Politiche E Pianificazioni Linguistiche in Bessarabia: Romenità

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Politiche E Pianificazioni Linguistiche in Bessarabia: Romenità UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI UDINE Corso di Dottorato in Scienze Linguistiche e Letterarie Ciclo XXV TESI DI DOTTORATO DI RICERCA Politiche e pianificazioni linguistiche in Bessarabia: romenità, russificazione, moldovenismo Dottorando Alessandro Zuliani Relatori Prof. Fabiana Fusco Prof. Celestina Zenobia Fanella Anno Accademico 2012-2013 INTRODUZIONE Tesi di dottorato di Alessandro Zuliani, discussa presso l'Università degli Studi di Udine 2 La presente ricerca verte sulle politiche e le pianificazioni linguistiche che hanno interessato la Bessarabia, regione europea che rappresenta l'estremità orientale della Romània continua, già parte del Principato di Moldavia e che oggi coincide pressappoco con i confini della Repubblica di Moldavia, stato nato dalla dissoluzione dell'Unione Sovietica nel 1991. Nel corso del nostro studio siamo partiti dal 1812, data di annessione della Bessarabia all’Impero russo, e abbiamo cercato di ripercorrere alcune tappe importanti che hanno portato all’attuale realtà sociolinguistica della Repubblica di Moldavia. Soffermandoci sulle politiche linguistiche della Russia zarista e sulle pianificazioni linguistiche sovietiche, abbiamo rilevato l'iniziale processo di profonda russificazione subito dalla popolazione autoctona dalla Bessarabia, cui è seguito il tentativo, in parte riuscito, di creare un nuovo popolo e un nuovo idioma. La cosiddetta lingua moldava altro non è che l'espressione della volontà di separare, anche linguisticamente, i romeni della Bessarabia dal resto della Romania, di fatto sancendo l'esistenza di due nazionalità e di due idiomi ben distinti. L’unità etnolinguistica romena dell’area compresa tra i fiumi Tibisco, Danubio, Dniestr e il Mar Nero, già affermata dagli storici e dai cronicari a partire dal XVI secolo, viene dunque messa in discussione e avversata in modo esplicito dalle tesi del moldovenismo, fenomeno linguistico e culturale incentrato sulla differenziazione etnica e linguistica tra moldavi e romeni. L'idea di un “popolo moldavo” e quindi di una nazione moldava distinta da quella romena risale al XIX secolo ed è un'invenzione che ha le sue origini nel periodo zarista. Prima dell'Unione dei Principati di Moldavia e di Valacchia, gli abitanti delle rispettive entità statali sono definiti “moldavi” e “valacchi”, mentre per gli abitanti della Bessarabia le autorità zariste usano gli etnonimi “romeni” o addirittura “valacchi”. La situazione cambia dal 1859, quando Moldavia e Valacchia si uniscono per fondare l'Unione dei Principati che poi diventerà il Tesi di dottorato di Alessandro Zuliani, discussa presso l'Università degli Studi di Udine 3 moderno stato romeno: da quel momento i romeni della sponda sinistra del Prut sono chiamati “moldavi”, in opposizione a quelli della sponda destra dello stesso Prut per i quali si usa esclusivamente l'etnonimo “romeni” senza più distinzioni tra moldavi e valacchi. Ma, prima che i Principati Uniti siano menzionati nei documenti ufficiali e nella pubblica amministrazione, gli abitanti della Bessarabia continuano a essere chiamati “moldavi” almeno fino ai primi del Novecento, quando prende forma la coscienza nazionale dei bessarabeni e la consapevolezza di essere a tutti gli effetti romeni. Alla base del mito della nazione moldava c'è poi l'uso scorretto, da parte dei russi, del termine “valacco” come appellativo etnico, anziché geografico, soprattutto in opposizione a “moldavo” inteso come abitante della Bessarabia. In passato il termine “moldavo” è stato ampiamente adoperato, sia da una sponda che dall'altra del Prut, e di ciò vi è testimonianza nelle