C M Y K

Anul XI 4 (42) DECEMBRIE 2005

Editor: ASTRA - Desp\r]\m`ntul Mihail Kog\lniceanu - Ia[i Director: Areta MO{U Redactor-[ef: Victor DURNEA

Mihai PREPELIŢĂ DOR DE EMINESCU

Din Bucovina mea natală Se-aude bocet, o rafală… Se sting stejari ștefanieni Din Crasna pîn-la Costiceni… Pe Vatamanu l-am pierdut, Leviţchi a murit de mult… Eu plîng de dorul lui Motrescu, Dar mai ales de Eminescu… Mi-e dor de Putna, an de an… De Alexandru, de Ștefan, De Burebista, Decebal, De buchea din abecedar, De Mateevici Alexei, De Pan Halippa, Ţepordei, Dar mai ales mă tînguiescu De dulce dor de Eminescu… Eu nu mă tem de sărăcie, Mi-e frică doar de veșnicie… De o Femeie, de-un hoinar, De cititorul fără har… De un poet proletcultist, Precum mă tem de Antihrist… De toate eu mă lecuiescu, Murind de dor de Eminescu…

Constantin Stere și unirea românilor la 1918 ntr-un moment de reflecţie asupra propriei vieţi, Constantin Stere Unirea românilor în 1918 nu a reprezentat un proces coerent. În se autodesemna ca „un învins”. Nu și-a plecat capul și nu i-a fost climatul de criză materială și de exaltare spirituală, pe fundalul Î rușine de propriul trecut, totuși se reprezenta ca pe un înfrînt politic. revoluţiei ruse și al descompunerii Imperiului, acţiunea din acei ani ne Memoria colectivă nu l-a reţinut. În Iași există o stradelă care-i poartă apare ca fiind mai curînd plurală și confuză. Incertitudinea privind numele (Profesor C. Stere), situată între Bulevardul Independenţei și viitorul politic al teritoriului dintre Prut și Nistru era dominantă, atît la strada Cuza Vodă. Ieșenii care locuiesc în zonă nu cunosc cine a fost Chișinău, cît și la Iași (capitala vremelnică a României). Constantin Stere, deși concentrarea de trimiteri la spaţiul sacru al Ridicarea românilor din stînga Prutului a avut loc în condiţiile devenirii moderne românești ar putea naște unele interogaţii legitime: revoluţiei din Rusia, cu principiile ei de libertate politică, socială și unirea de la 1859, independenţa din anii 1877-1878, unirea Basarabiei cu naţională. În general, evenimentele din Basarabia au urmat faptelor România (27 martie / 9 aprilie 1918). Nu credem însă într-o gîndire similare din Rusia și Ucraina. simbolică a celor care au atribuit denumiri străzilor din perimetrul Basarabia ţaristă nu a cunoscut o mișcare culturală și naţională menţionat. De altfel, titulatura de profesor sugerează mai curînd influenţa comparabilă cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elită locală capabilă să dea lui C. Stere asupra învăţămîntului ieșean decît aspectul politic al unirii. sens unei acţiuni românești. Au existat desigur publicaţii românești episodice Prezentul material încearcă să reliefeze, din biografia zbuciumată a („Basarabia”, „Glasul Moldovei”, „Cuvînt moldovenesc”), conduse de marelui patriot român din Basarabia, rolul deţinut în timpul intelectuali marcanţi ai Basarabiei: Ștefan Ciobanu, Ion Pelivan, Alexei evenimentelor care au fundamentat actul din martie 1918. Este un Mateevici, Pantelimon Halippa, E. Gavriliţă. Un lung proces de demers care implică probleme de metodă și de lecturi concurente. O deznaţionalizare, instrumentalizat de puterea de la Petrograd, condusese la personalitate orgolioasă și consecventă, conștientă de propria valoare, realitatea că circa 90 % din populaţia românească, preponderent rurală, era cum era cea a lui Stere, a generat mari subiectivisme în epocă. analfabetă. Înapoierea Basarabiei era traumatizantă pentru oamenii de Observaţiile contemporane, exprimate în jurnale, memorii, reflecţii de cultură din Vechiul Regat care au trecut Prutul în acele zile. Nu sînt chemat să prorocesc, Ioan Nistor, Al. Boldur, Șt. Ciobanu, I. Inculeţ, Pantelimon Halippa, Un singur lucru îmi doresc – Vasile Horea, C. Argetoianu, P. Șeicaru, Al. Marghiloman, I. Lupaș, Ovidiu BURUIAN| În timpul somnului să mor, Onisifor Ghibu, Petru Cazacu, N. Iorga, constituie sursele principale în creionarea unui rol politic. (continuare în pagina 4) Răpus de mult prea plinul dor: De Tuchilatu, de Baltag Și de măicuţa mea din prag… Și de Nichita, de Sorescu, Dar mai ales de Eminescu… Mă înfior de violenţă Astra Și de blestem, de providenţă… ureaz\ cititorilor [i De veacul fără de humor, De omul cel nemuritor… colaboratorilor Un dor mă macină pustiu După Gheorghiţă și Burghiu, S\rb\tori fericite ! Dar mai ales mă prăpădescu De-atîta dor de Eminescu…. [i

Continuare `n pagina 5 La mul]i ani !

C M Y K C M Y K

de ai voștri! Reţinem și interviul acordat de primarul Iulia) înrămează comunei Cladova, dr. Sinișa Popovici, dialogul cu consistentul Momcilo Ilici (consilier al președintelui M.D.R.S., grupaj. Tema se r r stabilit de oarecare vreme în România), paginile din regăsește și în o o revistele românești de odinioară, dările de seamă articolele semnate l l asupra activităţilor desfășurate (consfătuiri, manifestări de Ilie Furdui culturale, iniţiative economice etc.). Așteptăm cu (Academicianul e e interes următoarele apariţii ale publicaţiei. Alexandru Borza, t t luptător pentru

s „ASTRA BLĂJEANĂ” – Publicaţie trimestrială unitatea neamului s

i românesc),

i editată de ASTRA – Despărţămîntul „Timotei Cipariu”, Blaj, Anul X, nr. 4 (37), decembrie 2005. În numărul Dumitru Barna v v de faţă, la rubrica similară, confratele blăjean reiterează (Luptători de pe

e o apreciere asupra publicaţiei noastre, apreciere meleagurile e „SEPTENTRION”, Foaia Societăţii pentru măgulitoare, exprimată la recenta adunare generală hunedorene pentru r r Cultura și Literatura Română în Bucovina, An XVI, nr. (ţinută la Sibiu) a ASTREI. N-am vrea să se creadă că, realizarea unităţii

23-24, 2005. Așadar, publicaţia acelei societăţi care, în cele ce urmează, ne plătim „datoria”, lăudîndu-l la naţionale născută la scurt timp după ASTRA, și-a asumat același rîndul nostru. Nu sîntem adepţii „admiraţiei mutuale” și românești), a a rol într-un alt ţinut înstrăinat – Bucovina. Semnalăm, al comerţului de servicii. Eficientă este, după opinia Melania Doina

t noastră, numai emulaţia, pe un teren care este suficient Aurelia Arghezi t în acest bogat număr dublu, editorialul Bucovina și Academia la 140 de ani de la înfiinţarea ei, semnat de de larg și care necesită, astăzi, mult mai multe eforturi (Patru generaţii, s s acad. D. Vatamaniuc (director al revistei), paginile decît cele care se întreprind. În acest sens, am simţit aceleași năzuinţi). Sumarul numărului este completat i i memorialistice ale dr. Ion Nandriș (Patru ani din întotdeauna în „Astra blăjeană” un „concurent” pe de alte articole, medalioane, cronici, dintre care v v istoria Bucovinei), articolele consacrate așa-zisei măsură și, totodată, un tovarăș. Dovadă stau prezentările cităm: File din istoria localităţii Bucerdea Vinoasă (de „istorii mici” (iscălite de Nicolae Bodnariuc, Viorica pe care i le-am făcut în acest spaţiu aproape număr de Florean Truţa), Treizeci de ani de la reînvierea e e Piţul, Ion Filipciuc, Dragoș Olariu, Ioana Bădeliţă, număr. Și dacă frecvenţa lor va fi fost judecată altfel, se vlădiciei de la Alba Iulia (de I.P.S. Andrei, cuvine să amintim rostul acestei rubrici, anume de a Arhiepiscop al Alba Iuliei), Povestirea istorică

R Nicolae Moscaliuc), „schiţa de istorie culturală” R (Constantin Turtureanu) propusă de Liviu Papuc, semnala cititorilor noștri tot ce este interesant și folositor românească (Baruţu T. Arghezi), Mihaela Teodorescu medalionul E. Ar. Zaharia, întocmit de Gheorghe în publicaţii care, poate, nu le au la îndemînă. Este ceea Sădean (I. M.), Creștinii din Peninsula Balcanică și Nandriș, interviul acordat de acad. D. Vatamaniuc la ce vom face și de data aceasta. Mihai Viteazul (Gheorghe Zbuchea), 290 de ani de la împlinirea frumoasei vîrste de 85 de ani, cuvintele de fondarea cetăţii bastionare din Alba Iulia (Gheorghe suflet ale poetei Lucia Olaru-Nenati, la aniversarea Anghel), Academicianul Ștefan Meteș (Ioan Străjan), În confratelui său Vasile Tărâţeanu. Un document valoros sfîrșit, o adevărată și mult așteptată „istorie sinceră”! dă la iveală Nicolae Cârlan: e vorba de referatul lui Mihai Ungheanu – „Românii și «tîlharii Romei». Petru Comarnescu (de la a cărui naștere se împlinesc Război religios – război de imagine?” (Mircea 100 de ani) cu privire la expoziţia Ion Ţuculescu, Dogaru). Remarcăm și urmarea amplului studiu organizată la New York în 1968. Tot restituiri preţioase aparţinînd lui Ion Popescu, intitulat Populaţia Regiunei constituie și studiul Raportul dintre toponimie și Cernăuţi prin prisma rezultatelor recensămîntului din etnologie, al lui Grigore Nandriș, tradus acum din anul 2001. Un număr, așadar, substanţial, dens, ce limba engleză, versurile, din 1974, ale lui Clement poate interesa atît pe specialiști, cît și publicul larg. Antonovici ori „dialogul epistolar Grigore Nandriș – Vasile Posteucă. Întregesc sumarul acestui substanţial „FAMILIA”, Petrovasâla–Vladimirovaţ (Banat, număr dublu, cronicile dedicate de Vasile Precop și Serbia și Muntenegru), Anul XII, nr. 3-4 (56-57), mai- Carmen Andronachi, unor „cărţi bucovinene”, precum iunie 2005. Revista de faţă ne-a atras atenţia și altă dată, și dările de seamă asupra „unui trio expoziţional” atunci exprimîndu-ne admiraţia pentru faptul că o comună (semnate de Tiberiu Cosovan și Gabriel Baban). Foarte Menţionăm, astfel, în numărul de faţă al „Astrei poate susţine o publicaţie, fie și numai parţial culturală, în util cercetătorilor actuali și viitori – sumarul blăjene”, editorialul poetic iscălit de Ion Mărgineanu condiţii grafice de invidiat. Un rol decisiv are aici, sumarelor, acoperind cei 15 ani de apariţie ai revistei. (ASTRA – aura românismului), cuvîntul președintelui neîndoielnic, contribuţia celor emigraţi, dar chiar acest ASTREI la împlinirea a 135 de la înfiinţarea lucru vorbește de un atașament pentru locurile natale, nu despărţămîntului blăjean, omagiul adus de Viorica Lascu tocmai des întîlnit. Revista petroviceană interesează, zilei de 1 Decembrie 1918, consistentele pagini intitulate astfel, și prin întreţinerea propensiunii către frumos a „Ecumenica” (Ion Miclea, Amintiri – În jugul Domnului oamenilor acestor locuri. Un frumos de ale cărui valenţe și Petru Pinca, Patriarhia Română. 80 de ani de la dă seama, cel mai bine, pictura naivă, care a făcut celebră înfiinţare), comemorările unor personalităţi, precum în lume o altă comună bănăţeană, Uzdin. Acest frumos e Nicolae Comșa, Ștefan Manciulea, Coriolan Suciu, detectabil pe alocuri în poeziile Bisericuţă, am vrut să Liviu Rebreanu (cu aportul unor personalităţi nu mai spun, Apel Rugămînt, Străinătacea, Satule drag ori în puţin ilustre – scriitorul Ion Brad, profesorii universitari povestirea Muma Chia, care, în plus, documentează și cu Mircea Popa și Ion Buzași), dările de seamă asupra privire la graiul local. Sînt de semnalat însă în numărul de adunării generale de la Sibiu și asupra activităţii faţă și o însemnare a călătoriei „pe meleagurile neamului despărţămîntului în anul ce s-a scurs (întocmite de prof. românesc” (la Mănăstirea Neamţ, la Putna, Iași, Cluj) a Silvia Pop), palmaresul unor concursuri organizate de pr. Ion Jifcu, trăitor în Canada, notele privitoare la viaţa ASTRA, bogata rubrică intitulată „Viaţa cărţilor”, cotidiană a Petrovasâlei, documentele din istoria comunei susţinută cu profesionalism de Ion Buzași, Daniela (găsite de Trinţu Măran în arhivele vieneze), precum și Pănăzan, pr. Iosif Zoica, medalionele schiţate dascălilor studiul demografic aparţinînd lui Traian Trifu Căta, care săi de prof. Ion Bobiţan. Suscită interes și relatările cu aplică un model matematic fenomenului descreșterii privire la „schimbul cultural Blaj – Valea Lungă – populaţiei românești din Voivodina. Morlanwelz (Belgia)” din ultima pagină. Nu încape Red. îndoială, deci, că „Astra blăjeană” este oglinda fidelă a deosebit de intensei activităţi desfășurate de despărţămîntul din orașul pe care ne place să-l numim, cu vorbele lui Eminescu, „Mica Romă”.

„VORBA NOASTRĂ”, Zaicear (Serbia și „DACOROMANIA”, Publicaţie a Fundaţiei „Alba Muntenegru), Anul XII, nr. 23, septembrie 2005. Iulia 1918, pentru unitatea și integritatea României”, Salutăm reapariţia, după 44 de ani (!) a acestei nr. 23, 2005. Numărul de faţă, apărut, desigur, în reviste. Astăzi ea este editată de Mișcarea Democrată a preajma sărbătorii noastre naţionale, se deschide cu un Românilor din Serbia și sperăm să-și împlinească pe cuvînt de întîmpinare a acesteia, aparţinînd lui Mircea deplin rolul asumat cu curaj, asupra căruia dă lămuriri Hava, primar al municipiului Alba Iulia. În continuare, de la început Cuvîntul redactorului-șef, pe numele său sînt reproduse (integral) numeroase documente ale Mihajlo Vasiljievic. D. Crăciunovici, președintele M. vremii, care dau (mai ales celor tineri) imaginea D. R. S., punctează evenimentul care a avut loc autentică a crucialului eveniment ce a avut loc acum 87 (Serbia răsăriteană în vesminte de primăvară), și își de ani. Două poezii (una a lui Arghezi – Balada Unirii îndeamnă fraţii Intraţi în rîndurile noastre și fiţi alături –, cealaltă a lui Nicolae Dabija – Scrisoare către Alba

IA{I [i Poduri Moldova ASTRA ‹ S C PESCARIS SA Editor: ASTRA ‹ S.C. IASICON mulţumește ‹ Universitatea „Al.I.Cuza“ Ia[i Director: ARETA MO{U, vicepre[edinte al ‹ S.C. Brutăria Silvia S.R.L. ASTREI, pre[edinte al Desp\r]\m`ntului cordial ‹ Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i „Mihail Kog\lniceanu“ - Ia[i ‹ T.M.U.C.B următoarelor ‹ Episcopia romano-catolic\ Ia[i Redactor-[ef: VICTOR DURNEA firme și ‹ Colegiul de redac]ie: Dumitru Bunea, Ioan Capro[u, ‹ S.C.C.F. Iași Grup Colas Petrom Sucursala Ia[i Ioan Ciuperc\, Florin Faifer, Mircea Cristian Ghenghea, instituţii pentru Liviu Papuc, Nicolae Turtureanu, Bogdan Ulmu ‹ S.C. Construcţii Hidro S.A. ‹ Editura Polirom susţinerea Culegere computerizat\: Elena }`rdea ‹ Direcţia Apelor Prut Iași ‹ Editura Trinitas DTP: Tiberius M\rg\rint activităţilor Banca Comercial\ Rom=n\ - Sucursala „Al. I. Cuza“ Ia[i DESPĂRŢĂMÎNTUL ‹ Direcţia Regional\ de Drumuri ‹ S.C. Royal Brinkers SA cont lei: R006RNCB3240000014140001 „MIHAIL KOGĂLNICEANU“ IAȘI culturale Redac]ia: Ia[i, str. Titu Maiorescu, nr. 2, bl. B, ap. 43, tel: 0232/219.213, cod po[tal 700 460 Acest num\r a fost realizat [i cu sprijinul Ministerului Culturii [i Cultelor e-mail: [email protected], [email protected] Web: http://astra.iasi.roedu.net REVISTA ROM+N| - REVIST| A ROM+NILOR DE PRETUTINDENI ISSN 1224 - 2454 C M Y K interviul nostru CORNELIU BUCUR: „Muzeul Astra devine o carte, de fapt, un tratat de istorie a civiliza]iei populare tradi]ionale din România...“

ne auzim cu incantaţie, chiar cu talent mileniu. În sfîrșit, rezultatul de sinteză al pentru autocaracterizare. Abia după 1990 am actoricesc, fără să-l ascultăm deloc pe acestei etape, cea mai fertilă etapă de creaţie început să deschidem ochii, să privim lumea, „celălalt”. În momentul în care se despart știinţifică din viaţa mea, exprimă o idee cît se să citim cărţile mari ale istoriei lumii, să ne doi români dintr-un grup unde s-au poate de simplă, de transparentă, de ușor interferăm cu modul de prezentare a însămînţat, poate, cele mai fertile idei, accesibilă și de vitală pentru înţelegerea civilizaţiei altor popoare și abia din momentul constaţi că fiecare pleacă tot cu ideile întregului destin al istoriei și al culturii acesta a venit vremea să ne integrăm propria proprii. Și n-o spun pentru prima dată. Nu noastre. Am fost un popor așezat și în calea viziunea privind istoria propriei noastre avem disponibilitatea audierii argumentelor tuturor „răutăţilor”, și în calea tuturor civilizaţii, în civilizaţia universală. Eu am „celuilalt”, a analizării lor, pentru a vedea „bunătăţilor”, despre care nu am știut să avut această, aș spune, înclinaţie integratoare, cîtă substanţă au, ce semnificaţie au, dacă nu vorbim. Ne-am plîns mereu de datul sorţii comparatistică, am circulat mult și înainte de cumva ele pot să corecteze ceva din gîndirea (urmare din numărul precedent) noastre vitrege, prin faptul că am stat în 1990, datorită directorului meu, Cornel proprie. La noi, și mai ales la cei ajunși în călcătura copitei tuturor popoarelor Irimie, care a fost un om de largă cultură înalte funcţii „pastorale” (pentru că ei - Domnule profesor, în acest context, năvălitoare, deoarece am fost ţara de aur, de universală și m-a cultivat în mod special, în păstoresc o mare ceată a naţiunii prin înţelegem că Dv. v-aţi implicat în sare, de petrol, de fier, de lînă, de chihlimbar perspectiva de a-mi transmite, la un moment instituţiile subordonate), orgoliul, și nici politică, aţi fost și senator, tocmai în spre care au rîvnit toţi. Eu am încercat să dat, succesiunea, lucru care s-a și întîmplat. măcar orgoliul, ci vanitatea constituie totul. privesc în altă cheie destinul ţării noastre, Avînd acest beneficiu, am avut șansa de a ideea de a deschide factorilor de decizie Noi am înlocuit celebra expresie a regelui politică ochii asupra acestui pericol. În ce urmărind ce am făcut în această conjunctură, compara tot ce am văzut în altă parte cu ce potent al Franţei „L’Etat c’est moi.” cu care era însă cea mai generoasă sub raportul este acasă. Și numai așa se explică faptul că măsură aţi reușit și ce mai speraţi? „Ministerul sînt eu.”, „Domeniul culturii pe - Eu am pierdut multe bătălii, inclusiv pe interferenţelor culturale! În al doilea rînd, am reușit să scriu aceste cărţi dintr-o care îl păstoresc sînt eu.”, „Numai ce dacă am avut șansa unei durate istorice perspectivă comparatist-europeană, care mi-a cea parlamentară, dar sper să nu fi pierdut gîndesc eu trebuie aplicat de toată lumea.” războiul. Îmi amintesc că am părăsit majore prin continuitate multimilenară, ce am dat posibilitatea să înţeleg mai bine N-am asistat niciodată la întîlniri între un reușit să transmitem din generaţie în generaţie fenomenele în dinamica lor milenară, Senatul, după cei patru ani, în care am fost ministru și cei mai importanţi dintre activiști chiar vicepreședintele Comisiei pentru urmașilor? Și trei, ce am reușit să primim universală. Și am să dau, iarăși, un exemplu. într-un domeniu, care sînt experţi de prima din partea tuturor celor care trecut pe aici ori La Medgidia și la Podeni, în Moldova, s-au Cultură, Artă și Mass-Media, și am publicat clasă, pe plan mondial, în acel domeniu, s-au așezat pe aici? Două elemente definesc descoperit bordeie-moară din epoca o carte de 600 de pagini (corp de literă mic, pentru un schimb real de idei, pentru o modul de viaţă al unui popor și, dacă vreţi, Cucutenilor, epoca neoliticului. Vîrsta acestor format A4), care se numește Războiul meu încercare de articulare a unei strategii pentru reformă. Jurnal de front. Acolo mi- comune. Am citit Raportul final al genialitatea lui, scînteia lui de înţelepciune. bordeie specializate în morărit, cu tipuri de am mărturisit toate bătăliile provocate (și în Ministeriatului „Caramitru”, redactat de o Primul este propria capacitate de creaţie, dacă mori de mînă pentru zdrobit grăunţele mult parte pierdute) datorită și faptului că am avut minte iscusită, care a inventat pentru raport are un sistem de valori propriu și, al doilea, evoluate, și cu chiupuri dispuse perimetral pe neșansa unei lipse de înţelegere și de dialog o mie de strategii. Cînd l-am citit, eu care în ce măsură a știut să asimileze, în dialog cu pereţi pentru depozitat grînele aduse la chiar cu ministrul culturii de atunci, cu Ion am criticat tot timpul lipsa de strategie în alte culturi, potrivit unor vectori culturali care măcinat, demonstrează că am avut un nivel de Caramitru, altfel un om minunat și un artist toată durata celor patru ani, am rămas au transmis sau au pus în circulaţie în spaţiul calificare profesională, ca să nu spun de talentat. Din păcate, ministrului nu i se stupefiat, pentru că nu mai înţelegeam nostru geografic și cultural, o serie întreagă specializare în morărit, înaintea Sumerului, scrisese, de către cineva pregătit, cu nimica, mi se părea că trăiesc o altă de valori apartenente altor popoare. Eu am Mesopotamiei și Egiptului. Ne cuprindem în experienţă, o partitură a rolului pe care realitate. Ni se prezentau o mie de strategii reușit să dau expresie, în aceste două cărţi, cu acel curent modern istoric care spune că, trebuia să-l joace. Actorul Ion Caramitru, ca și eu nu văzusem nici una, nici gîndită, nici foarte multă satisfacţie, dar și cu foarte mult înainte de Potopul biblic, aici a fost unul ministru, a avut multe iniţiative lăudabile, a aplicată. Deci, la mod declarativ, strălucim, spirit critic, fără să fac nici o concesie dintre centrele cele mai înalte, cele mai adus bani Comisiei naţionale pentru ca inteligenţă, ca spirit condeier, ca o poporului meu, unor realităţi care sînt extrem evoluate, de civilizaţie ale lumii. Vezi monumente, a început restaurarea palatului capacitate de a interpreta propria realitate. În de benefice pentru o rescriere a istoriei prezumtivele tăbliţe scrise de la Tărtăria și de la Mogoșoaia, a grupului statuar al lui momentul acela auzeam despre un alt civilizaţiei românilor din perspectiva istoriei altele asemenea. În numele unor astfel de Brâncuși de la Târgu Jiu, pe banii Băncii ministru și despre un alt minister și aproape civilizaţiei europene. Cu alte cuvinte, a venit aserţiuni, care aderă la puncte de vedere ale Mondiale, a mai făcut multe lucruri bune. că mă încîntase lectura, spunîndu-mi „ce vremea să dăm ascultare, și nu citire, celor mai productivi, mai emancipaţi și mai Noi nu ne-am înţeles pe o dominantă frumos poate fi!”. Pentru a mă ciupi apoi, clasicilor noștri – că și acesta-i un capitol de docţi savanţi ai lumii, am făcut această (credeam eu la vremea aceea și cred și să-mi revin la realitate și să-mi dau seama că discutat: noi îi citim foarte mult și înţelegem tentativă modernă de scriere a istoriei astăzi) a politicii guvernamentale în actul de se vorbește despre cei patru ani în care foarte puţin din ce spun ei. N. Iorga spunea civilizaţiei poporului meu în parametrii unei exercitare a virtuţilor (nu a autorităţii) această realitate virtuală nu am avut șansa de că nu există două sau mai multe istorii, ci istorii a civilizaţiei europene. Se va conveni, ministeriale în procesul de Reformă. Domnia a o vedea aplicată aproape în nici o există una singură: o istorie universală. În ce poate, odată, că Muzeul acesta a servit con sa trebuia să așeze, potrivit opiniei mele, dimensiune a sa. măsură te cuprinzi în ea, te exprimă, te brio la repoziţionarea nu numai a muzeelor politica culturală majoră a României în - Aţi citit-o… integrează și îţi deslușește propria evoluţie, românești, ci și a știinţei românești, că noi am sistemul de coordonate tradiţie-modernitate, - Cum să nu? Totdeauna citești. aceasta e problema.. Mutatis mutandi, există reușit să dăm o altă turnură felului în care se pentru a sugera care sînt pistele pe care Trebuie citit marxismul sau litera marxistă o singură civilizaţie, cea universală. În ce poate descifra și interpreta istoria noastră, fiecare domeniu, gen și tip de cultură – pentru a o putea critica, trebuie citită scrisă, artistică, de for public, patrimonială, Biblia, dacă o poţi înţelege, dacă nu, să ai muzeală etc. – trebuie să evolueze. Și aceasta propriul răspuns la afirmaţiile Bibliei. în ideea că acest scenariu complex, Prima dată îţi „citești” adversarul, dacă îl confruntat, într-un moment revoluţionar al respecţi în măsura în care vrei tu să fii istoriei mondiale, cu cele mai mari provocări respectat de adversarul tău. Numai așa îl care s-au întîmplat pînă acum (și asta poţi combate. datorită accelerării absolut incredibile a - Trecînd acum în alt plan, Dv., nivelului de progres electronic), trebuia să ne domnule profesor Bucur, aţi venit recent pregătească, structural, pentru tipul de în faţa publicului cititor cu niște lucrări răspuns, care nu poate fi un răspuns de sinteză. V-aș ruga să vă referiţi la ele individual, ci instituţional. Spunea Eminescu și la ce mai lucraţi în continuare. că „nimic nu ucide mai ușor un popor decît - La 40 de ani de activitate știinţifică indiferenţa pentru instituţiile sale”. Ce sînt neîntreruptă, în acest muzeu, am considerat instituţiile noastre de cultură, după 15 ani de că acum abia a venit vremea să închei un reformă? Sînt oglinda fidelă a felului în care capitol de viaţă. Cu alte cuvinte, fiind și a fost manageriat actul ministerial și, prin profesor universitar, și conducător de doctorat acesta, politicile de reformă culturală în pentru lucrări de etnologie (începînd din România după 1990. Iată de ce eu n-am avut 1992), chiar consider că am o serie de un conflict personal cu ministrul, dar am obligaţii faţă de cei ce vin în urma mea, faţă înţeles, ca senator, să îmi fac auzită vocea de studenţii mei, faţă de tinerii cercetători. Și prin toate modalităţile posibile, prin atunci, am dat expresie proiectului cumulării discursuri, prin interpelări, prin ieșiri la tuturor cercetărilor mele și interpretării bară, în Parlament, prin alocuţiuni în cadrul acestora de-a lungul celor 40 de ani publicînd măsură îţi găsești capacitatea de articulare și pornind de la istoria patrimoniului cultural și comisiilor pentru cultură simple sau reunite două tratate. Primul este dedicat Istoriei ale Camerelor, vocea unui om cu o de cuprindere în istoria civilizaţiei universale, că venim cu o contribuţie originală, aș spune civilizaţiei populare românești, cu privire te înţelegi și te definești mai bine, iar în chiar doctă și extrem de benefică, inclusiv experienţă, spun eu, destul de apreciabilă, specială a civilizaţiei tehnice (în două volume după (la vreme aceea) 36 de ani de exersare măsura în care nu cauţi raporturile de culturii occidentale, care, iată, își descoperă a 650 de pagini, format academic) și al doilea contextualizare, de tangenţă, de secanţă, de propria copilărie în muzeul nostru. Mereu a unei profesiuni într-una din cele mai este Tratatul de etnomuzeologie, cuprinzînd miraculoase instituţii culturale ale României. interferenţă cu acestea, rămîi în afara istoriei. spun despre muzeul nostru că el este muzeul aici toată experienţa mea muzeologică, iarăși Și n-am avut nici măcar impresia, darămite Noi am avut un simptom maladiv, despre care copilăriei istoriei civilizaţiei euroepene. De ce una de 40 de ani, iarăși în două volume (de certitudinea, că sînt înţeles. La noi nu există Pleșu spune că se numește nombrilism. aceasta? Jacques le Gof, cel mai mare istoric data aceasta în numai 560 de pagini). Alături vocaţia cultivării dialogului. Noi sîntem un Nombrilismul este boala care însemnează francez în viaţă, spunea: „Pentru istoria popor atît de înzestrat și individual ne de cele două tratate, am mai publicat o iubirea excesivă a buricului. Noi ne-am civilizaţiilor, ca și pentru cea a indivizilor, considerăm atît de potenţi, atît de dotaţi și monografie despre evoluţia modului de viaţă autoadulat, cuprinzîndu-ne și limitîndu-ne la copilăria este hotărîtoare.” Fundamentul atît de închipuit valoroși, încît ne este al mărginimii Sibiului, formată din cele 18 privirea propriului abdomen, considerînd că civilizaţiei noastre rămîne civilizaţia satului. suficient monologul. Nouă ne face plăcere să sate din hinterlandul orașului, timp de un excesul de adoraţie a eului este suficient Dar satul a devenit spaţiul receptacolul, 22 Revista rom=n\ interviul nostru refugiul tuturor invenţiilor tehnice urbane or și-a părăsit propriul Muzeu de Arte și conservare, care a ajuns atît de calificat la cu valoarea pe care o probează această satele din România au păstrat și noi am adus Meserii, ce nu mai avea nici un succes de ora actuală, încît a devenit întîiul centru de tehnică în descoperirea unui univers de în muzeu numeroase arhetipuri tehnice și public), într-o tentativă similară celei pe formare și de specializare, cu cadre importanţa acestuia. Site-ul Muzeului culturale ce vin tocmai din preistoria care noi am adoptat-o, dar cu potenţa unui didactice invitate din toată lumea, pentru ASTRA este considerat un etalon superior. omenirii. Așa se explică faptul că cele mai fost imperiu (noi cu posibilităţile mult mai restauratori și conservatori din toată reţeaua Cine vede site-ul nostru, înţelege și modul revoluţionare sisteme tehnice apărute în modeste ale unui oraș și ale unui judeţ), naţională. Aici se întîmplă cel mai în care funcţionează toate sistemele tehnice, secolele al XIII-lea – al XIV-lea, ca expresii Muzeul Civilizaţiilor Mediteraneene. A miraculos proces de adecuare a pregătirii și ceea ce este absolut fabulos. La ora actuală, ale revoluţiei tehnice medievale, s-au păstrat venit, așadar, momentul confluenţei exprimării acestor oameni la nivelul cu același colaborator de la Cluj, am în secolele al XIX-lea-al XX-lea în lumea valorilor și a prezentării acestora în muzee experienţei mondiale. În acest sens, am avut realizat două touch-screenuri. Touch- satului nostru, iar noi sîntem beneficiarii de sinteză. Dar nu este numai atît. Un o experienţă interesantă. Au venit la un screenul este un sistem de impresionare acestor supravieţuiri prin transferul valorilor muzeu modern nu mai poate fi numai moment dat, la noi, un domn și o doamnă, digitală a unui panou sensibil care te trimite doi bătrîni, modești ca îmbrăcăminte, și într-o memorie fabuloasă, aducînd de acolo respective în Muzeu. „depozit plus expoziţie”, după modelul sistemului clasic. Un muzeu modern trebuie mai modești ca și comportament. Ne-au pe ecran, printr-o simplă amprentare - Revenind puţin la instituţia pe care o întrebat dacă-i lăsăm să vadă atelierele și digitală, tot ce te interesează. Unul pe care conduceţi, Complexul Naţional Muzeal, v-aș să aibă un sector paramuzeal, de servicii de cea mai înaltă specializare, al căror șantierele de restaurare. Și am spus: „Da, îl vom avea în curînd, aici, la Dumbravă, ruga, domnule profesor, să ne precizaţi cu plăcere.” I-am întrebat apoi: „Aveţi și tratează ca un program patrimoniul care sînt elementele care o compun. Și beneficiu și a căror contribuţie la actul muzeal este de o valoare de neimaginat. În aparate de înregistrat?” „Nu, vrem să meșteșugurilor tradiţionale, un alt program pentru că ne-aţi enumerat performanţele, privim doar.” După două săptămîni am vizează patrimoniul tehnic din Dumbravă, realizările acestei instituţii, poate ne felul acesta, din 1990 am dearat procesul de aflat – ei au venit și au plecat– că el era al treilea program – meșteșugurile spuneţi ceva și despre colaboratorii Dv. reformă, în sensul de organizare a instituţiei - Înainte de toate, numele de complex pe o nouă concepţie și pe noi structuri mie nu-mi place, îmi displace chiar funcţionale, inaugurînd Centrul de profund. Dar instituţia noastră este cea mai Documentare și Informare „Cornel Irimie”, complexă structură, mai întîi de care a realizat, în 15 ani, organizarea în patrimoniu, după aceea de valori sistem digital a cîteva zeci de computere, expoziţionale și după aceea de programe avînd fiecare din cele două subsiteme culturale și educaţionale din întreaga reţea (Dumbrava și Centru) server, ostaţie grafică naţională. Am să mă explic. Am avut la San. Tot personalul muzeului lucrează acum Sibiu beneficul de a avea multiple colecţii în condiţiile accesării directe, din baza de care au fost colecţii tematice, colecţii date terminală, din computerul final, a etnice, colecţii de reprezentare a unor zone totalităţii informaţiilor, noi reușind să ne geografice și culturale diferite și atunci am informatizăm datele despre colecţie, despre fost obligaţi să destinăm fiecăreia un patrimoniu, despre aparatele documentare, domeniu, un destin, o instituţie chiar. S-a despre arhive etc. într-o adevărată premieră născut, astfel, Muzeul în aer liber, cu naţională 2) Eu, care am avut șansa unei profilul de tehnică populară, mai tîrziu, în specializări la Götingen – la Institutul de 1990 – am spus –, Muzeul civilizaţiei Film Știinţific (în 1969-1970, s-au făcut un tradiţionale, îmbrăţișînd toate număr de 30 de filme știinţifice în România componentele structurale ale civilizaţiei. S- și le-au terminat la ei, la institut) – am a născut în 1989 Muzeul de Etnografie promis directorului de atunci al Institutului, președintele Asociaţiei Restauratorilor din tradiţionale din sistemul tezaurelor umane Universală „Franz Binder”, după numele dl. G. Wolf, că voi face, într-o bună zi, un Germania. A murit de doi ani de cancer. vii. Al doilea site – primul l-am făcut cu călătorului sas din Sebeș, care, avînd studio de film documentar în România. Mi- Omul acesta, care, la prima privire, era de „Consulatul” american, al doilea cu calitatea de consul la Karthoum, a călătorit a părut rău cînd am aflat că dl. Wolf a o modestie deosebită, aproape că-i anula Consulatul general al Germaniei – este foarte mult prin Africa și Orient și a adus murit, eu i-am dedicat in memoriam în personalitatea. Apoi, a venit spre noi, după destinat arhitecturii saxone, cu toate cu dînsul, în condiţii numai de el știute, cea 1990 acest proiect, demarat cu eforturi și cîteva săptămîni, și ne-a spus că el a avut de sistemele locative, de fortificare – a mai valoroasă colecţie de arme nilotice, din tenacitate împotriva tuturor rezistenţelor și făcut o evaluare a comportamentului locuinţei, a bisericii, a orașului –, cu toate partea superioară a Nilului, din lume. I-am împotrivirilor avute. Împreună cu Dumitru profesional al celor două muzee din Sibiu, monumentele din Piaţa Mică, cu Muzeul Bruckenthal și Muzeul ASTRA. personalităţile care s-au raportat la destinat o clădire, un monument istoric Bodale am pus bazele unui studio de film profesionist, specializat sau Ne-a ales pe noi, deși era neamţ și normal identitatea monumentelor, cu stilurile în restaurat, am instalat obiectele, colecţiile era să ia „Bruckenthalul”. Gestul următor a evoluţia istorică a întregii arhitecturi zonale acolo, i-am făcut o mare expoziţie, iar hiperspecializat, trimiţînd colegii la specializare la Paris, și la Stockholm, la fost de alimentare a instituţiei noastre și de etc. El va fi instalat în Casa Artelor după parterul l-am destinat organizării de aprovizionare cu camioane întregi cu restaurarea acesteia. Acum este evident, Bruxelles, la Götingen, peste tot unde s-a expoziţii temporare, împreună cu toate aparatură, cu mobilier, cu bibliotecă, cu cred, că acest zis „complex” muzeal a ambasadele lumii, avînd, la ora actuală, o putut, să dobîndim, în timp scurt, iniţierea, plata abonamentului la reviste de devenit o fantastică uzină, care produce, colaborare excepţională în acest plan. calificarea suficientă pentru a putea intra în specialitate. Iar Camera de Meșteșuguri, pentru această cultură, educaţie, informaţie Recent, India ne-a dat o mare colecţie de concurenţă cu ei. Acest studio organizează, Industrie și Comerţ din Sibiu a început de certă valoare, non stop, în care avem păpuși îmbrăcate în costume diferite, din împreună cu o fundaţie, Fundaţia de colaborarea cu Camera similară din Mainz, mai mulţi directori, fiecare pe domeniul lui, toate zonele. Cu ani în urmă, am primit o Antropologie Vizuală (aceleași persoane au adus maeștrii formatori de restauratori oameni tineri, extrem de motivaţi, în primul colecţie de porturi populare din partea sînt în muzeu și în fundaţie) cele mai de monumente istorice din Germania. rînd de șansa de a lucra la cel mai înalt ambasadei Chinei, cu obiecte din toate formidabile festivaluri internaţionale de Șantierul nostru, apropo de personal, este nivel, cu cea mai modernă tehnologie, la regiunile ei etc. Apoi, ne-am gîndit să film antropologic documentar din această deschis tuturor colaborărilor internaţionale. cele mai incitante proiecte. Și pentru asta facem un muzeu al culturii populare săsești. parte a Europei. Acestea ne-au adus, după La ora actuală, avem pe fiica unui mare ne mobilizăm, ne zbatem, căutăm L-am numit „Emil Sigelus”, îl deschidem opt ediţii, 26000 de filme în arhiva profesor universitar din Marburg, d-ra sponsorizări, mă rog, îngenunchem dacă peste două luni, în noul monument istoric documentară. Ce facem cu filmele acestea, Dingelheim, care a terminat antropologia în trebuie, la toate ușile împrăţiei. Pînă la numit Casa Artelor, a cărei restaurare a pentru că nu e suficient să le dobîndim și să Germania și care, sfătuită de tatăl său, urmă obţinem tot ce dorim. început acum doi ani de zile, cu 15 miliarde le avem. Cea mai mare prostie e să ţii cunoscător a ceea ce se întîmplă în instituţia Să revenim, însă, și la dificultăţi. Toată primite, în mare parte de la Banca cultura și știinţa sub lacăt. Eu am avut noastră, a venit să să facă trei luni de stagiu lumea cu care stai de vorbă în România și pui Mondială. Apoi ne-am gîndit să facem și un calitatea de vicepreședinte al Consiliului la noi. După două săptămîni mi-a spus: această întrebare: „care e problema cea mai „muzeu al culturii rromilor”, pentru că nu Judeţean Sibiu, al FSN și CPUN. Am avut „Nu mi-am putut imagina că un muzeu mare?” îţi răspunde: „Banii”. Eu există așa ceva nicăieri în ţară și culmea obligaţia de a forma guvernul local după poate să arate așa. Este de un dinamism, de îndrăznesc să schimb răspunsul și să spun: este că, recent, Secretariatul general al Revoluţie, am avut, timp de șase luni, poate o efervescenţă a activităţii și de o „Nu banii sînt marea problemă în România. Consiliului de Miniștri al Consiliului cea mai autoritară voce în consiliul judeţean succesiune de manifestări aproape Problema rezidă în indisponibilitatea Europei a cerut Guvernului României exact Sibiu. În acea perioadă, am reușit să obţin epuizantă!” Revin și, înainte de toate, să factorilor de putere de a răspunde acest proiect pe care noi îl pledăm de 12 agrementul Ministerului Învăţămîntului și închei expunerea despre structura muzeală provocărilor venite din sistem. Cu alte ani și Ministerul Culturii și guvernul nostru Educaţiei de a forma Universitatea de Stat și modul în care am configurat acest cuvinte, eu mă confrunt, după atîţia zeci de refuză să-l promoveze, deși există, din anul din Sibiu. Iar în structura acestei muzeu. Ultimul sector l-am creat pe public- ani de profesie, cu lipsa de dialog cu oamenii 2000, o HG care prevede, în mod expres, Universităţi, am introdus Etnologia, într-o relations, pe relaţia cu media, pe relaţia de din sistemele etajate ale puterii, acolo unde integrare universală și pe ceea ce se ca urmare a pledoariilor noastre repetate, structură etno-sociologică, apoi s-a format ar trebui să se elaboreze marile strategii ale realizarea unui asemenea muzeu în Facultatea de Istorie-Patrimoniu, la ambele numește marketingul cultural și pedagogia muzeală, angajînd specialiști în turism, în politicilor culturale, care să dezlege de la sine România. În sfîrșit, am elaborat un alt facultăţi fiind profesor. Apoi am urmărit ca o serie de probleme. Pentru că sînt o proiect de muzeu, chiar pe scheletul specializarea studenţilor în cele două sociologie și în abordarea prin chestionare sociologică și a turiștilor, a altor vizitatori persoană destul de cunsocută și cu o voce fostului Muzeu al ASTREI, pe care l-am domenii să se facă în Muzeu. El a devenit destul de ascultată, în anumite cercuri, sigur numit „Muzeul Civilizaţiei Transilvane” și ceea ce era, în perioada interbelică, ai muzeului, a publicului din oraș, din perspectiva necesităţii cunoașterii modului că, personal, rezolv problemele mai ușor care se dorește a fi proiectul original al atelierul sau șantierul de formare aplicativă, pentru instituţia noastră. Dar eu, care sînt și unui prim muzeu al secolului al XXI-lea de de exersare, de specializare pragmatică a în care ei apreciază fenomenul muzeal, a felului în care ei se apropie sau îl resping, a președintele Asociaţiei Muzeelor în aer liber esenţă etnologică și antropologică, avînd ca studenţilor. Lor le prezentam toate acele felului în care au opţiuni, a felului în care din România, îmi pun problema cum se intenţie realizarea un discurs multicultural, filme antropologice! ne recomandă proiecte-programe, a felului rezolvă problemele pentru toate instituţiile bazat pe un demers interdisciplinar privind - Extensiunea universitară… în care ne spun ce nu este bun în abordarea muzeale, nu numai pentru una. Dincolo de identitatea unei regiuni europene, a - Exact! În numele unui protocol noastră. Cele patru sectoare paramuzeale acest tip de probleme, sigur că te lovești de Ardealului. Am raţionat că nu e nevoie, în semnat cu Rectorul Universităţii, noi sîntem sînt, la ora actuală, nu stîlpi, sînt de fapt insuficienţa banilor, într-un sistem naţional în secolul al XXI-lea, să intri într-un muzeu al primii beneficiari ai unei asemenea coloanele de sprijin care ne asigură mersul care toată lumea acuză lipsa banilor. Dacă românilor, apoi să pleci într-un muzeu al colaborări. Spuneam, azi, la întîlnirea cu cel mai rapid înainte. Pot să dau exemple. mai vin și nenorocirile calamităţilor naturale, sașilor, apoi într-unul al ungurilor, al colegii din ţară, că noi avem cel mai tînăr Am tipărit un CD-rom premiat la Paris, de cu sute de poduri distruse, cu zeci de mii de secuilor, al rromilor, al armenilor, al colectiv, în sensul că, în fiecare an, 750 MB, bilingv, multimedia, despre toată case avariate etc., dintr-o dată bugetul „se macedonenilor etc., ca să afli ce tip de selectăm vîrfurile de promoţie și în felul istoria etno-muzeologiei sibiene timp de un duce” acolo. Dacă mai vine și pretenţia civilizaţie este cea a Transilvaniei și, mai acesta, avem tot timpul un personal format secol. Este absolut fascinant ce informaţie NATO de integrare, altă jumătate de buget ales, cum s-a săvîrșit această civilizaţie prin de-a lungul timpului și nu mai lucrăm, în fabuloasă conţine. Am realizat, de „se duce” la înzestrarea și modernizarea întîlnirea și contribuţia tuturor primul an de funcţionare, cu o persoană asemenea, împreună cu Universitatea miltară. Dacă mai vine o altă necesitate, de componentelor etnice din Transilvania. De neiniţiată. Noi îi luăm în urma celor patru Tehnică din Cluj o pagină web, care este, la fortificare și securizare a frontierelor, altă altfel, am și afirmat-o la Barcelona, în anul sau cinci ani de specializare, avînd deja o ora actuală, material de studiu pentru parte „se duce” acolo. Și atunci, ce întîmplă 2001, la un Congres al ICME-ului (Comisia practică importantă. masteranzi din SUA, lucru confirmat de o cu finanţarea culturii? Internaţională a Muzeelor Etnografice), - Ce se întîmplă cînd posturile sînt colegă a noastră care-și face masteratul acesta e modelul muzeului etnologic blocate, ca în momentul de faţă? acolo. Cu panorame de 360 grade, cu (continuare în pagina 23) modern, al secolului al XXI-lea. Pe -… Am creat apoi al treilea sector al aportări de ultimă noutate tehnică, cum ar modelul nostru se naște, acum, la Marsilia, muzeului, în afara celui de informatică și fi simularea schemelor funcţionale ale Au consemnat Cornel FILIP la iniţiativa Franţei, chiar a Parisului (care documentare, un laborator de restaurare- tuturor instalaţiilor „industriale” și mai ales și Victor DURNEA Revista rom=n\ 33 ( Evenimente z Omagii z Aniversari

