarabia și Bucovina Moldova,moşieresc prin român Declaraia şi reunirea cu privire ei cu la Pactulpatria 1806de Nord- se fac referințe la Ribbentrop-Molotovsovietică. Pe august , Frontul Popular din istorice care vizează cele două regiuni , al XX-, , , , . Cât- URSS. Biroula Comitetuluicondamnat anexarea Central înal toarele:privește evenimentele de la începutul secolului Partidului a Basarabiei Comunist şi al a Moldovei nordului Bucovineia condamnat de lea autorii avizului menționează urmă către celui austro- - „Ca rezultat al prăbușirii Imperiului rus și a vedereaciunile politic. Frontului Iar, la Plenara Popular a XV-a din a CC Moldova, al PCM ungar, în urma celui dintâi- război dinconsiderându 30 septembriele drept 1989, dăunătoare Simion Grosu,din punct secre- de mondial și a revoluției ruse din , Basarabia tarul CC al PCM, a calificat prima Mare Adunare și Bucovina capătă posibilitatea de a și realiza - dreptul lor firesc și legitim la autodeterminare. La decembrie a fost creată Republica Națională din august ca fiind subordo Democratică Moldovenească . După proclamarea SFATUL nată intereselor de grup şi a criticat studiile unor Ucrainei republică independentă, Parlamentul- prinsavani fapte, care referindu- admiteau denaturarea adevărului Republicii Democratice Moldovenești – 1918,istoric 1940.şi lansau Mitingurile ipoteze şi de concluzii protest neconfirmateau continuat ȚĂRII a declarat, la ianuarie , indepen se,-decembrie în special, la 1989, anii , iar la dența Republicii Democratice Moldovenești. La- martie , ținând cont de numeroasele în perioada septembrie adresări ale populației din ținut și de imposi- mitingul de la Chișinău, din decembrie bilitatea păstrării, în acea conjunctură politică și pentru prima dată se lansează ideea unirii RSS militară, a independenței Republicii Demo- Moldovenească cu România. În au avut loc neralcratice al Moldovenești, Bucovinei, la 15Sfatul noiembrie Țării a decis1918, prin a votat vot cereamai multe dreptul întruniri la suveranitate, publice și mitinguri respectarea de «unirea Basarabiei cu România. Congresul ge- protest împotrivaa drepturilor regimului omului. comunist Dar, la abiacare pese 27 martie 1991, , ColacinUnirea necondiționată și pentru vecie». a Buco libertățilors- și din 1918 a vinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, pentru prima dată după și Nistru, cu Regatul României a sărbătorit la Chişinău Unirea Ba Guvernul Sovietic a cerut în repetate rânduri Basarabiei cu România. În contextul primelor să i se recunoască pretinsul drept de stăpânire a proiealegeri libere în Sovietul Suprem al RSSM printre din sarabiei, luptând atât pe cale diplomatică , aleșii poporului au inițiati mai chestiunea multe tratative, proteste, propuneri, cât și militară- cte de modificare a legislației; organizarea de intervenții, rebeliuni, sabotaj, primele inițiative se numără ș făcând propagandă antinațională și chiar propu schimbării denumirii din „Sovietul Suprem s- ala nând răscumpărare pe contul tezaurului de stat aprobatR.S.S. Moldovenești cu majoritate în „Sfatul de voturi Țării (din al R.S.S. 380 al României, confiscat în decembrie . Moldovenești din aprilieentru . Deși Insistența istoriografiei sovietice oficiale asupra restul s- ut, nu au votat sau au lipsit de la afirmației false precum că în Basarabia ar fi deputați,) au votat p , împotrivă și- biruit, în , Puterea Sovietică, ea devenind 1. au abțin chipurile, parte componentă a i noului reanexarea stat ședințălegislativ, aceastăa vizat condamnarea hotărâre nu aPactului fost implemen Ribben- sovietic, își are explicația în tendința -zise- de a trop-Molotov.tată O altă realizare Astfel, pe importantă data de 19 a iunie organului 1990, justifica exportul de revoluție ș Sovietul Suprem al R.S.S. Moldov a adoptat Basarabiei. Luptătorii pentru realizarea așa lor intenții revoluționare ale bolșevicilor pe aprecierea politico- enești - acest teritoriu, ca și alți militanți ai păstrării hotărâreatrop- cu privire la crearea Comisiei pentru imperiului, erijați în revoluționari, au fost, cu Bucovina de Nord, iarjuridică pe data a de pactului 23 iunie Ribben deja a puține excepții, de origine2. etnică străină, străini Molotov în ceea ce privește Basarabia și intereselorPe 23 iunie vitale 1990, ale salvgardării și prosperării, Sovie Declarațiaîntregii națiuni Suveranității române Republicii Sovietice apreciereaaprobat avizul politico- acesteia. În Avizul Comisiei- Socialiste Moldova. Sovietul Suprem voteazăe tului Suprem al R.S.S. Moldovenești pentru juridică a tratatului sovieto„Revista română”, nr. 1-2 (91-Deși • primăvaraîn textul -vara declarației 2018 | 57 s

responsabilitatea face referință la trecut ), „ niciistorică un evenimentpentru destinul sau fapt Moldovei istoric ce concret. are istorie, Dar, cultură și tradiții milenare nu esteDeclarația menționat de suveranitate a fo este important de reținut că Comisia pentru aprecierea politico-stjuridică votată a de pactului către deputații Ribben- Sovietuluitrop-Molotov Suprem în ceea împreună ce privește cu Basarabia și Bucovina de Nord3. - 1990 la care au participatProclamația peste celei 800.000 de a doua de persoane Mari Adunări face Naționaletrimitere la din trecutul decembrie istoric comun al Basarabiei esteși Bucovinei preluat și la din anumite Avizul date Comisiei istorice ,pentru aprecierea. În mare politico- parte,juridică textul acu pactului caracter Ribben istoric- Molotov- trop-Molotov în ceea ce privește Basarabia și relevat și de Conferința internațională „Pactul- Bucovina de Nord Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia prin Declarația de la Chișinău, adop , fiind completat cu -statale, câteva tată la iunie . În textul declarației se propoziții, cum ar fi „Prin desăvârșirea, la - menționează că Basarabia, nordul Bucovinei și decembrie , a unității național eținutul Herța au fost ocupate prin forță la poporul român își realizează idealul său-au dintot salvat iunie sau că ele au fost dezmembrate, dar deauna. Datorită Unirii din ,-se organic românii proce- de la vită să indice faptul că aceste teritorii erau răsărit de Prut și cei din Bucovina și parte componentă a României.- ființa națională, integrându - În concluzie, putem observa că în anii de suluicesul de dezvoltare a neamului nostru. În partea emancipare națională s a făcut apel sporadic, la trecutul iar finală a Proclamației autorii consideră că „pro- istoric destul de des, însă anul și unirea declanșat în teritoriile românești ocupate-riilor Basarabiei cu România apar este o mișcare de eliberare națională antico discursul unionist a fost îmbrățișat doar de o- lonială și antiimperialistă. Viitorul terito parte nesemnificativă a populației Republicii, a românești ocupate poate fi hotărât doar de Moldova. Fosta nomenclatură, i comunistăar liderii politici întru întreaga națiune română, care este unicul- nităcare în s-au diverse declarat partide, în special de-au stânga dovedit subiect al dreptuluii destinele, internațional și purtătoare a decombătut-a lungul aprins timpul ideea a fi unirii speculativi. De aceea, dreptului 4. inalienabil și imprescriptibil de a și adepți ai uniriiAnul s hotărî ea însăș fără nici un amestec ■ din afară problema relației noastre cu rămâne Nici Declarația de independențătul a milenarRepublicii al a fi una sensibilă până în prezent. Moldova din august nu vizează anul , chiar dacă apelează la „trecu poporului nostru și statalitatea actele sa deneîntreruptă dezmem- în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale și „Considerând neabrare a teritoriului național de la și 1 Pantelei Sandulachi, Declaraia de ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de Independenă: Adoptarea. Distrugerea m și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte prin ardere. Restabilirea infirmate de întreaga evoluție a istoriei și de p. 16-20. voința liber exprimată a populației Basarabiei și- 2 Ibidem, p. 23-24. , Chișinău, , 3 Bucovinei. Declarația de independență ia act de Ibidem, p. 26-33. 4 Ibidem, p. 129-130. faptul că „Parlamentele multor state în decla rațiile lor consideră înțelegereaab initio încheiată la august , între Guvernul-juridice URSS ale acesteia, și Guvernul fapt Germaniei, ca nulă și cer lichidarea 58consecințelor | „Revista română”, politico nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018

■

La aprilie , cu ocazia vizitei întreprinse la Chişinău, când şi-a văzut prada de război, Alexandru I a promulgat Regulamentul privind organizarea regiunii Basarabia, cu caracter de probă. Actul respectiv urma să fie aplicat provizoriu, pentru a introduce în textul şi de la capăt capăt la de şi lui modificările de rigoare şi apoi aprobat în variantă definitivă…

Basarabia. Punct

Dinu POTARENCU Funcţionarea limbii române în sistemul administrativ al Basarabiei (VII)

Revizori inutali din partea coroanei. La Tomarova -a – jitnicerului Simion Glavce; pârcălab iulie , rezidentul plenipoteniar a Zamfiracheîn inutul Hotin Ralli2 . – funcionarul de clasa a IX înştiinat Comitetul Provizoriu că a confirmat- Iamandi;Ca urmare serdar al în inutul Orhei – căminarul tetului.candidaii Astfel, la funciile posturile de de ispravnic ispravnic şi au sameş, fost propuşi de către membrii moldoveni serdarului ai Panait Comi s- acestor remanieri în cadrul isprăvniciilor, numărul ispravnicilor autohtoni acordate: în inutul Soroca – a majorat, spre deosebire de situaia existentă Leonard; în inutul Iaşi – serdarului Vasilache; în la acest capitol în . inutul Bendereni – paharnicului Nicolae Doni; în Peste scurtă vreme, la cea a iulierevizorului ,3 inutul Hotărniceni lui – Costachelui Ioniă Rusu Cantacuzino;1 în Bahmetevdin partea acoroanei, introdus cu în sarcinasistemul de administrativ a supraveghea al inutul Grec – slugerului Iordache Tudor; în inuturilor o instituie nouă – inutul Codru – ; în inutul „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 59

- 9. aciunile ce se produceau în limitele inutului, inutSolicitare Hotărniceni, din partea eu îmi poliiei exprim. La acordul 1 august în aceştia urmând- să se călăuzească de instruc această privină iunea pusă lor la dispoziie. Rezidentul -a fost plenipoteniar i a explicat astfel împăratului în , Bahmetev a comunicat Poliiei oraşului ce constă competena revizorului: „Fără a Chişinău că, potrivit raportului ce i interveni în administrarea inutului, revizorul adresat de către acest organ de poliie despre are obligaia să supravegheze ordinea, să fie necesitatea de a avea la dispoziie un martor în timpul4. executării însărcinărilor date-au traducător de limba română, el a poruncit, pe10 ispravnicilordovedit a fi alogeni: şi să maiorul raporteze Ivinski despre acestea data de iulie, Departamentului11. I să conducerii Titularii acestor-a Stepanov funcii s numească în cadrul „Poliiei oraşului Chilia – în inutul-a un asemenea traducător PopovskiHotin; funcionarul de clasa a IX – în s- Este o eroare comisă de pisar. Credem că este retragereinutul Soroca; Ghembaci funcionarul de clasa a XIIer; vorba de Poliia oraşului Chişinău, asupra căreia – în inutul -a Orhei; Lugovoi căpitanul în auDoleane plâns ale semnatarii elitei locale petiiilor. Prin comunicarea înaintate – în inutul Bend oficialităilor imperiale în iulie . funcionarul de clasa a IX – în inutul Iaşi; căpitanul în retragere Volşcin – în inutul-a examinatoficială din memoriul august ce i-a , fost prezentat Bahmetev din a PizaniCodru; căpitanul în retragere5 Makovski – în parteainformat acestei „nobilimea categorii din sociale Basarabia superioare că a inutulBahmetev Greceni; a informat funcionarul Comitetul de Provizoriu clasa a VI al Basarabiei– despreîn inutul desemnarea Ismail .revizorilor În aceeaşi6. zi, -a referitor la organizarea regiunii Basarabia, în care a fost formulată- condiia să fie „meninute Drept consecină, în cadrul isprăvniciilor s legile, obiceiurile şi limba moldovenească.ceste produs o divizare sub raport lingvistic şi, cu a Pronunându se în mod favorabil, el a fost de mentalităii: pe de o parte, ispravnicii şi ceilali acord cu opinia exprimată în memoriu că a angajai ai isprăvniciilor de etnie română privilegii solicitate sunt legitime. „Naiunea, le sentimente patriotice, iar pe de altă parte, privilegiideclara el, ale având sale, fericireatotdeauna de se a vase bucuraînvrednici de elede revizorii inutali, cei câiva ispravnici alogeni, atenie imperială12. spre a fi confirmate aceste asemeneainstalai încă asociere de Harting, nicidecum şi pisarii nu favoriza ruşi, cu o Restructurarea Guvernului Regional al mentalitate imperială. Este evident că o Basarabieicu neclintire. Prin raportul din 12 august 1816 colaborare eficientă dintre cele două elemente - ale administraiilor inutale: autohton şi alogen. expediat împăratului, Bahmetev a adus la În comunicarea oficială din august , organizareacunoştină că regiunii el, călăuzindu Basarabia,se a de restructurat indicaiile adresată Comitetului Provizoriu, Bahmetev7. Cu toat e a Guvernulinstruciunii Regional din al mai Basarab cu privire la- specificatacestea, la că 19 ispravnicii noiembrie „neapărat 1818, el trebuie a dispus să fie ca din rândul locuitorilor autohtoni 13. iei „în cores 8. pundere cu ordinea, bazată pe drepturile şi Popovski, fost revizor, să fie numit ca ispravnic obiceiurile pământului în inutul Ismail ga pe ispravnicii DepartamentulConform noii I sau organizări, de Ordonare a fost14, care păstrată avea Prezena limbii ruse în sfera administraiei divizarea Guvernului în două departamente:estiona publice a Basarabiei îi obli români să cunoască această limbă. Bunăoară, la IIatribuia- de a conduce provincia şi de a g - august , Bahmetev a anunat Isprăvnicia-a fost toate veniturile statului, şi Departamentul al inutului Greceni despre următoarele: „Luând în lea sau Judiciar, căruia i se atribuise compe sulgerulconsideraie Gheorghe raportul Tudor, din despre august necesitatea ce mi de formatena de Consiliul a examina Suprem procesele al regiuniicivile şi penale, Basarabia, iar aexpediat dispune de de către un angajat ispravnicul pentru acestui efectuarea inut, Adunarea Generală a ambelor departamente - - sub preşedinia rezidentului plenipoteniar. lucrărilorclasa a XII-a de Goronimcancelarie Svircinski, în limba carerusă, a recoman exercitat consilieriDepartamentul din partea I eracoroanei, compus doi din consilieri preşedinte din dându l în această funcie pe funcionarul de calitate prevăzută pentru viceguvernator, doi- funcia de pisar în cadrul Isprăvniciei fostului partea boierimii şi casierul regional. Departa 60 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-varamentul 2018 Judiciar consta din două instituii: Civilă

numi - şi Penală. Instituia Civilă era alcătuită din plenipoteniar prin care Bahmetev a făcut preşedinte şi patru consilieri aleşi de către ri în posturile de conducere ale departa conformboierime, dreptului şedinele local în 15 cadrul. acestei instituii mentelor şi cele de consilieri, ca titulari fiind urmând să se desfăşoare în limba română, persoanele enumerate în raportul din august a Departamentului I, Bahmetev i-a explicat expediat de-a Bahmetevfost aco împăratului. Din20. Referitor la componena Instituiei Penale şi acest act aflăm că funcia de preşedinte al- Instituiei Penale i rdată lui P. Leibin examinareîmpăratului a cauzelorurmătoarele: de legile deoarece stabilite Instituia pentru După cum constatăm, componena Guver Penală „trebuie să se conducă în procesul de boierinului moldoveni. Regional al Basarabiei reprezenta în responsab - continuare un amalgam de funcionari ruşi şi curile penale, iar Departamentul de Ordonare, i, il de chestiunile executive şi financiar BahmetevÎn comunicarea a trasat oficială o serie din de august sarcini , care statale, constituie acel organ, care, având în prezentată Comitetului -Provizoriu al Basarabie atribuiile sale ordinea generală şi fiind legat de - interesele statului, încă nu poate fi lăsat doar în nuluitrebuiau Regional realizate al într Basarabieiun viitor apropiatpentru a şi fi a grija a funcionarilor moldoveni, fără experienă- implementatexpus proiectul21. său de reorganizare a Guver în acest domeniu de activitate şi, mai mult decât atât, obişnuii, urmând-i intereseze exemplul binele fostei tuturor; admi Consiliului Suprem al regiunii Basarabia, care, nistrări domneşti, de a trage folos personal cu prinLa urmare, august deja , activa Bahmetev22. dădea indicaii moldoveniorice prilej, nu fără poate să garant Prin comunicarea din 26 august 1816, acest mod de slujire de altădată al funcionarilor a o respectare strictă de către ei a regulilor stabilite atât pentru confirmatComitetul persoanele Provizoriu alese al Basarabiei din partea a boierimii anunat Departamentul de Ordonare, cât şi pentru Guvernul Regional al Basarabieii Guvernului că Bahmetev Regional, a Instituia Penală, în aceasta16. Din acestedin urmă considerente la fel fiind, necesari funcionari- care posedă cunoştine în calitate de membri a dza - privind legile ruseşti acestea fiind următoarele: căminarul Ioan după cum s a menionat mai sus, în statul de Pruncul şi spătarul Ioan Stur-a Feodosiu– în Departa funcii al Departamentului- I au fost prevăzui Departamentulmentul I, iar stolnicul al II-lea Ioan23. Cheşcu, Iancu Rusu şi doar doi consilieri din rândul băştinaşilor. - funcionariiRegulamentul de clasa privind a IX organizarea regi-– în Totodată, Bahmetev-l ocupe l aMatei informat Crupenschi, pe împărat care unii Basarabia din 1818. La 29 aprilie 1818, cu şi în privina titularilor. Astfel, postul de vicegu -a vernator urma să deavea clasa să fieVII- şi preşedinte al Departamentului I. ocaziaRegulamentul vizitei întreprinse privind organizareala Chişinău, când regiunii şi Consilieri ai acestui departament: funcionarul Basarabiavăzut prada24 de război, Alexandru I a promulgat- a Bogaki, maiorul- Tanski,17. moşierulCel de-al tiv urm Iordache Donici, ca ajutor al maiorului, şi , cu caracter de probă. Actul respec boierimefuncionarul18. de clasa IX a Şpakovski a să fie aplicat provizoriu, pentru a doilea consilier autohton urma să fie propus de introduce -în textul lui modificările de rigoare şi - -a apoi aprobat în variantă definitivă, împăratul Postul de preşedinte al Instituiei Civile avea atrăgându i atenia lui Bahmetev în acest sens: să l ocupe funcionarul de clasa a IV „Decizia, atât de semnificativă după importană, CConstantin Catacazi, desemnat în această calitate pe care o conine, trebuie să fie întărită, în prin ordin imperial. Consilieri ai Instituiei D-prealabil, de vreme şi experienă. În această ivile: banul Dimitrie Râşcanu, paharnicul privină, înainte de a o aproba definitiv, voiesc ca Petrache Catargi, paharnicul Ioan-a Piotr Rusul Leibin şi voastră să trecei la punerea25. ei în practică şi să stolnicul . Consilieri ai Instituiei urmării cu atenie, pe parcursul anului curent, Penale: funcionariiugerul de clasa Filactache a VII Caplescu19. modul de aplicare a acesteia şi Ioan Dicescu. Ajutori ai acestora: paharnicul La decembrie , Bahmetev a anunat Nicolae Catargi şi sl Consiliul Suprem al Basarabiei că, pentru a 1816,În cadrul I. Kalagheorghe, Adunării Generale cel care prezidaa Guvernului Adu- aduce la cunoştină publică şi a direciona Regional al Basarabiei, întrunită la august activitatea administrativă a regiunii, la tipografia din Chişinău a fost tipărit textul Regulamentului narea, a supus ateniei dispoziia rezidentului„Revista română”,în limbile nr. 1-2 rusă (91 şi- română, • primăvara exemplarele-vara 2018 scoase | 61 stat26 Basarabiei, Regulamentul stipula Aşezământulurmând să fie obrazovaniei distribuite tuturoroblastiei instituiilor Basarabiei . de Referitor la obligaiile Guvernului Regional al . Tipăritura în română era intitulată astfel: ca lucrările în ele de cadrul acestui organ executiv „să se efectueze în- Conform Regulamentului, în provincie este limbile rusă şi moldovenească, în funcie de instituitBasarabiei Consiliul Suprem numit în act -o necesitate. În sfera de ordonare, toate anun epocă, redactate în română, Înaltul Sfat al moldoveneascurile, poruncile şi publicaiile, emise de – instituie specială, organizată într conducere,29. vor fi scrise în limbile rusă şi nouă formulă, constituită din preşedinte,- patru ă, spre a fi aduse la cunoştina principalmembri ai alGuvernului regiunii Regional Basarabia, şi şase guvernatorul deputai. publică Postul de preşedinte urma să l deină şeful a- Analizând prevederile Regulamentului, Alexandru Boldur a tras concluzia că este „greu- general militar al Podoliei adică, Bahmetev, iar i găsi analogii printre legiuirile străine despre- în calitate de membri: guvernatorul civil, autonomie. Dimpotrivă, textul30. De lui conine aceea, con- „in nobilimiiviceguvernatorul, pe un termen doi preşedini de trei ai Tribunalelor struciuni ruseşti şi, fără greutate, găsim prin Civil şi Penal şi şase deputai aleşi din partea cipiile administrative ruse ani şi confirmai sideră acelaşi Al. Boldur, Regulamentul31. din nobilimii.de guvernatorul militar general. Numărul celor a avutLa drept menirea vorbind, de prin a introduce acest act „Basarabialegislativ i s- îna şaseConsiliul deputai Suprem includea al şi Basarabiei mareşalul aveaprovincial sarcina al acordatangrenajul instituiilor ruseşti anume: de ordonare, executive, limbii române un statut oficial formal. de a dirija toate activităile din cadrul regiunii, şi Chiar de la începutul activităii sale, Consiliul financiare şi Suprem îşi desfăşura o parte din lucrări doar în economice; de asemenea, să examineze cazurile Vasilelimba rusă, Ruset pe32 care- unii dintre boierii moldoveni de apel, penale şi de anchetă, precum şi nuproces- o înelegeau. Bunăoară, în , spătarul- funciare.procesele civile cu privire la orice avere mobilă şi a şters semnătura de pe un şi imobilă şi la delimitarea proprietăilor verbal al Înaltului Sfat, motivându şi „Lucrările în Consiliul Suprem se vor aciunea prin necunoaşterea limbii ruse: „Cetind executa în limbile rusă şi moldovenească, după jurnalul ci era închiet în limba33 rusască, careinte felul specific pentru acestea, şi anume: cele de sovetuluifoarte puin34 o înăleg şi pentru care de îndestuli ordonare, financiare, penale şi de anchetă – în ori în putere obrazovaniei am pus îna - limbile rusă şi moldovenească, respectânde la protejarea legile 35. să se contenească o aşa lucrare în Imperiului Rus şi meninând drepturile şi singur limba rusască, dar nu am avut ascul obiceiurile pământului referitoar tare proprietăii private, pe când procesele civile şi Având atribuii în cazul proceselor de de hotărnicie se vor realiza27. doar în limba perioadahotărnicie, 15 Biroul martie de181 Hotărnicie9 20 februarie al Basarabiei 1822, a moldovenească şi vor fi judecate în baza legilor dispunea- de traducător,- funcie pe36 . care, în şi obiceiurilor moldoveneşti La 1823, potrivit lui Filip– F. Vighel37, contem- De fapt, Bahmetev convenise anterior în porandeinut cuo Onisim evenimentele, Donică Iordăchescu Consiliul Suprem se privina acestor sfere de funcionare a limbii- române cu secretarul-i, de la stat20 ianuarie Ioan Capodistria, 1818, lui însărcinat să coordoneze problemele basa conducea după următorul program de lucru: rabene. Răspunzându „Pentru examinarea cauzelor civile, care se Capodistriaorganizarea că Basarabiei, el a adus la pe cunoştina care acesta Consiliului i le-a realizează în limba moldovenească, sunt fixate Supremtrimis prin al Basarabiei adresa din observaiile 22 noiembrie privitoare 1817, la zilele de luni, miercuri, joi şi sâmbătă. În aceste zile, rolul de preşedinte îl are mareşalul - provincial al nobilimii şi asistă cinci deputai Bahmetev a enumerat principiile eseniale ale aleşi de nobilime şi doi membri din partea acestei organizări, inclusiv următoarele: procesele penale „Între prezentcoroanei. rezidentul,Pe când în zilele guvernatorul, de mari şi viceguver- vineri se buinarea limbii moldoveneşti în sfera de examinează chestiunile în limba rusă; este ordonare şi judecătorească,- în şi de anchetă se cuvine în conformitate cu natorul şi ambii preşedini: în acest38. caz, Din observaiile pe28 care. mi le ai comunicat; cauzele punctuladunarea de vedere este completăal lui Vighel, şi acest se program ocupă de civile şi de hotărnicie se vor judeca doar în problemele executive şi financiare 62această | „Revista limbă română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Cetatea Albă

