Chişinău, Marti, 8 Februarie 1927 Anul IV no. 28 425) 2 lei exemplarul (migrat lie Orii? Qiar K itt lie loterii m m m m m m Redacţia $î Administrativ ii er Abonamente: str Mihai Viteazul No 50 îtuij B00 — »<» timp df «n sn sol! cu B-dul Aloiaiulru cei 6b 400 — , , 6 i toi 200 - * , 3 luni TELEFON No. 75 iVEjrăinatate dubiu preoţi, învăţători, tuncţio- rzii de Stat, militari şi studenţ Anunţurile şi reclamele se -~’i 600 — pe timp de um an primesc la Administraţie şi la etc. 300 - . „ t i luni toate agenţiile de publicitate 150 - * . 3 luni din ţară. ŢlA AU Director: Onisifor Ghibu Ziar national independent Apare Tn flecare zi de lucru
Defraudărlle In Ruiia săli O lege specială contra comunişti n acest semn RiGA-— ZUrul „izvestla" din Comisarul Superior Moscova aduce o interesantă sta lor in Polonia tistică asupra defraudârilor ii 1926 vom Învinge ia Uniunea sovietică. Statistica VARŞOVIA. Nat ion al- democraţi a poloneză a îăcui dace pâaă la luna Octombrie, de tn Sejm o interpelare urgentă, ca guvernul să elaboreze o oarece datele pentru Noembrie şi al guvernului la rnmimmii superior al guvernului merge mână lege contra comuniştilor şl s ’o înainteze Sejmulul. i------în mâna cu „Astra“ — Decembrie nu sunt Iacă cunos cute. Defraadăriie ocupă un ioc Această interpelare este motivată de activitatea ilegală însemnat pe scara criminalităţii in dusă contra statului polonez de partidul comunist şi spri Răsboiul mondial s’a sfâr- Popoarele cele mai culte Rusia. Numărul proceselor inten jinul material din afară. ..Astra“ 2 i dar ravagiile lui t conţi şi mai experte în metodele tate pentru deiraudare In anui ( Ceps) nută. Viaţa popoarelor mereu de guvernare, au obiceiul 1926 se repartizează in modul ur încă din prima zi a sosirei sde confesionale, şi cetatea idealismu ajj dezorganizează iar cultura de a trimite la faţa locului mător : Ianuarie 5 702, Februarie la Basarabia, comisarcl saperior 6.096, Martie 5.377, Aprilie 6.531, lui in lupta pentru conservare şi Civilizaţiunea i europeană în provinciile notii profesori al guveraalai,*d. “general Răşcanu progres. ;rge spre declin. A cest universitari şi oameni de şti Mai 5.689, Iunie 5410, Iniie şi-a arătat dorinţa de a laa contact Dacă Românismul ardelean a inţe, cari pregătesc terenul 5 459, August 5 041, Septembrie de mai deaproape ca „Astra*, ta rămas in întreaga jumătate a vea- )t este constatat de mai 5 033 şi Octombrie 4.506, In to la Sanghai pentru administraţie. vederea unei anumite coordonări a lui trecut şi până la răsboiul mon alţi cugetători europeni, tal ia 10 laai au fost intentate activităţii care trebae desfăşurată Comisariatul superior al dial, un bloc nebiruit nici de vi iinoscuţi scriitori ca Nici, pentru defraudare 55.161 procese, LONDRA. Ziarul „ Westminsîtr Gozette% crede că revoca pentru promovarea binelui public clenia austriacă, nici de violenţa ithenau, Spangler, Landau Basarabiei şi „Astra“ sunt Se constată că defraadăriie de rea ordinului de debarcare a trupelor engleze la Şanghai, îa această provincie. Din cauza uognrească“ o bună parte a me alţii în operele lor afirmă, sortite să meargă în mână via din ce în ce mai mici, snms nu este exclusă, în cazul când guvernul cantonez ar accepta absentei din Chişinău a Comisa ritului este al „Astrei". Ea a În viaţa Europei merge mână şi să se ajute unul pe care revine de defraudat s’a *eo- toate propunerile engleze, obligându-se de a apăra viaţa rului generai ii »Astrel*, d. prof. chegat, mai presus de ale două şi averea supuşilor englezi. 