Integrarea Basarabiei În Primul Deceniu Interbelic (1918 – 1928)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeuŗ din Cahul №. 2 (6), 2017 Ştiinţe Umanistice INTEGRAREA BASARABIEI ÎN PRIMUL DECENIU INTERBELIC (1918 - 1928) INTEGRATING BASARABIAN IN THE FIRST INTERBELIC DECADE (1918 - 1928) Daniel MIHOCIU, profesor de istorie, Şcoala Gimnazială Nr. 1, comuna Negrileşti, judeţul Galaţi Abstract: Immediately after the unification of Bessarabia with Romania, laws had to be adopted that allowed the new province to be integrated from the point of view of administration, justice, church and education. It was necessary for Bessarabia to be integrated as quickly as there was an administration of Russian origin in this province, as well as the other important institutions. Firstly, there was a sincere and broadly democratic social political reform that would bring together the maximum of political rights and the economic well- being of the pollutions and thus strengthen national unity by identifying it with satisfaction of the equal democratic aspirations of this population. Key words: agrarian reform, Romanian administration in Bessarabia, ownership, integration Rezumat: Imediat după unirea Basarabiei cu România trebuiau adoptate legi prin care noua provincie să poată fi integrată din punct de vedere al administraţiei, justiţiei, bisericii şi învăţământului. Era necesar ca Basarabia să fie integrată cât mai repede deoarece în această provincie era o administraţie de sorginte rusească, precum şi celelalte instituţii importante. Se urmărea în primul rând o sinceră şi larg democratică reformă politică socială, care să lege astfel de faptul unirii un maxim de drepturi politice şi bunăstarea economică a polulaţiei şi să consolideze astfel unirea naţională prin identificarea ei cu satisfacţia aspiraţiilor democratice egalitare ale acestei populaţii1 . Cuvinte cheie: reformă agrară, administrația românească în Basarabia, împroprietărire, integrare Reforma agrară În şedinţa din 26 Ŕ 27 noiembrie 1918, Sfatul Ţării a luat în dezbatere şi a votat Legea agrară, cu un pronunţat caracter democratic „exprimat prin tendinţa de reducere substanţială a marii proprietăţi funciare, cât şi prin grija manifestată faţă de ţărănimea mică şi mijlocieŗ2. 1 Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România în presa vremii, Iaşi, 1999 p. 109 2Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei…. 103 130 Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeuŗ din Cahul №. 2 (6), 2017 Ştiinţe Umanistice La 29 noiembrie/12 decembrie 1918, guvernul Constantin Coandă a fost înlocuit de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. În aceeaşi zi, noul cabinet a instituit prin decret lege, votul universal. Guvernul liberal a anunţat organizarea alegerilor parlamentare pe baza sufragiului universal şi a reafirmat hotărârea de a înfăptui reforma agrară. Decretul lege din 14 decembrie, legifera principiile generale ale expropierii României. La 15 decembrie, un nou decret lege fixa proprietatea şi întinderile ce urmau a se expropria. Erau supuse expropierii toate terenurile cultivate ale Domeniilor Coroanei, Casei Regale si ale tuturor persoanelor morale publice şi private precum şi a absenteiştilor şi instituţiilor1. Legea privind reforma agrară din Basarabia, prima dintre actele legislative de acest gen din România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a ţărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, Sfatul Ţării a votat la 27 noiembrie/ 10 decembrie, următoarea declaraţie : „în urma Unirii cu România – Mamă a Bucovinei, Adrealulului şi ţinuturile ungureşti, locuite de români în hotarele Dunării şi Tisei, Sfatul Ţării declară că Basrarabia renunţă la condiţiile de unire stabilite în actul de la 27 marite 1918. Sfatul Ţării din 27 martie 1918 şi declară Unirea necondiţionată a Basarabiei cu România‖2. Reforma agrară din Basarabia avea următoarele principii: 1. Statutul pentru utilitate socială a luat pământul de la marii proprietari, plătindu-le cu rentă sumele fixate de comisia de expropriere; 2. Pământul luat de stat a fost predat ţăranilor cultivatori, în proprietate individuală pentru care ei sunt datori a-i plăti statului preţul fixat; 3. La împroprietărire s-a admis în mod egal minoritari cu majoritari. Pe baza acestei legi s-a trecut din mâna marilor proprietari în proprietatea ţăranilor 8840 de moşii. Din acest pământ s-au făcut 323 481 loturi pe o întindere de 1 043 679 ha, care s-au dat în folosinţă la ţărani 323 481 loturi pentru ţăranii autohtoni, iar 13 292 ha s-au împărţit la ţăranii colonişti. Reforma agrară din Basarabia, judecată comparativ cu reformele din alte ţări apusene, este mai largă3. Deşi Averescu nu a fos autorul împroprietăririi ţărănimii, aşa cum era socotit de masele rurale din Basarabia, totuşi el a lucrat la elaborarea reformei agrare din regiunea dintre Prut şi Nistru4. Administraţia în Basarabia 1918 – 1926 1 Dimitrie Şandru, Reforma agrară din 1921 în România, Bucureşti, 1975, p. 49 2 Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei…. 