opere dei cronisti medievali. Ma anche nelle pagine delle loro letopisețe il nome ha una connotazione geografica piuttosto che etnica e nazionale. Nel nostro studio l'etnonimo “moldavo” è utilizzato, a volte e per mera comodità, per definire gli abitanti dei territori della sponda sinistra del Prut (Bessarabia, Transnistria, distretto di Hotin, Bugeac) ed è quindi da intendersi quale sinonimo di “romeno”, “bessarabeno” o “transnistriano”, a seconda dei casi. Abbiamo fatto il possibile per evitare eventuali fraintendimenti generati da un uso improprio degli etnonimi, contestualizzando sempre la scelta delle diverse opzioni in modo da facilitarne la comprensione da parte del lettore. Per quanto riguarda il toponimo “Moldavia”, esso è utilizzato esclusivamente per definire la regione storica dell'antico Principato di Moldavia i cui territori si trovano oggi entro i confini della Romania, della Repubblica di Moldavia e dell'Ucraina. Per il territorio compreso tra i fiumi Prut e Dniestr, siamo ricorsi alla toponomastica che contraddistingue le diverse fasi storiche che formano l'oggetto della nostra ricerca: Bessarabia, Repubblica Socialista Sovietica Tesi di dottorato di Alessandro Zuliani, discussa presso l'Università degli Studi di Udine 4 Moldava, Repubblica di Moldavia. Abbiamo utilizzato il glottonimo “lingua romena” non solo per definire il dacoromeno, ma anche la sua variante dialettale moldava. In alcuni punti della nostra trattazione l'uso del glottonimo “lingua moldava” compare nei contesti in cui esso è pertinente all'epoca storica trattata. Gli studi di dialettologia ci consentono di affermare che il concetto di “lingua moldava”, così come lo intendevano i sovietici e oggi i sostenitori delle tesi moldoveniste, non ha alcun fondamento scientifico né ragione di esistere. È noto, infatti, come il fiume Prut non rappresenti confine linguistico pur essendo limite geografico e frontiera politica. Pertanto, le parlate moldave della Bessarabia registrano le stesse peculiarità fonetiche, nell'ambito del dacoromeno, presenti nei subdialetti della sponda orientale: palatalizzazione delle labiali, chiusura delle vocali atone, dittongamento della e iniziale in ie. Gli atlanti linguistici dimostrano inconfutabilmente che la lingua parlata a est del Prut non ha una propria unità e che non vi è soluzione di continuità con la lingua romena dell'attuale Romania. L'uso consistente di russismi nel moldavo parlato in Bessarabia, sotto forma di prestiti, calchi e locuzioni, non è elemento sufficiente per mettere in discussione l'appartenenza di questa varietà dialettale al dacoromeno. L'influenza del russo e dell'ucraino non si è manifestata a livello morfologico e dunque vi è corrispondenza grammaticale perfetta tra il moldavo e gli altri subdialetti del dacoromeno. Nel 1989, la linguista romena Mioara Avram, che collabora alla redazione dell'Enciclopedia delle lingue romanze assieme a un gruppo di ricerca coordinato dal noto studioso Marius Sala, vicepresidente dell'Accademia Romena, definisce il moldavo “subdialetto romeno (dacoromeno); considerato da alcuni linguisti sovietici […], secondo criteri extralinguistici, lingua autonoma del gruppo delle lingue romanze orientali” (ELLR 1989: 201). Ma è sempre la Avram a curare la redazione della voce “lingua moldava” nell'Enciclopedia della lingua romena edita a Bucarest nel 2001 e Tesi di dottorato di Alessandro Zuliani, discussa presso l'Università degli Studi di Udine 5 questa volta si tratta di un'opera pubblicata in un paese finalmente libero dalla dittatura e dai vincoli politici che lo legano all'Unione Sovietica. Ecco quindi che i toni non lasciano spazio a equivoci e sono volutamente polemici: Falso status e improprio glottonimo attribuito dalla linguistica sovietica ufficiale e da alcuni linguisti ex-sovietici