- imperiali de a- - activitate reprezenta o inconvenienă în pro 41. Din cauzaşi camufla acestor tendinele nepotriviri centraliste legale cuşi cesul de administrare a regiunii şi o deficienă rusificatoare prin etalarea unor intenii no comisăDiscrepane din cauza lingvisticeneateniei lui Bahmetev atunci- biles- mentulcând se elabora privin Regulamentul din . regiunii.privire la funcionarea limbilor în viaa publică . Dacă prin Regula au iscat divergene între unele organe ale, d constituirea administraiei - provizorii în Basarabia din puterea Printre primele instituii care au reacionat imperială a oficializat în provincia încorporată peste puin timp după repartizarea exem limbile română şi rusă, pentru - a funciona i-plarelor tipărite ale Regulamentului, a fost paralel în toate instituiile publice, această Judecătoria inutală Orhei, care, la mai ,42, prevedere fiind exprimată printr o propoziie a raportat Consiliului Suprem: încă la martie scurtă, Regulamentul din conine , ea a „făcut cunoscut Verhovnului Sovet specificări în acest sens: în textul lui este prin raport, că pricinile criminaliceşti43 s- ce au organestipulată Regulamentul folosirea acestor nu două include limbi doar nici în o întrat la această judecătorie stau fără nici o cadrul unor instituii, în timp ce relativ la alte lucrare din pricină că toate delile au alcătuit numaiacestui înraport limba nu rusască a urmat şi, nic neavând traducător, prevedere despre limbă sau se menionează că- nu are posibilitate să le traducă; însă, în privina acesteanatorul civil, se vor procuratura, conduce dearhitectul legile provincial,ruseşti şi, i o rezolvare, deşi evident, vor utiliza numai limba rusă guver Judecătoria a dispus Isprăvniciei acestui inut şi 1818, limbii ruse i s- Poliiei oraşului Chişinău ca dosarele prezentate oinginerii a cadastrali, poliia urbană. Astfel, în să fie însoite, potrivit Regulamentului, şi deu au acordat, în unele privine, informat-traduceri, pentru a fi examinate mai uşor de rie de funcionare deosebită în raport cu către Judecătorie, dar aceste instituii a limba română. Pe lângă aceasta, „legiuitorii nu imposibilitateao că nu de au aputină examina să execute astfel de dispoziia dosare, au stabilit modalităile concrete de 39transpunere respectivă. De aceea, Judecătoria,44. fiind în în viaă a principiilor juridice cu privire la- funcionarea acestor două limbi şi, drept anună despre aceasta Consiliul kerman consecină, „mecanismul relaiilor dintre insti40 Comunicări oficiale, redactate în ruseşte, tuiiles- ce funcionau în baza limbii române şi a prezentau Judecătoriei inutale Ak - celor care activau numai în baza limbii ruse poliiile urbane din oraşele Akkerman şi Chilia şi a dovedit a fi confuz. Acest fapt relevă, în mod Isprăvnicia inutului Akkerman. Neavând tradu repetat, „iscusina notorie a demnitarilor„Revista română”,cător pentru nr. 1-2 ( a91 lua- cunoştină• primăvara -vara de coninutul 2018 | 63

- comunicărilor, Judecătoria s a văzut nevoită să necesitatea de a traduce. Aceşti traducători vor fi înştiineze despre această situaie instana obligai să itraducă D.P.) atât hârtiile care sosesc, cât şi superioară: „Cu necontenire au început a trimite- cele expediate, deoarece50. între poliiile inutale dele vechi şi nouă - în feliuri de pricini spre isprăvnici – şi cele orăşeneşti asemenea cercetare şi hotărâre de către această jude45 dificultăi nu apar cătorie care văzându să că sânt lucrate numai în Prin decizia respectivă, Bahmetev- a transmis singură limba rusască, de care cilenurile- instituiilor care utilizau doar limba rusă un moldoveni neavând ştiină, cu ucazul ei măcar vmesaj clar de încurajare. El le a dat de îneles că de au şi întors înapoi poliiei o delă şi i au făcut 1818.pot neglija în continuare limba română, având în cunoscut ca -au să povăuiascătrimis- întocmai46. Ea a după mai edere confuzia strecurată în actul normativ din cuprindere obrazovaniei la fila şi , însă i- poliia iarăşi i o înapoi Acest mesaj al conducerii de vârf a Basarabiei adăugat la cele menionate mai sus că un raport a îndemnat pe unii funcionari ruşi să scris în ruseşte şi datat cu decembrie ,47, a reacioneze în mod sfidător- faă de limba primit„nefiind de atunce la aceia scriitori ucaz cu moldoveni, care i- ce numai română. Drept mărturie serveşte atitudinea unul rus, trimis de ea giudecătoriei politiceşti negativă pe care a manifestat o Poliia oraşului -a poruncit c au întors acel Ismail, care, neacceptând acte trimise ei în limba raport înapoi pentru - că a fost scris în limba română, a avertizat: „Fiindcă hârtiile de la rusască şi i 48. a toate hârtiile ce le va giudecătoria politicească şi de la giudecătoria a trimite să nu fie într alt chip scrise decât în ânutului Izmailului şi isprăvniciile pământeşti, limba moldovenească anumi a Hotinului, a Eşii, a Benderului şi - Corespondenă în limba rusă expedia şi Orheiului întră cătră această poliăe mai mult în Poliia oraşului Ismail. -au limba moldovenească, apoi celor51 întăi giude produsDupă n cum reiese din informaia pe care o cătoriii să li să facă cunoscut prin raport, iar expunem în continuare, cazuri similare s limbacelor di pi urmă prin soobşcenie , că hârtiile ci Consiliuluiu Suprem puine, al Basarabiei din care din motiv 7 mai această 1819. vor întra di52. la acele locuri cătră această poliăe în chestiune a fost discutată în cadrul şedinei moldovenească, vor rămâne fără de nici o înplinire expediateÎn referatul Consiliului prezentat a fostSuprem, subliniat referitor faptul că, la Aşadar, precum a concluzionat Leon Boga, potrivit rapoartelor instituiilor publice inutele, instituiile care, conform Regulamentului din , aveau dreptul să întrebuineze numai- dificultăile pe care acestea le întâmpină în cazul limba rusă – în special, poliiile urbane – căutau examinării litigiilor în limba rusă, necunoscută să impună această limbă în sistemul admi de către angajaii moldoveni, şi din cauza lipseiiilor. nistrativ al provinciei. În acest scop, drept mijloc în cadrul acestor instituii a traducătorilor, a a servit şi numirea în posturi a funcionarilor devenit imposibilă soluionarea litig ruşi. Concludent în acest sens este cazul Considerând că este necesar să fie prezent la funcionarului rus Sancikov, numit ca secretar la toate judecătoriile inutale, isprăvniciile şi Isprăvnicia inutului Hotin. Acesta, bineîneles,53, isprav- poliiile urbane din provincie câte un traducător, executa lucrările în ruseşte. Sesizat despre cunoscător al limbilor rusă şi română, Consiliul Sfataceasta al Basarabiei prin raportul un raport „zasădatelilor datat cu 6 martie Suprem a formulat în hotărârea adoptată49. nicul inutului Hotin, Filodor, trimite Înaltului propunerea ca în fiecare dintre instituiile enumerate să fie numit câte un traducător , în care a relatat că, potrivit raportului Examinând propunerea Consiliului Suprem „zasădatililor ei, Stoian Solomon, Mihalache „cu privire la dificultăile apărute în cadrul Ciomârtan şi Vasile Mohorâtu, în această corespondenei întreinute de către judecătoriile Isprăvnicie „purure - de la o vreme încoace inutale cu isprăvniciile şi poliiile orăşeneşti, din lucrare hârtiilor să urmiază în limba rusască şi Bahmetevcauza necunoaşterii a acceptat- de către unele dintre aceste puină ştiină ce i ar agiuta de a înălege instituii a limbilor rusă şi moldovenească, cuprindere lor, până acum de au şi iscălit o doar parial. Din punctul niscaiva hârtii lucrate, pre cu multă îngrijiri, în poatelui de vedere, expus în adresa trimisă, la iulie nădejde pre milostivului şi voitoriului de bine al , Consiliului Suprem, „acest inconvenient nostru părinte în cari deşi vreo greşeală- să va fi înlăturat prin folosirea traducătorilor întâmpla, vor câştiga ertăciune. Apoi fiindcă 64numai | „Revista în judecătoriile română”, nr. 1-2 inutale, (91- unde• primăvara există-vara acum, 2018 din oarişcare hârtii văzându le isprăvnicia

54 55 -a corectat eroare întoarsă înapoi cu- vigovor şi ştrafuri Regulamentului, puterea centrală şi însămnai de la locurile cele mai înalte, din care Suprema: alla Basarabiei, martie ,prin care împăratul a fost modificata vizat o cugetul mustrându i, ca din pricina nelucrării nouă lege cu privire la instituirea Consiliului hârtiilor în limba moldovenească pătimesc aceste, asămenea şi cele ce să56 ating prin ânutu, numărul de membri. Astfel, conform noii de a lor îndatorire a să lucra negreşit în limba pentrucomponene guvernatorul numerice, general Consiliul militar Suprem al Podoliei, era naii sale aducu ostanovcă la săvârşire şi alcătuit din preşedinte unitate prevăzută lucrarea lor, punând nainte că milostivul monarh a dăruit oblastii aceştia57 ce din nou cătră care era şeful principal al Basarabiei şi Rosăiac alăturată a sale vechi obiceiuri şi pravile,58 următorii membri: guvernatorul civil al precum şi în obrazovania înalt înbunătăită să provinciei,partea nobi viceguvernatorul, cei doi preşedini ai uprinde, că la toate locurile de prisudstvii să Tribunalelor Penal şi Civil, şase deputai aleşi din- se lucreze toate hârtiile în naia moldovenească.- - limii pe un termen de trei ani şi Pentru aceea, în temeiul bunii voini, aleargă confirmai de Bahmetev, printre aceştia numă- cătră această isprăvnicie, rugându se ca să rându se şi mareşalul61. provincial al nobilimii, şi lumijlocească prin locul ci să , cuvine precum caa fost şi doi membri permaneni desemnai de condu canălăria acestii isprăvnicii să se întemeieză Regulamentuluicerea superioară din 1818 de a adopta deciziile crare ei în limba moldovenească- cu În o plus, majoritate spre de deosebire voturi ai de membrilor stipulaia şi mai înainte, ca nu cumva după vreme să Consiliului, noul act normativ a schimbat rămâie în vreo răspundere. S a hotărât să să raportuiască înaltului sfat i excelenei sale - d. -au gubirnator politicesc al oblastii Basarabii şi substanial modul de votare. Potrivit modificării- ocârmuirii expediiei înplinitoare, arătându să cipalintervenite, al regiu rezidentului plenipoteniar i s pre largu toate celi cuprinsă şi în locul acordat următoarele prerogative: „Şeful prin săcrătarului Săncikov să să cei a să să rândui nii asistă la şedinele consultative şi- săcritariu pi dumnialui dvorianinul Ioan Boan, judiciare, însă cu acea deosebire că el, în cadrul ca unu ci au mai slujit ănutului acestuia şi ari şedinelor consultative, dispune de vot delibe ştiină de carte şi de lucrare hârtiilor ci să atingu rativ, care prevalează în cazul divergenelor. Pe de datoria unui săcrătariu. Căci întru acestea deasupra, în cazul chestiunilor de importană urmând şi ucazul giudecătorii ănutului cătră majoră ce comportă câştig sau pagubă pentru isprăvnicie ca toate hârtiile să săe lucreze la giude- în vistierie, el are dreptul să sisteze aplicarea dialectul moldovenescu, după ucazu ci au59 .primit judiciare,hotărârilor guvernatorul Consiliului, general până se militar, va da dim- o şi giudecătoria ănutului- acesta d soluionare imperială. În cadrul şedinelor cătoriaa- politicească a oblastii Basarabiei dar nu are puterea de a suspenda examinarea Consiliul Suprem şi a dat consimământul de potrivă, votează în calitate 62de. membru principal, l numi în locul lui Sancikov pe Ioan Boan şi, astfel, limba română a reintrat în drepturile sale legală a cauzelor judiciare la Isprăvnicia inutului Hotin, dar nu pentru La început, unul dintre membrii numii din multă vreme, căci, din60 anul , ispravnicii partea coroanei era din rândul boierilor locali. inuturilor nu mai erau aleşi de boierime, ci au membri:Bunăoară, guvernatorul la una din şedinelecivil al ConsiliuluiBasarabiei început să fie numii , ceea ce, evident, a slăbit Suprem din au asistat în calitate de influena autohtonilor asuprain cancelariile administraiilor acestor - publice inutale. Drept urmare, treptat, limba Constantin Catacazi, mareşalul provincial al românăModificarea a fost exclusă echilibrului d de fore în Con- Tribunaluluinobilimii Dimitrie Penal Constantin Regional al Râşcanu, Basarabiei vicegu Piotr siliuladministraii. Suprem al Basarabiei - V.vernatorul Kurik63 Matei Crupenschi, preşedintele gulamentului din 1818, Consiliul Suprem al Regional al Basarabiei Fiodor I. Nedoba64 . În virtutea Re , preşedintele Tribunalului Civil dintre . În Basarabiei îşi adopta deciziile cu o majoritate de clasacalitate a VII- de deputai din partea nobilimii:- localevoturi din a membrilorcadrul acestei săi, structuri însă raportul administrativ- nariispătarul de clasa Vasile a Mihail VIII- Ruset, funcionarul de numărul reprezentanilor imperiali şi cel al elitei Sandul Teodosiea Ioan Constantin Feodosiu, Pruncul, stolnicul funcio Matei a Zaharia Grigore Ralli şi judiciare era în defavoarea celor dintâi :. De aceea, nu peste multă vreme după aplicarea„Revista română”,Andrei Donici.nr. 1-2 (În91 -calitate • primăvara de membri-vara din 2018 partea | 65

-un act din 6 iulie 1821, adresat mare- clucerul Nicolae Grigore Cerchez65 coroanei: consilierul militar Ivan A. Logvinov şi Într . În luna şalului provincial al nobilimii, Dimitrie Râşcanu,m noiembrie , rolul de membri permaneni- 66 îl. de către Consiliul Suprem al Basarabiei, este aveau acelaşi I. Logvinov şi un alt reprezentant al scoasă în relief68 o deficienă a acestui for supre deelitei membru locale funcionaruldin partea coroanei de clasa a a duratVI a Başotă un timp al regiunii:O dispoziie „insuficiena imperială de oameni menită care să posedă dimi- scurt.Însă, numirea unui reprezentant local în calitate nuezeambele autonomialimbi , adică Basarabiei română şi rusă. Capodistria era pe calea de a se retrage din În privina utilizării limbilor rusă şi- serviciul Rusiei. Deoarece el avea. Înmisiunea , Ioande a română în cadrul Consiliului Suprem a fostşi coordona problemele referitoare la Basarabia, păstrată formularea cuprinsăsau în textul Regula mentului din , doar că în loc de conjuncia a fost scrisă conjuncia : „Lucrările în împăratul a poruncit ca această misiune să fie introdusConsiliul oSuprem ambiguitate se vor asupra executa modului în limbile de func-rusă atribuită Ministerului Afacerilor Interne, condus sau moldovenească. Această diferenă, care a Muraviov,de V.P. Kociubei. secretarul În comunicarea de stat I.A. Capodistriaoficială din a iulie , adresată secretarului de stat N.N. ionare a limbilor în cadrulşi Consiliului Suprem, interpreta,înclina balana exista în posibilitatea favoarea limbii de a folosi ruse. parale Astfel,l alrelevat regiunii că Alexandrucu sistemul I acomun dat această de administrare dispoziie cual dacă în cazul conjunciei , după cum sesau poate una scopul „de a69 uni. sistemul special de administrare ambele limbi, apoi în cel al conjunciei tendinimperiului -a posedaudintre limbi majoritatea o excludea membrilor pe cealaltă Consiliului. ca alternativă. Deci, pe parcurs, autocraia aristă manifesta- Desigur,Consiliul prioritate Suprem avea dispunea limba de rusă, doi pe secretari: care o a- de a revedea statutul pe care i l administrativeacordat Basarabiei ale imperiului. în vederea ■ integrării provin ciei, într un viitor cât mai apropiat, în structurile unul de limba rusă şi altul de limba română.67. În , funcia de secretar al seciei de limba română o exercita Toma Ioan Paninopulo

1 Mihailov. 2 ANRM,Potrivit F. unui2, inv. act 1, d. din 467, luna f. 153v-154; octombrie ANRM, , F. funcția 4, inv. 1,de d. 62, ispravnic f. 6. al ținutului Codru o exercita 3 -a

Anterior, la iulie , cu scopul de a supraveghea straja alcătuită din localnici, postată de lungul Prutului împreună cu cordonul de cazaci, Harting instituise funcia de revizor de frontieră, titularii desemnai fiind ofieri în retragere şi funcionari -ruşi ANRM, F. , inv. , d. , f. . Funcia respectivă a fost desfiinată odată cu introducerea instituiei de revizor inutal, Bahmetev comunicând în această privină, la iulie , Departamentului al II lea: „În legătură cu desemnarea revizorilor inutali,4 care au şi obligaia de , a supraveghea straja de cordon, să fie suprimate posturile de revizori speciali care existăК în prezent- ANRM, F. , inv. , d. , f. . 5 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 467, f. 354-355. 6 Ibidem, f. 355 356. , . , , , . . 7 ANRM, F. 4, inv. 1, d. 48, f. 19v. 8 ANRM, F. 17, inv.– 1, d. 117, f. 508. 9 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 467, f. 834v. 10

11 ANRM,Conform F. 2, actului inv. 1, d. consultat: 467, f. 470v. înştiinarea este adresată Poliiei oraşului Chişinău, iar în textul comunicării12 Ibidem se, f. menionează818. despre Poliia oraşului Chilia. 13 , К, p. 327. 14 n ruse te 15 , Î ş : я. К, p. 327-329.