103 3 Petre Cazacu, Zece ani de la unire. Moldova dintre Prut şi Nistru (1918 - 1928), Bucureşti, 1928, p. 232 4 George Ciorăscu, Basarabia pământ românesc, Bucureşti, 2002, p. 74 131 Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeuŗ din Cahul №. 2 (6), 2017 Ştiinţe Umanistice Înfăptuirea unităţii teritoriale a statului român a pus cu acuitate problema organizării administraţiei tranzitorii a pământurile întregite, până la unificarea completă instituţională, administrativă şi legislativă a ţării. La data adoptării Declaraţiei de Unire cu România (27 martie / 9 aprilie 1918), adimistraţia Basarabiei reprezenta un amalgam de instituţii, unele moştenite de fostul regim ţarist, altele constituite în procesul de emancipare politică şi naţională şi de edificare a statului românesc dintre Prut şi Nistru1. În anii 1918 Ŕ 1919 aproape toţi cei care lucrau în birourile publice din Basarabia vorbeau ruseşte, ba chiar erau unele servicii publice care avuseseră îndrăzneala ca şi corespondenţa oficială să o facă în lima rusă2. Acest aspect a făcut ca autorităţile române să demareze aplicarea legislativă a unificării administrative. În privinţa împărţirii administraţiei România a păstrat împărţirea teritorială a Basarabiei în cele 9 judeţe, reziduuri, din timpul ruşilor, învestindu-le cu drepturi de persoane juridice cu largi atribuţiuni administrative şi gospodăreşti. Comunele urbane şi rurale s-au bucurat de o largă autonomie locală, chivernisindu-şi singure avutul şi venitul lor prin consilii comunale liber alese şi înzestrate cu drepturi de atribuţiuni edilitare de asistenţă socială3. Un rol important în viaţa administraţiei locală îl jucau zemstvele, instituţii publice de auto Ŕ cârmuire introduse în ţinut în anul 1869 de către imperiul ţarist. În perioada de autonomie provizorie (27 martie/ 9 aprilie Ŕ 27 noiembrie/ 10 decembrie 1918), Basarabia, conform Declaraţiei de Unire a Sfatului Ţării, a beneficiat de statutul unei autonomii administrative şi politice. Prerogativele Sfatului Ţării constau în votarea bugetelor locale, cotrolul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor precum şi numirea funcţionarilor în administraţie4. Conducerea centrală adimistrativă a Basarabiei după unire se afla, în mâna Consiliului de Directori, aleşi de Sfatul Ţării. Prima măsură a Consiliului a fost de a introduce în administraţiei limba românească şi pe vechii comisari din ţinuturile Basarabiei să-i numească pe prefecţi dându-le acestora îndatoririle şi întocmindu-le un aparat ajutător de cancelarie şi un aparat de subprefecţi. Zemstva Gubernială5 era o instutuţie administrativă veche în Basarabia, aveau o autonomie în conducere şi ca atare situaţia era foarte dăunătoare 1 Gheorghe Cojocaru, Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918 - 1928), Bucureşti, 1997, p. 56 2 Eugeniu Giurgea, Din trecutul şi prezentul Basarabiei, Bucureşti, 1928, p. 116 3 Ion Nistor, Basarabia sub gospodărirea românească, Bucureşti, p. 5 4 Gheorge Cojocaru, Integrarea Basarabiei..., p. 60 5 Gubernie Ŕ unitate administrativ Ŕ teritorială de origine ţaristă. Basarabia în anul 1865 devine gubernie rusească. 132 Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeuŗ din Cahul №. 2 (6), 2017 Ştiinţe Umanistice intereselor noastre naţionale1. Consiliul de direcotri, a fost nevoit să o desfiinţeze, trecând atribuţiile ei în seama diverselor directoare. Zemstvele ţinutale au fost menţinute, românizate, ajutate, apoi au fost trecute conducerea lor în mâinile Comisiilor interimare. Administraţia din Basarabia prezenta trei avantaje: 1. era în limba română; 2. nu era un singur centru pentru rezolvarea chestiunilor de oridn administrative din întreaga Basarabie Ŕ (dispunea de nouă centre judeţene); 3. era democratică. În scopul coordonării eficinete a activităţii autorităţilor militare şi civile, consiliul de Miniştri al ţării a decis în şedinţa din 13/ 26 iunie 1918, înfiinţarea unui Comisariat General al Basarabiei. În subordinea Comisariatului treceau directorii din Basarabia. Structura adimistrativă locală românea în continuare neschimbată. Activitatea acestei instituţii nou creată urma să înceteze odată cu încheierea operei de reorganizare administrativă a Basarabiei. Structura administrativ Ŕ teritorială a Basarabiei a păstrat, în ansambu aceeaşi configuraţie, dar au fost şi operate midificări în consens cu orientarea politică spre apropiere şi integrare. Către sfârşitul anului 1918, în teritoriul dintre Prut şi Nistru au fost puşi pilonii administraţiei române de stat. Paralel cu introducerea treptată a instituţiilor administrative