(urmare din pagina 1) veche familie boierească, format intelectual era o datorie de conștiinţă să nu-i dea uitării pe cei care mai șovăiau că nu-și vor pierde în paralel cu radicalizarea intelighenţiei pe românii basarabeni care așteptau „de la cuceririle revoluţionare, dar, unindu-se cu ihail Sadoveanu nota în Orhei și ruse, ulterior parte a acesteia (a fost, de noi mîntuirea lor”, afirmă Stere. Regatul Român, îl vor ajuta să-și realizeze și Soroca. Note de călătorie, că altfel, exilat în Siberia pentru 6 ani), Opţiunea elitei românești spre Antantă el reforma agrară și reorganizarea regimului M poporul de jos [basarabean – Constantin Stere a avut o influenţă ridică metodologic problema mecanismelor social-politic. Programul democratic n.n.] este indiferent naţional și că făptura semnificativă asupra dezbaterilor și culturale insidioase care stau la adoptarea basarabean urma să devină, în viziunea lui naţională era păstrată mai mult din instinct acţiunilor publice din prima parte a secolului deciziilor în spaţiul public. Momentul 1914- Stere, un model pentru viitoarea construcţie decît dintr-o conștiinţă de neam clară; el XX. Putem aminti crearea revistei „Viaţa 1916 poate fi citit din perspectiva unor a României. „Poporul basarabean nu se poate arăta, de asemenea, că românii basarabeni nu românească”, în 1906, împreună cu criticul grupuri de presiune culturală, în condiţiile în întoarce de la lumină la întuneric”, ar fi știau mai nimic despre România: ţara unde G. Ibrăileanu, susţinerea curentului care memoria colectivă și discursul public a declarat Stere, preluat într-un studiu al moldovenii au un rege, armata lor și se poporanist, activitatea din umbra lui Ion I. ocultat Basarabia (luată Moldovei în urmă cu Foreign Office privind unirea Basarabiei cu vorbește peste tot moldovenește. Știau ceva C. Brătianu pentru promovarea reformelor un secol, în 1812 ca urmare a Tratatului de la România din 12 august 1918. despre ţar și despre marea împărăţie a agrară și electorală, ulterior rolul deţinut în București, dintre Rusia și Imperiul Otoman) C. Stere și-a asumat mari responsabilităţi rusului, dar altceva, despre lume, nu structurarea ţărănismului, a Partidului și a privilegiat Transilvania – care nu și pe 27 martie 1918, la sesiunea Sfatului cunoșteau. Amintirile trecutului erau o Ţărănesc și a Partidului Naţional Ţărănesc. aparţinuse niciodată unui stat românesc (sau Ţării. Ales deputat de Soroca (honoris „mare a uitării”, după marele Etapa esenţială din evoluţia politică a lui condus de români). Intelectualii ardeleni din causa), la propunerea lui V. Cijevski, el a CCoonnssttaannttiinn SStteerree șșii uunniirreeaa rroommâânniilloorr llaa 11991188

scriitor/povestitor. Pamfil Șeicaru considera Stere se situează însă, după majoritatea celor Vechiul Regat (George Coșbuc, Octavian elaborat Decalaraţia Blocului Moldovenesc, că tradiţia locală era zona din care își care au analizat activitatea marelui Goga, Ioan Slavici etc.) au reușit să impună care va deveni Rezoluţia de unire. extrăgea forţa conștiinţa naţională. Lui basarabean, în perioada războiului mondial și în spaţiul public românesc un discurs coerent Alocuţiunea sa în incinta Sfatului conţinea Onisifor Ghibu, într-o comparaţie asupra a luptei pentru unirea Basarabiei cu România. și percutant, poezia durerii românilor de referiri la datoria deputaţilor faţă de urmași. românismului din zonele locuite de români în Debutul conflagraţiei în iulie 1914, dincolo de munţi. Mobilizarea pasiunilor a „Unirea era în aer, însă meritul realizării ei afara Regatului în acel timp istoric (bazat pe extinderea rapidă a participării la conflict, a fost instituţionalizată prin societăţile culturale și votarea din Sfatul Ţării se datoresc lui influenţa gîndirii unităţii românești și pe găsit elita românească într-o situaţie de la București (Liga pentru unitatea Stere” afirma ulterior, în paginile „Vieţii cultura naţională), ideea naţională în complexă. I. G. Duca surprinde dilema de la culturală a tuturor românilor, Acţiunea Românești”, Ion Codreanu. Basarabia îi apărea de negăsit în toate nivelul clasei politice atunci cînd Naţională etc.), structurate tocmai pe relaţia C. Stere a fost inclus în delegaţia straturile poporului (ţărănime, preoţime); menţionează că „noi nu aveam revendicări cu o Transilvanie subiectivă. Au reușit să basarabeană venită la 30 martie la Iași pentru „ea pîlpîia doar, după Ghibu, în chip sfios, naţionale numai împotriva unora; fatalitatea prescrie înţelegerea spaţiului transilvan ca a prezenta regelui Ferdinand Actul Unirii. abia în cîte o inimă de tînăr student de pe la istorică făcuse ca neamul nostru să fie sfîșiat leagăn al românismului și să impună, astfel, Decorat cu „Coroana României”, rang de universităţile rusești”. urgenţa naţională a eliberării. mare ofiţer, așezat lîngă rege în balconul Reînvierea Basarabiei, reînălţarea În contrapartidă, politica ţaristă a creat o Palatului și aclamat de mulţime, C. Stere naţională a basarabenilor – care apărea Basarabie puţin vizibilă și tăcută. Puţini trăiește momentul triumfului său. „Sumbru ziarului liberal „Mișcarea” din Iași (14 intelectuali basarabeni vor ajunge în Regat și impunător în automobil”, așa cum îl decembrie 1917) ca o dovadă a trăiniciei pentru a mărturisi drama colectivă a descria Iorga, el reprezenta însă pentru mulţi neamului românesc în acele condiţii vitrege – românilor de acolo. I. G. Duca recunoștea că o sfidare la adresa simţămintelor armatei. s-a realizat prin efortul refugiaţilor pînă la discursul din Parlament al lui Stere Rolul politic al lui Stere în Basarabia nu s- bucovineni și ardeleni (O. Ghibu, I. Nistor, nu prea știa ce se întîmplă în Basarabia2. a sfîrșit pe 27 martie 1918. Desemnarea lui I. O. Goga)1, dar mai ales prin acţiunea Pe acest fundal se desfășoară drama Inculeţ ca ministru fără portofoliu în guvernul subelitelor locale (învăţători, preoţi…), care individuală a lui C. Stere. După eșecul României i-a permis lui Stere să ajungă, ales au sintetizat primele revendicări în sens campaniei românești din toamna anului în unanimitate – ca o recunoaștere a rolului naţional, mobilizînd astfel populaţia. Partidul 1916, Stere a rămas la București, sub jucat în procesul unirii, președinte al Sfatului Naţional Moldovenesc, apărut în 1917, germani. Deși nu a îndeplinit nici o funcţie Ţării (3/16 mai 1918). Mai mult, el a reușit să alcătuit din intelectuali liberali și proprietari în administraţia de ocupaţie (doar membru în impună pe P. Cazacu ca președinte al (Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Vladimir Herţa, consiliul de Administraţie al Băncii Consiliului Directorilor, în dauna lui Daniel Ciugureanu, Teofil Ioncu, Pavel Gore, Generale, alături de bătrînul Theodor Pantelimon Halippa. Ștefan Ciobanu, Pavel Horea, arhimandritul Rosetti), demersurile sale pentru înlăturarea În noiembrie 1918, evenimentele de pe Gurie etc.), a încercat să ofere coerenţă monarhiei (martie 1917) și mai ales frontul occidental permiteau României multiplelor mișcări de autonomie naţională. înfiinţarea ziarului „Lumina”, ce milita reluarea războiului alături de aliaţi. În jurul postulatelor și revendicărilor pentru ieșirea României din război3, i-au Atotputernicia lui C. Stere se încheiase. ţărănești sau democratice radicale s-au adus caracterizarea de trădător. Pantelimon Halippa va deveni președintele cristalizat și alte curente politice. Ion Inculeţ, Alcătuirea guvernului conservator Al. Sfatului Ţării, iar la 27 noiembrie/10 Pantelimon Erhan, Petru Cazacu revendicau Marghiloman și preliminariile păcii de la decembrie 1918, după unirea Bucovinei și a pentru ei și structurile pe care le reprezentau București au dat formal dreptate liniei politice Transilvaniei, Basarabia renunţa la condiţiile dreptul de a discuta problemele acestei steriste, mai ales pe relaţia cu Basarabia. Unirii, „fiind încredinţată că în România societăţi. În general, aceste organisme nu erau Stere a scris de altfel articolul Destinul s-a tuturor românilor regimul curat democratic fidele vehicule ale reprezentării politice în în mai multe bucăţi”. Majoritar, elita împlinit (Ornea, p 103). Discuţiile privind este asigurat”. societate. Dificultăţile de pe teren – disoluţia românească s-a orientat către Transilvania, unirea Basarabiei cu România, purtate la Iași Unii lideri basarabeni l-au părăsit, I. autorităţii fostului regim, anarhia trupelor ruse Banat și Bucovina și spre o alianţă cu de noul guvern cu o delegaţie basarabeană (I. Inculeţ și D. Ciugureanu îndreptîndu-se spre bolșevizate în retragere, lipsa unei noi structuri puterile Antantei, în special Franţa și Anglia. Inculeţ, D. Ciugureanu, P. Halippa), liberali, contestîndu-i rolul în evenimentele de putere, slaba notorietate a elitei românești Izolat, C. Stere a cunoscut în perioadă o negocieri la care fusese invitat să participe și din martie 1918. Alţi protagoniști ai acelor centrale, dezorientarea populaţiei aflată între dramă identitară. Omul reformelor Stere (martie 1918) i-au conferit legitimitate zile i-au rămas alături, pe noua platformă a tentaţii diverse, cu o propagandă democratice se regăsea pe aceeași poziţie în planul public, un Mihail Sadoveanu ţărănismului. În anii imediat postbelici, antiromânească destul de articulată, mizeria politică alături de conservatori, în sprijinirea alăturîndu-i-se. Este marele triumf al lui C. acuzaţiile de „trădător” (legate de poziţia sa materială etc. – au făcut ca formaţiunile alianţei cu Puterile Centrale. Încercarea sa de Stere. Pamfil Șeicaru afirmă că el este cel din timpul războiului) s-au înmulţit, C. Stere politice apărute să vorbească adesea doar în a atrage atenţia asupra Basarabiei – „strigătul care conduce acţiunea care trebuie să fiind – la un moment dat – încarcerat la numele unei minorităţi, cel mai adesea urbane. de deznădejde al românismului de peste proclame unirea. Cu acordul autorităţilor Văcărești. Stigmatul „trădării” exemplare a În condiţiile necesarei acţiuni globale, iniţiativa Prut” după I.G. Duca – nu a avut impact germane, Stere s-a îndreaptat spre Chișinău apăsat asupra lui în perioadă, în plan politic a fost preluată de militarii, un asupra opiniei publice de la București. cu „misiunea sa” (autoasumată sau negociată marginalizîndu-l în plan public. După 1930, congres al soldaţilor moldoveni din fosta Discursul său din 15-16 decembrie 1914 de cu Alexandru Marghiloman) de a explica Constantin Stere a cunoscut un declin tot mai armată rusă hotărînd – în noiembrie 1917 – la Cameră (se dezbătea orientarea externă a diferitelor grupări politice și etnice din accentuat în domeniul politic. Adversarii săi, crearea unui for legitim pentru teritoriul dintre României) este memorabil prin evidenţierea Basarabia necesitatea unirii cu România și de tot mai numeroși, surprinși în paginile Prut și Nistru; Sfatul Ţării, al cărui președinte suferinţelor românilor basarabeni și prin a atenua, pe relaţia cu reforma agrară și cu romanului autobiografic fluviu În vremea a fost ales Ion Inculeţ, era expresia democraţiei efortul argumentativ în favoarea alianţei cu cuceririle democratice/revoluţionare ale revoluţiei, i-au contestat tot mai mult politice din noua societate, incluzînd grupuri Puterile Centrale. Rusia era, după Stere, basarabenilor, neîncrederea în guvernul meritele și capacităţile. Numele său rămîne profesionale, etnice etc. Această structură a principalul pericol pentru fiinţarea conservator Marghiloman. legat însă de marile reforme democratice și, reprezentat cadrul legal pentru adoptarea românească, o victorie a Petrogradului în Reputaţia de a fi un reformator social mai ales, de actul din martie 1918. deciziilor fundamentale privind noul stat: război semnificînd „renunţarea pentru sincer a întărit în context autoritatea personală Într-o concluzie a prezentului demers, înfiinţarea Republicii Democratice Federative totdeauna la cele 2 milioane de suflete din a lui Stere asupra tinerilor luptători ai căror care trimite la modalitatea apropierii de istoria Moldovenești (parte a Federaţiei Ruse), Basarabia” și „condamnarea României de a mentor fusese la 1905 și asupra celorlalţi lideri momentului 1918 și care circumscrie acţiunea decretarea statului independent (24 ianuarie ajunge o enclavă rusească… în condiţiile în români de la Chișinău. La 24 martie este din anii războiului a lui C. Stere, nici teza 1918) sau unirea cu România, din 27 martie / care marele vecin va domina Balcanii și întîmpinat extraordinar în capitala Basarabiei, luptei seculare, nici ideea norocului românesc 9 aprilie 1918. strîmtorile”. Ca și la 1878, nimeni nu ne cu muzică, defilare de trupa și gardă de din acel an, nelimitat după reflecţia tristă a lui Constantin Stere a reprezentat, în acest putea apăra împotriva Rusiei aliate în cazul onoare. „O primire de rege” – notează maliţios P. P. Carp, nu explică România Mare. Unirea peisaj politic complex, dominat de dispute triumfului ei, sugera Stere. N. Iorga în Memoriile sale. Apologeţii săi românilor reprezenta o legitate istorică, dar personale și de suspiciuni reciproce, unele El nu neagă asuprirea românilor din (Dimitrie Bogos și dr. Petru Cazacu-Ornea) îl `ntr-un context internaţional favorabil, decisivă venind de peste Prut (pentru C. Argetoianu, Austro-Ungaria, dar remarcă faptul că, spre prezintă ca pe un erou așteptat și venerat, ca pe s-a dovedit a fi asumarea riscurilor și Ion Inculeţ era „cel mai ticălos dintre deosebire de românii din Basarabia, ardelenii un trimis providenţial care să înlăture responsabilităţilor de către elita politică locală basarabeni”; Pan Erhan, președintele și-au putut conserva neatins caracterul etnic „atmosfera apăsătoare de griji zilnice, și cea de la Iași sau București. Consiliului Directorilor Generali, structura și au putut porni lupta pentru renaștere. Într- combinaţii, ambiţii, lupte de culise” ce domina ------executivă a noii autorităţi, a demisionat în o discuţie ulterioară cu I. G. Duca, Stere un oraș de provincie, zăpăcit după un trecut de 1 Care vor edita la Odesa revista momentul intrării trupelor române în reiterează lupta pentru eliberarea Basarabiei sub putregaiul imperial, după un război și un „Ardealul”, avînd subtitlul „gazetă naţională”; Chișinău, acuzat de bolșevism) elementul de alături de Germania ca pe o apărare a operei reflex de revoluţie, cu anarhia consecutivă. denumire modificată ulterior în „România legătură între diferitele facţiuni și partide generaţiilor de la 1848 încoace. Însingurarea Mișcarea pentru unire a găsit în el un Nouă”, exprimînd orientarea mai decisă a politice. Soluţia unităţii / unirii s-a cristalizat crescîndă în plan public îl determină să conducător. „Trecutul lui revoluţionar, erudiţia jurnalului ca organ de propagandă pentru unirea relativ tîrziu, în primăvara 1918, atunci cînd publice eseul De ce sînt trădător, începutul tuturor românilor. masivă, naţionalismul luminat și autoritatea 2 diferitele proiecte ale românilor din unei serii intitulate Din carnetul unui solitar morală impuneau și adversarilor și prietenilor”. Deși la Iași, prof. A. Frunză, basarabean Basarabia, independenţa, organizarea unui (în „Viaţa românească”). Omul politic În cele trei zile care au despărţit sosirea filogerman, fundase la rîndul său Liga pentru referendum pentru viitorul republicii, basarabean refuză opunerea Ardealului la Chișinău de momentul unirii, C. Stere a liberarea Basarabiei; Onisifor Ghibu a acuzat, alcătuirea unei republici federative strînse Basarabiei. Trocul unei provincii românești în epocă, liderii acestei asociaţii că nu luaseră vorbit tuturor grupurilor politice, etnice și legătura cu cealaltă ligă românească. între România și Republica Moldova (după pentru alta îi apare ca un dezgustător negoţ sociale. „Am ţinut 28 de discursuri și s-au 3 formula liderului ţărănist Ţiganov), au fost cu suflete românești. Stere afirmă că nu Ziarul a fost înfiinţat împreună cu B făcut kilometri de vorbărie” i-ar fi declarat Brănișteanu, redactor șef, și cu sprijinul concurate de proiecţiile externe ale avem dreptul să vindem două milioane de lui Al. Marghiloman, venit în capitala suflete românești pentru Ardeal: „de Ardeal material al omului politic transilvănean Alex. ucrainenilor și ale bolșevicilor. Basarabiei cu ocazia proiectatei decizii a Vaida-Voievod. Om politic și de cultură român din 1892, ne desparte în realitate nu Carpaţii, ci Sfatului Ţării. Stere a liniștit temerile privind născut în Basarabia (jud. Soroca) într-o Prutul” conchide el. Pentru orice bun român România și guvernul conservator și a convins Ovidiu BURUIANĂ

44 Revista rom=n\ ( Aniversari z Omagii z Evenimente

nceputul de primăvară a anului (2001) în domeniul muzicii simfonice, la două și trei voci (în curs de apariţie). 2005 – mai precis, data de 24 formidabilele Cvartete de coarde din anii În această creaţie, compozitorul renunţă Îmartie – a îndoliat toată suflarea 1961, 1974, 1981 (interpretate de la una din prerogativele sale (invenţia muzicală din România prin vestea renumita formaţia camerală Voces, tematică) și se limitează doar să decesului compozitorului Vasile compusă din fraţii Bujor și Dan prelucreze melodica de factură psaltică Spătărelu, veste care s-a răspîndit Prelipcean, Anton Diaconu și Constantin (autor, Florin Bucescu), fără a modifica pretutindeni, cu iuţeala fulgerului. De Stanciu), liedurile Somnoroase păsărele, structurile modale ale acesteia, ci mai multă vreme („Vreme trece, vreme pe versuri de Mihai Eminescu șî Tatăl străduindu-se să descopere cele mai vine“ – Mihai Eminescu) era „curtat „ de nostru, pe versuri de Dumitru Spătaru potrivite înveșmîntări armonico- o boală de inimă și de o „gută“ de care (1981) sau comedia Preţioasele ridicole polifonice. se văita cîteodată, mai în glumă, mai în după Moličre, reluată la sfîrșitul stagiunii Pentru a realiza prelucrări cît mai serios, dorind să lase impresia că nu le 2004-2005 a Operei Române din Iași. adecvate caracteristicilor modale ale dădea mare importanţă. Tocmai Cine ar putea da uitării poemele glasului al III-lea și pentru a respecta terminase de scris, în colaborare cu corale ale lui Vasile Spătărelu, posibilităţile interpretative ale tinerilor autorul acestor rînduri, finalul partiturii considerate lucrări clasice ale genului mici și mari din școli sau din corurile „Prelucrare corală la două voci“ a încă din timpul vieţii compozitorului: bisericești, Vasile Spătărelu a investigat o Liturghiei psaltice în glas III, reluîndu-și, Omagiu lui Picasso (1974) pe versuri de paletă largă de mijloace de expresie după vacanţa de iarnă, cu intensitate, Florin Mihai Petrescu, Crizanteme muzicală, selectîndu-le și realizînd o activitatea de profesor la Universitatea de (1980) pe versuri de Tiberiu Utan, Floare lucrare luminoasă, plină de optimism și VASILE SPĂTĂRELU (1938-2005) șI CREAŢIA SA RELIGIOASĂ In memoriam

Arte „George Enescu“ din Iași, unde albastră (1982) pe versuri de Mihai de originalitate. Uneori, monodia psaltică Dor de funcţiona, și cea de colaborator și Eminescu, Luna roșie (1985) pe versuri este lăsată să curgă după propriile-i legi, îndrumător al multor muzicieni, profesori de Zaharia Stancu, Ciuleandra pe versuri fără nici o intervenţie armonico- și studenţi din principalele centre populare, Pentru Tine, Doamne (2003) pe polifonică, iar alteori sînt folosite cu Eminescu muzicale din ţară: București, Cluj, versuri de E. Ungureanu, sau suita corală precădere mijloace polifonice (pedala sau Timișoara, Craiova, Oradea, Galaţi, isonul, canonul sau imitaţia simplă) în Tîrgoviște sau Constanţa, unde era prelucrarea ei. În cele mai multe situaţii, Urmare din pagina 1 adesea întîlnit. maestrul a realizat o fericită îmbinare a Să fi intuit oare că trebuia să se mijloacelor armonice și a celor grăbească și că nu-i va fi dat să-și polifonice, fără a absolutiza vreunul Veghez cu fruntea pe psaltiri… sărbătorească a șaizeci și șaptea dintre acestea, ci descoperind soluţiile Vai, neamul nostru de martiri! aniversare, nici să-și vadă tipărit ultimul optime. Ascultînd ambele prelucrări ale În ţara mea eu nu încap… opus, care este o Liturghie, cu siguranţă maestrului, cea de la două voci și cea de Liturghia vieţii și a morţii lui? la trei voci egale, care sînt variante Cu sacul îmbrăcat pe cap! Maestrul Vasile – pe scurt, Made – apropiate ale aceluiași mod de gîndire De-mi vine, zău, să mă omor era un artist vizionar și nonconformist, corală, rămîi cu impresia că „armonia“ De-atîta jale și de dor care medita, fără a exterioriza, asupra modurilor psaltice oferă nenumărate sensurilor adînci ale vieţii, mai ales posibilităţi de creaţie pentru compozitorii De Mareșalul Antonescu, asupra inevitabilităţii „trecerii“ fiinţei crescuţi după legile muzicii occidentale, Dar mai ales de Eminescu… umane în teritoriile „fără durere, cu condiţia să nu absolutizeze nici întristare și suspin“. De aceea, asemeni sistemul modal și nici cel tonal. De dor și de singurătate, altor mari artiști ai vremii, s-a hotărît să Preoţii muzicieni, profesorii de De fraţii din străinătate înfrunte destinul prin actul repetitiv al educaţie muzicală sau de specialitate, Îmi plînge sufletul amar creaţiei artistice și prin credinţa dirijorii, psalţii, monahii și monahiile, religioasă pe care o moștenise de la studenţii teologi și din facultăţile de Dintr-un hotar în alt hotar… părinţi, creștini dreptmăritori, din muzică, profesorii de religie și elevii de De Ciorănescu, Eliade, Oltenia. Din confruntarea cu destinul – diferite vîrste vor descoperi în Liturghia Și de Vișniec, și de Palade… adesea nemiloasă – s-a născut o operă psaltică în glas III și prelucrarea corală muzicală plină de frumuseţe și vitalitate, la două și trei voci șirul cîntărilor ce se Dar mai cumplit mă mistuiescu care conţine titluri și pagini înscrise încă cer a fi interpretate la Slujba Sfintei De prea mult dor de Eminescu… din timpul vieţii sale în tezaurul culturii Liturghii, redate atît pe o singură voce românești. De asemenea, fondarea, de (monodic) sau armonizate de maestrul O salbă de poeţi români către Vasile Spătărelu, a reputatei școli artei corale contemporane, Vasile Uciși de litfe de păgîni ieșene de compoziţie muzicală reprezintă Spătărelu. Urzesc în negrul lor mormînt o altă biruinţă a artistului în lupta sa cu Colinde pentru Alexandru (1991) dedicată În cazul în care într-o instituţie destinul. Confirmarea celor afirmate fiului său, atunci cînd împlinea cinci ani. religioasă sau de învăţămînt există un cor Poeme lungi, de jurămînt, anterior vine și din partea foștilor săi După 1990, respectarea canoanelor psaltic, acesta va putea prelua monodiile De Neam, de România Mare elevi, astăzi renumiţi compozitori, artei socialiste nu mai era obligatorie, de la începutul volumului redate în Și nicidecum de răzbunare… dirijori, instrumentiști, soliști vocali, notaţie psaltică și liniară, iar corurile la motiv pentru care este evidentă Eu pe Garaz îl pomenescu, profesori sau muzicologi din șirul cărora orientarea creaţiei sale înspre aria două și trei voci beneficiază de amintim doar cîteva nume: Viorel tematică spiritual-religioasă, așa cum aranjamentele speciale menţionate. Dar plîng de dor de Eminescu… Munteanu, Cristian Misievici, Teodor rezultă și din lucrări muzicale deja Accesibilitatea melodiilor psaltice în Caciova (compozitori), Anton Bișoc, citate, precum liedul Tatăl nostru, corul glasul III și inspirata și originala lor Mă tot adulmecă ispita: Diodor Nicoară, Gheorghe Dumănescu, Pentru Tine, Doamne, sau lucrarea prelucrare armonico-polifonică sînt Copil din flori de-al lui Nichita… Ioan Bica, Leonard Dimitriu (dirijori), argumente care susţin ideea că Liturghia simfonică Epitaf, în care este prelucrat Mi-ai spus cu lacrime în ochi: Cornel Solovăstru (solist și profesor), imnul bizantin Lumină lină (glas VIII) psaltică va fi bine primită în școli și Vasilica Stoiciu (muzicolog și pianist) care se intonează la slujba de seară. biserici, precum și în lumea muzicienilor, - Mă tem de mumă, de deochi… sau Viorel Bârleanu, profesor și Abordarea sferei spiritual-religioase care vor vedea în ea „cîntecul de lebădă“ Azi cine ești? Azi unde ești? etnomuzicolog. nu este – cum s-ar putea crede – un act al regretatului maestru, Vasile Spătărelu. Un biet tramvai de București… După dispariţia fizică a maestrului, Avea în proiect să scrie o „mare de conjunctură, ci are la bază conștiinţa Mi-e dor de Cristian Popescu doar plăsmuirile sale artistice păstrate în profund religioasă a compozitorului liturghie“ pentru cor mixt și o „epopee fonoteci „de aur“ mai pot să ofere o Vasile Spătărelu. Copilăria sa plină de naţională“ în care să valorifice motive Dar mai ales de Eminescu… imagine vie a personalităţii sale artistice privaţiuni, greutăţile de tot felul pe care a folclorice în scopul glorificării faptelor cu valoare de unicitate în arta muzicală a fost nevoit să le înfrunte, invidia măreţe consemnate în istoria neamului, Eu îndurare nu cerșesc… ultimelor patru decenii ale veacului XX. confraţilor de breaslă, procesul prin care dar toate planurile s-au năruit după ora Dacă greșesc – mă spovedesc De aceea, voi rememora (cu veneraţia pe și-a apărat – împreună cu alţi colegi – fatidică din dimineaţa lui 24 martie 2005. care o datorează fostul student celui mai demnitatea de profesor și artist, lecturile Rămîne de la compozitor o solidă operă În faţa Sfîntului Altar… mare maestru muzical al său) numele filosofice și religioase, iată doar cîteva muzicală pe care cu generozitate a lăsat-o Misteriosul avatar moștenire urmașilor, operă ale cărei unora dintre operele sale, mai ales pe elemente care explică motivele care au Mă ruinează pas cu pas… acelea la a căror primă audiţie am dus la întărirea sentimentului religios sensuri adînci vor fi mai adînc descifrate participat de-a lungul anilor în sălile creștin în complexa personalitate a în deceniile următoare. Între acestea, se De-un veac tot singur am rămas – instituţiilor de artă din Iași (Filarmonica artistului. evidenţiază nevoia umanităţii de iubire, Mă tem să nu înnebunesc „Moldova“, Opera Română, Veridicitatea celor de mai sus este căci unde nu este iubire și frumuseţe, De-atîta dor de Eminesc… Conservatorul „George Enescu“), demonstrată și de manuscrisul ultimei nimic nu este. instituţii care în mod constant i-au lucrări religioase a maestrului, promovat creaţia, oferind interpretări de menţionată anterior și intitulată Liturghia Preot conf. dr. referinţă: Simfonietta (1964) și Epitaf psaltică în glas III și prelucrarea corală Florin BUCESCU Mihai PREPELI}|

Revista rom=n\ 55 -- ss tt uu dd ii ii -- ee ss ee uu rr ii -- ii nn tt ee rr pp rr ee tt \\ rr ii --

ramaturgul și romancierul apar Ziua magnoliilor viscolite (1979), responsabilitatea prezumată de un Miron evenimente ca rebeliunea legionară, Constantin Munteanu s-a Cursa rapidă (1982), Vremea Costin, invocat ca pildă, ci și prin războiul mondial, „colectivizarea” D născut la 26 octombrie 1945, brîndușelor (1984), Teona (1989), autoreferenţialitate. În consecinţă, satului din centrul Moldovei. în satul Fedeleșeni (judeţul Iași). Înscris Sfîrșitul înserării (1989). Acestora li se romanul ciclic început cu Zaruri de Ciclului romanesc îi aparţine formal în acte cu prenumele Costache, fiul adaugă, după Revoluţie, Zodia bîlciului cretă va fi, concomitent, al combinatului și Zodia bîlciului, al cărui titlu Mariei (n. Munceleanu-Crîșmăriuc) și al (1995) și Maria, prinţesă de Place chimic (prin extensie, al orașului din caracterizează anii imediat următori lui Neculai Munteanu, ţărani, face Pigalle (1995). apropierea lui) și al scriitorului-inginer Revoluţiei din decembrie 1989. Centrul școala primară în satul natal, după care Fragmente din textele dramatice, dar Mihai Vlădeanu, alter ego al autorului. de greutate nu este constituit totuși de urmează ciclul secundar, mai întîi, la și de proză, au fost găzduite de-a lungul Acesta devine personajul principal al epoca respectivă, ci de peripeţiile Tîrgu Frumos, unde îl are ca profesor de timpului în periodice precum „Teatrul”, celui de-al doilea volet al „cronicii”, erotico-politice, plasate la sfîrșitul anilor UN „TÎNĂR FURIOS“ ~N FRÎUL CENZURII CCOONNSSTTAANNTTIINN MMUUNNTTEEAANNUU

limba română pe Costin Merișca, apoi, „România literară”, „Contemporanul”, Ziua magnoliilor viscolite. Și aici se șaizeci, prin care trece eroul principal, ultimele două clase, la Liceul „C. „Convorbiri literare”, „Ateneu”, întrevăd lesne o suită de procedee profesorul Grigore Moraru, devenit Negruzzi” din Iași. Între 1964 și 1969 „Cronica”, „Cinema” ș.a. cinematografice, precum și respectarea prefect postdecembrist, peripeţii cu o frecventează cursurile Facultăţii de Debutul lui Constantin Munteanu în regulii celor trei unităţi, acţiunea tentă de senzaţional, îngroșată polemic- Fizică a Universităţii din București, la teatrul TV a fost unul spectaculos, desfășurîndu-se de-a lungul a 24 de ore, caricatural în epilog. Intenţia lui absolvire fiind repartizat la Combinatul Iubirea mea cu zurgălăi impresionînd în același „Combinat din Valea Constantin Munteanu de a da în Maria, de Fibre Sintetice Săvinești. Vreme de prin firescul, cadenţa alertă și, uneori, Brîndușelor”. Mihai Vlădeanu este eroul prinţesă de Place Pigalle un echivalent aproape două decenii, „fizicianul”, cum causticitatea replicilor, prin tensiunea unei avalanșe de întîmplări, axate pe al artefactelor sentimental-senzaţionale e desemnat în organigramă, face muncă situaţiilor, prin candoarea adolescentină „cele trei dimensiuni umane pe care de mare succes pe piaţă a fost în final de cercetare, concretizată în numeroase individul le poate controla” – munca, anihilată de inerţia creativităţii. Eroina invenţii și inovaţii, dar și dirigenţie de iubirea și creaţia. Fiecare dintre povestirii este vie, bine conturată, dar în șantier. Cu toate acestea, în a doua întîmplări (un accident uzinal, o riscantă defavoarea ei lucrează asemănarea cu jumătate a anului 1989 trebuie să punere în funcţiune a unei instalaţii, alte personaje ale autorului, o prea părăsească mastodontul industriei răfuieli între colegi, un șantaj, vădită solidaritate naţională („prinţesa”, chimice și să funcţioneze ca director al matrapazlîcuri ale celor din fruntea cu un exces de calităţi, e româncă), Bibliotecii Judeţene Neamţ. Ales întreprinderii și a orașului, „cuceriri” și precum și decorul parizian, cînd parcă președinte al CPUN Piatra Neamţ în rupturi sentimentale, un viol, o este zugrăvit cu ghidul turistic în mînă. ianuarie 1990, este apoi, pînă în iunie sinucidere, bucurii și necazuri Opera: Zaruri de cretă, Iași, Ed. 1993, consilier-șef la Inspectoratul scriitoricești, lupta cu mereu posibila Junimea, 1976; Ziua magnoliilor pentru Cultură al Judeţului Neamţ, după ratare etc.) e perfect plauzibilă și viscolite, București, Editura Cartea aceea reluîndu-și, pînă în 1999, postul la necesară epic, dar multitudinea lor și, românească, 1979; Cursa rapidă, Săvinești. mai ales, precipitarea cursului normal, Editura Junimea, Iași, 1982; Vremea Încă student, în 1969, Constantin dacă augmentează interesul cititorului, brîndușelor, București, Editura Cartea Munteanu debutează cu parodii în nu mai puţin primejduiesc veridicitatea românească, 1984; Teona, Iași, Editura revista „Amfiteatru”. Vocaţia lui însă e întregului. „Sinceritatea”, spiritul critic, Junimea, 1989; Sfîrșitul înserării, alta. În primăvara anului 1971, Direcţia dar mai ales vertiginoasa succedare a București, Editura Cartea românească, Teatrelor dădea undă verde piesei sale în scenelor și tensiunea sporită pe nesimţite 1989; Zodia bîlciului, Bacău, Editura trei acte Șerifii, care este inclusă în pînă la punctul maxim fac ca Ziua Plumb, 1995; Maria, prinţesă de Place repertoriul Teatrului Mic din București magnoliilor viscolite să rămînă totuși o Pigalle, Bacău, Editura Plumb, 1995; A și al Teatrului din Arad. Ea nu ajunge construcţie romanescă notabilă. Și a fluierat în timpul Evangheliei, București, totuși să cunoască luminile rampei treia piesă a ciclului epic, Cursa rapidă, 2003. atunci, ca urmare a modificării radicale are arhitectură dramatică, prezentînd o Referinţe critice: Aurel Bădescu, La din politica regimului, marcată de călătorie cu autobuzul, un fel de TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”, celebrele „teze din iulie”, ci abia în „corabie a nebunilor”, posibilă parabolă „Contemporanul”, 1973, 11; Ioana 1982, la Teatrul Dramatic din Brașov, degajată, dar și printr-o viziune critică, a vieţii. Un accident survenit, Mălin, Un debut-eveniment, „România sub titlul Nimic despre sînziene. nonconformistă (un soi de „fluierat în înzăpezirea vehiculului, face ca o bună literară”, VI, 1973, 11; Ecaterina Dar, în același an 1971, tînărul se biserică”), amintind multora de creaţiile parte dintre pasageri sau dintre cei care Oproiu, Concursul, „Contemporanul”, prezenta și la concursul de scenarii TV „tinerilor furioși”. Cu timpul, calităţilor îi așteaptă la sosire să-și dea jos masca 1973, 13; Paul Tutungiu, „Valea rîsului” cu piesa Iubirea mea cu zurgălăi, care, native li se adaugă și pricepere, atît în obișnuită, dar și să precipite elucidarea de Constantin Munteanu, „Teatrul”, XIX, distinsă cu premiul al II-lea, este „pusă construcţia unei intrigi complicate, cît și unor întîmplări care, anterior, le-au 1974, 6; Dumitru Solomon, Evoluţie, în scenă”. Ulterior, televiziunea în folosirea tehnicilor filmului, ceea ce marcat în chip esenţial biografia. Aici, „Teatrul”, XX, 1975, 3; Mihai Dinu naţională îi mai include în programele se relevă bine în Scrisori apocrife, Valea pericolul îl reprezintă numărul mare de Gheorghiu, Argumentul scriiturii, sale scenariile Scrisori apocrife (1975), rîsului și mai ales în Șerifii. „recunoașteri” și de „lovituri de teatru”, „Convorbiri literare”, 1976, 3; Laurenţiu Dincolo de munte (1976), Vocaţie Experienţa acumulată în acest plan dar ele erodează doar în mică măsură Ulici, Junimiștii IV, „România literară”, (1977), Vremea sînzienelor (1978), va fi fructificată și în romanul cu care verosimilitatea naraţiunii, datorită IX, 1976, 17; Nicolae Ciobanu, Florile amintirii noastre (1983). În Constantin Munteanu s-a prezentat la aceleiași vivacităţi a dialogurilor, cu Concursul Editurii Junimea (I), schimb, scenariul Cu zîmbetul pe buze, concursul Editurii Junimea. În esenţă, meandre surprinzătoare, și incisivităţii „Luceafărul”, XIX, 1976, 27; Mircea premiat în 1978, nu va primi în final Zaruri de cretă este „filmul” unui satirei. În ciuda variaţiei introduse Florin Șandru, Muncă și pîine, girul cenzurii. În aceeași perioadă, și eveniment din viaţa „Combinatului din printr-o continuă redistribuire a rolurilor „Luceafărul”, XIX, 1976, 37; Cristian posturile de radio Iași și București îi Valea Brîndușelor” (Combinatul de principale, romanele Vremea Livescu, „Zaruri de cretă”, „Ateneu”, pun în undă o suită de piese: Trenul din Fibre Sintetice Săvinești), supunîndu-se brîndușelor, Teona și Sfîrșitul înserării XIII, 1976, 4; Sultana Craia, Între zori (1974), Cursa de Brașov (1974), astfel fără constrîngere clasicei reguli a suferă din cauza unei anume stereotipii a naraţiune și literatură, „Luceafărul”, Magnolii pentru un măgar (1975), celor trei unităţi. Evenimentul (punerea desfășurării luptei dintre „buni” și XXIII, 1980, 6; Sorin Pîrvu, „Ziua Dosarul cu sînziene (1975), Oameni la în aplicare a unei invenţii) se dovedește „răi”, ca și din cauza aglomerării magnoliilor viscolite”, „Convorbiri cumpănă de ani (1977), Urgenţa (1981), a fi un moment al adevărului, ce episoadelor erotice nesemnificative. literare”, 1980, 2; Cristian Livescu, Vîntul de februarie (1981), Vina florilor dezvăluie firea profundă a personajelor. Acestea din urmă reliefează totuși, prin „Ziua magnoliilor viscolite”, „Ateneu”, (1983), Vorbește-mi de tata (1984), Acestea, deși se împart tranșant, contrast, unul dintre ele, avînd în centru XVII, 1980, 2; Natalia Stancu, Prima ninsoare (1985), Poeme pentru maniheistic, în „pozitive” și „negative”, o creaţie memorabilă, ivită prima oară Repertoriul, ţinuta spectacolelor – expresii schimbul trei (1987), Prietenie trădată au viaţă, mai ales cele din urmă, în Ziua magnoliilor viscolite, enigmatica ale răspunderii faţă de public, „Scînteia”, (1994). O piesă, Valea rîsului, e animate aproape exclusiv de rapacitate, Teona, acum personaj absent. Romanul LI, 1982, 12.323; Sorin Pîrvu, Uzina și reprezentată, în 1974, la Teatrul de orgoliu primitiv și de o necontrolată omonim, mai mult decît celelalte, este, viscolul, „Cronica”, XVII, 1982, 15; Tineretului din Piatra Neamţ. dorinţă de putere. Prin ele, beneficiindu- de asemenea, dacă nu un jurnal de Radu-Maria, „Nimic nou despre Experienţei teatrale i se va adăuga mai se de breșa făcută de romancierii anilor atelier, cel puţin o oglindă fidelă a sînziene”, „Teatrul”, 1982, 4; Tatiana tîrziu și una în cinematografie. După șaptezeci (Al. Ivasiuc, Augustin Buzura, nesfîrșitelor tribulaţii prin care trece, Mihuţ, Constantin Munteanu, „Cursa scenariul lui Constantin Munteanu, Romulus Guga ș.a.), sînt reliefate cîteva datorită editorului-cenzor, un scriitor în rapidă”, „Ateneu”, XX, 1983, 3; C. avînd ca subiect furtul tezelor de tare ale sistemului social, nepunîndu-se, regimul comunist. În acest context se Merișca, Un roman al actualităţii, doctorat în chimie, s-a turnat în 1984 firește, frontal valabilitatea lui în înscriu și intervenţiile, sceptic amare ori „Cronica”, XIX, 1984, 26; Laurenţiu filmul Sezonul pescărușilor, interzis de discuţie. Atașarea prozatorului colerice, întru apărarea de reproșurile Ulici, Promoţia ’70. Moldovenii (XVIII), cenzură, difuzat abia în 1990, cînd Constantin Munteanu faţă de lumea în criticii. Unul dintre ele, „lipsa de „România literară”, XIX, 1986, 8; Al. primește și Marele premiu al Uniunii care trăiește, avînd ca rezultat o rădăcini a personajelor romanului- Dobrescu, Viaţa și literatura, „Convorbiri Cineaștilor. cunoaștere aprofundată a ei și ciclu”, va fi totuși interiorizat, astfel literare”, XLVI, 1989, 8; Roxana Concomitent cu dramaturgul, se constituind totodată o cauţiune a frondei încît Sfîrșitul înserării recuperează o Racaru, Tinerii furioși și planul de afirmă însă și prozatorul. După ce faţă de cîteva tabuuri ideologice, îl vor bună parte din copilăria în cadru rural a producţie la hectar, „România literară”, Constantin Munteanu cîștigă concursul face să opteze pentru ipostaza de eroului, precum și din tinereţea tatălui XXXVI, 2003, 11. pentru debut al Editurii Junimea cu „cronicar implicat” al lumii respective, său, Neculai Vlădeanu, figură romanul Zaruri de cretă (1976), îi mai ceea ce se traduce nu numai prin interesantă, pusă în vîrtejul unor Victor DURNEA

66 Revista rom=n\ -- ss tt uu dd ii ii -- ee ss ee uu rr ii -- ii nn tt ee rr pp rr ee tt \\ rr ii --

d’autrefois”. O mutaţie pe care L. Deroy o românește de Romulus Vulpescu, la care acest punea și pe seama literaţilor „prost vers sună „Dar unde-i neaua de mai an?” informaţi”, furaţi de repetarea contextului ca (Opurile magistrului…, 1958, p. 59 – 60). Iar ZZăăpezilepezile dede ananţăţărrţţ „un soi de proverb” (L’emprunt linguistique, la Zanne, Proverbele românilor (IX, p. 412), Paris, 1956, p. 116). Așadar, prin citarea aflăm o zicală populară cu aceeași După o trimitere din Dicţionarul Academiei folosite ca motto de Odobescu pentru evocarea izolată și ignorîndu-se intenţia nuanţărilor din formulare: „a trecut ca neaua d’an”. (I/I, s.v.), traducînd un foarte cunoscut vers al lui Vasile Cîrlova; Opere, I, 1955, p. 272), diferite strofe ale celebrei Balade, pe care le Și pe teren românesc, anţărţ, desprins de lui François Villon, „Mais oů sont les neiges iar Dan Botta găsește în interogaţia retorică a încheie, de la un referenţial de contrast, s-a etimon, a căpătat valoarea generală de d’antan” (Ballade des dames du temps jadis), lui Villon un regret pentru iernile de altădată, ajuns la un fapt de simplă acumulare, nu fără „vechi”, judecînd după considerarea lui ca Alexandru Odobescu găsise cîndva în anţărţ un mai bogate în precipitaţii: „Dar unde-s marile atribut (pe lîngă vin), ca la N.D. corespondent inspirat pentru cuvîntul franţuzesc ninsori?” (Balade și alte poeme, Cocea: „vorba veche: mănîncă antan (din lat. popular ante annum „în urmă cu 1956, p. 58 – 60). bucate de azi și bea vin de anţărţ un an; în anul precedent”): „Dar unde sunt Pentru augmentarea exprimării ALE MENTALIIT| dacă vrei să trăiești cît lumea” zăpezile de anţărţ?”; în dicţionarul menţionat, trăirilor, antan îi servise poetului PPRRESIIII A |}ILO (Vinul de viaţă lungă). citatul este preluat după Fr. Damé (Nouveau „diatelor” ca o imagine de EEXX R Pe de altă parte, în pa- dictionnaire roumain-français). Acest cuvînt contrast: ce sens are să te rafrazări pe (sau aluzii la) tema în românesc, astăzi conservat numai regional, este lamentezi în legătură cu dispariţia legătură cu jadis, din titlu. discuţie, „altădată” apare frecvent ca marcă a descendentul lat. anno tertio „acum doi ani”. unor (mult) mai vechi figuri și frumuseţi, Folosind termenul anţărţ, Odobescu regretului: „Unde sunt parlamentarii și Așadar, în prima expresie a lui Odobescu, celebre, printre care „Blanca-Doamna, crin în fusese, prin urmare, foarte aproape de ziariștii de altă dată?”, titlu al lui Alex. diferenţa (de numai un an!) faţă de original floare”, „Bertha cu piciorul mare” (la un alt intenţia lui Villon (pentru sensul acestui Ștefănescu, în „România literară”, 30/1999, p. este de acceptat; echivalări ulterioare traducător „picior lung”!), Alisa, Beitris, cuvînt după un context mai larg, vezi și 4, o cronică la un articol al lui Z. Ornea, românești au modificat termenii confruntării Erenburga și altele, dacă s-au dus irecuperabil gradaţia temporală dintr-o formulă ce se Glose despre altădată, din care citează: propuse de Villon; chiar aceea pe care o găsim chiar și zăpezile de numai anul trecut? găsește numai în dicţionarul lui Damé: „Cît „lectura presei de odinioară” este recomandată tot la Odobescu, cînd, într-un capitol (XI) din Dar această deformare a intenţiilor /es/timp, cît an și cît anţărţ”, tradusă prin pentru a înţelege „ce a însemnat presa în Pseudokynegetikos, parafrazează versul poetului damnat („de anul trecut” devenit „de „combien maintenant, combien il y a un an et democraţia românească de altădată”. Iată și o odinioară”) nu aparţine exclusiv respectiv prin „unde mai sunt chiar viscolele de combien il y a deux ans”; la fel și la Slavici, altă evocare: Else von Schuster scrie, recent, traducătorilor români, care, este de presupus, odinioară!” (Scrieri, III, 1887, p. 208). în Gura satului: un gospodar le spune celor despre Timișoara, „Mica Vienă” de altădată. Franţuzescul antan devine altădată în au preluat un sens derivat al exclamaţiei lui veniţi în peţit „cît rod au adunat estimp, cît interpretarea lui Tudor Vianu: „Dar unde-i Villon: în franceză chiar, prin extensie, an și cît anţerţ”). Dar imaginea poetului neaua de-altădată!” (traducerea versurilor aceasta a ajuns să însemne „les choses francez a fost transpusă (și) exact în Stelian DUMISTRĂCEL

on Cocora, directorul editurii Palimpsest, îmi oferă, n 1841 apare o carte, pentru marilor doi înaintași studiaţi și-n ma înaintașii noștri, M. Kogălniceanu & C. la Caransebeș, volumul doi din jurnalul lui Valentin gastronomii din noi, nuale, ar trăi o cumplită deziluzie ! Trei Negruzzi ! Ce ziceţi de poemul într-un I Silvestru (1944-1984). Pe cînd era în viaţă, Î fundamentală :200 reţete sferturi din arhaisme (turcisme, vers Mijloc ca să se ouă găinile în reputatul teatrolog și-a împărţit materialul diarist în patru cercate de bucate, prăjituri și alte trebi franţuzisme, grecisme, slavisme, fiteșcare vreme a anului? (în realitate, volume : primul a și apărut, cu un deceniu în urmă și , la gospodărești. regionalisme ) nu figurează în dicţionarele titlul unui sfat pentru gospodine, cuprins vremea res pectivă, dat-am samă. Cel prezent, conţine Pe-atunci era un volum epocal – mari ale României ! în „scara” cărţii ) ; sau de admirabilele însemnările criticului între anii 1968 – 1975, perioadă nu doar pentru că purta semnătura a doi Dau un exemplu : la HAMUT, redundanţe „Must pentru mustariu” ori importantă a artei scenice naţionale. din iluștri noștri cărturari, ci și pentru că Dicţionar universal al limbii române – „posmagi de făină”, „c`rnăciori de Cu toate acestea, volumul nu conţine nici mărturisiri înmagazina, involuntar, o bogăţie vocabular general (E-M), apărut la carne”? Ce scriitor de teatru absurd n-ar șocante, nici atacuri pamfletare, ori revanșe ideologice. Nu documentară. Azi, cu tristeţe constată MYDO CENTER în 1996, oferă savura cu voluptate sintagma „lapte găsim în el nimic, spre exemplu, despre scandalul Pierrotul cu bonetă din mine, nu se mai denotaţia : „hamut, hamuturi n. (inv.) zburat” sau „chipul de-a pute ţine vara Revizorului, situat în această perioadă. Nu găsim pot prepara (lesne) nici jumătate din parte a hamului care trece peste g`tul c`teva săptăm`ni carnea proaspătă”? Ce vituperanţe vis-a-vis de imixtiunea CCES în viaţa altor indimenticabilele nestemate bucătărești! montări celebre. Nici un cuvînt despre Paul Everac (cu care Cuvinte rare străbat reţetele, făcîndu-le, scriitorul a avut o polemică notorie). Colericul comentator nu o dată, criptice ; dar cît de (pe care, nu o dată, în viaţă, l-am văzut răbufnind violent!) apetisant/molcom rămîne, peste un secol Cum [i ce m`ncau clasicii noștri se autotemperează inexplicabil, în aceste însemnări. și jumătate, ”mijlocul de a face brînză Nu întîlnim texte revelatoare care, spre exemplu, n-ar din cartoafe”! („…după ce au fiert bine fi putut apărea atunci. E un jurnal destul de „cuminte”, și s-au răcit, le scoate pieliţa ( cartoafelor calului” . Or, evident, autorii manualului eleganţă a perifrazei în denumirea cu multe trimiteri interesante, cu o sumedenie de relatări -n.n. ) și le freacă bine într-o doniţă, pînă nostru nu la accesoriile harnașamentului „budincă de raci ce se cheamă meridon”! cînd se face un fel de aluat. La 5 ocă ( se gîndeau!... Sau c`t umor (involuntar?) este condensat despre spectacole și oameni de artă importanţi, cu multe oca, din turcescul okka, adică circa 1,3 Care aveţi încă, prin familii, în denumirea reţetei „babe fără articole... autoreferenţiale (turneele lui V.S., spectacole kg., n.n. ) de acest aluat se pune o ocă de străbunici nesclerozaţi, ori colegi de-ai lui lapte”(variantă : „babe opărite tare cu texte de V.S., luări de cuvînt ale lui V.S. în diferite smîntînă și sarea trebuincioasă, pe urmă Al. Graur iviţi pe lu me pe la finele bune”)! Ce straniu sună pînă și cel mai conclavuri internaţionale). Cunoscînd lumea bine, autorul se amestecă și se freacă bine. Cînd se secolului XIX, profitaţi și rugaţi-i să vă sim plu component al unei gustări reci – socoate că-s destul de frecate, deslușească t`lcul acestor vechi reţete, „cașcaval de vacă”! amestecătura se acoperă și se lasă la îmbin`nd utilul cu plăcutul . Asta p`nă Sănătoase vremuri! Zorii odihnă trei sau patru zile ( întotdeauna mi c`nd editorii noștri de dicţionare se vor bucătăriei naţionale nu aparţin, culmea, JJuurrnnaalluull ((uuttiill aall)) s-a părut această sintagmă, o minune a g`ndi și la u tilitatea unuia dedicat profesioniștilor anonimi, ci intelectualilor personificării! - n.n.). Amestecătura iar gastronomiei (de la începuturile ei). celebri ! De la Cronicari, D.Cantemir, se freacă și brînza se pune în panere sau Am pierdut, poate, răbdarea Ion Ghica, Manolachi Drăghici, tandemul unui critic în coșerce mici, ca să se scurgă ume pentru regăsirea cuvintelor sonore, sus citat, Odobescu, Caragiale, Filimon, unui critic zeala. Pe urmă se pune să se usuce la născătoare de nostalgii li terare ! C`nd Hogaș ... pînă la Sadoveanu, Ionel & Al. umbră și apoi să așază în oale mari sau în recitesc (pentru a c`ta oară?) opul O. Teodoreanu, T. Mușatescu, Arghezi, putini, unde rămîne cincisprezece zile. pașoptiștilor ( 200 reţete cercate…), mă V. Voiculescu, Eugen Barbu, G.Bălăiţă, scrie și descrie cu farmec locuri, întîmplări, întîlniri. O Brînza atunce este gata și bună de mîncat, cu tremură sensul at`t de rapid-criptic al Octavian Stoica , Radu Anton Roman, nedumerire: de ce n-a apărut jurnalul imediat după dar cu cît această brînză este mai veche, paginilor! Cum e posibil, în numai un Adriana Babeţi, ș.a.m.d., primele secole perioada inclusă (în 1976, spre exemplu)? A doua cu atîta e mai bună”). veac și jumătate, să dispară aproape de literatură cultă coincid, în ţările nedumerire – pe care autorul, din păcate, nu mai are cum Ce ziceţi? Pe lîngă valoarea & jumătate din înţelesul semantic al rom`ne, cu primele secole de știinţă s-o elucideze: de ce se opresc însemnările marelui critic frumuseţea reţetei, există o liniștitoare reţetelor?! Ceea ce E. Lovinescu gastronomică. în anul 1984? Doar el supravieţuiește finalului jurnalului conduită a expresiei, un plăcut son al proorocea că se va petrece cu teatrul lui Bogate ţinuturi! Bogaţi oameni! timp de peste un deceniu! Om muri și om afla... termenilor, o candoare a imaginii stîrnită Caragiale (va avea nevoie, peste doar Bogată mintea care a știut, cu șart, să fure Plimbîndu-se mult și cu folos, pe glob, V.Silvestru în minte ! Desigur, azi c`nd prozaici și jumătate de secol, de dicţionar), iată că s- ce era mai bun în cuhniile fr`nce, austro- consemnează impresii teatrale (și nu numai!) din Viena, temători de indigestie, nu ne vine să a petrecut, neanunţat de nici o Casandră, ungare, palicare și osmanl`ie, pentru a Arezzo, Plovdiv, Roma, Skopje, Leipzig, Madrid, Moscova. hăpăim sm`nt`na care a zăcut… 2 zile în cu o blajină, odihnitoare și distins/ futilă pune bazele unei solide bucătării Sau spicuiește din interesante dialoguri avute cu cunoscuţi frigider, o să privim chior`ș la cea care a carte de bucate, a unor scriitori care, în …naţionale! oameni de teatru (Toma Caragiu nu se vede în rolul stat peste trei săptăm`ni într-o putină proza sau teatru lor, răm`n în continuare, Asemenea penelului unui clasic Viteazului lui Paul Anghel; Aureliu Manea, dezamăgit de (oric`t de la răcoare s-ar afla polobocul!). lizibili ! Să deducem de aici, nu pentru olandez , moldoveanul Ion Ghica actorii și critica ieșeană , părăsește teatrul „pentru Dar uite că strămoșii noștri, nu se speriau înt`ia oară, că simplitatea artei culinare realizează un tablou care, prin totdeauna”; ori opinia recrutorului Teatrului Naţiunilor – de vechimea alimentelor : or fi fost ei răm`ne o... simplă prejudecată de „la frumuseţe și forţă de stimulare a „versiunile românești la Tango & Scaunele = superioare mai robuști ? Or fi fost barabulele și ic”!?...Ne surîde ideea! papilelor & sucurilor bulimicilor, merită celor franceze și italiene; un critic praghez îl informează că derivatele din lapte mai de bună calitate ? Exemplul cel mai grăitor este lecturarea reprodus, în în cheiere : „..Cum intrai după ce a scris R.U.R. oficialităţile locale au încercat să-l Certamente!. tablei de materii a volumului (și ea pe ușă, figurau un șir de farfurii cu interneze pe Capek în ospiciu, cu forţa; ori emite verdicte de Dar ce nu înveţi din cartea denumită, altfel : „scara”). Pe lîngă piftii de picioare de porc, viţel și de labe pașoptiștilor !? Ce slove rare și pline de reţetele care nu s-au devalorizat (ca de păsări. Cu usturoi și fără usturoi : neplăcută actualitate treimiistă („dacă există piese de păpuși mister nu îţi apar în faţa ochilor pofticioși valoare practică), iubitorul de zaharicale fiecare dintre aceste răcituri avea la scrise de Eminescu, V.I. Popa, Camil Petrescu de ce nu apar (și filologic)! Chitonag de gutăi (banala filologice înt`lnește aici sintagme criptice spatele sale c`te un r`t de porc sau de ele cu frecvenţă normală pe scenele românești? De ce în dulceaţă), vișinap (tradiţionala vi șinată), azi, precum : „bou de modă”, „spănac purcel cu urechile ciulite și cu nările schimb, abundă necăjite adaptări chioare după fel de fel de castale îngheţate ( un desert minunat, din de curechi v`năt”, „caralabii rumene”, umflate, curăţite și făcute dobă . În mij povești cu pisicuţe și iepurași?”). Face aprecieri incitante: castane care se prăjesc în „frigarea ce de „aluat de pastetă”, „mazire verde în locul cămării se ridică o piramidă mare „Primul scriitor român care s-a gîndit la un serial a fost, café”, apoi se scot pe beţisoare și se dau grăunte”, „br`nză zburată”, „salce de de piepţi de g`scă destinaţi a fi puși la probabil, V. Alecsandri. În 1880, trimiţîmdu-i lui Ion Ghica prin zahăr), Meridon de orez ( „pui și hrean cu migdale”, „răsol de salce de fum, ca să se facă pastramă ; apoi, în Sînziana și Pepelea, îi scria că aventurile lui Pepelea ar putea puţin omăt de la două al bușuri”), glas (o ciuperce”, „pui au coton”, „budincă cu toate părţile, festoane de c`rnaţi mari și fi continuate în fiecare an, într-o nouă serie de ta blouri”. glazură simplă din albuș, lăm`ie și zahăr), șoto”, „tort de lenţo cu gratii”, mititei, înșiraţi unii după alţii, și a În volum s-au strecurat și unele inexactităţi, ori scăpări orjadă ( băutură care e din migdale bine „scoarţă”, „milhărod”, „mandel cuhen t`rnaţi de tavan, ce păreau fr`nghiile de corectură: Iona lui Sorescu, apare ca Ioana; „diferiţi pisate), coriabele ( corăbioarele de pe cu foi”, „craplen”, „blamanje” etc. Așa unei corăbii gata de plecare; în fund, o justiţiei” (în loc de deferiţi); citîndu-se din Leonida vremea copilăriei mele, azi dispărute), cum un celebru grafician francez a editat baterie de șunci sfi dau m`ndru Yorkul Teodorescu, ni se spune că „dramaturgia nu e decît gratii de fran zelă ( budincă din friganele, un album de obiecte imposibile, am și Westfalia”… literatură, cu o utilitate în plus – aceea de-a fi judecată” (de dar mult mai cu fantezie complicată !), putea zice și noi, la ceasul Te cred, un asemenea peisaj putea parcă proza și poezia nu se supun judecăţii!); Becket al lui cum se face tremură (un fel de gelatină mucalitlîcului, că cei doi pehlivani ai speria, prin opulenţă și forţă de sugestie, Anouilh apare Beckett; există și nonsensuri incredibile sau șerbet, aspic aromat), hamutul cuhniei moldave (și nu numai!) au scos nu doar Yor kul și Westfalia, ci întregul (cordoane de cocă pe care le poţi prelucra un manual de reţete (azi) imposibile ! O glob păm`ntesc, căzut c`teodată, nimeni pentru un atît de experimentat gazetar („Birlic a plecat, nu-l sub di ferite forme) ș.a.m.d. gospodină lipsită de fantezie, pacienţă și nu poate înţelege de ce, în imposibile zile vom mai vedea. Îl vom revedea mereu”); sau chiar erori de Finndcă tot am pomenit de cultură, dacă va pu ne m`na, înt`mplător, de post… judecată (catalogarea costumelor Mirunei Boruzescu la deliciile lexicale, un bucătar, un curios pe biblia bucătăriei naţionale (*, după ce Categoric, asceză nu-i un cuvînt Chiriţa „de-o nemaipomenită urîţenie”). laic, un cercetător, un student cu fixaţii o va răsfoi, timp de maximum cinci românesc ! Ion Cocora mi-a spus că volumul trei din jurnalul culinare, dacă ar dori să decripteze cartea minute, o va arunca, zic`ndu-și că e ------marelui critic se află sub tipar. Îl așteptăm, deci, cu nefolositoare. (* cărţile mari de bucate – paradoxal! – explicabilă curiozitate... Sancta simplicitas ! Ce recuzită nu se adresează gospodinelor, ci Bogdan ULMU (vocabular) de poem suprarealist există la erudiţilor...