66 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

16 Ibidem, p. 328. 17 din data de 4 august 1816, Bahmetev l- - f. 551v;Încă ANRM, F. 5, inv. 3, d. 104, f. 1). a desemnat pe Şpakovski în calitate de casier regional, instalându18 l în fruntea Direciei , Financiare din cadrul Guvern ului Regional ANRM, F. , inv. , d. , К, p. 331. 19 Ibidem, p. 331-332. 20 ANRM, F. 5, inv. 3, d. 104, f. 8. 21 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 467, f. 899-906v; ANRM, F. 4, inv. 1, d. 48, f. 14-23v. 22 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 467, f. 942. 23 ANRM, F. 5, inv. 3, d. 104, f. 12. 24 Aşezământul obrazovaniei oblastei Basarabiei. Dintr- Acest act normativ este cunoscut în istoriografie, conform traducerii de epocă, şi cu denumirea de un memoriu al lui Filip V. Vighel aflăm că proiectul acestui regulament a fost redactat de Kriniki, şeful Cancelariei Rezidentului- Plenipoteniar al Basarabiei laФ.Ф. elaborarea , proiectului (A. op. cit., p. 158). , în „ , , я,25 , p. . Potrivit, însă, afirmai ei lui A. Nacco, Kriniki, - şi a adus contribuia, vol. XXXV, principal nr. 27ă 357, p. 222. ., 26 ANRM, F. 3, inv. 4, d. 11, f. 1; ANRM, F. 17, inv. 1, d. 117, f. 668v.. , 27 , vol. XXXV, nr. 27 357, p. 224. 28 ANRM, F. 17, inv. 1, d. 119, f. 96v. 29 , vol. XXXV, nr. 27 357, p. 225. 30 Al. Boldur, Autonomia Basarabiei sub stăpânirea rusească în -1828, p. 33. 31 Ibidem, p. 61. 32 t lista

La iunie , Bahmetev a informat Consiliul Suprem al Basarabiei că el a aproba candidailor la funcia de deputat-a Pruncul în acest Consiliu, prezentată de- către mareşalul provincial al nobilimii dinF. 17, Basarabia, inv. 1, d. 119, în listăf. 1.000v). fiind incluşi următorii boieri: spătarul Vasile Ruset, comisul Ştefan Râşcanu, funcionarul33 de clasa a VII şi funcionarii de clasa a VIII a Zamfirache Ralli şi Feodosiu ANRM, 34 Consiliului. 35 Adică,L.T. Boga, în baza Lupta Regulamentului. pentru limba românească 36 ANRM, F. 6, inv. 8, d. 768, f. 106v-107 (stat - ANRM, F. 6, inv. 8, d. 873, f. 609v- …, p. . - 37 Filip F. Vighel (1786- personal din al lui Onisim Donică Iordăchescu; 27 ianuarie stat personal din al lui Onisim Donică Iordăchescu. 38 , funcionar rus, memorialist. În perioada noiembrie – 39 Gh. Negru, a deinut Limba postul română de viceguvernator în instituiile juridice al Basarabiei. şi administrative din Basarabia –1828) Ф.Ф. , яp. 1. я , p. . 40 Ibidem, p. 2. , în „Caiete41 Ibidem de istorie,, p. 1. , nr. , 42 Verhovnului Sovet Consiliului Suprem. 43 Delile dosarele. 44 ANRM, F. 3, inv. 1, d.– 1275, f. 1 2; Gh. Negru, op. cit., p. 2. 45 Cilenurile– membrii. 46 L.T. Boga, op. cit., p. 12. – 47 – 48 L.T. Boga, op. cit., p. 12. 49 Gh.De laNegru, Chişinău. op. cit., p. 2. 50 ANRM, F. 3, inv. 1, d. 1275, f. 20; Gh. Negru, op. cit., p. 2. 51 52 L.T. Boga, op. cit., inv. 1,Soobşcenie d. 1.275, f. –52-53.înştiinare. 53 p. . Traducere românească din epocă, extrasă de Leon Boga din: ANRM, F. , 54 Vigovor (rusism) mustrare. 55 Zasădateli amenzi. rusism – membru ales. În cazul dat se are în vedere membrii aleşi ai Isprăvniciei. 56 – 57 ObrazovaniaŞtrafuri – (rusism) constituire (se are Ostanovcă rusism – întrerupere. – în vedere Regulamentul din .

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 67

58 Prisudstvii (rusism) 59 L.T. Boga, op. cit., p. 14-15. 60 Ibidem, p. 15. – instituii publice. 61 ANRM, F. 302, inv. 2, d. 17, f. 72. 62 Ibidem, f. 73. 63 Despre Piotr V. Ku Note biografice. 64 Note biografice. 65 ANRM, F. 3, inv. 1, d.rik 224, vezi f. în 9. capitolul 66 ANRM,Despre F.Fiodor 3, inv. I. 1, Nedoba d. 1.300, vezi f. 263. în capitolul 67 ANRM, F. 3, inv. 1, d. 224, f. 9. Un timp, Toma Paninopulo a fost inginer hotarnic. 68 ANRM, F. 88, inv. 1, d. 50, f. 9v. 69 Ф

. , , în „, , № , p. .

Cosmina Marcela Oltean ■

68 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

■

p o e z i e

Aurelia B O R Z I N [Chiinu, Republica Moldova]

24 decembrie 1984, la A fost redactor- Născută la ClipaCăușeni, (2004- Republica Moldova. Absolventă-culturale a Facultății Moldova de (2014).Jurnalism Este și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova . şef al revistei de cultură deşi creaie Psihiatrie literară din C pentru .tineri „ și al revistei social „ doctorandăA în sociologie, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iași, cu o cercetar cu volumule pe NesomnSpitalul pentruClinic demenți i cu Premiulhișinău pentrufost volumul distinsă Pansamente cu Premiul. Institutului Cultural Român pentru debut în literatură ș Național al Ministerului Învățământului și Tineretului în domeniul Literaturii și Artelor

EsteVolume membră publicate a Uniunii: Nesomn Scriitorilor pentru din Republica demeni Mo(versuri)ldova. Pansamente (versuri) Chişinăul e o tabletă de ciocolată (versuri), Editura Vinea, De-ale viețuitoarelor (versuri), , Editura 2014 Prut ; Internaional,Soarele de acadea Chișinău, ; pentru copii), Editura, Editura Arc, Cartier,2017. Chișinău, ; București,Este ; EdituraCele Vinea, mai București, frumoase poeme din 2010 proză scurtă – PoeiChișinău, din Basarabia (antologator: Adrian Dinu-Rachieru), Noua poezie basarabeană (antologator:prezentă cu versuri în mai ■ multe antologii: selecie de Claudiu Komartin şi Radu Vancu, Dumitru Crudu ş.a.

ca-n cărţi

I- Apa şi visele, - impatia cu A supraveghea şi a pedepsi, am împrumutat Gaston Bachelard, de Foucault. elNe a- vrut să mi atragă s

am întâlnit să ni le restituim, am mai făcut schimb de câteva titluri, am trecut la beletristică, la literatură erotică. Ne aduceam unul altuia cări cu sacoşa, Dene vedeamla un timp mai nu des, ni le mult mai mai restituiam, des decât reuşeam să le citim, cările deveniseră doar un pretext. „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 69

ni le împrumutam pe un termen nelimitat, ni le dăruiam. Am făcut schimb de biblioteci cum am fi făcut schimb de case. Când am avut nevoie de unele volume împrumutate, plimbatul acestora pe drumuri niînapoi, s- căratul bibliotecilor în locurile de unde au fost strămutate a părut mai anevoios, ami- zis că mai bine ar fi să trăim împreună, îi ştiam în detalii configuraia minii, mi-am plimbat ochii, go mângâiasem odată cu atâtea cări pe filele cărora Am reconstituit drumul lui Marguerite Yourcenar ândurile, buricele degetelor. despre Marcus Aurelius, acare citit înainte cam tot de ce a citisese căsători, acesta. pardon, de a scrie

epistolare

Dra draga mai multora, mea. - ga mea, de fapt eşti ba nu, am dreptate, eşti draga - ihabaram n-mai tăiat un smoc de păr încâlcit, moale ca puful, permanent i se face câte unul la ceafă,-am auzitle adun pe toate într o cutiuă, am de ce mi se par preioase. MiEram- în faa computerului când te râzând- plină de exclamaii. am făcut vânt înspre camera- în care te jucai cu dădaca, să i fac observaie. -a crabii. Eram sigură-a plecat, că te te-gâdilă, te am urmărit prin crăpătura uşii, vă jucai cu mâinile de - După ce am pus în aceeaşi poziie, în patru labe în pătu, cuvinteleîmi băgam ei, mâinile te-ai uitat printre straniu zăbre la mine.amintindu mi întocmai Probabil - mişcările mâinilor ei, Te- - m-ai tras ila amtine, părut mi- lipsită de imaginaie. am luat în brae, m ai apucat- în stilul tău de urechi, Te-am dus la geam, geamulai umezit obrazul cu salivă, ca Duck TV, teerai- bucuroasă, dar nu într atât încât să râzi. i se pare la fel de interesant am aşezat- cu fundul pe pervaz, am urmărit porumbeii care se risipeau bătând din aripi, înălându se câiva metri, apoi revenind la pământ, am stat poate jumătate de oră aproape nemişcate, ca două pisici, nu ai dat semne de plictiseală. Câteodată, ca să mă fac prezentă, comentam vietăile pe care le cocoloşeam, le strângeam cu privirile de parcă am fi dorit să stoarcem tot sucul vieii din ele. Am avut senzaia că suntem două căpuşe singuratice.

70 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 probabil așa arată infernul

n-Bebeluşi care ipă de durere că le ies dinii, vrei- să dormi, pici pe tine de oboseală, ai putere nici să tragi gura cămăşii, să i dezveleşti- pieptul. Cu nasurile înfundate,teze calvarul cu acesta,diaree, febră, răcnesc agitai în jurul tău. Visezi că i alăptezi, ar trebui să înce dar bebeluşii urlă pe tonalităi tot mai înalte, îi caută cu gurile febrile sfârcurile prin întuneric,- trag de ele cu înverşunare. Spre dimineaă, când iubitul tău va da cearşaful la o parte ca pe o valvă în dorina de a dezveli perla trupului tău sidefiu, în locul unde ar fi trebuit să fii, bebeluşi îmbujorai, plini-dureroase, de satisfacie îi vor zâmbi cu dinii-au albi sup de lapte în lumină. Undeva prin aşternut va găsi sfârâind sfârcurile tale roş atât ai mai rămas, te t toată.

cimitirul Père Lachaise

Mergem cu harta în mână, citim nume de pe morminte. Îi zic să facem primul popas când îl găsim pe Balzac, cel care a visatscris Auréliasă devină. bogat din scris. El vrea să ne tragem sufletul lângă mormântul lui Nerval,

Ams- trecut pe lângă Delacroix absorbii de umorul unui ghid cu albumul pictorului subsuoară, S-a apropiat de cavou, ciocăneşte cu degetul în piatră, mimează o discuie cu defunctul. a aşezat lângă- bustul lui Nerval, eu lângă gardul împrejmuitor al mormântului-un lui grupBalzac. de vizitatori. NeI-am privim salutat faă pe nProust, faă, în pe patru, Apolinaire, pe Modigliani, pe Edith Piaf câteodată privirile ne sunt întrerupte-ar fi pe de s câte pe Baudelaire, înconjurată de oameni de parc cenă, cu mormântul acoperit de săruturile rujate ale cititoarelor. Am mers în lungul- peretelui pentru incinerai. AmM- găsit un coş cu ouă de ciocolată, am luat două. Când am coborât i am întins unul. a întrebat dacă aş vrea să fiu incinerată, Desigur,Apoi ne- mă tem de viermi. În schimb eu vreau să putrezesc normal. am comportat ca nişte nemuritori.

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 71

■

p r o z ă

Dumitru S I M I O N

[Preuteti, judeul Suceava]

la 2 iulie 1952 , comuna Suceava. A absolvit cursurile lii Militare a Născut , în satul Preutești 80). Preutești, județul Şco de Ofieri a Ministerului de Interne din Băneasa – Bucureștiavansat . Absolvent al Facultății de Drept Universității „AlexandruRăsfoind Ioan printre Cuza amintiri din Iași ( Din anul), Editura Cpână în anul a lucrat, 2013; în Jandarm Mireasmaeria Românăflorilor de ocupând câmp (roman), mai multe Editura funcții Cadrelor de execuție Didactice și conducere,, fiind2014; Obiceiuri,până Obârșii la gradul de colonel. Editura Cărți publicate: 2015; Seri de augustproză la Bălțătești scurtă adrelor), Editura Didactice, C Bacău , 2016; Blestemul Vălimărenilor (roman), Editura Cadrelor, Bacău Didactice , 2017; Dememorialistică, la Preutești la Sevilla (roman),Cadrelor Didactice,Editura Vasiliana Bacău, 98, 2017. ■ proză scurtă adrelor Didactice, Bacău , Bacău ’

vânatul

- - În tinerețile mele mă aflam într o -misiune de rutină, pe care o făceam, de regulă, lunar, la Bicazul Ardelean. Pașii mi- s au îndreptat către Școala Generală din localitate, unde aveam de rezolvat încă o problemă Nu-i nimic,de serviciu. i-am zis. În Zcancelarie m a primit o doamnă profesoară foarte simpatică, trecută de prima tinerețe, care mi a spus că tovarășul director este la oră și va trebui să aștept zece minute. calitate.− ece minute nu sunt un capăt de țară. − Vă rog să luați loc pe scaun. Vă servesc imediat cu o cafea, dar vă spun de la început că nu este de preten ii. − Mulțumesc. Nu trebuia- să vă deranjați, dar, dacă tot o faceți să știți că nu sunt-a recomandat, o persoană am cu ț În timp ce discutam s a auzit clopoțelul care. anunța pauza, și, în ușa cancelaria mi l tresărit și nu îmi venea să cred. Semăna- leit cu fratele meu, Emil, profesor și el de meserie și, culmea melecoincidenței, de serviciu. amândoi I- predau limba română După ce am terminat cafeaua, ne am retras în biblioteca școlii unde am discutat despre problemele - am povestit despre asemănarea izbitoare cu fratele meu și am- depănat tot felul de întâmplări, de parcă ne cunoșteam de când lumea, și din momentul acela am devenit prieteni. În clipa când i am- destăinuit că vin periodic la Bicazul Ardelean cu probleme de serviciu, mi- a și făcut propunerea să ne întâlnim pentru a ne cunoaște mai bine și să stăm de vorbă la o cafea. Într o zi minunată de vară, când am sosit la Bicazul Ardelean, prietenul meu m a întrebat când termin problemele de seviciu și dacă mă grăbesc să mă întorc în alte locuri, unde aveam treabă. 72 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

- -am plec spre Piatra- − Termin problemele de serviciu în trei patru ore și nu mă grăbesc. Mâine dimineață- mi propus să Neamț. −LaPerfect! ora cu pricina,Dacă este m-am așa, dusam ospre surpriză casa directorului,pentru tine. Necare întâlnim pe la patru după masă. − Cam așa ceva, am spus eu. Sper să rezolv toate problemele până atunci. locuia în apropierea obiectivului nostru, unde am găsit căruța cu doi cai, încărcată cu- toate cele necesare la stână: făină de porumb, sare de consum și droburi Da pentru oi, pâine, cheaguri și altele. − Plecați undeva, în vreo excursie? l am întrebat. − Dar, undesus pe mergem? munte, la stână. Uite! Aici, pe scaunul ăsta din căruță, este locul tău și te invit, cu tot respectul, să mă însoțești. - vacile.− − După cum vezi marfa și așa cum ți am spus, mergem sus, la stână, la munte, unde este tata cu oile și

− NuStai e puțin!nevoie. Dacă I- este vorba de așa ceva, să dau o fugă până la cooperativă să iau ceva de băut, așa cum știu că este obiceiul. eu. − - am luat rația tatălui meu: două sticle de afinată. − Aceasta este partea ta, dar vreau să contribui și − Ți am spus că nu este nevoie. - A dat bice cailor și am pornit liniștiți la drum, printre gospodăriile- sătenilor, urcând încet panta muntelui. După vreo oră de mers am ajuns pe munte, într o poiană desprinsă parcă din povești, pe mijlocul căreia, lângă un izvor cu apă deosebit- de rece, era stâna. ceaun. M am îmbrățișat cu bădia Mihai, tatăl directorului, cu care mă cunoșteam mai dinainte. Pentru că nu aveam prea mult timp am refuzat invitația lui badea Mihai de a sacrifica un miel pe care să l pregătească la Am băut câte un păhărel de afinată, am gustat din cașul și urda proaspată, cu pâinea și ceapa verde adusă de noi cu căruța, și am povestit tot felul de întâmplări. Am admirat îndelung un câine mare ciobănesc, La ce folosesccare stătea aceste mereu arme? în preajma l- lui bădița Mihai și care avea prinse, atât la piept, cât și deasupra gâtului, niște curele late, în care erau ce prinse folosesc? niște țepe mari din metal, asemănătoare unor ace. − am întrebat pe bădița Mihai. − Mă întrebați serios?- Nu știți la − Serios?Foarte serios! Nu am mai văzut până acum așa ceva. − Da.Tovarășe Foarte locotenet serios. major, armele acestea sunt una de atac și alta de apărare. − − Cele de la pie − Și cum le folosește Vânătul? Ăsta era numele câinelui. − pt le folosește atunci când se repede la lupi sau urși și sunt arme de atac. − Și cele de deasupra gâtului? - − Acestea sunt, așa cum am mai spus, arme de apărare. Atunci când ursul sau lupul atacă prada, întotdeauna încearcă să o prindă de după cap pentru a o trânti la pământ și a i sfâșia gâtul. m Am rămas mirat și de altceva: că aici, în zona de munte, oamenii dădeau la stână atât oile, cât și vacile, lucru care nu se întâmpla în zona noastră. Badea Mihai ne tot îndemna să mai servim din bucate și, la un oment dat,- a spus cu o ușoară ironie: - − Dacă nu vă place,- vânat nu am de unde -să vă pregătesc acum, deoarece aici lipsește cuptorul. Uitându mă la director, am dat de înțeles că nu pricep despre ce este vorba.- Bădița Mihai ne a lămurit: − Nelule, explică i tovarășului locotenent major cum stă treaba cu vânatul. − Hai să mai luăm un păhăruț de afinată, o bucățică de caș, de urdă, să mi mai fac puțin curaj și apoi voi povesti despre ce este vorba. Păi Mitică, cum să îți spun? Totul a pornit de la o întâmplare nostimă, petrecută cu câțiva- ani în urmă. De atunci, când cineva face mofturi la mâncare, imediat primește replica: „Vânat nu avem. - bu − Totuși, cum s a întâmplat? − Acum vreo- șapte opt ani în urmă mă trezesc în vacanța de primăvară- cu două familii de cureșteni, foști colegi de facultate cu mine și cu soția mea, la poarta casei, pe la ora nouă dimineața. Veniseră într o excursie și, în ziua respectivă, trebuiau să viziteze Piatra Neamț, seara să ajungă la Lacul Roșu, unde aveau- cazare, iar de acolo urmau să plece în Ardeal. Au renunțat însă la vizitarea orașului și au hotărât să vină la noi cu un autobuz ITA. Au stabilit cu șoferul să îi ia din Bicazul Ardelean în jurul orei cinci după amiază.

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 73

-

După îmbrățișările și pupăturile de rigoare i am invitat în casă, unde am început să povestim amintirist dinaceia timpul care ne-au facultății. calmat. Eu și soția, însă, intraserăm în panică. Știi foarte bine cum este la țară: pregătești mâncare, în principal, din ceea ce produci în gospodărie. Oile le- aveam acasă, iar tata și mama au fo veneau, tot ne descurcam noi cumva, zise tata. − EuStați rezolv liniștiți, problema, Anișoara s-a șiangajat Nelu! mama, Ce vă agitațicare s- așa? Doar n au venit regele și regina! Și chiar dacă

− a dus în magazia ei secretă și a scos o cutie de ness și niște măsline. - Trebuie să îți spun că tata are un verișor pe care îl aprovizionează cu caș, urdă, unt și miei de Paște. Acesta are o funcție importantă în Piatra Neamț. Este gestionar la un magazine de unde se aprovizionează ștabii de la partid- și de acolo mai procurăm cafea, măsline, ciocolată, preparate din carne, care nu se găsesc în magazine. − Pe moment, pregătește le câte o cafea și un păhăruț de afinată, spun eu. − Bine, zise mama.- Pentru o gustare îți propun două variante: ori facem- o omletă cu tochitură-am pututși cu brânză, ori un aperitiv clasic. Când am auzit o pe mama pronunțând cuvintele „aperitiv clasic, m a bufnit râsul și nu m abține: − Mamă, dar în ce constă „aperitivul clasic? −-E vorba de urdă- și caș proaspat,- că doar știi că avem din belșug, apoi câteva ouă fierte tari, tăiate în nedouă descurca. și presărate cu piper, câteva bucățele de slăninuță din podul casei și câteva măsline din borcanul lui taică tu, pe care și l a pregătit să l ia pe munte.-am Mai zis. am două pâini coapte acasă, așa că, zic eu, avem cu ce - − Merg -pe varianta „aperitivului clasic, i − Când pleacă? m a întrebat mama. − După amiază, pei? la ora cinci. − Perfect! Imediat trecem la treabă și pregătim masa de prânz. − Ce putem pregăt − Bucate alese, din producția proprie, a zis mama, dând drumul la un zâmbet. −-Și care sunt acestea? − Cât stai de vorbă cu ei și îi scoți la o plimbare prin sat, ca să își facă poftă de mâncare,-trei împreună cozonaci. cu taică tu și Anișoara, vom- trece la acțiune: sacrificăm o oaie dintre acelea sterpe și pregătim o pastramă la cuptor, apoi un cocoș și facem o zeamă pe cinste. Frământăm repede și coacem pâine și doi −LaȘi mas toate acestea s au întâmplat? - − Exact ca în scenariul pregătit de mama. a de prânz, bucureștenii mei mâncau pastramă și- se lingeau pe degete. La un moment dat, mi au făcut discret un semn- cu degetul arătător de la mâna dreaptă, ■ imitând apăsarea pe tragăciul unei arme. Solicitau, în acest felul acesta, puțin vânat și, uite așa, toată oaia, transformată în pastramă a devenit vânat. În plus, le am făcut și câte un pachet pentru[Fragment drum. din volumul Seri de august la Bălțătești]

tăurașul

- - la cele care se controlDupă m- ce mi am terminat treaba în oraș, m am îndreptat agale spre birou, meditând întâmplau în urbe. Nici nu am intrat bine pe poarta unității că subofițerul de serviciu de la punctul de a înștiințat să mă prezint de urgență la ofițerul de serviciu pe unitate. După momentul de uluialăam dedus- am dat filmul înapoi și nu numai- că bănuiam, dar aveam certitudinea asupra celor ce urmau să se întâmple, adică vizita în oraș a unor „organe superioare de partid și de stat, ținând cont de pregătiri. Asta o și din- faptul că, preț de de minute, cât am stat de vorbă cu cineva în fața primăriei, în instituție au intrat grăbiți toți conducătorii principalelor întreprinderi din oraș. Era limpede că ceva nu este în regulă. Mi am luat la revedere de la prieten și am plecat către birou.