0. Ghibu, acest lucru a suferit o >re declin, iar cultura ei altui. borit in mediu deia 911 ruble in Biserici, sufletul românesc la un Daily News* crede o astfel de eventualitate puţin pro oarecare Întârziere, pâaă aseară Ioc; ea l-a oţelit prin cultul lim îreu piere şi se distruge. Această legătură între şti a dona jumătate a anului 1925 ia 500 ruble In prima jumătate a a- babilă. - câod d. gen. Răşcanu a luat parte bii şi al culturii naţionale; ea l-a Pătura de jos, ridicându- inţe şl administraţie se cere nului 1926. Cu toate acestea suma „Daily Expressu anunţă din sursă americană că trupele la conferinţa pe care a anunţase înălţat, prin idealurile unirii. 2 1 cu concursul metodelor nu numai de interesele su totală * defraudăriior a rămas iacă eng’eze ar /i debarcat nu la Şanghai ci la Hon-Kong şi Wel- d-1 prof. Ghibu deapre proble Pupi Unirea tu ^glmului politic contimpo- perioare ale ţării, ci şi de destul de mare. Ajunge să men Haj-W ej. mele secţiei şcolare a »Astrei*. La conferinţa aceasta a partici turor Romanilor |n, a oprit pe loc procese- nevoile speciale ale Basara ţionăm că în intervalul Ianuarie— Octombri s’au defraudant lo total pat uu public numeros şi select, ,Aatra" trece fi I de creaţiune, iar nivelul biei, care până astăzi au in frunte cu d. general Răşcanu, 26.315.894 ruble, Cea mai mare Hindcnburg se orientează Carpaţi şi Prutul. Mural al vieţii publice şi fost rezolvite fără nici o exa parte a defraudârllor revine sate 1. P. S- Gurie, D. I- Pelivan, Naţionale a coborît la o minare serioasă a situaţiei lor şi în special cooperativelor. - BERLIN. Hindenburgt a adresat o scrisoarea naţio d. Sebistian Teodorescu, prima După împlinirea integrală a jreaptă mult inferioară celei provinciei. rul municipiului Chişinău, d. Eu idealului nostru naţional, „Astra" Lupta cu frauda e o grea sar nalistului extremist Graef, care nu a reuşit să între în gu gen lonescu—Darzeu, consilier interioare. Prin legătura care s’a fă cină a procuraturii şi organelor nu şl-a pierdut rostul. Dimpotlvă, vernul actual. la Cartea de apel, mai multe ei i-au revenit probleme noi. cut aseară între Comisariatul de instrucţie. în ultimul timp mă In scrisoarea sa sensaţională, Hindenburg relevă că doamne, precum şi un mire | Politicianismul de astăzi e surile de reprfsiaae faţă de de- Dnpă proba de foc pe care a l iel mai puternic mijloc, care superior, care reprezintă pu întotdeauna a avut mare admiraţie faţa de calităţile lui număr de magistraţi, doctori, prestat-o mai bine de o jumătate fraudanţl s’au mărit. Namărui ca profesori, avocaţi şi tot felul ^erveşte aceste scopuri, terea de stat, şi între "Astra", zurilor de închisoare corecţională Graef'.şi-şi exprimi regretul că a f&cut jocul intrigilor de veac, era firesc ca să ae In* care prin, sutele de intelec de intelectuali. drepte spre ea, ca spre un far nenite să continue ravagiile a crescut dela 56,3 la sută la politice. Profitând de prezenţa d-Iul tuali grupaţi în jurul ei, re 74,9 la sută, iar numărul pedep” Cercurile republicane, consideri această scrisoare, ca luminos şi ca spre o fortăreaţă âsboiului mondial. începând comisar superior al guvernului, neînvinsă, privirile Românilor din prezintă competinţa ştiinţifică, gd r cu moarte pentru d?fr&u- un semn al orientării lui Hindenburg, spre extrema d.