Revista rom=n\ 77 C M Y K ...... PP EE NN TT RR UU MM II NN TT EE ,, II NN II MM || {{ II SS UU FF LL EE TT

u aproape patru decenii în Deosebit de interesantă este și o altă fiecare dintre cele patru creaţii populare. Ion Taloș le prezintă amănunţit, punând în urmă, cunoscutul etnolog Ion idee pe care o subliniază Ion Taloș. El Cu excepţia Mioriţei, care este un lumină particularităţile fiecăreia în parte. C Taloș pleca la specializare în arată că, în timpul călătoriei pe care o produs folcloric exclusiv românesc, Sunt discutate apoi textele prelucrate sau Germania, beneficiind de o bursă oferită face Soarele prin Rai și Iad, la Porţile celelalte trei balade – cu versiunile lor cele contrafăcute, iar în final este de Fundaţia Alexander von Humboldt. Raiului nu se afla Sfântul Petru, ci Moș lirice sau epice în proză – se regăsesc și în înfăţișată geografia motivelor, frecvenţa Proiectul de cercetare cu care se prezenta Adam, cel care citea Pravila: „drepţilor spiritualitatea tradiţională a altor popoare. lor și existenţa unor motive rare. în faţa specialiștilor de la Deutsches cu dreptate, strâmbilor cu strâmbătate”. Elementele comune sau cele diferenţiatoare Acestea din urmă suscită un viu Volksliedarchiv din Freiburg era foarte Ceea ce rezultă de aici este că balada nu pot fi puse însă în evidenţă decât interes, deoarece (spune autorul) – ambiţios: un studiu monografic asupra românească are o vechime foarte mare, de printr-o cercetare comparatistă cât mai atunci când sunt semnalate pe arii baladelor Meșterul Manole și Soarele și vreme ce conservă prezenţa celui dintâi riguroasă. Sub acest aspect, literatura întinse și la mare distanţă unele de altele Luna. Două dintre cele mai importante om în postură de străjer la intrarea în noastră de specialitate are în momentul de – pot indica o anumită vechime, creaţii epice ale repertoriului folcloric Paradis: „Dar Adam, măi, ce-mi făcea ? faţă câteva lucrări monografice repre- contribuind chiar la clarificarea unor românesc, pe care urma să le exploreze / Pravila le-o căuta, / Sta pe loc și le-o zentative, alcătuite la nivelul tuturor aspecte ale genezei textului. într-un larg context european. citea, / Cheile le lua, / Cheia raiului / Și exigenţelor. Celor despre Mioriţa și Cea de a doua versiune, adică Nunta În scurtă vreme avea să constate însă pe-a iadului” (p. 713). Sau: „Eva că-l Meșterul Manole li se alătură acum această soarelui, este urmărită în toate ipostazele că amploarea celor două teme depășea, vedea, / La Adam striga: / – Adame, impunătoare operă, ce poate fi luată ca pe care le relevă cercetările de teren: sub toate aspectele, previziunile sale Adame, / Ia tu cheile, / Deschide porţile, model atât în ţară cât și în afara graniţelor. credinţe, legende, balade, plugușoare și O remarcabilă cercetare etnologică: CUNUNIA FRAŢILOR ȘI NUNTA SOARELUI

iniţiale. Și-a reevaluat proiectul, oprindu- / Pe soare să-l plimbi” (p. 853). Prin Structurată în șase părţi, cartea lui Ion colinde. Scrutarea textelor în proză se, mai întâi, asupra riturilor privitoare la urmare, Sfântul Petru este cel care îl Taloș are meritul de a nu fi lăsat constituie un bun prilej pentru stabilirea jertfa zidirii și a literaturii circumscrise substituie pe Adam, căpătând această nesoluţionată nici una dintre numeroasele punctelor de convergenţă între cele din acestui subiect, culminând cu capodopera investitură într-o perioadă mai târzie. probleme pe care le ridică această sudul și nordul Dunării, dar și pentru Meșterul Manole. Nu întâmplător, Dan Botta vedea în impresionantă abordare știinţifică. În surprinderea aspectelor ce favorizează o În felul acesta, a reușit să realizeze cea această baladă „un mit ceresc și un mit al prima parte, balada este situată într-un cât mai justă înţelegere a baladelor. O mai temeinică cercetare monografică pământului, străbătute amândouă de context adecvat, pentru ca apoi să fie atenţie specială este acordată creaţiilor asupra problematicii menţionate: o lucrare boarea de la Eleusis, [...] o liturghie trecute în revistă toate sursele epice în versuri. Acestea sunt cercetate în două volume masive, care ocupă un loc păgână și o solemnă adoraţie” (Unduire și bibliografice în care apare menţionat din perspectivă diacronică, evi- de primă însemnătate nu doar în moarte, Iași, 1995, p. 29). Subtilul poet, subiectul, indiferent dacă acestea sunt denţiindu-se zonele sau localităţile bibliografia noastră de specialitate, ci și în care a scris în repetate rânduri despre culegeri de foclor, lucrări teoretice, reprezentative, rolul cântăreţilor în cea sud-est europeană. cultura noastră populară tradiţională – cu prelucrări sau traduceri. Este un bun colportarea și desăvârșirea artistică a Balada Soarele și Luna intră din nou prilej pentru a se efectua și delimitările variantelor, problemele ridicate de în atenţia lui Ion Taloș pe la mijlocul celui necesare, atunci când vine vorba de autenticitatea pieselor din antologie, de al optulea deceniu al veacului trecut. legendă, colindă, cântec liric sau existenţa unui oicotip în părţile centrale Între timp, preocupările sale profesionale baladă. Relaţiile cu Mioriţa și Meșterul ale Moldovei etc. și atribuţiile de natură administrativă pe Manole se impun de la sine. Partea a patra a volumului se ocupă de care și le asumase sporiseră simţitor. Cu Lucrările de mitologie, în care originea temei. Este una dintre cele mai toate acestea, experienţa știinţifică figurează tema, sau cele ce aparţin interesante secţiuni ale întregii lucrări. dobândită îl ajută ca, în mai puţin de un folcloristicii internaţionale vin să Dificilă și pasionantă în același timp, deceniu, să elaboreze și cea de a doua completeze imaginea panoramică a problematica supusă dezbaterii este monografie. Mai exact, pe la mijlocul interesului manifestat, de-a lungul abordată și condusă de autor cu siguranţa anului 1985, lucrarea despre balada timpului, faţă de tema incestului dintre profesionistului autentic. Opiniile Soarele și Luna era aproape încheiată. frate și soră. Evitarea păcatului este exprimate de antecesori – potrivit cărora Lumina tiparului o va vedea însă mult mai posibilă ca urmare a forţei morale de Cununia fraţilor ar deriva din Nunta târziu, întrucât, începând din anul 1986, care dă dovadă sora. Atunci când soarelui, „prin abandonarea unora dintre cercetătorul clujean devenise profesor de epuizează toate mijloacele de ză- elementele constitutive” – sunt discutate literaturi populare romanice la Uni- dărnicire a incestului, ea recurge la atent și combătute cu argumente știinţifice versitatea din Köln. sacrificiul suprem. Este salvată însă de de o claritate exemplară. Problemele etnologiei românești Divinitate, care o preface în Lună, Elementele comune, care pledează continuă să se regăsească între priorităţile plasând-o pe bolta cerească. pentru unitatea temei, dar și motivele demersurilor sale știinţifice. Tema Tot în partea introductivă se fac și specifice, prezente mai ales în versiunea incestului dintre frate și soră, care stă la precizările de ordin terminologic. Nunta soarelui, fac obiectul unor analize baza monografiei ce face obiectul Textele luate în discuţie indică existenţa complexe și profunde, la capătul cărora prezentării de faţă, este urmărită acum în a două arii distincte, delimitate de concluziile se impun firesc și convingător. creaţia folclorică a celor mai multe dintre frecvenţa cu care apar cele două Conservând o poezie arhaică, pe care o popoarele lumii. Și astfel, după foarte versiuni ale temei investigate. Prima mai întâlnim doar în Mioriţa, Meșterul mulţi ani de trudă, cercetarea profesorului este Cununia fraţilor și poate fi întâlnită Manole sau în Cântecul Zorilor din Taloș capătă contur definitiv. O carte în regiunile nord-vestice ale ţării, cu repertoriul funebru, prima versiune a monumentală, numărând aproape o mie câteva iradieri dincolo de fruntarii : temei în discuţie este cea de la care a de pagini, pe care Editura Enciclopedică Ardeal, Banat, Crișana, Maramureș, plecat balada Soarele și Luna. Prin din București a pus-o la îndemâna Bucovina, nordul Moldovei și un număr urmare, spune Ion Taloș, Cununia fraţilor cititorilor în prima parte a anului trecut. de sate românești din Ucraina și nu reprezintă un regres în evoluţia temei, Titlul sub care s-a tipărit, menţionat pe Republica Moldova. Cea de a doua așa cum au crezut alţi cercetători, ci, frontispiciul acestei pagini, este însoţit de versiune, Nunta soarelui, se găsește în dimpotrivă, solul fertil pe care s-a înălţat un subtitlu edificator: Incestul zădărnicit o rară comprehensiune și sensibilitate – zonele sud-estice ale României, Nunta soarelui. A doua versiune a baladei în folclorul românesc și universal. ne-a lăsat și drama liturgică în patru acte incluzând Banatul, Oltenia, Muntenia, se înnobileză prin adăugarea mai multor În tipologiile noastre folclorice, balada Soarele și Luna, pe care Ion Taloș o Dobrogea și sudul Moldovei. Atestări elemente cosmice și „atribuirea unui alt Soarele și Luna deschide secţiunea socoate a fi „cea mai importantă izolate mai apar la românii din Jugoslavia, destin surorii, acela de corp ceresc, menit rezervată eposului fantastic. Arhaicitatea prelucrare cultă a temei” (p. 29). din Basarabia, precum și în câteva așezări să contribuie la înfrumuseţarea vieţii textului în care elementele păgâne se În aceeași ordine de idei, ar putea fi din apropierea Odesei, unde cele două oamenilor” (p. 305). S-ar cuveni să ne oprim acum și întrepătrund la tot pasul cu cele ale menţionate și opiniile altor cărturari. versiuni ale baladei sunt contaminate. creștinismului timpuriu, a stimulat Frecvenţa textelor folclorice în cele asupra corpusului de documente Lazăr Șăineanu, D. Caracostea, Petru folclorice. Nu doar pentru valoarea interesul celor mai mulţi dintre cărturarii Caraman, Gheorghe Vrabie sau Adrian două mari arii stabilite de autor nu este noștri reprezentativi. Vasile Alecsandri unitară. Legendele se întâlnesc cu deosebită a textelor, ci și cu scopul de a Fochi sunt doar câţiva dintre cei ce au scoate în evidenţă acurateţea ce se degajă pune în circulaţie cea dintâi versiune a scris pagini memorabile despre această precădere în Oltenia, în Muntenia și acestui cântec bătrânesc – subliniindu-i Moldova, în vreme ce colindele, așa cum din toate aceste pagini. Rigoarea cla- străveche creaţie epică în versuri a sificărilor, acribia cu care sunt reproduse valenţele poetice deosebite –, Eminescu poporului nostru. O puternică impresie a era și de așteptat, sunt performate mai prelucrează tema în basmul Vasilie, finul piesele din sursele bibliografice, notele și produs balada și asupra lui G. Călinescu. ales în centrul, sudul și nordul Tran- lui Dumnezeu, iar Bogdan Petriceicu comentariile însoţitoare sunt doar câteva El o consideră superioară celor patru silvaniei. Cât despre balade, cântecele Hasdeu încearcă să obţină (prin in- lirice sau cele lirico-epice, se poate spune dintre chestiunile ce merită să fie aduse la termediul chestionarelor sale) cât mai mituri pe care le-a stabilit, întrucât „tema cunoștinţa cititorului. Ar trebui, de este una din cele mai vaste și mai adânci că acestea apar pretudindeni, dar numărul multe informaţii de teren privitoare la acest atestărilor diferă de la o zonă la alta. asemenea, să spunem câteva cuvinte și fascinant subiect. în sens universal” (p. 23). despre ultima parte a volumului, destinată Nu putem încheia succinta trecere în Echilibrul se păstrează doar în privinţa Mai târziu, Lucian Blaga pune în numărului total de piese, înregistrate la aparatului critic. revistă a personalităţilor care s-au oprit cu Pentru că și această secţiune stă sub discuţie relaţiile ce se pot stabili între luare aminte asupra textului folcloric în nivelul întregului spaţiu cercetat. balada românească și câteva dintre operele Într-adevăr, din cele 528 de texte semnul acelorași exigenţe și a seriozităţii discuţie, fără a menţiona concluzia la care ce domină lucrarea în toate articulaţiile fundamentale ale literaturii universale, ajunge Ion Taloș. El situează balada publicate, Cununia fraţilor este ilustrată cum ar fi Divina Comedie ori Faust. Ion de 283, iar Nunta soarelui de 245. Mai sale. Constrânși de spaţiu, vom mai Soarele și Luna în constelaţia adăuga doar atât: scrisă îngrijit și cu Taloș adâncește acest paralelism. El nu capodoperelor, alături de Mioriţa, trebuie spus că 247 de documente, are în vedere individualitatea fiecărui text, Meșterul Manole și Voica sau Călătoria reprezentând aproape jumătate din sensibilitate, monografia lui Ion Taloș ci totalitatea variantelor care alcătuiesc fratelui mort. Toate patru alcătuiesc, în întregul corpus, văd lumina tiparului despre balada Soarele și Luna reprezintă o corpusul baladei. Din această perspectivă, opinia etnologului, templul arhaic al pentru prima oară. cercetare știinţifică de excepţie și se călătoria Soarelui în lumea de dincolo culturii populare românești. Fiecare din Următoarele două secţiuni ale înscrie între cele mai de seamă realizări urmează același traseu ca în poemul lui cei patru piloni ai templului are la bază un monografiei sunt rezervate analizei ale etnologiei românești. Dante, fiind vorba tot de o succesiune de mit, iar elementul unificator îl constituie versiunilor stabilite. Cununia fraţilor cercuri pe care le parcurge. sentimentul cosmic, ușor detectabil în înregistrează nouă subvariante, pe care ION H. CIUBOTARU

88 Revista rom=n\

C M Y K C M Y K ...... PP EE NN TT RR UU MM II NN TT EE ,, II NN II MM || {{ II SS UU FF LL EE TT

n atmosfera de zidire naţională a românească Fundu Moldovei, se află sub Florica Gafencu, Octav Gheorghiu, V. Ekaterina Anastassova prezintă o anilor de după primul război genericul A. Oamenii și are o alcătuire Kletchiu, D. Prejbeanu, Dumitru Șerbu și datină a vlahilor din Bulgaria (regiunea Îmondial, a început aventura Școlii tripartită : Întemeierea gospodăriei în alţii. Tehnicile de ridicare a unei case sunt Timoc), pomana de viu. Această variantă Sociologice române. Sub conducerea „pădurea verde”, Întemeierea gospodăriei prezentate împreună cu datinile privind de rit funerar presupunea organizarea unui profesorului Dimitrie Gusti, se înfiripă un alături de părinţi și Gospodăria, unitate jertfa zidirii și terminologia aferentă praznic și împărţirea bunurilor persoanei cadru instituţional al tuturor domeniilor și materială și spirituală. Dreptul la (Vocabularul gospodăriei, p. 169-174). care îl iniţia. Datina cuprinde două faze ramurilor știinţelor sociale. Contextul pământ. Proprietatea. Veniţi din Putila, huţulii s-au stabilit în distincte: pomana apei și praznicul. Timp european al acelor vremuri era favorabil Casele vechi se ridicau în spaţii localitatea Moldova Suliţa în secolul al de două săptămâni înainte de masa rituală, cercetărilor culturii rurale, dar nicăieri împădurite, cu material de la faţa locului. XIX-lea, preluând un spaţiu devălmaș o fecioară înrudită cu gospodarii care își acestea nu au atins nivelul valoric și Înlesnirile de altă dată erau evocate cu românesc. În scurtul interval de timp de la fac „pomana de viu” aduce câte trei găleţi amploarea celor din România. nostalgie de gospodarii de pe Valea imigrare, ei au fost integraţi de comunităţile cu apă în fiecare zi. Umple vasele în Tinerii monografiști porneau de la o Moldovei : „Erau în vremuri vechi înconjurătoare. Așezările lor, studiate mai tăcere, le afumă cu tămâie și așază pe nouă viziune asupra conceptului de pământuri multe, vite tare multe și nevoile întâi în 1928, apoi în 1953, sunt prezentate suprafaţa apei o tigvă cu o lumânare naţionalism : „Între doctrina realistă, care omului mai repede împlinite” (p. 16). în capitolul Huţulii (sau Huţanii). aprinsă, un măr și un buchet de flori. În confundă naţiunea cu poporul, și între Ţinutul s-a bucurat de drepturi speciale în Descrierea locuinţelor, a mobilierului final se face consacrarea apei, pe malul doctrina pur autodeterministă, care așază timpul domnilor moldoveni. specific și a sistemului de încălzire este Dunării. Se invocă drept martori cea mai naţiunea în arbitrar, își face loc, în mintea Impactul unei comunităţi devălmașe, însoţită de o listă a gospodăriilor huţule, cu bătrână femeie din stirpe, soarele și luna. lor, adevărata idee a naţiunii, întemeiată ca aceea a Ocolului Câmpulungului, cu planurile lor, documente inestimabile dacă Urmează o masă de pomană încărcată cu pe voinţa trăirii în comun, motivată de autorităţile austriece, a fost deosebit de avem în vedere că multe din aceste bucate și străjuită de șapte colaci. Datina, comunitatea de soartă, impusă de dur. Neposedând acte de proprietate construcţii – unele ridicate în secolul XIX – cel puţin în contemporaneitate, este identitatea cadrelor și de asemănarea asupra pământului, folosit în comun de nu mai există astăzi. Intervalul celor 25 de caracteristică vlahilor și are un rol manifestărilor, precum și pe nădejdea întreaga obște a unui sat, după legi ani ai secolului trecut a înlesnit stabilirea fundamental în determinarea identităţii viitorului comun, inspirată de comunitatea nescrise și bună înţelegere, localnicii se evoluţiei în timp a elementelor arhitecturale etnice a acestei comunităţi. idealurilor etice” (Mircea Vulcănescu). vor trezi spoliaţi. Raportul generalului și a organizării spaţiului de locuit. Concepută sub forma unui dialog între Spaţiul României Mari le oferea Enzenberg atribuia suprafeţele „fără Ultimul studiu al volumului de faţă îi Constantin Bărbulescu și Paul H. Stahl, sociologilor un material informativ practic documente” (toţi munţii, toate pădurile, prezintă pe rusinii de pe Valea Ruscovei comunicarea despre sânge, consangvinitate nelimitat. Nu au fost uitate nici ţinuturile toate pășunile) Suveranului de la Viena. (Maramureș). Satele luate în atenţie sunt și structură socială pune în lumină românești din afara graniţelor ţării. Următorul pas a fost instalarea în Ruscova, Repedea și Poienile de sub complexitatea interrelaţiilor dintre familie și După un lung hiatus, de circa o aceste ţinuturi vechi românești a unor Munte. Fără a fi excluse particularităţile societate. Sângele, ca element esenţial al jumătate de secol, aceste avanposturi ale coloni slavi, germani sau maghiari. culturale ale acestei populaţii, se constată înrudirii, stă la baza transmiterii cercetărilor sociale românești se cer Momentul cel mai nefericit l-a constituit marile asemănări cu românii în ceea ce proprietăţii. Această substanţă cu valenţe SUB SEMNUL ȘCOLII SOCIOLOGICE

reevaluate și continuate. Lucrările asupra trecerea Ocolului Câmpulungului sub privește portul popular, decorul artei materiale și spirituale a structurat, în mod cărora ne vom opri în cele ce urmează își jurisdicţia Galiţiei, în 1787. Referindu-se populare în ornamentarea ouălor de Paști și social și religios, vechile societăţi europene. propun refacerea traseelor de civilizaţie la această măsură administrativă, T.V. multe obiceiuri calendaristice ori familiale. Kamen Dontchev analizează dreptul ţărănească, prin redescoperirea mentalităţii Ștefanelli, unul dintre cei mai informaţi Cea de a doua lucrare – Études et cutumiar al familiei din zona nord- acelui plugar apropiat de ritmurile cercetători ai problemei (vezi Istoricul documents balkaniques et méditerranéens. răsăriteană a Bulgariei. De la zadruga cosmice și de sacralitatea telurică. Vom luptei pentru drept în ţinutul 28. Sous la rédaction de Paul H. Stahl. (familia agnatică) și până la familia lua în discuţie, mai întâi, lucrarea Cîmpulungului Moldovenesc, București, Paris, 2004 – lărgește aria de investigare, modernă, un interval lung de timp a fost elaborată de Paul H. Stahl și Paul 1914) sublinia că noua ordine a deschis incluzând mai multe zone din spaţiul sud- dominat de familia comunitară. Petrescu, Oameni și case pe Valea larg porţile imigraţiei slave și importului est european. Continuând prestigioasa Un interes aparte îl prezintă studiul lui Moldovei (1928-1953), apărută la de funcţionari galiţieni : „... în acest timp serie iniţiată de Laboratorul de Stjefen Gjeçov, tradus din limba albaneză de București, Editura Paideia, 2004. începu slavizarea Bucovinei, Antropologie parizian, volumul cuprinde Sokol Kondi, asupra ritualului funerar din Ca și în cazul altor contribuţii schimonosirea numelor și bagatelizarea a cinci studii referitoare la obiceiuri rurale nordul Albaniei. Gjama presupunea bocirea aparţinând Școlii Sociologice gustiene, tot ce este românesc” (p. 21). balcanice: L’offrande des morts adressée hainelor defunctului, așezate în mijlocul această lucrare a avut de parcurs o cale La un deceniu după eliberarea aux vivants de Ekaterina Anastassova, curţii pe o blană de oaie. Cea mai mare sinuoasă și dramatică până la a vedea Bucovinei, echipele socilogice mai găsesc, Sang, consanguinité et structure sociale de gjama de care se pomenește în această zonă lumina tiparului. Momentul nefast – în în așezările câmpulungene, datini Constantin Bărbulescu și Paul H. Stahl, Le a avut loc la biserica din Fand, în ziua de Sf. care o mișcare știinţifică românească, de străvechi. Întemeierea gospodăriei alături droit coutumier de la famille en Bulgarie Marcu, când s-au etalat 75 de grămezi de anvergură europeană, era distrusă de de părinţi se baza pe sistemul du Nord-Ouest de Kamen Dontchev, veșminte aparţinând combatanţilor din toate evenimentele de la mijlocul secolului al ultimogeniturii. Ca și în cazul altor Coutumes depuis la mort jusqu’ŕ la tombe triburile participante la bătălia din Shmil. XX-lea – a făcut ca un material preţios, complexe cutumiare Pornind de la noua rezultat din anchetele sociologice, să se europene, cum ar fi viziune în abordarea risipească sau să rămână tăinuit în fișiere de exemplu cel cel- elementelor de cultură și dosare. tic, mezinul păs- scrisă integrate soci- O adevărată saga se leagă și de cartea trează casa în care etăţilor orale „preli- pe care o prezentăm acum. În Introducere, s-a născut. Însă, dacă terare” impusă, printre autorii explică raţiunea asamblării ar încerca să o alţii, de antropologul rezultatelor uneia dintre primele cercetări vândă, fraţii și su- Jack Goody și de is- monografice (efectuate în 1928 la Fundu rorile au dreptul de toricul Roger Chartier, Moldovei) cu informaţii de teren din 1953. preempţiune. Dacă Alexandru Ofrim se Ultima serie de studenţi ai proprietarul ocupă de aculturaţia profesorului Dimitrie Gusti absolveau imobilului părintesc documentelor scrise în sociologia în 1948. Numai după câteva este copil unic, acest mediul rural de la noi. luni, această știinţă era interzisă la noi în drept îl au verii, Prin intermediul litur- ţară. Devenind colaboratori ai Institutului nepoţii de văr și așa ghiilor, omeliilor, lec- de Istoria Artei al Academiei, Paul H. mai departe. turilor din cărţile sfinte Stahl și Paul Petrescu (doi dintre cei mai Ancheta efectuate de preoţi și valoroși urmași ai prestigioasei instituţii sociologică din 1928 dascăli și a imaginilor culturale românești) vor cutreiera Valea mai surprinde și alte figurative (fresce, icoane, Moldovei și alte zone etnografice, legiuiri ţărănești spe- litografii) se produc cercetând gospodăriile ţărănești în cifice. După strân- frecvente interrelaţii cu perspectiva publicării unei ample lucrări gerea recoltelor exista mediul oralităţii. Pentru în 16 volume. N-a fost să avem șansa dreptul de a lăsa vi- că scrisul, după cum elaborării integrale a celei mai complete tele să pască oriunde sublinia Roger Chartier, și mai documentate prezentări a unei „fără a ţine seama de „est au coeur męme des arhitecturi ţărănești europene. Apariţia despărţirile dintre formes des plus ges- primelor cinci volume a trezit vigilenţa proprietăţi” (p. 31). tuelles et oralisées des culturnicilor vremii, care au acţionat La împărţirea unei cultures anciennes”. prompt, considerând că acestea cuprind moșteniri, fetele nu Prestigiul cuvântului „prea multe cocioabe și prea multe erau dezavantajate, scris își are rădăcinile în cruci” (p. 7). cum se întâmpla în caracterul său imuabil, După mai multe decenii, autorii cărţii de unele comunităţi rurale din alte ţări. et coutume des lamentations jusqu’ŕ la ne varietur, implacabil. Scrisoarea dom- faţă au recuperat o bună parte din fișele Exista, de asemenea, o protecţie acordată ‘gjama’ des vętements (1900-1907) de nească din bocetele bucovinene nu poate fi anchetei din 1928, de la Fundu Moldovei, copiilor nelegitimi. Chiar dacă nu se Stjefen Gjeçov și Représentations et anulată ori modificată. Drept urmare, dalbul păstrate în podurile caselor din Muzeul căsătorea cu tânăra „greșită”, tatăl pratiques de l’écrit dans l’ancien village călător trebuie să se pornească sprea cealaltă Satului și în arhivele personale, co- copilului era obligat să-i dea o sumă de roumain de Alexandru Ofrim. lume. În pomelnice, consemnarea numelor roborându-le și completându-le cu datele 20.000 lei și s-o „înzestreze”. Pruncul Aceste contribuţii sunt precedate de rudelor defuncte le conferă perenitate în propriilor lor cercetări etnologice din 1953. „din flori” primea în scris și o bucată de un preambul în cinci puncte, Conseils memoria colectivă. Deși nu este vorba de o lucrare exhaustivă, pământ. În procesele de paternitate, proba ethnologiques pour généraux ignorants, Subiectul merită o dezvoltare mai informaţiile concrete aduse asupra unor luată în considerare era mărturia fetei semnat de „un creștin alb, pacifist și amplă, pe toate treptele evolutive, începând forme arhaice de proprietate, a tipului de însărcinate; „foarte interesant e faptul că teozof”. Tarele militarismului contem- cu arhaicele însemne pe meșter-grindă ori vieţuire bazată pe creșterea animalelor într-o niciodată un flăcău vinovat nu jură poran sunt ironizate printr-un joc pe stâlpul principal al casei, după decesul zonă montană, împădurită, îi conferă o contrariul” (p. 45). spiritual. În confuzia dintre domeniul unei rude apropiate, și sfârșind cu îns- valoare incontestabilă. Partea a doua a cercetării privind satul politic și cel religios, dintre profan și crisurile identitare de pe cămășile cătănești Fenomenul locuirii și al fundamentării Fundu Moldovei cuprinde tipuri de sacru se iscă întrebarea plină de sau de pe batistele de încredinţare. gospodăriilor este abordat dintr-o gospodării și de stâni românești prezentate amărăciune a comentatorului : „La perspectivă largă. Prima secţiune a detaliat de unii dintre participanţii la morale des faits ? Il n’y a pas, le plus volumului, referitoare la așezarea ancheta sociologică din 1928, cum ar fi fort et le mieux armé a raison”. Silvia CIUBOTARU

Revista rom=n\ 99

C M Y K n arhiva Secţiei din Sankt-Petersburg a omenești – prostia și viclenia. În toate paremiile este Institutului de Istorie (fosta „Ëåíèíãðàäñêîå folosit procedeul personificării, protagoniștii istoriilor Î Îòäåëåíèå Èíñòèòóò Èñòîðèè ÀÍ ÑÑÑД) fiind diferite animale – leul, maimuţa, pardosul, taurul „Paremiile lui se afla un codice miscelaneu cu texte în limba română, ș.a. Iar legătura între paremii este făcută de două scrise cu litere chirilice la sfârșitul secolului al XVII- personaje, Ogarul și Coteiul, care și ţes pânza lea – începutul secolului al XVIII-lea. Manuscrisul este povestirii, așa încât textul apare ca un tot întreg. Aceste păstrat în colecţia nr. 238, registrul 1, unit. 13/77 și pilde cu învăţătură încep în felul următor: „Era un Avesalom“ conţine trei texte, scrise toate de aceeași mână, cu înpărat la Îndia pre nume Avesalom. Și întrebă pe aceeași caligrafie. În anii 60 ai secolului al XX-lea a filosoful lui și-i zise: «Cum oamul viclean strică viiaţa fost examinată doar prima parte a codicelui, care și priiatiniaia a doi priiatini? »” (pag.1) Era un înpăratu la Îndiia pre nume Avesalom. Și reprezintă Letopiseţul cantacuzinesc. O fotocopie a Pe parcurs personajele centrale – coteiul, ogarul, întrebă pe filosoful lui și zise: „Cum oamul viclian strică viaţa și acestui text a fost pusă la dispoziţia cercetătorilor din leul și taurul – povestesc încă 7 istorii moralizatoare: priiatiniia a doi priiatini?” Filosoful respunse și zise: „ Înpărate, București, astfel că descrierea lui apare în volumul despre maimuţa care a fost ucisă din cauza prostiei era un neguţitor și ave doi cuconi năuci și-i învăţa să să apuce de Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV- sale; despre crâșmăreasa care, vrând să-și omoare meșterșug sau de mare neguţitoriia și le zice: feţii miei, trebuește VII. / Întocmit de I.Crăciun și A. Ilieș . – București, slujnica, moare ea însăși; despre zlătăreasa cu oamul să aibă trii lucruri la dinsul. Întăi minti și cu minte să-ș 1963. Însă cei care au văzut codicele s-au interesat doar ibovnic; despre leul înșelat și dus la pierzanie de cîștige și apoi mai bine se să păstreze, că dacă rămîne sărac, el de textul cu caracter istoric, iar restul scrierii nu a fost iepure; despre trei pești – unul înţelept, altul nebun și esti necinstitu de omini și este urîtu și lui Dumnezău. studiat. Or, anume în partea a doua a manuscrisului se altul viclean; despre păduchele ce trăia în așternutul Iar ficiorii, dacă auziră așa, lor le vini minti și să apucară află două texte literare, care probabil că nu au intrat pe împăratului; despre lupul, pardosul și corbul care o unul de meșterșug, iar altul de neguţitoriia. Și purciasără în ţara atunci în cercul de preocupări ale istoricilor – este mănâncă pe cămilă. la negoţ și merge pe la un loc cu tină mare și aflară un taur mari vorba de un text ce conţine o serie de mici povestioare Acest text alcătuit din pilde cu poveţe moralizatoare noroitu în tină. Și era a muri acel taur, iar acel taur zise: cu caracter moralizator, care încep cu o referire la este de factură orientală, lucru dovedit de „împăratul de „Stăpîne, scoate-mă din lac”. El nu-l scose, ce să dusă pre calea împăratul Avesalom (9 file – 17 pagini de manuscris) și la Îndia pre nume Avesalom”, precum și animalele lui. Iar taurul eși din tină și să obidi pre stăpînul lui. Și să duse la o variantă incompletă a cunoscutului roman popular exotice devenite personaje – leul, maimuţa, cămila, o pustie parte și află acolo loc frumos și cu iarbă verdi și apă rece Sindipa. Prezintă un deosebit interes „paremiile lui pardosul. Felul de a alterna scurtele povestiri în funcţie Avesalom”, pentru că texte cu un asemenea conţinut nu de desfășurarea subiectului principal se aseamănă cu (pag. 2) și să păscu acolo și se îngrășă și-i vini să cînte. Dici, sunt cunoscute, cel puţin nu au fost publicate în maniera de expunere din Sindipa. Deoarece în registrul el zbieră tare foarti. Iara pre acel loc aproape un leu și lăcuia într- colecţiile de romane și scrieri populare. Iar varianta deja stabilit de romane populare în limba română n-am o peșteri și era înpăratu tuturor gadinilor. Și ave leul sfetnici ai lui ca un înpăratu și ave postelnici și portar la ușa peșterii, un ogar și un coteiu, de păziia ușa peșterii la înpăratul. Iar Leul auzi glasul Taurului foarte tare, cum altă dată n-au mai auzitu așe. Și să temu Un codice românesc de la foarte de taur și nu vru să iasă afară multă vreme. Și să miră Un codice românesc de la ogarul și coteiul, cum nu ese Leul afară, că dacă eșiia el afară, prinde ce-i plăce lui și mînca și ce remîne mînca portarii, ogarul și coteiul, că așe le era orînduială lor. Iar coteiul într-o zi zise SSAANNKKTT –– PPEETTEERRSSBBUURRGG cătră ogaru: „Frate ogaru, cum este rînduială, de înpăratul nostru, leul, nu va să iasă afară la vînatu și este tristu”. Iar ogarul îi zise: ”Ce-ţ este ţiia grijă de un înpăratu mare?

romanului popular Sindipa merită atenţia prin faptul că găsit texte cu o structură și tematică similară, am numit (pag. 3) Că noi sîntem portari lui se ne grijim grija nostră este una dintre cele mai timpurii, faţă de cele acest text Paremiile lui Avesalom, după numele pentru să avem mila. Iar pre înpăratul să-l lăsăm în pace, că noi înregistrate anterior, și conţine unele deosebiri faţă de împăratului pomenit la început. nu ne este să ne mărim. Că cine începe lucruri mari decum îi este textele deja publicate. Cea de-a doua bucată literară din manuscris, de la putinţa, el va păţi ca și maimuţa. Că văzîndu pe un oamu tăindu Caracteristici tehnice. Manuscrisul are formă de filele 82 – 100, deși nici aceasta nu are titlu, este ușor lemne cu toporul și se duse omul, iar maimuţa să duse și e acolo carte, in quarto, 15 x 21 cm. și conţine 100 de file de recunoscut, căci reprezintă o variantă a romanului și începu și e să despice lemne ca și oamul. Și ciocăni cu toporul numerotate târziu cu creionul 1-100. Nu sunt păstrate popular Sindipa. Ca structură, scrierea se încadrează iar pană sări și i-i prinsere piciorile acole și rămase maimuţa în toate filele. Prima filă cu textul letopiseţului are perfect în modelul cunoscut al romanului: împăratul tăiator păn vini oamul și aflăndu-o oamul acolo pe maimuţa, o numerotare originală q (9), deci lipsesc 8 file (16 Chiros își dă feciorul la învăţătură, luându-l ca dascăl ucise. Așe vii păţi și tu, dacă vii începe lucruri ca aceste, și eu pagini) de la început. Între letopiseţ, care se termină la pe vestitul filosof Sindipa. Când vine timpul ca tânărul ţiia-ţ zic, păzește-t și-ţ ţine messereia ta”. Iar coteiul zise: fila 72, și romanele populare au mai fost 4 caiete a învăţăcel să-și demonstreze cunoștinţele în faţa tatălui ”Înţeleg eu ce zici, dar nu știi tu că nu trăești să fii numai pintru câte 8 file care au fost smulse – s-a păstrat doar baza sau, Sindipa află, citind în stele, că pe copil îl paște un bucatele la înpăratul, ce și pintru boeria se ne măriască oamănii lor în legătura cărţii. Ultimele file sunt deteriorate și mare pericol, dacă va vorbi ceva înainte de a trece încă noștri, și să vor teme vrăjmașii noștri de noi și să avem de toate”. nu se ţin legate. Textul este scris cu cerneală neagră, 7 zile. Tânărul, sfătuit de filosof, hotărăște să nu spună Iar ogarul zise: „Pricep eu ce grăești. Iar cine nu să va socoti slovele sunt scrise citeţ, există doar câteva ornamente nici un cuvânt. Nu-l poate face să vorbească nici tatăl întăiul ce să facă, iar alţii vor socoti tot florale modeste, executate cu aceeași cerneală de său, iar ţiitoarea care se apucă să-l descoase pe băiat, îi (pag. 4) și-l va baga și în nevoia mari și atunci nu-i va pute culoare neagră. Manuscrisul nu are copertă, s-au aduce acuzaţii neîntemeiate și cere împăratului să-l folosi nime. Iar noi sîntem și de rudă mică și nu trebuește noao să păstrat doar resturile unui cotor din mătase vișinie. omoare. Atunci cei 7 filosofi ai împăratului, pentru a ne amesticăm cu înpăraţii”. Coteiul zise: „Lume este Toate filele denotă o intensă folosire a cărţii – colţurile amâna pedeapsa și a-l salva pe tânăr, hotărăsc să vină în de jos sunt roase și înnegrite, iar marginile puţin drăgăstoasă, că bunătăţile lumii sîntu cinstite, că cine are multu, afumate de flăcări. el va să-ș mai facă și cade el jos. Iar cel mic să suia sus și să Datarea poate fi făcută pe baza unor indici indirecţi mărește și să boerește și să știi că voi să mărgu la Înpăratul – aspectul caracteristic al scrisului și calitatea hârtiei nostrul Leul să dumăescu cu el și să mă înprietinescu cu el ca dor denotă sfârșitul secolului al XVII-lea – începutul voi agiunge și eu la cinste și la boeria”. Ogarul zise: „Dar cum secolului al XVIII-lea. Dar o plasare cronologică certă știi tu că va grăi Leul cu tine taina lui?”. Coteiul zise: a lucrării se conţine într-o notă marginală aflată la filele „Înţeleptului nu-i trebuescu numai cuvintele, ce și alte rînduri, 74 verso 75 recto, prin care un cititor al vremii își cum n-ai avutu tu nădejde să-ţ facă bine”. Ogarul zise: „Dar nu consemnează prezenţa: „Această carte au fost în mînă ești tu de ruda lor, dar cum vii pildi cu el?”. Coteiul zise: la cadet Năstase Meriacre. Să să știe că am citit pe „Înţeleptul știa cale dreptului, iar nebunul cumu-l scosă norocul”. dînsa în anul 7222”, adică la 1714 cartea deja exista. Ogarul zise: „Cuteza-ti-vii apropie de dînsul, că el nu te știa, Conţinutul. Partea I, varianta Letopiseţului nici te cunoște?”. Coteiul zise: „Bine zici tu, iar eu ce am cantacuzinesc, conţine aproape integral cronica lui gînditu și am cugetatu aceia voi face, că cine este Mihai Viteazul, din care lipsesc aproximativ două pagini iniţiale. Începutul manuscrisului este (pag. 5) aprope de înpăratul socotitu este de toţ și înpodobitu următorul: „... București și îndată tăiată pre turci căţi cu frumuseţe”. Ogarul i-i zise: „Spune-mi întîi ce vii să grăiești găsiră toţi aflară acolo. Într-acelu războiu fu rănit Stroe cătră Înpăratul, ce cuvîntu”. Coteiul zise: „Dacă mă voi apropie

