IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII. Alexandru Tadeu Hajdeu (1811-1827) 100 IX. Mareşalul Iancu Sturdza, Costache Stamate, Ion Sârbu, Dimitrie Balica 104 X. Marile evenimente din a doua jumătate a secolului XIX şi influenţa lor asupra moldovenimii basarabene 107 6 IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA XI. Legăturile naţionaliştilor basarabeni cu fraţii de peste Prut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea 109 XII. Conştiinţa naţională în Basarabia după 1860 111 XIII. Nicolae Şt. Casso, Ioan V. Cristi, şi Gheorghe Sp. Gore 114 XIV. Tipărituri româneşti. Ioan Doncev, Alexei Nacco, Gheorghe Păun, Matei Donici 117 XV. A. C. Bodescu, M. V. Stroescu, V. V. Stroescu 120 XVI. Reacţiunea autorităţilor şcolare ruseşti contra mişcării moldoveneşti din Basarabia 123 XVII. Curentul unionist în Basarabia după 1859 124 XVIII. Atitudinea ţărănimii basarabene 128 Mişcarea naţională în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea 133 Originea mişcării naţionale moldoveneşti din Basarabia din anii 1905‑1906 141 Războiul mondial (1914‑1917) şi mişcarea separatistă din Basarabia 144 Cuvântarea deputatului Ioan Pelivan în şedinţa de inaugurare a Sfatului Ţării, 21 noiembrie 1917, Chişinău 147 Mişcarea naţională în Basarabia până la Unirea din 1918. Scurtă schiţă istorică 150 Patriotismul boierimii basarabene 150 Alexandru Scarlat Sturdza 151 Cavalerul şi poetul Constantin Stamate 152 Alexandru Tadeu Haşdeu 154 Marile evenimente din a doua jumătate a secolului al XIX-lea 155 Influenţa Unirii Moldovei cu Muntenia în 1859 156 Gheorghe Spiridon Gore şi fraţii Mihail şi Vasile Stroescu 158 Arhiepiscopul Pavel Lebedev, rusificatorul 160 Pământenia basarabeană de la Dorpat 161 Influenţa revoluţiei ruse din 1905 şi gazeta „Basarabia” 162 Grupurile moldoveneşti din centrul şi nordul Basarabiei 165 Gruparea ieromonahului Gurie, preotului C. Partenie şi preotului C. Popovici 168 Gruparea studenţilor de la Kiev 169 Revista „Cuvânt Moldovenesc” 169 Sudul Basarabiei 170 Ioan Pelivan istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia 7 Emigranţii Basarabiei din România 171 Atitudinea ţărănimii basarabene faţă de regimul muscălesc 172 Victimile prigoanei ţariste 175 Drepturile României asupra Basarabiei 178 I. Dreptul istoric 178 II. Dreptul etnic 180 III. Statistica oficială rusă şi valoarea ei 183 IV. Dreptul de autodeterminare 185 V. Concluzia 189 VI. Ce zic patrioţii ruşi 189 A) Dragoste pentru Basarabia? 189 B) Basarabia este mistificată? 190 Congresul militar moldovenesc şi autonomia Basarabiei 192 Unirea Basarabiei cu Patria‑mamă 196 I. Comisiunea arhivistă 196 II. Pământenia din Dorpat (1899-1902) 198 III. Începutul mişcării naţionale în Basarabia 202 IV. Presa rusă şi moldovenească 203 V. Ziarul moldovenesc „Basarabia“ din Chişinău (1906-1907) 205 VI. Zemstva Lăpuşnei. Tipografia eparhială. Manifestul românilor din Basarabia 207 VII. Expoziţia din Bucureşti. Limba moldovenească în şcolile duhovniceşti. D. C. Moruzi 208 Ponegrirea Unirii Basarabiei cu România de către ruşi 212 Cum vede publicistul rus I. Sotov evadarea Basarabiei din „puşcăria popoarelor” – Rusia 212 „Basarabia, România şi Rusia” 216 Articolul semnat de P. Miliukov 216 Răspuns Domnului P. Miliukof 220 Răspuns la articolul „La question bessarabienne” 225 Pentru ce suntem contra unificării pripite 230 Capitolul ii. perSonalităţi baSarabene 233 O pagină din istoria Basarabiei. Alexandru Matei Cotruţă. Scurtă schiţă biografică 233 8 IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA I. Data şi locul naşterii. Studiile şi primii paşi în serviciile obşteşti 234 II. Situaţia generală în Rusia centrală şi stările sociale din Basarabia 235 III. Alexandru M. Cotruţă în fruntea