■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor. găsit firul continuităii latine şi al moştenirii - - - ziu s- romane, temeliile unităii naionale de mai târ vorbindDar aceste acelaşi h grai, de a lungul văilor ce por sub scutulau găsit ei totaşezate. ce au cuprins hotarele Regelui nesc spre Tisa, Dunăre şi Mare. Ferdinand,Ideea acestei s- unităi, ce trebuia să strângă otare, cerute de guvernul român din primul ceas al războiului european din , a desvoltat din ce în ce mai 1916recunoscute după lungi tratative de puterile puternic şi mai limpede, în ciuda vitregiei alături de cari trebuia să intrăm în războiul din zmulsevremurilor. din Fapteleteritoriul se Principatelorîntreceau în anoastre o desmini ce- – cu toate riscurile ce le înfăişa acea şi a o fărâmia. În timpuri de restrişte au fost putere de la răsărit pentru existena noastră- însăşi – nu numai că nu depăşeau marginile tăile de la Dunăre şi de la Nistru, Oltenia pentru răspândirii noastre etnice, ci dimpotrivă rămâ câiva ani, pentru- un secol şi jumătate Bucovina, neau mult în urma lor. pentru mai bine de un veac Basarabia. Şi totuşi- «Dacă ar fi fost vorba, spunea memoriulpiul niciodată nu s a rostit mai limpede, decât în înfăişat Conferinei de Pace la februarie , această epocă tristă a anexiunilor şi a împăr de a aplica cu o rigoare absolută princi irilor, credina în unitatea noastră şi în hotarele grupului lingvistic sau etnic, România ar fi ce erau să vie. Imaginea Daciei regăsite înscria în trebuit să reclame, fără contestaie posibilă, cercul ei toate graniele pe cari, cu o profetică unirea cu sutele de mii de români, de limbă, viziune, revoluionarii din le revendicau obicei şi inimă, cari locuiesc în grupuri compacte parlamentulpentru o Românie din Mare.Frankfurt problema Transil- pe ărmul stâng al Nistrului şi dincolo de Bug, În acelaşi an, un deputat german ridica în până la Nipru. Ar fi trebuit să revendice sute de mii de vaniei, care numai în cuprinsul unui stat ce ar români stabilii dincolo de Dunăre, în Serbia, uni toate inuturile româneşti îşi poate împlini- între văile Timocului şi Moravei, mai bine de întreaga menire geograficăimejdia; şi economică.vorbind de apro- . pe malul bulgăresc al Dunării,ncii ale Impe-satele Un deceniu mai târziu, un ambasador aus româneşti împrăştiate în câmpia ungurească triac întrevăzuse pr până la Tisa,- în mai multe provi - piata unire a Moldovei şi a Munteniei, adăuga: riului arilor şi până în depărtata Siberie. Ar fi «Românii ar găsi atunci suzeranitatea Porii o trebuit să şi amintească vechile populaii româ- ruşine şi o nedreptate. Ar găsi ara lor prea neşti sălăşluite în inima însăşic a Peninsulei- mică, ar râvni un stat independent, cuprinzând Balcanice. Rechemând toate aceste suflete româ- Bucovina, partea românească a Transilvaniei, neşti, ar fi putut uşor face ■ abstra ie de elemen Banatul şi poate o graniă în Balcani». tele străine stabilite înlăuntrul granielor natu Graniele din şi nu au constituit rale ale ării româneşti». deci nici o improvizaie, nici câştigul unui zar [ România lui Ferdinand I. aruncat în voia norocului. -Ele au consfinit- la Radio,Gheorghe 28 octombrie I. Brătianu, 1941), împlinirea unui proces natural de desvoltare, Cuvinte către români. Zece conferințe și care, din timpuri străvechi şi au înscris conclu prelegeri. conferință ziile în relieful însuşi al pământului românesc, în vol. -154] aşezat parcă anume spre a aduna în jurul cetăii Ediție, studiu introductiv, note și indice de de munte a Ardealului ramurile aceluiaşi popor, Ion Toderașcu, Iași, , p. (1898-1953), istoric, eminent profesor Gheorghe I. Brătianu Autor a Une énigme et ununiversitar, miracle omhistorique: politic liberal, le peuple membru roumain al Academie (1937),i Române. Origines et l unor lucrări de sinteză remarcabile: formation de l’unité roumaine (1943), Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești (1945), La mer Noire. Des origines à la conquête ottomane (1969), Sfatul domnesc și adunarea stărilor în