74 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

- - În camera ofițerului de serviciu, căpitanul Radu Vișan mi a comunicat să îl sun-am de urgență, prin telefonul special, pe șeful- cel mare de la București. Am făcut comanda, iar centralista mi a comunicat că rețeaua este foarte ocupată și va trebui să aștept până se eliberează. Între timp, l tras de limbă pe ofițerul de serviciu și l am întrebat unde este comandantul unității. – A fost chemat de urgență la primărie, îmi răspunse acesta. Pentru mine era foarte clar de ce mă căuta șeful de la București și începeam să îmi pun ordine în gânduri și să găsesc răspunsurile cele mai potrivite la întrebările pe care le punea, de regulă, în asemenea-a dat situații. Așteptarea devenise apăsătoare, mai ales că am mai încercat o dată telefonul, însă centralista mi același răspuns: – Rețeaua este foarte ocupată, vă rog să mai așteptați! lungCa de să telefon treacă timpul, am înfiripat o discuție cu ofițerul de serviciu pe tema zăpușelii de afară care se năpustea peste noi pe fereastra larg deschisă. La un moment dat, liniștea a fost întreruptă de un țârâit Alo, da? . Nu era de la cel pe care îl așteptam, ci de la rețeaua obișnuită prin care se vorbea, de obicei, în exterior, cu orașul, așa-a auzitcum spuneamvocea centralistului noi. A răspuns de serviciu. căpitanul Radu Vișan. – Da, eu sunt. – Domnul căpitan Vișan? s – - – Domnule căpitan, vă caută soția la telefon. -a oprit, – Dă mi legătura! Ca să dau dovadă că sunt un om civilizat, am vrut să părăsesc camera, dar căpitanul m spunând Alo, Radu,că nu seare auzi mari vocea secrete femeii. de discutat și că, poate, între timp, îmi dă și legătura cu Bucureștiul. În cameră Da, era eu sunt.liniște, Ce așa s- că, fără voia mea, se auzea foarte bine, ceea ce veți afla în continuare. – – a întâmplat? – Știi că am fost plecată la Suceava-ai luat? pentru examenul de grad. Soția lui Radu lucra în învățământ și a susținut examen pentru obținerea unui grad didactic. – Și ce vrei să îmi spui? Că nu l – Ba da, și chiar cu nota . - ai felicita! – Felicitări!E ceva grav? – Mulțumesc, dar pentru ce s a întâmplat după aceea nu cred că mă vei m – -mi direct despre ce este vorba. – Așa și așa. – Cum vine asta, așa și așa? Spune – Radule, la întoarcerea- de la Suceava mă grăbeam deoarece știi și tu-l alung, că am darlăsat s- copiii singuri în casă. În Cumpărătura, o cireadă de vite traversa șoseaua.-o. Am oprit mașina și așteptam să treacă. La un moment dat, de mașină s a apropiat un tăuraș și, fără să vreau, am- claxonat să a speriat și a lovit cu capul portiera din stânga spate, pe care a înfundat - -i – Dumnezeule Doamne! Să îmi dai permisul până nu ți l iau cei de la miliție și îl vei vedea numai după ce repar mașina din salariul tău „cel mare. De câte ori ți am spus să ai grijă cum conduci, că mașina nu vioara cu care cântai la Liceul Pedagogic? - – DarCum cu ce ce s- sunt vinovată? De unde-am săexplicat! știu cum reacționează tăurașul? – Trebuia să fii prevăzătoare! Îți spun ce- s a întâmplat, de fapt, în realitate. – a întâmplat? Doar ți -a – Adevărul adevărat este următorul:- s a întâlnit un bou cu o vacă... Chiar în acel moment, când nu mă mai puteam abține, a sunat și telefonul- de la București, iar șeful m întrebat de ce sunt - așa vesel. Mi a comunicat că urmează o vizită- de lucru- a lui Ceaușescu în județul Suceava. După ce am pus telefonul în furcă, am plecat glonț la birou și l am sunat pe șef pe telefonul direct de P.S.: oraș, explicându i de ce râdeam, și el, cu■ simțul umorului, m a pus să i repet replica „tovarășului căpitan. Nu știu care va fi fost replica soției… [Fragment din volumul Promoția]

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 75

■ Valentin

şti CONSTANTINOV [Chiinu]

Alexandru Moșanu (1932-2017).

coordonate române Sfârșitul unei epoci

poate atunci la 27 august 1991 a crezut cu

adevărat că ea este posibilă, că încăe la Nistru odată românii prin tactica faptului împlinit vor pune lumii realitatea în faă – o Românie d eapână nu la Tisa. se vaDar produce.cu cât se îndepărta Spre final mai asemenimult de acel august , îşi dădea seama că degrabă

camarazilor de drum îl vedeai trist şi prin acest fatalism. El, care a rostit - Declaraia de independenă şi care a crezut că al doilea pas este aproape, conştientiza că n o să mai vadă o Românie unită în granilele fireşti, dar totuşi lăsa această bucurie celor care aveau să vinăe ori în politica românească după. Aşa cu toate-au preocupatmetehnele ei. de Pentru orice că altceva de cele numai mai mult nu de destinelepoliticienii unirii: noştri, pentru în a nu- ultima vreme, s -

i deranja pe alii, ce o să spună alii, care o să fie reacia altora ş.a.m.d. Parcă cineva ar dori la Dunărea- de Jos o Românie şi mai puternică. Ştia că întotdeauna ceea ce au făcut românii au făcut-o în pofida - „dorinei altora. Chiar dacă erau dezbinai, în Unul după altul, conform Republica unei legi Moldova. firești, neLa momentele cheie găseau soluia. N a fost să fie lasă7 decembrie și trec în 2017lumea s-a celor stins drepți di ctitorii celui de pentru această etapă. Unirea se face numai între al doilea stat românesc – două state libere, independente care obin în n viaă Alexandru-a urma delegării prerogativelor suveranităii mai Moşanu – primul preşedinte al Parlamentului multe beneficii decât în trecut. Ea se deosebeşte Republicii Moldova,-a dorit- care la august şi-a categoric de o anexare, cotropire, înglobare etc.red proclamat independena. Se sfârşeşte astfel o pentru că este făcută- binevol şi nesilit de nimeni.-alde epocă. Poate şi o altfel. Cu sigurană şi Atunci, în , a fost prea puin timp, dar c dorit ca cele două state româneşti să se unească că atunci ne au lipsit mai muli de mai repede. Dar ca un foarte bun istoric ştia că în Alexandru Moşanu, pe ambele maluri ale legile ei stă ca un grav fatalism – dacă ceva nu se Prutului. Pentru că mai apoi era deja târziu. Un întâmplă înseamnă că aşa trebuie să fie. Am năprasnic război de pe Nistru,erea declanşat Republicii la daradăuga pe car aici o multitudine de cauze obiective şi câteva luni de la declararea independenei, în subiective pe care- le conştientiza asemeni nouă, martie , terminat cu înfrâng e niciodată nu a dorit să le accepte. Moldova, avea să pună capăt oricăror speranei 76Dimpotrivă | „Revista română”, şi a dorit nr. dintotdeauna 1-2 (91- • primăvara Unirea şi-vara pentru 2018 un viitor mai bun alături de frai. Micul

- Restitutio Imperii , stat avea să revină în orbita Moscovei pe mai Moldova a ştiut să i găsească pe cei mai demni, multemuli aniacuze în eraucolo. aruncateAciunea lor de celor care atunci vreme,iar astăzi ştiina istorică din Republica Moldova începea cu Republica Moldova, iar cele mai care a înregistrat succese notabile în ultima – îi are- ca principali protagonişti pe foştii la sfârşitul lunii august aveau curajul să discipoli ai lui Alexandru Moşanu. declare statul românesc dintre Prut şi Nistru Aflându se la începuturile mişcării naionale,i prim conducereaindependent. Parlamentului A urmat reaciunea Republicii politică. Moldova, Drept Alexandru Moşanu a susinut şi sprijinit apariia urmare, la începutul lunii februarie - Asociaiei Istoricilor din Moldova, al căre prezinte demisia. Istoricilorpreşedinte dina devenit Moldova în anul a devenit . Iar unul în dintreprimii în frunte cu Alexandru Moşanu, avea să şi ani de după obinerea independenei, Asociaia - Cât, de departe de realitate- erau nostalgicii blicabastioanele Moldova. de frunte ale apărării demnităii şi vechiului regim aveau să arate anii următori, de promovare a intereselor naionale în Repu anii când doar în , PIB ul Moldovei avea să se- prăbuşească cu ,%. Acesta a fost preul-a Alexandru Moşanu a avut şansa încă din meninerii influenei Moscovei în spaiul pruto de tristă amintire, când Moscova încerca să nistrean.tot mai Alexandru rar, iar opiniile Moşanu saleşi în continuare de multe s ori distrugă în Basarabia tot ce înseamnă spirit implicat activ în politică, deşi vocea sa era auzită- românesc, să viziteze ara să facă aici cunoştină- cu cei mai de seamă istorici români. Avea să ignorate. Aşa a fost şi în anul , când-a alesforma pe înceapă o colaborare care avea să supravie iunea la care devenise preşedinte onorific prin uiască regimului de tristă pomină. A sprijinit şi cei câiva deputai pe care îi avea -a l acceptat susinut trimiterea la studii în România a Vladimir Voronin preşedinte al Republicii comunisttinerilor basarabeni. a fost ales Pentru membru merite de deosebite onoare în a Moldova. Consecvent-a costat şi hotărât foarte scump. n Retras activitatea ştiinifică, odată cu căderea regimului atunci compromisul care, după cum iarăşi a , , arătat timpul, ne deAcademiei romantici, Române. de care s-au folosit mai apoi din politica activă, Alexandru Moşanu în ultima Asistăm aşadar la sfârşitul unei epoci, făcută parte a- vieii a participat activ la mai multe maiconferine stringente ştiinifice, probleme simpozioane, legate mese de rotunde trecutul persoane mai puin, oneste. Totuşi, în pofida istoric,unde şi daa expus activ poziia cu privire la cele încercărilor reaciunii de a anula câştigurile-al doilea european al Republicii Moldova. statobinute ro atunci între anii şi , r şi de proecia unui viitor românesc şi Republica Moldova este astăzi cel de mânesc, în care limba de stat este româna Alexandru Moşanu a fost înainte de toate-i chiar dacă în constituie se cheamă altfel, iar în- profesor. A - ştiut să aleagă din numeroşii săite şcoli se învaă istoria românilor. Toate sunt discipoli pe cei mai buni pe care mai apoi să realizate de o întreagăoc de generaie frunte. căreia îi dato sprijine şi să i încurajeze să meargă mai depar răm mult. Iar în- această generaie,■ Alexandru pe linia adevărului istoric. Fiind profesor la Moşanu a ocupat un l Facultatea de Istorie a Universităii de Stat din Dumnezeu să l odihnească.

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 77

Laura GUANU [Iai] G.M. Cantacuzino și Ilinca Cantacuzino: o întâlnire peste timp a două generaţii

- -i Când întâlnești pe cineva care are patro nimicul Cantacuzino în mod automat începi să vorbești în românește. Cu artista engleză Ilinca Cantacuzino trebuie să schimbi rapid limba de conversație. Cu toate astea artista este profund Georgelegată deMatei rădăcinile Cantacuzino, ei româneșticel care a dat și culturii are o afinitate specială cu bunicul ei patern, arhitectul -a do- românești,vedit un incomparabil printre altele, teoretician o revistă al dearhitecturii, referință până astăzi, „Simetria, în paginile căreia s obiectul studiului dar și creator al atâtor clădiri care fac mereu arhitecților în devenire și nu adeptulnumai, participând unui modernism la restaurarea moderat, Mogoșoaiei, de un bun palatul mătușii sale Martha - Bibescu. A fost dgust desăvârșit, așa cum ne o dovedesc încă hotelurile Rex din Mamaia și Belona din Eforie,- ar încă multe alte clădiri pe care vă las plăcerea să le descoperiți în drumurile zilnice bucu reștene. După anii de închisoare din anii ’, ajunge să expoziție unde în cele două cărți obiect vedem lucreze pentru Moartea Mitropolia timpurie Moldovei, l- la Iași, unde- texte românești caligrafiate cu grijă de Ilinca. plănuia un ansamblu de clădiri de - inspirație Dacă cele de lucrări ale bunicului, expuse clasică. a împiedicat să și pentru prima dată, sunt pictură în ulei și ducă proiectul până la capăt, dar ne au rămas acuarelă pe hârtie, Ilinca folosește o tehnică totuși parte din ele în orașul pe care îl iubea atât mixtă, tuș și cărbune pe hârtie și piatră. de mult. A pictat mereu, dar mai ales în perioada Expoziția este un dialog al Ilincăi Cantacuzino ieșeană. Familia Cantacuzino a ținut să doneze cu bunicul ei. Un dialog început cu un deceniu în cinci lucrări din această perioadă Muzeului de urmă prin expoziția itinerantă „Legături de Artă de la Iași. Cu acest prilej am avut privilegiul sânge care după ce a parcurs România a avut o de a vedea expoziția „G.M. Cantacuzino și Ilinca ultimă oprire la Londra. Opera Ilincăi este Cantacuzinothe still point of– theo întâlnire turning peste timp a două scrierileprofund influențată l de arta bunicului ei, dar și de generaii, „În punctul fix al lumii 2rotitoare aprilie 2017. At filosofia practicată de acesta așa cum reiese din - world, care a putut poate fi linearui, cu sau teme ciclic. ca legătura dintre artă și fi vizitată în perioada martie – viață, lumina și întunericul, sensul timpului care Ilinca nu și a cunoscut niciodată bunicul still point eternul patern, dar personajul născut din poveștile momentNe explică ne- artista însăși: „În mijlocul bunicii ei, Sanda Știrbey, și din cele ale tatălui ei, procesuluime creativ, în acel - – arh. Șerban Cantacuzino, a făcut să se nască – am întâlnit. Ca urmare în munca fascinația pe care o are și acum această nepoată a pentru această expoziție m am regăsit pe artistă care iubește România și tot ce e românesc mine însămi lucrând continuu și relucrând 78deși | „Revista nu vorbește română”, limba. nr. 1-2 Vedem(91- • astaprimăvara și în-vara cercul, 2018 și noțiunea de „eternă întoarcere. Și am dat picturilor mele titluri din scrierile lui G.M. -ar dori ca Cantacuzino: Desenul e cugetare și pictura e vis aceste scrisori, pline de iubire pentru locurile (Scrisoarea 7) Drawing is thought, painting is faceți cât mai curând. Nepoata și dream; The One (Scrisoarea 7); Ori visul, vorbesc Ilinca de cel făcut cu –ochii deschiși (Scrisoarea 7) To copilăriei, pentru oamenii locului și pentru dream with your eyes open; Am căutat mereu rădăcini, să fieMicul studiate Prinț. Dincolo la școală, de subiecti- ceea ce de la început găsisem (Scrisoarea 1)– I Cantacuzino vede în aceste scrisori o combinație looked all my life for what I had already found, între Proust și right at the beginning. – vitatea unei descendente, toată opera scrisă a lui diG.M. Cantacuzino este importantă pentru cultura Și piesa- ultimă-a caremea: este A fi română,- dar aceste scrisori adresate prietenului înun spațiu diptic și reprezentând în timp (Scrisoarea cercurile 10) – simbolizând To be, so n copilărie, scrise pentru a împărtăși amintiri viațatotally, bunicului both in space meu &mutându time se într într o grea perioadă a vieții lui și a întregii Scrisorile– către Românii, ne spun mai ales că dragosteaA fi în pentru spațiu aiși Simon .- întăi timp. și pentru ■ pământul acesta este veșnică și nu Referințele Ilincăi sunt din ține seamă de accidentele istoriei. , pe care dacă nu le ați citit trebuie să o Florin FAIFER [Iai] Reflecții vesele și triste la un talcioc moldovenesc

S- să-mi spui: nu-i scopul vieții această activitate. Dar timpul trece... tu tragi de tine, făcându-ți meseria. Eu or fi obișnuit frații noștri de peste Prut cu însă... Nici la Academie, cu atât mai puțin aici, în greul, cu năpasta, dar când mă gândesc la bișnițăria asta. Tu ai și nu numai tu, ci majoritatea soarta lor mă trece, așa, un fior de înduioșare. intelectualilor de acolo) ceva mai mult de 200 $ pe Ce fibră au de rezistă? Câtă speranță va fi fiind lună. La noi se primește $ pe lună. Eu aveam la în sufletul lor? Academie 7 $. Aici am 50 $, dar minimum de consum careScrisoarea i- ce urmează reflectă, atât cât e $. Deci nu se poate nici supraviețui. Plusează și îngăduie o confesiune epistolară, pătimirile prin degradarea. Luna asta mi s-au scos 93 lei din salariu doctoratul.a fost Numele dat să treacă ei Veron unei cercetătoare de la pentru zilele lipsite, când am fost foarte bolnavă. Judecă și tu dacă se poate trăi aici și încă judeca Chișinău, care își pregătea, în amarnice condiții, - - – ica Bâtcă. normal... Scuză mi ieșirile depresive. Nu trebuia să ți spun. N-am s-o mai fac. Cine sunt eu pentru tine?... O vânzătoare de bâlci, care se obrăznicește, sunân- Bunul meu Florin, du-ți? Suntem sortiți exterminării aici și nimeni nu Mi-am mai permis această formulă posesivă... ne va ajuta cu nimic... De spaima disconfortului Să nu te supere. Sunt, evident lucru, la talcioc. personal, de nevoința implicării în viața altuia, de Încerc să-ți încropesc o scrisoare, căci acasă nu mai dragul liniștii personale... Asta-i dura realitate. am putere de nimic, când ajung. Sunt frântă de De fapt, aș fi vrut să-ți scriu altceva. Ai adoptat oboseală și de boală. Azi e joi și m-a surprins un autoabandon pe care, chiar dacă ți-l înțeleg, nu prezența Maricicăi: venea sâmbăta!, e frig, ți-l pot și aproba, nici accepta. Mă doare sufletul, cumpărători nu sunt. E pustiu în bazar. Doar cum nu se poate spune. [...] distribuitorii. Eu, zgribulită în chioșcul meu, gândesc Curând e ziua ta... Floriile sunt anul ăsta după ea. la tine, scriindu-ți. Aș vrea să fim împreună, dar, sigur că da, n-o să fim. Să mă ierți, te rog, pentru că am intrat, iarăși Vei găsi tu ce să invoci. și bani, și tratament, și inoportun, cu telefonul în casa ta. Și pentru prietenine, și soră, și cumnat, și orice, doar să nu momentul de slăbiciune și disperare. Vezi tu, e ușor vii. Lipsa scrisorilor tale și a ta mă face să-mi fac eu

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 79 concluziile mele, care, cu siguranță, sunt eronate... atunci când îți citesc cărțile, mă cearcă sfâșietoare Da! Rarele dar foarte așteptatele telefoane, pe care mișcări de suflet. Sunt indicibile... Tu sfârșești mi le dai, mă bucură, mă întăresc, mă mobilizează, interviul cu mărturisirea tristeților tale, care sunt chiar dacă facem schimb de nimicuri. Cred că ele îmi „fața ascunsă a existenței mele”. sunt unicul suport moral acum pentru mine. Copiii Mi-au dat lacrimile: eu, de fapt, doar această sunt cu totul aparte. Ei ne sunt mereu și suport, și latură a vieții tale o cunosc... Te știu doar trist, mobil, și deznădejde. chinuit, uneori irascibil, preocupat, chiar nemul- De multe ori mă întreb de ce nu vrei să-l cunosc țumit, dar muncind enorm. Tu crezi că eu nu-mi dau pe Laurențiu. Aș vrea să-ți văd băiatul, să vorbesc cu seama cât muncești?! Sigur că înțeleg, că nu ai nici el. Vreau prea mult? (Mi-au înghețat mâinile și nu timp, nici chef de plimbări, fie chiar și pe plaiuri mai pot să scriu. Voi continua, poate acasă, dacă voi basarabene.[...] mai avea forțe, dacă nu, voi expedia-o așa cum e. Despre problemele mele, care au venit chiar azi ca Nădăjduiesc să mă ierți. o viitură peste mine, nu-ți mai spun. Unul Dumnezeu Chiar acum (am luat-o cu mine la slujbă! ți-am îmi poartă zilele... văzut poza în „Convorbiri literare” mi-a adus-o de V. la Iași Pavel Balmuș și m-am emoționat foarte tare. 30-31 martie 2000 E o poză recentă și ești îmbrăcat cu bluzonul cu care Chișinău ■ ai fost la noi... Ești trist și chiar răzvrătit. [...] Chiar și

Mircea COLOENCO [Bucureti] Toni Hulubei Macovei: demersul poeziei scriptural sangvine

De la prima carte de poezii a D-nei Toni

singularitatea cărților sale de poezii, pline de HulubeiCurcubeie Macovei în noapte licențiată în Filologie a orgolii deturnate de învelișuri stilistice originale, Universității „Alexandru Ioan Cuza din Iași – și de menționat care nu au primit „botezul- Zodia Leului, 2006;, Flori citită de Mătase împreună, 2007; cu vreunei ședințe de cenaclu literar! celelalteSerenada din în seria Re Minor scoasă pentru la Editura greier Junimea solo, 2011; din Trăirea spiritualizată a poetei este o deli IașiRochia de vorbe, 2014), am constatat un fluid berare de retorică interioară pe urmele unori - frământări din - experiențele proprii, traversând turile poet tinuu revitalizant inocent hiatul îndoielii, suferințe și bucuri optimist melancolic, în care motivele și struc absconse, într un program poetic tranșant: ice se diversifică con „Copile,/ cu ochi de culoarea strugurelui- copt,/ și seCu adună/coagulează aceste spuse, m-am asemenea oprit launei volumele spirale undeva, în adâncul pădurii,/ este tufa de mure/ Rochiaduble îndreptată de vorbe spre zenit.Scrisori la Post-Restant Numaice poartă de parfumul n-ar fi sufletului p tău.// Mi e- dor și - (așChemare vrea/ ca iarăși codrul să vină- spre mine.// com și rea târziu./ De n ar fi! Prefață de Mioara Valentina Ion, Editura Sed ; „Când am plecat,/ Ți am lăsat rochia- Libris, Iași, , pentru că sunt marcate verde,/ de alge marine,/ cu care am fost/ când de liberulPoeta arbitru a locuit/ al senectuții artistice, pe care le înotam cu disperare/ către tine.// Pe o piatrăe salcie ți prezint în comun. Consulate am lăsat. Rochia rochia de luminoasă,/ vorbe). strălucitoare,/ de trăit în medii de excelență,a curcubeie și rochia aurie/ din flori d câteva- decenii, la Ambasade/ – -trans-alături autoscopictârzie interiorul corporalist al unui material de soțul său, un distins diplomat de carieră, l Textul poetic, scris fără complexe, cercetează- rându i scriitor român – în țări euro atlantice, de culturi elitiste și nu numai, fără a fi existențial și recognoscibil din arealul senti 80ruptă | „Revista de cele română”, naționale. nr. 1-2 ( Așa91- se • primăvara și explică-vara mentalist 2018 de parc mitic, redat, însă, ca intertext:

- - - ,/ cu „Cerul se limpezise,/ se stinsese și larma co încuietoare nouă./ Grădina i plinăPost-Scriptum de flori,/ de). piilor/ ce alergaseră bezmetici,/ ca niște fluturi,/ fluturi și albine/ și-o eu/ scrisoare: osă v aștept Antonica.) în prag Este o în jurul Obeliscului cu lei.// Plecaseră la culcare drag/ și brațele deschise. o dată cu ei/ și mingile, cățeii de pluș și Semnează ca într - trotinetele.// Stau pe bancă, alături de Iacob ordine ritualică realizată din ipostaza infantilă, Negruzzi./ Printre brazi răsare luna/ și liniștea surprinzătoarePoeta a recurs în forme rar neoclasice, la forme deintegrându expresie vioare,/se lăsase/ concertul peste Grădina de august,/ Copou.// cu Șicare atunci,/ micii se textual autonom în conștiința colectivă. atunci,/ a început din toate colțurile concertul-am de e tradiționalistă rimă, ritm, metaforizare, fără a cântăreți/nt doar își pentru încheiau mine. stagiunea,/Concert la încare Grădina m versuri.sacrifica autenticitatea poematică, aprofundând alăturat,/Copou). fiind și eu,/ de o vreme,/ un greier/ c cu grație discursul monodic în fiecare volum de câ poeta s- -o prozatoare cu o dispersat congruient, poeta descrie un halou cu Dar dincolo de meridianul incantațiilor lirice, În alt cadru, în tentațiile sale luciferice a dedulbat într - vremetematică ce Omul/ bogată personaj prin seninătatea este concret/ subiectelor abstract, sionalalte semnificații se derul de iradiere semantică,- în care preferate, cu un Eu personalizat concret, în- discursul poetic proiectat în plan pluridimen ează, totuși, într un spațiu-solist închis la condusTotul de pare idei/ aiurit:indealuri/ sugestia morală/ unei ordine lumi juri de ca realitate: „Și ce frumos era concertul în Re didică, cultivând binele/ frumosul/ adevărul. minor/ cu sala- plină,/ cu tine, prim violină,/ și eu valsând în vis/ cu pași ușori de ncolo de cuvinte, întâlniri în oglindă, periplu balerină./se- Și s a pornit să tremure pământul/ și existențial în căutarea celuilalt între efemer, lumea începu să țipe/ Ieșiți!/ Fugiți!/ Și toți occidental.eresuri și basme, venind din tradiționalismul salveze./ngrămădiră Se- către uși./ Cu glas de tunet,/ interbelic și suflul expresionist postmodern-o clepsi- răsună o voce:/ Opriți!/ Vin pompierii să ne aud cum vin în grabă,/ călcând cu Timpul este filtrat/ drămuit printr imperturbabcizme grele pe marmora albă/ la Ateneul memorialistedră specială, privind discursul remember epic luând la anii formă de liceu de Român./ Iar tu, furat de muzica celestă,/ roman, scenariu de telenovelă ori de pagini singur spectator.il cântaiConcert în sala). goală/ concertul în (Între primăveri și toamne, 2012) sau privind Re minor/ pentruScrisori violă la șiPost-Restant orchestră./, structurat Cu mine, de la Colegiul Național „Oltea Doamnă din Iași Primul cuvânt; Petale în vânt (Havana, ultimul bal În volumul dar vremurilorsaloanele consulare valuri (Povești în ambient din ceașca de excelență de cafea, în două cicluri și , dar și impasibilInelul la ale cu mai elaborat, poeta dialoghează cu Sinele, - ametist (ed. I, 2013; ed. II, vol. 1- mai ales și mai des cu mama, în cutuma eroul. este Altceva un alter reprezintă ego al autoarei... romanul familială: „Mamele nu mor niciodată!/ Ne naș- Revenind la p , , în care tem cu răsuflarea/ fierbinte a mamei/ asupra noastră./ În ceasuri grele/ gândul ni se în oetă, în paralel cu scrierile- dreaptă/ către ea./ Iar când ne pierdem,/ dorim programetice în proză, vocea ei tonică de lirică- din nou/ să fim copii,/ în brațe să ne ia/ și să spontanăconstituie un corolar de mare respon- plecăm/ cu răsuflarea ei firbinte/ peste noi./- sabilitate poetică, civică și mistică: „ÎnPrimul momen cu- Sunt stâlpul casei/ de care suntem legați/ cu fire televânt ). de mare cumpănă,/ strig involuntar MA nevăzute./ Sunt resemnate,/ tăcute,/ sacri MĂ!/ O identific cu Dumnezeirea! (ficate,/Veșnicie iubite/ și, uneori, uitate./ Sunt legătura noastră/ cu Iisus!/ Niciodată!/ Mamele nu mor! Astfel, discursul său oximoronic se răsfrânge- . Special, poeta a adăugat,- la finele concomitent în actul poetic și în cel existențial ca ultimului vers, cuvântul Vatican. Spre știința, trăire nativă pură. Nu are concurență deocam- unde a fost scrisă/ inspirată. Nu și uită -am nici datăilor. printre sufletele feminine... surate, nici tatăl: „Când veți veni,/ veți regăsi vișinii/ mai printre subiectivismele exclusive ale... însura înalți, mai stufoși,/ mai plini de rod./ I ț însoțit/ cu o magnolie/ gingașă, albă, frumoasă,/-am pus Este vorba de o piatră rară ■ deja personalizată cum era mama odată./ Scârțâitul portiței, tată,/ a care își are locul distinct în edificiile/ tratatele de amuțit/ de când am meșterit/ și istorie ale literaturii române. „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 81

■

agenda ASTREI

Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”, ediția a XXI-a, iunie – august 2017

Aj -

unsă la a XXI a ediie, Tabăra de cultură şi civilizaie românească „Acasă la noi reprezintă pentru Asociaiunea ASTRA, pentru susinătorii programului şi mai ales pentruASTREI participani, un prilej de mare emoie românească.- Cu această ocazie, copiii şi tinerii români din teritoriile românești aflate în prezent în afara granielor României se bucură de activităile iniiate şi organizate de despărămintele din România şi de organizatorii din-i graiul,localităile dar pegazdă. care Pentru muli dintre beneficiari, taberele organizate în diferite zone ale României constituie o ocazie unică de a se bucura de frumuseile naturale şi valorile spirituale ale unei ări pe care o simt aproape,- vorbindu nu au avut prilejul să o viziteze. Invitaii se bucură de toată grija organizatorilor, interesai să le îmbogăească cunoştinele de istorie, de geografie, de cultură şi de civilizaie românească, să i sprijine în perfecionarea limbii române, prin itinerarii culturale specifice. - Iniiată de la Iaşi, în anul , sub înaltul patronaj al Guvernului României, prin Ministerul Educaiei şi Cercetării şi al Asociaiunii ASTRA, prima ediie a Taberei s a desfăşurat la Dezna, în judeul Arad. Din , în condiiile în care nu a mai primit susinere financiară din partea organismelor guvernamentale,- Asociaiunea a stabilit propria strategie pentru continuarea- şi desfăşurarea acestei activităi. Astfel că, din acel an, grupurile de copii şi tineri sosite din afara ării au devenit oaspei ai familiilor astriste din localităile unde s a desfăşurat Covasna- tabăra. O importantă contribuie au avut o despărămintele din Transilvania care, la fiecare ediie, au primit sute de copii şi tineri români însoii de dascălii lor. Putem enumera aici despărămintele Năsăud, Alba Iulia, , Harghita, Bistrița, Sibiu, Sebeş, Făget, Buteni, Săcele , Braşov, Bacău, Baia- Mare, Şomcuta Mare, Seini, Satu Mare, Tg. Lăpuş, Cluj, Dej, Orăştie, Câmpeni, Aiud, Beclean, Botoșani, Arad, Zlatna etc. calculatoare.O bună impresie au făcut oficialităile locale, dar şi familiile care i au găzduit pe copii, prin implicarea activă în susinerea programului şi donaiile de rechizite şcolare, manuale, cări, dicționare, sume de bani şi

Toi cei care au luat parte la activităile Taberei de cultură şi civilizaie românească „Acasăne un la vestit noi auloc avut de pelerinaj, ca punct de plecare, pe teritoriul României, capitala culturală a țării, Iaşul, despre care Nicolae Iorga spunea că „este înainte de toate o biserică, biserica bisericilor pentru trecutul nostru. Pentru vizitatori, Iaşul7 rămâ oraş al culturii şi al renaşterii naionale. (RepublicaGrupurile Moldova) invitate anul acesta la Tabăra „Acasă. la noi au însumat peste de invitai originari din: Strășeni, Florești, Gura Căinarului, Anenii Noi, Mereni, Criuleni, Hârtopul Mare, Ialoveni, Bardar, Molești, Selemet, Tănătari , Cernăuți, Herța Ucraina - Tabăra asigură acestor tineri posibilitatea de a vizita România, de a conştientiza faptul că de o parte şi de alta a- Prutului şi în jurul granielor României trăieşte aceeaşi naiune, de a cunoaşte istoria naională,I- de a şi perfeciona limba română, de a comunica cu tinerii din alte zone, precum şi cu gazdele, de a participa la diferite activităi cultural educative festivaluri, hramuri, drumeii, hore, nunți, reuniuni, conferine etc.. Ediția a XX a a Taberei-a „Acasă XXI- la noi a fost coordonată de prof. Areta Moșu, vicepreședinte al Asociațiunii ASTRA și președinte al Despărțământului Iași. DespărțământulLupșa jud. Alba ASTRA. Beneficiari „Mihail Kogălniceanu Iași mulțumește tuturor susținătorilor celei de Organizatora ediii și a susținătorTaberei de: Cultură şi Civilizaie Românească „Acasă la noi: Persoane implicate : membri ai Cercului ASTRA Florești Republica Moldova, pers.. Primăria Comunei Lupșa primar Dănuț Vasile Bârzan. : prof. Maria Cioica președinte DespărțământulCluj-Napoca .„Eugen Beneficiari Hulea: me Alba Iulia, ec. Ioan Străjan Fundația „Alba Iulia Decembrie pentru unitatea și Organizatorintegritatea României.și susținător Persoane implicate mbri ai Cercului ASTRA Molești, raionul Ialoveni, Republica Moldova pers.. : Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului. : pr. drd. Adrian Iușan Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, prof. Svetlana Catan preşedinte Cercul ASTRA Molești, prof. Silvia Boboc Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu Iași. 82 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Maliuc (jud. Tulcea). Beneficiari -a (Republica rs.). Organizator și susținător Mihail Milea). Persoane implicate : laureați ai Concursului de pictură „N.N. Tonitza, ediția a XII Moldova(Cruglic), și ec. România, Cristina Bejenaru pe (De : Fundația pentru copii „Sfântul Sava de la Buzău pr. prof. dr. Gledin jud. Bistrița-Năsăud: prof.. Beneficiari Mihai Zaiț: președinte Cercul de pictură „N.N. Tonitza Iași, prof. Lilia Cazacu spărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu Iași. Organizatori și susținători: Centrul Pahomie de la membri ai CentruluiPersoane implicateBucovinean: de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți Ucraina, pers.. Cultural „Sf. Gledin, Parohia Gledin. pr. Ioan Țițieni, prof. Iurie Levcic DirectorulRebra-Parva Centrului (jud. BucovineanBistrița-Năsăud de Artă. Beneficiari pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți. Organizator și susținător Rebra- Persoane implicate: membri: ai Pr. Despărțământului Iuliu-Marius (Maxim) ASTRA Morariu, „Petre Ștefănucă prof. Vera Ialoveni Balan și ai Cercului ASTRA Bardar, Republica Moldova pers.. : Mănăstirea Sf. Ap. Petru și Pavel Parva stareț pr. Chiril Zăgrean. preşedinteBucurești, Despărământul -24 iulie 2017 ASTRA. Beneficiari „Petre Ștefănucă: membri Ialoveni, ai prof. Parascheva Țuțurman Despărțământul ASTRA raionul„Mihail Kogălniceanu Anenii Noi, Republica Iași. Moldova (25 pers.). Organizatori și susținători Despărțământului ASTRA „Alexandru Boldur Anenii Noi, : DespărțământulPersoane implicate ASTRA: Prof. „Mihail Dia Kogălniceanu Iași, Cercul ASTRA București, Școala Centrală București, Liceul Teoretic „C.A. Rosetti București, Biserica Ortodoxă Română,nenii Noi). Seminarul Teologic Ortodox București, Biserica Icoanei. DariaÎntorsura Stoicescu Buzăului președinte jud. Cercul Covasna ASTRA. Beneficiari București, Octavian Zelinski președinte Despărțământul ASTRA „Alexandru Boldur A Organizator și susținător lui. Persoane implicate : membri ai Despărțământului ASTRA „ Răutului Gura Căinarului, raionul Florești, Republica Moldova pers.. : Despărțământul ASTRA „Buzăul Ardelean Întorsura Buzău : prof. Corina Bărăgan Sporea președinte Despărțământul ASTRA „BuzăulSebeș Ardelean jud. Alba Întorsura. Beneficiari Buzăului,: membri prof. Olga ai DeLeșenco preşedinte Despărământul ASTRA „Doina Răutului Gura MoldovaCăinarului. (23 pers.). Organizatori și susținători Persoanespărțământului implicate ASTRA: drd. „Mihail Mihai-Octavian Eminescu Strășeni, Groza Republica : Primăria Municipiului Sebeș primar Dorin Gheorghe Nistor, Despărțământul ASTRA „Vasile Moga Sebeș. președinte DespărțământulBotoșani. Beneficiari ASTRA „Vasile Moga Sebeș, prof. Claudia Nestor preşedinte Despărământul ASTRA „Mihail OrganizatoriEminescu Strășeni. și susținători: : membri ai Cercului ASTRA Persoane Selemet, implicate raionul Cimișli: Florina, Egner,Republica prof. Moldova dr. Corneliu pers.. Filip Primăria Municipiului Botoșani primar Cătălin Flutur, Despărțământul „A.T. Laurian Botoșani,Barcani Colegiul (jud. Covasna) Național . „A.T.Beneficiari Laurian Botoșani. Moldovapreședinte (22 Despărțământul pers.). Organizatori „A.T. Laurian și susținători Botoșani: , Tatiana Bădan Cercului ASTRA Selemet. coala : membri Persoane ai Cercului implicate ASTRA: Hârtopul Mare, raionul Criuleni, Republica Primăria Comunei Barcani primar Gheorghe Marin, Ș GimnazialăZlatna (jud. Barcani Alba)director. Beneficiari prof. Cătălin Petcu. prof. Lidia Cioban președinte Cercul ASTRA OrgHârtopulanizatori Mare. și susținători : membri ai Cercului ASTRA Florești, raionul Florești, Republica Moldova pers.. : Primăria Zlatna Persoane primar Silviu implicate Ponoran, viceprimar Nicolae Clonța, Despărțământul ASTRA „Ampeia Zlatna ec. Melania Forosigan, Fundația „Alba Iulia Decembrie pentru unitatea și integritatea României ec. Ioan Străjan. : ec. Melania Forosigan Despărțământul ASTRA „Ampeia Zlatna, ec. Ioan Străjan Fundația „Alba Iulia Decembrie pentru unitatea și integritatea României, prof. Maria Cioica președinte Despărțământul ASTRA „Ovidiu Hulea Alba Iulia, prof. Valeria Mihăilă DespărțământulVințu de Jos jud. ASTRA Alba „Mihail. Beneficiari Kogălniceanu Iași, Vladimir Gutium, Zenaida Mandalac președinte Cercul ASTRA Florești. Organizator și susținător (primar Ion Iosif Josan). Persoane implicate: membri ai Cercului ASTRA Tănătari, din cadrul Despărțământului ASTRA „Valul lui Traian Tighina, Republica Moldova pers.. : Primăria Comunei Vințu de Jos : prof. Maria Cioica președinte Despărțământul „Eugen Hulea Alba Iulia, ec. IoanBistria Străjan-Năsăud Fundația. Beneficiari „Alba : Iuliamembri Decembrie ai Cercului ASTRA pentru Mereni, unitatea Republica și integritatea Moldov aRomâniei, (30 pers.). inOrganig. Lidiazatori Jubea și preşedintesusținători Despărământul ASTRA „Valul- lui Traian Tighina.

: Consiliul Județean Bistrița Năsăud, Despărțământul ASTRA Năsăud președinte prof. Ioan Seni. lica Moldova) membri ASTRA, s-au odihnit de elevi din Florești și Gura Căinarului, raionul Florești și din localitatea Selemet, raionul Cimișlia Repub Sportului – la Centrul de Agrement din Sulina, județul Tulcea, în cadrul Programului de TabereLocurile „ARC au al fost Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, realizat în colaborare cu Ministerul Tineretului şi – Guvernul României. repartizate de Consulatul ■ General al României la Bălți consul general Mihail Baciu și de Ambasada României în Republica Moldova ambasador Daniel Ioniță, cărora Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu Iași le aduce sincere mulțumiri.

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 83

Tabăra de cultură şi civilizaie românească „Acasă la noi”, ediția a XXI-a, iunie – august 2017

Tineri din raionul Ialoveni

în vizită la Năsăud

Un grup de de elevi şi cadre didactice ai Despărământului ASTRA „Petru Ştefănucă” Ialoveni și ai Cercului ASTRA Bardar, în drumul spre mănăstirea Parva, judeul Bistria-Năsăud, s-a oprit la Iași, unde a fost primit de membri ai Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu”. La mănăstirea Parva au fost întâmpinai de părintele dr. Maxim Morariu şi de doamna profesoară Ana Filip, președinta Cercului ASTRA din Salva. În drumeiile organizate pe tot parcursul taberei au vizitat numeroase obiective cultural-istorice din județul Bistrița-Năsăud, fiind însoii de domnul profesor Ioan Seni, președintele Despărțământului Central Năsăud şi de doamnele Floarea Pleş, Rodica Fercana și Parascheva Țuțurman. Se cuvin aduse mulțumiri părintelui stareț Chiril Zăgrean pentru ospitalitate şi pentru darurile oferite elevilor basarabeni.

84 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Tabăra de cultură şi civilizaie românească „Acasă la noi”, ediția a XXI-a,

iunie – august 2017

Tineri din raionul Ialoveni Cluj-Napoca

Cercul ASTRA Molești în tabără la

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 85

raftul cu cărți ■

Olga ARAM În Onoarea profesorului

Demir Dragnev

Orizonturi medievale şi moderne în istoria românilor. Economie, societate, politică, cultură, istoria ştiinei. În Onoarea profesorului Demir Dragnev Chișinău , Academia de Ştiine a Moldovei, 2016

Volumul Orizonturi medievale şi moderne în istoria teritoriul Imperiului Rus în secolul al XVIII-lea – românilor naiunea română

, editat în onoarea profesorului Demir , din care reiese că poporul dintre Dragnev, reuneşte studii şi articole de istorie Carpai şi Nistru are „adevărata sa identitate subiectelemedievală abordate şi modernă. de-a De lungul menionat carierei şi prodigioas faptul căe naională şi „este vorba de identitatea românească a studiile reunite în volum se referă în mare parte şi la carpato-danubiano-pontic:moldovenilor. Articolele De ce ce urmează ruşii nu susin, au devenit de bilingvi,asemenea, sau ideea cum identităii a fost impusă populaiei limba din rusă spaiul în depeisajul însuşi istoriografic ilustrul istoric al Republiciişi profesor. Moldova Astăzi, istfiindoricul unul şi Basarabia. Prevederile „Aşezământului” organizării profesorul Demir Dragnev ocupă un loc aparte în Basarabiei din şi din (Gheorghe Negru), -24), Gheorghe Cojocaru, Politică şi naionalitate: recensământurile din Imperiul dintreDirectorul principalii Institutului protagonişti. de Istorie al Academiei de Austro-Ungar (Ioan Bolovan, Crinela Elena Holom, În primele pagini p. Marius Eppel), Raporturile dintre autorităile ariste şi comunitatea armenească din Basarabia cazul recon- Ştiine a Moldovei, vine cu un scurt istoric al biografiei struciei bisericii armeneşti de la Cetatea Albă (Ion şi trece în revistă activitatea ştiinifică a profesorului Imaginea Celuilalt. Chişinăul secolului al Demir Dragnev. Ascendena domniei sale pe terenul XIX-lea în viziunea călătorilor străini. Stereotipuri şi istoriografic şi notorietatea sa ca om de ştiină sunt o interpretăriGumenâi, „dovadă a talentului şi dăruirii cu care istoricul Demir Dragnev a studiat şi continuă să studieze problemel- e Lucia Sava sunt contribuii importante din domeniul istoriei medievale şi moderne a în careA II-a este parte, abordată Economie problematica şi societate originii,, vine cultur cuii şi o privireprincipatelor la Vocaia române cercetării şi a Europei în opera de ştiinifică Sud Est a a identităii naionale. profesoruluireprezentate prin Demir cele Dragnev de lucrări ştiinifice. Cu societateaimportantă secolelor serie de XV-XIX articole (p. ce 89- reprezintă o amplă , Valentin Tomule scercetare a diferitor aspecte cu privire la economia şi argumentează indispensabilitatea academicianului în , cuprinzând cercetarea ştiinifică a istoriei medievale: „a confirmat ubiecte cu referire la populaiile satelor mănăstireşti, destul de ferm şi argumentat, prin numeroasele sale comunităile din cadrul târgurilor, populaia inutului studii şi lucrări monografice, afirmaiile cunoscutului Iaşi, politici imperiale în domeniulle din populaiei istoria unor şi a cronicar(1633- moldovean, unul dintre primii scriitori şi structurilor sociale în epoca modernă, date noi despre istoriografi din literatura română, Miron Costin industriaA III-a tegulară parte, Viaă a Basarabiei, politică şi fi ideologie, vine cu , că pentru scrierea istoriei «gândul localităi. -349). Sunt propuse slobodsavant. şi fără valuri trebuieşte», expresie care după celpărerea semnat mea de face Ion o Eremia,descriere Un hotărâtoare popor împărătesc a ilustrul peui abordări interdisciplinare p. Între studiile incluse în volum îl remarcăm pe diverse teme începând cu perioada de tensiuni între Ştefan cel Mare şi boierimea dregătoare a Moldovei 86 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