Zemstvei 238 IV. Realizări concrete 239 V. Cercetări geologice 240 VI. Spitalul de alienaţi din Costiujeni 241 VII. Ajutorarea studenţilor 242 VIII. Casa de pensie 244 IX. Alexandru Cotruţă – naţionalist 244 X. A. M. Cotruţă în România 248 XI. Retragerea lui A. Cotruţă din Zemstvă 249 XII. Aprecierile presei progresiste 251 Nicolae Ştefan Casso 252 I. Originea etnică 252 II. Data şi locul naşterii. Studiile, situaţia materială 256 III. În serviciul statului în posturi onorifice 258 IV. Înrâurirea Zemstvei în Basarabia 259 V. Înrâurirea Zemstvei asupra vieţii locale basarabene 260 VI. Nicolae Casso – poporanist 262 VII. Nicolae Casso – filantrop 266 VIII. Nicolae Casso – naţionalist unionist 267 Înfiinţarea de şcoli moldoveneşti 271 Datinele şi obiceiurile vechi moldoveneşti erau respectate cu sfinţenie în casa lui Nicolae Casso 273 Nicolae Casso încearcă să organizeze o rebeliune în contra jugului moscovit 274 Nicolae Casso în fruntea Partidului Moldovenesc din judeţul Bălţi 276 Încurajarea intelectualilor moldoveni 277 În casa lui Nicolae Casso nu se vorbea ruseşte 279 Renegatul A. N. Krupenski despre Nicolae Casso 280 Un adaos verbal al D-nei Olga Cruşevan 281 IX. Adversarii şi prietenii lui Nicolae S. Casso 282 X. Contemporanii lui Nicolae Casso 286 Chiriac Vasile Leonard (1838-1906) 287 Gheorghe Vasile Calmuţchi 292 Ioan Pelivan istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia 9 XI. Nicolae Casso – agricultor 295 XII. Caracteristica generală a lui Nicolae Casso 297 XIII. Retragerea din viaţa publică şi moartea lui Nicolae Casso 299 Ştefan Gh. Usinevici: Scurtă schiţă biografică 303 Scrisoarea lui Ştefan Usinevici către Ioan Pelivan din 14 iunie 1905 306 Scrisoarea lui Ştefan Usinevici către Ioan Pelivan din 12 iulie 1905 309 Scrisoarea lui Ştefan Usinevici către Ioan Pelivan din 30 octombrie 1905 311 La moartea lui Vasile Ţanţu Luptător basarabean pentru realizarea idealului naţional: Unirea 313 Întru veşnica pomenire a episcopului Dionisie Erhan 316 La înmormântarea mitropolitului Basarabiei Gurie Grosu 321 Lămurirea unei mistificări istorice 326 Scrisoarea lui T. Porucic către Ioan Pelivan, 18 octombrie 1905 334 Scrisoarea lui T. Porucic către arhiepiscopul Serafim Ciceagov, februarie 1914 336 Episcopul Serafim Ciceagov (1908‑1914) şi mişcarea separatistă în Basarabia (1905‑1912) 338 Cel dintâi renegat, Matvei Grigorie Krupenski e şi delapidator de bani publici 345 Capitolul iii. MeMorii şi Mărturii 351 Deşteptarea naţională. Amintiri 351 Despre activitatea şi arestarea membrilor Pământeniei de la Dorpat 366 Scurtă (auto)biografie 371 Despre anarhia provocată de armata rusă demobilizată 373 Despre activitatea în politica internă 377 Despre ziua de 6 ianuarie 1918. Moment hotărâtor privitor la cererea armatei române 378 Alegerea preşedintelui Sfatului Ţării. În noaptea de 20 spre 21 noiembrie 386 Noaptea de 20‑21 noiembrie 1917 descrisă de Ion Inculeţ 388 Ion Inculeţ şi Conferinţa de Pace de la Paris. Amintiri, observaţii şi scrisori 390 10 IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Chestia Basarabiei 390 Apariţia la Paris a lui A. Krupenski et Co. 391 Lupta cu Krupenski et Co. 392 Şedinţa Conferinţei din 2 iulie 1919 394 Brătianu se retrage de la Conferinţă 396 Prietenii noştri 397 Propaganda românească 398 Cum se prezentau diplomaţii noştri 399 Legătura cu Basarabia 401 Amintiri de la Paris 404 Renegaţii A. N. Krupenski şi A. K. Smidt 404 Scrisoarea d-rei Elena Donici 406 Capitolul iV. eVoCarea perSonalităţii lui ioan peliVan 409 Prof. Liviu Marian, Ion Pelivan 409 Prefect Emanoil Catelly, În slujba neamului. Pagini închinate lui Ion Pelivan 412 Merge vestea 415 Întâlnirea 418 Apostolatul 421 Politica 426 Dansul milioanelor 428 A fost odată, un rege... 432 Pan Halippa, Ioan Pelivan. Viaţa şi activitatea 437 Omagiu lui Ioan Pelivan la împlinirea vârstei de 60 de ani de viaţă şi 35 de ani de activitate obştească şi naţională 499 I. Adresă de omagiu lui Ion Pelivan, din partea foştilor deputaţi ai Sfatului Ţării, citită de dr. Elena Alistar 499 II. Adresă de omagiu lui Ion Pelivan, din partea vechilor prieteni