*comisar general ai „Astrei" a —jh tunuri şi mitraliere, acest dare a’a ridicai deia 0 07 ii sută alte provincii. Deia sine, fără '• isasinat la adresa umanităţii morală, şi tehnică, Basarabia dreaptă. aflat de biae ci, tn locul confe nici nn fel de stăruinţă din partea la 0,15 ia sută. (Ceps-/ rinţei anunţate, să facă o expu Continuă cu metodele dis face au pas serios spre cu „Astrei", au Început să apară, răţirea atmosferei ei de îm- nere privitoare ia organizarea prin silinţele exclusive ale unor trugătoare ale politicianismu „Astrei* şi Ia problemele ei bâcseală bolnăvicioasă. localnici, filiale de ale ei In ve lu i. actuale in Bwarabia. Văzând solicitudinea am I chiul Regat 1 (d. e. Pancln) şi in ida- Toate ţările au început Un buget mancat de şoareci Redăm sici, pe «cart expune Bisarabla (Cetatei-Aliă şi Ti- belor acestor organe, cre rea d-lui prof. O. Ghibu, ghina). % şj dea seama despre rolul C e !» fost ,A»fra“ )roiegativ al acestor mijloace dem că putem spune cu oare li i Dar nu aceste modeste luminiţe care linişte cuvintele. 1 iti Trănanvamă fje stăpânire şi fac.sforţări de Suntem un popor da blrnlcl «I sortit «einicel trude d «c» nu wom «trtnge rândurile aveiu să msrcheze noua etapă a In acest semn vom în înfiinţată acum 66 de ani de evoluţiei „Astrei". In cursul a- ®| ieşi din cercul acesta conducătorii spirituali ai Româ cesteia s’a ivit un moment de o n^viclos. Ţara noastră se si vinge. yreeşti se aruncă asupra buge - ; Azilului de orfane ovreice 40.000 nismului ardelean, „Astra* are V. Cijevschi. In două articole consecutive însemnătate deadreptul Istorică, leşte şi ea în această direcţie. m’am ocupat doar de două tului pentru a-1 secătui In alte J Azilului de orfani de răs azi cu suprem protictorpe M. S. )n care „Astra" a fost Impioiă Regele. puncte din bugetul comunal şi scopuri de cât acele ale Moldo- j b o iu ...... • 30.000 | deadreptul de marile forţe cari I j Numirea comisarului suf e- Restrânsă decenii dearlndul Pripa In Byigaria am arătat că se urmăreşte prin yenilor noştri blânzi şi blajini, \ mână înainte lucrurile omeneşti, ™ rior pentru Basarabia intră Societţii de ajutorare ia graniţele Ardealului istoric, ea spre împlinirea destinelor lor înal acest buget distrugerea învăţă cu alte interese decât acele pe ' în cadrul acestor încercări Sofia. — Din caun gripei toate a ovreilor săraci Chi- s’a extins abia în timpurile mai te. In adunarea deia Câmpeni, şcolile din Sofia strat închise pe mântului comercial românesc din care le are Statul de a întări pe ş i n ă u ...... 75.000 nouă asupra Bmatalul, Mirama- fericite ale Ţării noastre. băştinaşi pentru a le reda in- j ţinută in Seotcm brie 1924 supt timp de 10 zile» Snnt închise ca Chişinău şi se neglijează com- Asociaţiunii „Astra“ . . 75.000 răşalui şi a Părţilor ungurene, presidenţls M S. Regelui, cea " Atitudinea pe care a ma fenelele, cinema., etc. plectamente interesele şi nevoile crederea şi tăria, să trecem la pentru ca In ultima! an ea să mai oropaltă dintre provinciile ro nifestă în toate chestiunile cifre şi cred că nu va fi nevoie i — Societăţii sofrageria treacă îacoace Carpaţii ş! Prutul, Catedralei oraşuluitoate aces şi ceainăria evreească mâneşti a cerat ca ghs Înalt, publice d. gen. Răşcanu ne Groaznic uragan pe coas de argumentaţii largi pentru a şi, intr’o anom'tă măsura chiar şi prin iniăş căoetenia ei bisericeas tea în favoarea Spitalului o- eftinâ ...... 