Principatele Române Sighet . A sfârșit tragic, în aprilie , în închisoarea de exterminare a elitei românești de la u Marmației 2 | „Revista română”, nr. 1-2 (91-92 • primăvara-vara 2018 Fragment din jurnalul Elenei Alistar, deputată în Sfatul Țării, [înRomânia. care se prezintă Documentele condițiile Unirii. creării . Album, Partidului Național p. Moldovenesc 77] București, , Elena Alistar-Romanescu (1873-1955), n Sfatul singura femeie deputat î Țării. Între anii și a urmat Facultatea de Medicină de la Iași. A fost arestată pentru „activitate naționalistă împreună cu membrii grupării lui Daniel Ciugureanu deoarece susținea necesitatea eliberării prin forță a Basarabiei de sub stăpânirea rusă. În a fost mobilizată Elena Alistar în armată a fondat ca medic militar. Membră a Partidului Național Moldovenesc, a fost aleasă-a deputat din ipartea ținutului Cetatea Albă în Sfatul Țării. Liga Culturală a Femeilor- din Basarabia și Gruparea Femeilor Române. S a fostevidențiat ș în activitatea Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române. După iunie s a refugiat în România. După ce a locuit o vreme la Iași arestată de regimul comunist și trimisă la Pucioasa,Republica județul Moldova Dâmbovița ( - unde a și decedat în .escu) u Despărțământul ASTRA ,din orașul Cantemir,Elena Alistar . preșe dinte: Anișoara Porumb , în semn de recunoștință pentr contribuția adusă cauzei naționale în Basarabia a fost denumit „ „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 3 Carte poștală (28 noiembrie 1917) Ziarul „NeamulZiua mareromânesc a Basarabiei discursul lui Pantelimon Halippa publică sub titlul [România. Documîn Sfatulentele Țării Unirii. 1918. Album, p. 82] afie de epocă București, , 4 | „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 Carte poștală după o fotografie de epocă Palatul Sfatului Țării din Chișinău - - În anii în această clădire şi a inut şedinele Sfatul ării Președinții Sfatului Țării Constantin Stere (2 aprilie – 25 noiembrie 1918) Ion Inculeț Pantelimon Halippa (21 noiembrie 1917 – 2 aprilie 1918) (25-27 noiembrie 1918) „Revista română”, nr. 1-2 (91- • primăvara-vara 2018 | 5 Sfatul Țării Tabloul nominal al deputaților, care au votat Unirea cu România: 1. Nicolae Alexandri 30. Teofil Ioncu 2. Elena Alistar 31. Anton Crihan 60. Petru Picior-Mare 3. Ion Buzdugan 32. 61.. ElefterieIon Păscăluță Sinicliu 4. Ilarion Buiuc 33. Afanasie Chiriac 62. Nicolae Suruceanu 5. Constantin Bivol Ion Creangă 63. Timoftie Silistrari 35. Ion Codreanu 64. Vasilie Sberea 36.. GrigorieDumitru CazacliuCărăuș 8.. NicolaeIgnatie Budiștean N. Codreanu 37. Anton Caraiman 66. Andrei Scobiola . Teodor Bârcă 67.. ChirilNicolae Spinei Secară 39. Ion Costin 68. Gh. Stavro . Ștefan Botnariuc 40.. VladimirPavel Cocârlă Chiorescu 69. Teodor Suruceanu 12.. VladimirGheorghe Bogos Buruiană 41. Ion Cazacliu 70. Gheorghe Tudor 13.. VladimirTeodosie BudescuBârcă 42. Vlad Cazacliu 71. Ion Tudose 14. Alexandru Baltaga 72. Grigorie Turcuman 73. Teodor Oncu 16. Nicolae Grosu 45.. MihailVasile LașcuMinciu 74. Pantelimon Halippa 17.. VasilieIoan Văluță Gafencu 46.. AnatolieNicolae Mămăligă Moraru 18. Si 47. Alexandru Morarună 19. Vasilie Ghenzul . Teodor Herța mion Galițchi 49. Gheorghe Mare . Leonida Țurcan 21. Alexandru Gropa . Dumitru Mârză 79.. NicolaeVasile Țanțu Ciornei 22.. DumitruAndrei Găină Dragomir 51. Dumitru Marchitan 80.. VasilieNicolae Cijevcshi Cernăuțan 23. Felix Dudchevici 52.. TeodorMihail Maculețchi Neaga 24. Dumitru Dron 82. Nicolae Cernov 25. Boris Epure 54. Constantin Osoianu 83.. NicolaeVasile Cireșco Soltuz 26. Pantelimon Erhan . Gheorghe Năstase 84. Constantin Stere 27. Vitalie Zubac 85. Zamfir Munteanu 28. Ion Ignatiuc 57.. IoanGherman Pelivan Pântea 86. Iacob Sucevan 58.. EfimieVasilie PaliiMândrescu Tabloul. Ion Inculeț nominal al deputaților, care au votat contra Unirii cu România: 1. tefan Balamez 2. Arcadie Osmolovschi 3. Mihail Starenchi TabloulȘ nominal al deputaților, care s-au abținut de la vot: 1. Filip Almendingher 13. Vasile