C M Y K Anul XI 4 (42) DECEMBRIE 2005 Editor: ASTRA - Desp\r]\m`ntul Mihail Kog\lniceanu - Ia[i Director: Areta MO{U Redactor-[ef: Victor DURNEA Mihai PREPELIŢĂ DOR DE EMINESCU Din Bucovina mea natală Se-aude bocet, o rafală… Se sting stejari ștefanieni Din Crasna pîn-la Costiceni… Pe Vatamanu l-am pierdut, Leviţchi a murit de mult… Eu plîng de dorul lui Motrescu, Dar mai ales de Eminescu… Mi-e dor de Putna, an de an… De Alexandru, de Ștefan, De Burebista, Decebal, De buchea din abecedar, De Mateevici Alexei, De Pan Halippa, Ţepordei, Dar mai ales mă tînguiescu De dulce dor de Eminescu… Eu nu mă tem de sărăcie, Mi-e frică doar de veșnicie… De o Femeie, de-un hoinar, De cititorul fără har… De un poet proletcultist, Precum mă tem de Antihrist… De toate eu mă lecuiescu, Murind de dor de Eminescu… Constantin Stere și unirea românilor la 1918 ntr-un moment de reflecţie asupra propriei vieţi, Constantin Stere Unirea românilor în 1918 nu a reprezentat un proces coerent. În se autodesemna ca „un învins”. Nu și-a plecat capul și nu i-a fost climatul de criză materială și de exaltare spirituală, pe fundalul Î rușine de propriul trecut, totuși se reprezenta ca pe un înfrînt politic. revoluţiei ruse și al descompunerii Imperiului, acţiunea din acei ani ne Memoria colectivă nu l-a reţinut. În Iași există o stradelă care-i poartă apare ca fiind mai curînd plurală și confuză. Incertitudinea privind numele (Profesor C. Stere), situată între Bulevardul Independenţei și viitorul politic al teritoriului dintre Prut și Nistru era dominantă, atît la strada Cuza Vodă. Ieșenii care locuiesc în zonă nu cunosc cine a fost Chișinău, cît și la Iași (capitala vremelnică a României). Constantin Stere, deși concentrarea de trimiteri la spaţiul sacru al Ridicarea românilor din stînga Prutului a avut loc în condiţiile devenirii moderne românești ar putea naște unele interogaţii legitime: revoluţiei din Rusia, cu principiile ei de libertate politică, socială și unirea de la 1859, independenţa din anii 1877-1878, unirea Basarabiei cu naţională. În general, evenimentele din Basarabia au urmat faptelor România (27 martie / 9 aprilie 1918). Nu credem însă într-o gîndire similare din Rusia și Ucraina. simbolică a celor care au atribuit denumiri străzilor din perimetrul Basarabia ţaristă nu a cunoscut o mișcare culturală și naţională menţionat. De altfel, titulatura de profesor sugerează mai curînd influenţa comparabilă cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elită locală capabilă să dea lui C. Stere asupra învăţămîntului ieșean decît aspectul politic al unirii. sens unei acţiuni românești. Au existat desigur publicaţii românești episodice Prezentul material încearcă să reliefeze, din biografia zbuciumată a („Basarabia”, „Glasul Moldovei”, „Cuvînt moldovenesc”), conduse de marelui patriot român din Basarabia, rolul deţinut în timpul intelectuali marcanţi ai Basarabiei: Ștefan Ciobanu, Ion Pelivan, Alexei evenimentelor care au fundamentat actul din martie 1918. Este un Mateevici, Pantelimon Halippa, E. Gavriliţă. Un lung proces de demers care implică probleme de metodă și de lecturi concurente. O deznaţionalizare, instrumentalizat de puterea de la Petrograd, condusese la personalitate orgolioasă și consecventă, conștientă de propria valoare, realitatea că circa 90 % din populaţia românească, preponderent rurală, era cum era cea a lui Stere, a generat mari subiectivisme în epocă. analfabetă. Înapoierea Basarabiei era traumatizantă pentru oamenii de Observaţiile contemporane, exprimate în jurnale, memorii, reflecţii de cultură din Vechiul Regat care au trecut Prutul în acele zile. Nu sînt chemat să prorocesc, Ioan Nistor, Al. Boldur, Șt. Ciobanu, I. Inculeţ, Pantelimon Halippa, Un singur lucru îmi doresc – Vasile Horea, C. Argetoianu, P. Șeicaru, Al. Marghiloman, I. Lupaș, Ovidiu BURUIAN| În timpul somnului să mor, Onisifor Ghibu, Petru Cazacu, N. Iorga, constituie sursele principale în creionarea unui rol politic. (continuare în pagina 4) Răpus de mult prea plinul dor: De Tuchilatu, de Baltag Și de măicuţa mea din prag… Și de Nichita, de Sorescu, Dar mai ales de Eminescu… Mă înfior de violenţă Astra Și de blestem, de providenţă… ureaz\ cititorilor [i De veacul fără de humor, De omul cel nemuritor… colaboratorilor Un dor mă macină pustiu După Gheorghiţă și Burghiu, S\rb\tori fericite ! Dar mai ales mă prăpădescu De-atîta dor de Eminescu…. [i Continuare `n pagina 5 La mul]i ani ! C M Y K C M Y K de ai voștri! Reţinem și interviul acordat de primarul Iulia) înrămează comunei Cladova, dr. Sinișa Popovici, dialogul cu consistentul Momcilo Ilici (consilier al președintelui M.D.R.S., grupaj. Tema se r r stabilit de oarecare vreme în România), paginile din regăsește și în o o revistele românești de odinioară, dările de seamă articolele semnate l l asupra