Recommended publications
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anulxxi , Nr
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 1 ( 79 ) /2018 • Cuvânt pentru unirea neamului românesc • Corpul 6 Armată în Basarabia • Prizonieri români în Bulgaria http://smap .mapn.ro/ AMNR/index.html ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 1 (79)/2018 Director fondator Centenarul –E, xamenul nostru de maturitate Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Colonel(r) D r. Mircea TĂNASE 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 STUDII/DOCUMENTE Coperta I: Regele Ferdinand I şi Structuri militare române care au purtat denumiri Regina Maria ale unor personalităţi princiare, regale, politice şi militare autohtone şi străine între anii 1859-1947, Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 3 Coperta IV : 1918. Regina Mariaş i Principele Carol – participanţ i la comemorarea De la armata austro-ungară la armata română – eroilor de la Coş na – GMŞ,eneralul de brigadă iron erb Cireş oaia Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU 11 Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE O poveste adevărată Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU RegeleFIC erdinand – uvânt pentru unirea Tel./fax:67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 neamului românesc (partea I,) [email protected] Redactor-ş ef adjunct: Neculai MOGHIOR 17 Dr. Ion RÎŞNOVEANU Secretar de redacţ: ie Războiul de Întregire văzut din linia a doua. Dr. Veronica BONDAR Redactori: CCC,azul căpitanului veterinar onstantin osma Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 43 colonelD r.
    [Show full text]
  • Comisarul Superior Al Guvernului La ..Astra“
    Chişinău, Marti, 8 Februarie 1927 Anul IV no. 28 425) 2 lei exemplarul (migrat lie Orii? Qiar K itt lie loterii m m m m m m Redacţia $î Administrativ ii er Abonamente: str Mihai Viteazul No 50 îtuij B00 — »<» timp df «n sn sol! cu B-dul Aloiaiulru cei 6b 400 — , , 6 i toi 200 - * , 3 luni TELEFON No. 75 iVEjrăinatate dubiu preoţi, învăţători, tuncţio- rzii de Stat, militari şi studenţ Anunţurile şi reclamele se -~’i 600 — pe timp de um an primesc la Administraţie şi la etc. 300 - . „ t i luni toate agenţiile de publicitate 150 - * . 3 luni din ţară. ŢlA AU Director: Onisifor Ghibu Ziar national independent Apare Tn flecare zi de lucru Defraudărlle In Ruiia săli O lege specială contra comunişti n acest semn RiGA-— ZUrul „izvestla" din Comisarul Superior Moscova aduce o interesantă sta­ lor in Polonia tistică asupra defraudârilor ii 1926 vom Învinge ia Uniunea sovietică. Statistica VARŞOVIA. Nat ion al- democraţi a poloneză a îăcui dace pâaă la luna Octombrie, de­ tn Sejm o interpelare urgentă, ca guvernul să elaboreze o oarece datele pentru Noembrie şi al guvernului la rnmimmii superior al guvernului merge mână lege contra comuniştilor şl s ’o înainteze Sejmulul. i--------------în mâna cu „Astra“ — Decembrie nu sunt Iacă cunos­ cute. Defraadăriie ocupă un ioc Această interpelare este motivată de activitatea ilegală însemnat pe scara criminalităţii in dusă contra statului polonez de partidul comunist şi spri­ Răsboiul mondial s’a sfâr- Popoarele cele mai culte Rusia. Numărul proceselor inten­ jinul material din afară. ..Astra“ 2 i dar ravagiile lui t conţi­ şi mai experte în metodele tate pentru deiraudare In anui ( Ceps) nută.