(1467-1471) (A Eliferie Mihalevici, un basarabean din secolul al XIX-lea cunoscător al istoriei românilor (Dinu ndrei Eşanu,- Valentina Eşanu, vircun, Basarabeni, membri fondatori ai Aca- impactulraporturilor asupra ruso- societăii româneşti a prezenei demiei Române (Ion Valer Xenofontov), Activitatea franceze(1806- în secolul al XVII lea Daniela Hadîrca, criza ştiinificoPoştarencu,-arhiv istică a Comi-siei Guberniale Ştiinifice a Mischevca), Din recuzitaturce în propagandeicontextul „crizei unioniste, orientale spre Arhivelor din Basarabia (1898-1903) : Rugăciunea şi în patriotului special momentul român şi Pluguşorul Vlad (Mihai Cojocariu). sunt studiile din cea de-aIon VII-a Jarkuchi, parte, Partea a IV-a, Confesiune şi politică Istoriafile din ştiinei viaa lui(p. A.567-620). Iainirski Angela Colin, Alexandr studiile „Trupul lui Hristos” în epistole pauline şi noul Stâkalin – Sursologie subliniem studiile chip al unităii creştine secolul I d.Hr. (Alexandru-, conine Florin Platon), Petru Rareş şi biserica românilor din În partea intitulată -lea nordul Transilvaniei (Ioan Aurel Pop), Aspecte privind care aduc informaii Documente inedite cu inedite privire privitoare la plăile la politica confesională externă a ării Moldovei în istoriaMoldovei românilor către Hanatul păstrate Crimeei în arhivele în secolul din Bielorusal XVI ia perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) (Viorel (ValentinEugen Cernenchi Constantinov). şi Bolduma), O „dispută” dintre Gavril Callimachi şi Domnul Demir Dragnev s- boierii moldoveni cu privire la fondarea Judecătoriei Duhovniceşti şi implicaiile autorităilor ruse din Cetateaa născut Soroca în – inutulsimbol (Tudor Ciobanu, Teodor Candu), O chilie românească şiSorocii. izvor Prin de demnitate urmare, o (Nicolae parte specială Bulat), dinConsideraii volum es pete la Athos: Chilia „Sfântul Gheorghe” Livadogheni, margineadedicată meleagurilor unui document natale: îndoielnic emis din numele lui Capsala (Florin Marinescu, Ciprian- Ştefan cel Mare referitor la moşiile Cureşnia şi Educaie, învăământ, mentalităi Ciuciumeni, inutul Soroca ProfeiaLucreiu succesiunii Suciu. - imperiilorPartea intitulată în gândirea cărturarilor români sec. ..., cu privire la moşia XVconine-XVI) diferite(Andrei studiiProhin), cu privireContribuia la şcolii teologice la AdministraiaCureşnia, acolo domneascăunde s a născut în academicianul Soroca: căpitani Demir şi crearea patrimoniului intelectual basarabean (Diana ispravniciDragnev (sec. Sergiu al XVII-lea Bacalov şi Larisa Svetlicinâi,-lea) Predarea istoriei în instituiile de învăământ (Alina Felea), Stăpânul moşiei Bujorăuca – ctitorul secundar din Basarabia primului spital din Moldova– începutul (1757) (Nicolae sec. al XIX Bulat), XXEco,-lea (Ilie Gulca), Instruirea armenilor din Basarabia Dispersarea teritorială a răzăşimii în secolul al XIX-lea. aristă -1917) (Lidiapână Prisac), la începutul Societăil secoluluie studen- al Cazul neamului Bulat (Sergiu Bacalov), Amintiri eşti de la Universitatea din Cernăui -1919) despre activitatea la Soroca a profesorului maestru (Constantin Ungureanu). Maria Bulat (Constantin Drachenberg). Partea Cultură şi artă cuprinde studiile: Câteva Apreciem activitatea profesorului Demir Dragnev observaii asupra registrului şi a din naosul bisericii din Pătrăui (Emil Dragnev), For- tificaiile bastioane de la Reni-TomarovaPătimilor (MarianaÎnvierii ca autor de lucrări ştiinifice, cercetător, autor de Liturghierul lui Macarie în colecii manuale, coordonator ştiinific de doctorate şi, nu în basarabene (Maria Danilov), Comisul Dimitrie Balica: ultimul rând, de important istoric, volumul de faă Şlapac,leciile istoriei şi ale literaturii (Teo Teodor reunind contribuii valoroase pentru istoriografia Arta metalelor din românească. În opinia noastră, cele menionate mai Basarabie în anii 1812-: influene est- şi vest- sus sunt argumente suficiente pentru a considera că Marşalcovschi,europene (Liliana Maria Condraticova). Abramciuc, lucrarea prezentată aici va fi apreciată la justa ei Întemeierea primelor universităi şi instituii acade- valoare, reprezentând un demers ştiinific important mice româneşti repercusiuni internaionale (Andrei Dragnev.şi un veritabil ■ argument cu privire la valoarea Izvoare istorice privind viaa ştiinifică şi academică a operei Profesorului Demir şi activitatea lui Dimitrie Cantemir în Rusia (Victor Eşanu, Valentina Eşanu,

CONCURSUL INTERNAIONAL DE CREAIE LITERARĂ „VERONICA MICLE”, EDIIA A XVII -A

Organizat de Despărământul „Mihail Kogălniceanu- Iaşi, concursul îşi propune să încurajeze lirica din ară şi de peste Creaiehotare, poetică; să stimuleze Traducere preocupările din poezia de clasică, reevaluare modernă a şi p oeziei contemporană; în contextul Eseuri reconsiderărilor despre lirica actuală estetice. La actua concursle şi pot să impulsioneze traducerile în limbi de circulaie interna ională. Lucrările concursului se vor desfăşura pe trei seciuni: sigilat, sub motto Creaie poetică Traducere: 5 titluri inedite; participa tineriEseuri autori, care nu au- debutat în volum şi care au vârsta maximă -de de ani. Lucrările vor fi trimise în plic se va afla un Curriculum, în următoarea vitae al concurentului formă: seciunea (date personale, activitatea: titluri cultu inedite;ral- seciunea seciunea : eseu între pagini,8 prezentat în limba română sau într o limbă de circulaie internaională. În plic ne la telefoanele: artistică şi o fotografie. Lucrările vor fi trimise(40)0232.219.213; până la data de (40)0722.552.119; decembrie , la(40)0232.311.474. adresa: ASTRA Iaşi, str. Titu Maiorescu, nr. , cod . Informaii suplimentare se pot obi

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 87

Maria DANILOV Un nou volum în Colecţia academică

„Basarabica”

Valeriu Popovschi Biroul de organizare al Sfatului ării. Republica Democratică Moldovenească București , Editura Academiei Române Brăila, Editura Istros, 2017

Volumul lui Valeriu Popovschi Biroul de organizare al Sfatului ării. Republica Democratică Basarabica Moldovenească 1 – Vom observa, de asemenea, că volumele apărute în colecia 4 sunt însoite de o numerotare Basarabica Bucureşti, – a apărut în undistinctă, semn iar de studiul omagiu lui postum Valeriu adus Popovschi celui care apare a fostsub prestigioasa colecie a Academiei Române – nr. al Coleciei . De reinut că volumul apărut este – iniiată în scopul introducerii în circuitul anuscris este aproape ştiinific din România a celor mai valoroase Valeriu Popovschi, omul şi istoricul, a cărui operă – contribuii ale istoricilor din Republica Moldova. rămasă, practic, în m – Cuvântul Realizarea proiectului mai are menirea să valorifice înaintenecunoscută (p. 5- publicului cititor. Volumul este îngrijit acespotenialul cărturăresc al savanilor basarabeni şi să de Gheorghe E. Cojocaru, care a semnat şi faciliteze o 2 mai bună cunoaştere a realizărilor , subliniind, între altele, că „nu se va tora, dar şi a trecutului postum, spaiului studiul monograficromânesc dintre al lui putea vorbi vreodată la modul profesionist despre PrutValeriu şi Nistru Popovschi. De asemenea, a fost lansat ar trebui cu prilejul să reinem Cente- că, Sfatul ării, fără a se face referină la studiile şi în semn de omagiu - lucrările monografice ale lui Valeriu Popovschi. Studiul monografic este alcătuit din două pări narului Sfatului ării, într o atmosferă festivă în distincte, ambele în versiunea autorului, bine definite cadrul Conferinei ştiinifice internaionale din ca structură-1918. şi concept totalizator al mişcării de decembrie , organizate la Chişinău de către emancipareBiroul de organizare naională al în Sfatului spaiul ăriidintre Prut octombri şi Nisteru – Institutul de Istorie al Academiei de Ştiine ai 21în aniinoiembrie 10917Prima parte a lucrării se referă la Moldovei şi Institutul de3. Istorie „A.D. Xenopol – 13- -184), printre FilialaValeriu Iaşi a PopovschiAcademiei (1950-2014)Române în colaborare face parte cu ma din ca - şi este însoită de un „Studiu p. multe instituii academice şi documente publicate p. re şi procese verbale ale şedinelor 21 noiembrie1917), Biroului de cohorta celor mai valoroşi istorici de la est de Prut, organizare a Sfatului ării toate cele şedine5. de care a slujit cu multă pasiune şi dăruire zeia Clio. lucru: între octombrie – Considerat, pe bună dreptate, drept unul dintre cei pentru primaprivire dată traduse de ansamblu în limba asupra română problemelor mai avizai istorici ai mişcării de emancipare În scurtul cuvânt introductiv, autorul a reuşit să naională a românilor basarabeni, în special a istoriei cuprindă o Sfatului ării, prima instituie parlamentară a istoriografice cu care se confruntă în continuare- Basarabiei rezultată din mişcarea naională a anului scrisul nostru istoric. Valeriu Popovschi susine . Sincer şi temeinic preocupat de această etapă nutranşant că nici o lucrare pe parcursul „ultimilor activitatea istoriede vârf a a parlamentului mişcării de emancipare basarabean naionale în spaiul propriu- de ani, atâtBiroului în spaiul de românesc, organizare cât al şi Sfatului din alte ării ări,, dintre Prut şi Nistru, a lăsat posterităii o amplă ci s-a luat în dezbatere structura internă şi - – de la formarea şi 17). Acestazisă ara fi fost motivul pentru care istoricul declarareaperspectiva ceRepublicii Democratice Moldoveneşti Valeriuau limitatPopovschi doar s-a la aplecatconstatări asiduu de suprafaă asupra surselo p. r până la ziua istorică de martie . Privită din lor o sută de ani de la inaugurarea Sfatul ării noiembrie şi a Unirii din cercetate, reuşind să reconstituie pagină cu pagină martie , contribuia regretatului istoric Valeriu structura internă a organismului parlamentar Popovschi este cu totul remarcabilă. basarabean, evideniind, totodată cele mai 88 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

-o rie 21 1989, semnate de Gheorghe E. Cojocaru6, Anton importantenoiembrie 1917.laturi ale Izvoarele activităii istorice pe care ce a desfăşu i-au statrat la alătură alte câteva lucrări7, Gheorghe valoroase Negru 8 apărute, inclusiv după cele pe segmentul istoric cuprins între octomb – - ale Istoriei Basarabiei, Moraru şi Ion Negrei îndemână mărturisesc că, în ceea ce priveşte orga două ediii – din şi – nizarea internă, Biroul a avut un Valeriu preşedinte, Popovschi câiva apărute la Bucureşti. De fapt, suportul principal al vicepreşedini, secretari şi o serie de comisii. Adept al lucrării îl constituie documentele de arhivă militarstilului moldovenesc concis şi clar, din istoricul 20- identificate în diverse colecii atât din Republica prezintă o succintă descriere a lucrărilor Congresu lui Moldova, cât şi în arhivele din România şi Ucraina octombrie şi a- Arhiva Regională din Cernăui. În urma cercetărilor deciziilor istorice de constituire ale Sfatului ării. întreprinse, istoricul Valeriu Popovschi ajunge la ultimaPentru zi de crearea lucru acestei a congresului, înalte instituii la 27 octombrie reprezen concluzia că „absolut toate procesele verbale ale tative trebuia înfiinată o structură specială. Astfel, în şedinelor Sfatului ării sunt documente unicatRepublica p. numit Biroul de organizare al Sfatului ării ,Democratică iar fără Moldovenească utilizarea acestora Formarea este, şi evoluia. practic, ,ansamblu, a fost activitatea ales din Biroului rândul de militarilor organizare un a comitetSfatului, imposibil1917-1918) de. cercetat o astfel de temă, ca Prezidiu . În procesele-verbale 9 din 21 ării era coordonată de un dinPrezidiului care făceau era Un interes deosebit pentru cercetător îl prezintă parte preşedintele, trei vicepreşedini şi doi secr Birouletari. ale şedinelor Sfatului ării Fiecare dintre cei şase membri ai noiembrie deschiderea solemnă a înaltului for responsabilbi de o anumită Biroul direcie era compus de activitate. din 32 de legislativ, cele din şi decembrie discutarea- a avut cancelaria şi ştampila sa, precum şi o modestă nuarieşi aprobarea 191 Declaraiei cu privire la formarea bliotecă. Iniial, Republicii Democratice Moldoveneşti, cel din ia membri în frunte cu preşedintele Vasile anu,Biroul însă adoptarea Declaraiei de independenă treptat au fost cooptai şi ali membri care activau înri a Republicii Democratice Moldoveneşti faă de Rusia diverse comisii de lucru. În final se constată că şi cel din martie adoptarea Declaraiei a întrunit în componena sa peste de memb Sfatului ării de Unire a Republicii Democratice deplini, printre care şi principalii lideri ai mişcării de Moldoveneşti cu România. Aceste documente emancipare naională, precum Ion Pelivan, Nicolae fundamentale scot în evidenă-1918 principalele etape ale Alexandri, Pantelimon Halippa, Ion urs-Incule,o Biroul Gherman a fost mişcării de emancipare naională în spaiul dintre Pântea, Elena Alistar, Anton Crihan ş.a. Calea de mai Prut şi Nistru din anii şi, totodată, varsă puin de o lună de zile pe care a parc -o multă lumină asupra specificului acestei mişcări în una extrem de grea şi anevoioasă, însă scopul propus raport cu evenimentele similare petrecute în alte organula fost atins: suprem în data de conducere de noiembrie a Basarabiei , întrSfatul provincii româneşti aflate sub stăpânire străină. atmosferă solemnă, la Chişinău a fost inaugurat În primul compartiment al -politicelucrării cea din de Basarabia a doua - – parte a volumului, Valeriu Popovschi prezintă o ării. Altfel spus, istoricul Valeriu PopovschiBiroul arăta decă sinteză asupra situaiei social - „schimbareaorganizare al laSfatului faă ării. a Basarabiei s a produs graie după revoluia din februarie din Rusia, activităiiA doua deosebitparte a studiului de prodigioase Republica aDemocratică (martieconsemnând cele mai importante etape din viaa pro Moldovenească Formarea şi evoluia. -1918) , vinciei: constituirea Partidului Naional Moldovenesc cup – – aprilie şi platforma politică a preambul introductiv cu privire la actualitatea temei– acestuia, care a servit drept program de aciune rinde trei capitole de bază însoite de un- practică pentru marea majoritate a formaiunilor politice apărute ulterior, fie asociaii culturale, include,şi nivelul de ei fapt,de cercetare tot spectrul ştiinifică. de scrieri Discursul asupra istorio pro- obşteşti şi profesionale sau partide politice formulele graficblemei al cercetătorului este unul cuprinzător şi naionale din programul partidului se repetă / se de- regăsesc peste tot. A trecut în revistă şi principalele – de la cele realizate în istoriografia sovietică forme de manifestare politică ale acestor formaiuni a lungul unei jumătăi de veac la cele actuale ce in dinîn cadrul11- mişcării de emancipare-al II-lea naionalăcongres din – de istoria recentă. De fiecare datătele amintitea scos în deja. evide nă 25congresele- anului : cel gubernial al învăătorilor acele erori sau date confuze care persistă în scrisul aprilie şi cel de istoric în legătură cu evenimen vara an mai , apoi cele judeene ale învăătorilor-23 mai În opinia lui Valeriu Popovschi, singura lucrare la Chişinău, Orhei, Hotin, Băli etc. -moldovenescdin primăvara ceşi scrisă în baza unui număr destul de mare de - ului ; congresul ăranilor din documente şi materiale de arhivă, în care conducerese descrie şi, în sfârşit, congresul- militar pe larg calea parcursă de Republica DemocraticăMoldova şi a desfăşurat lucrările între şi octombrie dintreMoldovenească Prut şi Nistru.şi de organul - 1918ei suprem de la Chişinău p. . Cel din urmă congres – Sfatul ării –, îi aparine lui Petre Cazacu, amintit este, de fapt, şi cel mai important în lanul , apărută în evenimentelor petrecute în toamna anului . reeditată la Chişinău în , căreia, de altfel, i se Istoricul Valeriu Popovschi constată că „toate „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 89

dintrerezoluiile ele congresului au avut un – rolcu privire decisiv la pentru armată, destinul şcoală, Moldoveneşti în raport cu evenimentele declanşate la Basarabiei:pământ – au cea avut referitoare o importană la autonomia istorică, provinciei însă două, începutul- anului : starea alarmantă dinul de inut la creată odată cu sosirea la Chişinău din Odesa a „Front otdelului bolşevic încurajat de guvern octombriedin octombrie 1917. Congresul , şi cea militarilor cu privire moldoveni la înfiinarea le-a Petrograd şi care trecuse la aciuni teroriste în Sfatului ării ca organ suprem de conducere, dinprii, vederea acaparării puterii şi lichidării Sfatului ării, - mai ales după arestarea şi dezarmarea la gara insuflatdeosebit basarabenilor pe care l-a avut încredere Biroul în de forele organizare pro a feroviară ianuarie a regimentului de soldai consolidându le rândurile p. . De aici şi rolul ardeleni venit de la Kiev; slaba pregătire de apărare a cohortelor moldoveneşti, puine la număr, decizia Sfatului ării. Potrivit schemei moldoveni, propuse iar 30 la de congrelocuri sle guvernului român de a introduce imediat armatele- Sfatul ării urma să fie alcătuit din de deputai, sale în Basarabia, pentru asigurarea ordinii în inut şi dintre care la sută – sfârşitul crizei guvernamentale, proclamarea inde reveneau reprezentanilor diferitelor grupuri etnice pendenei Ucrainei la ianuarie şi intenia şi profesionale, locuri fiind rezervate pentru agresivă a acesteia de a anexa Basarabia. Toi aceşti moldovenii din Transnistria. Această „schemă de factori, atât interni, cât şi externi, au dus în final la repartizare a locurilor de deputat în legislativul proclamarea, la ianuarie , a independenei basarabean va fi modificată ulterior şedina Biroul Republicii Democratice Moldoveneşti, care este de organizare al Sfatului ării din noiembrie-47). apreciată de Valeriu Popovschi ca începutul unei noi la cifraCel de de al de doilea deputai, capitol, proporia intitulat de Formarea la sută etape a mişcării de renaştere şi eliberare naională. Republiciipentru românii Democratice moldoveni Moldoveneşti fiind păstrată, p.include trei Prin dobândirea independenei şi desprinderea de Rusia, provincia a făcut pasul decisiv în direcia unirii momente ale Republicii: cu ara. nalizat procesul de elaborare a subcapitole, care reflectă cele mai importante La fel de bine argumentat este şi compartimentul Declaraia din decembrie şi în care este a proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti; constituiei Republicii Democratice Moldoveneşti şi „a suntorganizarea concluziile ei, darautorului şi unele asupra considerente problemei în abordat legăturăe. celei a Basarabiei autonome. Valeriu Popovschi Proclamarea,cu simbolurile lasale: 2 drapel, decembrie imn şi 1917, stemă. a Importan Republiciite desusine premierul că pentru Daniel prima Ci dată în mod oficial chestiunea elaborării unei constituii a fost abordată ugureanu chiar în cadrul Democratice Moldoveneşti este văzută ca o realizare şedinei Sfatului ării din noaptea de spre deosebită a mişcării de renaştere naională din ianuarie , când a fost adoptată declaraia de Basarabia, semnificând „un prim pas în direcia independenă a statuluiSocieta moldoveantea juridică p. moldovenească . În mare, desprinderii inutului de Rusia p. . Or, apariia vom observa că au-a fost lucrat elaborate pe parcursul două proiecte lunilor de acestui stat a fost dictată mai mult de conjunctura constituie: unul de politică a timpului decât de necesitatea istorică, odată asupra căruia s -al doilea zis al ce evenimentele petrecute în provincie evoluau pe Basarabieifebruarie şi autonomemartie şi publicat Comisiaîn presă constitu-pentru a fundalul celor petrecute în Rusia şi se supuneau unor ionalăfi discutat a parlamentu de populaie;lui şi cel de – legităi specifice. Astfel, structura internă, în primul – pregătit de rând cea politică, reprezenta o diversitate de instituii, 298)10 basarabean în noiembrie – Valeriuunele moştenite de la vechea orânduire aristă, altele decembrie şi tipărit în de exemplare p. Republici.nou formate. Vom reine, de asemenea, precizările lui . Ambele proiecte, în virtutea unor reale Popovschi în legătură -a cu fost simbolurile emis nici noii un circumstanelacunele, pe istorice, car au rămas doar pe hârtie, nefiind Cercetătorul constată că pe parcursul nici discutate, nici aprobate. Cu toate deficienele şi scurtei perioade de existenă n e le conin aceste proiecte de parcursuldocument special anului privind 1917, s- drapelul şi imnul ei de stat. constituie, importana acestora ca document istoric Totodată, întreg procesul de renaştere naională, pe al1917-1918. timpului, Lucrarea este una lui inegalabilă. Valeriu Popovschi Ele ne cuprinde ajută să Deşteaptă-te, române a desfăşurat subRepublicii flamura înelegem mai profund realităile basarabene din anii tricolorului şi a acordurilor imnului cunoscut (p. 325-346). . Cât priveşte stema – în anexe şi textele ambelor proiecte de constituie partevechea stemă a Moldovei istorice, reprezentând capul Unirii Republicii de bour cu steaua între coarne, soarele sau roza în DemocraticeUltimul compartiment Moldoveneşti Basarabiei al lucrării cu cuprinde România o. a dreaptă şi secera lunii în stânga – o găsim analiză succintă a evenimentului -a imprimată pe cele mai importante documente din martieaceastă 1918. perioadă, inclusiv pe istoricul Act – Declaraia Problema, în ansamblu, în opinia cercetătorului, şi de Unire cu România, votată de Sfatul ării la găsit o amplă oglindire în istoriografia naională. Perspectiva de abordare este una critică şi include În cel din urmă subcapitol, al treilea, cercetătorul cele mai reprezentative lucrări ale subiectului luat în urmăreşte atent evoluia Republicii Democratice dezbatere. Două etape, absolut distincte, sunt relevate 90 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

epublicii a 24 ianuarie 1918 a pus bazele celei de a doua etape, care s-a în procesul de constituire şi evoluie a R său, Declaraia de independenă de l Democratice Moldoveneşti: prima etapă o constituie - intervalul de timp cuprins între decembrie , încheiat la martie■ prin Unirea Republicii data decretării republicii, şi ianuarie , data Democratice Moldoveneşti Basarabiei cu patria proclamării independenei ei faă de Rusia. La rândul mamă, România.