1100 Revista rom=n\ cuvinte ca aceste, ce trebuiaște să să sora a iai auzi și merse la dînsa și o găsi ”Eu știu ce voi face” și merse la leu și-i el”. Taurul zise: „Ce cuvîntu este acesta, cinstească, măcar că este mic, iar oamul legată. Și-i zise zlătăreasa: surată, grăi: „Înpărate, mare rău s-au redicatu coteiule, ce zici?” Coteiul zise: „Tu ești este scumpu”. Coteiul dacă văzu minte dezliagă-mă, rogo-te și te leagă pe tine păr pre tine și pre mine și ce-ţ voi spune, să priiatin Leului, iar el va să te ucigă”. Și să Leului și auzi cuvintele lui, iar el zise voi merge la ibovnic, să facă cum va face nu-ţ paia rău pe mine, că slugă ta ce iubită scîrbi taurul foarte rău și cugetă: doar am Leului: „Înpărate, este-ţ voia să grăescu să înpace lucrul. Și să dezlegă zlătăriasa și și credincioasă ce aude spune Domnu-său. viclenitu pe cineva, și miia mi se pară că în taină cu tine?”. Și merseră amîndoi să legă surată-sa. Și merse zlătăriasa la Dici să știi, Înpărate, că prietinul tău cel nu sîntu ficlianu Leului nimic. într-o latur și zise coteiul: „Înpărate, dar ibovnicul iai, iar zlătarul să deșteptă și bun taurul s-au sfătuitu cu sfetnicii tăi și ce-ţ este, de nu eșiși atîta vreme să strigă pre muiare lui cia legată. Iar votrul zic că te ai lăudat cu bărbăţiia ta, iar (pag. 16) Coteiul zise: „Postelnice, tu vînezi?”. Leul zise: „De un glas auziiu nu cuteză să răspunză, că se teme că o va Taurul zisă că mai multă bărbăţia are de samăni a fi ficlian Leului, adevăr el este mare de strigă foarte tare și nu-l știu ce cunoște pre glas. Iar zlătarul să miniia și cîtu tine și-ţ va lua înpărăţiia. întăi dulce, apoi amaru și el n-are credinţă pasere este. Și m-am temutu de dînsul să să sculă nopte și o găsi legată și-i păru că Și te păzește, înpărate, să nu paţ ca și nesăţios”. Taurul zise: „Coteiule, să nu es afară, să nu mă biruiiască, ce încă vrem este muiare lui și-i tăia nasul și să culcă. nește pești; că era trei pești: unul era faci și tu ca lupul și ca pardosul și ca să fug de aice”. Coteiul zise: „O, Iar zlătăriasa vini și o găsi cîrnă și o înţeleptu, altul nebun, altul viclianu. Și corbul, că se făluia toţ la un Leu mare și Înpărate, glasul mare și zbierătul nu-l băga dezlegă și se legă iar ia. Iar votrul să dusă sta toţ la un loc, iară nește păscari cu o într-o zi trăcură pre acolo nește turci cu în samă, că sîntu deșarte, că tîmpăna glas cîrnu. Și o ţine un bărbier, și șede cîrnă la mrejă o tinseră, iar înţeleptul o văzu și cămile multe. O cămilă rămasă mai pre mare are și este deșartă. Măgariul tare foc, iar bărbierul să sculă și să înbrăcă și-i fugi departe, iar cei doi vede și nu vre să urma tuturor și văzu acolo pre lup și pre zbiară și-l mănîncă lupii curîndu. Iar eu, ceru bricele la muere, să se ducă la fugă păr îi prinseră într-aceia mrejă. Dici pardos și pre corbu. Iar cămilă zise: staţ, Înpărate, mă voi duce la dînsul și voi vede prăvăliia să lucreză. Iar muere ii dede cel viclian să făcu mortu și plutiia pre apă fraţilor, cu mine păn la înpăratul vostru să pre acia gadină ce au zbieratu și-ţ este numai un brici, el zise, de-mi-le toate cu și-l văzură păscarii și le păre că este mă curtenescu la el, ca să mă pociu paște frică de ia și voi vini de-ţ voi spune ce tecușul. Iar e îi dede iar și altu briciu. mortu și-l arincară peste mreja și scăpă și cu pace și să mă hrănescu și eu cu voi. Și gadină este”. Bărbierul să mîniia și aruncă cu un briciu acela, iar cel o dusără la înpăratul lor și-i păru bine și o lovi în spate, iar muere să apucă de Leului de cămilă și-i zise să se pască cu (pag. 8) Leul zise pas și se duse nas și să văită tare strigîndu cu glas mare: (pag. 15) nebun prinse a fugi pînă-l pace și niminile se nu o bîntuiască; și se Coteiul și văzu pre taur păscîndu ca o vită oamini buni, alergaţ că-m tăia bărbatul prinsără păscarii pe acel pește nebun. Leul păscu multă vreme. Iar Lupul și Pardosul și să duse Coteiul la Leul și-l văzu și-i nasul. Și vinire fraţii iai și legare pe zise: „Înţelegu eu ce zici tu, ce miia îm și Corbul să sfătuiră cum vor face să zise: „Ce veste aduci, preiubite bărbiierul să-l ducă la lege, pare să nu-mi fiie mie Taurul viclian mănînce pre cămilă, și într-o zi mersără Coteiule?”. Coteiul zise: „Doamne, nimic, că n-are nici o nevoia de cătră toţ la înpăratul lor Leul și-i grăi Corbul: văzut-am pre cel ce are glas mare. Este o (pag. 12) iar zlătarul să sculă și căută mine”. Coteiul zise: „Mare rău este gătitu Doamne Leule, mănîncă-mă pre mine, că vită și este taur și am grăitu cu el și nici o să-ș găsască muere cărnă, iar ia plănse și pre tine, că taurul s-au gătitu spre tine să așe am gînditu să te veselești astăzi. Leul groază n-are”. Leul zise: „Nu este cum zise: să de Dumnezău, bărbate, de-ţ voi fi te ucigă și numai ce-ţ gonește prilejul să-ș zise: crezu pre tine voi înghiţi odată, dar zici, că vîntul mare nu strigă tare, iar mare fostu vinovată ţie, să fiu eu făr de nas, iar găsască vreme și măcar îl poţ cunoște și tu ce prănzu voi face cu tine? Pardosul zise: copaci surpă”. Coteiul zise: „Doamne, nu de nu voi fi vinovată, să fiu cu nas. Și dacă că-ţ caută rău spre scaunul tău. Și cel ce-ţ Doamne, mănîncă-mă pre mine. Iar Leul gîndi nimic, de-ţ va hi voia, merge-voi și o văzu cu nas, să miră și o dezlegă și-i pare că are minte mai multu, acel paţe mai zise: abo ce carne vii ave și tu, că ţi-i ţi-l voi aduce la tine și-ţ va hi rob ţie”. zise: iartă-mă, soţule, că văzuiu că n-ai multe și de la o vreme remîne sărac cum trupul înpuţitu și făr de dulciaţă. Lupul Leul zise: „De vii face tu această, fi-vii fostu vinovată, că eu ţ-am tăiatu nasul și zic filosofii că mai bine să lăcuești cu zise: Doamne, mănîncă-mă mai bine pre miia mare credincios și sfetnic”. acum ești cu nas. Iar ia grăi: vede șărpii decît cu priiatinii cei răi”. Leul mine. Iar Corbul zise: cine va mînca pre Coteiul merse la taur și-i zise: „Tu, Dumnezău, pintru aceia mi-au datu nasul. zise: „Bine zici, ce socotește-te și tu, lup să tușască. Iar Cămila zise: văzu eu jupîne Taur, zisu-ţ-au marele înpăratu Leul Și să înpăcară. Iar ia auzi că duseră pre coteiule, că taurul n-are nici o putere spre cine va să fiia, Doamne, săraca de mine, să mergi la el, că este aice ocina lui. Iar de bărbierul la lege cu muiare lui și mărse mine, că eu mănîncu sînge, iar taurului i-i că eu săntu mai mare și grasă și-m este vii merge, el te va erta și vii înbla cu zlătarul cu zlătăriasa la lege și merse și este mîncare iarbă și numai este abur și el carne mai dulce. Mai bine mănîncă pre pace”. Dici taurul zise: „Cine este acel călugărul și le vede aceste toate călugărul. îm pote fi la un prînzu. Iar tu nu-ţ păcătui mine. Și săriră toţ Leul și unde șede?”. Coteiul zise: Și pîrî muiare pre bărbatu că-i tăia nasul. pre el, că el viclian nu este, că oamul „Aproape este”. Și să spăriia taurul și Iar bărbierul cere ertăciune și zise: greșit- viclian cunoscu-l eu bine”. (pag. 17) de o înpresurară și o mîncară merse la Leu să să închine la Leul și-i păru am, săracul de mine. Iar coteiul zise leului: „Să te păzăști, toată. Așe îm vii face... și voi păţi ca și bine și-l priimi lîngă el și-l puse Iar călugărul grăi către cei giudicători să nu paţ ca un păduchie ce era în Cămilă cu lupul și cu pardosul și cu boeri, că am descălicatu la cestu zlătar, iar așternutul unui înpăratu; ce merse și un corbul. Nu-s vinovatu nimic Leului, însă (pag. 9) Postelnic mare și iubitu de pre el îl chiemară la ospăţu, iar zlătăriasa purice; dici peduchele șede în plapome merge-voi la leu de voi peri dreptu”. aproapele Leului. Iar Coteiul gîndi au avutu ibovnic. Iată cestu oamu și era și înpărătești și se hrăniia bine, că mînca Coteiul zise: „Nu te teme nemică, că vicleniia la inima lui și să duse la soţiia el acolo, ce au mînatu zlătăriasa la sînge de înpăratu, iar purecile dacă merse înţeleptul întăiu face sfatul, apoi răutate”. lui la ogar și-i zise: „Știi cum eram că eu ibovnic, și vini de se veseliră. Și vini slujăiu Leului și aduș pre taurul la el, iar zlătarul și găsi pre amîndoi, iar cestu acum Taurul este Postelnic Mare, iar eu ibovnic el scăpă, iar zlătarul găsi pre ciastă nicaiure; și Taurul ar fi să mă miluiiască muiare a lui și o bătu și să culcă; apoi și să-mi mulţimască miia, iar el nu mă vini ciastă cîrnă și o găsi legată pre surată bagă în samă”. Ogarul zise: „Trebuire-ar sa zlătăriasă și să rugă zlătăriasa să o să aibi mulţimită de la Taur, ce n-ai ce dezlege și să se lege ia, iar zlătăriasă să face. Că nu ţi se poate acum nimic spre dusă la ibovnic să-ș tocmască lucrul. Iar dînsul”. Și-i cugită rău Coteiul Taurului, zlătăriasă zăbăvi, iar zlătarul să sculă și-i ca să-l piarză și spusă ogarului , iar păru că iaste muiare lui și i-i tăia nasul și ogarul zise: „Cum vii face, că nu ţi se va iar să culcă. Apoi vini zlătăriasa asculta cuvîntul”. Coteiul zise: „Înpărăţiia pintru puţinel lucru aruncă (pag. 13) și află votrul cârnu și o pizmă și mîniia cu urgiia”. Ogarul zise: dezlegă și să legă ia. Și apoi o văzu cu nas „Cum vei face tu, așe crezu. Acum Taurul și o ertă. Iar nasul ceștiia bărbieresii este mare și tare și svetnic înpăratului și zlătarul i l-au tăiatu și n-are bărbierul nici eu zic ţiia ferește-te”. Coteiul zise: „Se o vină. Și prinse zlătarul pre muiare lui și nu mă cauţi căci sîăntu așe mic și slabu, pre ibovnic ei și le tăia nasul amînduror. și ei sîntu așe tare și mari, că slabul judică Dici muiare bărbierului fu cîrnă, iar pre tarele, că mulţi înpăraţi au fostu tari, bărbierul scăpă de nevoia pintru călugărul. și apoi de nește slabi au peritu, că minte Așe și tu, coteiule, ce vii se faci altuia, biruește tăriia și mare vitejiia”. ţiia vii face, se știi așe și te veghie de a mai pîrî pe altul. Coteiul zise: „Adevăr (pag. 10) Ogarul zise: „Adevăratu, bine zici tu, iar eu am nădejde se biruescu frate, așe este, ce caută binișor și tu că-ţ pre taur, că epurile încă este mic, ce birui voi povesti că era un călugăr și ave o haină pre Leu. bună, iar un fur e-l fură haină călugărului. Că era un Leu și i-i duce toate gadinile Iar călugărul merse pre urma furului și poclon, de mînca și șede Leul ca un merse la un oraș și deschilică la o înpăratu. Iar un epure zise gadinilor: este- cîrciumăriasă. Iar ia ave ibovnic și ave și o vă voia să vă mîntuescu de Leul? Ei în plapomile înpărătești, el mușcă iute pe Taurul zise: „Nărocul cum va hi nu-l slujnică și slujnică iar ave ibovnic. Și cîndu zisesă: tu ești epure, ce vii face tu înainte înpăratul răsări și grăi de căutară; purcile știu”. Coteiul zise: „Blem la înpăratul, iar fu sară, vini ibovnicul slujnicii și să leului? Epurile zise: vede-viţ voi ce voi în plapomă fugi și găsire pre păduchie de vii vede că-ţ caută furiș, tu te păzăște”. culcară amîndoi, iar stăpînă-sa să mîniia face. Și se dusă epurile de să închină acolo și-l ucisără”. Coteiul zise: „Să te Și mărse la Leu, iar el iara gătitu de că ibovnicul ei nu vinise și cugetă să-ș Leului, iar Leul i-i zise: dar unde-ţ este temi de taur foarte rău”. Leul să mîniia și războiul pintru cuvîntul coteiului, și cum otrăvască slujnică. Și băgă otravă într-un poclonul? Epurile zise: Doamne, eu zise: „Dar ce să-i faci?” Coteiul zise: merse taurul la el, așe i se puse leul în mosor și vru să sufle în gură slujnicii, multu poclon îţ ducem ţie mare și frumos, „Înpărate, măseaoa găunosă n-are vindic spinară și-l omorî Leul pre taur, priiatinul fiindu adormită suptu un măr. Iar slujnică iar mie mi-au eșitu înnainte un Leu și mi- nice odată, păn nu o vei scoate nu te vii lui. Iar ogarul priviia toate aceste ce făcu suflă mai curîndu și i să întorse otravă în au luatu poclonul și au zis că nu gîndește vindeca nici odată, nici te vii reposă”. Leul Leul pintru coteiu și zise ogarul coteiului: gură stepînă-sa. Și ce vru să-i facă ii i să de tine. Leul să mîniia foarte rău și-i zise: zise: „Dar acum să-l gonim, se se ducă „Nu te erte Dumnezău în ce cias ai dus făcu stăpănii și muri. Și aceste le vede unde este acel leu? Epurile zise: blem să unde va vre”. Coteiul zisă că nu-m place pre taurul la Înpăratul, de peri priiatinul călugărul și a doao zi merse călugărul la te duc la dînsul; și-l dusă la un puţ adîncu acel sfatu, că înpăraţii dacă află oamul înpăratului negiudicatu și făr lege peri taurul un zlătar și-ș pusă gazda la el. Și cîndu fu și arătă lui ziîăndu: aici au întratu leul și viclian, el îl pierde, nu-l gonește. Leul și cum ai făcutu tu, coteiule, nu vom mai ave sară, chiemară pre zlătar la un ospăţu și cu poclonul tău. Leul să uită în puţu și-ș zise: „Dar de nu va hi viclian taurul, ce nici o credinţă la înpăratul nostru, însă de va rămasă zlătariasă acasă cu călugărul. Iar e văzu umbra lui și degrabă sări în puţ la numai ce-i voi lua păcatele de-m voi pune asculta înpăratul de tine, va hi el pieitor, că ave ibovnic și trimisă zlătăreasa la ibovnic celalaltu leu. sufletul și un priiatin bun”. Coteiul zise: ar fi tu să grăești de toţ de bine, însă nu-ţ voi să viia că zlătarul nu este acasă. Și merse „Doamne, de nu mă crezi, să cauţi cîndu mai zice nimic, că se zice un cuvîntu, că cine ibovnicul și să sărutară amîndoi și șezură (pag. 14) și acolo muri. Dici epurile să va vini taurul la tine, tu să fii gata că-l vii se potrivește nebunului, nu procopsește și la masă amîndoi, de be și dusă și spusă gadinilor ce au făcutu și le cunoște pre căutătură că va să te ucigă, că strîmbul nu-l vii îndrepta, nici nebunul nu-l izbăvi pre tote de Leu. Așe fu aciastă, îm va căuta spre tine spăriiatu, atunci să nu-l vii înţălepţi sau beţiul cu minte. Așe și eu voi (pag. 11) mîncare, iar zlătarul vini batu pare și mie să facu rău Taurului”.Ogarul mai lași, că te înșeli, ce să-l și înpresori; păţi cu tine, coteiule, cu vicleșugul tău și nu și vru să prinză pre ibovnicul zlătăresăi, zise: „Coteiule, de-ţ pare că vii ucide pe și iată eu mă duc la el să viia la tine”. socotești ce vii să paţi și tu”. iar el scăpă. Iar zlătarul legă pre zlătăreasă taurul și să nu îl întărţi pe leu, tu să faci Și să dusă coteiul la taur și-i zise: a lui bine de stîlpul patului și o bătu multu așe, iar de vii întărta pre Leu, va hi într-o „Preiubite Postelnic, ce bine este oamului, Irina CONDREA și o lăsă legată, și să culcă de dormi. Iar o zi vai de tine, așe știu eu”. Coteiul zise: căci slujește la cel ce n-are credinţă cătră (Chișinău) Revista rom=n\ 1111 RREESSTTIITTUUIIRRII -- EEVVAALLUU||RRII

omemorarea în acest an a unui sfert încredinţată filologului Jan Blahoslav, care l-a asemenea, dedicată corect\rii unor erori, de veac de la trecerea lui Petru integrat într-un capitol al Gramaticii cehe, umplerii unor lacune din exegeza operei CCaraman în lumea fără dor include, scrisă în 1571. Cartea lui Petru Caraman se patriarhului moldovean. Tehnica demonstraţiei într-un mod fericit, publicarea a două dintre deschide printr-o introducere în lirica populară se păstrează, ea reușind să convingă și în cele trei manuscrise rămase încă necunoscute ucraineană veche, menită să pregătească același timp să seducă printr-un dialog publicului. Așa cum a remarcat profesorul Ion cititorul pentru înţelegerea prin context a menţinut cu cititorul. H.Ciubotaru în momentul lansării celor două valorii cîntecului despre Ștefan Voievod. În Prefaţa cărţii, semnată de profesorul Al. lucrări, Petru Caraman reprezintă un caz unic structura ce poartă ușor receptorul dinspre Andriescu, așază figura lui Petru Caraman, și dramatic în cultura românească, prin faptul general spre particularul realizării folclorice a denumit în titlu „o rară conștiinţă profesională că în timpul vieţii i s-a publicat doar o singură cîntecului, savantul ieșean prezintă apoi detalii și civică” pe canavaua culturală a Iașilor carte, 12 volume rămînînd a fi dăruite tiparului despre Gramatica cehă și autorul ei, urmate de postbelici. Volumul ce se prezintă cititorului postum. un capitol dedicat criticilor pe care i-a avut este, potrivit lui Al. Andriescu, „un adevărat Ambele scrieri, apărute una la Editura cîntecul, de la Kovalśkyj pînă la Anton Balotă. tratat de versificaţie polono-român, unic prin Universităţii „Al. I. Cuza” și cealaltă la În cazul acestuia din urmă, vinovat de a fi pus concepţie și realizare”. Informaţiile furnizate Editura Trinitas, au fost îngrijite de etnologul în circulaţie într-o limbă internaţională date de Cristina Godun despre Kochanowski, DUBLU EVENIMENT EDITORIAL

Ion H.Ciubotaru. Efortul a constat nu numai în inexacte despre textul folcloric și cultura personalitate reprezentativă pentru Renașterea pregătirea și verificarea textului tipărit, ci și în românească, Petru Caraman conduce o poloneză, sînt urmate de un preţios tabel decriptarea siglelor bibliografice și adunarea de demonstraţie ce respectă toate normele retoricii cronologic bio-bibliografic despre Petru materiale pentru anexa la prima carte. Aceasta, și corijează fiecare aspect în parte. Caraman, întocmit de Ion H. Ciubotaru. În intitulată Vechiul cîntec popular ucrainean Elementele neucrainene din text, legătură cu aceste date au circulat unele erori considerate a fi slovacisme, sînt analizate pe și cred ca această schemă temporală a vieţii toate palierele limbii: lexical, fonetic, savantului le elimin\ pentru totdeauna. specific folclorului polonez. morfologic, sintactic și stilistic. Lexicul Funcţia fatică a limbajului este utilizată cu Acuzaţiile aduse lui Dosoftei de către I. cîntecului este considerat de Petru Caraman a virtuozitate pe parcursul studiului, de la Bianu sînt desfăcute sistematic prin exemple fi prin excelenţă ucrainean, neconţinînd nici un cuvîntul din partea autorului, care se adresează fundamentale și demonstraţii teoretice. Fiecare cuvînt necunoscut pentru această limbă. direct – „Cititorule”, pînă la organizarea unor afirmaţie este demontată cu argumente, decisive Sursa geografică a acestui cîntec a fost titluri ca întrebări și sublinierea faptului că sub și variate, într-un dialog continuu cu ideile considerată a fi Veneţia italică, între cei care au ochii noștri se îndreaptă o greșeală știinţifică. știinţifice enunţate de predecesorul lui Petru acceptat această teorie numărîndu-se și B. P. Înainte de a intra în carte, cititorul este rapid Caraman. Remarcabilă este ideea discrepanţei Hasdeu. Petru Caraman, plecînd de la ideea lui înștiinţat că va fi martorul a trei premiere. între schemele metrico-ritmice ale unui text Tomašivśkyj, demonstrează că textul provine Autorul nu numai că își alege auditoriul, dar îi poetic. Între realizarea perfectă, denumită ideală, din tîrgușorul cu același nume de pe valea și ușurează metodic parcurgerea ideilor, prin a versului și cea reală, în care neregularităţile se rîului Topla, în Slovacia. Interferenţele sublinieri și reliefări ale esenţialului. dezvăluie doar analizei „matematice”, există un lingvistice și etnografice se explică așadar, prin Excursul critic se fundamentează și aici pe decalaj la toţi poeţii. Exemplele din Eminescu, realitatea dialectală a secolului al XVI-lea, în o mișcare centripetă a discursului, de la cadrul Blaga și din opere folclorice – monument care graniţele politice erau ca și inexistente. larg al psalmilor creștini și Reforma religioasă, certifică nedreptatea acestei acuze adusă Problema culegătorului este, de asemenea, circulaţia și răspîndirea Psaltirii în versuri a lui versificaţiei lui Dosoftei de către I. Bianu. elucidată, Nicodem fiind doar cel din urmă Kochanowski pînă la portretul cultural al lui Petru Caraman subliniază atitudinea de transmiţător al textului, nu și culegătorul lui. Dosoftei și analiza amplă a celor două realizări lingvist a patriarhului, liber să inventeze rime Slovacismele din text nu i se pot datora, prin poetice. Fiecare aspect al prozodiei în textele printr-un fertil joc cu sufixele și desinenţele. simplul fapt că el aparţinea culturii cehe. avute în vedere este studiat concomitent, într-o Tehnica a fost perfecţionată de către Eminescu Ultimul capitol al cărţii analizează în mod comparaţie permanentă. Examenul critic biplan în imediată descendenţă, demonstrată în cadrul simetric critica pe care a născut-o cîntecul, de remarcă riguros elementele comune ale bazei folclorice comune, inclusiv la nivel data aceasta pentru reconstruirile făcute textului. versificaţiei și apreciază creaţiile proprii lui metric, în cazul celor doi poeţi. despre Ștefan Voievod și problemele lingvistico- Examenul obiectiv distinge cu ușurinţă Dosoftei. Influenţele folclorice sînt puse în Exemplu stimulator și măsură a valorii etnografice aferente, se axează pe cel mai intruziunile etnicizante, refacerea textului pînă la contextul amplu al ansamblului de creaţii pentru Dosoftei, Kochanowski a influenţat vechi text folcloric ucrainean atestat și rectifică prototipul dialectal, amplificarea versurilor și literare, dar și de practici tradiţionale, atît în creaţia Psaltirii în versuri românești mai ales definitiv o sumă de inexactităţi știinţifice care coroborarea textului original cu formule cazul lui Kochanowski, cît și al poetului român. prin tehnică, Petru Caraman reliefînd cu au circulat despre el. cristalizate similare, din alte producţii folclorice. Psaltirea lui Dosoftei, după cum demonstrează precizie și puterea de inovaţie a versificării Cuvîntul înainte al îngrijitorului de ediţie Anexa oferă cititorilor ocazia de a vedea textul Petru Caraman, s-a format la interferenţa a psalmilor românești, sugestivă pentru precizează faptul că acest studiu de lingvistică din Gramatica cehă, și traducerile lui, între care două surse folclorice perfect compatibile. independenţa faţă de model. Dosoftei creează și dialectologie slavă se adresează cititorului se remarcă cele făcute de Petru Caraman însuși. Elementele folclorice de natură prozodică se scheme în versuri, construcţii strofice, structuri avizat. El tratează exhaustiv problema Cea de a doua apariţie editorială, află integral în Psaltirea lui Kochanowski, iar pentru rimă și mai ales dă cuvîntului poetic Cîntecului slovenesc de la Veneţia și a Kochanowski – Dosoftei. Psaltirea în versuri. Dosoftei le-a simţit instinctiv ca naturale pentru românesc drept de cetate. receptării lui din 1857, cînd a fost publicat, Influenţa lui Kochanowski asupra lui Dosoftei limba română. Astfel se explică preponderenţa pînă azi. Balada a fost culeasă de Nicodem și și consideraţii critico-axiologice, este, de ritmului trohaic și nepreluarea amfibrahului, Adina HULUBAȘ

Într-un succint și necesar Cuvânt înainte, zece cercetări monografice publicate în seria terapeutice (remarcabil studiul despre referinţe la întregul spaţiu românesc și chiar cititorul este avizat că această lucrare a fost „Caietele Arhivei de Folclor” (1979–1991), mătrăgună), apoi agenţii terapeutici și cei ai la cel european, studiul fiind, totodată, elaborată în cadrul unui proiect de cercetare extrem de favorabil primite de specialiști. riturilor magice (memorabilă este figura monografic și comparativ. Printre argumentele înscris în activitatea Institutului de Filologie Sursa documentară a volumului este Varvarei Ungureanu, subiect al autoarei, din care explică dăinuirea milenară a medicinei Română „A. Philippide” al Academiei constituită, pe de o parte, din răspunsurile la Uda, judeţul Iași) precum și auxiliarii acestora emipirice, autoarea sesizează cu subtilitate și Române, Filiala Iași. Prestigiul recunoscut al Chestionarul folcloric și etnografic general (gemenii, mezinii, fecioarele, duhurile „implicarea afectivă a celor care vindecau și acestei instituţii dă un gir știinţific pe care alcătuit de Ion H. Ciubotaru, în anul 1971, și decedaţilor, sfinţii, printre care cei mai respectul faţă de trăirea subiectivă de către autoarea nu-l dezminte, ci, dimpotrivă, prin difuzat în toate comunele Moldovei (237 de importanţi Cosma și Damian). Agenţii nocivi pacient a maladiei” (p.37). ţinuta lucrării, îl consolidează. întrebări despre medicina populară) și din cunoscuţi (strigoi, stafii, moroi, Rusalii, Iele) Secţiunea Tipologia folclorului medical (la oameni și la animale – 160 de pagini) înregistrează, în ordine alfabetică, maladiile și remediile utilizate pentru acestea, prelucrând și sintetizând un imens material existent în arhivă. FFoollcclloorruull mmeeddiiccaall ddiinn MMoollddoovvaa De remarcat este structura acestor articole, care conţin definiţia bolii, simptomele, remediile empirice, plantele medicinale folosite și, în Cunoscută și apreciată pentru activitatea sa culegerile relizate pe teren de către cercetătorii și actele magice fac, de asemenea obiectul final, practicile magice utilizate pentru alungarea de cercetător etnolog, Silvia Ciubotaru a mai Departamentului de etnografie și folclor cercetării autoarei, o analiză specială având ca bolii. Este, de asemenea, meritoriu efortul de a publicat volumele: Vînătorii. Monografie (începând din anul 1969) – sporadic și de subiect magia cuvântului, incitantă nu numai identifica plantele medicinale prin stabilirea folclorică (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru, colaboratori –, constând în informaţii obţinute pentru etnologi, dar și pentru scriitori. denumirii știinţifice corespunzătoare numelor 1971); „Bătrîneasca”. Doine, bocete, cântece pe baza aceluiași Chestionar și în texte De remarcat este faptul că, deși cercetarea populare ale acestora, foarte diversificate în plan și jocuri din ţinutul Rădăuţilor (în colaborare folclorice înregistrate pe bandă magnetică. are în vedere zona Moldovei, sunt numeroase regional. Această contribuţie, în special, poate cu Florin Bucescu și Viorel Bîrleanu, 1979); Volumul Folclor medical din Moldova a constitui o sursă de mare interes pentru istoria Ornamente populare tradiţionale din zona fost elaborat în mulţi ani de muncă asiduă, medicinei și a farmacologiei. Botoșanilor.Cusături, ţesături (în colaborare cu efectuată cu profesionalism. Fiecare dintre Textele din antologie, prin varietate și prin Ion H. Ciubotaru, 1982); Strigături din cele trei secţiuni dense ale lucrării (studiul, valoarea lor poetică, sunt de natură să atragă Moldova. Cercetare monografică (1984); tipologia bolilor umane și animale, antologia atenţia oricărui om de cultură, nu numai Ornamente populare tradiţionale din Moldova. de texte) s-ar putea publica în volume specialiștilor. Un interes aparte îl reprezintă Cusături, ţesături (în colaborare cu Ion H. consistente independente. aspectul arhaic și regional al limbii, care a fost Ciubotaru, 1988); Nunta în Moldova. În studiul introductiv (105 pagini), consemnată cât mai fidel posibil în rostire. Cercetare monografică (Editura Universităţii deosebit de temeinic, este tratat fenomenul Aparatul critic, redactat cu acribie „Al. I. Cuza”, Iași, 2000) și a editat Petru terapiei populare diacronic, de la primele Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte menţiuni documentare făcându-se și o analiză știinţifică, conţine note și comentarii, care, popoare. Studiu de folclor comparat, București, critică a tuturor contribuţiilor bibliografice în alături de bibliografie, pun în evidenţă Minerva, 1983. Toate aceste lucrări, foarte bine domeniu. Reţin atenţia atestările străvechi din vastitatea domeniilor și surselor consultate. apreciate de critica de specialitate, atestă faptul timpul dacilor, din perioada daco-romană și Indicele numelor de localităţi și al subiecţilor că autoarea are o îndelungată experienţă de din Evul Mediu, adunate din documente, din înlesnesc celor interesaţi căutarea acestor cercetare și o recunoaștere binemeritată. scrieri religioase, din cronici, din lucrări de informaţii; indicele de plante utilizate în Lucrarea recentă a doamnei Silvia istoria știinţei și a culturii noastre, în etnoiatrie este, de asemenea, foarte util Ciubotaru, Folclor medical din Moldova, pune comparaţie cu fenomene similare din alte specialiștilor, iar indicele reprezentărilor în valoare un bogat fond documentar de texte culturi. Se face, apoi, un istoric amănunţit mitologice dezvăluie o lume fantastică și și informaţii, în mare parte inedite, aflate în (Retrospectivă bibliografică) al contribuţiilor personalitatea unei spiritualităţi pregnante. ARHIVA DE FOLCLOR A MOLDOVEI SI la studiul fitoterapiei și al etnobotanicii, al BUCOVINEI, de la Institutul ieșean, colecţiilor de descântece, al cărţilor de Lucia CIRE{ recunoscută pe plan naţional drept cel mai popularizare a medicinei empirice și al important tezaur al culturii populare din studiilor teoretice. Silvia Ciubotaru, Folclorul medical din Moldova, citată și în lucrări din străinătate, Sunt abordate, în alte subcapitole, din Moldova, Iași, Editura Universităţii „Ale- care și-a dobândit deja notorietate prin cele perspectivă interdisciplinară, remediile xandru Ioan Cuza” Iași, 2005, 576 p. 1122 Revista rom=n\ EEVVAALLUU||RRII -- RREESSTTIITTUUIIRRII

n critic, Ion Vartic, îl numea pe nu aveau drept de semnătură), pe afiș a fost dăruiește romanticului culegător de stele o are la cheremul lui miniștri și directori de Mihail Sebastian un „Cehov atribuită unui autor fictiv, Victor Mincu. În noapte de iubire. Iar dimineaţa, o bate gîndul gazete, poate cădea în ridicol, lăsîndu-se U liric“. Într-adevăr, teatrul lui este rolul principal, Radu Beligan, care va face o să se statornicească aici, în peisajul frust, păcălit în așa hal. De fapt, se păcălește unul de atmosferă, străbătut de o undă de creaţie și în adaptarea radiofonică (a mai căsătorindu-se cu bărbatul plin de calităţi singur, plătind din gros și făcînd, fără să lirism, muzicalitatea lui discretă – ca o existat un film, în 1967, în regia lui Henri sufletești pe care l-a întîlnit. Oare Mona se vrea, o faptă bună. muzică de cameră – desfășurîndu-se pe o Colpi, cu Claude Rich și Marina Vlady, și o va abate din drumul ei? E drept că la „îmbrobodirea“ marelui claviatură de nuanţe în care tăcerile, șoapta, ecranizare sovietică). Întîmplarea, banală în Sînt, în viaţă, traiectorii care nu pot fi rechin al afacerilor dubioase participă activ și tonurile surdinizate își au vibraţia lor sine, dar care ia proporţii de miracol, se schimbate. Alertat de dispariţia Monei, Magda Minu. O fată care nu seamănă cu discretă. Iar eroii, apăsaţi de traiul intrat în petrece într-un tîrgușor obscur, departe de amantul ei, Grig, un elegant și cinic om de eroinele de pînă acum ale dramaturgului. rutină, năzuiesc spre altceva, spre un ideal forfota și freamătul marilor orașe. Străzi lume, o caută pînă ce, cu stupoare, o găsește Energică, întreprinzătoare, cu simţ practic, poate mărunt, poate difuz, dar care pentru nepavate, praf (sau noroaie, dacă plouă), în căscioara lui Miroiu. În dialogul care are tînăra, care e studenta lui Andronic, își are și ei se transformă în miraj. Undeva, în lumină electrică încă nu. Roși de plictis, loc între ei, Mona se dezmeticește, chiar ea exaltările ei, care o transpun în epoci depărtare, stăruie năluca fericirii spre care obtuzi, poate și înrăiţi, oamenii se ţin de dacă încercată de păreri de rău. Nu se va îndepărtate. „Nebunia“ care a cuprins-o este ei aspiră. Acolo pare a fi refugiul unde vor bîrfe, se spionează cu o curiozitate avidă și putea obișnui cu monotonia acestui tîrg că s-a îndrăgostit de Alexandru cel Mare, să evadeze din cotidianul cenușiu. Sau, indecentă, ducîndu-și zilele într-un colbăit vara și troienit iarna, cu conducătorul de oști chipeș, viteaz, de o poate, să uite inconvenientele unui real la automatism care îi despersonalizează și incomodităţile de aici, cu oamenii care sînt tinereţe triumfătoare. E, poate, idealul de care nu se pot adapta. cîteodată îi face caraghioși. Ispas, de pildă, cum sînt. Ea e o cochetă obișnuită cu bărbat pe care și-l dorește, la care visează, ca să folosim ‚cheia’ compoziţiilor dramatice ale lui Sebastian. Și totuși, Magda Minu are o slăbiciune și pentru Alexandru Andronic. Pentru UUnn sseennttiimmeennttaall lluucciidd –– „Alexandru cel Mic“. Și-a dat seama, la prelegerile lui, că în el vibrează un suflet care merită afecţiune: „Vorbeai despre plecarea lui Alexandru în Asia. Păreai plictisit, absent. Și deodată – nu știu cum s-a MMIIHHAAIILL SSEEBBAASSTTIIAANN întîmplat – ai tresărit. Ai ridicat mîna cu un gest ca un fulger – un gest care deschidea porţile Asiei, porţile visului. Glasul îţi vibra. În ochi aveai o mare lumină... Simţeam că te E un „joc“: „de-a uitarea“, „de-a pare să-și fi pierdut identitatea. El e desfătul din hoteluri și din marile cazinouri, iubesc.“ Îl vede dezarmat, și vrea să-l fericirea“. E, metaforic vorbind, „jocul de-a „regulamentul“, așa cum Pascu e „magazin deprinsă să poarte bijuterii și veșminte protejeze. Îl simte pur, și se angajează într-o vacanţa“. Piesa care poartă acest titlu, Jocul central“. Dramaturgul își dozează cu măsură scumpe. E un „animal de lux“, făcut „din luptă cu cei impuri, recurgînd, la nevoie, și de-a vacanţa (1938; premiera în 1939, cu accentele de umor. Tîrgul are și o gară, la puţin parfum, din multă lene și oarecare la minciună, la trișerie. Ea îi întărește lui George Vraca în rolul principal masculin) e care rar oprește cîte un tren, și niciodată fantezie“. Vrea, cumva să semene, cu timpul, Bucșan convingerea că Andronic e un uvertura unei suite care privilegiază acceleratul de Sinaia, care le fascinează pe cu caricaturala domnișoară Cucu, care și ea șantajist, și încă unul dintre cei rafinaţi, sentimentele, într-un spaţiu al reveriei. La elevele ce tînjesc după viaţa care se poate arăta altfel în tinereţea ei? Într-un diabolici, un adversar de care trebuie să te pensiunea Weber, undeva în munţi, își fac desfășoară, în lux și desfătare, sub „alte surprinzător moment confesiv, chiar spaima temi. Căzut pe gînduri la un moment dat, vacanţa cîteva personaje pe care întîmplarea zări“. E un miraj care, în pofida strășniciei elevelor, regăsindu-și stropul de omenesc, o Bucșan se sperie încă mai mult. Cum ideile le-a adunat împreună. E, mai întîi, Ștefan cu care sînt urmărite de agitata, agresiva, sfătuiește să plece. nu-i lipsesc, le propune celor doi o soluţie Valeriu. Un tînăr blazat, obosit, care nu pare vigilenta domnișoară Cucu, le atrage care i-ar putea neliniști – va finanţa o deloc dispus să lege prietenie cu ceilalţi. Ba, irezistibil. E și firesc. Pentru cei care expediţie știinţifică în Asia, în care mai mult, se comportă ciudat și chiar păstrează detenta spre reverie – cuvintele sînt profesorul va putea să meargă pe urmele lui jignitor. Nici măcar nu schiţează un salut, nu ale profesorului Marin Miroiu – „gara este Alexandru cel Mare. E visul dintotdeauna al intră în vorbă, stă retras, lenevind în marea. Este portul, necunoscutul, lui Andronic, vis, care, iată, se împlinește. șezlongul pe care nu-l cedează nimănui. Vrea depărtarea...“. „Este dorul de a pleca, de a Dincolo de această propulsie în imaginar, să uite tot ce i s-a întîmplat peste an în slujba fugi...“ „În altă parte, în altă lume“. La piesa are o certă expresivitate în plan satiric. lui absurdă și această uitare are pentru el Moscova, la Moscova, cum rîvnesc, fără Cu o peniţă incisivă este încondeiat atît mica aureolă a fericirii. Își urmărește planul puterea de a se smulge din pînza de păianjen mediul viciat al oamenilor de afaceri, cît și cu îndărătnicie, încercînd să construiască o a inerţiei, cele trei surori ale lui Cehov. acela al presei, o presă pentru care absolută izolare. Desfiinţează telefonul, Într-o seară, totuși, ceva survine în ritmul adevărurile sînt stingheritoare, iubitoare de strică radioul, face în așa fel ca scrisorile și egal al fiecărei zile din acest colţ uitat de scandal și lesne coruptibilă. Experienţa de ziarele să nu mai ajungă aici. De ce ar păstra lume. Acceleratul cu geamuri luminate gazetar a lui Sebastian se simte în felul cum noţiunea timpului – ca să-i aducă aminte că oprește în gara prăpădită și din el e coborîtă o evocă atmosfera dintr-o redacţie. vacanţa se va sfîrși și va reîncepe cadenţa femeie care parcă descinde din ireal. Blondă, Cu Insula (1944; j. 1947), care e o piesă monotonă a traiului de fiecare zi? înveșmîntată în alb, eterică și ispititoare. Nu neterminată din cauza morţii autorului (actul Iar ceilalţi, cine sînt ei? Bogoiu, avea bilet și conducătorul a trebuit s-o dea jos al treilea a fost scris de actorul Mircea funcţionar în minister. Pare cea mai banală la prima staţie. Noaptea se apropie și Șeptilici, o versiune și de dramaturgul dintre fiinţe. Flăcău bătrîn, împăienjenit în necunoscuta, cochetînd în treacăt cu gîndul Mircea Ștefănescu, o alta), Mihail Sebastian inerţie și singurătate. Dar ce resurse de sinuciderii, riscă să petreacă ore nesfîrșite pe revine la claviatura primelor sale comedii imaginaţie dospesc în mintea lui sufocată, de- peronul ostil. Spre norocul ei, în gară e și lirice. Pretextul e oarecum forţat. Undeva, a lungul unui an de zile, de stereotipii! El se Miroiu, care așteaptă înfrigurat să-i fie adus într-o ţară de pe continentul latino-american, visează un explorator. Vila din munţi, în de la București un catalog astronomic. Sfios, trei oameni pe care nimic nu-i apropie sînt jocul lui aproape copilăresc, e un vas cu care mirîndu-se singur de îndrăzneala lui, îi oferă nevoiţi să rămînă pe loc din cauza unor grave poate naviga peste mări și oceane. De altfel, străinei ospitalitate. După o mică ezitare, ea tulburări ce au blocat orice posibilitate de și la plicticoasa-i slujbă, cînd șefii îi fac acceptă și astfel începe, pentru amîndoi, o plecare. Bancherul, fotbalistul de talie observaţii, el e cu mintea în altă parte, neverosimilă noapte. internaţională Bolby II și pictoriţa Nadia se undeva, în „insulele Azore“. Mai e și Jeff, Mai întîi, șocul. Căsuţa lui Miroiu o adăpostesc într-o mansardă amărîtă, trăind adolescentul cu probleme la matematică. A descumpănește și o amuză pe pasagera din vînzarea ultimelor lucrușoare și prestînd, rămas corijent și tare ar vrea să nu se mai clandestină. O cameră strîmtă, înţesată de E o scenă de o tristeţe reţinută, ţesută din pe unde apucă, servicii din care abia dacă gîndească la asta. Maiorul, în fine, cultivă și cărţi, în loc de duș, o stropitoare, fîntîna din amărăciune și resemnare. Mona se întoarce pot să încropească o masă din cînd în cînd. el o solitudine protectoare, mergînd, dar fără curte promiţînd, sub ochii vecinilor, o baie la viaţa ei plină cu de toate, în afară de Cînd Manuel, bogătașul, aduce niște cartofi, spor, la pescuit. împrospătătoare, fără pudori. Femeia e orizont, iar Miroiu, înfrîngîndu-și durerea, mai că tustrei simt, chiar înainte de a-i Și este, mai ales, Corina. Frumoasă intrigată, dar, neavînd încotro, rămîne. se va dărui ca și pînă acum, noapte de fierbe, gustul fericirii. Altfel, îndură foamea, probabil, deșteaptă, fără doar și poate, Profesorul e gata să plece la un prieten – noapte, contemplării bolţii cerești, tărîm suportă, cum n-ar fi crezut, umilinţa situaţiei sensibilă la trăirile celorlalţi. Misterioasă, Udrea, alt visător, care a compus o simfonie, unde nimeni și nimic nu-l poate împiedica să în care se află, ceea ce îi apropie, îi face să ceea ce aprinde imaginaţia „pensionarilor“ dar nu o poate executa fiindcă nu are bani să evadeze. se simtă solidari, în izolarea lor parcă fără de vacanţă și-i face să se îndrăgostească, mai cumpere un „corn englez“ – ca să doarmă Și Alexandru Andronic, profesorul de speranţă. Se regăsesc pe ei înșiși, în ce au mult sau mai puţin vădit. Nici nu era greu, la acolo, dar o replică a musafirei îl reţine. O istorie antică din Ultima oră (premiera, în mai profund omenesc. cîtă frustrare zace în aceste inimi vulnerabile. invită la fereastră și, sub firmamentul care 1946), face parte din această familie de Ca să mai uite, se ameţesc cu aspirină, Și zborul în imaginar se produce, orchestrat și-a început pîlpîirea, se transfigurează. Un spirite. A celor timizi, retractili, distraţi, bulina albă procurîndu-le stări de euforie, în de spiritul fin al Corinei. E adevărat că nu-i elan neobișnuit îl însufleţește, și Mona – căci pentru că sînt absorbiţi într-o lume a lor, care, privind ţintă în zarea visului, văd, ca un un zbor la mari înălţimi. Eroii ţes o feerie așa o cheamă pe cea pe care prinde a o iniţia dezarmaţi în faţa vieţii. Alexandru Andronic liman salvator, o insulă „cu multă lumină, cu pășunistă. Să nu se mai întoarcă în orașul în tainele cerului – vede uimită cum tînărul se transpune, la orele de curs sau în liniștea mult albastru, cu mult cer.“ S-ar abandona unde iluziile mor, să încropească o fermă cu inhibat, modest, cu acea amprentă pe care o camerei lui de lucru, în epoca lui Alexandru acestor amăgiri, renunţînd să lupte, dacă un pîlc de vite care să fie duse la păscut și imprimă ratarea devine altcineva. Un lunatec, cel Mare. Evadările lui într-acolo se produc. Nadia, femeie voluntară, energică, din speţa mulse la ceas de seară. Bărbaţii să vîneze un halucinat al unei utopii pe care o Cine ar fi crezut că un asemenea Magdei Minu, nu le-ar insufla, cu forţă de mistreţi, iar femeia să îi aștepte cu lampa proiectează în spaţiul interplanetar. Cu o personaj, naiv și neîndemînatic, va fi luat de convingere, acea încredere care pe cei doi e pe aprinsă la ferești, împletind, pentru iarnă, febrilitate care îl face seducător, el vorbește un potent om de afaceri, cinic și hîrșit, drept cale să-i părăsească. Pledoaria ei înaripată, cu mănuși de lînă. Liniște, seninătate... Visul despre steaua pe care, prin calcule un șantajist primejdios? Și totuși, așa se patetismul ei retoric, emană o nestăvilită pare lesne de înfăptuit. minuţioase, a descoperit-o, o stea care întîmplă... Totul pleacă de la niște greșeli de dorinţă de a trăi. În restriștea oricărei insule Dar nu... Corina nu se lasă înrobită de strălucește undeva, lîngă constelaţia Alcor. tipar dintr-un articol de specialitate al lui te-ar arunca viaţa, nu trebuie să te lași înfrînt: reverii. S-a îndrăgostit de Ștefan Valeriu E o poezie a evadării în alte lumi, în Andronic, care, cine știe cum, apare în Dacă trebuie, poate și să cerșească, să fure, să (care și el o iubește, așa cum o iubesc și Jeff, monologul lui Miroiu și Mona, uitînd de paginile ziarului de scandal „Deșteptarea“. În implore: „Eu întind mîna dacă e nevoie. Fur și Bogoiu), însă nici nu vrea să dea curs unde vine, se simte tulburată: „... sînt seri loc de „Prophtasis“, de exemplu, se tipăreșle dacă e nevoie. Cer, implor, caut, urlu. Viaţa afecţiunii ce se înfiripă. Poate că, frîngînd cînd tot cerul foșnește de viaţă... cînd pe „Protar“ ș.a.m.d. N-ar fi nimic, dacă asta n-o dau din mînă – că alta nu știu bine această relaţie, de urzeală diafană, dorește să ultima stea, dacă asculţi bine, auzi cum „Protar“ n-ar desemna o afacere în cereale, dacă mai găsesc. Veniţi cu mine. Eu n-am păstreze Visul ca pe un eter protector, ca pe freamătă păduri și oceane – fantastice păduri încă secretă, pusă la cale de marele magnat scrupule și orgolii... Mergem oriunde. o sursă de regenerare. Misterul nu trebuie și fantastice oceane – seri în care tot cerul e Bucșan. Simţindu-se vizat, Bucșan Mergem în cîrciuma lui Lopez și vom cînta risipit de proza realităţii: „Lasă-mă – îi plin de semne și de chemări ca și cum de pe contraatacă. Încearcă să-l intimideze pe acolo. Vom cînta așa de tare că o să ne audă și spune ea lui Ștefan, într-un dialog aburit de o planetă pe alta, de pe o stea pe alta, fiinţe Andronic și, fiindcă acesta, parcă picat din surzii și o să ne dea o bucată de pîine... tristeţe – să fiu necunoscuta care se rupe de care nu s-au văzut niciodată se caută, se lună, nu reacţionează, plusează, căutînd să-i fiindcă eu vreau să trăiesc. Fiindcă nu vreau ca lîngă tine, pentru a se întoarce într-o viaţă de presimt, se cheamă...“ Steaua, încă fără cumpere tăcerea. Ba, mai mult, cumpără soarele, mîine dimineaţă, să răsară fără noi“. mister [...]. Și tu, rămîi prinţul meu de nume, pe care pasionatul astronom a tipografia unde se tipărește ziarul în care a Printr-un paradox tragic al soartei, acest Galles.“ O despărţire într-un fel ciudată, descoperit-o nu va putea fi zărită vreodată: apărut textul care l-a pus pe jar. Ziarul e o imn închinat vieţii nu-l va proteja pe Mihail lăsînd în urmă o dîră de regret, de persistentă „Pentru că stelele nu se abat niciodată din sursă de pericol și trebuie anihilat. Sebastian de accidentul cumplit care-i curmă melancolie. Teatrul de cameră al lui M. drumul lor.“ Aici e farsa, pe care ‚joacă’ Ultima oră. zilele. Catifelata, plina de farmec „mică Sebastian are un sunet minor, dar, oricum, Dar va purta un nume – Mona, ca al În această încurcătură, care produce muzică de noapte“ a teatrului său se încheie un sunet pur. frumoasei care, cucerită, îi stă alături. Mona nemaipomenite efecte. Puternicul industriaș, brusc, în lumina crudă a unei amieze nefericite. Piesa Steaua fără nume a avut premiera cea vie, care nu știa pînă acum unde e Ursa cu simţurile ascuţite ca de animal de pradă, în 1944. Din cauza legiuirilor rasiste (evreii Mare și privea cerul ca să vadă dacă plouă, îi inteligent fără îndoială și versat, omul care Florin FAIFER

Revista rom=n\ 1133 e 26 octombrie 2005, reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt Universitatea „Alexandru Ioan superior din cadrul Reţelei Universităţilor P Cuza“ (UAIC), prima Francofone „Alexandru Ioan Cuza“, universitate modernă din România, a abordînd subiecte legate de calitatea sărbătorit 145 de ani de la înfiinţarea sa. învăţămîntului din România și Franţa și Ceremonia oficială de deschidere a Zilelor relaţiile de colaborare dintre ţara noastră Universităţii a avut loc în Aula Magna și alte ţări francofone din Europa. „Mihai Eminescu“ și a stat sub semnul „Cunosc și eu și studenţii universităţii pe francofoniei și al anului mondial al fizicii. care o reprezint calitatea învăţămîntului La deschidere au participat prof. univ. din România și mai ales a învăţămîntului dr. Dumitru Oprea, rectorul universităţii, de la «Cuza». Mi-aș trimite copii aici să prof. univ. dr. Henri Luchian, prorector înveţe și să-și satisfacă anii studenţimii pentru relaţii internaţionale, prof. univ. dr. plimbîndu-se prin Copoul lui Eminescu. Gheorghe Popa, prorector pentru cercetare Universităţile din Franţa colaborează de știinţifică a UAIC, Jean-Pierre Gesson, foarte mult timp cu aceasta universitate și rector al Universităţii din Poitiers pînă acum nu am avut nimic de obiectat. (Franţa), Henri Bouillon, decan al Vrem cu toţii să facem o Europă tînără, Facultăţii de Filosofie și Litere de la bazată pe principiul raţiunii și al Universitatea Catolică din Louvain solidarităţii“, a declarat decanul Facultăţii (Belgia), Alain Barreau, rector al de Filosofie și Litere, de la Universitatea Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Istoria universităţii în date 1642 Înfiinţarea Academiei domnești la Iași 1766 Academia învăţăturilor și epistimilor a sărbătorit 145 de ani de existenţă 1812 Academia de filologie și știinţă 1834 Înfiinţarea Academiei Mihăilene 26 octombrie 1860 Inaugurarea Uni- versităţii din Iași, cu trei facultăţi • Faculatea de Drept • Facultatea de Filosofie • Facultatea de Teologie decembrie 1869 Studiile universitare au fost reorganizate, potrivit unei noi legi a educaţiei • Facultea de Drept • Facultatea de Filosofie și Litere • Facultatea de Știinţe • Facultatea de Medicină 1897 Inaugurarea Palatului Universitar (actuala locaţie a Universităţii) 1918 Desăvîrșirea Uniunii Naţionale a Românilor 1937 Facultatea de Știinţe devine Școala Politehnică (precursoare a Universităţii din Angers, primarul Catolică din Louvain (Belgia), prof. Henri Universităţii Tehnice „Gh. Asachi Municipiului Iași, Gheorghe Nichita și Bouillon. din Iași) prefectul de Iași, Radu Prisăcaru. În discuţie au fost aduse teme precum Festivitatea a debutat cu o proiecţie colaborarea dintre Romania și ţările deja 1948 Reforma comunistă a educaţiei despre istoria universităţii, realizată în membre ale Uniunii Europene (UE), spiritul filmelor mute de la Hollywood, sistemul de burse de care dispun studenţii 1968-1969: Reorganizarea în 8 noi cuprinzînd fotografii, imagini video din anul de la universităţile europene și calitatea facultăţi 1860 și informaţii despre universitate, de la învăţămîntului post-universitar în • Facultatea de Matematică - Mecanică primele zile de la înfiinţare pînă în prezent. societatea actuală. „Studenţii care învaţă „La 1860, cînd a avut loc inaugurarea la universitatea ieșeană cu siguranţă au Einstein, fizicianul tuturor • Facultatea de Fizică universităţii noastre, evenimentul era un anume grad de perfecţionare în timpurilor • Facultatea de Chimie celebrat ca o sărbătoare naţională, în toate domeniul pe care l-au urmat. De aceea, • Facultatea de Biologie orașele din ţară. Să spunem că și astăzi acest atunci cînd ajung în uiversităţile din Desfășurîndu-se sub semnul anului • Facultatea de Drept eveniment este unul de rang naţional. Europa, calitatea lor profesională este internaţional al fizicii, ceremonia de Universitatea împlinește o vîrstă importantă, una excelentă. Pe acest gen de tineri • Facultatea de Filologie deschidere a Zilelor Universităţii a curpins • Facultatea de Istorie - Filosofie dar se poate mîndri că în tot acest răstimp a vrem sa creem o Europă, o Europă și o conferinţă susţinută de profesorul avut și are cu ce să se laude. Dacă la tînără, o Europă nouă“, a declarat Jean- Masud Chaichian din Helsinki, pe tema • Facultatea de Economie început, în 1860, avea doar 30 de studenţi, Pierre Gesson, rectorul Universităţii din „Einstein, fizicianul tuturor timpurilor“. acum numărul a ajuns la peste 40.000. Poitiers (Franţa). Organizatorii au prezentat cu acest Numărul studenţilor: Sîntem mîndri de asta și recunoaștem În continuarea festivităţii, au ţinut prilej spicuiri din biografia lui Albert calitatea învăţămîntului din aceasta scurte discursuri foști și actuali bursieri Einstein și au vorbit despre contribuţia 1970-1971: 14.000 instituţie. Din istoria universităţii am dat Socrates și Erasmus, bursieri care acum acestuia în dezvoltarea știinţei. „Cred că 1983-1984: 5.500 colbul de pe cîteva exponate pentru a arăta predau la UAIC la diferite facultăţi. „Aș toată populaţia globului îl cunoaște pe 1988-1989: 4.500 tinerilor de astăzi că în prima universitate putea vorbi ore întregi despre experienţa marele fizician. Nu este de mirare, avînd din România au învăţat, timp de 145 de ani, mea la Universitatea Poitiers, dar vreau în vedere că acesta este omul de știinţă 2004-2005: 35.716 oameni care acum sînt recunoscuţi în doar să rezum discursul la un sfat pentru care a formulat teoria relativităţii, teorie istorie“, a declarat prof.univ.dr. Dumitru studenţi: Franţa oferă, pe lîngă care este valabilă și astăzi. Einstein este marcat împlinirea a 100 de ani de cînd a Oprea, rectorul UAIC. frumuseţi, un prag de cultură pe care geniul care a lăsat omenirii atît de multe fost formulată teoria relativităţii. nicăieri în lume nu-l veţi putea în domeniul fizicii și nu numai, încît orice Deschiderea oficială a Zilelor Veche colaborare cu dobîndi“, a declarat Carmen Pintilescu, am spune despre el ar fi de prisos. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ s-a Universităţile Francofone fostă doctorandă la Universitatea din Cuvintele au prea puţină valoare“, a încheiat cu un concert extraordinar al Poitiers și actual cancelar la Facultatea declarat profesorul Chaichian. Cvartetului de coarde Voces. După deschiderea oficiată de rectorul de Economie si Adminstrare a Tot în cadrul acestui simpozion au fost UAIC, Dumitru Oprea, au luat cuvîntul Afacerilor (FEAA). prezentate imagini din viaţa și activitatea Ana-Maria ALUPULUI lui Albert Einstein, fotografii din copilăria și adolescenţa fizicianului. Manifestarea a (Cuzanet)

1144 Revista rom=n\ AA SS TT RR AA pp ee nn tt rr uu {{ CC OO AA LL ||

Scoala B. P. Hasdeu - centru de resurse educationale pentru societate

Ancorata in programul de reforma, scoala noastra a pus in aplicare principiile care vizeaza descentralizarea, cresterea autonomiei si initiativei personale, premise necesare pregatirii profesionale de calitate. Conducerea scolii si colectivul de cadre didactice s-au preocupat permanent de cresterea calitatii procesului instructiv - educativ, centrarea educatiei pe elev, redefinirea calitatii si diversificarea activitatilor educative, diversificarea programelor de formare continua a personalului scolii, atragerea de sponsorizari si donatii pentru imbunatatirea bazei materiale a scolii, dezvoltarea unui sistem informational modern si eficient, colaborarea cu familia si comunitatea locala. Rezultatele obtinute de cadrele didactice si elevii nostrii ne dau dreptul sa consideram ca ne aflam in topul scolilor din judet cu performante deosebite (premii la olimpiade scolare, concursuri judetene si nationale, promovabilitate maxima la Testarea Nationala etc). Activitatea educativa si extracurriculara a fost conectata la calendarul manifestarilor judetene, nationale si internationale (Cenaclul Iulia Hasdeu, Cercul de Matematica „Florica T. Campan“, Ansamblul de cantece si dansuri „Stejarelul“, Clubul de sah „Stejarul“, programele „Comenius“, Cercul de arta plastica „N. Tonitza“). Consideram ca ne aflam pe un drum ascendent, ca performantele pot fi imbunatatite astfel incat scoala noastra sa ramana in galeria scolilor de prestigiu ale Iasiului. Director, Ionel NECHIFOR