10.000 e 1 dovedeşte, că guvernul are tele Atlanticului vreesc şi a Şcoalei ovreeşti Tal- cuvinge de toate cele de mai Nistrul. „Astra" este astăzi pe că, ca „Astra" aă-şi întindă acti sus şi de toate cele ce vor urma — Societăţii de ajutorare cale de a deveni societatea ro vitatea el şl în Baasartbia, pentru de gând să schimbe meto- Paris. — Un aragan groaznic a mud-Tora. în articolele viitoare. a ovreilor săraci „Ez- mânismului integral, şi ea va a adace aici in local politicei, mal dele întrebuinţate până acum bântuit pe coastele Atlanticului. Astăzi, vom privi alte puncte deveni! Prin actualul buget ce va fi ras Hoilim“ ...... 20.000 care a făcut atâtea ravagii, cul n!‘ în această provincie şi să La Kerendrech (dep. Morbihao,) ale acestui buget şi vom arăta Plecând deia scopuri ştiinţifice, tura, care întărrşte. trăsnetul a lovit o biserică in tim supus votării se prevede: treacă la alte metode mai să cum s’au aruncat asupra buge Soc. „Crucea Roşie“ . . 40.000 cari erau In aceiaş timp şl înalte Ce cite „flitra" In pul serviciului religios. tului cei ce declară că trăesc scopuri naţionale—fixarea limbei l i nâtoase Universităţii Populare Soc. ovreească „Oze“ (?) 50.000 cu . . . . doi dolari deia Ame româaeşti, şi aprofundarea isto- Basarabia,- Far a» r " Aceasta s’a putut vedea — Azilului! ovreesc „Perei- rica săptămânal, atunci când co- din localitate . . . lei 50.000 ; rlH naţionale ca a principalului Latinităţii şi ceta. f i limpede aseară, cu prilejiul ÎNSEMNĂRI muter“ ...... 15.000 mij'oac de afirmare şi de Înain misiunile de constatare comu Şcoalei primare Talmud- te a naţionali«» ea participării d-lui comisar su Di ci pi mini mă chiamă nale vor să stabilească valoarea Tora ...... 80.000 — Soc. ovreească „Soi- tare a poporala!, ia mijlocul oce perior la lucrările Asociaţiu- anului germano turanic. „As*ra" mulul şl a lollda- locativâ a oraşului nostru;—căci 20.000 ? meh Noiflim“ ...... 15.000 l"1 nii ,Astra". Informat de Spitalului de contagioşi a devenit degrabă cetatea apără rităţll. în timp ce toţi băştinaşii oraşu Spitalului ovreesc . . 800.000 — Lemne pentru trei rii naţionale faţă de străinismul spre scopurile, despre orga- — Pintru don gheneral Răşcanu — lui nostru, toţi Moldovenii şi po ! şcoale primare ovre- Am auzât ieu câ tari ti mai nier! 75.000 j iaconjn^ător,—cetatea solidarităţii Astfel a ajuns „Astr*"în Basa 4_”1 (nizaţia şi despre metodele niata don ministr’ câ cum mă chiamâ pulaţia de ordine a declarat cins Spitalului de copii . . e ş t i ...... 30.0O0 rabia. ea a fost c^rntă stârnitor 800.000 I n»ţionale, mai presus de deose “■“{acesteia, d-1 comisar supe- pi mini aşă minunat di, Capmari îni tit tot ceea ce i s’a cerut de Spitalului ovreesc . . şi altele, şi altele . birile de clasă şi de sciziunile (Continuare în png. 2) zâcl lumea şâ câ mata ai mai auzât şi Încă odată : nin rior a înţeles pe deplin ce di aşă numi dl l Laptiacru, di Boune- către aceste Comisiuni,—jumă Spitalului de orbi . . 50.000 I aport preţios poate să aducă gru, dl Mămăligă, di Ciapâ şâ di tâti tate din populaţia ovreească pen Spitalului ovreesc . . 800.000 j Spitalului ovreesc.. . . 800.000 celi di mâncări. Şâ pintrucâ ieu vrieu Asociaţiunii „Astra“ . . 