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XXVI
    E-ISSN: 2537-6152 Categoria B INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL THE INSTITUTE OF CULTURAL HERITAGE ИНСТИТУТ КУЛЬТУРНОГО НАСЛЕДИЯ REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XXVI THE JOURNAL OF ETHNOLOGY AND CULTUROLOGY Volume XXVI ЖУРНАЛ ЭТНОЛОГИИ И КУЛЬТУРОЛОГИИ Том XXVI Revista de Etnologie şi Culturologie este indexată în Bazele de date: European Reference Index for the Humanities and Social Sciences (ERIH PLUS) Directory of Open Access Journals (DOAJ) Central and Eastern European Online Library (CEEOL) Directory of Open Access scholarly Resources (ROAD) Open Academic Journals Index (OAJI) International Services for Impact Factor and Indexing (ISIFI) CiteFactor CHIŞINĂU, 2019 Colegiul de redacţie al Revistei de Etnologie şi Culturologie: Procop Svetlana. Redactor-şef. Doctor în filologie, Kalaşnikova Natalia. Doctor habilitat în culturologie conferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). (Sankt Petersburg, Federaţia Rusă). Zaicovschi Tatiana. Redactor-şef adjunct. Doctor în Kuşnir Veaceslav. Doctor în istorie, conferenţiar filologie, conferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). (Odesa, Ucraina). Boda Gherghina. Doctor în istorie (Deva, România). María Luisa del Barrio Vega. Doctor în filologie (Ma- Cvilincova Elizaveta. Doctor habilitat în istorie, con- drid, Spania). ferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). Maruşiakova Еlena. Doctor în istorie (Saint Andrews, Dolghi Adrian. Doctor în istorie (Chişinău, Republica Scoţia, Marea Britanie). Moldova). Minasyan Svetlana. Doctor în filologie (Erevan, Ar- Duminica Ion. Doctor în politologie, conferenţiar menia). (Chişinău, Republica Moldova). Neagota Bogdan. Doctor în filologie (Cluj-Napoca, Duminica Ivan. Doctor în istorie (Chişinău, Republi- România). ca Moldova). Popov Veselin. Doctor în istorie (Saint Andrews, Sco- Gheorghiev Galin. Doctor în etnologie (Sofia, Bulgaria). ţia, Marea Britanie). Ghinoiu Ion. Doctor în geografie (Bucureşti, România). Sîrbu Tatiana. Doctor în istorie (Leuven, Belgia). Grădinaru Natalia.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Ethnic Violence in the Former Soviet Union Richard H
    Florida State University Libraries Electronic Theses, Treatises and Dissertations The Graduate School 2011 Ethnic Violence in the Former Soviet Union Richard H. Hawley Jr. (Richard Howard) Follow this and additional works at the FSU Digital Library. For more information, please contact [email protected] THE FLORIDA STATE UNIVERSITY COLLEGE OF SOCIAL SCIENCES ETHNIC VIOLENCE IN THE FORMER SOVIET UNION By RICHARD H. HAWLEY, JR. A Dissertation submitted to the Political Science Department in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Degree Awarded: Fall Semester, 2011 Richard H. Hawley, Jr. defended this dissertation on August 26, 2011. The members of the supervisory committee were: Heemin Kim Professor Directing Dissertation Jonathan Grant University Representative Dale Smith Committee Member Charles Barrilleaux Committee Member Lee Metcalf Committee Member The Graduate School has verified and approved the above-named committee members, and certifies that the dissertation has been approved in accordance with university requirements. ii To my father, Richard H. Hawley, Sr. and To my mother, Catherine S. Hawley (in loving memory) iii AKNOWLEDGEMENTS There are many people who made this dissertation possible, and I extend my heartfelt gratitude to all of them. Above all, I thank my committee chair, Dr. Heemin Kim, for his understanding, patience, guidance, and comments. Next, I extend my appreciation to Dr. Dale Smith, a committee member and department chair, for his encouragement to me throughout all of my years as a doctoral student at the Florida State University. I am grateful for the support and feedback of my other committee members, namely Dr.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]