Revista rom=n\ 1155 C M Y K ASTRA DESP|R}|M~NTUL

n fiecare an Asociaţiunea ASTRA prin lect. univ. dr. Polina Kiseolar și lect. univ. dr. în urmă, adus în Odesa Despărţămintele „Mihail Kogăl- Elena Golovanova, de la Catedra de Filologie, în timpul unui itinerar Îniceanu” Iași, al cărui președinte este precum și de alte cadre didactice și studenţi. folcloric dedicat săr- prof. Areta Moșu, și „August Treboniu Spectacolul a fost moderat de prof. bătorilor pascale al Laurian” Botoșani, condus de prof. Corneliu Eugenia Prodan, președintele Despărţă- Astrei ieșene, pentru a-l Filip, dă curs invitaţiilor primite de la mîntului ASTRA „Dumitru Furtună” înlocui pe cel dispărut, asociaţiile românilor ce trăiesc în jurul Dorohoi. Despărţămîntul „Mihail Kogăl- în condiţii misterioase, României, organizând itinerarii folclorice sub niceanu” Iași, prin reprezentantul său, a donat cu cîţiva ani în urmă. genericul ,,Se-nt`lnește dor cu dor”. cărţi (manuale școlare, cărţi de literatură De curînd s-au împlinit În data de 23 octombrie a.c., delegaţia română și dicţionare), totodată adresînd o 120 de ani de la aflarea Astrei ieșene, reprezentată de studentul invitaţie pentru 45 de studenţi de a veni în poetului Mihai Emi- Facultăţii de Filosofie a Universităţii ,,Al. I. ţară, prilej cu care vor vizita obiective nescu în Odesa, prilej Cuza” Iași, Cristian Bodnărescu, care a însoţit culturale din Iași și din Transilvania. Am cu care dezvelirea bus- ansamblul folcloric ,,Balada” din Botoșani și vizitat orașul, portul, unde am putut vedea, de tului ar fi fost așteptată taraful de muzică populară al Clubului elevilor cealaltă parte a Dunării, malul românesc, de toată suflarea ro- „Mugurelul” din Dorohoi, s-a deplasat pe apoi, îndreptîndu-ne spre impunătoarea mânească din regiune. traseul Galaţi-Reni (regiunea Odesa, Ucraina). catedrală ortodoxă, loc în care, an de an, Unul din cele mai Totul a fost posibil datorită înţelegerii și tinerii români se despart de cei dragi pentru a reușite spectacole s-a dat sprijinului primarului Botoșanilor, Cătălin veni la studii în România, cu regret am aflat aici, orchestra și soliștii Mugurel Flutur, și a directorului Teatrului că anul acesta, datorită amînării semnării ansamblului „Mihai Eminescu” Botoșani, Cosin Volin, protocolului dintre cele două părţi, tinerii nu „Mugurelul” al Clubului precum și a mai multor societăţi comerciale. au mai avut ocazia să trăiască aceste momente Centrul pentru Comunicare și Dezvolare „Pro Copiilor din Dorohoi, conduși de prof. Marcel În ceea ce privește transportul au fost emoţionante din viaţa lor. Europa” Reni, Asociaţia Ecologică „Ialpug” Dupu și dansatorii ansamblului „Balada”, făcute eforturi deosebite, ca și în luna martie Am ajuns cîteva ore mai tîrziu la Ismail) din Utconosovca, unde se găsește și un atrăgînd aplauzele invitaţilor prin splendida 2005, cînd ansamblul „Balada” a susţinut mai Utconosovca, unul din satele cu români muzeu cu obiecte legate de tradiţiile prezentare a obiceiurilor de iarnă din program. multe spectacole în raioanele Căușeni și gospodari și așezaţi, însoţiţi de Anatol meșteșugărești ale satului, au solicitat De la Odesa, orașul celor șapte porturi, cu o Strășeni, de data aceasta autocarul întorcîndu- Popescu, licenţiat al Facultăţii de Drept al deschiderea unui centru cultural românesc, istorie bine conservată, de parcă timpul ar fi stat în loc, al cărui impunător teatru ne amintește de Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iași, ne-am îndreptat spre raionul Tatarbunar. La Borisovca, unde își desfășoară În Ucraina gripa aviară se transmite activitatea asociaţia naţional-culturală a românilor ,,Valul lui Traian”, în frunte cu Nicolae Moșu, unde se sărbătorea hramul Cuvioasei Parascheva, pe stil vechi, am prin c`ntecul copiilor din Dorohoi susţinut la Casa de cultură, cu o sală plină, un spectacol emoţionant, special pentru toţi românii adunaţi la sărbătoare. În sală se afla primarul satului Bastanovca, Ludmila se dintr-un alt turneu, de la Galaţi, cu actorii Universităţii București. Aici, unde, în anii din care să protejeze identitatea etnică, culturală, Fiodorovna, care a adresat o invitaţie grupului Teatrului „Mihai Eminescu” la Botoșani, de urmă, am fost primiţi cu multă căldură, cu lingvistică și religioasă a minorităţii românești folcloric de a susţine un spectacol și în această unde a preluat întregul grup ca să se întoarcă, alte ansambluri românești, de data aceasta am din Ucraina. Pînă în prezent nu s-a primit un localitate, unde nu eram programaţi, spectacol din nou spre Galaţi, către vama Reni. La Casa întîmpinat o rezistenţă nefirească din partea răspuns favorabil din partea președintelui care s-a realizat. Borisovca este localitatea de Cultură din Botoșani era agitaţie mare, autorităţilor locale, care au motivat ilegalitatea Consiliului regional Odesa. unde, an de an, am fost primiţi cu braţele instrumente, costume, pașapoarte, vize etc. Cu susţinerii de spectacole pe același temei, deja În satul Babele, în 1997, Despărţămîntul deschise de românii care încă își păstrează cu toţii așteptam semnalul de plecare din partea invocat și la graniţă, al gripei aviare, deși „Mihail Kogălniceanu” Iași, împreună cu sfinţenie identitatea. Ecaterina Craveţ, directorului ansamblului „Balada”, Mihai Consulatul român ne-a informat din ţară că ansamblul „Plaiuri Moldovenești” a susţinut viceprimar al localităţii, ne-a primit Fediuc. Ne-ntrebam dacă și gripa aviară ne va avem aprobările necesare în vederea susţinerii un spectacol, cu ocazia înfiinţării românește, cu tradiţionalul ștergar, pîine și opri la graniţa cu Ucraina și cîte ore vom sta concertelor. Despărţămîntului ASTRA, „Gavril sare, care în fiecare an organizează și însoţește de data aceasta? În cele din urmă am ajuns la Spectacolul fusese aprobat, afișele puse și Musicescu”, care, deși avea peste 40 de grupurile de copii români din zonă la Tabăra graniţa cu Ucraina în dimineaţa zilei de 24 apoi tăiate, primăria interzicîndu-l, însă membri nu a reușit să desfășoare activităţi de Cultură și Civilizaţie „Acasă la noi” a octombrie. Dupa cîteva ore pentru românii din raion, motiv Asociaţiunii ASTRA. Biserica românească din de așteptare, vameșii pentru care am ţinut să revenim, dar localitate, păstorită de părintele Nicodim, a ucraineni ne-au trimis înapoi autorităţile locale, deși fuseseră primit în dar icoana Sfîntului Ștefan cel Mare acasă, invocînd motivul înștiinţate de susţinerea spectacolului din partea Despărţămîntului ASTRA Dorohoi. existenţei gripei aviare în folcloric din România, au interzis În apropiere se găsește o frumoasă mănăstire România, totuși muzica manifestarea pentru că nu exista o de maici bine întreţinută de cele 22 de copiilor din Dorohoi a invitaţie personală din partea măicuţe, de origine română, în interiorul învins impedimentele primarului localităţii și nu avea căreia se găsește un izvor tămăduitor care birocratice ale acestora. „informaţiile necesare” despre rolul atrage mii de credincioși. Mare bătaie de cap ne-a fiecărui membru al ansamblului. Ultimul spectacol l-am susţinut la dat această gripă prin toate Locuitorii satului, chiar dacă Bastanovca, atît pentru români cît și pentru localităţile pe unde am spectacolul nu s-a realizat, ne-au ucraineni, încheind cu succes itinerarul folcloric trecut… și altădată, la Herţa primit în casele lor, ca și în dăţile cu o horă moldovenească, pe acordurile unui sau la Cernăuţi am trecute, rămînînd cu multe amintiri octogenar acordeonist neobosit. Nu aceeași întîmpinat aceleași reacţii frumoase și cu speranţa primirii unei invitaţii personale din partea bucurie am putut să le-o dăruim locuitorilor din chiar și fără izbucnirea unei Satu-Nou Sărata, unde urma să ţinem un epidemii de gripă aviară. primarului. În drum spre Odesa, am trecut spectacol, care din motive birocratice, nu s-a mai Intrînd în raionul Reni, putut realiza, dar nu au fost uitaţi cu ocazia altor trecînd prin apropierea cu emoţie pe lîngă Cetatea Albă, un bastion românesc la vărsarea itinerarii pe care le-am înfăptuit în anii din urmă. satului Cartal (am fi dorit și Plecarea din Ucraina s-a realizat prin de această dată să revenim Nistrului în Marea Neagră, pe care, Tatarbunar, oraș unde ne-am luat rămas bun cu un nou spectacol așa cum am mai fost cu reprezentaţia noastră a avut loc în faţa unui din raţiuni obiective, nu am reușit să ansamblul „Călușul” în anii din urmă), ne-am public bun cunoscător al tradiţiilor românești, o vizităm. La Odesa am fost înt`mpinaţi de de la prietenii noștri în acorduri de fanfară, îndreptat spre Ismail, unde era programat un aici activînd, de mai mulţi ani, ansamblul reprezentanţii Consulatului român, Nicolae unde ne-am prins în joc ca fraţii, chiar în spectacol. folcloric „Dor basarabean”, condus de Anatol Ţoca și Marin Șegău, precum și de Vadim autogară... lacrimi, îmbrăţișări, flori, regrete, La prînz, după un drum lung și stresant, Popescu. Intelectualii și mai multe organizaţii Bacinschi, redactor al publicaţiei românilor amintiri... ne-am despărţit de cei dragi cu o am ajuns în oraș, la Universitatea Umanistă de regionale (Alianţa Creștin Democrată a din Ucraina, „Concordia”. În acest consulat se promisiune: de a ne reîntîlni și în 2006. Stat din Ismail (unde există două secţii cu Românilor din Ucraina, Asociaţia Naţional- află bustul poetului-naţional Mihai Eminescu, predare în limba română), întîmpinaţi fiind de Culturală „Valul lui Traian” Tatarbunar, donat de primăria orașului Botoșani cu trei ani Rep.

ongresul internaţional intitulat Guvernului român, care se pare că a uitat de treilea număr pe anul în curs al „Revistei înmînat la început s-a dovedit a fi un vis „Identitatea culturală a tuturor „proprii copii”. În acest sens, este de dorit o române”, publicaţia trimestrială a feeric, întrucît nu au fost respectate toate Cromânilor” ediţia a XIV s-a susţinere mai mare din partea oficialităţilor despărţămîntului ieșean, cît și alte publicaţii punctele. Cu toate acestea ne-am bucurat de desfășurat anul acesta la Timișoara în perioada române și o colaborarea mai strînsă din din Timișoara. priveliștile orașului modern și istoric, de 16-17 octombrie, avînd drept generic tematica: partea societăţilor culturale din ţară. Întîlnirea s-a desfășurat la „Casa cunoștinţele noi pe care le-am făcut și am „Cunoașterea drepturilor omului, ale cetăţeanului și minorităţilor, după Convenţia – Cadru și normele de drept internaţional”. Au fost vizaţi în prim plan românii din Congresul Internaţional „Identitatea Culturală afara graniţelor, în special acele comunităţi românești în care limba română, tradiţia obiceiurile și specificul românesc au rămas a tuturor românilor” ediţia XIV Timișoara încă foarte vii. Zone precum regiunea Odesa, sudul Basarabiei, Timocul sîrbesc, Timocul bulgăresc, cele din Bucovina și Bulgaria se Acestea au fost în prim plan Tineretului” din Timișoara, deși nu toţi cei fost încîntaţi de spectacolul susţinut de confruntă astăzi cu o adevărată criză a preocupările majorităţii participanţilor la invitaţi au dorit să ne onoreze cu prezenţa. ansamblul folcloric din Timocul sîrbesc și de identităţii românești, românii deveniţi astăzi congres. Au fost prezenţi oameni de cultură, Se vede că, din an în an, scade interesul costumele tradiţionale ale acestuia. minoritate nu mai au dreptul nici să studieze veritabili poeţi și scriitori, publiciști care pentru clauza comună: identitatea neamului În esenţă contează îndeosebi luările de propria limbă maternă în școli și să se continuă să scrie despre greul românului din și păstrarea vie a acesteia în inimile noastre. atitudine în problemele naţiunii noastre. Dacă oficieze slujba în biserici în limba română. În ţară și din afară. Despărţămîntul M. Un lucru este, însă, cert: avem din ce în ce anul acesta ele și-au diminuat intensitatea, să discuţiile purtate de reprezentanţii societăţilor Kogălniceanu, Iași a fost reprezentat doamna mai puţini reprezentanţi tineri, cei de vîrsta a sperăm că în anii următori va exista un nou neguvernamentale a fost adusă o altă președinte Areta Moșu, și studenţii Sidorov treia constituie majoritatea. În același timp, impuls, un nou suflu care va face ca inimile problemă importantă, faptul că legile statelor Vladimir și Ciobanu Margarita, membrii ai vîrsta este și o piedică pentru deplasare la românilor să bată în același ritm. în cauză favorizează foarte puţin minorităţile, organizaţiei de tineret Astra Iași, originari întîlnirile anuale la distanţe mari. iar acestea chiar dacă își continuă lupta, nu din Basarabia, dar care își fac studiile la Organizatorii timișoreni ne-au întîmpinat cu Ciobanu MARGARITA au o susţinere substanţială din partea Iași. Cu această ocazie a fost lansat și al mare căldură, dar programul care ne-a fost

1166 Revista rom=n\

C M Y K C M Y K „M. KOG|LNICEANU“ IA{I

zi ca oricare alta... Nimic nu Ohrid – perla culturală a anunţa vestea pe care urma să o Oprimesc... Plecarea în Macedoniei Macedonia alături de alţi doi profesori și patru elevi s-a datorat invitaţiei primite din După o scurtă oprire la Skopje, partea Despărţămîntului ASTRA „Mihail capitala Macedoniei, unde am participat la Kogălniceanu” Iaș,i care are o mai veche o sesiune de lucru a Parlamentului colaborare cu Asociatia Aromânilor din Copiilor din Macedonia, am mers apoi Macedonia. La început m-am bucurat să înspre sud, spre orașul și Lacul Ohrid. fiu eu cea aleasă ca însoţitor al delegaţiei Călătoria de aproximativ patru ore a trecut elevilor din Liceul „G. Ibrăileanu” pentru repede în compania gazdelor noastre de la a reprezenta România la Parlamentul Parlamentul Copiilor din Macedonia, iar Balcanic al Copiilor alături de alţi doi spre seară, oboseala și-a spus cuvîntul profesori. Apoi a început agitaţia specifică după multe zile de mers cu trenul. unei plecări: telefoane în Macedonia Ceea ce am văzut dimineaţa de la pentru invitaţie, obţinerea vizelor de la ferestra hotelului unde am fost cazaţi ne-a tăiat răsuflarea. Aburii dimineţii se ridicau Pagini dintr-o călătorie neașteptată prin

Locuitorii Ohridului spun cu mîndrie copiii români se confruntă cu probleme, dar, Macedonia că acesta este locul unde chiar și îngerii vin mai ales, că doresc să spună și celorlalţi în vacanţă. Și probabil că au dreptate pe despre ele în speranţa că vor fi rezolvate. Au undeva, avînd în vedere numeroasele urmat apoi luări de cuvînt ale copiilor din ambasada din Bucuresti, procurarea peste uriașul lac al Ohridului, al șaptelea biserici de aici. Cea mai veche mănăstire celelate ţări care au enunţat problemele biletelor de călătorie. ca adîncime din lume. Aici trăiesc slavă (Sfîntul Pantelimon) se află aici specifice lor și au căutat soluţii de A venit în sfîrșit și ziua plecării. Nu numeroase specii protejate și poate fi alături de cea mai impresionantă colecţie rezolvare: drogurile, pedofilia, prostituţia, știam foarte multe despre Macedonia și nici asemuit din acest punct de vedere doar cu de icoane în stil bizantin după cea din emigrarea, abuzurile, relaţia profesor-elev- nu credeam că voi fi foarte impresionată de lacul Baikal. Și încă ceva... Aţi mai văzut Moscova, de la Galeria Tretiakov. Toate părinţi, discriminarea. La toţi am remarcat ceva... Macedonia a avut o istorie vreodată un lac cu valuri? Acesta are, și acestea au făcut ca orașul și împrejurimile implicarea și dorinţa sinceră de a schimba zbuciumată, a fost măcinată de război și de aceea mai este numit și Marea cu apă sale să devină patrimoniu cultural și natural ceva. Nimeni nu era plictisit, iar entuziasmul mă așteptam la o ţară în reconstrucţie. dulce a Macedoniei. Am știut atunci că tot UNESCO încă din 1979. Supranumit se citea pe feţele celor aproximativ 100 de Avînd aceste așteptări, am fost uimită de efortul făcut de noi, profesori și elevi „Ierusalimul balcanic”, aici locuiesc copii prezenţi la Congres. În finalul fiecărei ceea ce am aflat și am văzut. deopotrivă, a meritat. împreună creștini ortodocși, catolici și cuvîntări erau aplauze, semn că discursul a musulmani dînd orașului un farmec aparte fost pe placul auditoriului. La sfîrșitul datorită multitudinii de culturi și civilizaţii. discuţiilor s-a elaborat Declaraţia O veche zicală spune că frumuseţea unor Congresului care a devenit actul de meleaguri nu poate fi umbrită decît de constituire al Parlamentului Balcanic al frumuseţea locuitorilor lor. Deși timpul pe Copiilor. Înîlnirea s-a încheiat cu o petrecere care l-am petrecut în oraș a fost extrem de în cadrul căreia copiii și-au pus în valoare scurt, am beneficiat de căldura, ospitali- talentul de dansatori sau de cîntăreţi. tatea și amabilitatea macedonenilor. În loc de final... Primul Congres pentru constituirea Parlamentului Pentru că orice sfîrșit este doar un început, a rămas ca noi, profesorii Balcanic al Copiilor participanţi la proiect: prof. socio-umane Oana Arnăutu și prof. engleză Geanina Vizitarea orașului a fost un moment Dănălache de la Liceul „G. Ibraileanu”, binevenit în programul nostru. Însă nu am cu ajutorul d-nei inspector de management uitat scopul pentru care eram acolo: Primul Veronica Lipșa și, bineînteles, cu sprijinul Congres pentru constituirea Parlamentului Asociatiei ASTRA, să-i sprijinim pe elevi Balcanic al Copiilor. Acesta s-a desfășurat în pentru constituirea Parlamentului Copiilor prezenţa delegaţiilor din mai multe ţări din Iași. Dorim ca de la tribuna acestui balcanice: Bulgaria, România, Albania, Parlament elevii din Iași să își exprime provincia Kosovo, Slovenia, Serbia, Bosnia ideile, să își spună problemele și să Herţegovina. Ca ţară invitată ni s-a părut încerce să își facă auzite glasurile. firesc să ne prezentăm; o scurtă introducere Sprijinul Inspectoratului Școlar este istorico-socio-geografică și descrierea necesar, iar ideea d-nei Inspector General costumului popular românesc. Aplauzele din Camelia Gavrilă de a invita și parlamentari partea participanţilor ne-au confirmat ieșeni la aceste întîlniri nu poate fi decît succesul prezentării. Ștefana Bursuc, benefică elevilor. Carmina Cazan, Oana Borlea, Paul Ghimpu Lupașcu au arătat celor prezenţi faptul că și Prof. Oana ARNĂUTU

ercul de Istorie „Gheorghe I. Ioan Cuza” Iași, cu sprijinul prof. Areta cursurilor. Astfel, pentru data de 23 decembrie. În acea seară membrii cercului Brătianu” aflat sub patronajul Moșu și al Inspectoratului Școlar Judeţean. noiembrie ei au invitat să conferenţieze au desfășurat o ședinţă publică, trei dintre C Despărţămîntului ASTRA Anul acesta confirmările de participare au pentru cerc și pentru ceilalţi studenţi ai membrii săi susţinînd comunicări. Ședinţa, „Mihail Kogălniceanu” și-a continuat anul sosit din centrele universitare Alba-Iulia, facultăţii două cadre universitare: prof. moderată de către conf. univ. dr. Petronel acesta activitatea axată în principal pe București, Cahul și Cluj; Universitatea univ. dr. Gabriel Bădărău (de la Facultatea Zahariuc, a fost deschisă de către prof. comunicări, conferinţe și dezbateri „Al. I. Cuza” a fost și ea reprezentată în de Istorie) și lect. univ. dr. Marius Bălan univ. dr. Ion Agrigoroaiei, invitat pentru a știinţifice. Astfel, în luna martie a acestui mod corespunzător. (de la Facultatea de Drept). Conferinţa a marca într-un scurt discurs, ziua naţională an, a fost lansată revista „Chronos”, an III, nr. 1 (4), conţinînd studii, prezentări și recenzii ale membrilor cercului. Lansarea s-a desfășurat în cadrul Activităţii ASTRA organizate la Palatul Culturii în data de 27 Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” martie cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu România. Bilanţ la sfîrșit de an. Activitatea știinţifică a membrilor cercului s-a reflectat în ședinţe publice. În data de 21 aprilie a avut loc o primă astfel de ședinţă pe anul 2005, moderată de către Deschiderea sesiunii a fost asigurată avut ca temă monarhia constituţională în a României, moment pe care nu am dorit prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, în care prin cuvîntul prodecanului Facultăţii de istoria României, iar dezbaterile au fost nici anul acesta să-l trecem cu vederea. trei dintre membri au susţinut comunicări, Istorie prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu. moderate de către prof. univ. dr. Ion Toate aceste activităţi, dar și iar alţi doi prezentări de cărţi. Numărul de participanţi la această ediţie a Toderașcu. interviuri, conferinţe și comunicări, Însă cea mai mare atenţie s-a îndreptat sesiunii a fost evident mai mare faţă de cel Așa cum era propus, sesiunea de doctorate, prezentări și opinii, din cadrul înspre cea de-a doua ediţie a sesiunii de din anul anterior, lucru care nu a putut comunicări din mai 2005 a condus la facultăţii de istorie sau avînd legătură cu comunicări cu tema „Repere Cultural- decît să bucure gazdele. Cercul „Brătianu” realizarea unui nou număr al revistei aceasta, au fost reflectate în numerele foii Istorice Europene”. Aceasta a fost intenţionează să organizeze în 2006 o a Cercului, „Chronos”, an III, nr. 2 (5), de informare „Cercul”, care își va organizată de către Cercul „Gheorghe I. treia ediţie a manifestării. număr rezervat în exclusivitate materialelor continua apariţia. Brătianu” în colaborare cu Facultatea de Membrii cercului și-au reluat prezentate în cadrul acelei activităţi. Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru activitatea în toamnă, odată cu reînceperea Lansarea s-a desfășurat în seara zilei de 8 Alexandru SUHAROSCHI

Revista rom=n\ 1177

C M Y K n zilele de 3-4 septembrie 2005 s- manifestărilor acestui centenar. Prof. univ. Balea Ionel și Eleonora Feștilă (Lunca Despărţămîntul năsăudean (adunările au desfășurat serbările dr. Pompei Cocean (Cluj-Napoca) și Ilvei), Nicolae Lupșan și Maria Suciu anuale din anii 1990-2004), alături de Î Centenarului Tiberiu Morariu, fiu academicianul Dumitru Protase au elogiat (Leșu), Simion Palagi (Feldru), Mircea experienţa și faptele altor despărţăminte, al Salvei, membru al Academiei Române activitatea de specialist, academician și Daroși (Nepos), Ștefan Bachiș (Rebra), pr. inclusiv cele din Maramureș. Volumul și membru al Astrei. Consiliul Local, astrist a savantului Tiberiu Morariu. Nicolae Hoha, Leon Mîti și Leon Catarig prezintă documentar adunările anuale ale Primăria Salva și Școala Generală Subprefectul Gh. Tuţă, olandeza Ellen (Rebrișoara), Ioan Ștefan și C-tin Catalano D. Năsăud al Astrei din Năsăud „Tiberiu Morariu” au organizat cu acest Oneke, studentul Ștefan Fulea (Cahul – R. (Coșbuc), pr. Dănuţ Părăscan și Domnica (1990,1999, 2001), Maieru (1991), prilej întîlnirea cu fiii satului și au găzduit Moldova), dir. Ioan Morariu și sculptorul Homei (Telciu), Gavrilă Rus și Gh. Ilovan Sîngeorz-Băi (1992,1996), Salva (1993), cea de-a XVI-a adunare anuală a Ilarion Voinea (Cluj-Napoca) au adus (Zagra), Cornel Urian (Cristeștii Zagra (1994), Ilva Mare și Măgura Ilvei Despărţămîntului năsăudean al fiecare, prinosul lor de recunoștinţă Ciceului), pr. Marius Avram (Monor), (1995), Rebrișoara (1997), Coșbuc Asociaţiunii culturale Astra. sălăoanilor și personalităţilor ce-i Ana Filip și Ioan Anghelini (Salva), Emil (1998), Feldru (2000), Beclean (2002) și Sîmbătă, încă de dimineaţă, localnicii reprezintă. Prof. Ioan Seni, președintele Nistor, I. Lăpușneanu, D-tru Mureșan, Cristeștii Ciceului (2003, 2004). Cartea se își primeau cu emoţii oaspeţii invitaţi. DNA, a etalat evenimentele de sărbătoare Vasile Moţ, Nicolae Bosbiciu, I. Talpoș, recomandă pentru fiecare bibliotecă Serbări astriste la Salva prilejuite de Centenarul TTIIBBEERRIIUU MMOORRAARRIIUU ((11990055--11998822))

Membrii Astrei, după un salut de prilejuite de-a lungul timpului de filiala Lucia Botean, Olga Lucuţa, Radu Sîrbu și personală sau comunală ori orășenească. complezenţă, își desfășurau ședinţa anuală Salva a Asociaţiunii Astra, oferind Ilie Filip (Năsăud). Prof. Ioan Seni a prezentat periodicele a Despărţămîntului în prezenţa membrilor diplome de merit din partea DNA celor În încheiere, președintele Asociaţiunii din ţară în care se fac referiri la activitatea astriști din Năsăud, Valea Ilvei, Anieș, care s-au întrebuinţat pentru reușita – prof. univ. dr Dumitru Acu felicita DNA astristă din ţinutul năsăudean: Revista Rebrișoara, Maieru, Salva etc., la care se sărbătorilor legate de centenar – primar, pentru reușitele sale și le dorea noilor română (Iași), Astra blăjeană (Blaj), adăugau delegaţi, cu mesaje directe sau viceprimar, dir. Școlii, conducerea Astrei aleși succese remarcabile în constelaţia Impact (Dej), Foaia poporului (Sibiu), indirecte din Cluj-Napoca – academician locale, preoţilor din comună, cadrelor filialelor ASTRA din ţară și din afara Almanahul VRR (Cluj-Napoca), Astra Dumitru Protase și dr. col. Vasile Tutula, didactice implicate în spectacolul artistic ţării. Insista pe organizarea activităţilor, arădeană (Arad), Tribuna Universităţii din Iași și Cahul (R. Moldova) – student și realizarea expoziţiei, instructorilor și evaluarea lor, efectul acestora la nivelul (Arad), Dacia (Brașov), Grai românesc Ștefan Fulea, Sibiu – prof. univ. dr. artiștilor prezenţi la Salva, oaspeţilor de cercurilor, secţiunilor și a fiecărui (Harghita Covasna), Gazeta de Miercurea Dumitru Acu, președintele Asociaţiunii peste hotare etc. membru. Să ne protejăm patrimoniul (Miercurea Sibiului), recomandînd și ASTRA, Baia Mare – prof. univ. dr. Curierul năsăudean și Plaiuri năsăudene Gheorghe Pop – președintele Astrei care apar în paginile periodicelor judeţene Maramureș, care, pe lîngă mesajul Răsunetul și Mesagerul de BN. Apoi, a încurajator adresat astriștilor năsăudeni, prezentat cîteva cărţi de mare utilitate și mai trimitea și 30 de cărţi cu titlul Astra importanţă pe piaţa informaţiei: Traian ieri și astăzi, vol. III, în care sînt cuprinse Pavelea, Societăţi culturale năsăudene. zeci de pagini referitoare la adunările și Varia (Năsăud)ș Al. Husar, Vremea de activităţile Despărţă-mîntului Năsăud al apoi (Iași); Veronica Oșorheian, Astrei, al intelectualilor de marcă din Mărturisiri (Alba Iulia); Ioana Precup, Năsăud, Maieru, Sîngeorz-Băi, Feldru, Orfanul (Deva); Romulus Berceni, Viaţa Ilva Mare, Rebrișoara, Coșbuc, Salva, la ţară. Chiochiș (Bistriţa); Liviu Cristeștii Ciceului, Telciu, Monor, Leșu, Pandele, Transilvania Terra Dacica Nepos etc. Astfel de mesaje au mai (Brașov); Actele Asociaţiunii; Proiectele transmis astriștii din Blaj, Bacău, Muzeului „Astra” (Sibiu); Mitică Chișinău, Beclean, Bistriţa și alţii din Pricopie, Spiritualitate, ieri și azi (Bacău), zona ţinutului năsăudean. cărţi în care astriștii năsăudeni pot găsi Adunarea anuală era deschisă prin aspecte literare, istorice și de strictă cuvîntul generos al prof. Ana Filip – informaţie oferite cu multă căldură și președinta Astrei locale și al primarului generozitate de autori, pot găsi exemple și Onul Gheorghe, satisfăcut de onoarea pe modele de implicare în acţiuni astriste. care i-o oferă membrii Astrei din zona Prezentarea cărţilor s-a făcut în Năsău-dului. Apoi, ordinea de zi s-a pauzele programului artistic prezentat de derulat conform programului anunţat: formaţiile artistice ale comunei Salva, Raportul anual – prof. Ioan Seni, formaţii de teatru, balet și folclor președinte DNA, Raportul financiar – evidenţiate pe plan judeţean, naţional și realizat de ec. Vica Istrate și prezentat de internaţional, avînd ca instructori pe Vasile Cleja; Raportul Comisiei de distinsele prof. Felicia Morariu și înv. cenzori – prof. Grigore Marţian. Au Doina Furcea. urmat discuţii, sugestii și propuneri care Programul de sîmbătă se încheia cu un au îmbogăţit proiectul de intenţii pe anul Au fost depuse la bustul naţional pentru a ne păstra identitatea în pelerinaj la Roata lui Tudoran, pe platoul 2006, alcătuit de prof. Radu Băeș, academicianului Tiberiu Morariu coroane procesul globalizării viitoare. Astra să Mocirla de la Salva, unde prof. Ana Filip secretarul DNA, după cum urmează: și jerbe de flori din partea CL, a strălucească prin altruism. a prezentat desfășurarea revoltei realizarea unui periodic propriu – Astra Primăriei, a deputaţilor judeţeni, a Școlii La sesiunea știinţifică dedicată grănicerilor năsăudeni din mai-noiembrie năsăudeană; anivesări – Grigore C. Generale, a Bisericilor din comună și a academicianului geograf Tiberiu Morariu 1763 și supliciul la care au fost supuși Moisil, Gherasim Domide, Artemiu Astrei Beclean. Un moment artistic al participau cu teme interesante eroii năsăudeni. Încheia cu darul făcut Publiu Alexi, Ioan Barna, Ioan Marian, copiilor școlari și preșcolari încheia prof.univ.dr. Pompei Cocean, decanul sălăoanilor de către ilustrul Teodor Tanco Sever Pop, Florian Porcius, George manifestările de la monument după care a Facultăţii de Geografie Cluj-Napoca, din Cluj-Napoca, în 1993, la 230 de ani Coșbuc, Andrei Mureșanu etc; continuat adunarea anuală a DNA și prof.univ.dr. Grigore Posea și soţia sa de de la supliciu: Troiţa lui Tanasă Tudoran. comemorări – Constantin Moisil, Emil sesiunea de comunicări dedicată la Universitatea București, profesorii Seara, fiii satului se delectau în bogatul Domide, Macedon Linul, Valeriu Seni, geografului Tiberiu Morariu. universitari clujeni – Ioan Mac, V. program – Balul brotacilor, bal întreţinut Iustin Ilieșiu, Grigore Moisil, Emil Ultimul punct al adunării a fost Gîrbacea, W. Schreiber, V. Surdeanu, prin cîntece de voie bună de către solista Precup, Solomon Haliţă etc; cinstirea alegerea noilor organisme de conducere Ironim Marţian, iar din zona Năsăudului – de muzică populară Oniţa Ciuta sărbătorilor naţionale – 1 Decembrie, 9 ale DNA, punct girat de președintele prof. I. Morar și dr. Gheorghe Pleș, (Rebrișoara) și alte formaţii de muzică Mai, Ziua Europei, Ziua Eroilor, Ziua Asociaţiunii, prof. univ. dr. Dumitru Acu. colaboratori la volumul Tiberiu Morariu ușoară din judeţ. Tricolorului și Imnului Naţional etc; Președinte a fost reales prof. Ioan Seni de Magistrul Școlii geografice clujene, Programul de duminică – 4 septembrie continuarea Concursului interdisciplinar la Colegiul Naţional „G. Coșbuc”. În Editura „Presa Universitară Clujeană”, continua cu participarea la Liturghie în „Dr. Paul Tanco”; diverse acţiuni Biroul DNA au fost aleși ca 2003, p. 8-16. bisericile din comună (ortodoxă și greco- ecologice; păstrarea și valorificarea vicepreședinţi: înv. Ioan Mititean (relaţii În după masa zilei de 3 septembrie, în catolică), inclusiv la Mănăstirea „Izvorul patrimoniului cultural, folcloric; crearea externe, monitorizări), medicul Gh. sala arhiplină a Căminului Cultural au fost tămăduirii”. După masă, la Căminul unui cerc filatelic în cadrul Cercului Astra Traian Dascăl (cultul eroilor, aniversări, lansate mai multe cărţi. În primul rînd Cultural, programul artistic derulat în „Virgil Șotropa”, înfiinţarea cercurilor comemorări, sesiuni știinţifice) și Salva – repere monografice, volum cinstea fiilor satului a fost o împletire între Astra de la Telciu, Bichigiu, Romului etc; dirigintele O.P. Năsăud – Valer Petrehuș realizat sub îndrumarea profesorilor Ana spectacolul oferit de localnici – „Păunașii antrenarea astriștilor la realizarea (activitatea în cercurile DNA); ca Filip și Ioan Morariu de către un colectiv Salvei” și reprezentările făcute de artiștii monografiilor din zonă… Toate secretari: prof. Radu Băeș (organizare și de intelectuali ai satului: D. Piciu, G. invitaţi, ei înșiși fii ai satului: Dinu documentele și propunerile făcute au fost prognoză), ec. Vica Istrate (sector Iacob, V. Catone, G. Pop, A. Filip, I. Tănase, Sînziana Hrișman Aldea, Ana aprobate în unanimitate. financiar) și Vasile Cleja (arhivă și Morariu, F. Morariu, R. Fetti, V. Puica, Strîmturean, la care a mai colaborat și Discuţiile s-au întrerupt la orele 10 corespondenţă); ca președinţi de I. Hirșam, V. Hirșam și I. Ceuca și apărut Oniţa Ciuta. Celebre rămîn și cînd s-a procedat la dezvelirea bustului secţiuni: prof. Traian Pavelea – la Editura „G. Coșbuc” Bistriţa. interpretările Domnicăi Pop (72 ani) care a TIBERIU MORARIU S.Literară; dr. Gheorghe Pleș – S. Profesoara Ana Filip a insistat pe recitat din vremea copilăriei sale poezia Un sobor de preoţi – ortodocși: D-tru Știinţifică; prof. Ioan Radu Nistor – S. aspectele istorice dragi sălăoanilor și bine Limba mea – limba română și a d-nei prof. Morariu, Teofil Roman, Ștefan Paramon, Istorică; prof. Sever Ursa – S. valorificate cu prilejul revederii cu fiii Ana Filip – cu un repertoriu de romanţe și Ștefan Roș, Ilie Furcea, Nifon Odobescu Etnografică; pr. Protopop Ioan Dâmbu – satului. cîntece dragi din patrimoniul naţional. și greco-catolic – Login Ceuca a oficiat un S. Bisericească; prof. Romulus Berceni – Prof. Traian Pavelea a prezentat cartea Prezentatoarea Luminiţa Cuceu, alături de Te Deum oportun evenimentului și benefic S. Ecologică; înv. Luminiţa Cuceu – S. Istoria Poștei Năsăudene, autori trei prof. Ana Filip, a animat întregul program pentru unitatea bisericilor surori. Tineret; prof. Pavelea Dănuţ, inspector astriști: Radu Băeș, Valer Petrehuș și Ioan prin etalarea succeselor obţinute de artiștii Dezvelirea a operat-o primarul comunei – școlar – S. Școlară; Daniel Lehaci, Seni, insistînd pe caracterul documentar al din scenă, atît în ţară, cît și în afara ei. ing. Gheorghe Onul care și-a salutat cu licean, cls. a XI-a E, CN „G. Coșbuc” – acesteia, pe forma accesibilă și atractivă Într-o atmosferă de profund respect și căldură oaspeţii, oferind acestora date S. Liceeni și Studenţi. În Comitetul DNA de redactare și etalare a evenimentelor recunoștinţă, oaspeţii își luau rămas bun despre însemnătatea evenimentului. Prof. au mai fost aleși: Icu Crăciun (Maieru), poștale din ţinutul năsăudean. de la oficialii comunei și reprezentanţii Ana Filip, președinta Cercului Astra Cărbune Titus (Anieș), Leon Cîrdan și Ilie Prof. Sever Ursa a prezentat cartea Astrei locale… Salva, a etalat aspectele principale din Bosancu (Sîngeorz-Băi), Mare Ilie (Ilva ASTRA – ieri și azi, vol III, autori istoricul comunei și conţinutul volumului Mică), Ioan Coruţiu (Poiana Ilvei), Maria prof.univ.dr. Gheorghe Pop și drd. Teodor Prof. Ioan SENI, Salva – repere monografice, elogiind Ruști (Măgura Ilvei), Berengea Pavel, Ardelean, ambii din Baia Mare, volum în Colegiul N. „G. Coșbuc“ Năsăud, efortul intelectualilor sălăoani în reușita Candale Ștefan și Șt. Sas (Ilva Mare), care sînt etalate reușitele astriste din președinte DNA

1188 Revista rom=n\ cultivării pămîntului, dar ajunseseră într-o nainte de toate, trebuie să-mi lume industrială. amintesc o întîmplare din trecut. Din această cauză Dumitru a decis să se Î Emoţia care mă stăpînește este din- întoarcă în satul natal din Bucovina, tre cele mai puternice și mulţumesc tuturor Zaharești. Între timp s-au întîmplat multe. S- acelora care o vor lua așa cum este, o sim- a căsătorit și a avut copii. În 1917, fratele lui plă poveste. Profit de această ocazie să-i mai mare Ion a fost ucis la Cireșoaia, în invit pe toţi cei care cunosc mai multe amă- bătălia de la Oituz, iar tatăl lor, ajuns la o nunte sau întîmplări despre străbunicii vîrstă înaintată, s-ar fi bucurat foarte mult ca noștri, despre fondatori sau despre primii fiii săi să se întoarcă acasă. Și-a făcut baga- emigranţi, să-mi scrie. jele, și-a luat soţia și copiii, și-a luat rămas- Unchiul meu, Dumitru Grămadă, s-a bun de la fratele său Alexandru și a plecat din stabilit în Ville St. Pierre, o mică suburbie Montreal spre România. Era în anul 1920.

Mario GRĂMADĂ: Românii din Canada. Începuturile (II) din sud-estul insulei Montreal, la fel ca Alexandru a rămas în Montreal doar cu mulţi alţi imigranţi români. Familiile care un văr, Gheorghe Gaspar, și s-a hotărît să-și ajunseseră în Canada cu cîţiva ani sau săp- facă un rost aici. S-a însurat cu Carolina tămîni înainte îi ajutau pe noii imigranţi să Zalonschi și au avut o fiică, Paraschiva, care găsească unde să locuiască, unde să mănînce locuiește în Suceava (Sf. Ilie) cu fiica ei și să găsească un teren pe care să-l lucreze. Felicia. Despre Carolina nu se știe prea Nu se poate vorbi de un prim val de emi- multe în familia noastră. Doar că într-o granţi români în Canada. Între 1918-1939 noapte a decis să se întoarcă în România. A procesul de emigrare a fost constant. În fapt, plecat și a luat-o pe Paraschiva cu ea. După se poate spune că în 1931 în Canada erau o vreme și după divorţ, Alexandru s-a aproximativ 30.000 de suflete. recăsătorit, în 1927, cu Frozina Kinetzky, Erau familii, multe dintre ele provenind aceasta devenindu-mi bunică. din Bucovina, numite Olar, Panciuc, Frozina emigrase din Cernăuţi prin Teleagă, Grămadă, Gașpar, Pop, Iacoban și 1917, unde spunea că era sărăcie și o viaţă Fărtăiș (ca să amintim doar cîteva), care s- grea. Povestea că în copilărie a trebuit să au alăturat celorlalţi români deja instalaţi în fugă de acasă din cauza cazacilor care jurul Montrealului, formînd o comunitate invadaseră orașul, intrînd în case călare și prosperă care există și astăzi. înfricoșîndu-i pe toţi. Frozina venise la Cînd bunicul meu, Alexandru, a sosit în Montreal împreună cu tatăl ei, Grigore, și cu Montreal, în 1910, s-a stabilit imediat în fratele ei, Filip. Mama ei, Varvara Hertz, a locuinţa fratelui său și cu ajutorul acestuia rămas la Cernăuţi, iar Frozina nu a mai și-a găsit un loc de muncă la o fabrică de văzut-o timp de 55 de ani. vagoane din preajmă. A găsit foarte mulţi Criza economică globală din perioada români care lucrau în acele ateliere împre- 1929-1933 a restricţionat acceptarea de către ună cu mulţi alţi emigranţi din toată lumea: Canada de noi emigranţi și, în consecinţă, unguri, chinezi, ruși, polonezi… dar și pînă la sfîrșitul celui de-al Doilea Război canadieni francezi. S-au legat prietenii pe Mondial, numărul românilor din Canada a viaţă, acești noi emigranţi rămînînd să scăzut la 25.000 la începutul anilor 1940. lucreze acolo toată viaţa. Familia Grămadă, avînd acum copii (Ion În următorii zece ani, Dumitru și – John, tatăl meu, Rachel și Varvara), madă, Stănuţ și Cucu, pentru a menţiona Totuși s-au realizat multe lucruri. S-a con- Alexandru au trebuit să facă faţă muncii împreună cu românii din Montreal a contin- doar pe cîţiva dintre ei. struit o biserică cu o un spaţiu închiriat la grele și provocărilor sociale și culturale ale uat să se dezvolte. Mare parte din activitatea colţul străzii Iberville. Acesta va deveni noii lor vieţi canadiene. Să nu mai amintim ei socială s-a desfășurat în jurul Bisericii St. Românii rămîn români și multe întîlniri ale comitetului bisericesc deveneau prob- locul de desfășurare a majorităţii nunţilor, de Primul Război Mondial și de con- Mary’Annunciation (Buna Vestire), constru- meselor bisericești și activităţilor sociale secinţele sale. La toate acestea se adăuga și ită pe strada lui Rachel în Montreal. Părin- leme arzătoare. Fiecare avea o părere și voia faptul că, în momentul în care au ajuns aici, tele G. Morariu a fost primul preot al aces- să fie auzită. Fiecare avea temperament. mulţi ani de acum încolo. ei nu aveau nici o educaţie, aveau doar tei biserici, care aduna membri din familiile După cîte am văzut, se pare că discuţiile în (Va urma) cunoștinţe în domeniul creșterii oilor și al Tănase, Cășvănean, Ursachi, Cătărău, Gră- contradictoriu au fost inventate de români. (Traducere de Camelia BOCA)

Comitetul Central al ASTREI pînă în 1910, crearea unui fond de teatru român. în această funcţie pînă în 1910, cînd a fost cînd a fost ales episcop de Caransebeș, dar Miron Cristea a deţinut și funcţia de ales episcop de Caransebeș. activitatea sa în cadrul ASTREI n-a încetat secretar al secţiunii istorice a ASTREI. Cînd În anul 1907, numărul astriștilor nici după înscăunarea sa ca arhiereu. s-a ivit necesitatea elaborării unui plan pentru îndrumaţi de Elie Miron Cristea, în calitate Miron Cristea lansa un apel către amenajarea unui muzeu istoric și etnografic, de director al despărţămîntului, s-a ridicat la intelectualitatea satelor în vederea culegerii cu aceasta s-a însărcinat chiar el, căci de mai 237, despărţămîntul cuprinzînd 40 de MMIIRROONN CCRRIISSTTEEAA Illustru collaborator all ASTREI

de proverbe, răspîndite în toată Transilvania. multă vreme manifesta un interes deosebit comune, cu 3 agenturi, 5 biblioteci. Personal, Roadele acestui efort au fost publicate de pentru punerea în valoare a mărturiilor Elie Miron Cristea a ţinut numeroase Elie Miron Cristea într-un volum apărut în istoriei și a personalităţilor culturii noastre prelegeri, fiind un mare orator. Mulţi tineri naţionale, precum și a eroilor neamului. anul 1901 la Sibiu, intitulat Proverbe, au fost îndrumaţi, susţinuţi material și ajutaţi maxime, asemănări și idiotisme. În aceasta Fusese văzut în multe rînduri umblînd pe urmele moţilor Horea sau Avram Iancu. de Elie Miron Cristea. Fiind ales episcop la carte, chiar el spunea că este un «izvor de Caransebeș, Elie Miron Cristea va fi nevoit înţelepciune pentru viaţă, o comoară de Ca urmare a participării intense și active a lui Elie Miron Cristea la aceste manifestări să-și depună demisia din Comitetul Central al poveţe, cari le vor face servicii de bunii și ASTREI și va pleca din Sibiu. probaţi călăuzitori în acţiunile vieţii, de altă ale ASTREI, el a primit Ordinul «Coroana parte va servi multora de un izvor bogat României», oferit de Regele Carol I. pentru a cunoaște trecutul poporului, Ales ca director al despărţămîntului Pr. prof. Florin BENGEAN caracterul lui și modul lui de gîndire». ASTRA Sibiu, la 12 martie 1905, rămîne Tîrgu Mureș O altă preocupare a lui Elie Miron lie Miron Cristea nu putea lipsi Cristea a fost aceea de promovare a din marea pleiada a iluștrilor învăţămîntului prin intermediul ASTREI, E reprezentanţi ai ASTREI. A luat în cadrul Școlii civile de fete. Sigur că Precizare parte la toate mișcările ce aveau ca scop Miron Cristea avea în vedere faptul că cea progresul și ridicarea poporului prin dintîi școala de promovare a limbii române cultură, acordînd sprijinul său moral și și a cugetului românesc era familia. Școala În numarul precedent al revistei noastre s-au strecurat mai multe material tuturor instituţiilor, societăţilor civilă de fete a avut pentru ASTRA un rol greseli, „tipografice“, dar si de alta natura. Redactia cere iertare culturale și sociale. A devenit un membru deosebit în promovarea culturii românești atît autorilor textelor, cît si cititorilor. Precizam ca autorul foarte activ al ASTREI, din octombrie în Transilvania, inclusiv în zona Topliţei. studiului Mircesti (Iasi) - reper istoric si cultural (550 de ani de 1896, și membru în Comitetul A luptat pentru înfiinţarea unui teatru la atestarea documentara) este prof. Laura Bejenaru Despărţămîntului Sibiu din 1905, director românesc, a participat din partea ASTREI al despărţămîntului, respectiv membru în la adunarea generală a Societăţii pentru

Revista rom=n\ 1199 e Eminescu, prin tot prestigioasa colecţie „Emi- de pe șoseaua și calea ferată ce are el peren și nesciana”. SEINI – SATU MARE. P valoros, noi – sau cei Prin urmare, despre ce este Tranșeele de apărare – avea mai mulţi dintre noi – îl purtăm vorba? să spună ulterior generalului în suflet, în bronzul nepieritor În frămîntatul an 1939, cînd PION - erau astfel dublate de al permanentei noastre aduceri primejdii crescînde ameninţau „cea mai strașnică fortificaţie aminte. Exteriorizînd acest România, divizia 20 infanterie ce puteam ridica acolo”, sentiment, există și numeroase comandată de generalul Geor- reprezentată de numele lui Un monument viu pentru eternitatea eminesciană

busturi ale lui Eminescu la gescu Pavel Ioan (zis Pion), a Eminescu „scris” cu brazi Constanţa, Mangalia, Her- fost detașată de la Tg. Mureș, veșnic verzi. Mi se pare culane, București, Oradea, unde-și avea sediul, la Seini, să semnificativ să reamintesc că în Timișoara. Dar nicăieri în ţară apere Poarta Someșului. (Seini, același an – 1939 – Per- nu există un monument viu, notez în treacăt, este un oraș pessicius inaugura un alt precum cel de la Seini-Ma- așezat la poalele cetăţii ZYNIR „edificiu”: publicarea mo- ramureș. De acest subiect mă și este atestat din 1334). Cum numentalei ediţii Eminescu. voi ocupa în cele ce urmează, în anul 1939 se împlineau 50 de ... Iar brazii de pe dealul așa cum am făcut-o și în ani de la moartea poetului, Comja continuă să ne șoptească comunicarea prezentată în generalul-comandant a luat tainic, fără încetare, rînd pe septembrie 2004 la Dej, cu iniţiativa ca – paralel cu rînd, poeziile O, rămîi, De ce prilejul celei de a 100-a activităţile defensive ale nu-mi vii?, De cîte ori, Adunări Generale a ASTREI. diviziei – să „scrie” cuvîntul iubito..., Dorinţa, Departe sînt Am pentru aceasta și un motiv EMINESCU sădind 10.000 de de tine și încă altele. sau, mai exact, un cumul de molizi pe dealul Comja, situat Treceţi, vă rog, pe la dealul motive cu caracter mai general. la 650 metri altitudine. În acest Comja – pe care eu îl văd zilnic Consider că este util ca acest scop a fost îngrădit un teren de pe geamul casei mele – să fapt să fie cunoscut de un cerc 125m lungime și 32 m lăţime, admiraţi un unicat eminescian! mai larg de persoane, care să se respectiv o suprafaţă de 4.000 adauge participanţilor „în m2. Cuvîntul EMINESCU a direct” de la Dej. Apoi, după fost „scris” astfel încît fiecare Elisabeta cum se știe, Iașul este sediul literă avea o lungime de 24 m și frumoasei iniţiative a „deniilor o lăţime de 8 m. KIRCHMAJER-DONCA eminesciene”. Și, în fine, tot În felul acesta el putea – și Președinte al ASTREI – acolo se publică de mult poate – să fie citit cu ușurinţă Seini, Maramure[

iecare închidem în suflet evident, nici nu le mai practicăm. iar cele patru sau cinci ore pe lumea fantastică a copilăriei Poate un motiv al acestei stări de fapt săptămînă se dovedesc insuficiente F populată de personaje de este părăsirea spaţiului rural și pentru a-i apropia pe copii de textul basm. Împreună cu Ileana – Co- cantonarea în urban. Deodată satul literar. Literatura nu înseamnă sînzeana și Făt-Frumos am pășit în este resimţit ca un handicap de care memorarea unor comentarii dictate, ci universul școlii și tot alături de ei am trebuie să ne lepădăm. Ne rușinăm de plăcerea lecturii, a descifrării trecut într-a V-a, noi și multe alte tradiţiile și de obiceiurile noastre. Ce sensurilor ascunse. Și una din cele mai generaţii. Unul din primele texte ale rost are să mai căutăm în cultura mari bucurii ale profesorului de clasei a V-a este Aleodor Împărat, noastră populară prilejuri de română este atunci cînd elevii săi au Prîslea cel voinic și merele de aur sau sărbătoare cînd putem adopta foarte învăţat să citească. alt basm, în funcţie de manualul ușor și comod sărbători străine? Sf. Între literatura cultă și cea populară alternativ adoptat. Prin literatură se Valentin în loc de Dragobete, nu se poate trasa o linie clară de deschide o poartă între spaţiul familiar Halloween în loc de Noaptea Sf. demarcaţie, deoarece folclorul a fost și și cel străin, comunicare ce este absolut Andrei și exemplele pot continua. este încă o sursă fertilă de inspiraţie necesară. Să nu uităm că, pentru elevi, Problema integrării României în pentru scriitori. Literatura cultă nu poate trecerea dintr-a IV-a într-a V-a spaţiul european este o suferinţă veche fi receptată în lipsa analizei creaţiilor NNOOII ȘȘII FFOOLLCCLLOORRUULL