alla lingua romena dell'ex-URSS, considerata lingua romanza orientale diversa dal (daco)romeno, per ragioni e con scopi evidentemente politici, al fine di giustificare, con questa pretesa mancata identità linguistica (ed etnica), l'annessione della Bessarabia all'Impero zarista e poi all'URSS. La teoria dell'autonomia della cosiddetta lingua moldava si basa soprattutto su argomenti di ordine storico […] ai quali si sono forzatamente aggiunte giustificazioni linguistiche, in riferimento all'influenza del russo e dell'ucraino, per arrivare, intorno al 1950, a contestare la stessa identità romanza della lingua moldava che viene considerata una lingua mista slavo-romanza (ELR 2001: 348-349). Abbiamo dedicato la prima parte del nostro lavoro al periodo zarista che corrisponde agli anni che vanno dal 1812 al 1918 e che vede la Bessarabia annessa all'Impero russo. In questo periodo avviene un progressivo distacco culturale della Bessarabia dal resto del Principato di Moldavia e il pressoché totale isolamento della provincia rispetto al processo di modernizzazione della lingua romena letteraria che comincia verso la metà del XIX secolo e coincide con la nascita della Romania. È un'epoca in cui le politiche linguistiche adottate dall'amministrazione zarista puntano alla russificazione linguistica e culturale dei bassarabeni e, più in generale, al mantenimento di condizioni di elevato analfabetismo e di contrapposizione tra la popolazione locale e le altre componenti etniche della provincia. In questa prima parte del nostro lavoro abbiamo dedicato ampio spazio alle vicende storiche che conducono a specifiche scelte in materia di politica linguistica. In particolare, ci siamo soffermati con attenzione sull'importante ruolo svolto dalla Chiesa ortodossa, nella doppia veste di strumento utilizzato dal potere imperiale per la russificazione dei romenofoni, ma anche custode dell'identità culturale e Tesi di dottorato di Alessandro Zuliani, discussa presso l'Università degli Studi di Udine 6 linguistica romena dei bessarabeni. Nella seconda parte ci siamo occupati del periodo interbellico, caratterizzato dalla nascita della Repubblica Autonoma
Recommended publications
  • BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anulxxi , Nr
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 1 ( 79 ) /2018 • Cuvânt pentru unirea neamului românesc • Corpul 6 Armată în Basarabia • Prizonieri români în Bulgaria http://smap .mapn.ro/ AMNR/index.html ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 1 (79)/2018 Director fondator Centenarul –E, xamenul nostru de maturitate Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Colonel(r) D r. Mircea TĂNASE 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 STUDII/DOCUMENTE Coperta I: Regele Ferdinand I şi Structuri militare române care au purtat denumiri Regina Maria ale unor personalităţi princiare, regale, politice şi militare autohtone şi străine între anii 1859-1947, Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 3 Coperta IV : 1918. Regina Mariaş i Principele Carol – participanţ i la comemorarea De la armata austro-ungară la armata română – eroilor de la Coş na – GMŞ,eneralul de brigadă iron erb Cireş oaia Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU 11 Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE O poveste adevărată Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU RegeleFIC erdinand – uvânt pentru unirea Tel./fax:67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 neamului românesc (partea I,) [email protected] Redactor-ş ef adjunct: Neculai MOGHIOR 17 Dr. Ion RÎŞNOVEANU Secretar de redacţ: ie Războiul de Întregire văzut din linia a doua. Dr. Veronica BONDAR Redactori: CCC,azul căpitanului veterinar onstantin osma Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 43 colonelD r.