75.0,0 Asta seară, orele 6 la „Aslra“ confe • f Astrala însănătoşirea Basa- câ niata sâ nn ti crez câ ieu nu vor- tru a fugi de impozitele comu Soc. Frâţim. Alex. Nevschi 20.00 ;jjj. rablei şl în consecinţă s’a ghiesc drept când spun c’aşă mă nale, a declarat câ trăeşte, cu Comitetului ovreesc (dife Şi mereu aceeaşi şi aceeaşi chiamâ, ţ~oi spuni c-aiasta aşă-i, şâ câte .... doi dolari deia Ame rinţa Secţiunii artistice a »Astrei abasara- |nţa apropiat cu toată încrederea ţ-oi spuni şâ di ci-i aşă. rite instituţiuni). • • 24.000 ! melodie. Nu voiu discuta nimic rica şi n’au nici un fel de avere, din acest buget astăzi. Mă mul bene, ţinuta de preşedinta Secţiunii d-şoara 12 de ea şi a făcut legătura Câ pi vremea când la moscali ni Aziiului de băeţi orfani lua pi noi aiştia cari Ruşâlor Moldo nu plătesc nici un fel de chirie. ţumesc să dau cifrele goale în m, ) necesară între ea şi comisa- veni sâ chiamâ câ iaram, şâ mai cu După ce am stabilit faptul că o v re i...... 20.00; Anastasia Dicescu despre „I .vgtamântul va riat, urmând ca aceste * două alies când pi noi la cnigili upravllor Cantinei de ospătărie„Re- comparaţie unele cu altele. ni serié, tătdeuna ni stâleé numili şâ fugind de impozitele comunale, (
urnnmiiiBiiMşaaaMS Na. 28 (425) străb^ă până şi în ultimul sat, pcntruc* lamina să alunge înta- Comisarul superior al gu- aerfcai de veacuri. Primarul Municipiului a ridicat atrlbutiunile larga Să trăiască „Altra" şi să-şi desăvârşească activitatea ei sfântă vernului la , .Astra“ in aceste părţi ale ţării noastre Întregite! ate delegaţiei permanente (Continuare din pag. 1) Cuvântarea 1. P. S. la Primărie se petrec fapte grave» — Un primar izolat* — O dsli deh iosuş Capal încoronat al R^gat, Transilvania, Bucovina, Arhiepiscop Gurie gaţie permanentă sar® lucrează de capul ei — Republica Ţării, In s opnl de a Iniăoăioşi Macedonte şi Republica ds peste i prin cultură viaţa acestei provin* Nistru. Deasemeni, aici lucrează După d. comisar superior, ia comunală zii cil distrase prin politică. „Aitri" a tătari chestia solidarităţii: inte cuvântul 1. P. S. Gârle, care îşi !a av6a să săvârşească deci şi aici, arată bucuria pentru atenţiunea lectuali şi săteni, clerici şi mireni, De erl a Intrat în vigoare o § snnt sub ordinele noastre directe, ce a săvârşit In Transilvania, civili şl militari, bărbaţi şi femei, cu care Înaltul comisar al guver- praveghea poliţia comunală şi deciziune gravă a primarului mu preceptliie oraşului. O delegzţie permanentă ai cai i unde a avat să apere destrăioism bătrâni şi tineri, de toate nuanţe nulul urmăreşte activitatea „A- pe care ie execută Întocmai şi membri văzând că beneficiaţi şi să refacă nnitale® naţională nicipiului nostru, prin care acesta Trecând la dispoziţii generale, le politice şi de toate ocopaţiss- strei", şi pentru soiicititudinea pe ridică ajutorilor de primar şi tu snb raportai administrativ primesc de a\te curantaje decât acele tPi sfâşiata prin religie In Basarabia nile şi breslele: scriitor! şi ar care- 1-0 pune In vedere. ordine nnmai de la noi* primarul dispune textul: fiecărui cetăţean, au socotit ea avea menirea: să-i ridice pe turor membrilor delegaţiei perma tişti, profesori, magistraţi, medici, „Astra” este ca o mimă a noa nente mal to)te largile atribaţiuni In consecinţă dispunem: Toată corespondenta însă. a j pane că nu sunt obligaţi a pi 1 fiii acestei priviacii la conştiinţa ingineri, economişti, etc. stră a Btsarabenilor; ea a venit tuturor serviciilor Interne, exte- j nici lumina electrică pe cart rQ( latinităţii şi românitătil lor, şl mai pe care aceştia le aveau în con Toţi şefii de serviciu vor căuta Secţiile ştiioţlfişci şi literare ale aici să mângâie, să ne lumineze ducerea comunei, date lor prin rioare, technice etc,, se