înseamnă ruptura de figura unică a pentru care s-au încercat numeroase colective, iar acestea nu vor fi înţelese învăţătorului. Acum trebuie să se leacuri. S-a recomandat în principal fără cunoașterea și explicitarea tradiţiilor obișnuiască cu profesorii, deci cu imitaţia culturilor vest-europene străvechi. fragmentarea autorităţii didactice. În considerate superioare. Dar imitaţia În școala românească accentul se acest context, basmul pare a fi o atrage după sine negarea specificului pune încă pe acumularea de cunoștinţe, modalitate ce înlesnește trecerea. naţional și are ca rezultat o cultură în ciuda programelor revizuite. Nu Elevului ce i se cere să recepteze mai metisă. Nu putem intra în circuitul trebuie să pierdem din vedere că în multe informaţii, i se oferă totuși o politic european fără o identitate școală creăm oameni, le modelăm și compensaţie – cufundarea în lumea de culturală bine definită. Trebuie să ne îmbogăţim atît inteligenţa, cît și vis a basmului. Iar în clasele următoare cunoaștem înaintașii și legile nescrise sensibilitatea. Iar în acest delicat va fi păstrat contactul cu literatura ce le guvernau existenţa. Evident că nu proces rolul principal îl joacă populară prin balade și doine. propunem înlocuirea adidașilor cu cunoșterea și aprecierea tezaurului Toţi ascundem în tainiţa inimii o opinci ori a blue-jeans-ilor cu iţari, ci nostru cultural. De aceea considerăm fărîmă din copilul care am fost, din întoarcerea spre folclorul românesc și că familiarizarea elevilor cu folclorul acea făptură care citea cu încîntare înţelegerea lui. românesc este absolut necesară, ca despre lumea miraculoasă a zînelor și Educaţia pentru valori este un etapă esenţială a devenirii lor a zmeilor. Și cum a citi înseamnă a te proces anevoios ale cărui baze se pun spirituale. Și poate se impune implica, toţi am fost pe rînd actori în școală încă din clasele mici. Elevul introducerea în programa școlară a imaginari. Dar trăim într-o societate nu are nevoie doar de materii de studiu unor ore speciale de studiu a din ce în ce mai grăbită, în care nu ne care îi solicită exclusiv capacităţile de mitologiei române, domeniu atît de mai oprim să descifrăm semnele receptare, ci și de ore de educaţie fascinant în complexitatea sa. arhaice ce ne înconjoară. Nu ne mai sufletească. Și poate că acesta este în cunoaștem obiceiurile străvechi și, principal rolul profesorului de română, Ursache OTILIA

2200 Revista rom=n\ POESIS ... POESIS ... POESIS ... POESIS ... POESIS ... POESIS CONSTANTINCONSTANTIN HREHORHREHOR

profesorul de istorie duminici absente contemporană nimeni aici nu vorbește despre soartă, sîngele în aripa albă pîinea-i virgină, vinul aproape de mausoleu ca dantela Prinţesei, împotriva curentului sturm und drang strălucitor ca armura viperei împotriva ostentativei locomotive cu abur împotriva sticluţei cu probă de leucemie. amprentele pruncilor vesele pîlpîie pe nemărginirea de var sparg zidurile troiei ghiulele de păpădie cînd se schimbă paznicii fortului din tobe ies muzicanţii și rîsul lor în litere perisabile sufletul lor năruie ierihonul. descompus tremură deasupra. pe coapsa ta cu fermoarul rupt platoșa-și clatină un gîndac de bucătărie norii Data nașterii: 18 august 1953 ori veteranul despre care enciclopedia în sinod ecumenic, „Constantin Hrehor va continua să-și spune că în raniţă patria i-a pus sub cometă scribul, Locul nașterii: Suceviţa, geometrizeze trăirile, să și le reducă cu o toate onorurile? în călătorie numele Tău judeţul Suceava hieratică parcimonie la suma cîtorva cuvinte mii de mile… tăioase sau – după cum în mod cu totul subiectiv pe mosorul nopţii Studii: Școala generală, în prevăd – se va îndrepta spre o poezie dezlănată primejdia, iulie 2005 Suceviţa; Școala dezlănţuită, amintind de zăgazurile ridicate în auzi profesională, în Suceava; calea unor ape bogate.” Mircea Ciobanu, 1988 în triumfător marș globulele roșii iarba închide sfera Liceul „Eudoxiu cum pe cele albe le supun „Scrisului lui Constantin Hrehor îi este Hurmuzachi”, Rădăuţi, curs proprie următoarea constantă: imagini izolate, încălcînd orice alianţă? între două singurătăţi seral, absolvit în 1972; de o frumuseţe frapantă, strălucesc atît de ca pluta între foamea de dedesubt Facultatea de Teologie puternic, încît nu fuzionează cu restul poemului, ne-am pierdut și de asupra „Andrei Șaguna”, Sibiu; neam pierdut. se rup de el [...] Atunci ele devin organisme cîtă slavă în pîntecele Ei! hirotonit în 1982; independente care respiră și se hrănesc cu mirat între sfeșnicele de gheaţă și emoţia noastră. Alteori, la o distanţă de două- pieile stelelor sperioase stau pe gînduri Preot paroh, din mai 1982, în trei versuri comune, două imagini de neegalat își ţara făgăduinţei comuna Grănicești, judeţul aruncă una alteia văpăi lunare [...] O asemenea :Singurătatea e singurul urmaș Suceava; profesor de conștiinţă artistică refuză sensibilitatea comună, care ne moștenește pentru totdeauna. rupe urzeala de linii de forţă a inerţiei. [...] Este tună, tună teologie și literatură la bolovani, diamante, cranii celebre, sfere și inovator de clasă.” George Onica, 1988 16 iulie 2005 Seminarul Teologic marfarele troznind aproape de cer „Mitropolitul Dosoftei” din „Un om de cultură generos și iluminat, care gata, Suceava (1992-1996); contribuie discret, dar eficient la salvarea spirituală sfîrșește-se lumea! se adeveresc toate a semenilor săi într-un moment istoric de ne vor lua faraonii Debut, cu versuri și grafică, în primejdioasă confuzie. Poezia lui Constantin ne vor lua piramidele pe deasupra burgului leneș vor pluti revista „Dialog” (Iași) în Hrehor, departe de a fi un mijloc de exprimare olandezi zburători, zeppeline, orchestrele «printre altele», folosit de un cărturar, se remarcă, templele, muzeele cu morţi 1979; universităţile cu academicieni mucegăiţi aniversărilor oranj dimpotrivă, printr-o mare gravitate, prin se închid ferestrele, cuștile cu sentimentul pe care îl transmite cititorului că teatrele absurde Debut editorial în volumul caii de rasă, vapoarele internaţionale fluturi patrioţi, heliopterele prizoniere autorul este angajat existenţial în actul scrisului. zbîrnăie în pînzele vigilent întinse între colectiv Prier, Cartea Totodată, această poezie reușește, în momentele ei ne vor lua prostituatele, copiii teribili, românească, 1988; de maximă tensiune, să deschidă, fulgurant, o statuile hypnotice punctele cardinale perspectivă metafizică asupra lumii înconjurătoare, sarcofagele cu martiri, grădinile semiramidice furtună – în măști de oţel orizontului i se Membru al Uniunii Scriitorilor perspectivă a cărei nostalgie o purtăm cu noi multă farurile alexandrine, zeii olimpi, din România din 1992; vreme după încheierea lecturii, ca și cum am fi contrage profilul numai pe noi nu ne vor lua norul laudă amnezia calului alb avut un vis tulburător și n-am reuși să ni-l amintim ziceau cîrtiţele, nici pe noi Prezent cu lucrări grafice în exact.” Alex. Ștefănescu, 1994 ziceau cei din chit, nici pe mine tare ești frumoasă în tristeţe, peste 20 de expoziţii; „Lirica sa pendulează între geografia săracă a zicea măgarul pe care șezuse Iisus uite pe scenă cîte ghilotine s-au adus realului și splendoarea unui Eden unde moartea- nici pe noi ziceau cei cu gurile pline pentru acest adevăr simplu! Volume publicate: Tîrziu învierea e metafora tutelară. [...] Poezia lui de gunoaie pe strada drapelelor înclinat, București, 1991; Constantin Hrehor nu-și extrage seva atît din tricolore… 01.08.2005 Ninsori providenţiale, morala creștină, din miturile biblice, cît mai Suceava, Ed. Licurici, degrabă din sunetul lirei «păgînului» Amphion. De august 2005 1994; Păstorul viziunilor, aici, varietatea registrului poetic, incluzînd, printre după postmodernism notele cele mai percutante, un erotism difuz, calm, vine antichitatea Suceava, Euroland, 1996; nu lipsit de voluptate, adunat în poezii pur și nisan Pseudonimele îngerilor, Botoșani, Ed. Axa, 1999; simplu frumoase...” Ioan Holban, 1995 interogativi trandafirii de sare de adăugat nu e nimic Privirea zidită, Suceava, Ed. „Un poet de o rarissimă sensibilitate pentru fiecare victimă cîte un cer piatra s desface cum e scris în destinul ei mic; Mușatinii/Bucovina viitoare, intelectuală este bucovineanul Constantin nu cum vrea dalta Hrehor. Noul său volum Ninsori providenţiale capătul cunoașterii e supliciul 2000; Mierea din drumul are un motto taoist: «Tăcerea este centrul risipă pelinului, convorbiri, lumii» și din start, așadar, ne așază într-o cu tandreţe fuge colbul ei trist prin halicarnas Botoșani, Ed. Geea, 2001; dimensiune misterioasă a universului. cu milă îmi înalţ cărţile singur precum peste grădini seminţele de Iarba din roata amurgului, Indiferenţa care asediază la ora actuală autentica în nacela cardinală kanabis. convorbiri, Botoșani, Ed. poezie afectează din nefericire și acest volum cu ridică mieii în cuţit mîinile Geea, 2001; Tămîie și exil, remarcabil care, în mod normal, ar trebui barbare ale păstorului primăvara nu mișcaţi crisalida cunoscut de cît mai multă lume și apreciat cum convorbiri, Botoșani, Ed. pentru neștiute planete alţi astrolopiteci Geea, 2002; Pianul se cuvine. [...] Artizan și naiv, lucid și visător, la fiecare pesach numaidecît cineva homo faber, homo sapiens și alte înzăpezit, antologie lirică de inteligent și curat, el distilează verbul poetic cu trebuie să moară răbdarea unui ucenic medieval pentru a atinge postmoderne maimuţe va naște! autor, Cluj-Napoca, Ed. cel mai frumos liman al naufragiului existenţial: iulie 2005 iulie 2005 Dacia, 2002; Muntele tăcerea.” Dan Stanca, 1995 mărturisitor, Iași, Ed. Timpul, 2002; Cheile „Constantin Hrehor miroase a tămîie în poezia română. Cum de tămîie Împărăţiei, Cîmpulung se teme diavolul poeziei (cu care ne naștem), e clar că el nu servește decît Moldovenesc, Ed. Biblioteca inspiraţia divină, curată, dar bolborosită, de neînţeles pentru neavizaţi. Poet adevărat, Constantin Hrehor și-a îmbrăcat poezia în haina de Mioriţa, 2004. mirean de cîte ori a simţit (tot mai des) că Dumnezeu a aţipit și nu-i mai suflă ce să scrie – cu ce folos? Poezia sa a ieșit adeseori din A fost distins cu Premiul cadrele gîndirii metafizice și a definit «omul ca subiect» (nu ca „Colocviilor naţionale de obiect fără suflet) provocînd cotidianul spiritual. Dezlegat de poezie de la Neamţ” (1991), «raportarea la sine» (confruntat în interior cu credinţa oarbă în Premiul „Eminescu”, al Dumnezeu atoateţiitorul), poetul-preot stă de veghe, Ministerului Culturii și al tămăduitor, senin, la căpătîiul poeziei optzeciste intrate într- Uniunii Scriitorilor din o nouă criză de creaţie acum, înainte de despărţirea de secolul XX și mileniul II. Pătruns de specificul utopic al Moldova (1995), Premiul sensibilităţii moldovenești, Constantin Hrehor așteaptă Societăţii Scriitorilor ca spiritul să se reîntoarcă la sine «mai trainic și mai Bucovineni (2003), Premiul frumos» și rescrie, cu puterile lui, acel pod de piatră Uniunii Scriitorilor din în versuri, care ne leagă de lumea cealaltă, mereu Moldova (2003) ș.a. dărîmat...” Liviu Ioan Stoiciu, 1998

Revista rom=n\ 2211 a 28 februarie a.c. s-au împlinit La 1764, comitele Bihorului raportează la Sibiu, la prefecţi și curţile domnilor, el nu 220 de ani de la frîngerea pe Viena că „un oarecare ţăran, Horea, simte decît „ticăloșia purtării de la Anna L roată, la Alba Iulia, a celor trei străbate satele bihorene și îndeamnă la Caiafa” și înţelege că „toate căile martiri ai moţilor și ai întregului neam iobagii la revoluţie”. blînde sînt zadarnice, toate îndrumările românesc: Horea, Cloșca și Crișan, Primul drum la Viena îl face în anul sînt mincinoase și nimeni nu se conducători ai Revoluţiei ţărănești 1779, împreună cu Cloșca, cînd duce la înspăimîntă de bătăia celui din urmă ceas transilvane de la 1784, care, mai devreme împărat o jalbă a locuitorilor din Rîul al răbdărilor”. cu cinci de Revoluţia franceză, zguduie Mare, Vidra și Bistra, cu plîngeri Publicarea „patentei imperiale” din temelii sistemul feudal din această împotriva celor ce le-au luat pădurile și le privind conscrierea militară a satelor de parte a Europei. pun tot felul de biruri și zile de „robotă”, graniţă mai aduce un licăr de speranţă în Regimul habsburgic în Transilvania se imposibil de îndeplinit. rîndul iobagilor, care speră că, odată instaurează în mod treptat, pe la finele Pentru că nu le sînt rezolvate deveniţi cătane libere, scapă și de obligaţii secolului al XVII-lea, urmare a alungării plîngerile, o nouă delegaţie de moţi, în faţă de vechii stăpîni nobili. turcilor de către armata imperială frunte cu Horea, pleacă la împărăteasa În faţa puhoiului de iobagi care se austriacă. Prin Pacea de la Karlowitz, Maria Tereza, în toamna anului 1780, înscriu pentru a primi arme, nobilii, Austria pune stăpînire pe toată Ungaria și arătînd că „dările cresc și de ele nu sînt înspăimîntaţi, îi cer împăratului să pe Pincipatul Transilvaniei. Noua stăpînire scutiţi nici cei bolnavi, cerșetorii orbi și zădărnicească înarmarea românilor, ceea nu aduce nici o schimbare în bine a șchiopi, cei fugiţi și chiar morţii”. ce și reușesc, guvernul de la Sibiu situaţiei românilor ardeleni (populaţia În primăvara anului 1782, Horea face contramandînd acţiunea de conscriere. majoritară a principatului), care suferă o al treilea drum la Viena, cu un nou Cînd aud de contramandare, unii dublă oprimare: socială și naţională. memoriu, care rămîne, ca și celelalte, ţărani spun că „dacă împăratul nu mai Hotărîtă să pună zăgaz tendinţelor uitat „prin sertarele guvernamentale”. voiește să ne deie arme, vom căpăta noi naţionaliste maghiare și să frîngă puterea Acordarea dreptului de cîrciumărit destule de la alte împărăţii”. nemeșilor, abila politică vieneză folosește unor negustori armeni umple cupa Secolele de robie și de împilare fac ca cum nu se poate mai bine dictonul latin nemulţumirilor moţești, care, la tîrgul de zăgazurile furiei valahe să nu mai reziste. Conducătorii militari austrieci le cer „divide et impera” („dezbină și la Cîmpeni, din 24 mai 1782, sparg În seara zilei de 1 noiembrie 1784, la răsculaţilor să facă armistiţiu, făgăduindu- le eliberarea din iobăgie, înrolarea în armată și eliberarea fraţilor închiși. Cu aceste promisiuni deșarte, încheie două armistiţii cu rebelii, pentru a cîștiga timp HHOORREEAA,, MMAARRTTIIRR AALL și a-i slăbi. Prin șiretenie și minciună, episcopii și conducătorii armatei slăbesc elanul răsculaţilor. La 7 decembrie, în luptele de NEAMULUI ROMÂNESC la Mihăileni, ţăranii conduși de Horea sînt NEAMULUI ROMÂNESC înfrînţi de armată, iar la 14 decembrie, la Cîmpeni, Horea dizolvă ultimul grup de răsculaţi și se refugiază împreună cu Cloșca în pădurea Scorușetului, din stăpînește”), punîndu-i pe români butoaiele cu băuturi ale acestora și îndemnul lui Crișan (ortacul lui Horea), Munţii Gilăului, cu gîndul de a se ridica împotriva acestora, drept contrapondere. devastează pivniţele arendașilor. Urmează cîteva cete de ţărani din Mesteacăn pleacă din nou la luptă în primăvară. Populaţia românească este și ea interesată ancheta autorităţilor, prinderea și spre Alba Iulia pentru a primi arme. Ca să înlăture bănuielile nobilimii că în zdruncinarea acestei puteri, pentru că condamnarea la ani grei de temniţă și Noaptea, pe cînd poposesc în satul aprobase începerea revoluţiei valahe, Iosif nu mai poate suporta „robota”, dările și chiar la moarte a moţilor învinuiţi. Curechiu, agenţii ungurilor pătrund în al II-lea pune un premiu de trei sute de umilinţele de tot felul, la care este supusă. Nici după vizita împăratului Iosif al II- localitate, pentru a aresta căpeteniile galbeni pe capul lui Horea. Este în ajunul Acest conflict de interese real, dintre lea în Transilvania, din primăvara anului ţăranilor și a-i împiedica, astfel, să plece Crăciunului, cînd se aniversează nașterea ţărănimea română și nobilimea maghiară 1783, nu sînt rezolvate cererile românilor. mai departe. Dar sînt încercuiţi de iobagi, Celui ce fusese vîndut pe 30 de arginţi… din Transilvania, va fi mereu speculat de Astfel că, la finele anului 1783, Horea bătuţi și dezarmaţi. Prin mijlocirea unui pădurar evreu – curtea imperială austriacă, cu un dublu face a patra călătorie la Viena, fiind primit Așa va începe cea mai năprasnică Anton Meltzer, care cunoștea bine locurile scop: umilirea și supunerea nemeșimii în audienţă, abia la 1 aprilie 1784, de revoluţie din Istoria Ardealului. Despre și oamenii–, se găsesc opt iobagi flămînzi, trufașe și cîștigarea bunăvoinţei și însăși augusta faţă împărătească. La cele întîmplate la Curechiu, Crișan îi care să-i trădeze, în schimbul celor trei încrederii românilor, cărora „împăratul le primirea jalbei, împăratul îi spune: anunţă pe Horea și Crișan, precum și pe sute de galbeni și a promisiunii că vor fi voia tot binele, dar ungurii nu-i „Bine, voinice, voi îngriji eu de voi.” Pavel Bocu din Vidra. Horea ar fi scăpaţi de iobăgie. Așa sînt prinși Horea îndeplinesc poruncile”. - „Mărite împărate, răspunde Horea, amînat răscoala pînă spre primăvară și Cloșca pe 27 decembrie 1784, de cei Unul dintre principalii exponenţi ai eu am venit aici legat cu jurămîntul de la (cînd timpul era mai prielnic și iobagii opt „iuzi”, veniţi, chipurile, la vînătoare doleanţelor iobăgimii române, care bate ai mei ca să văd pe măria-ta citind cu s-ar fi putut înarma), dar, pus în faţa pentru domni. de patru ori drumurile Vienei și discută cu ochii măriei-tale cartea noastră, că de-i evenimentelor de la Curechiu și Pe 31 ianuarie 1785 este prins și împăratul, va fi Horea, pe numele său citi-o însuţi, bine știm noi cu toţii că nu convenind că umblatul după arme este Crișan – tot prin trădare – la hotarul adevărat Nicola Vasile, poreclit Urs de ni-i uita.” zadarnic, spune „Dacă-i așa, atunci să dintre Mogoș și Ponor. Toţi trei sînt către mama sa (pentru ca să fie tare și La fîrșitul audienţei (după ce-i citise ne slobozim.” întemniţaţi la Bălgrad (Alba Iulia). sănătos ca ursul pădurilor), iar mai tîrziu jalba), el mai spune împăratului că „de nu În cîteva ceasuri, prin satele După o anchetă îndelungată, sînt – pentru că horea (cînta) frumos – i se va face dreptate iobagilor români, apoi, ei Zarandului și prin Munţii Abrudului condamnaţi la moarte, prin frîngerea pe adaugă numele Horea, nume ce va rămîne și-o vor face singuri, ucigînd pe toţi roiesc vestitorii răzmeriţei. Buciumele roată. Crișan nu le dă satisfacţie scris cu litere de foc și sînge sună, iar focurile aprinse cumpliţilor împilatori și se spînzură în în istoria românilor din pe vîrfuri de munte închisoare. Este și el zdrobit cu roata. Transilvania. Nicola Vasile – vestesc și ele aceeași Sub pază strictă, Horea și Cloșca sînt Horea vede lumina zilei prin chemare la luptă. În cinci plimbaţi în lanţuri timp de două săptămîni 1730, într-o casă zile răscoala cuprinde (între 5 și 19 februarie), prin satele de pe sărăcăcioasă de moţi din toate cele cele trei malul Mureșului, pentru a nimici comuna Albac (azi Horea), comitate moţești (Zarand, îndrăzneala iobagilor. Crîngul Ferigetului. Meșter Hunedoara, Alba). Iobagii La 28 februarie 1785, pe platoul numit neîntrecut în cioplirea dau foc castelelor, „La Furci”, din Alba Iulia, sînt executaţi, lemnului și mare horitor pădurilor și moșiilor în faţa a peste 2500 de iobagi, aduși cu (doinitor), Horea are o nemeșilor, care fug forţa din 419 sate, la acest sinistru act. făptură și o fire impunătoare, îngroziţi pe unde apucă. După frîngerea cu roata, trupurile lor precum faptele. Zvelt și La 8 noiembrie, într-o sînt tăiate în bucăţi și expuse pe marginile drept, cu gîtul gros și faţa mare adunare populară de drumurilor, pentru a-i înfricoșa pe cei ce ovală – avînd o cută între la Bucium, Horea ar mai nutri gînduri de răzvrătire. sprîncene (aspră ca și concretizează programul Horea, fiind creștin ortodox, se încrestarea în piatra răscoalei, cuprins într-un împărtășește preotului înaintea morţii și, Apusenilor) și ochi cu luciri „ultimatum” ce va fi asemeni, lui Iisus, îi iartă pe toţi – metalice, el este omul adresat nobilimii, ce trădători și călăi – pentru faptele lor. providenţial trimis să prevedea împărţirea Însă, noi, erezii, nu putem ierta izbăvească din robie neamul pămînturilor căte ţăranii vînzarea de frate și de credinţă, păcat fără său. iobagi și desfiinţarea ei ca dezlegare, pe care nu-l iartă nici cerul, Friedrich Schiller, și clasă. „Nobilimea să nu nici pămîntul. impresionat de personalitatea mai fie, iar pămînturile Trădătorii sînt și vor fi blestemaţi din lui, îl descrie astfel: nobilitare să se neam în neam! „Strașnic, poruncitor, împărţească înte poporul Martiriul lui Horea, jertfit pe sfîntul precum se vede din întreaga plebeu, în conformitate cu altar al Ardealului, nu este uitat de lui înfăţișare și din faptele ordinul ce-l va da români. Amintirea lui a rămas în sufletele sale (…) Horea nu era un majestatea-sa împăratul.” lor ca a unui împărat al dreptăţii, cîntat în oarecare cap de bostan, Nemeșimea umilită, balade și doine. Chipurile lui și ale incult și stupid, ci om cu ascunsă în cetatea Devei ortacilor săi – Cloșca și Crișan – sînt învăţătură și meșter în iscodiri rafinate. domnii unguri.” La auzul acestor vorbe, și prin alte locuri, cere ajutorul icoane sfinte, păstrate la loc de cinste și Vorbea perfect limba germană și a citit împăratul îi răspunde scurt: „Thut ihr împăratului împotriva răsculaţilor, închinăciune. Fiin de moţi sînt botezaţi cu mulţi autori germani.” das!” („Faceţi-o!”), dîndu-i încuviinţarea supunîndu-se poruncilor sale și el o mîndrul nume de Horea; străzi, localităţi, Într-o poezie din tinereţe, Mihai sa pentru răfuiala cu nobilii maghiari. primește iarăși în graţia sa, trimiţînd școli și unităţi militare îi poartă cu Eminescu ni-l prezintă în toată grandoarea Întors acasă, Horea vede că doleanţele armata contra iobagilor rebeli. mîndrie numele, iar la zile de sa, ca pe unul din corifeii acestui neam: moţilor nu sînt îndeplinite nici de astă Episcopi ortodocși sîrbi cutreieră comemorare, se înalţă rugăciuni și se fac „Horea pe munte, falnic sta călare, dată. Mai mult, este urmărit și persecutat satele (din porunca aceluiași împărat) și le parastase întru pomenirea lui. El O coroană sumbră munţilor se pare, de autorităţile locale, care-l consideră om spun iobagilor să se mulţumească cu străjuiește și astăzi, alături de Iancu, la Iar Carpaţii ţepeni, îngropaţi în nor periculos și-i fac rapoarte că face agitaţie stăpînirea, care este dată de Dumnezeu, hotarul Ardealului și ne ţine trează Își vuiau prin tunet gîndurile lor.” în rîndul iobagilor. să-și trădeze conducătorii care i-au conștiinţa de neam și ţară. Pînă în ajunul răscoalei nu sînt După patru călătorii la Viena, după amăgit, căci „așa îi place lui Dumnezeu și cunoscute prea multe lucruri din viaţa lui. altele (nenumărate) la guvernul de la împăratului”. Ioan CIAMA

2222 Revista rom=n\ (urmare din numărul precedent) manifestat deopotrivă o poziţie împotriva organizează viaţa socială prin guvernări (...) Trebuie pusă întrebarea dacă Europa clericalismului dogmatic și conservator. În care-și schimbă ciclic opţiunile, conform care se rușinează să pronunţe numele lui a Chateuabriand motivele Gîndirea românească din Transilvania în luptei pentru putere dusă între ele de Dumnezeu în preambulul Constituţiei sale, individuale ale acelui „mal du secolul al XVIII-lea, Lucian Blaga emite partidele de dreapta sau de stînga, nu-și dau care tinde spre sinucidere lentă și se lasă L sičcle” sînt incontestabile: judecăţi remarcabile privind iluziile legate seama de ţelul supranatural al vieţii orbită de ura faţă de ea însăși încît îi ereditate, mediu, temperament, de unirea religioasă de la 1700, despre lupta omenești? Și chiar dacă își dau seama, la consideră dușmani pe cei care ar dori să o circumstante, criza de adolescenţă care nu eminentului episcop Inochentie Klein, despre modul privat, nu consideră necesar ca el să ajute, dacă această Europă mai este Europa devine anormală decît atunci se prelungește răscoala lui Horia, despre dezvoltarea ideii fie perceput de societate în întregime. Greu noastră.” la anii maturi. S-a spus că nu există de conștiinţă naţională, oscilînd între un de înţeles astfel de comportament, într-un Nu știu răspunsul la această grea romantism, ci romantici, dar cine spune raţionalism moderat (și inconsecvent), de timp cînd „globalizarea” pare să spulbere întrebare, pentru că nu știu altă Europă în complexitate subînţelege contradicţie. În cele origine germană, și un iluminism cu speranţele naţiunilor mai slabe și mai sărace. care românii ar putea învăţa identitatea lor naţională. Dar știu că în această unică Europă este nevoie de o schimbare civilizatoare, de o reconstrucţie a gîndirii, decurgînd dintr-o concepţie integrală asupra omului și conform unor ţeluri clar formulate. Mediul cultural a fost deteriorat prin Vive la France! ideologii și filosofii care s-au transformat în deviaţii ale vieţii sociale iar numeroasele organizaţii sociologice au trebuit să bată clopote de alarmă în privinţa poluării minţii din urmă, orice operă romantică presupune amprenta lui Iosif al II-lea. Ţelurile unităţii Cînd înţelegerile germano-ruse au ajuns deja omenești, a atmosferei spirituale nefavorabile catastrofă, adică deturnarea responsabilităţii naţionale au imprimat un apostolat eroic în la etapa acordului de la Rapallo (1922) dezvoltării omului. individuale faţă de Dumnezeu asupra domeniul educaţiei (Gh. Lazăr, Gh. Asachi, dintre Rusia sovetică și Republica de la Fapt e că pe 29 mai a.c. tocmai Franţa, societăţii, destinului etc. I. Heliade- Rădulescu, Simion Bărnuţiu, Weimar (și cum ar putea uita românii, ţara în care s-a născut ideea U.E., care a Restaurarea culturală și redeschiderea Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu) mai puţin o polonezii, balticii ș.a. că Rapallo a dus la fost una dintre fundamentele acestei Uniuni, bisericilor au fost impuse de opinia publică radicalizare a spiritualităţii românești. Abia pactul Ribbentrop - Molotov?), cînd s-a a respins nu numai un proiect – cîteva sute franceză, fără să se mai aștepte Concordatul, în epoca pașoptistă începe procesul de impus îngrijorarea unanimă pentru apărarea de pagini de hîrtie, în fond – ci și drumul pe nici manifestările literaturii, iar mișcarea de laicizare instituţională, abia după 1945 s-a vieţii omenești de la concepere și pînă la care ar trebui să pășească U.E. Ne-a convertire care a urmat Revoluţiei traduce de introdus ateismul de către marxism, dar mai sfîrșitul ei natural, cînd degenerarea reînviat speranţa că de pe Sena va sufla un fapt aceeași confruntare între sistemele mult ca o reflecţie asupra situaţiei concrete a sexualităţii distruge preţioasa energie a vînt nou, cuprinzînd întreaga Europă. raţionaliste și criza de sensibilitate. Un „ oamenilor învinși în crîncen război și ocupaţi instinctului sexual normal și bine dirijat, Indiferent de intenţiile și scopurile celor desarroi” prelungit... Totuși, a am mai de un stat fără frică de Dumnezeu, adică cînd se demonstrează public o altă care au votat negativ, o nouă gîndire ne va murmurat Vive la France! și vara trecută, asumîndu-și –plenitudinar – propriul destin. „normalitate” trivială, cînd știinţa, studiind permite tuturor europenilor unirea într-un cînd prin bunăvoinţa Domnului Oliver Filosoful catolic Jean Lacroix în cartea sa Le omul și lumea înconjurătoare, nu enunţă efort comun pentru crearea unei mari Dumas (îi mulţumesc și pe această cale) am sens de l’athéďsme moderne susţine că principii de morală, deși ceea ce spune comunităţi de valori și de muncă. vizionat la Centrul Cultural francez din Iași ateismul marxist este un umanism care a știinţa și raţiunea este în acord cu poruncile Rezultatul acestui scrutin îmi pare un film în două serii asupra întregii vieţi a suprimat religia, iar comunismul – un religioase; într-un timp cînd succesul rusesc urmarea firească a lucrării lui Dumnezeu lui Napoleon, asupra raporturilor sale cu umanism practic care a suprimat proprietatea. în experimentarea focosului SS-27 Topol M prin cuvintele de neuitat adresate francezilor Revoluţia și Republica. Un film care te În această retrospectivă istorică, (24 decembrie 2004) a clătinat bazele îndeamnă să meditezi nu numai la gustul elaborarea de către elitele birocratice ale sistemului de apărare american NMD de defunctul Ioan Paul II cu prilejul improvizaţiei la francezi (Napoleon l-a U.E. a unui proiect de Constituţie în care (National Missile Defence)... pelerinajului în ţara lor: „Oare, Franţa, cea augmentat de la comic la dramatic), ci și la nu-și găsește locul nici o frază despre Rocco Butiglione, Ministrul pentru dintîi fiică a Bisericii, să fi uitat legămîntul faptul că Împăratul a fost un republican rădăcinile creștine ale Europei, fără să mai problemele europene în guvernul italian (nu botezului?” profund și, cu toată modernitatea relaţiilor vorbim de Invocatio Dei, cu care debuta prin a fost admis comisar european din cauza Întîlnirea cu Cristos trezește în orice sale cu Josephine, a rămas un veritabil tradiţie, orice lege fundamentală europeană a atitudinii contra homosexualismului) a european angajarea în transformarea „macho corso”. fost receptată ca o opoziţie radicală faţă de declarat la Universitatea Catolică din societăţii și culturii în spirit Evanghelic: „ Prilej de amintire a iluminismului creștinism. Pentru eurocraţi n-are nici o Lublin: „Cea mai mare ameninţare a Hic est enim Corpus meum... Hic est enim românesc, reprezentat de cărturarii patrioţi importanţă faptul că în ţările Europei, cu Europei nu este Islamul, ci Nihilismul Calix Sanguinis mei”. ai Școlii Ardelene. La Samuil Micu, Gh. toată laicizarea și secularizarea, trăiesc născut chiar în sînul ei, cu repercusiuni în Șincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu s-a milioane de creștini practicanţi? Cei care secarea izvoarelor vitalităţii și creativităţii Natalia CANTEMIR

„„MMuuzzeeuull AAssttrraa ddeevviinnee oo ccaarrttee,, ddee ffaapptt,, uunn ttrraattaatt ddee iissttoorriiee aa cciivviilliizzaa]]iieeii ppooppuullaarree ttrraaddii]]iioonnaallee ddiinn RRoommâânniiaa...... ““

(urmare din pagina 3) la Sibiu, o comisie europeană de la UEFA provocare a Muzeului din Paris. Noi avem un mănăstirile din nordul Moldovei, dar cele Că cea mai importantă frontieră a venea să vadă starea stadionului, a gradenelor, sistem de iluminat cu spoturi la cele mai mai execrabile drumuri sînt acolo, în nordul Moldovei. României, cel puţin asta e opinia mea, care este a terenului de joc, a sistemului de iluminat, a frumoase și reprezentative monumente, încă de - Exact. Dar nu avem nici spiritul sinergic frontiera culturală a identităţii naţionale, este cel ceasului electronic, a parcajelor etc. Deci ani de zile. Eram, cred, printre cei mai bine al unei conlucrări structurale între componen- mai puţin apărată. Și într-o inconștienţă vecină investiţia în infrastructură este prima condiţie pregătiţi pentru „Noaptea Muzeelor”. Am avut tele guvernamentale. Ministerele nu stau de nu cu prostia, ci cu nebunia, cu acea politică, aș de aprobare a unei manifestări. La noi, 11.200 de vizitatori pînă la ora 1 noaptea. Deci vorbă între ele. Fiecare ministru este un mare numi-o adulterină – noi ne trădăm interesele organizarea capitalei europene a culturii se avem o audienţă fantastică. În anul 2007 feudal și feudalii, în cea mai bună tradiţie familiei întotdeauna –, propriile noastre interese face prin întocmirea unui portofoliu de intenţionăm să deschidem muzeul non-stop sau manifestări și atît. Pe noi ne interesează un poate cu un repaos de la 3 noaptea la 8 europeană, erau într-o permanentă confruntare majore, interesele supreme ale neamului, nu le între ei și nu într-o colaborare… Asta este avem în vedere. În schimb, ne ocupăm de toate cumul informaţional, o simplă agendă de dimineaţa și nu să funcţionez doar 10 ore. manifestări, cine ce știe să facă. În momentul Pe sistemul electric actual, cu conducta România astăzi, superbă și contradictorie… celelalte probleme, absolut derizorii, dacă vreţi, - În condiţiile acestea, care ar fi soluţia de un ceas ultraperformant la Senat (care să în care eu le-am produs această demonstraţie, subterană instalată în 1969, care e putred tot, e că fără o investiţie în infrastructură – exclus să ne realizăm proiectul. În altă ordine sau ce întreprindeţi Dv.? aibă o întîrziere de o secundă la nu știu cîte zeci - Soluţia nu stă la mine, ci la factorul de de ani), de somptuoasele clădiri ale băncilor, de vătămată, nemodernizată, lipsită de dotări de idei, avem un teatru în aer liber, cu gradene și cu scena pe lac, singurul loc de spectacol în putere și decizie. Este aceea de emancipare a parcă ele ne-ar reprezenta identitatea. Se spune funcţionale moderne, căci noi sîntem o ţară aer liber al Sibiului. Am cerut fonduri pentru a actului de guvernare. Soluţia este să încercăm că cele două forţe ale unei naţiuni, la nivel fără infrastructură culturală – și cînd le-am arătat obiectivele investiţionale minime ale instala o copertină, am cerut amenajarea spaţi- să învăţăm din ce se întîmplă în altă parte. Să axiologic (valoric), sînt, în primul rînd, ului din amfiteatru și un minim edificiu care să nu ne plimbăm numai pe alte meridiane, ci să trezoreia naţională – dacă ai nu știu cîte Muzeului ASTRA, în momentul acela am întîmpinat o reacţie de indiferenţă totală, folosească de garderobă, de spaţiu sanitar, un aducem acasă experienţă, „knowhow”. Soluţia miliarde economie sau chintale de aur în loc pentru discuţiile grupurilor care dau specta- este să nu se mai numească aleatoriu trezorerie, stai bine – și al doilea fundament mergînd pînă la cele mai importante persoane care răspund de acest proiect. Cînd m-am cole, asistate de regizori, de manageri etc. Nu miniștrii; să se aleagă dintre factorii politici este sistemul valorilor culturale. La noi valorile s-a aprobat nici această investiţie. Avemm două cei care au probat spirit și talent managerial sînt inversate într-o falsă ori o maladivă adresat Ministerului Culturii, prin persoana care îndeplinește funcţia de comisar al spaţii de cazare cu 53 de locuri și cu grupurile făcînd ceva deosebit la viaţa lor. Dacă ai impus percepţie, greșită fundamental în sensul sanitare în comun. Am cerut fonduri să le mod- un ministru care n-a construit nimic la viaţa programului Capitala culturală și care este răsturnării valorilor. Brown Good spunea, în ernizăm, să le sporim, să avem, în loc de 53, lui, nu va fi în stare nici să administreze. responsabilă în faţa Guvernului, a venit un 1923, că „starea unei naţiuni se poate judeca 75 de locuri și mai multe grupuri sanitare. Nu Soluţia este ca spiritul cultural și chiar ecu- după starea muzeelor sale”. Eu pot să vă spun răspuns stupefiant: Ministerul Culturii nu vă s-a aprobat. Așa ne pregătim pentru marea cap- menic, să-l introducem în societatea că este o jale de nedescris în muzee, că asistăm poate onora proiectul, pentru că nu faceţi parte itala culturală europeană? Muzeul este superb. românească, să activăm societatea civilă și să la scurgereea în pămînt a zeci de valori de din subadministrarea noastră. Deci, dacă eu nu Absolut toată lumea care vine aici rămîne uim- provocăm Puterea la dialog. În momentul cînd patrimoniu, în lipsă de asistenţă financiară. Că aparţin, administrativ, de minister, acesta nu ită. Toată lumea spune: „Muzeul ăsta nu-i din am primit provocarea capitalei culturale a nu sîntem în stare, la nivelul naţiunii și al poate investi bani în proiectele noastre România, e din altă parte a lumii.” Și cu asta Europei în 2007, am fondat un cerc pentru dia- guvernului, să instituim o sumă modică de 15 investiţionale. Le-am spus: „Bine, bine, dar ce-am făcut? Cum vrem noi să ne valorificăm log cultural, l-am numit „Cercul pentru Dialog miliarde pe an, ca să intervenim în sensul Guvernul a dat 78 de miliarde de lei pentru șansa culturală, în aceste condiţii. Cultural Sibiu 2007”, atrăgînd o serie întreagă protejării măcar (ca să nu plouă în ele). Dacă în acest program. Eu sînt în programul lui 2007. - Sînt „detalii”, după unii… de mari personalităţi culturale ale Sibiului în continuare se merge pe ideea acestei inversiuni Dacă eu nu-mi modernizez parcajele, nu pot - Nu-s detalii. Un om de afaceri care încercarea de a institui un dialog în cetatea fundamentale a valorilor unei naţiuni, dacă nu parca mașinile în 2007… La ultimul tîrg pe deschide un supermagazin, odată cu proiectul Sibiului, între noi și ceilalţi, mergînd spre se investește în oameni, după aceea în valori care l-am avut acum o lună, mașinile au fost acestuia, își rezolvă problema parcării, își primărie, spre Consiliul Judeţean, spre culturale și, abia după aceea, în sistemul în parcate la 2 km de poarta muzeului, pe ambele rezolvă problema traseelor la distanţă cu auto- autorităţile locale. Din păcate, nu prea avem care, din păcate, pompăm toţi banii acuma, părţi ale drumului. Asta, într-o zi de tîrg, nu buzele, își rezolvă problema aprovizionării, își mari șanse de dialog. Și atunci, răspunsul la atunci sigur că ne vom prăbuși, pentru că noi în zilele unei veri, devenită „vara capitalei rezolvă problema mediatizării. Or, noi știţi întrebarea Dv.: România va avea o șansă, nu în uzurpăm însuși fundamentul existenţei noastre culturale europene”, cînd vor veni de o sută de cum am făcut? Noi am construit supermagaz- plan cultural, ci în plan existenţial, numai în ca naţiune. ori, de sute de ori mai multe mașini. Păi, ce inul cu parcare, am blocat toate accesele și am măsura în care vom încerca cu toţii să ne mod- Greutăţi avem chiar și vis ŕ vis de capitala zice un turist pe care eu îl trimit la 5 km să-și mai pus și o tăbliţă: „Intrarea interzisă!” ernizăm, să înţelegem în ce lume intrăm, care europeană a culturii: nu avem capacitatea lase mașina? Mai vrea el să viziteze muzeul? Ăsta-i spiritul lipsit de orice simţ managerial. sînt exigenţele acelei lumi, să înţelegem că elaborării strategiilor. Oricît de complicată „Du-te, domnule, cu capitala d-tale, eu mă duc - Noi promovăm… provocările au putere de lege acolo și nu de pare treaba aceasta, este de o simplitate cît pot de repede să ies dintr-o ţară incapabilă - … incapacitate de elaborare strategică și cochetărie cu legea, așa cum se întîmplă la noi. elementară. Și am să vă dau un exemplu. Dacă să organizeze serviciile elementare.” În 14 mai de execuţie managerială. Sîntem geniali în asta. - Vă mulţumim, Domnule profesor, pen- se organiza un campionat european de fotbal, am organizat „Nopţile Muzeului”, la o - Noi așteptăm să meargă publicul la tru timpul acordat. Revista rom=n\ 2233 C M Y K

n orice moment, orice individ, mod deliberat cu șovinismul. În ultima Românii din regiunea Cernăuţi nu se școlii din regiunea Cernăuţi care, orice colectivitate se află pe o jumătate de veac s-a vorbit, și uneori pot plînge că legea le îngrădește înscriindu-se în descendenţa vestitului Î traiectorie venind de undeva și continuă să se vorbească, despre drepturile. Un proiect de lege din 1999 testament al lui Doxachi Hurmuzachi ţintind undeva. E un minunat mod de a naţionalismul românilor bucovineni, fie ei privind dezvoltarea și folosirea limbilor în („aveţi de împlinit trei datorii mari și nehotărî lucrurile: oricine, orice, din nordul sau din sudul Bucovinei, ca Ucraina prevedea: „Cînd numărul de sfinte, pentru care veţi răspunde în faţa oricînd, cineva, cîndva, undeva... În despre o ciumă. Se uită prea ușor că persoane ce ţin de minorităţile naţionale lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a mișcarea largă a universului, însă, doctrina naţională a românilor bucovineni este suficient [?], limba de educare din urmașilor […] patria, limba și oricine dorește să fie ajunge să vadă, își are rădăcinile în naţionalismul așezămintele preșcolare sau limba de biserica”), s-au pus în slujba școlii ca mai devreme sau mai tîrziu, că pentru a revoluţionarilor de la 1848, care, așa cum studiere în așezămintele din învăţămîntul factor de care depinde însăși existenţa fi trebuie să fie cineva, că oricînd, prea era formulat în publicaţia Bucovina, mediu general poate fi, alături de limba lor ca membri componenţi ai naţiunii nemărginit, trebuie să fie cîndva, așa pretindea dreptul românilor de a fi ceea ce de stat, și limba minorităţii respective”. Și române, ca participanţi la dezvoltarea cum oricum trebuie să cedeze locul lui sînt, „adică un popor care nu voiește a totuși o profesoară de limba și literatura culturii române majore, scrise. cumva. Sînt trepte ale nehotărîtului, împila, dar care nu vrea ca alţii să-l română din regiunea Cernăuţi îndrăznește Este mai mult decît merituos efortul care trebuie să capete ceva contururi. împileze și nu cere decît ceea ce să afirme că, în pofida condiţiilor istorice, dascălilor de la școlile românești din Altfel nu poate să scape de spaima recunoaște și celorlalte naţii, adică: să i se românii din nordul Bucovinei „au păstrat regiunea Cernăuţi, ca și din alte părţi Meșterului Manole din opera cu același respecte driturile și naţionalitatea sa, cu sfinţenie tot ce ţine de psihologia și unde limba română este marginalizată, nume a lui Lucian Blaga, spaima de precum și el le respectă pre aceste la alţii”. spiritualitatea unui popor: școală și că reușesc să menţină interesul copiilor „drumul pe care mă găsesc, că nu știu Așa ajung să fie taxaţi drept biserică. Și poate din acest motiv acum se de „a face carte… fără carte, să înveţe unde sînt și unde duce. Și nu știu dacă naţionaliști cei care, moldoveni sau nu, lovește tot mai vehement în tot ce avem limba mamei numai din dragostea ce i-o suie sau coboară. Și nu știu dacă m- susţin, cu argumente știinţifice, că limba mai scump – în limbă și școală” poartă” (Septentrion literar, 2002, nr. 1- apropii sau mă îndepărtez”. moldovenească e un concept politic (cum (Septentrion literar, 2002, nr. 1-2, p. 25). 2, p. 25). Că această flacără poate Cine sînt eu? Cine sîntem noi? însuși Mircea Snegur, fost președine al Se lovește și încă vehement sînt însufleţi lumea o probează una din Încotro mă îndrept (ne îndreptăm)? Republicii Moldova, a recunoscut-o1), iar termeni ce par a fi folosiţi din treacăt, creaţiile Victoriei Lâsenco, publicată în Dacă este adevărat (Eu cred în acest nu o realitate lingvistică, în felul acesta fără o corespondenţă exactă. Ce Septentrion literar, pe cînd era elevă în adevăr indubitabil!) că fiecare devine luînd atitudine și împotriva folosirii argumente se invocă? În Colincăuţii clasa a X-a de la Liceul din Noua ceea ce e, atunci e adevărat că fiecare e limbii ruse, limbă purtătoare a unei mari Hotinului, 90% din cei 5500 de locuitori Suliţă, Eu vin din neamul românilor: (a devenit) ceea ce era, că, deci, nu poţi culturi, dar în Republica Moldova limbă sînt români, dar școală românească nu Eu vin de-acolo, de unde piatra a să afli încotro te îndrepţi neștiind de a unei populaţii minoritare, drept „limbă au. Școala medie din Herţa, cu 90% din fost lovită, crăpată, ciuntită, dar a rezistat puhoaielor vremii… Eu vin de-acolo de unde focul a pîrjolit, culcînd stejarii, dar rădăcinile acestora au înviat din nou. Eu vin din acel pămînt ce ascunde Cine sîntem noi adînc sămînţa vieţii unui neam iubit de zei. Eu vin de-acolo, de unde susurul apei, răcoarea pădurii și cîntecul unde vii. Scrutarea viitorului nu e de circulaţie”, care subminează statutul elevi și profesori români, avea ca limbă păsărilor au făurit melodia doinei și posibilă fără cunoașterea trecutului. de limbă oficială al limbii moldovenești. de predare, pînă cîţiva ani în urmă, limba pacea lumii. Se vorbește azi, și de o bună Așa ajung naţionaliști cei care atrag rusă, iar acum limba ucraineană. În Eu cobor din acei regi ce au perioadă de timp, despre drepturile atenţia asupra jocului autorităţilor raionul Herţa, aproape toţi locuitorii sînt îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. indivizilor și ale colectivităţilor umane. ucrainene, care au preluat teza împărţirii români (excepţie face Mamorniţa); Eu vin de la sînul zînelor, mîinile Este astăzi aproape unanim acceptată în românilor, din punct de vedere etnic și cărţile românești intrate în bibliotecile cărora mi-au legănat scrînciobul lumea civilizată ideea că singurul criteriu lingvistic, după provincii, cultivînd ideea școlare, între 1993 și 2000, erau numai copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi- al apartenenţei individului la o divizării românilor din Ucraina în români din donaţii. Nu s-au tipărit în ultimii ani, au ţesut soarta. colectivitate sau alta, la o naţiune / și moldoveni, astfel încît, cum zice N. cu ajutorul statului, opere știinţifice, Eu vin din ţara hărniciei și a naţionalitate sau alta este propria sa Dabija, ajung „să bocim în stirpea beletristice sau de cultură în limba demnităţii, vin din ţara cîntecului, din ţara conștiinţă. Cu două condiţii, care, cum românească/ a locurilor astea ca o rană,/ română. Nu există vreo librărie în bucuriei și a dorului, vin din ţara unde se vom vedea, nu sînt deloc lipsite de eu, mut, în limba mea moldovenească,/ Cernăuţi de unde să se poată cumpăra moare cu semnul vieţii viitoare pe faţă. importanţă: 1) să fie vorba despre o ei, muţi, în limba lor bucovineană”. cărţi românești; a rămas în centrul Eu vin din neamul românilor. naţiune cu un rol nu secundar în Combaterea naţionalismului s-a Cernăuţilor librăria Luceafărul Este naţionalism?! Să se observe că spectacolul lumii; 2) apartenenţa la o dovedit în numeroase rînduri utilă și ‹Ëó÷ŕôșđóë›, care a păstrat numele autoare se cheamă Lâsenco, are nume minoritate etnică să fie numai o profitabilă. La începutul secolului al XX- românesc (în limba ucraineană există neromânesc. Dar în Bucovina, ţară chestiune personală, cu care nu tulburi lea mișcarea naţională a aromânilor, care cuvîntul luceafăr ‹ëó÷ŕôșđ›, dar forma multietnică, este un fapt curent ca românii „pacea lumii”. O mărturisea o vreme în urmărea cîștigarea dreptului la școală și articulată e specifică limbii române și să poarte nume de alte origini, după cum urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce efectuarea slujbei religioase în limba lipsește din limba ucaineană), fără a avea nu toţi cei ce poartă nume românești sînt pribegise în căutarea unui loc prin proprie, a fost înăbușită de bande grecești și cărţi în limba română. S-au tipărit români. Apartenenţa la o colectivitate Austria, Germania, Franţa, Canada, înarmate, care acţionau pentru „păstrarea pentru școlile românești ceva manuale, etnică este condiţionată nu biologic, ci Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de ordinii”, teroarea dezlănţuită căzînd în care sînt în parte inutilizabile. În schimb, spiritual; este un caz de conștiinţă, pe lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în anul 2000 autorităţile au dispus care omul și-o poate cultiva, cu nădejdea în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd vina aromânilor: „dacă nu ar fi existat o înfiinţarea unei „comisii de experţi” care împlinirii desăvîrșite în climatul spiritual mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura mișcare naţională, aromânii ar fi fost să avizeze cărţile provenite din donaţii al colectivităţii sale, dispunînd de toate cetluită cu căluș” (Fără ţară). scutiţi de teroare și de emigrare; ei ar fi pentru școlile românești; pînă la posibilităţile puse la dispoziţie de stat Anul 2001 a fost declarat Anul fost absorbiţi, pe nesimţite, de lumea primirea avizului, cărţile provenite din locuitorilor săi, sau pervertiţi, prin alţii ori Internaţional a Limbilor, urmărindu-se, greacă”2. Orice comentariu e de prisos. România au stat și vor mai sta în vamă. prin sine însuși, trecînd la lumea printre altele, stagnarea procesului de Dispariţia lor avea deci alternative: într- Rezultatele sînt pe măsură. În anul dominantă și sperînd într-o mai erodare a limbilor minoritare sub o vreme mai îndelungă și „pe cale 1989 media persoanelor cu studii medii lesnicioasă realizare3. presiunea limbilor oficiale din ţările cu pașnică” din perspectiva autorităţilor, dar de specialitate pe regiunea Cernăuţi era Cadrul legal, care să asigure componenţă multietnică și nu fără zbaterea minorităţii aromânilor, 194 la mia de locuitori. În raioanele cu climatul necesar dezvoltării armonioase plurilingvistică. Accelerarea acestui cum o dovedește Dimîndarea populaţie românească media era cea mai a personalităţii umane, este absolut proces în ultimul secol se poate lesne părintească, numită și Marseillaise-a scăzută: Noua Suliţă – 150, Storojineţ – necesar. Dar nu e și suficient. proba cu situaţia românilor aflaţi în afara aromânilor, pe care Constantin Belimace 142, Hliboca și Herţa – 132. Pentru studii graniţelor României. În Ungaria numărul o publicase de mai mult timp, ori mai superioare media pe regiune era 106 la Suceava, octombrie 2005 mia de locuitori; raioanele cu populaţie românilor a scăzut drastic; școli în limba rapid, prin teroare dezlănţuită. ------română și biserici unde se oficiază slujba românească aveau din nou media cea mai Autorităţile sovietice, care între 1940 1 religioasă în limba română se mai află în – 1941 și după 1945 au hotărît să-i trimită scăzută, spre jumătate: Noua Suliţă – 56, Vezi Mircea Snegur, Limba puţine localităţi. În sudul Dunării, vlahii Hliboca și Herţa – 55, Storojineţ – 53. română este numele corect al limbii în Siberia pe „naţionaliștii” români din noastre, în „Limba română”, Chișinău, din valea Timocului, aromânii din Grecia, Basarabia și Bucovina, pentru ca noua Să fie determinată această situaţie de Macedonia, Albania, care la începutul ideea că renașterea limbii române în 1955, nr. 3; Idem, Oficializarea ordine să nu fie cumva destabilizată, o regiunea Cernăuţi ar duce la crearea glotonimului „limba moldovenească” secolului al XX-lea începeau o viaţă făceau ca să-i scoată de sub teroare!? culturală proprie, folosindu-și limba în unei elite a intelectualităţii românești este o acţiune falimentară, în „Limba Dacă vom trăi sub presiunea pentru toate domeniile de activitate, în română”, Chișinău, 1996, nr. 1. școală și în biserică, au pierdut acest trecutului, se spune, nu vom fi nicicînd 2 drept. În Republica Ucraina legislaţia lipsa căreia limba română, rămasă la Max Demeter Pfeyfuss, Chestiunea capabili să judecăm limpede situaţia rangul de limbă vorbită, folosită doar aromânească. Evoluţia ei de la origini pînă oferă minorităţilor naţionale toate actuală. Să privim atunci situaţia actuală a la pacea de la București (1913) și poziţia drepturile, dar… În Republica Moldova, pentru transmiterea culturii orale, n-ar românilor din regiunea Cernăuţi. În 1994 mai constitui o frînă în procesul de Austro-Ungariei, București, 1994, p.120 unde populaţia majoritară este chiar cea I. Kandîba, adjunct al președintelui 3 Am citat și altă dată din scrisoarea românească, se vorbește limba deznaţionalizare? Consiliului Central al ONU în Ucraina, S-a vorbit și încă se vorbește despre unui ostaș român din Ucraina, publicată moldovenească, oficial, acolo unde nu se opina ca „cetăţean al Ucrainei să poată de Plai românesc, din Cernăuţi, nr. vorbește limba rusă, iar biserica este înfiinţarea unei universităţi deveni numai cel născut din mamă multiculturale la Cernăuţi, cu o linie de 12/1993: ”Privet din ciasti. Să mă scindată, parte ţinînd de biserica din ucraineană, iar toţi ceilalţi să fie predare în limba română avînd două vedeţi cu șineli și cu furașcă, nici nu mă România, parte de cea din Moscova. consideraţi persoane care locuiesc aici facultăţi, una de știinţe și una de știinţe cunoașteţi. Starșinaua noastră e tare Încercarea etniilor minoritare de a-și umaniste, dar evenimentul s-a tot blatnoi, dar am găsit obșcii iazîc cu el. cultiva limba ca modalitate de cultivare a permanent, sau să fie stabilit un termen de asimilare cu 3 – 5 trepte pentru cîștigarea amînat. Între timp numărul absolvenţilor Acum sîntem drugi. Merg în samovolcî tradiţiilor proprii, drept consfinţit de de studii medii în limba română tot cînd vreau. În oraș am mulţi znacomîi. legislaţia mai tuturor statelor, este foarte treptată a cetăţeniei” (Plai românesc, Cernăuţi, 27 aprilie 1994). Așa se poate scade și n-ar fi exclus ca autorităţile să Dedovcina la noi nu-i. Otpusc nu repede taxată drept naţionalism și constate la un moment dat că această primesc pînă nu va fi alt prizîv.” condamnată ca o atitudine retrogradă. Dar înţelege ușor afirmaţia că „drepturile acordate minorităţilor naţionale din universitate este inutilă, din lipsa condamnarea naţionalismului, doctrină posibilităţilor de recrutare a studenţilor. Prof. univ. dr. Gheorghe axată pe cultivarea tradiţiilor și a Ucraina sînt atît de largi, că realizarea lor pune în pericol însăși existenţa statului” Poate tocmai de aceea e demnă nu MOLDOVEANU aspiraţiilor naţionale, se face mai ales de numai de respect atitudinea slujitorilor pe poziţii politicianiste, confundîndu-l în (Ceas, Cernăuţi, 2 iunie 2000). Suceava