    [Show full text]
  • Aleksey A. ROMANCHUK ROMANIAN a CINSTI in the LIGHT of SOME
    2021, Volumul XXIX REVISTA DE ETNOLOGIE ȘI CULTUROLOGIE E-ISSN: 2537-6152 101 Aleksey A. ROMANCHUK ROMANIAN A CINSTI IN THE LIGHT OF SOME ROMANIAN-SLAVIC CONTACTS1 https://doi.org/10.52603/rec.2021.29.14 Rezumat определенное отражение следы обозначенного поздне- Cuvântul românesc a cinsti în lumina unor contacte праславянского диалекта (диалектов). В частности, к româno-slave таким следам, возможно, стоит отнести как украинские Pornind de la comparația dintre cuvântul ucrainean диалектные чандрий, шандрий, чендрий, так и диалект- частувати ‚a trata’ și românescul a cinsti‚ a trata (cu vin), ное (зафиксировано в украинском говоре с. Булэешть) / a bea vin, se consideră un grup de împrumuturi slave cu мон|золетеи/ ‘мусолить; впустую теребить’. /n/ epentetic în limba română, căreia îi aparține și a cin- Ключевые слова: славяне, румыны, лексические sti. Interpretând corpul de fapte disponibil, putem presu- заимствования, этническая история, украинские диа- pune că convergență semantică dintre cuvintele честь и лекты, Молдова, Буковина. угощение a apărut în perioada slavică timpurie. Cuvântul românesc a cinsti este un argument important pentru da- Summary tarea timpurie a apariției acestei convergențe semantice. Romanian a cinsti in the light of some Așadar, cuvântul ucrainean частувати, ca și cuvântul po- Romanian-Slavic contacts lonez częstowac, apar independent unul de celălalt, la fel A group of Slavic loanwords with epenthetic /n/ in the ca și de cuvântul românesc a cinsti. Cuvântul românesc a Romanian language, to which a cinsti belongs, is consid- cinsti, ca și, în general, grupul menționat de împrumuturi ered. Interpreting the existing set of facts, the author sup- slave cu /n/ epentetic în limba română, reprezintă un rezul- poses that the semantic convergence between the Slav- tat al contactelor timpurii ale limbii române cu un dialect ic честь ‘honour’ and угощение ‘treat’ appeared as far back (dialecte) slav vechi, pentru care era caracteristică tendința as the Late Slavic period.
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • The Moldavian and Romanian Dialectal Corpus
    MOROCO: The Moldavian and Romanian Dialectal Corpus Andrei M. Butnaru and Radu Tudor Ionescu Department of Computer Science, University of Bucharest 14 Academiei, Bucharest, Romania [email protected] [email protected] Abstract In this work, we introduce the Moldavian and Romanian Dialectal Corpus (MOROCO), which is freely available for download at https://github.com/butnaruandrei/MOROCO. The corpus contains 33564 samples of text (with over 10 million tokens) collected from the news domain. The samples belong to one of the following six topics: culture, finance, politics, science, sports and tech. The data set is divided into 21719 samples for training, 5921 samples for validation and another 5924 Figure 1: Map of Romania and the Republic of samples for testing. For each sample, we Moldova. provide corresponding dialectal and category labels. This allows us to perform empirical studies on several classification tasks such as Romanian is part of the Balkan-Romance group (i) binary discrimination of Moldavian versus that evolved from several dialects of Vulgar Romanian text samples, (ii) intra-dialect Latin, which separated from the Western Ro- multi-class categorization by topic and (iii) mance branch of languages from the fifth cen- cross-dialect multi-class categorization by tury (Coteanu et al., 1969). In order to dis- topic. We perform experiments using a shallow approach based on string kernels, tinguish Romanian within the Balkan-Romance as well as a novel deep approach based on group in comparative linguistics, it is referred to character-level convolutional neural networks as Daco-Romanian. Along with Daco-Romanian, containing Squeeze-and-Excitation blocks.