1 Valeriu Popovschi, Biroul de organizare al Sfatului ării. Republica Democratică Moldovenească,

2 t un proiect generos pentruBucureşti, a- Editura Academiei Române, Muzeul Brăilei „Carol I, Editura Istros, , p. După un sfert de secol de zbucium şi căutări, colegii de la Bucureşti au înainta i sprijini pe istoricii de la Chişinău. Cu concursul Institutuluicoordonatorii „Eudoxiu Hurmuzachi seriei fiind pentru Victor românii de pretutindeni,. Academia Română a lansat, în decembrie , colecia „Basarabica, care apare3 sub îngrijirea Editurii Academiei Române şi a Editurii Istros, Spinei şi Ionel Cândea in Republica Moldova care sunt foarte Cu acest prilej, vicepreşedintele Academiei Române, Victor Spinei, a declarat în plenul manifestării că există numeroase lucrări realizate de oameni de cultură d puinsau n cunoscute în spaiul românesc: „Dincolo de fruntariile actuale ale ării, cu precădere în Republica Moldova, locuiesc entităi româneşti care produc valori culturale şi ştiinifice notabile, adesea ignorate u îndeajuns de bine cunoscute în România, motiv pentru care considerăm oportun să se aibă în vedere publicarea contribuiilor celor mai reprezentativi erudii la răsărit de Prut în volume consistente,4 destinate atât lumii savante, câtConstituia şi publicului la răscruce larg interesat de milenii de domeniile umanisteGeneza şi de disciplineleproblemei basarabene ştiinifice. – 1812 de Vlad Mischevca ite de Primele două volume ale coleciei – de Ioan Guceac şi – au fost lansate în cadrul evenimentelor prileju aniversarea5 „Zilei Basarabiei: de ani de la Unirea-verbale cu ara, ale evenimentBiroului de sărbătoritorganizare în al Aula Sfatului Magna ării a auAcademiei Române în data de martie . Despre activitatea Biroului de organizareValeriu al Popovschi Sfatului ării, remarcă faptul că procesele -4, 1997, p. 32-45; idem, Unirea Basarabieifost publicate cu România. pentru Preludii, prima premize, dată în realizăr limba rusă de Ion urcanu -102). 6 Gheorghe E. Cojocaru, înIntegrarea „Revista Basarabieide istorie a în Moldovei, cadrul României nr. -1923 idem, Sfatul ării. Itinerar, i, Chişinău, , p. 7 Anton Moraru, Ion Negrei, Anul . Ora astrală a neamului românesc , Bucureşti, ; 8 Gheorghe Negru, arismulChişinău, şi mişcarea . naională a românilor din Basarabia 9 Sfatul ării. Documente, vol. I. , Chişinău, . , Chişinău, . 10 Un exemplar al acestui proiect dEdiie îngrijită, studiu introductiv, note şi comentarii de Ion urcanu, Chişinău, Ştiina, . e Constituie a fost identificat de Valeriu Popovschi în colecia Arhivei Istorice Centrale din Bucureşti.

cărţi primite la redacţie ■

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 91

Stelian GOMBO Convorbiri duhovniceşti

mult folositoare și mult ziditoare

Luminița Cornea

Înviatul din Nazaret – Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinitul Ioan al Banatului București , Editura Sophia, 2017

-

Cu adevărat mare este Dumnezeu, căci, iată, în uşurină şi foloseşte cu abilitate terminologia reli chiar ziua în care Părintele Arhiepiscop şi Mitropolit gioasă şi teologică, înlesnind substanial elaborarea Ioan uri împlineşte despre vârsta cartea pământească, cu tit frumoasă şi Banatuluicării. este elocvent,binecuvântată, Înviatul de din Nazaretde ani, încerc – Convorbiri să scriu duhovni- câteva unulPărintele dintre ierArhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al rândceşti cu Înaltpreasfinitul Ioan al Banatuluilul, semnificativ realizate de şi model de– fostul slujitor Arhiepiscop valoros, Ioan modest, al Munilor apropiat – de doamna prof. dr. arhii- de vârf ai Bisericii şi ai ării, un Gheorghe care m- irea acestui volum,Luminia mie, nevrednicul!... Cornea, de la Sfântu oameni, care nu şi a lăsat- mintea şi ambiiile omeneşti a şi bucurat, nespus de mult, cu călăuzite şi daalimentate ce este da de aburiinu ce estesuccesului nu. efemer şi dăru - deşert, cuvântul fiindu i întotdeauna în consonană cu ductiv,Autoarea intitulat, volumului sugestiv, de faă, Înaltpreasfinitul în primele pagini Ioan, ale fapta, adică şi cării,Mitropolitul a scris Banatului un emoionant – îndreptător şi sincer credinei cuvânt şi intr chipo BanatuluiÎn urma mutării la veşnicele şi cereştile lăcaşuri a blândeelor vrednicului Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al – Părintele Nicolae Corneanu,- în toamna , în rândurile căruia mărturiseşte, între anului , la decembrie , membrii Sfântului altele, că „Înaltpreasfinitul Ioan rămâne al nostru ca-o Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l au ales, în Ierarhul Ioan al Munilor!... scaunul mitropolitan vacant, pe Părintele Arhiepiscop ziditoare,Drept urmare, din pun volumul de faă se constituie într Ioan Selejan al Covasnei şi Harghitei, iar a patra zi de lucrare duhovnicească, mult folositoare şi mult Crăciun – duminica, adică în data de decembrie ct de vedere spiritual, în care , a avut loc, în Catedrala Mitropolitană a dialogul cu un adevărat Părinte Duhovnic sau Banatului din Timişoara, ceremonia de întronizare a Duhovnicesc lasă în suflet multă pace şi lumină. nouluiVolumul şi vrednicului Înviatul ierarh din Nazaret. – Părintele Convorbiri Ioan Selejan duhov –- Doamna Luminia Cornea, din Sfântu Gheorghe,- niceştiArhiepiscopul cu †Ioan Timişoarei al Banatului şi Mitropolitul Banatului.-un mod judeul Covasna, este profesoară de dulce grai şi-i sfântă limbă românească, după cum îi plece Înaltprea completează- într - sfinitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan să excepional treptele urcuşului Pe duhovnicesc cărarea Raiului… spre, numească pe profesorii de limbă şi literatură română. Împărăia lui Dumnezeu, aşa cum le a văzut Înalt religioase,Preocupată profesoara fiind de cercetarea filologică şi de istorie preasfinia Sa, în cel dintâi volum literară, de literatura română veche şi de texte publicat în-a). anul , reeditat în anul de Luminia Cornea a editat şi a- curând aceeaşi prestigioasă editură Sophia a tipărit reeditattului Ioan volume Graure şi Cinstirea scrieri ale părinilor unor vrednici preoi şi ediția a III ierarhi.volumului Mă Pentru gândesc, neam în modşi pentru special, lege laal carteaEpiscopului preo Această lucrare, prefaată excepțional, după cum Justinian Teculescu. şi la reeditarea am mai spus, de către doamna prof. dr. Luminia Cornea, care nu se sfieşte să vadăicolae în chipul Arhiepiscopul blând şi bun al Părintelui Arhiepiscop şi Mitropolit o caldă Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor reflexie a Sfântului Ierarh N – din România – Filiala Brașov, născută şi crescută în deMirelor semeni. Lichiei, cuprinde şaizeci de convorbiri climatulcondeier de adâncă evlavie al unei familii preoeşti – duhovniceşti menite să ne apropie de Dumnezeu şi tatăl însuşi fiind un foarte pasionat şi talentat – profesoara Luminia Cornea stăpâneşte cu 92 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

Este remar lacrimi, de la amvonul pastoral din sfintele biserici, - Prin mărturisirile exprimate, nu de puine ori în- cabil să descoperi constant pe tot parcursul convorbirilor duhovniceşti libertatea- interi Înaltpreasfințitul- Ioan se simte în mijlocul credin oară a autorului, care nu se depărtează de frumuseea cioşilor ca în cea mai desăvârşită familie, căreia parcă laşi bucuria suflet anilor copilăriei, arătându ne că Domnul ar dori să i transmită tot ce are el mai bun şi crede că nostru Iisus Hristos ne îndeamnă- să rămânem curai trebuie să rămână în sufletul lor:altul dragostea ierarh ne faă ia dcue asemenea copiilor, care nu văd brazdele Dumnezeu- şi faă de neam. adânci ale răutăii şi nici nu şi pot inchipui cum ar fi locurileÎn acest unde urcuş Dumnezeu duhovnicesc, l- în să te laşi pradă atacurilor sfâşietoare ale vorbelor fără urmelesine într luio călătorie Iisus Hristos prin ara Sfântă pentru a ne arăta temeinicie şi lipsite den duh. pagini de Pateric a binecuvântat să calce pe Gândirea Părintelui Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan, – Domnul şi Mântuitorul desprinsă parcă di , este caldă, nostru, vreme de mai muli ani, din încredinarea apăsată şi convingătoare. Exprimările sale cu parfum Sfântului Sinod al Bisericii noastre, şi ne arată, de tămâie şi busuioc, înfrumuseate de metafore asemenea unui părinte dornic să ne convingă de cele Dumnezsubtile şi blând aşezate în fiecare convorbire, stau sub relatate de Sfintele Scripturi, toate celeÎnviatul văzute din de semnul luminii, al bucuriei negrăite şi al iubirii faă de ÎnaltpreasfiniaNazaret. Sa, ca noi să nu ne îndoim niciodată că eu şi faă de creaia Sa, şi nu se depărtează de lumina Înviatul vieii din celei Nazaret… veşnice vine de la textele Sfinilor Părini ai Bisericii noastre drept slăvitoare, fiindcă dau naştere învăăturilor înelepte , aşa cum ne precizează o şi moralizatoare, ce au rolul de a modela conştiine, parte dinÎnvierii titlul, oferindu- lucrării, îşi revelează cuprinsul în- de a rostui sensuri şi de a creiona semnificaii bucuria a două lumini mântuitoare, cea a Betleemului profunde în sufletul cititorului. şi cea a ne, în capitole de o profun volumuluiAşadar, Înviatul dialogurile din duhovniceşti Nazaret… cu Mitropolitul zime rar întâlnită, învăături alese şi de o frumusee Ioan al Banatului, adunate în cele de pagini ale duhovnicească aparte, despre dragostea faă de Iisus , ne fac părtaşi la Hristos, de ară şi de semeni, de limba română şi de dreaptaAltminteri, credină oricum şi ne te-redau pe noi nouă înşine, ortodoxia românească, de tricolor şi de imnul îmbogăii în credină şi primenii sufleteşte. naional. ai strecura în paginile La fel de minunate sunt refleciile autorului cu- acestei lucrări, fie că citeşti filă cu filă sau o răsfoieşti,e privire la eroismul şi sacrificiul înaintaşilor,Tatăl lanostru port şi nu poi părăsi un dialog început, fără să fii captivat, cel la frumuseeasmerenie, la interioară, libertatea pela sfineniacare o avem mamelor de a-L aduc alegeă puin pentru o clipă, de multitudinea de sensuri, car toare de- prunci pe lume, la rugăciunea şi te direcionează către întâlnirea cu Dumnezeu, cu tinerilor viitor sfinii şi cu îngerii, care sunt pomenii permanent în şi de a L urma pe Iisus Hristos, la încrederea acordată anevoiosul urcuş spre porile cerului. – ul României, la cultura românească şi Prin urmare, recomandăm, tuturor, cu toată la locul- națiunii noastre în cultura universală. dragostea şi buna intenie, volumul de faă, care se De asemenea, Înaltpreasfinia Sa surprinde doreşte a fi un smerit ghid spre cele duhovniceşti şi, ceîntr-l aun mod unic, original şi, practic, neobişnuit, în de ce nu, un reper în alegerea unui sens spre fiecare convorbire, nu doar pe cititor, ci şi pe toi cei întâlnirea cu Iisus Hristos Domnul întru Împărăia Sa, scultă cuvântând, prin multitudinea de expresii rugând pe Maica Domnului să călăuzească paşii ce pot genera subiecte- de predici şi cateheze, nu doar ostenitorilor şi spre alte lucrări cel puin■ la fel de pentru preoi, ci şi pentru studenii teologi, care bogate în daruri duhovniceşti ca cele menionate, doresc să înceapă a şi creiona profilul pastoral în aria spre bucuria cititorilor şi a credincioşilor. omileticăreviste a Sfintelor primite Evanghelii. la redac ie ţ ■

„Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 93

Ana FILIP O carte, un îndemn

Pr. Maxim Morariu Rolul tânărului cercetător în Asociaiunea ASTRA Dej, Editura ASTRA-Dej, 2017

preotulPrivind Maxim istoria Morariu ca o ipostază (Iuliu a demnităii Marius) face naional marie În primul capitol, el dovedeşte că tinerii au fost şi cunoaşterea ei ca pe o datorie a fiecărui cetăean,- prezeni încă de la constituirea Asociaiunii în rândurile ei, exemplificând cu studentul Basiliu eforturi de documentare şi de investigare a documen elevulDumbrava gimnazial din Dumitria, Grigore Pletosu, care după care terminarea va deveni caretelor pentrus-au aplecat a readuce asupra în faa evenimentelor, tinerei generaii le-au studiilor a funcționat ca preot în Bichigiu şi Salva, sau consemnat,exemplul luminos al înaintaşilor neamului românesc - astrist de renume şi primul preot şi protopop ortodox au trudit prin arhive şi biblioteci ca să al Bistriei care a primit drept de rezidenă în urbe, descopere faptele trecutului şi ne au lăsat nouă, unde a construit biserica cu hramul „Sfinii Trei urmaşilor, izvoare şi dovezi de primă mână pentru a Ierarhi şi casa parohială, precum şi Tiberiu Morariu, scoate la iveală adevărul. or de realizare a tânăr asistent universitar, care a susinut conferine Dotat cu un excepional spirit de observaie şi cu o pentruîncepând sprijinirea cu anul tinerilor în cadrul cu Seciunii burse Geografie de studii, şi stăpânire temeinică - a mijloacel -Napoca ne-a exEtnografie. De asemenea, dovedește grija astriştilor cercetării ştiințifice, tânărul autor, doctorand al Universităiipe care l- „Babeş Bolyai din Cluj emplificând în zona Năsăudului fundaia Hangea dăruit această a zecea carte a sa având ca temă rolul din Feldru sau cea a familiei Mălai din Leşu Ilvei ca au avut și îl au tinerii în aciunile Asociaiunii etc.mari donatori şi sponsori, precum şi organizatori-a avut de ASTRA, atât ca participani activi, cât şi ca beneficiari activităi specifice tineretului: baluri, serate, petreceri ai activităilorPredoslovie şi ai cercetării desfăşurate de ASTRA Rolul principal în această perioadă l pentru tineri de la înfiinare şi până astăzi. biserica prin preoți şi dieci, care au atras apoi pe În , autorulcare a fost mărturiseşte un far luminos că îipentru plac învăători, profesori, avocai, doctori, funcionari şi pe provocările, mai ales când e vorba despre ASTRA, fruntaşii satelor. ASTRA nu a neglijat nici pe tinerii această Asociaiune fără studii, pentru care a organizat cursuri de naiunea română în lupta ei pentru recunoaşterea şi alfabetizare în bisericile parohiale după slujba de decâștigarea care dispunea, drepturilor oferindu- uzurpate de „stăpânii venii de Vecernie, sau conferine pe teme de agricultură şi expriaiurea, şi care a sprijinit tineretul prin toate pârghiile gospodarie rurală. Sunt enumerați câiva preoi din i spaiu și context de zonaMorariu Năsăudului: din Salva, Anton Damian Precup Pop din din Bichigiu. Rebrişoara, Vasile mare,Introducere, tribună de idei, sponsorizări, sau chiar și Coşbuc din Parva, Ioan Bulbuc din Mintiu, Iuliu un loc de muncă. În afirmă că a abordat- problema Din enumerarea titlurilor conferinelor inute legăturii Asociaiunii cu tinerii din două dimensiuni: pentru tineri, se poate observa că se urmărea- cea istorică şi cea actuală, citându l -a pe structurat părintele educarea lor morală şi socială, cunoaşterea faptelopecificer Arsenie Boca: „Tâlcuri noi la texteASTRA vechi. şi tineretul între zonei.istorice, Tinerii păstrarea i- obiceiurilor şi a tradiiilor strămo- 1861Fidel-1948 acestui Tinerii principiu, cercetători autorul şi ASTRA şi din şi şeşti şi a costumelor populare autentice s pânălucrarea astăzi pe . două Majoritatea perioade: exemplelor sunt din zona - au uimit pe seniorii astrişti la Adu şi care autorul narea Generală- de la Cluj din , la care au participat într un mare număr foarte mare întrecu Năsăudului, Dejului, Iaşului şi Blajului, pe aceștia s au numărat și din Salva, care au venit le cunoaşte foarte bine. îmbrăcai în frumoasele lor costume populare 94 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

clopuri cu păuni, curele cu mărgele şi alte piese de în care le sunt prezentate lucrările şi publicate port popular unicat în Transilvania. - studiileASTRA şi cercetările. Ca exempleASTRA sunt aduse revistele Salva, Aflăm că tinerii- astrişti au fost ajutai să publice editateASTRA de despărăminte: „RevistaASTRA Română – Iaşi, articole în revista „Transilvania- rezultatele cerce „ ASTRABlăjeană – Blaj, „ Salvensis – tărilor pe care le au întreprins și au fost sprijinii să îşi-a „ Sabesiensis –niciSebeş, de „ Dejeană de la publice cărțile. Deci ASTRA şi a făcut datoria faă de Dej şi „ năsăudeană de la Năsăud. tineri, dar şi tinerii „au răsplătit instituia care i Autorul nu uită astriştii seniori care creditat şi a investit în ei p. , devenindTinerii mem cerce-bri sprijină tineretul dornic să se exprime prin ASTRA: activitători aiși Asociaiunii.ASTRA din și până astăzi, Areta Moşu de la Iași, Silvia Pop de la Blaj, Ioan Seni şi A doua parte a lucrării, intitulată careFloarea a porni Pleş de la Năsăud, Luminia Cornea de la aduce în faa Sfântu Gheorghe şi Radu Gavrilă de la Dej, cel de la ASTRAcititorului s- „redescoperirea idealurilor astriste şi cel al- t ideea acestei cări. reînfiinării- instituiei p. , precum şi felul în care foarteO carte bine foarte cunoscute bine dedocumentată autor. Cuprinderea cu exemple exem- din a adaptat societății contemporane. Asocia zona Năsăudului, Iaşiului, Blajului, Sebeşului, zone iunea s a îmbogăit cu noiAstfel desparăminte s- şi cercuri- pagini. pe tot teritoriul României şi a cuprins şi pe românii plelorConcluziile din toate autoruldespărămintele ar fi necesitat mii de Bulgariadin afara etc. granielor țării. au creat despără minte în Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, ui: tinerii-ar putea au fost face atraşi mai multspre ASTRA, au devenit apoi specialişti de renume şi Cele mai active despărăminteCentral din ară enumerate- astrişti cunoscui. Sigur s sunt: „Mihail Kogălniceanu- Iaşi, „Timotei Cipariu dezvoltepentru tineri activ şi el chiar face câteva propuneri, cum ar- Blaj, Despărământul Năsăud, Despără fi crearea unui Institut al ASTREI „în care tinerii să mântul Harghita Covasna, Despărământul Arad, ai ităi de cercetare finanate prin gran căror membri au trecut laare fraii etc. lor de peste graniă turi, fie de către stat, fie de instituii din stră-uninătate stil ducând în „desagi zeci de mii de cări în limba care se ocupă cu acest aspect p. . română, manuale, dicion Cartea este metodic structurată, scrisă într precum:Tinerii Mircea- astrişti de astăzi au un rol foarte important- accesibil pentru oricine, textul are fluiditate și este un si autorul exemplifică în text cu nume de referină, îndemn călduros izvorât din sufletul tânărului autor, Cristian Ghenghea şi Iulian Pruteanu născut pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu şi MorariuIsăcescu din din Salva). Iași, Mihai Octavian Groza din Sebeș, care exprimă dragostea lui pentru românism și Lucian Sava din Vaslui şi adăugăm noi şi Maxim nutrind sperana că tinerii vor fi atrași și mai mult spre cercetare. Întrucât „nu este o lucrare exhaustivă, Autorul trece în revistă concursurile deAcasă poezie, la ci doar o incursiune pe un teren ce încă nu a fost noiarte plastice, fizică, matematică, chimie, precum şi bătătorit, demersul editorial de față este un îndemn festivaluriletaberele de cultură și civilizație românească - pentru tineri să păşească cu încredere- pe cărările- pentru tinerii români din afara granielor țării, pecercetăriiritorii. pentru că sunt enorm de multe fapte, beneficiari. de folclor la care tinerii au luat parte într evenimenteO carte, u şi personalităi ■ ce şi aşteaptă desco un număr foarte mare ca participani activi şi Revistele editate de despărămintele n îndem! ASTRA din ară au rubrici permanente pentru tineri, DESPRE AUTORI ■

Ion Agrigoroaiei, prof.univ.dr. Facultatea de Istorie, Universi Olga Aramă, doctorand Universitatea Ioan Caproșu, prof.univ.dr. – tatea „Alexandru Ioan Cuza Iași Mircea Coloșenco, critic literar,– editor, bibliografAcademiei de Științe a Moldovei, Chișinău Valentin Constantinov, c.s., dr.– Universitatea „Alexandru Ioan Cuza Iași, Membru de Onoare al Academiei Române Luminița Cornea Maria Danilov, c.s., dr. – Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova Florin Faifer, critic, profesoară literar, teatrolog de limba și literatura română, doctor în filologie, publicistă Ana Filip, – Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei, Chișinău,- Republica Moldova Mircea-Cristian Ghenghea, c.s. III, dr. Stelian Gomboșprofesoară, dr., consilier de istorie superior – președinta Cercului ASTRA Salva, județul Bistrița Năsăud Laura Guțanu – Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iași Emanuela Ilie, conf.univ.dr. Facultatea– Secretariatulde Litere de Stat pentru Culte din cadrul Guvernul ui României Sergiu Musteață, publicistă, prof.univ.dr. Dinu Poștarencu, c.s., dr. – , Universitatea „Alexandru Ioan Cuza Iași Dan Prisăcaru, lect.univ.dr. – Facultatea de Istorie și Geografie, Universitatea Sibiu Pedagogică de Stat „Ion Creangă Chișinău Victor Spinei, acad. – Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova Mihai Tașcă, c.s., dr. – Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu Republica Moldova – Vicepreședinte al Academiei Române – Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei, Chișinău, „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 95

Emanuela ILIE Bătălia lor. Un altfel de eroismn

Alin Ciupală Bătălia lor: Femeile din România în primul război mondial Iași, Editura Polirom, 2017