2244 Revista rom=n\ C M Y K C M Y K

conf. dr. Viorica decanul Facultăţii de Litere, conf. univ. dr. Masa de seară se transformă tot într-o Molea, prodecan al hab. Irina Condrea și, din partea Casei cină festivă. După calendarul ortodox Facultăţii de Litere Limbii Române, dr. Ana Bantoș. După o românesc, este Sf. Stelian, așa că ciocnim din Chișinău. Dintre pauză de cafea, începe prima ședinţă de pe paharele cu domnul prof. Stelian Dumistrăcel comunicări, toate de ordinea de zi, moderată de dr. Irina și îi urăm ani mulţi fericiţi cu ocazia o înaltă ţinută, o Condrea, care, pentru a semnala onomasticii. Se instalează o bună dispoziţie remarc pe cea a participanţilor că cele 15 minute alocate contagioasă, se cîntă, se ţin toasturi. Domnul doamnei dr. Carmen- comunicării au expirat, se ajută de un conf. dr. Nicolae Creţu ne delectează cu Gabriela Pamfil (din ceas/cronometru cu înfăţișare de măr verde cîteva dintre spiritualele sale catrene și ne Iași), Timotei ce-și face datoria ţîrîind foarte strident. promite o cronică ritmată a simpozionului. Cipariu – lingvist Dacă, iniţial, vorbitorii par iritaţi de Duminică, 27 noiembrie, are loc și cea european, un bine prezenţa unui astfel de măr „deșteptător”, de-a doua parte a secţiunii Sadoveanu, meritat omagiu adus pînă a doua zi acesta ne devine chiar moderată de acad. Mihail Dolgan care, cu marelui filolog simpatic, iar unii dintre noi (molipsiţi de dl. acest prilej, dăruiește prof. Dumitru Irimia, român, de la a cărui dr. Nicolae Creţu) găsesc de cuviinţă să-i ca semn de preţuire pentru sprijinul acordat naștere, anul acesta, închine și versuri. Iată, de pildă, un dublu dintotdeauna Universităţii din Moldova, două în februarie, s-au catren de a cărui compunere împlinit 200 de ani este vinovat subsemnatul, (s-ar putea să fiu intitulat Laudă mărului: subiectiv, întrucît „Măru-acesta verde-crud / Nu-i Timotei Cipariu și cu al Evei cu trup nud. / Cred că-i n perioada 24-27 noiembrie 2005 s- mine sîntem născuţi în aceeași zi). După mărul lui Isac, / Cel cu au desfășurat la Iași și Chișinău fiecare ședinţă urmează discuţii. Temele gravitaţia, / Căci, de ţinem Î lucrările Simpozionului Internaţional abordate sînt interesante, de aceea avem în după plac / Hojma peroraţia, / „Limba și literatura română. Regional – permanenţă impresia că timpul pentru Ne aduce, vrînd nevrînd, / Cu Naţional – European”, organizat de dezbateri este insuficient. pantofii pe pămînt.”. Despărţămîntul „M. Kogălniceanu” Iași al Prima zi se încheie cu o cină festivă la Celelalte două ședinţe ale ASTREI, împreună cu Facultatea de Litere a care sînt invitaţi toţi participanţii. Deși zilei îi au drept moderatori pe Universităţii „Al. I. Cuza” Iași și Facultatea organizatorii ne-au pus la dispoziţie un acad. dr. Silviu Berejan și pe de Litere a Universităţii de Stat Moldova din microbuz, facem o plimbare pe jos pînă la prof. dr. Stelian Dumistrăcel. Chișinău. Evenimentul, de o deosebită restaurantul Hotelului Gaudeamus, unde Se prezintă, în continuare, amploare (peste 60 de comunicări înscrise, lucrări originale, ce trezesc un în afară de alocuţiuni), a fost posibil și graţie avem asigurată masa. Prin aerul rece trec fulgi de zăpadă. E un bun prilej pentru viu interes. Aș aminti, în acest susţinerii financiare a Ministerului de sens (cu riscul de a fi Externe – Departamentul pentru Relaţiile cu conf. dr. Petru Butuc (din Chișinău) de a ne Românii de Pretutindeni. Trebuie semnalată, încînta cu un tulburător fragment, adevărat subiectiv), cîţiva participanţi totodată, și lăudabila iniţiativă a comitetului poem în proză dedicat ninsorii, memorat din ale căror comunicări m-au volume de exegeză asupra operei lui Ion de organizare (format din prof. univ. dr. cartea lui Ion Druţă, Povara bunătăţii impresionat: dr. Dumitru Irimia (despre o Druţă, la care au lucrat specialiști din Constantin Frâncu, conf. dr. Nicolae Creţu, noastre. Aveam să ne convingem apoi că imagine eminesciană a identităţii naţionale – Republica Moldova și România. După conf. dr. Irina Condrea, prof. Areta Moșu, domnul Petru Butuc poate recita astfel de „osia statornică”), dr. Iulia Mărgărit (despre discuţii, profităm de puţinul timp rămas cerc. șt. dr. Victor Durnea și dr. Valeriu P. pagini din creaţia scriitorului basarabean mărturii etimologice păstrate în graiuri din pentru a vizita centrul Chișinăului. Am Simpozionul Internaţional Limba [i literatura român\. Regional – Na]ional – European (Impresiile unui participant)

Bucovina și Basarabia), dr. Gabriela Haja privilegiul de a-i însoţi în această plimbare pe Stancu) de a include în programul preţ de vreo două ore! La cină domnește prof. Stelian Dumistrăcel și pe acad. Silviu simpozionului o secţiune dedicată aniversării buna dispoziţie, veselia întreţinută de (despre informatizarea lexicografiei românești), dr. Irina Condrea (despre argou Berejan. Este prima dată cînd ajung în acest scriitorului Mihail Sadoveanu (125 de ani de epigramele și anecdotele d-lui conf. dr. oraș. Nu mi-l închipuiam atît de măreţ. Spre la naștere), desfășurată atît la Iași, cît și la Nicolae Creţu. Desigur, sînt și alţii care nu și jargon), dr. Ion Melniciuc (despre dinamismul semantic al vocabularului deosebire de orașele din România, aici Chișinău. Au participat împătimiţi de limbă se lasă mai prejos. străzile sînt mai largi și se întîlnesc foarte și literatură română din stînga și din dreapta românesc actual), dr. Stelian Dumistrăcel A doua zi sînt în program două ședinţe. multe clădiri uriașe. Dar ceea ce m-a Prutului (Iași, Suceava, Brăila, București, Prima îl are ca moderator pe prof. Anatol (despre recuperarea „faticului”, din Alba Iulia, Blaj, Timișoara, Chișinău, Bălţi, perspectivă malinowskiană), drd. Monica impresionat cel mai mult în capitala Moldovei Ciobanu, cea de-a doua, consacrată lui este abundenţa spaţiilor verzi: multe parcuri Ismail), dar și din străinătate (Leipzig). Sadoveanu, este condusă de dr. Nicolae Bilaucă (despre „agresarea” sacrului în Lucrările simpozionului s-au deschis joi, frazeologismele românești), dr. Adrian și mulţi copaci. Mi-ar fi plăcut să vizitez Creţu și debutează cu comunicarea acad. dr. Chișinăul pe la sfîrșitul primăverii... 24 noiembrie, la ora 9, în Aula Magna Constantin Ciopraga, o venerabilă Turculeţ (împreună cu dr. Ana-Maria Minuţ „Mihai Eminescu”, prin alocuţiunile de bun și dr. Luminiţa Botoșineanu – despre un În jurul orei 15,30 părăsim orașul cu personalitate a (studiului) literaturii române. destinaţia Iași. Ne abatem din drum o venit rostite de prof. univ. dr. Henri Aflăm, cu această ocazie, că în ţară atlas multimedia prozodic român), dr. Luchian, prorector al Universităţii „Al. I. aniversarea lui Sadoveanu nu a avut, din Victor Durnea (despre Ilarie Chendi și vreme pentru a vedea Mănăstirea Căpriana, Cuza” Iași și de prof. univ. dr. Iulian păcate, ecoul cuvenit. După discuţiile „originea scriitorilor”) și lista poate prestigios și grandios lăcaș de cult întemeiat Popescu, decanul Facultăţii de Litere din aferente, ne pregătim să plecăm către continua. Dintre toţi cei care au vorbit la încă din perioada domniei lui Alexandru cel Iași. Din partea Despărţămîntului „M. Chișinău, nu înainte de a servi prînzul. acest simpozion, trebuie remarcaţi, pentru Bun. Denumirea provine, prin etimologie Kogălniceanu” Iași a vorbit președintele Vremea s-a mai înmuiat, soarele își face talentul lor oratoric, prof. univ. dr. Stelian populară, de la un anume Chiprian, care ASTREI ieșene, prof. Areta Moșu. De subtil simţită prezenţa. Purcedem la drum cu Dumistrăcel, prof. univ. dr. Ion Melniciuc, mai apoi va deveni și primul egumen. După asemenea, tot aici și-au ţinut comunicările autocarul pe la ora 15,30 și trecem graniţa, conf. univ. dr. Nicolae Creţu și acad. dr. vizitarea mănăstirii, într-o poiană din codrii acad. prof. dr. Anatol Ciobanu (din după așteptarea de rigoare, pe la vama din Mihail Dolgan. La discuţiile care au marcat seculari ce o înconjoară, ne așteaptă o altă Chișinău) și conf. dr. Nicolae Creţu, Sculeni. Ajungem la Chișinău noaptea tîrziu sfîrșitul lucrărilor din acea zi, dl. Nicolae surpriză! Ni s-a pregătit, la lumina comunicări ce s-au constituit în veritabile și sîntem cazaţi la Institutul Muncii (Institut Creţu a subliniat necesitatea aprofundării farurilor unui autoturism, o masă introduceri, pe terenul limbii și al literaturii, Trudá), unde vom și mînca. noţiunilor de lingvistică generală și de către haiducească, cu nuci, cu sandvișuri și cu în problematica dată de tema generală a vin. Un rapsod popular din partea locului, simpozionului. După această călduroasă domnul Tudor Ungureanu, ne desfată cu primire (care a „neutralizat”, întrucîtva, sunetul grav al cavalului său. Nimeni nu frigul din aulă), s-a mers în Sala Senatului, scoate o șoaptă, muzica divină se pierde în unde, sub privirile severe ale atîtor întunecimea codrului mut. Dar meșterul are personalităţi, imortalizate pe pînză (de în traista sa și alte instrumente muzicale, departe, cel mai bine realizat portret este cel din ce în ce mai mici, și le încearcă pe al lui Garabet Ibrăileanu), a început prima toate, de data aceasta pe note mai săltăreţe. ședinţă de comunicări, avîndu-l ca moderator Se cîntă și din gură și în curînd formăm cu pe prof. Constantin Frâncu. Mai întîi a luat toţii un cor vesel. Buna dispoziţie persistă cuvîntul prof. univ. dr. Klaus Bochmann (de și în autocar, după ce ne luăm rămas bun de la Universitatea din Leipzig, veche de 600 la acești basarabeni, oameni sinceri și de ani!), care a dat glas, într-o română ospitalieri. Trecem prin aceeași vamă de la impecabilă, unui material despre destinele Sculeni și ajungem tîrziu în noapte la Iași. limbii române între regionalizare, Ne despărţim osteniţi, cu speranţa unei de/re/transnaţionalizare, europeizare și grabnice revederi. americanizare. S-a convenit ca participanţii În final, ca o concluzie de bilanţ, ţin să din Republica Moldova să-și prezinte subliniez înaltul nivel al acestui simpozion lucrările la Iași, iar cei din România să și le care, dincolo de faptul de a fi prilejuit o susţină la Chișinău, lucru care s-a și manifestare știinţifică de calitate, a avut întîmplat, cu unele excepţii. meritul de a crea legături, prietenii, dînd Colegii basarabeni vorbesc cu durere șansa românilor de pretutindeni de a se despre vitregiile la care este supusă limba cunoaște mai bine. Mulţumiri și felicitări română în Republica Moldova, și pe bună organizatorilor, în special doamnei prof. dreptate. Discursul lor înflăcărat îmi Areta Moșu și domnului cercetător dr. amintește de întrebarea unui tînăr lingvist Victor Durnea, precum și echipei de bucureștean, transmisă lui E. Coșeriu de studenţi, care i-a sprijinit! Simpozionul n- către Nadia Anghelescu*, „de ce sînt ar fi avut o asemenea ţinută fără efortul basarabenii atît de patetici?”. Coșeriu, Domniilor Lor. supărat, a dat următorul răspuns: „Pentru Sîmbătă, 26 noiembrie, la ora 9 are loc specialiștii în literatură, aspect indispensabil că voi (adică românii de dincoace de Prut) deschiderea părţii a II-a a simpozionului la pentru cercetarea literară, iar prof. univ. dr. Universitatea de Stat din Moldova (Blocul I, Drd. Cristinel MUNTEANU, nu sînteţi cît ar trebui de patetici”. Într- Gheorghe Moldoveanu (din Suceava) a BRĂILA adevăr, poate că nu facem îndeajuns pentru a aula 4). Rostesc alocuţiuni de întîmpinare remarcat buna pregătire a doctoranzilor rectorul acestei instituţii, prof. univ. dr. hab. ------susţine și apăra valorile naţionale, dar un pas participanţi la simpozion, constatînd cu * înainte este și acest simpozion. Gheorghe Rusnac (care ne atrage atenţia să surprindere că încă se mai pot spune lucruri Vezi Nadia Anghelescu, Eugeniu Celelalte două ședinţe ale zilei sînt nu-l confundăm cu lingvistul Gheorghe noi despre domenii îndelung cercetate, Coșeriu, profesorul nostru, în „Adevărul moderate de dr. Victor Durnea, respectiv Rusnac, prezent și dumnealui la manifestări), precum cel al sinonimiei, bunăoară. literar și artistic” din 17 sept. 2002, p. 12.

Revista rom=n\ 2255 C M Y K ISTORIE - CULTUR| - CIVILIZA}IE

(urmare din numărul precedent) lăţime, avînd în 1938 peste 4000 de al doilea război mondial, în 1941 și 1944. populaţia huţulă. Această ocupaţie a locuitori. Avea 3 școli primare situate în În recensămîntul austriac din 1774, dispărut după 1935, cînd se terminase a cererea generalului C. catunul „Vale”, „Centru” (din 1840) lîngă Carapciul pe Ceremuș număra 2800 de defrișarea pădurilor din munţii Vijniţei, Enzenberg guvernatorul Buco- biserica parohială, și a treia în cătunul suflete, majoritatea lor fiind răzeși români care s-a făcut fără respectarea L vinei, în anul 1785 , episcopul „Babin” (din 1913). Spre apus, după răspîndiţi în toate văile, spre deosebire de reglementărilor silvice. Cărăușii au scăpat Bucovinei Dositei Herescu întocmește o platoul Maidan și conacul familiei noii veniţi „alogeni”, care locuiau în de datoriile neonorate, beneficiind prin reorganizare a bisericii ortodoxe române, Giurumia, satul se mărginește cu Jadova, grupuri compacte. Încă în 1850, mulţi 1928 de anularea prin conversiune a care a fost aprobat prin Regulamentul la nord satele Vilauce, Zamostea, Ispas, răzeși și mazili vorbeau românește și aveau sumelor ce nu fuseseră încă achitate și duhovnicesc din 29 aprilie 1786, de către Banila pe Ceremuș, și orașul Vijniţa la conștiinţa identităţii românești cu fraţii din pentru care nu mai aveau posibilitatea de a autorităţile Austriei. Eparhia Bucovinei a frontiera cu Polonia. Spre răsărit, peste Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfînt. Timp le onora. fost împărţită în 6 decanate (Cernăuţi, dealul Babin, într-o vale ferită, se afla de 143 de ani, cît a stăpînit Bucovina Satul Carapciu pe Ceremuș a trăit Ceremuș, Nistru, Berhomete, Vicov, sătuleţul Voloca pe Ceremuș, în care, pînă Imperiul Habsburgic, acesta a impus pe veacuri de istorie și spiritualitate Suceava), precum și 2 protopopiate la ocuparea Bucovinei de către austrieci, numeroase căi slăbirea populaţiei românească, păstrînd datinile și obiceiurile străbune. El a înflorit și datorită orașului Cernăuţi, situat în această parte a Europei, unde el a reprezentat pînă în 1944, ca un centru CARAPCIU PE CEREMUȘ – economic de importanţă deosebită, datorită și liniei de cale ferată care făcea legătura cu statele din Europa centrală, fiind în același timp și un centru cultural, STOROJINEŢ – ŢINUTUL CERNĂUŢI de învăţămînt secundar și universitar, cu facultăţile sale de teologie, drept și de știinţe exacte, precum și prin viaţa sa muzicală și teatrală. (Cîmpulungul Moldovenesc și s-a aflat un schit de maici, desfiinţat de majoritare românești, încurajînd Prin alt articol scris în 1991, Răzeșii și Cîmpulungul Rusesc). În Protopopiatul către aceștia. populaţiile venite din alte zone, fie din mazilii din Bucovina, prof. dr. Leon Ţopa Ceremușului, figurează și satul Carapciu De pe platoul Maidan, privirea ajunge imperiul austriac (Galiţia), fie din alte ţări. scrie despre satul său natal că „răzeșii au (pe Ceremuș), cu 158 de familii, 1 biserică pînă la orașele Solca și Gura-Humorului, „Populaţia creștină ortodoxă venită din reușit cu toată cumplita vitregie a și 2 popi (19). iar în partea opusă pînă la Berhomet și alte ţinuturi, repetă fenomenul sociologic vremurilor (1940 – 1941 și după 1944) să În primele decenii de stăpînire Polonia. Platoul a adus multe legende și cunoscut: ocupă numai pronaosul ridice și să păstreze același stil de cerdac habsburgică a Bucovinei, principalul povestiri despre tătari, turci, ruși, unde bisericilor sau doar curtea bisericii, spre la case, acoperișuri de șindrilă, să facă fenomen de rezistenţă pasivă a populaţiei aveau loc confruntările dintre oștile deosebire de populaţia veche care ridicase pomicultură, menţinînd datinile locale și românești, a fost cel de refugiere în moldovene ale răzeșilor, conduse de către bisericile și participa la serviciul divin din caracteristice, avînd și o psihologie a Moldova sau și în Basarabia. Din 164 de căpitanii lor. El formează cumpăna apelor faţa altarului bisericii (naos)… Așa se afirmării, trimiţînd copiii la școli, ducînd familii de răzeși români comsemnaţi de către Ceremuș și cele către Siret, obișnuia pe atunci…” o viaţă distinctă de cea a imigranţilor către Austria în 1815, aveau să se strămute cuprinzînd și „Dealul Anei”, despre care Utilizînd date din anul 1766, autorul dă veniţi cu ajutor austriac sau sovietic- 30 de familii, „din care toate cele 25 cîte legenda amintește de frumoasa fată Ana, cu aproximaţie unele date despre răzeșii și ucrainean. Așezămintele de religie, mai erau în Carapciu pe Ceremuș, urmărită de către tătari, a făcut fierbinţi mazilii care vorbeau „în familie” credinţă, de limbă și datini au fost păstrate localitate aflată în zona supusă unei rugăciuni către Dumnezeu ca să o scape românește, avînd numele de: Albota, cu strășnicie.” (22). puternici imigrări a ucrainenilor galiţieni”, pentru a nu ajunge roabă la păgîni. Rugile Apopii, Antochi, Arbore, Baloșescu, conform unui document aflat în Arhivele i-au fost primite, astfel că Dumnezeu a Brînzan, Carp, Curcă, Curelici, Curelia, ______statului din regiunea Cernauţi, citat de despicat pămîntul, care a înghiţit-o de vie. Drumău, Dunici, Gafencul, Giurumia, către Ștefan Purici (fond 1, inv. 1, d. 3054 În altă variantă, Ana a ars de vie odată cu Florescu, Fraţian, Frunza, Iașă, Isar, 19. Ion Nistor, Istoria bisericii din , f. 89 v -101) (20). schitul existent acolo. Pe locul altarului Ivănescu, Ivăncescul, Leca, Negoiţă, Bucovina și a rostului ei naţional-cultural Cercetînd și studiind arhiva austriacă schitului, în copilăria autorului se mai Nuţul, Onciul, Opaiţ, Ponici, Prodan, în viaţa românilor bucovineni, București, aflată la arhivele din Cernauţi, Constantin găsea o cruce albă. Racocea, Repta; Sandul, Stroici, Seșan; Ed. Casa Școalelor, 1916, p. 203-210. Ungureanu constată, pe bază de La circa 14 km. de Vașcăuţi, spre Tatulici, Tăutul, Tiron, Tofan, Totoescul, 20. Ștefan Purici, Mișcarea naţională documente, un exod al populaţiei din Maidan, în copilăria autorului, se mai Ţintă, Ţopa; Vlad, Vlaicul, Voloșen, românească în Bucovina, între anii 1775- Bucovina, în perioada dintre 1810 și 1816. vedeau urmele unui val rotund de pămînt, Voloșencul. 1861, Suceava, Ed. Hurmuzachi, Suceava, Populaţia din anul 1810 a fost de 223.136 rămășiţă a unei întărituri de război. Se Personalităţi născute în Carapciu pe 1998, p. 98. persoane, iar cea din 1816 era de 198.437, povestește că acolo ar fi fost cetatea Ceremuș sau în comune învecinate, care au 21. Constantin Ungureanu, deci o reducere de 24.699 locuitori, „Hmilov”, din vremea întemeierii statale a contribuit la dezvoltarea vieţii culturale și Învăţămîntul primar din Bucovina în reprezentînd un minus de 11,1%, afectînd Moldovei. Unii istorici o situează cu circa știinţifice: Racocea - ziarist sec. XIX, perioada stăpînirii austriece, „Destin puternic situaţia demografică, în special a 35 km. mai la sud, spre locul în care Onciul, Roman, Vlad - compozitor și românesc”, nr.2/2000, Chișinău-București, satelor. Satul Carapciu pe Ceremuș din Ceremușul se varsă în Prut, care ar fi fost muzicolog la Roma, născut în Vașcăuţi, Ed. Fundaţia culturală română, p. 64; vechiul ocol al Cîmpulungului rusesc, în cetatea de bază, iar cea de la Carapciu ar membrii familiei Ţopa, care au scris pagini Exodul populaţiei din Bucovina între anii 1810 avea 1310 persoane, iar în 1816, 1198, fi fost locul de retragere sau de adunare a de istorie locală, ca preotul Dimitrie Ţopa, 1814-1816, în „Glasul Bucovinei”, deci o scădere de 112 locuitori, populaţiei pentru apărare, formînd medicul Ovidiu Ţopa, pedagogul Iosif Cernăuţi – București, Ed. Fundaţia reprezentînd 8,5% (21). comunităţi sătești autonome, autoconduse Antochi, membru de onoare al Academiei culturală română, nr.4/1998, p. 12-28. Prof. dr. Leon Ţopa avea vîrsta de 82 de către un căpitan de oaste, stînd de strajă Române, cercetătorul Zota, mitropolitul 22. Leon Ţopa, Carapciu pe Ceremuș. de ani în iunie 1994, cînd a scris Amintiri la hotare. Repta, matematicianul Seșan, ecologul Amintiri din Bucovina, „Septentrion, Foaia din Bucovina, în care-și deapănă, cu În pregătirile pentru primul război Kristof care trăiește în Statele Unite ale Societăţii pentru cultura și literatura nostalgie, aducerile aminte din timpul mondial, între 1910 și 1913, pe valea largă Americii ș.a. „Ţinutul dintre Siretul română în Bucovina”, nr. 10-11/1995 copilăriei și tinereţii sale petrecute în satul de la Maidan și pînă la albia Ceremușului, superior și Ceremuș poartă sigiliul culturii (Rădăuţi), p. 6-7; „Plai românesc”, natal, Carapciu pe Ceremuș, de care-l austriecii au construit un „drum românești.” gazeta Societăţii pentru cultura românească desparte sîrma ghimpată impusă prin dictat împărătesc”, unde au fost confruntările Pînă pe la finele sec. al XIX-lea, „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, de către puterea totalitară sovietică, în 1940 dintre armatele austriece și cele ale ţarului, ocupaţiile principale ale populaţiei din și apoi în 1944. Această sîrmă ghimpată de nr. 2-3, februarie 1994, p. 4-13; care au înaintat în cele 3 ofensive din Carapciul pe Ceremuș erau creșterea „Septentrion”, nr. 6-7/1992-1993, hotar, a despărţit frate de frate, astfel că Bucovina, cea de la 29 august 1914, cea animalelor, agricultura, ce s-a dezvoltat autorul și-a mai putut revedea satul său articolul Răzeșii și mazilii din Bucovina, p. din 27 noiembrie 1914 care a ţinut pînă în mai mult în perioada 1918 – 1945, 15-16; Mircea Grigoroviţă, Învăţămîntul natal numai prin puterea minţii. februarie 1915 și a treia care a început în beneficiind și de împroprietărirea făcută de Satul Carapciu pe Ceremuș se întindea în nordul Bucovinei (1775-1944), 1916 și a durat pînă în 1918. Toate către statul român în 1923, iar din 1925 București, Ed. Didactică și pedagogică, în partea de est spre vest, de la moșia atacurile și contraatacurile s-au derulat și pînă în 1935 mulţi locuitori au făcut 1993, p. 45-46. fraţilor Cristafovici cu peste 1000 de pe acest drum, care trece și prin satul cărăușie cu lemnul de construcţii pe care-l hectare, pînă la coasta Maidanului, răzășesc Carapciu pe Ceremuș. Alte transportau pînă la Cernăuţi, înlocuind măsurînd 8 km în lungime și 6 km în ostilităţi armate au fost în timpul celui de plutăritul pe rîul Ceremuș, făcut de către Mircea PAHOMI

emnalăm apariţia în spaţiul cultural al vestului României – e drept, la distanţă de doi ani de zile S – a două contribuţii ale cunoscuţilor, pentru cei Istorii ale rom=nilor din iniţiaţi, Radu Păiușan și Ionel Cionchin, consacrate unui Istorii ale rom=nilor din domeniu mai puţin abordat de istoricii din ţara noastră – ne referim aici la românii trăitori pe Valea Timocului și în estul Ungariei, în proximitatea graniţei cu România. nord-estul Serbiei [i din Ungaria** Cele două contribuţii, dintre care aceea consacrată nord-estul Serbiei [i din Ungaria românilor timoceni este o ediţie „revăzută și adăugită”, așa cum aflăm chiar de pe prima pagină, sînt, din anumite puncte de vedere, binevenite, mai ales dacă ele vor reuși să Acestea sînt binevenite în economia lucrării, deoarece importante surse edite referitoare la viaţa românilor din penetreze extrem de acidul spaţiu istoriografic al Serbiei și al ele sintetizează importanţa, locul și rolul românilor spaţiul supus analizei – încearcă să întregească o imagine Ungariei, deci exact acolo unde o istorie completă a timoceni în arealul pe care aceștia îl ocupă de secole și, cît mai concludentă a rolului și importanţei prezenţei minorităţii române încă nu s-a putut, deocamdată, a se scrie. mai ales, ne arată nouă, celor de astăzi, cum o minoritate românilor în spaţiul Tisei. Cartea consacrată „românilor din nord-estul Serbiei” extrem de importantă din această parte a Europei – Cele două contribuţii rămîn interesante și ele vor este, în mare parte, o sumară trecere în revistă a unor nerecunoscută de către autorităţile de la Belgrad – continuă deschide, poate, noi orizonturi de abordare a unei momente cunoscute din istoria naţională, o istorie care a fi ignorată, în pofida oricăror evidenţe ale Istoriei. problematici atît de complexe și complicate cum este aceea începe – în opinia autorilor - de la existenţa limbii „valaco- În ceea ce privește volumul consacrat românilor din a recuperării istoriei românilor aflaţi, la un moment dat, pelasge”(sic!), trece prin bătăliile Evului Mediu și ajunge Ungaria, el este conceput în aceeași manieră eclectică – o dincolo de hotarele statului român. în perioada recentă, totul împletit cu elemente de istorie și istorie desuet-evenimenţială, combinată cu elemente de ______etnografie a românilor timoceni. etnografie, folclor și lingvistică – dar care are, totuși, Cea mai interesantă parte a volumului o reprezintă meritul de a contura un tablou relativ coerent al destinului * Radu Păiușan, Ionel Cionchin, O istorie a românilor Mărturiile despre românii timoceni, de fapt un colaj de comunităţilor românești aflate în cîmpia Tisei, mai ales în din nord-estul Serbiei, Timișoara, Ed. Eurostampa, 2005, documente edite, care pornesc din antichitate și ajung perioada secolelor XVIII-XX. 314 p. Idem, O istorie a românilor din Ungaria, Timișoara, aproape la zi și care au fost în așa fel alese încît să dea o Important ni s-a părut capitolul de Anexe, care, deși Ed. Eurostampa, 2003, 414 p. notă de cursivitate problematicii cărţii. alcătuit după același criteriu - relevarea celor mai Dan LAZAR

2266 Revista rom=n\ ISTORIE - CULTUR| - CIVILIZA}IE

eși anul comemorativ 2004 a marcând nu doar un popas pentru decantari și dovedite de atâtea ori de cei doi autori, stimulat interesul istoriografic limpeziri necesare, ci și instituind un ghid formaţi și consacraţi în primul rând ca D pentru marea personalitate a lui pentru cercetari viitoare, în eterna dialectica cercetatori. Ștefan cel Mare și a îndreptat atenţia publica a reinterpretarii trecutului. Conceputa, Sinteza așteptata se desfașoara amplu, spre centrul spiritual care este ctitoria și locul iniţial, doar ca o sinteza de câteva zeci de într-o construcţie clara și solida, impecabila de veșnica odihna a Sfântului stramoș, înca pagini, necesara pentru refacerea unui capitol și sub raport stilistic. Având de selectat și prea puţin se știe despre iniţiativele culturale controversat din tratatul academic de istorie evaluat o multitudine de probleme și teme, și rodul acestora din ultimii trei ani la naţionala, aceasta lucrare a „crescut” în doar autorii au trebuit sa decida asupra Manastirea Putna, acolo unde o luminata doi ani și jumatate, printr-un efort intelectual posibilitaţilor de compoziţie pe care o PPrriinncceeppss oommnnii llaauuddaaee mmaaiioorr**

obște monahala, frumos pastorita de distinsul demn de respect și emulaţie, oferindu-se monografie de asemenea proporţii le ofera Arhimandrit Melchisedec Velnic, reînvie cititorilor ca o opera demult așteptata, pe sau le impune. Opţiunea pentru prezentarea stravechea stralucire voievodala a Sfântului masura celui care, de-a lungul vremii, a fost în succesiune cronologica a faptelor nu este lacaș printr-o efervescenţa întaritoare în mai mult glorificat decât cunoscut, mai mult un tribut platit istoriografiei evenimenţiale, ci credinţa și creatoare de știinţa, într-o sinteza laudat decât înţeles în complexitatea un mod eficient de a cristaliza în diacronia de tradiţie și modernitate demna de personalitaţii și faptuirilor sale. naraţiunii toate palierele structurii timpului admiraţie. Cinci volume (1700 p.) concepute Cunoscând și cercetând pâna în detaliu istoric: socialul, politica și mentalitaţile și tiparite în anii 2003 și 2004, tomuri care tot ce s-a scris semnificativ despre Ștefan cel vremii, între care credinţa abia acum se prefigureaza un corpus documentar Mare pâna în anii elaborarii acestei carţi releva ca o dimensiune spirituala integratoare calitate, unele abia acum puse în circulaţie în ștefanian, gândit cu seriozitate și competenţa (dovada fiind impresionanta bibliografie de a tuturor actelor, gesturilor și deciziilor literatura noastra, aduc lucrari un spor de știinţifica, și un masiv (514 p.) și elegant cca 1200 de studii și lucrari), autorii au „suveranului evlavios”. Între Rasaritul și interes și eleganţa. volum cuprinzând comunicarile prezentate la constatat cu amaraciune, dar fara Apusul, „carţi” cu titluri rezonând din Nu putem nici macar semnala în aceasta simpozionul internaţional Ștefan cel Mare și surprindere, chiar de la începutul muncii lor, frumoasa noastra literatura clasica, Spre sumara prezentare multitudinea de probleme, Sfânt. Atlet al credinţei creștine, Manastirea ca un domeniu (medievistica) și o tema dintre „zarile împaratești”, Marea politica și Marea dificultaţi, sugestii, dar și de soluţii pe care Putna, 18-25 aprilie 2004, conving ca un cele mai frecventate (epoca marelui voievod) rugaciune organizeaza toate problemele lucrarea d-lui Ștefan S. Gorovei și a d-nei valoros proiect configureaza o realitate sunt înca departe de buna cunoaștere istorica, importante: strategiile puterii politice, între Maria Magdalena Székely le așaza într-un mod distincta în viaţa academica actuala. Un în pofida cantitaţii tipografice a textelor care și cele matrimoniale, arta militara, prea iscusit și prea învaţat în faţa colegilor de Centru de Cercetare și Documentare „Ștefan produse. Perioade, teme și direcţii de semnificaţia ctitoriilor religioase, dramele breasla. Specialiștii nu vor putea relua vreo cel Mare”, înfiinţat la Putna în ianuarie investigaţie sumar abordate sau „îngheţate” personale, moștenirea spirituala. O secţiune chestiune pe aceasta tema fara o referire, 2005, dezvaluie o intenţie de durata și o la nivelul începutului de secol XX, datari sau finala, de antropologie politica, intitulata oricum ar fi ea, la opera universitarilor și promisiune de înalta ţinuta. Apariţia recenta identificari eronate sau incerte, interpretari Ștefan cel Mare, „bunul suveran”, cu totul cercetatorilor de la Iași. Amatorii (= iubitorii) a primului numar al revistei „Analele prin prisma „luptei de clasa” sau a necesitaţii noua și originala în peisajul istoriografic de povestiri istorice poate nu vor eluda cu totul Putnei”, I, 2005, ne arata ca proiectele de la unor relaţii „tovarașești” cu vecinii, lacune actual, sporește substanţial valoarea cercetarii erudiţia, dar cu siguranţa vor gusta „literatura” Putna nu ramân, înca o data, dupa datorate inaccesibilitaţii lingvistice sau de printr-o abordare a materialului documentar de buna calitate a acestui monumental op. obișnuinţe prea adânc înradacinate la noi, alta natura a unor izvoare și studii straine, din perspectiva istoriei mentalitaţilor. Un alt Pentru devoţiunea lucrarii obștii putnene și a doar frumoase gânduri. toate acestea au îndreptat prioritar efortul Ștefan cel Mare, cu un chip mai complex și semnatarilor paginilor dedicate Sfântului Doi binecunoscuţi istorici ieșeni, autorilor spre un demers critic și analitic, mai viu, „mai adevarat” decât acela clasicizat voievod Ștefan cel Mare, binecuvântarea Înalt implicaţi cu discreţie în toate aceste fapte singura metoda raţionala ce putea conduce prin simplificare și repetiţie, se recompune Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei culturale ca iniţiatori, organizatori și garanţi spre o noua sinteza utila și valoroasa. Și din observaţii și reinterpretari inedite, în și Radauţilor, este un îndemn și o rasplata. ai competenţei știinţifice, propun acum lumii aparatul critic de 2676 de note – multe fiind capitole cu titluri sugestive precum: academice și publicului larg rodul cel mai autentice contribuţii documentare, clarificari Luptatorul, Diplomatul și facatorul de pace, Mircea CIUBOTARU elocvent al unui model superior de conlucrare metodologice, redatari de evenimente și Învaţatorul și judecatorul, Suveranul ------duhovniceasca și erudita, o carte savanta și, identificari de persoane, semnalari de evlavios, Suveranul Sfârșitului Lumii, Timpul * Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena în același timp, delectabila, „o istorie” probleme controversate – da seama de și spaţiul unui suveran, Cuvinte, Gesturi, Székely, Princeps omni laudae maior. O despre Ștefan cel Mare, dar nu una oarecare, rigoarea informarii, spiritul disociativ, Modele, Steme, Titluri și altele. Ilustraţiile, istorie a lui Ștefan cel Mare, Sfânta ci o importanta reevaluare istoriografica, prudenţa în construcţia ipotetica, calitaţi cele mai multe color și de cea mai buna Manastire Putna, 2005, 630 p. + 58 figuri.

ecent la Chișinău a văzut lumina Structurarea lucrării în șase capitole este cîrma statului, Luca Arbore a avut o altă schimbărilor profunde care au avut loc pe tiparului lucrarea semnată de argumentată atît prin momentele cheie ale opţiune politică decît domnitor. De fapt, parcursul secolului al XVI-lea. Cel de-al R Virgil Pâslariuc care abordează istoriei Ţării Moldovei în secolul al XVI-lea, existenţa celor două strategii în materie de cincilea capitol este intitulat Raporturile problema raporturilor dintre marea boierime dar și prin punctele de reper ale raporturilor politică internă și externă a fost momentul politice dintre mare boierime și Ioan Vodă. moldoveană și domnie în secolul al XVI-lea. dintre boierimea moldovenească și domnie în principal care a dus la declanșarea Această perioadă, după cum menţionează și Lucrarea de faţă are ca punct de plecare teza acel secol. Primul capitol abordează conflictului. În condiţiile înăspririi autorul, s-a bucurat de o atenţie specială din de doctorat elaborată la Facultatea de Istorie problema raporturilor marii boierimi cu realităţilor externe, domnia s-a bucurat de partea istoriografiei românești. Personalitatea a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iași sub Bogdan al III-lea (1504-1517). Chiar la sprijin și din exterior obţinînd cîștig de cauză lui Ioan vodă a fost judecată și în funcţie de îndrumarea profesorului ieșean Ioan Caproșu. începutul primului capitol autorul atrage în confruntarea cu marea boierime. Cel de-al adjectivele pe care diferitele epoci și Lucrarea este structurată pe șase capitole, un atenţia că această perioadă, precum și cea treilea capitol, Boierii lui Petru vodă Rareș. persoane i le-au atribuit. Ele sînt în fond diametral opuse: lui i s-a spus și „Viteaz”, dar și „Cumplit”, de partea cealaltă comportamentul boierimii în evenimentele derulate în jurul anului Raporturile politice dintre marea boierime și 1574 a fost catalogat drept „clarvăzător”, dar și ca „trădător”. Autorul reușește să surprindă problema domnie în Ţara Moldovei în secolul al XVI-lea în complexitatea ei, reușind să tragă niște concluzii extrem de interesante. În cel de-al șaselea capitol, este abordată cuvînt înainte, introducere, încheiere, privitoare la domnia lui Ștefan cel Tînăr De la colaborare la conflict, abordează problema raporturilor dintre marea boierime bibliografie și indice. (1517-1527) s-a bucurat prea puţin de atenţia problema raporturilor dintre marea boierime și domnie în ultima parte a secolului al XVI- Structura lucrării este gîndită pentru o istoricilor care au privit epoca respectivă și fiul lui Ștefan cel Mare în prima lui lea. Această perioadă ocupă un loc foarte abordare temeinică și de profunzime a unui doar ca una de tranziţie dintre două epoci domnie. După cum menţionează autorul, la important din punctul de vedere propus. Cu subiect pe cît de important, pe atît de dificil. glorioase din istoria Ţării Moldovei – cea a începutul domniei lui Petru Rareș raporturile toate acestea, pînă în prezent, ea a fost Autorul a resimţit pe deplin povara clișeelor lui Ștefan cel Mare și cea a lui Petru Rareș. dintre domn și marea boierime erau dintre ocolită de istoriografia românească. În fond, istoriografice din perioada anterioară, cînd s- Cel de-al doilea capitol „Fronda” nobiliară cele mai bune. La alegerea acestuia ca domn asistăm pe de o parte la agravarea sistemului a profilat imaginea antagonică a claselor de la 1523 și semnificaţiile ei are o motivaţie a subscris aproape întreaga clasă politică a suzeranităţii otomane, iar pe de altă parte conducătoare ale Ţării Moldovei. Și dacă specială. Și asta mai mult pentru episodul vremii. Colaborarea iniţială avea însă cu avem de a face cu o perioadă de relativă instituţia domniei prin esenţă era privită ca extrem de discutat în istoriografia timpul să capete o altă dimensiune, trecînd acalmie, care oricum nu era atractivă pentru un element benefic al statului, opusul acesteia românească – cel al cazului produs la 1523, într-o stare de defecţiune latentă. Politica o istoriografie care avea predilecţie pentru era reprezentată de mînuitorii condeiului cînd nepotul lui Ștefan cel Mare ordonă să externă a lui Petru Rareș a fost puţin lupte, bătălii și confruntări. Din punctul de istoric prin boierime care a avut de suportat fie executaţi Luca Arbore și fiii săi. Aflat, în inspirată, el reușind la un moment să-și facă vedere al raporturilor dintre marea boierime la propriu cele mai usturătoare caracteristici. timpul minoratului lui Ștefan cel Tînăr la dușmani în mai toate părţile. Din acest punct și domnie, acestea au ca punct de plecare Iată de ce subiectul abordat de Virgil de vedere, subiectul în cauză are și o altă spusele lui Grigore Ureche despre un domn Pâslariuc este deopotrivă tentant, dar și foarte importanţă. După cum se știe, această care era „blîndu ca o matcă fără ac” și care dificil. Nevoia de a găsi o linie de mijloc în domnie se încheie în anul 1538 cu o vastă „din sfatul lor (al boierilor) nu ieșiia”. abordarea fenomenului istoric, de a elibera campanie turco-tătară în Moldova și cu Apărută într-o condiţie grafică foarte scrisul de balastul existent și de a crea o importante pierderi teritoriale ale ţării bună, lucrarea semnată de Virgil Pâslariuc imagine reală a ceea ce au reprezentat de fapt românești de la est de Carpaţi. Deși în acest are o documentaţie bogată, iar consideraţiile raporturile dintre marea boierime și domnie dezastru o mare vină a avut-o politica autorului sînt pertinente. Autorul a avut în secolul al XVI-lea îndreptăţesc pe deplin externă neinspirată a domnului moldovean, curajul să abordeze o temă extrem de dificilă, demersul istoric. Totodată, tentaţia abordării singura care a fost făcută vinovată a fost iar demersul lui este încununat de un succes unui asemenea subiect este contrabalansată de mare boierime. Iată de ce, autorul atrage incontestabil. Îl felicităm așadar pe Virgil numeroase capcane care îl pasc pe istoricul încă odată atenţia asupra nedreptăţilor pe Pâslariuc pentru această importantă atras de el. De menţionat, însă, că Virgil care le-a făcut istoriografia anterioară contribuţie istoriografică și-i urăm noi Pâslariuc a reușit să le evite cu abilitate. Și elitelor politice ale ţării din acele vremuri. realizări pe tărîmul istoriografic. De acest lucru este deopotrivă explicabil, de Cel de-al patrulea capitol abordează tema asemenea, îl felicităm și pe dl. Sergiu vreme ce autorul se dovedește un bun boierimii Moldovei în condiţiile agravării Musteaţă, președintele Asociaţiei Naţionale a cunoscător al surselor istorice, capabil să suzeranităţii otomane (1538-1571). Tinerilor Istorici din Moldova, sub auspiciile mînuiască informaţiile furnizate de izvoare, Momentele care au urmat campaniei din anul căreia a fost posibilă apariţia acestei lucrări. să le ofere o interpretare adecvată, cu atenţie, 1538 au fost în măsură să declanșeze niște ______prudenţă și profesionalism. Acestor calităţi li procese profunde care vor schimba în se adaugă acribia cu care autorul a studiat și profunzime statutul politico-juridic al Ţării Virgil Pâslariuc, Raporturile politice analizat informaţiile oferite de istoriografia Moldovei. Acest moment a fost văzut fie ca dintre marea boierime și domnie în Ţara românească, dar și de cea străină. Prin unul al aservirii complete a Moldovei, fie ca Moldovei în secolul al XVI-lea, Chișinău, urmare, cu un efort considerabil, a fost scrisă unul care oricum ocupă un loc important în Editura Pontos, 2005, 294 p. o lucrare temeinică privitor la unul dintre transformările ulterioare. De aceea, cele mai viu discutate subiecte ale istoriei abordarea acestei perioade ocupă un loc Valentin CONSTANTINOV românești din secolul al XVI-lea. extrem de important pentru înţelegerea Revista rom=n\ 2277 VVIIAA}}AA CC||RR}}IILLOORR Liviu Papuc vă propune:

arian Nicolae Tomi este un poet Marian Nicolae Tomi nu este acela al unui „Un document din 30 aprilie pomenește și prozator maramureșean pe simplu și banal scrib, care efectuează aparent despre existenţa, «din timpurile M care ocupaţia de bază – profesor facila operaţiune de „ciugulire”, de străvechi», a unei întîlniri anuale care de istorie în Vișeu de Sus – nu l-a lăsat să inventariere a datelor istorice, ci le gîndește, avea loc de Sfinţii Petru și Pavel (29 ignore trecutul pămîntului pe care vieţuiește. le analizează, ridică numeroase semne de iunie) la locul numit Stog (Știol) și unde Așa încît, după ani și ani de lucru pe texte, întrebare – la care răspunsul nu este «multă lume din Moldova și Polonia ne face bucuria unui amplu volum intitulat întotdeauna la îndemînă, iar de foarte multe (desigur că cei mai mulţi sînt din Maramureșul istoric în date (Editura Grinta, ori este și greu de dat. Ceea ce conduce la Maramureș – n.a.) se adună sub formă Cluj-Napoca, 2005, 306 p.). După cum problematizare (adică participare) din partea de tîrg, vinde și cumpără diferite apreciază Ovidiu Pecican în prefaţă (Noile cititorului, mai ales că publicul ţintă nu este produse (…) și se distrează»”, dar și „Pe anale ale Maramureșului), autorul doar cel al străvechiului colţ de ţară. Datele un Penticostar din Dragomirești se „contabilizează cu claritate, pe înţeles, toate puse în discuţie sînt organic legate de semna un anume «Ștefan dascălul datele și faptele socotite relevante pentru celelalte provincii românești, trimiterile la Moldavschi», probabil același cu Ștefan întregirea profilului Maramureșului încă din Ardeal și Moldova fiind abundente. Unele care pe un Octoih aflat la Cuhea își scria cele mai vechi timpuri, așa cum le oferă informaţii sînt extrase (și interpretate) doar locul de baștină: Comănești din Bacău. MMaarraammuurreeșșuull iissttoorriicc îînn ddaattee

cunoașterii actuale arheologia și cele mai din cronici „externe”, cum este cazul la Așa ar părea că erau în epocă dascăli felurite tipuri de documentaţie cu putinţă. 1669: „În acest an Domnul Moldovei «itineranţi», care dădeau învăţătură odraslelor austro-ungară, scria Ilie Lazăr în amintirile sale. Ceea ce rezultă este o cronologie bogată a Gheorghe Duca (1668-1672) îl însărcina pe celor bogaţi”. Și a făcut-o cu întreaga sa companie, fugind la devenirii istorice în terra Maramorosiensis, Nacu din Cîmpulung Moldovenesc ca să Lucrurile nu decurgeau de la sine, ci Cernăuţi cu trei vagoane și o locomotivă, unde evenimentele certificate fără dubiu se restabilească siguranţa drumului spre implicau riscuri serioase, odată ce, la 23 «cumpărate» cu… 1.300 kg de grîu! La alătură unor ipoteze mai puţin probate, însă Maramureș de peste Cîrlibaba, drum «stricat noiembrie 1746, „printr-un decret imperial Cernăuţi ei au apărat orașul, atacat și jefuit de nu mai puţin incitante”. Este, într-un fel, din cauza răutăţilor și tîlhășagurilor ce se (reluat la 1768 și 1770) se interzice aducerea bandele de ucraineni, pînă la sosirea Diviziei a „Maramureșul văzut prin ochii unui făceau negustorilor». Aceasta este prima și vînzarea cărţilor bisericești din Moldova și VII-a române de sub comanda gen. Zadik”. intelectual îndrăgostit de oamenii și locurile probă a existenţei unui intens comerţ între din Muntenia în Imperiul habsburgic. Lupta Temeinica lucrare a lui Marian Nicolae care îi alcătuiesc zonei memoria”. Maramureș și Moldova, ca dovadă că tîlharii dintre ortodoxie și «uniaţie» s-a regăsit și în Tomi, care trebuie citită cu creionul în mînă, „Noi ne-am propus a scrie puţin mai aveau ce jefui!”. circulaţia cărţilor, care, în ciuda interdicţiilor, din care ai de aflat o sumedenie de fapte – altfel istoria Maramureșului, abordînd o Legăturile, firești, cu provincia continuă să circule, fără ca acest fapt să interpretate cu probitate – este însoţită de manieră aparent specifică numai evului răsăriteană sînt numeroase, atît la nivel de afecteze, cel puţin aici în Maramureș, cîteva instrumente de lucru indispensabile: mediu: structura de anale”, declară autorul persoane, cît și la cel al circulaţiei cărţilor, trecerea întregii comunităţi românești la Lista localităţilor din Maramureșul istoric, în Argumentul care însoţește demersul atestînd unitatea de neam și limbă. Iată doar Unirea cu Roma! Pentru oamenii epocii Lista monumentelor, locurilor și siturilor propriu-zis. Aceasta nu impietează însă cîteva exemple de această natură: la 1729, cartea era sfîntă, deci necesară, dincolo de istorice din Maramureș, o Bibliografie și trei asupra fondului problemei, acest vechi „Nobilul Lupu din Petrova își lua soţie din confesiune!”. Indici: de nume, de locuri și de instituţii. pămînt românesc avînd nevoie de o aducere la Moldova, pe Maria Voiţa din Suceava, semn Sărind peste timp, la 1918, iată o foarte Avem un singur regret: că nu avem la zi a informaţiei, cu corectarea unor erori că legăturile dintre cele două «ţări» nu au interesantă informaţie, care avea mari șanse să le dispoziţie spaţiul necesar pentru a aborda și documentare, cu amendarea unor teorii sau încetat să se păstreze sub varii forme și la scape bucovinenilor: „«Era prin septembrie din alte unghiuri foarte interesantul op al afirmaţii hazardate. Și, mai mult, aportul lui patru veacuri după «descălecat»”; în 1736, cînd mi-am pus în gînd să dezertez» din armata profesorului din Vișeul de Sus.