    [Show full text]
  • Medicul Care a Condus Guvernul Republicii Moldoveneşti
    Remember Din sertarul lui Iurie Colesnic MEDICUL CARE A CONDUS GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVENEŞTI În toate timpurile, medicii au fost partea Iurie COLESNIC cea mai revoluţionară a societăţii. Aveau aceas- tă deschidere pentru schimbarea regimului iz- vorâtă, probabil, dintr-o profundă reminiscenţă profesională. Medicina are nevoie permanent de progres, deoarece calitatea medicinii este direct proporţională cu progresul ştiinţific, iar pentru progres este nevoie de schimbare, este nevoie de un echilibru social perfect. Şi aici găsim explicaţia pentru această dorinţă de a se manifesta nu nu- mai ca profesionişti, dar ca şi revoluţionari. Medic a fost Zamfir Arbore, medic a fost Petru Cazacu, medic a fost Victor Crăsescu ş.a. Toţi aceştia au făcut parte dintre primele echipe de poporanişti basarabeni care au suferit prigoa- na ţarismului, s-au refugiat în România, au făcut studii medicale sau au profesat medicina. Şi tot aici este cazul să remarcăm că, dincolo de marele devotament pentru profesie, a existat o mare des- chidere pentru cultură, pentru actul cultural, pus pe acelaşi cântar cu gestul profesional. Dincolo Abstract: What really surprises in de medic, dincolo de omul politic a stat scriito- politicians of the twentieth century is the rul. Sunt celebre cărţile lui Zamfir Arbore, Victor fact that being well-known professionals Crăsescu, Petru Cazacu. Aici este modelul pentru in their core activities – industrialists, medicii de astăzi. Medicina poate vindeca trupul, economists, doctors – they all persevered dar fără lecuirea sufletului omul tot bolnav rămâ- and demonstrated a high level of culture. ne. Most of them left for posterity extremely Din acest şir de personalităţi îl desprindem interesting memories, fine publicistic works pe doctorul Petru Cazacu.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • MOROCO: the Moldavian and Romanian Dialectal Corpus
    MOROCO: The Moldavian and Romanian Dialectal Corpus Andrei M. Butnaru and Radu Tudor Ionescu Department of Computer Science, University of Bucharest 14 Academiei, Bucharest, Romania [email protected] [email protected] Abstract In this work, we introduce the Moldavian and Romanian Dialectal Corpus (MOROCO), which is freely available for download at https://github.com/butnaruandrei/MOROCO. The corpus contains 33564 samples of text (with over 10 million tokens) collected from the news domain. The samples belong to one of the following six topics: culture, finance, politics, science, sports and tech. The data set is divided into 21719 samples for training, 5921 samples for validation and another 5924 Figure 1: Map of Romania and the Republic of samples for testing. For each sample, we Moldova. provide corresponding dialectal and category labels. This allows us to perform empirical studies on several classification tasks such as Romanian is part of the Balkan-Romance group (i) binary discrimination of Moldavian versus that evolved from several dialects of Vulgar Romanian text samples, (ii) intra-dialect Latin, which separated from the Western Ro- multi-class categorization by topic and (iii) mance branch of languages from the fifth cen- cross-dialect multi-class categorization by tury (Coteanu et al., 1969). In order to dis- topic. We perform experiments using a shallow approach based on string kernels, tinguish Romanian within the Balkan-Romance as well as a novel deep approach based on group in comparative linguistics, it is referred to character-level convolutional neural networks as Daco-Romanian. Along with Daco-Romanian, containing Squeeze-and-Excitation blocks.
    [Show full text]
  • The Csang6 in Ghime~-Faget: Boundary and Ethnic Definition in Transylvania
    The Csang6 in Ghime~-Faget: Boundary and Ethnic Definition in Transylvania An Honors Thesis (HONRS 499) by Lydia Spotts Thesis Advisor Dr. James M. Nyce Ball State University Muncie, Indiana December 2008 December 20, 2008 Spotts ii Abstract: L A short ethnographic field study in Transylvania led to interesting questions about self­ identification in a traditionally multi-ethnic region-one that has been contested for most of the region's history. The complicated and dichotomous accounts of Transylvania's history and the development of national consciousness in the two nations (Hungary and Romania) who claim the region are examined. This framework contextualizes the issues surrounding an enigmatic and equally contested ethnic minority found in the Ghime~-Faget area of Transylvania. The Csang6 have been rejected and claimed by both nations throughout history, but lack internal definition and presently do not often self-identify in society. The information gajned through field study observation and interviews is analyzed following a discussion of the historical contestation of Transylvania and the Csang6 found in the English literature. Acknowledgements: I would like to thank Dr. Nyce for his patience and assistance during the months of research and writing process. I am also grateful to Dr. Bader and the members of the 2008 Ghime~-Faget field study who submitted field notes and interview transcriptions, making them available in the common corpus. Spotts iii Outline 1. Introduction: a field study in Transylvania II. A brief history of the contested region of Transylvania A. Geography of Transylvania and Ghime~-Faget B. A transitory border I. Ancient occupation to the medieval era 2.