- Nu numai pentru istoricii de formaie, ci şi pentru analizele şi sintezele istoriografice de strictă reprezentanii altor câmpuri de gender investigaie studies acade), cel actualitate, să citeze şi alte surse, descoperite în- mică & culturală de la filologi şi sociologi Bătăliapână la, lor: să diferite arhive, periodice variate din epocă unele Femeilespunem, specialiştii din România în mai în noile primul război mondi- 1914-orientate în funcie de criterii generice ori sociolelor maial recent volum publicat de Alin Ciupală, profesionale, precum „Unirea-a conferit femeilor Ordinul române, Mihai sau „Anuarul ofierilor şi drape Editura Polirom, Iaşi, , constituie o surpriză acordatArmatei paginilorRomâne cărora li s mai mult decât plăcută. Continuare evidentăFemeia a unui în Viteazul, deş.a.m.d. memorii, Dar dreptul jurnale de sau cetate corespon- pare societateaproiect ambiios romȃnească şi temerar, a secolului manifestat al XIX editorial-lea. Între cu – Însemnăriîn marea lor din majoritate, timpul ocupaiei absolut publicmai bine şi privat de un – deceniuDespre în urmă femei prin şi istoria lor în germaneînduioşătoare (1916-1919) – Jurnalul România – 2004), car dedenă război din Memoriile epocă: redescoperite ale Reginei Maria, şi Femee soldat de Jeanade col. Pia Fodoreanu, Alimănişteanu, Jurnalul unei tea ilustrează -un implicarea proces surori de şi caritate, 1916-1918 de Ecaterina Fulmen curajoasă a femeilor în primul război mondial – şi, (Raicoviceanu), Jurnal de prinesă -1918) de odată cu aceasta, o etapă definitorie într lung şi anevoios, şi anume cel de emancipare a femeii primului– dar ca capitol, resort Războiul al unui cel mare mecanism văzut cude femei miză. Nadeja Ştirbey, plus alte câteva zeci de texte confesive-a etnoidentitară mult mai largă, anunat în debutul savuroase, graie cărora cititorul poate lua cu adevărat pulsul animei agitate- de flagelul care i Căci, ne asigură aici Alin Ciupală, „aşa cum războiul nu zguduit din temelii, odată cu universul întreg, şi a fost făcut doar de bărbai, şi scrierile despre acest lumea interioară, oferindu i în acelaşi timp prilejul să fenomen ar trebui să ia în considerare rolul femeilor- dovedească un altfel de eroism – unul nu mai puin din societăile angrenate în această bătălie ideologică, autentic, însă. politică, culturală, economică, socială, propagan- La finele cercetării sale recuperatoare, Alin distică şi militară. Până la urmă, femeile în război Ciupală poate să conchidă, fără să ezite, în privina constituierevalor o posibilă perspectivă – neglijată deocam faptului că „Femeile din România au participat la dată – pentru a înelege mai bine un trecut constant efortul de război, îneles ca mijloc de realizare a izat până astăzi. Războiul a fost unul singur, proiectului naional român în forma sa supremă, însă perspectivele asupra lui sunt sau ar trebui să fie România Mare. Rolul catalizator al implicării elitei multiple. feminine, prin doamnele şi care domnişoarele proveneau din maiÎn variate numele probe, acestei de polivalene/ la discursul polifonii de emancipare necesare, aristocraia sau burghezia înstărită, era completat de autorul aduce în discuie şi analizează pertinent cele acela-un al fel femeilor sau altul, de scindate rând pe criterii sociale sau Războiul burgheziareligioase, antantistemică şi mijlocie sau germanofile, sau din mediile femeile ărăneşt au fosti. celreflectat mare în văzut publicistica de femei vremii pomenită spre Într exemplu în capitolul de uvertură deja citat, Dra- Maria, cu contr goste, sexualitate, erotism) sau în manifestărileicarea şi ele acolo. în anii de război. BătăliaO regăsim lor şi pe regina subsecvente unei relaii definitorii capitolul ibuia sa caritabilă, medicală sau feminitate (capitolele Luptătoarele,până Regina la implEroina). politică Din fericire, însă, în vibrează nu concretă în conflict a unor tipuri definitoriidocument- de numai vocea plină a regalităii în variantă feminină, ci- şi ietoareşi, ca să ale dăm surorilor doar două de caritate... exemple ■ elocvente, ordinele Fără excepie, toate aceste secvene sunt decise ale Ecaterinei Teodoroiu ori şoaptele mângâ tate minuios, cercetătorul având grijă ca, pe lângă

96 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018

IN HONOREM DEMIR DRAGNEV

Victor SPINEI Eminent editor de documente medievale din Moldova

Dintre istoricii din deceniile postbelice cu contri- indubitabilbuii eseniale un pentruloc de frunte.trecutul Desemnarea românesc din ca perioa directodar medievală şi modernă, Demir Dragnev ocupă al Institutului de Istorie din Chişinău şi alegerea ca membru corespondent al Academiei de Ştiine din Moldova, dar mai ales impresionanta sa operă ştiinifică, sunt grăitoare-estul Basarabiei, în acest sens. Demir Dragnev a Născut la iulie în satul Cureşnia, din jud. Soroca, în nordcauzate avut o copilărie înnegurată de privaiuni,- datorate bulversărilor de război şi brutalităilor săvârşite de ocupanii sovietici. La aceasta s a adăugat o nefastă dramă familială: tatăl său, plutonier- major în Armata română,- căzut prizonier în vara lui , în eliberattimpul operaiunilor de- de pe frontul Iaşi Chişinău,itul regim a fost de trimis într un lagăr din adâncurile Rusiei, fiind abia în anul , dar- cumpl - muncă forată la care a fost supus, ce viza însăşi exterminarea celor internai, i a şubrezit într atât sănătatea, încât a -decedat curând,a sa, la Marianumai Bulat, de care ani. meserieimoscovit deLev acad. V. Cerepnin, Eugen Russev. după ce, în anii de formare În orientarea profesionala a tânărului Demir Dragnev ca cercetător la Chişinău, fusese iniiat în tainele un rol însemnat l a avut mătuş urmase Faultatea de Geografie a Universităii din Iaşi După proclamarea statalităii Republicii Molvova, înrevolute, perioada Demir interbelică. Dragnev a optat, de asemenea, pentru între şi , Demir Dragnev devine şef al studiulDând istor curs pasiunii pentru- investigareaUniversitatea vremurilor direciei de Istorie medie a Institutului de Istorie din -se c Chişinău, pentru ca apoi să i se încredineze funcia de-a sale ca stuiei, atunci când s a înscris la director interimar, deinută până în , când este de Stat din Chişinău. Apreciindu alitatea prestaiei ales director al instituiei. În această perioadă şi dent, după susinerea examenului de susinut teza de doctor habilitat în ştiine istoriitateace, la licenă în iulie , a fost angajat colaborator mai , an în care cumulează postul de profesor ştiinific inferior la Institutul de Istorie al Academiei la Catedra de Istorie a românilor la Unives de Ştiine a RSS Moldoveneşti- din Chişinău, calitate Pedagogicămod de Stat ,,Ion Creangă, unde i se meninută până în , cu o întrerupere din încredineazăun curs de masterat cursurile la Catedra de Paleografie UNESCO de şi Studii de Istori Sude- până în , când şi a pregătit teza de doctorat în ernă. De asemenea, începând din , susine cadrul aceleiaşi instituii de cercetare. Ca urmare a seriozităiisuperior al manifestateInstitutului deîn îndeplinireaIstorie, unde, atribuiil cinci anori mai de Est Europene a Univesităii de Stat din Chişinău. serviciu, în a fost promovat colaborator ştiinific redactor-Munca de cercetare şi ceaCohorta de pe tărâm didactic a fost -a îmbinată cu aceea de editor, fiind fondator şi târziu, a fost numit director adjunct, funcie asumată şef al revistei , rezultat al conlucrării- până în . Între timp, la februarie , şi Revisteicu Ministerul de Istorie Apărării a Moldovei al Republicii, Moldova şi cu susinut doctoratul în ştiine istorice, beneficiind de Muzeul Armatei Naionale, precum şi redactor şef al îndrumările competente ale reputatului medievist periodic la a cărui „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 97

n- v epohu feodalizma/ constantădecembrie sporire 1995 cu valorică titlul de a membru contribuit corespondent în mod ese al Moldovala un nivel în epoca înalt feudalismului. al standardelor cărturăreşti, în al ial. Rodnica sa activitate ştiinifică a fost răsplătită în preioasa colecie Calitatea de director al Institutului de Istorie i-a de P.G. Dmitriev, D.M. Dra Cel dintâi volum V. Academiei de Ştiine a Moldovei. seriei a apărut în anul la Chişinău fiind alcătuit al i stranie gnev, E.M. Russev şi P. fost meninută până în primele luni ale anului , Sovetov. Ca şi tomurile următoare, originalul slavon când autorităile au - decis o controversată-constituitul Institut ș de secolulactelor ala dispusXVII-lea de ftraducere în limba română, dupăn restructurare a acestei prestigioase unităi de cum textele emise în româneşte – cu începere din cercetare, înglobând o în nou chi – useserăn 1987, prevăzute au cu traduceri î Istorie, Stat şi Drept, având o structură organizatorică limba rusă. Volumele II, III, IV şi V, editate în ,V. fără- corespondene în centrele europene cu ve , şi, respectiv, î fost întocmite de cu Moldovei,tradiii culturale. prosesorului În cadrul Demir acestui Dragnev nou i Institut,s-a rezervat care D.M.caractere Dragnev, latine A.N. Nichitici, L.I. Svetlicinaia şi P. şi a păstrat afilierea la Academia de Ştiine a Sovetov, de altfel, ca şi volumul VI, apărut – ela doielnic, de tomului VII, 1-2 (1975),– în ,revenise dar lui laP.G. care Dmitriev ordinea, la altfel,funcția de cercetător-au ştiinific asumat reformele principal, amintite. în acest caz primelorultimele cincidoi editori volume este ale inversată. seriei, VIII-După ce realizarea nu prestigiulDe- său fiind afectat, ci ac – în 1998-2012, la care s- – al celor ce şi XII, tipărite în a lungul anilor, cercetătorul D. Dragnev a a renunțat la traducerea în limba aceleaîntreprins din depoziteleeficiente stagii ar de cercetare în arhivele de D.rusă Dragnev a actelor emise în română, echipa editorială a

la Moscova, Leningrad, Kiev-a şi prilejuitOdesa, completate depistarea cu a cunoscut remanieri, fiind compusă din L. Svetlicinâi. hivistice şi din bibliotecile din și E. Bociarov, în vreme ce coordonarea Bucureşti şi Iaşi, ceea ce i colecției a fost asumată de D. Dragnev. numeroase documente medievale inedite. În perioada- torilorcomunistă, din dând dovadă de un lăudabil spirit colegial, proiecteletransmitea de în editare mod confidenial a izvoarelor unele diplomatice, acte cercetă dar România, implicai, de asemenea, în sovietic. De altfel, cooperarea sa pe plan profesional, având acces restricionat în arhivele din spaiul documenta Ioan în primul rând în domeniul editării vechilor fondurei re cu colegii de la Iaşi şi Bucureşti – Caproşu, Alexandru Gona, Leonid Boicu, Gheorgh Platon, Leon Şimanschi etc., – înfruntând-a doveditcu riscurile cu adevade riguare, măsurile prohibitive impuse în anumite comunisteperioade dedin autorităileestul Europei, sovietice, s- s rat benefică. După prăbuşirea regimurilor a numărat printre cei- tutulcare aude Istorie avut un ,,A. aport constructiv la activizareae şia diversificareaAl. colaborării cu specialiştii de la Insti D. Xenopol, Facultatea de Istori O preocupare Univesităii ,, I. Cuza din Iaşi, Institutul de Istorie ,,N. Iorga din Bucureşti etc. manu constantă a profesorului Demir operaÎntreaga sa activitate ştiinifică a profesorului Demir utilitateDragnev pentru în ultimul procesul deceniu de a ed constat în întocmirea- Dragnevprioritar poartă trecutului amprenta Moldovei seriozităii din Evul şi M rigurozităii, alelor școlare și universiare, texte de mare – consistentă şi diversă – fiind circumscrisă ucație dintr o zonă, ediu şi din unde mistificarea sfruntată a trecutului din vremea- SelEpoca’skoe Modernă. hoziaistvo Pe feodal lângă’noi un Moldavii mare număr (1975), de studii, Lupta tereomnipotenței a istoriei autentice bolșevismului a neamului, a lăsat a valorilor răni adânci, sale notede eliberare şi recezii, de a subelaborat dominaia câteva otomană valoroase în sintez arae: netămăduite complet nici astăzi, astfel că o cunoaș Moldovei (1998), ara Moldovei în Epoca Luminilor (1999) perene, a obârșiei și a locului său în configurația - etniilor continentului este imperios necesară nu etc., toate tipărite la Chişinău. numai pentru cercurile intelectuale. Când diverși Demir Dragnev va rămâne indubitabil în isto guvernanți cu atitudini antiromânești au încercat să medievaleriografia româneascădin ultimele dec drept unul -a dintre materializat cei mai cu Demirimpună Dragnev substituirea s- în programele analitice a competeni şi persevereni editori de documentei meserie„Istoriei care românilor s- cu cea a „Istoriei Moldovei, enii, ce şi a găsit în tabăra confraților de obstinaie dificilul travaliu de depistare, descifrare ș au opus cu dârzenie acestor demersuri colaionare a actelor de cancelarie din diverse arhive, cu învederată tentă nepatriotică. În ultimul timp, împreună cu ali colegi de breaslă, prin publicarea lor, alături de elementele cele mai competente și 98 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 responsabile din cinul istoricilor din Republica prioritar, la prospect tratate cu deplină obiectivitate și pornind de Moldova, precum Andrei Eșanu, Pavel Parasca, Anatol area nemijlocită- a surselor. Petrencu, Gheorghe Cojocaru, - Gheorghe Postică, Ion Una din satisfacțiile sale mjore este desigur faptul Niculiță, Ion Negrei, Ion Varta, Ion Țurcanu, Aurel că între cei ce i au urmat îndurmările se numără și Zanoci, Sergiu Musteață etc., s a alăturat prostestelor-numitei fiul său Emil Dragnev, profesor la Universitatea de împotriva intențiilor autorităților de la Chișinău de a Stat din Moldova și specialist-i nu în numai arta medievală, aptitudinile care, de universale.introduce în planurile de învățământ a așa în pofida tinereții, are deja realizări profesional e „istorii integrate în locul istoriei naționale și a celei remarcabile, moștenindu h cercetător, ci și modestia și generozitatea. Cumulând temeinice cunoștințe profesionale și Cu prilejul jubileului, în numele colegilor din fiind înzestrat cu un pregnant simț al ec ilibrului și al centrele academice și universitare românești de la echității, profesorul Demir Dragnev reprezintă-a drenat de cercetare.vest de Prut ■ îi urăm distinsului confrate de la Chișinău multă vreme un adevărat mentor spiritual pentru multă sănătate și împliniri deosebite în munca de reprezentanții tinerei generații, căreia i preocupările spre tema de interes istoriografic Ioan CAPROU Un semicentenar de colaborare cu notoriul om de știință Demir Dragnev

parcursul a cca ase d - Domnul Profesor Demir Dragnev a desfășurat pe- DragnevPrin urmare, la completarea co acestei fundamentale ediții ș ecenii o impresionantă activi-se ca cumateriale documente extrem inedite de păstrate importante în arhivele fostei URSS. tate științifică, de organizare a cercetării de specia lecția amintită a fost completată cu litate și una didactică de referință, impunându , care completează unca unuleminent om de știință atât în Republica Moldova și cunoștințele noastre despre perioada Moldova medievală. în PrinRomânia, cele ccacât 550și pe de plan titluri, internațional, din care 84 fiind de monogrconsideratafii epocaAceastă feudalismului, colaborare este întregită și de activitatea de dintre cei mai prodigioși medieviști români. editor de documente în cadrul colecțieie istoricul Demir care până în prezent întrunește și culegeri de documente, de manuale și materiale volume și care îl plasează p didactice publicate individual sau în colaborare, careDragnev le- în rândul celor mai desor seamămi- editori de-l Domnia sa a adus contribuții pe cât de temeinice pe documente dinaproa spațiul românesc. Desele contacte pe atât de prețioase- în domeniul istoriei medievale a apreciindu-am întreținut cu dl profe au permis să românilor și a locului lor în istoria Europei, în general cunosc înde pe, să devenim buni prieteni, și în cea est europeană, în special.ctoase Rezultatele investi- i înalt ținuta profesională și morală.- științifice întru totul remarcabile ale eruditului savant Consecvent crezului său științific, Domnia sa a chișinăuian au la bază îndelungi și fru lărgit după această colaborare,- așezând o grație gațiivolume în arhivele de izvoare și bibliotecile documentare din mai medievale multe țăr cei ale au prerogativelor funcției ce o deține la Institutul de Europei de Est, concretizate și în editarea celor zece Istorie din Chișinău, într un cadru instituțional st- stimulator pentru progresul studiilor istorice și al domeniu,lărgit considerabil colaborarea posibilitățile Profesorului Demir medieviștilor Dragnev decu culturii românești în general. În această privință, istoriciicercetare din a spațiului cele trei istoric mari ecentreeuropean. academice În acest din valoarea și importanța demersului organizatoric și (Bucure științific al Profesorului Demir Dragnev nu au s-echivalent în rândul istoricilor din Chișinău. asumareaRomânia unor riscuriști, Iași personaleși Cluj, începută greu de în imaginatdeceniul Opera științifică a Profesorului Demir Dragnev, ce al șaptelea al secolului trecut și întreținută de el cu a constituit începând cu anul în problematica- ei majoră, se întemeiază pe izvoare, în cea mai mare medievaleastăzi, a fost deîntru-a drep totul benefică pentru istoriografia parte inedite, care îi asigură perenitate și îl individua spațiului românesc, iar pentru editarea izvoarelor unanim,lizează printre fiind considerat medieviștii ca deo personalitate pe ambele malurirepreze alen- multor volume– ale c tul fundamentală. Pe parcursul Prutului, de a căror prețuire se bucură în chip Documentaa câteva decenii Romaniae am Historica. participat A. la Moldova. editarea Aceasta a mai -est european. ■ mi- olecției de documente medievale tativă a științei istorice atât din Republica Moldova, cât și din spațiul sud a permis să colaborez permanent cu dl Profesor D. „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 99

sumar ■

100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA România lui Ferdinand I / 1 Fragment din jurnalul Elenei Alistar / 3 GheorgheDiscursul luiI. BRĂTIANU Pantelimon– Halippa în Sfatul Țării / 4 Președinții Sfatului Țării / 5 Sfatul Țării / 6 Prim-miniștrii Republicii Democratice Moldovenești / 8 Scriitorul Romulus Cioflec

şi Basarabia anilor 1917-1918 / 9 SPONSORI ȘI SUSȚINĂTORI Luminița CORNEA Daniel– Ciugureanu – prim-ministru al independenei ai activităților şi al Unirii Basarabiei cu România / 16 Despărțământului Mihai TAȘCĂ – Pantelimon Halippa – apostol al Basarabiei și ctitor al Unirii cu România / 27 ⧠ DanIon AGRIGOROAIEI PRISĂCARU – Iașii sărbătoresc Unirea Basarabiei cu România / 44 ⧠ Consiliul Județean Iași - Înalt Decret Regal de Unire a Basarabiei cu România / 47 ⧠ Primăria Municipiului Iași Mircea-Cristian GHENGHEA– Un fapt puin cunoscut: disputa diplomatică Consiliul JudețeanAlexandru Bistrița Ioan Năsăud româno-ucraineană asupra Basarabiei / 48 ⧠ Anul – și discursul unionist în contextul mișcării UniversitateaMitropolia Clujului, „ Cuza din Iași de emancipare națională din Republica Moldova -1991) / 56 ⧠ ire Sergiu MUSTEAȚĂ – Maramureșului și Sălajului BASARABIA. PUNCT ŞI DE LA CAPĂT ⧠ Mănăst a Parva Stareț Funcionarea limbii române în sistemul Chiril Zăgrean ⧠Paise Iloaie) administrativ al Basarabiei (VII) / 59 Mănăstirea Nușeni Stareț Dinu POȘTARENCU – ⧠Sf. Sava POEZIE Fundația pentru copii Aurelia BORZIN / 69 ⧠„ Seminarul de Teologicla Buzău Ortodox

⧠Centrul Cultural „Sf. Pahomie Gledin PROZĂ

Dumitru SIMION / 72 ⧠București a Municipiului

⧠Biserica Icoanei din București

COORDONATE ROMÂNEŞTI Casa de Cultură Valentin CONSTANTINOV Alexandru Moșanu -2017). ⧠Iași „Mihai Ursachi Sfârșitul unei epoci / 76 Colegiul Național „A.T. Laurian G.M. Cant–acuzino și Ilinca Cantacuzino: ⧠Botoșani Liceul Teoretic „C.A. Rosetti o întâlnire peste timp a două generaii / 78 LauraFlorin GUȚANUFAIFER – Reflecții vesele și triste la un talcioc moldovenesc / 79 ⧠București Barcani Școala Centrală București Toni Hulubei Macovei: demersul poeziei ⧠ Școala Gimnazială scriptural sangvine– / 80 ⧠ Despărțământul ASTRAIulia Năsăud ⧠ Mircea COLOȘENCO – Despărțământul ASTRA AGENDA ASTREI „Eugen Hulea Alba ⧠ Tabăra de cultură şi civilizaie românească „Acasă la noi”, Despărțământultul ASTRA ediția a XXI-a, iunie – august 2017 / 82 ⧠„Buzăul Ardelean

Despărțămân RAFTUL CU CĂRȚI ⧠„Vasile Moga Sebeș Olga ARAM În Onoarea profesorului Demir Dragnev / 86 Despărțământul ASTRA Maria DANILOV Un nou volum în Colecia academică „Basarabica” / 88 ⧠„A.T. Laurian Botoșani Ă– Convorbiri duhovniceşti mult folositoare ⧠ Cercul ASTRA București și mult ziditoare– / 92 ⧠ Primăria Municipiului Botoșani StelianAna FILIP GOMBOȘ O carte,– un îndemn / 94 ⧠ Primăria ComuneiMunicipiului Barcani Sebeș Emanuela ILIE Bătălia lor. Un altfel de eroism / 96 ⧠ Primăria Orașului Zlatna – ⧠ Primăria IN HONOREM: DEMIR– DRAGNEV ⧠ Primăria Comunei Vințu de Jos ⧠ Primăria Comunei Lupșa Victor SPINEI Eminent editor de documente medievale din Moldova / 97 Primăria Comunei Parva Un semicentenar de colaborare cu notoriul– om de știință Demir Dragnev / 99 „REVISTA ROMÂNĂ” Ioan CAPROȘU – elor,

Membră a Asociației Revist Publicaiilor şi Editurilor

www.mprp.gov.ro. „Revista română”

Această revistă a fost tipărită cu sprijinul 100 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 Revistă a românilor de pretutindeni Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: Se distribuie gratuit

Coninutul acestei reviste nu reprezintă poziia oficială a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.