hiar dacă literatura rămîne, intrinsec, al unei perioade istorice care a marcat, pe multiple legată de imaginaţie și ficţiune, mai planuri, istoria Moldovei. Am îndrăzni să C ales în proză, puţini sînt scriitorii care caracterizăm cartea ca o mărturisire de veghe, Despre Iași, cu își etichetează operele ca fiind „închipuite”. Și, marcată de repere biografice, complexe afective, de totuși, avem astfel de exemple chiar și în sinceritate, teamă și nehotărîre. Dincolo de detalii literatura română, dacă ar fi să pomenim măcar istorice și socio-culturale, Constanţa Marcu dragoste și erudiţie… cunoscutele și apreciatele sonete după realizează un jurnal al conștiinţei și al singurătăţii Shakespeare, realizate de Vasile Voiculescu. (iarăși Karma!). Drept urmare, nu descrierile și O prozatoare din Timișoara urmează picturalitatea costumelor sau a peisajelor (oricum, ăscut lîngă Soroca, dar Popa, Traian Gheorghiu (cu ambii am procedeul, într-o proză de certă valoare literară. reci, neprietenoase, pentru această „crenguţă” din absolvent al Liceului avut lungi și fructuoase discuţii), Este vorba de Constanţa Marcu, autoare a unui marele arbore al străluciţilor Paleologi ai N Internat din Iași, inginerul Rudolf Șuţu, Octav Minar și chiar… roman (?) original ca fond ideatic și structură Bizanţului, obligată „să odrăslească” în Ţara energetician de profesie (cu un „bădia” Aurel Leon. narativă, intitulat Acoperămîntul, avînd un Moldovei, ca soţie de domn) impresionează și dă îndelungat „sejur” la I.R.E. Iași), Ca un „cronograf” onest al „celor subtitlu explicit: Jurnalul închipuit al Mariei de substanţă volumului, cît, mai ales, „transcrierea” Constantin Ostap și-a găsit adevărata ce-au fost”, autorul nu lasă fantezia Mangop. În volumele precedente, descopeream la vieţii interioare a eroinei (care poate fi a oricărei vocaţie în cea de a doua parte a vieţii, „să zburde”, cum, din păcate, o fac ea o poezie suavă, cu irizări emotive și gînduri femei!), sfîșiată de doruri arzînde, dureri nespuse, cînd s-a impus ca publicist talentat și mulţi autori lipsiţi de vocaţie și de „răsucite”, o lirică feminină (în accepţia întrebări chinuitoare, într-un dialog care nu se scriitor cu har, apreciat unanim, respectul adevărului. Dimpotrivă, semantică iniţială) autentică și expresivă. Unele realizează cu adevărat. Autoarea știe să recompună, îndeosebi pentru volumele dedicate memorialistul se reazemă pe sursa de poeme în proză „trădau”, prin filonul liric cu stil înflorat și rostire de rugă sau blestem, istoriei culturale a Iașului. Studiile și prima mînă, ca și pe propriile sale cărţile publicate, începînd din 1996 investigaţii în muzee, arhive (publice (unele în colaborare cu Constantin sau personale) și biblioteci. De aici Botez și Ion Mitican), l-au făcut derivă, cu certitudine, informaţii cunoscut ca un pasionat cercetător (un precise, detalii surprinzătoare și O „FRESCĂ“ A adevărat „arheolog” literar!) al comentarii avizate, ceea ce deter- trecutului istoric și cultural al vechii mină interesul și pasiunea cititorilor capitale a Moldovei, așa cum „depun pentru aceste pagini diverse, pitorești mărturie” cărţi precum Cu Iașii mînă-n și cu… surprize, stînd, deopotrivă, SENTIMENTELOR mînă (1996-1999), Iașii – între adevăr sub semnul rigorii, al preciziei și legendă (2000), Parfum de Iași detaliilor, al naraţiunii simple și (2002) și Iașul nu neapărat (uneori) al… umorului! sentimental… (2004), în acesta din interior și gradaţia sentimentelor etern omenești, universul interior al Mariei, voind parcă să Se adaogă, pentru valoarea înclinaţia spre evocare poematică, spre romanesc descifreze, după cinci secole, taina acoperămîntului urmă găsindu-și loc și un onorant documentară de excepţie a acestei și „explozii” sentimentale. Sînt aspecte pe care le de pe mormîntul ei, păstrat în Muzeul mănăstirii „portret” despre subsemnatul. cărţi, iconografia (fotografii, întîlnim, conjuncte și abil combinate, șiîn Putna. Deși „ucisă” de neliniște, lipsă de Adeverind parcă actualitatea facsimile), citaţiile numeroase și Acoperămîntul. comunicare cu cei din jur și cumplită singurătate, dictonului latinesc, finis coronat iscusit folosite, indicele de nume și Realizarea acestei cărţi de o factură insolită soţiei principelui moldovean nu-i lipsește opus, inginerul-scriitor a dat recent minunatele coperţi, care „înfăţișează” (amintind, parţial, de cea a lui Corneliu Leu luciditatea, dreapta judecată a oamenilor și a (2005) la iveală, la Editura Vasiliana un material bogat, divers, în parte despre Dracula) a pus nu puţine probleme faptelor, precum și credinţa în Dumnezeu. ’98 din Iași, o remarcabilă contribuţie inedit, întregind prin oameni și autoarei, întrucît „închipuirea”, oricît de slobodă Constanţa Marcu izbutește cu mijloace de istorie culturală, raportată însă la locuri, suflet și gînd „portretul” unui în jocul timpului, trebuia să se „clădească” pe un adecvate o simbioză constructivă între actualitate și „reproiectată” la oraș-emblemă în istoria și cultura răspuns complet și relevant în plan estetic la documentarea propriu-zisă, aparţinînd istoriei, și dimensiunile istorice ale urbei românilor, dovedind, cum remarcă și întrebarea personajului moromeţian: „pe ce te analiza psihologic, de fineţe și profunzime, pe moldave, cu frumosul (și prefaţatorul cărţii (Ioan Hoban), bazași?”. Preîntîmpinînd parcă o asemenea primul plan situînd condiţia femeii de atunci și, în sentimentalul!) titlu Despre Iași – „certe calităţi de memorialist”. posibilă obiecţie, Constanţa Marcu, sub semnul parte, de totdeauna. Un alt fapt demn de numai cu dragoste (384 pagini). Prin precizie, rigoare, erudiţie, moralei și al onestităţii, adaugă la finele remarcat, ţinînd de scriitura lucrării, este evitarea Cu o perspectivă de continuitate și sinceritate și căldură sufletească, cu volumului o listă cu 25 de lucrări de referinţă din ŕ priori a stilului cronicăresc, de colorit arhaic, diversitate în planul „descifrării” această carte valoroasă și mereu domeniul istoriei, religiei și al istoriei artei dar și a celui de exagerată erudiţie, liantul tuturor evoluţiei în timp a „dulcelui tîrg”, pe actuală (pe cînd alta?) Constantin românești, inclusiv cele două contribuţii (apărute acestor „straturi” constituindu-l spovedania de baza unei documentări variate și Ostap, pe linia unor N.A. Bogdan, în 19o4 și 1984) dedicate Mariei de Mangop – suflet a acestei nefericite (pînă la urmă!) femei, minuţioase, autorul realizează o Eugen Herovanu, Rudolf Șuţu, Aurel una din soţiile lui Ștefan cel Mare. cu virtuţi, naivităţi, intuiţii și premoniţii. veritabilă „monografie sentimentală” Leon și Ion Mitican, rămîne un În ansamblu, cartea pe care o socotim jurnal (în Căldura evocării, frazarea amplă, tonul despre Iași, avînd ca repere instituţii accepţia clasică a termenului) este mai greu de amintind de liturghii sau molcome litanii, ritmul inspirat și pasionat de ceea ce a definit ca un roman propriu-zis dar acest jurnal cursiv al naraţiunii și, îndeosebi, „temperatura” de prestigiu, muzee și case memoriale, reprezentat și reprezintă orașul Iași, publicaţii de rezonanţă (între care închipuit are la bază o solidă bază documentară, zbuciumului sufletesc dau relief și culoare epică dovedind că, după spusa cronicarului, invenţie narativă și o cronologie care se suprapune celor 21 de episoade (socotite cronologic, după „Însemnări ieșene”) și personalităţi de „nasc și la Moldova oameni”! prim plan, unele pe nedrept date peste avatarurile destinului unei femei de excepţie și anii „de la facerea lumii”) această frescă a uitării (Gr.T. Popa – Paul Gore), N.I. sentimentelor, care prilejuiește cititorilor o Ilie DAN lectură instructivă și agreabilă.

2288 Revista rom=n\ VVIIAA}}AA CC||RR}}IILLOORR

upă două cărţi despre este omniprezentă în opera în centrul său problemele existenţei – rămînînd în manuscris și fiind gîndirea filosofică indiană memorialistică (Amintiri universitare, arătînd că, în pofida unor perioade de publicat abia în anul 2000. D(Dimensiuni ale spiritua- 1921, Figuri dispărute, 1924, eclipsă („evul mediu ar fi fost În ultimul capitol al lucrării, lităţii indiene și Filosofia indiană și Amintirile unui băiat de familie, 1938 filosofic dacă n-ar fi fost prea Ștefan Munteanu se oprește asupra creaţia eminesciană, ambele apărute etc.), precum și în însemnările sale de teologic”, p. 80), de obstaculare a reflecţiilor lui Ion Petrovici despre la Editura Didactică și Pedagogică în călătorie (Raite prin ţară, 1926, reflecţiei filosofice despre lumea cultură și tradiţie, originalitate și anul 1997), Ștefan Munteanu și-a Impresii din Italia, 2 volume, 1931 și suprasensibilă, metafizica nu poate să mediocritate, bunul simţ și valoarea îndreptat atenţia asupra filosofiei 1938 etc.). Pentru acest admirabil și dispară. Ca atare, el critică teoria lui omului etc. Chiar dacă aceste reflecţii românești. Au rezultat alte două distinct registru stilistic, Ion Petrovici Auguste Comte asupra celor trei n-au avut un caracter sistematic, ele volume (Fulguraţii eminescologice, a fost răsplătit cu Premiul Naţional stadii, potrivit căreia stadiul metafizic sînt o constantă a gîndirii lui Ion 2000, și Ipostaze ale spiritului pentru proză în anul 1940. Trebuie să a fost definitiv înlocuit cu cel pozitiv, Petrovici, învederînd și pe acest plan filosofic românesc, 2003), dar și mai adăugăm că, la senectute, după în care predomină spiritul știinţific. profunda sa originalitate. repunerea în circulaţie a celor două 16 ani petrecuţi în pușcăriile Ion Petrovici argumentează pertinent Ion Petrovici a fost unul dintre cei lucrări filosofice ale lui Ștefan Zeletin comuniste, revine la genul literar, necesitatea teoretică și practică a mai cunoscuţi filosofi români pe plan (Evanghelia Naturii și Nirvana. publicînd aforisme prin revistele de metafizicii. Potrivit acestuia, fiecare european și aceasta datorită Gînduri despre lume și viaţă), pe care cultură, sub titlul de Așchii, om are propria metafizică, întrucît nu participării constante la Congresele le-a îngrijit și prefaţat la Editura continuînd să-și scrie memoriile, din poate renunţa la trebuinţa de a-și internaţionale de filosofie, apoi prin Moldavia, în anul 2003. care își va vedea publicat volumul De- explica lumea în care trăiește și de a- conferinţele și comunicările susţinute Recent, a publicat la Editura a lungul unei vieţi (1966), un alt și defini locul și rostul în colţul său la Viena, Bruxelles și, mai ales, la Fundaţiei Axis din Iași volumul volum, Prin meandrele trecutului, de univers. Și, nu în ultimul rînd, Paris, dar și prin legăturile sale Raţionalitatea metafizicii lui Ion văzînd lumina tiparului postum, în renunţarea la metafizică este personale cu renumiţii filosofi Léon Petrovici. După cum recunoaște 1979. Revenind la lucrarea lui Ștefan imposibilă pentru că „spiritul nostru Brunschwicg, Le Roy, Lévy-Brühl și MMeettaaffiizziiccăă șșii rraaţţiiuunnee llaa IIoonn PPeettrroovviiccii

autorul, gîndul de a scrie o lucrare Munteanu, așa cum indică titlul, nu se poate limita decît trecător la Paul Gaultier. (monografică) despre filosofia lui Ion acesta nu-și propune să abordeze fragmente de cunoaștere fără să În ţară, el a reţinut de timpuriu Petrovici s-a înfiripat în anul 1999, întreaga activitate și operă ale încerce a le depăși unificîndu-le și atenţia și admiraţia lumii intelectuale din bucurie și, totodată, regret. Din filosofului născut la Tecuci. O înălţîndu-se către principiile ultime românești. Este suficient să amintim bucurie la primirea Premiului „Ion abordare integrală a unei opere atît de ale realităţii”, or tocmai aceasta este celebrul Omagiu pe care i l-a adus Petrovici” al Academiei Române bogate și de complexe cum este cea menirea metafizicii (p. 91). Societatea Română de Filosofie, prin pentru Filosofia indiană și creaţia petroviciană n-ar fi permis o analiză Probînd aptitudini în domeniu și publicarea celor cinci volume de eminesciană și din regretul că opera atît de penetrantă ca și aceea pe care concordant cu dezbaterile filosofice Istoria filosofiei moderne (1938- unuia dintre cei mai mari filosofi o face aici Ștefan Munteanu. europene, Ion Petrovici a abordat cu 1940), la care și-au adus contribuţia, români este atît de puţin cunoscută. În 254 de pagini autorul reușește competenţă recunoscută probleme sub coordonarea lui N. Bagdasar, toţi Pînă la acea dată, în pofida cîtorva să ne ofere miezul metafizicii lui Ion metafizice la care a adus soluţii reprezentanţii de frunte ai filosofiei reeditări (Introducere în metafizică, Petrovici, esenţialul pentru această originale. Una dintre acestea este românești, de la C. Rădulescu-Motru 1992, Probleme de logică, 1996, concepţie raţionalist-spiritualistă de problema neantului, analizată în la Mircea Vulcănescu și I. Brucăr, și Kant. Viaţa și opera, 1998 etc.), certă originalitate. comunicarea cu titlul Ideea de neant de la Mircea Florian la Alice opera lui Ion Petrovici n-a fost Structurată în patru mari capitole susţinută de Ion Petrovici la Paris, în Voinescu și Constantin Noica. abordată decît ocazional, singurele (precedate de o scurtă, poate prea cadrul Academiei de Știinţe Morale și A fost, totodată, primul doctor al contribuţii consistente fiind cele ale scurtă introducere, care prezintă viaţa Politice, ulterior publicată în revista unei universităţi din România (cea de lui Ștefan Afloroaei, Constantin și activitatea lui Ion Petrovici), cartea „Gîndirea” (1933). la București, în 1905, cu lucrarea Sălăvăstru și Alexandru Surdu. universitarului de la Bacău izbutește Ștefan Munteanu scoate în relief Paralelismul psihofizic) – pînă atunci Personalitate complexă, Ion să redea contribuţiile majore ale lui originalitatea concepţiei petroviciene doctoratele au fost susţinute în Petrovici (1882-1972) s-a manifestat Ion Petrovici în planul metafizicii, despre neant, distincţia dintre viziunea străinătate, în Germania și Franţa – și cu succes în multiple domenii, fiind logicii, epistemologiei și filosofiei filosofului român și cea a lui H. al treilea filosof primit în Academia receptat ca un profesor de vocaţie, culturii. Autorul începe prin a Rickert, care identifica neantul cu Română, alături de C. Rădulescu- filosof original, eseist și scriitor, evidenţia preocupările lui Ion incognoscibilul. Ideile lui Ion Motru și Dimitrie Gusti. talentat orator și, nu în ultimul rînd, Petrovici de a explicita condiţia și Petrovici despre neant au generat în Dar Ion Petrovici n-a fost numai un om politic – deputat și de cîteva statutul filosofiei, prin relevarea mai filosofia românească a deceniului admirat și preţuit ci – arată Ștefan ori ministru, inclusiv al Instrucţiunii ales a distincţiilor dintre filosofie, pe patru al secolului trecut o aprinsă Munteanu – a avut parte și de Publice, calitate în care și-a adus o de o parte, și știinţă, psihologie și dezbatere, la care și-au adus adversari, evident mult mai puţini, contribuţie hotărîtoare la elaborarea și religie, pe de altă parte. contribuţia Mircea Florian și, mai care-i invidiau prestigiul și statura implementarea reformei Știinţa, afirmă Ion Petrovici, se ales, Iosif Brucăr, autor al unei cărţi intelectuală, printre ei numărîndu-se învăţămîntului românesc din epocă. înnoiește în permanenţă, progresul ei cu această temă (Despre neant, 1938). G. Călinescu și Iorgu Iordan. Paradoxal, dar nu și inexplicabil, fiind vizibil, pe cînd filosofia revine O contribuţie remarcabilă a avut Profesorul Ștefan Munteanu se viitorul filosof a debutat editorial ca mereu la problemele eterne precum Ion Petrovici la dezvoltarea logicii, dovedește un exeget serios și poet, la 20 de ani (sub influenţă viaţa, moartea, fericirea etc. domeniu în care a perpetuat și competent al aceluia pe care Al. eminesciană vizibilă), cu volumul Un Sesizînd o anumită încordare și amplificat preocupările iniţiate de Claudian îl considera un „filosof artist colţ de viaţă (1902). Acesta adversitate între filosofie și știinţă, profesorul său, Titu Maiorescu. și pedagog de vocaţie”. Autorul cuprindea, pe lîngă primele sale Ion Petrovici pledează pentru un Ștefan Munteanu consideră că, prin prezintă geneza și dimensiunile creaţii poetice, și piesele O sărutare – raport de colaborare între ele, de cercetările sale de logică, Ion filosofiei lui Ion Petrovici cu evidentă scrisă cu doi ani mai devreme și împrumuturi și potenţări reciproce, Petrovici „a produs o modificare de empatie, cu o caldă și nuanţată jucată, la recomandarea lui Ion Luca altfel ambele se condamnă la atitudine în ce privește «complexul înţelegere, într-o frază clară și Caragiale, pe scena Teatrului Naţional uscăciune și stagnare. Ștefan românesc» faţă de cultura elegantă, ceea ce face să se stabilească din București – și Din cauza iertării. Munteanu evidenţiază apoi încercările occidentală” (p. 117), ba mai mult, a o perfectă concordanţă între stilul Pasiunea și vocaţia literară ale lui – evident argumentate – ale lui Ion marcat sincronizarea cu cercetările petrovician și cel al exegetului. Ion Petrovici nu numai că nu s-au Petrovici pentru susţinerea și europene din domeniu. Cartea lui Ștefan Munteanu, stins la anii maturităţii, ci dimpotrivă, legitimarea metafizicii, considerată Ion Petrovici a publicat un studiu necesară și atît de binevenită, se l-au însoţit toată viaţa, chiar și atunci drept „disciplină centrală a cugetării monografic asupra noţiunii (Teoria înscrie ca o certă reușită în cînd se avînta „dincolo de zare”, în filosofice” (p. 81). noţiunilor, 1910), apoi o lucrare de bibliografia filosofiei românești și sferele rarefiate ale transcendentului. Bun cunoscător al dezbaterilor factură eterogenă (Probleme de sîntem siguri că pentru mult timp de- Vizibilă și în eseurile filosofice, filosofice moderne, de la Kant la logică, 1911), iar în anul 1935, acum încolo ea va constitui un reper și calitatea sa de „muzician al versului Comte și de la Schopenhauer la împreună cu I.F. Buricescu, un un îndemn la cercetare și la exegeză. rostit” – după expresia atît de Bergson, Ion Petrovici apără Manual de logică pentru școlile potrivită a lui Șerban Cioculescu – metafizica – parte a filosofiei care are secundare, un Curs de logică Florian ROATI{

Revista rom=n\ 2299 una noiembrie 2005 va rămîne multe eseuri și studii literare temeinice. stăpînea, încît, adresîndu-i-se prinţului 1997, 208 pag.), altă problemă căreia i-a un reper trist pentru viaţa Editase, de asemenea, singur sau în Charles în limba lui Balzac cu ocazia acordat o atenţie specială de-a lungul L culturală a Bucovinei, deoarece colaborare, patru reviste literare unei vizite întreprinse de moștenitorul timpului. la un interval de numai două săptămîni a („Orion” – 1933, „Argonaut” și „Fișier” tronului Marii Britanii la azilul din Sibiu, Ca orice veritabil bucovinean, Mircea pierdut doi dintre oamenii ei – 1934, „Nord” – 1938) și scrisese acesta a rămas extrem de impresionat de Grigoroviţă a iubit Bucovina cu toată emblematici: pe data de 5 a plecat dintre cîteva piese de teatru, aproape toate eleganţa și cursivitatea exprimării și a puterea fiinţei lui. Pentru el, leagănul noi E.Ar. Zaharia (n. 24 ianuarie 1911 în rămase însă nepublicate. Era deci un doua zi i-a trimis un buchet de flori (vezi copilăriei și al primei sale tinereţi era un Horodnicul de Sus), iar pe 19, tot într-o nume cunoscut, o individualitate care și-a „Septentrion” , nr. 23-24/2005, pag. 10- veritabil colţ de rai, un tărîm de basm de zi de sîmbătă, l-a urmat Mircea pus amprenta asupra vieţii literare din 11). o frumuseţe fără egal în lume, care Grigoroviţă (n. 5 iunie 1919 în Rădăuţi). acest spaţiu cultural, numele său fiind În același timp era exagerat de modest. dintotdeauna a aparţinut neamului nostru. Va fi greu să ne împăcăm cu gîndul că nu menţionat în mai toate studiile de Deși scriitor și om de cultură consacrat, Cu atît mai mare era durerea sa pentru vom mai întîlni semnăturile lor în presa specialitate ca făcînd parte din grupul cunoscut și apreciat în toată ţara, încît nedreptatea istorică săvîrșită de marile cultural-literară din Suceava sau Rădăuţi, „suprarealiștilor bucovineni” care orice publicaţie de profil ar fi fost onorată puteri împotriva României și a considerat „„ÎÎmmbbrraaccăă--ttee îînn ddoolliiuu,, ffrruummooaassăă BBuuccoovviinnăă!!””

că nu vom mai primi de la ei scrisorile „cultivă un mitic ceţos” (G. Călinescu) să-i găzduiască semnătura, el se adresa ca că e de datoria lui ca intelectual să-și care însoţeau colaborările purtînd stilul sau că lirica lui este un amestec de un începător dornic să-și vadă pentru spună punctul de vedere, să pună în inconfundabil al fiecăruia dintre ei, că „simbolism și tradiţionalism, … de întîia oară numele apărut în paginile unei evidenţă destinul tragic al acestui vom vorbi despre dînșii numai la timpul procedee stilistice noi, uneori reviste. De exemplu, în prima scrisoare teritoriu. N-a putut-o face decît numai trecut. anticipatoare ale postmodernismului de trimisă colegiului de redacţie al „Ţării după 1989. Între timp însă a studiat, a Firi diferite ca structură și azi” (Mircea Zaciu). E de presupus că, Fagilor” în septembrie 2000, el spunea: răscolit fondurile documentare ale preocupări, au avut și multe trăsături dacă viaţa social-politică din Bucovina nu „Vă rog scuzaţi-mi îndrăzneala, dar Vă marilor biblioteci, mai ales ale celor din comune determinate de epoca și locul în ar fi fost zguduită de acele evenimente implor să publicaţi articolul anexat despre București, și a adunat un impresionant care s-au format ca intelectuali: amîndoi volum de informaţii din toate sferele au fost studenţi la Facultatea de Litere a vieţii politico-sociale și culturale a Universităţii din Cernăuţi într-o perioadă Bucovinei. Ca urmare, semnătura lui de mare efervescenţă a vieţii culturale putea fi întîlnită frecvent în publicaţii românești de aici în care cei doi s-au precum: „Suceava – Anuarul Muzeului integrat deplin și au contribuit la judeţean” ,”Zori noi”, „Pagini dezvoltarea ei. Ambii fac parte din elita bucovinene”, ”Glasul Bucovinei”, ”Crai intelectuală a Bucovinei, iar numele lor a nou”, „Septentrion”, „Bucovina pătruns adînc în conștiinţa literară”, „Zorile Bucovinei” (Cernăuţi), contemporanilor. Și nu e de mirare, dacă „Dreptatea”, „Buletinul Fundaţiei avem în vedere că sunt peste 70 de ani de Culturale «Iancu Flondor», „Mioriţa”, la debutul literar al lui E.Ar. Zaharia (cu „Ţara Fagilor”, „Analele Bucovinei”, volumul de poezii Rostiri tari – 1933) și „Iconar”, „Codrul Cosminului”, „Pro doar ceva mai bine de 60 de cînd Mircea Basarabia și Bucovina”, „Scriptum. Grigoroviţă publica (în 1943) o cronică Biblioteca Bucovinei” etc. Dintre toate, muzicală în revista „Bucovina literară”. „Ţara Fagilor” a fost revista lui de Amîndoi au trăit apoi drama refugiului suflet: timp de 11 ani, începînd chiar cu (consecinţă a tîrgului dintre Ribbentrop și al doilea număr, a publicat aici, cu o Molotov), fapt care le-a schimbat consecvenţă rar întîlnită, articole pe cele fundamental destinul. Părăsind definitiv mai diverse teme, fiind de departe cel Bucovina, al cărei dor l-au purtat în mai constant colaborator al ei. suflet pînă în ultima clipă a existenţei lor Pînă prin 2000, venea în Bucovina cel ca pe o grea povară, s-au aflat, practic, în puţin o dată pe an pentru a-și petrece faţa unui nou început. De altfel, aceasta a concediul de odihnă la Vatra Dornei. fost soarta tuturor intelectualilor români Revederea locurilor natale, aerul de aici, din Cernăuţi. Să mai adăugăm apoi că dramatice și el ar fi rămas în Cernăuţi, poezia fericitului prof. univ. dr. Ion întîlnirile cu oamenii, cunoscuţi și amîndoi au fost în contact nemijlocit cu creaţia literară a lui E.Ar. Zaharia ar fi Popescu-Sireteanu de la Iași… Vă prieteni, îl tonificau, îi împrospătau reprezentanţii vieţii culturale și literare a continuat și ar fi cunoscut o limpezire, mulţumesc foarte cordial. Succese noi forţele. Întors la București, lucra cu și Bucovinei din perioada interbelică și-i îndreptîndu-se spre un anume curent cît excelentei reviste «Ţara Fagilor» la care aș mai mult spor. Nu lipsea însă nici de la evocau adeseori cu nostalgie. E.Ar. mai apropiat de structura eului său dori să colaborez și eu”. Și, într-adevăr, evenimentele culturale mai însemnate din Zaharia i-a cunoscut îndeaproape pe Ion poetic. Prin plecarea în refugiu însă, ulterior, semnătura lui a fost prezentă Suceava sau Rădăuţi la care lua parte Nistor, Mircea Streinul, Iulian Vesper, practic, a abandonat-o (a mai scris doar număr de număr cu recenzii, cronici, activă ori de cîte ori era solicitat. Erau tot Traian Chelaru, Teofil Lianu, Traian alte cîteva piese de teatru, pe care, de evocări, traduceri. Se bucura nespus de atîtea prilejuri de a purta discuţii extrem Cantemir, Mircea Hoinic, George asemenea, nu le-a încredinţat tiparului), mult cînd afla că se mai face cîte ceva de interesante pe cele mai diverse teme Drumur și mulţi alţii, iar Mircea dedicîndu-se activităţii didactice ca legat de viaţa culturală a Bucovinei și din istoria Bucovinei. Îi încuraja și-i Grigoroviţă a avut ca profesori la liceu și profesor de franceză la Abrud, Lugoj și, dorea din tot sufletul să-și aducă partea lui sprijinea pe cei ce manifestau asemenea universitate, printre alţii, pe Erast din 1946, la Oradea, mai întîi la Liceul de contribuţie în acest sens. preocupări, convins fiind că, dacă vor fi Costea, Cornel Tarnavschi, Ovid Ţopa, „Emil Gojdu” și apoi la Institutul În ceea ce-l privește pe Mircea mai mulţi, vor putea fi elucidate mai Constantin Loghin, Victor Morariu, Pedagogic. După pensionare (1973), s-a Grigoroviţă, la prima invazie bolșevică, multe aspecte legate de această problemă. Romulus Cândea, Teofil Sauciuc- mutat la București, iar din 1996, după era student în anul al II-lea. Și-a Pe lîngă sutele de studii și articole Săveanu, Leca Morariu, Constantin moartea soţiei sale, a ales să-și petreacă continuat studiile la București (absolvite răspîndite în publicaţiile menţionate mai Narly etc. Prin relatările lor, lumea ultimele zile la un azil din Sibiu, unde, în în 1942) și a funcţionat ca profesor la sus, în bibliografia dedicată Bucovinei culturală bucovinenană din perioada timp ce continua să fie prezent în Cernăuţi, Brașov, Buftea și București, Mircea Grigoroviţă va ocupa un loc respectivă revenea în actualitate, se paginile revistelor „Ţara Fagilor” și unde s-a stabilit și a rămas pînă la distinct prin lucrările care-i poartă conturau chipuri vii, autentice, fiecare cu „Bucovina literară” din Suceava, aștepta sfîrșitul vieţii. Din 1965, cînd a părăsit semnătura: Învăţămîntul în nordul rostul său distinct în contextul cultural al resemnat momentul „marii treceri”. catedra, a funcţionat pînă în 1983 ca Bucovinei (1775-1944) – EDP, București, epocii, ajutîndu-ne să reconstituim și să În paralel cu munca la catedră, a redactor principal pentru limbile 1993, 176 pag., Din istoria culturii în înţelegem astfel atmosfera cernăuţeană, desfășurat o bogată activitate culturală. germană și italiană la Editura Didactică Bucovina (1775-1944) – EDP, București, mai ales cea literară, cu ce avea ea Citîndu-l pe Adrian Dinu Rachieru, și Pedagogică. În tot acest timp a 1994, 200 pag., Din istoria colonizării specific în raport cu viaţa literară „Preocupările sale postbelice îmbrăţișează publicat în reviste de profil din ţară și din Bucovinei (EDP, București, 1996, 160 românească în ansamblul ei. Acum, după istoria literară și metodologia didactică, Germania Democrată („Revista de pag.), Universitatea din Cernăuţi în ce ei înșiși au trecut în lumea amintirilor, valorificarea folclorului și, nu în ultimul pedagogie”, „Tribuna școlii”, Revista perioada interbelică (Grup editorial Crai toată această pleiadă de intelectuali s-a rînd, se lasă mînat de patima traducerilor învăţămîntului preșcolar”, „Deutsch als nou, Mușatinii, Bucovina viitoare, retras în lumea tăcută a cărţilor, unde (Rimbaud, Baudelaire, Gautier, Lorca). Fremdsprache”, „Buletinul de informare Suceava, 1995, 290 pag.) și Victor așteaptă să fie descoperită de cei ce vor Să nu uităm eseistica, risipită în diferite și documentare a cadrelor didactice” Morariu (Tipografia ROF, Suceava, veni după noi. publicaţii (de toate calibrele) și atacînd o etc.) numeroase studii și articole pe teme 1995, 170 pag.). Nota lor comună este În același timp, între ei au existat și tematică năucitoare ca diversitate” (Poeţi de didactică, în centrul preocupărilor sale obiectivitatea. Bazat, așa cum arătam, pe deosebiri cu implicaţii în biografia lor. din Bucovina, Ed. Helicon, Timișoara, stînd, bineînţeles, didactica limbilor o îndelungată și temeinică documentare, Așa, de exemplu, E.Ar. Zaharia, născut 1996, pag.531). străine (era un foarte bun vorbitor de autorul combate încercările unora de a cu aproape un deceniu mai devreme decît E. Ar. Zaharia era un om de o limbă germană). A participat la justifica raptul din 1775, urmat apoi de Mircea Grigoroviţă, a avut posibilitatea delicateţe sufletească rar întîlnită, schimburi internaţionale de experienţă la cel consfinţit la finele războiului al doilea să-și termine studiile universitare la izvorîtă, în primul rînd, din firea lui de Weimar, a urmat un curs de perfecţionare mondial. Argumentele documentare Cernăuţi și să se integreze plenar în viaţa poet. În relaţiile cu cei din jur, era în didactica limbilor străine organizat de utilizate nu lăsau loc de replică din partea literară din capitala Bucovinei. Mai mult, vizibilă, în același timp, influenţa Institutul Herder al Universităţii din celor care sunt de altă părere. înainte de izbucnirea războiului, a modului de comportare al oamenilor din Leipzig, a participat cu referate și Prin dispariţia lui E.Ar. Zaharia și a obţinut o bursă de studii la Paris pentru acest spaţiu geografic în care politeţea comunicări la diferite simpozioane în lui Mircea Grigoroviţă, Bucovina pierde intervalul 1938-1941, bun prilej de a-și părea uneori exagerată. În scris, folosea ţară și în străinătate. Ideile de bază doi dintre fiii săi cei mai de vază, a căror desăvîrși pregătirea de specialitate și de anumite formule de adresare de felul: adunate în urma acestei lungi perioade de activitate rămîne pilduitoare prin a-și însuși temeinic limba franceză. Pînă Gentilisime domnule… sau Serenisime acumulări se regăsesc în lucrarea contribuţia la viaţa culturală de pe aceste la plecare precipitată din Cernăuţi din domnule…, iar scrisorile erau presărate Predarea și învăţarea limbilor străine (E meleaguri. Dumnezeu să-i ierte și să-i vara anului 1944, E.Ar. Zaharia cu expresii franţuzești utilizate fără D P, București, 1995, 126 pag.). A odihnească în pace! publicase vreo 18 volume de poezii, o ostentaţie, franceza fiind pentru el a doua publicat și volumul Din problemele antologie a poeţilor rădăuţeni și mai limbă de uz curent. Atît de temeinic o educaţiei morale (Ed. Alma, Galaţi, Prof. Gh. GIURCĂ

3300 Revista rom=n\ Arhiva „Revistei rom=ne“ naţionalitatea. Prin urmare naţionalitatea este un element de cultură pentru orice Liviu PAPUC: individ ce face parte dintr-un popor. Întrebarea nemediată ce trebuie să urmeze acestei afirmări este că ce părţi anume a[le] culturii individuale trebuie zidite pe Petru Th. Missir în faţa naţionalitate, care dacă cineva d.ex. Petru Th. Missir în faţa studiază Mecanica este neapărat o cultură ce primește și cu toate acestea pentru primirea acestei culturi nu i se cere decât maturitatea minţii și nicidecum ca să „„DDiirreeccţţiieeii nnooii““ aparţie cutărei sau cutărei naţionalităţi ș.a.m.d. Răspuns la această întrebare ni-l La Muzeul Literaturii Române din Iași, „patronat” de de arhivă și pentru permisiunea de a-l face public, atît putem da iarăși din cele zise mai sus: scriitorul Lucian Vasiliu, se află o sumedenie de manuscrise conducerii prestigioasei instituţii mai sus menţionate, cît și Cultura și creșterea pe elementul naţional trebuie să se refere numai la lumea de toate felurile, aparţinătoare unor membri mai mult sau colegelor aflate „în branșă”. Petru Th. Missir (1856-1929) particulară fiecărui popor, la partea aceea mai puţin marcanţi ai societăţii ieșene (românești) de la va ajunge, în afară de critic literar (nu foarte constant) și prin care se deosebește de alte popoare și sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor. publicist, un reputat profesor universitar de drept la Iași și care și constituie………….. Dintre acestea alegem astăzi o încercare timpurie a lui Petru București, reprezentantul României la conferinţele de drept … sunt conservate caracterele de trai ale Th. Missir, fragmentară (din păcate), în care cel aflat (la internaţional privat care au avut loc la Haga în anii 1893, românilor. Ei ne spun: scrieţi în fraze mai modul declarat) sub influenţa lui Titu Maiorescu (și încurajat 1894, 1900 și 1904, parlamentar junimist și președinte al mici, că așa vorbesc românii, nu în fraze de acesta) încearcă să pună în pagină o amplă teorie Senatului în 1914, membru onorific al Academiei Române în lungi, nemţește – se înţelege, aceasta unde „evoluţionistă” pentru a justifica necesitatea și viabilitatea 1926. De-a lungul timpului a condus săptămînalul politic și se poate, în scrierile literaturii frumoase – „Direcţiei noi” a Junimii. Textul de mai jos se află sub literar pro-junimist „Era nouă” (Iași, 1889-1900) și a făcut luaţi pe ţăran de subiect în compunerile numărul de inventar 6763 și cuvine-se să reiterăm parte din comitetul de redacţie al „Revistei române politice și voastre și așa mai departe și lumea pentru aceasta le zice că sunt cosmopoliţi. Ce este mulţumirile pentru sprijinul acordat în consultarea fondului literare” (București, 1902). mai trist încă că nu numai lumea, ci chiar tinerimea, aceea către care tocmai se adresează vocea lor. Îmi pare rău că n-am Secolul al XIX-lea a adus în lume, dar primordială și esenţială a legăturii ce unește realizarea scopurilor omenirii, el poate să și însemnat numărul din Orientul latin de anul mai cu seamă în Europa, ca un rezultat al pe indivizi în popor, se înţelege că din nu lucreze nimic, căci nu e grabă, omenirea trecut, în care nr. Într-o corespondenţă din Viena autorul anonim al acesteia, desigur după culturii sale, un curent caracteristic lui, care momentul existenţei acestei părţi se adaugă și e permanentă și ceea ce nu face el – își poate obicei un student, se bucura ca și cei de la gândi fiecare – o va face altul, ceea ce nu este curentul naţionalităţii. Faptul concret al altele care întăresc legătura dar care își Convorbiri într-o cunoscută cauză din deosebirii de naţionalitate au ajuns la datoresc existenţa lor numai aceleia a poate să o zică cel ce lucrează pentru viaţa Bucovina și au schimbat părerile, care zice conștiinţa popoarelor. Nu se poate prevedea uniformităţii spiritului. mărginită a unui popor. corespondentul erau în a derâde orice spre ce sfârșit va duce această mișcare, ceea Așa între oamenii ce trăiesc la un loc 2) o a doua consecinţă este că indivizii sentiment naţional. În realitate numita revistă a ce este sigur este că ea crește pe zi ce merge uniformitatea spiritului le face cu putinţă care prin unire compun un popor, prin râs de multe ori de sentimentele naţionale, ori și că chestiunea naţionalităţii este permanentă relaţii ce înlesnesc viaţa, din relaţii se nasc urmare fac să dispară în această legătură prin de câte ori cu aceste au voit cineva să-și la ordinea zilei, fie ca drept istoric în relaţii idei și în momentul când oamenii au idei le spirit natura lor egoistică, cum că acești acopere slăbiciunea minţii, și ca să râdem și politice, fie ca element de cultură, așa încât a trebuie și haine exterioare pentru aceste noi pe lângă Convorbiri de asemene cazuri, să avea o cunoștinţă precisă asupra sferei în idei: le trebuie limbă. Indivizii din aceeași ne cităm exemple din Convorbiri: care trebuie să se miște această noţiune a grupă vor avea aceeași limbă. Iarăși odată cu naţionalităţii pare a fi o datorie pentru orice relaţiile iese la lumină și simţirile, care deși O prefaţă la niște poezii minte ce voiește să fie disciplinată, și cu atât în genere sunt aceleași la toţi oamenii, totuși mai mult pentru acei ce prin viitorul și plecând din inimi și suflete deosebite după În onoarea și cât se poate zice din partea poziţia lor trebuie să ia parte mai de aproape spiritul poporului, vor fi ele înseși deosebite mea fără vătămarea modestiei, în folosul și la asemenea chestiuni. Ceea ce urmărim dar după grupe. Simţirile deosebite ale diferitelor în rândurile de mai jos este a ne da seama distracţiunea publicului cetitor aduc și eu pe grupe dau naștere la moravuri și datine altarul Naţiunii niște floricele, sperând ca toţi exactă asupra noţiunii naţionalităţii și anume deosebite și proprii fiecărei grupe. Grupe de întrucât ea este să fie un element de cultură, autorii dacă nu complimente, cel puţin bună indivizi ce au aceeași limbă și aceleași datini primire, pentru că am cutezat ca un ziar nou căci numai în această privinţă poate fi o și moravuri este tocmai ceea ce numim noi fără multă experienţă a pune și floricelele cercetare folositoare pentru noi. astăzi popor, prin urmare iată că avem acum mele în stratul comun al Naţiunii care are Omenirea este neclintită pe pământ, de a face cu popoare în loc de grupe. acum literaţi demni de cel mai distins respect individul din contra se succede necontenit, Popoarele se dezvoltă mai departe ce și eu îl port în mine; unde a greșit mintea iar între omenire și individ este un alt conform spiritului lor în viaţa lor și în mea doară încă nu destul poleile după dorinţa element care nici nu are o viaţă permanentă, ocupaţia lor, și în această dezvelire rezultă cetitorilor acolo fac apel la simţimentele mele nici nu e în stare de succesiune, ci are o viaţă pentru popor interese ale sale proprii, care dinlăuntru, la cugetul meu curat care mă proprie și unică care e menită să se mântuie netrebuind fi atacate de alte popoare, dacă îndeamnă a aduce și eu mica mea ardere”. fără a se mai reînturna. Acest element este ca el să prospere trebuie să și le apere. mijlociu este poporul, care precum apare tot Apărarea acestor interese aţâţă și Și după această prefaţă vin poezii, printre așa trebuie să se piardă în valurile lumii. înflăcărează la luptă sentimentele indivizilor care și următoarea: Prin urmare, cât se bucură încă de viaţă săi și această luptă cu nevoile și izbânzile ei „Tot voios sum eu pe lume trebuie să caute s-și întrebuinţa timpul spre îi unește și mai strâns. De altă parte, după ce De când mama m-a făcut a-și ajunge scopul ce fiecare popor trebuie să trec luptele, ca tradiţiune ele formează o Supărat nime n-a spune aibă în lume. comoară comună, un alt moment de unire Vreodată că m-a văzut. Înainte de a afla scopul poporului pe lume, pentru posteritate. indivizi nu fac în această unire o jertfă nici Când am bani pornesc pe stradă trebuie să ne surprindă un lucru: adică faptul În sfârșit, poporul bucurându-se de viaţă din persoanele lor nici din sferele lor Fluier, ca și-un boier existenţei popoarelor, al acestor legături între o idealizează după firea sa și astfel dă loc individuale, ci din contra prin această Mă arăt pe promenadă indivizi când de altă parte știm cât de vrăjmașă cultului pentru frumos ca product original al legătură le asigură și mai mult căci prin Parcă-s un milioner. este unirii natura omenească, căci aceasta său și originalitatea aceasta fiind apropriată traiul la un loc cu asemenii lui, care deosebește pe individ de individ prin firea lui inimii și simţului fiecărui individ din popor, împărtășesc cu dânsul și în același chip toate Când n-am bani, iar nici că-mi pasă și pe această deosebire organică se ridică el simte legătura în care se află și se simte actele vieţii, ale simţirii și ale cugetării, Cu amicii ospătez egoismul ce reprezintă în lume pe om. Dacă fericit în gustarea acestui product. individul își satisface dorinţe și tendinţe care Președinte sum la masă este așa, atunci cum se face că oamenii găsesc Prin aceasta suntem dar în poziţie a ne afară de aceasta ar fi cu neputinţă a și le Fiindc-atunci eu contez. punţi pentru prăpăstiile ce-i despărţesc? explica cum s-a făcut unirea indivizilor în împlini, d.ex. un român și un străin fiind Niven-Braten, Schweins Cotlet Aceasta ne-o explică un șir lung de cauze. într-o ţară românească, sunt mâhniţi, popoare. Spiritul particular fiecărui popor se Eu numai ce poroncesc În adevăr, o grupă de oameni trăind în românul la auzul unei doine pierde în numește spiritul naţional și legătura ce există Un Pfiff wein și omelet aceeași regiune sunt în același timp închiși în melancolia intimă lui a doinei supărarea lui Beu, mănânc și nu plătesc”. aceeași coajă fizică și geografică. Ei au înaintea între individ și popor de o parte și între acest individuală, pentru străin doina rămâne spirit cu toţi factorii ce au fost și sunt fundaţi pe Acum să nu râdă criticul de la ochilor lor aceleași fenomene ale naturii și străină și [alăturea] cu doina mâhnirea lui Convorbiri și să zică: „ce are de-a face acest spirit de altă parte se numește naţionalitate. aceleași veșnice tablouri și simţesc aceeași nemângâiată. Acum dacă naţionalitatea e nutrimentul neplătit al domnului doctorand X ……………….., cu un cuvânt au aceleași Din cele înșirate până aici urmează: bazată în natură și dacă ideea ce conduce cu stratul comun al naţiunii”? obiecte supuse percepţiunii simţurilor. Din 1) că naţionalitatea și deosebirea procesul formării popoarelor este pe cât mai Din cele spuse până acum se poate ușor contra, altă grupă de oameni, așezaţi în alte oamenilor în popoare precum pătrunde la multa identificare ale spiritelor indivizilor și vedea care este calea ce și-a croit „Direcţia regiuni, sunt închiși în același mod în regiunile cunoștinţa lumii în secolul nostru și precum odată cu aceasta îndestularea mai mare a nouă”, căci așa este numele literar al acestei lor cu aspecte și caractere deosebite. există de altmintrelea din timpurile istorice sferei individului, atunci din aceste două școli de care ne-am ocupat. Mai rămâne de Impresiunile, dar, pe care indivizii dintr-o încoace – sunt fapte bazate în natură, că premise trebuie să răsară și scopul poporului zis un lucru: Viaţa popoarelor e mărginită și grupă le primesc de la lumea din afară, fiind precum natura cere despărţirea oamenilor în în genere și prin urmare și purtarea ce orice vremea pierdută în lucrări rele e pierdută aceleași ele sunt o parte comună care îi leagă genuri, tot așa cere și despărţirea omenirii în individ trebuie să o aibă către poporul său. pentru lucrările mai bune, de aceea noi ce pe toţi și îi fac să se deosebească de grupuri cu popoare. De aceea acei ce privesc Orice popor are de scop a introduce în formăm altă generaţie faţă de combatanţi să alte caractere. La această parte comună venită naţionalitatea ca germene de ură în lume o omenire un element nou produs de dânsul, ne socotim de datorie a ne ridica deasupra din afară se mai adaugă și o asemănare fac numai din interese lăturalnice și pe care să contribuie la mulţumirea și terenului izvoarelor ce se hrănesc la noi din organică ce trebuie să existe până la un punct nedrept, asemenea sunt greșiţi cosmopoliţii. propășirea omenirii, însă fiindcă omenirea mistificarea întregii situaţiuni, se cuvine să între indivizii ce locuiesc aproape unii de alţii. Sub acest cuvânt trebuie să înţelegem ceea ce este o noţiune abstractă, care în concret se avem mai mult înţeles pentru lucrurile aceste Aceleași calităţi trupești, aceeași agerime, se înţelege în toată lumea prin cosmopolitism reduce la individ, urmează [că] produsul înșile, fără a ne lăsa influenţaţi și inflamaţi același temperament vor fi dară și nu luăm acest cuvânt în înţelesul în care se unui popor folosește mai întâi individului și de opinia publică, care la noi nu e încă destul .……………părţi comune între indivizii de întrebuinţează la noi în ultimul deceniu. Azi prin urmare scopul poporului este perfecţia de coaptă pentru a conduce pe un om de aceeași rasă. Prin urmare aceleași impresiuni cosmopolit însemnează a nu recunoaște omenirii prin perfecţia individului. principii înalte și serioase. Idealul meu este a de la lumea din afară, trecând prin corpuri care legătura între popor și individ, ci numai între Dacă însă este ca poporul să produce avea alături cu mine dușmani și prieteni ieșiţi în caracterele lor generale sunt iarăși individ și omenire, a afirma că omul trebuie ceva original prin fiinţa sa, aceasta trebuie din hotărâri nepărtinitoare ale unor asemenea, vor avea de rezultat o conformitate să lucreze numai pentru omenire și nu pentru din cele expuse mai sus să se bazeze pe convingeri fondate pe calitatea situaţiunii. în lumea lăuntrică ai indivizilor din aceeași popor. Această afirmare însă este un rezultat naţionalitate, și dacă cultura este o cerere grupă și prin aceasta o conformitate de spirit. al unui avânt prea mare de egoism, căci fericită a timpului nostru, atunci și aceasta 13 martie 1876 Uniformitatea spiritului este partea rămânând individul să contribuie la trebuie să aibă de element constitutiv P. Missir

Revista rom=n\ 3311