    [Show full text]
  • The Modernization of the Romanian Standard Language According to G
    article doi:10.17684/i11A162en DIACRONIA ISSN: 2393-1140 Impavidi progrediamur! www.diacronia.ro The modernization of the Romanian standard language according to G. Ivănescu Cătălin Nicolau? Faculty of Letters, “Alexandru Ioan Cuza” University, Bd. Carol I 11, 700506 Iași, Romania Article info Abstract History: Our survey synthetically exposes G. Ivănescu’smain ideas with respect to the no- Received April 15, 2020 tion of standard language in general and its modernization process in particular. Accepted May 6, 2020 This undertaking is a component of a larger research of Ivănescu’s diachronic Published June 10, 2020 conception, which I have worked on for the last few years. As a result, the concept of standard language is approached here from a holistic perspective, that Key words: of the entire history of Romanian language, which, after all, it actually belongs written dialect to. This is the reason why some elements of the written language are related to literary language the history of the spoken language and the principles of its research. modernization Our aim is pointing out the originality of this conception, which is diver- rhotacized text gent from that of the linguists in Bucharest, against a background characterized by a decreasing interest in in diachronic linguistics as compared to that in syn- chronic studies. Ivănescu succeeds in developing his original linguistic theory, relying on historical and socio‐linguistic supporting arguments, which deepens, adds up to, and sometimes even contradicts the ideas of both his forerunners and his contemporaries. 1. Introduction – the notion of standard language In this survey, we aim at exposing the way in which G.
    [Show full text]
  • Philologia LIII Septembrie-Decembrie 2011
    Philologia LIII SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2011 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIII Nr. 5–6 (257–258) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2011 SUMAR LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ MIHAI CIMPOI. Limba română, „casă a fiinţei noastre” . 3 EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. Mihai Eminescu: „ideea europeană” . 10 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ MIHAIL DOLGAN. Un destin poetic vitregit: Liviu Damian . 15 NICOLAE BILEŢCHI. Debutul lui Ion Druţă şi impactul său asupra literaturii . 30 OXANA MITITELU. Expresia literară a violenţei totalitare. Controlul trecutului. 51 VICTORIA VÂNTU. Aureliu Busuioc: reabilitarea valenţelor poeziei . 60 TEORIE LITERARĂ CLAUDIA MATEI. „Ermetism” şi „obscuritate” în poezie – interpretări critice româneaşti . 64 ETNOLOGIE TUDOR COLAC. Rapsodul Nicolae Sulac: conştiinţă, modele, repere etnofolclorice şi sociale . 72 VICTOR CIRIMPEI. Fragmente de tezaur al mentalităţii şi inteligenţei populare (III) . 79 IORDAN DATCU. G. T. Kirileanu şi Dimitrie Balaur 95 GRIGORE BOTEZATU. Alegerea satului Cornova pentru cercetări sociologice . 100 TOPONIMIE ANATOL EREMIA. Arealul toponimic Cahul. Microtoponimia localităţilor rurale . 106 METALEXICOGRAFIE VERONICA PĂCURARU. Marginalia la „Dicţionar francez-român, român-francez” . 123 1 LIII Philologia 2011 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE SOCIOLINGVISTICĂ DIACRONICĂ LIDIA COLESNIC-CODREANCA. Filologi basarabeni din secolul al XIX-lea . 128 ISTORIA LIMBII SILVIA MAZNIC. Consideraţii privind terminologia religioasă de origine latină . 134 LINGVISTICĂ GENERALĂ VASILE BAHNARU. Contribuţia academicianului Silviu Berejan la progresul semasiologiei . 140 VICTORIA BUŞMACHIU. Motivarea unor cuvinte în terminologia populară românească . 146 MORFOLOGIE NINA BUIMESTRU. Verbele „a fi” şi „a avea” . 149 ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI VERONICA BÂLICI. Conştiinţa lingvistică – valoare definitorie a fiinţei umane . 151 RECENZII ALIONA GRATI. Romanul ca lume postBABELICĂ. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie şi carnavalesc. – Chişinău, Editura Gunivas, 2009, 252 p. (DANA SALA) .
    [Show full text]
  • IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN
    IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII.
    [Show full text]