activităţilor desfășurate (consfătuiri, manifestări de Ilie Furdui culturale, iniţiative economice etc.). Așteptăm cu (Academicianul e e interes următoarele apariţii ale publicaţiei. Alexandru Borza, t t luptător pentru s „ASTRA BLĂJEANĂ” – Publicaţie trimestrială unitatea neamului s i românesc), i editată de ASTRA – Despărţămîntul „Timotei Cipariu”, Blaj, Anul X, nr. 4 (37), decembrie 2005. În numărul Dumitru Barna v v de faţă, la rubrica similară, confratele blăjean reiterează (Luptători de pe e o apreciere asupra publicaţiei noastre, apreciere meleagurile e „SEPTENTRION”, Foaia Societăţii pentru măgulitoare, exprimată la recenta adunare generală hunedorene pentru r r Cultura și Literatura Română în Bucovina, An XVI, nr. (ţinută la Sibiu) a ASTREI. N-am vrea să se creadă că, realizarea unităţii 23-24, 2005. Așadar, publicaţia acelei societăţi care, în cele ce urmează, ne plătim „datoria”, lăudîndu-l la naţionale născută la scurt timp după ASTRA, și-a asumat același rîndul nostru. Nu sîntem adepţii „admiraţiei mutuale” și românești), a a rol într-un alt ţinut înstrăinat – Bucovina. Semnalăm, al comerţului de servicii. Eficientă este, după opinia Melania Doina t noastră, numai emulaţia, pe un teren care este suficient Aurelia Arghezi t în acest bogat număr dublu, editorialul Bucovina și Academia la 140 de ani de la înfiinţarea ei, semnat de de larg și care necesită, astăzi, mult mai multe eforturi (Patru generaţii, s s acad. D. Vatamaniuc (director al revistei), paginile decît cele care se întreprind. În acest sens, am simţit aceleași năzuinţi). Sumarul numărului este completat i i memorialistice ale dr. Ion Nandriș (Patru ani din întotdeauna în „Astra blăjeană” un „concurent” pe de alte articole, medalioane, cronici, dintre care v v istoria Bucovinei), articolele consacrate așa-zisei măsură și, totodată, un tovarăș. Dovadă stau prezentările cităm: File din istoria localităţii Bucerdea Vinoasă (de „istorii mici” (iscălite de Nicolae Bodnariuc, Viorica pe care i le-am făcut în acest spaţiu aproape număr de Florean Truţa), Treizeci de ani de la reînvierea e e Piţul, Ion Filipciuc, Dragoș Olariu, Ioana Bădeliţă, număr. Și dacă frecvenţa lor va fi fost judecată altfel, se vlădiciei de la Alba Iulia (de I.P.S. Andrei, cuvine să amintim rostul acestei rubrici, anume de a Arhiepiscop al Alba Iuliei), Povestirea istorică R Nicolae Moscaliuc), „schiţa de istorie culturală” R (Constantin Turtureanu) propusă de Liviu Papuc, semnala cititorilor noștri tot ce este interesant și folositor românească (Baruţu T. Arghezi), Mihaela Teodorescu medalionul E. Ar. Zaharia, întocmit de Gheorghe în publicaţii care, poate, nu le au la îndemînă. Este ceea Sădean (I. M.), Creștinii din Peninsula Balcanică și Nandriș, interviul acordat de acad. D. Vatamaniuc la ce vom face și de data aceasta. Mihai Viteazul (Gheorghe Zbuchea), 290 de ani de la împlinirea frumoasei vîrste de 85 de ani, cuvintele de fondarea cetăţii bastionare din Alba Iulia (Gheorghe suflet ale poetei Lucia Olaru-Nenati, la aniversarea Anghel), Academicianul Ștefan Meteș (Ioan Străjan), În confratelui său Vasile Tărâţeanu. Un document valoros sfîrșit, o adevărată și mult așteptată „istorie sinceră”! dă la iveală Nicolae Cârlan: e vorba de referatul lui Mihai Ungheanu – „Românii și «tîlharii Romei». Petru Comarnescu (de la a cărui naștere se împlinesc Război religios – război de imagine?” (Mircea 100 de ani) cu privire la expoziţia Ion Ţuculescu, Dogaru). Remarcăm și urmarea amplului studiu organizată la New York în 1968. Tot restituiri preţioase aparţinînd lui Ion Popescu, intitulat Populaţia Regiunei constituie și studiul Raportul dintre toponimie și Cernăuţi prin prisma rezultatelor recensămîntului din etnologie, al lui Grigore Nandriș, tradus acum din anul 2001. Un număr, așadar, substanţial, dens, ce limba engleză, versurile, din 1974, ale lui Clement poate interesa atît pe specialiști, cît și publicul larg. Antonovici ori „dialogul epistolar Grigore Nandriș – Vasile Posteucă. Întregesc sumarul acestui substanţial „FAMILIA”, Petrovasâla–Vladimirovaţ (Banat, număr dublu, cronicile dedicate de Vasile Precop și Serbia și Muntenegru), Anul XII, nr. 3-4 (56-57), mai- Carmen Andronachi, unor „cărţi bucovinene”, precum iunie 2005. Revista de faţă ne-a atras atenţia și altă dată, și dările de seamă asupra „unui trio expoziţional” atunci exprimîndu-ne admiraţia pentru faptul că o comună (semnate de Tiberiu Cosovan și Gabriel Baban). Foarte Menţionăm, astfel, în numărul de faţă al „Astrei poate susţine o publicaţie, fie și numai parţial culturală, în util cercetătorilor actuali și viitori – sumarul blăjene”, editorialul poetic iscălit de Ion Mărgineanu condiţii grafice de invidiat. Un rol decisiv are aici, sumarelor, acoperind cei 15 ani de apariţie ai revistei. (ASTRA – aura românismului),