va da şi consumă. presus de frământările sterile ale „Astrel" basarabene an grupat in 1 şi să ne ajate şi de aceea noi să ia contact direct ca mine in rezolva numai ia cancelaria Pri Urs primar care a secher \ politicianlsmnlai, să-i adacă la delegaţii speciale şi restrânse as jarul lor sate de intelectuali din ue-am adunat cu drag In jarnl tăzi la cele * prevăzute de legea ce priveşte administraţia Serviciu măriei de noi, san de Înlocuitorii leafa unor membri ai delegiu# conştiinţa de cetăţeni, de fraţi toate domeniile preocupaţilor o ei, ca nişte fraţi adevăraţi. Cola lui cel puţin de 2 ori pe săptă oentru ca aceştia să-şi achite di şi de elemente ale progresului pentru unifiearea ad*tivă conform in limita competinţei date şi de meneşti. Aceştia s’aa aşternut pe borarea pe care Înaltul comisar art. 56 şi 60. mână şi fixăm zilele de Luni şi toriîie pentru lumină electrică dl J general. lucru. Conferinţele zilnice, cari se o pune ia vedere, este o ga nimeni altcineva,-—pentrn a nu te de oraş. , Gândnl ca care a fost chemată Ceea ce a dictat ia luarea a- Joi ora 5—7*/a P* m. perindează de patra săptămâni, ranţie că ,,Astra" va merge tot cestei măsuri pare a fi destul de ne sdrnncina unitatea de acţiune O delegaţie permanentă ci! aici „Astra" a f ist In parte rea sunt o dovadă a scopurilor şi a Înainte. I* P. S. binecuvânta pasai Este indispensabil acest con şi a angaja Primăria in responsa n*m*l are atribuţlunii de cât j*® lizat : In jarul el s’aa grapaî ca grav căci ceea ce este constatat metodelor de lucru. S’aa luai tn guvernului şi aducă urări de bine este că astăzi la conducerea mu tact, pentru a putea cunoaşte mo bilităţi, iar funcţionarii superiori cele arătete m*| sns,—delega dragoste Români de toate căin stadia, »’eu discutat şi s’aa aoga- ,Astrel“. dul de lucru şi capacitatea fiecă care totuşi ignnezzl şi Izoleii ţele politice,, cari in armonie şi nicipiului nostru, avem un primar şi inferiori stau direct in contact jd măsuri cu privire la o serie In cabinetul cărnla de zece zile ruia bîn serviciu, urmând ca in pe primar, considerâudu-se tn dragoste frăţească lucrează a- întreagă de probleme importante Cuvântarea d-lui I. cu noi şi sub ordinele noastre. f pi nă republică. lăturl unui de altul pentru pro nn mai calcă nici un membru al celelalte zile şi ore să lucreze Pentru orice chestiuni d-nii de- I ale Basarabiei, cum sunt: Infila- delegaţiei permanente şi mai a- I movarea scopurilor înalte, cari se ţarea unui mare Palat cultura! ia aob supravegherea d-ior delegaţi legaţi permanenţi pot lucra cu 1 Un primar intransigent careii fuseseră Interzise mai de mult. Pelivan vem şl o atare delegaţie care tot subsemnata! când vor crede de \ acopere cu toate textele de îl Chişteău, Înfiinţarea unei univer de-atâta vreme n’a luat contact permanenţi. O academie ntlli- cuviinţă; însă rezultatele inspecţia- ) şi acoperit astlel stă singur r* sităţi Reforma Calendarului, Pro cu primarul. Toţi şefii de serviciu, fia ad cabinetul său, fără ai bat« clneilff blema căilor de comunicaţie, a D; încheiere, d. I. Pciivîin, nilor şi supraveghere! serviciilor j tarvtă a B asa ra b iei preşedintele secţiei juridice a „As- £ in adevăr ceva destul de ministrativi sau technici, se vor respective trebuesc să-mi fie co- ! dintre ai săi la uşă. ţ||| creditului, a constatării plăgilor grav şi nu se ştie Încă la ce re Dar „Astra" Io Basarabia na sociale. Chestiune« educaţiei cetă trei" îşi arată mulţumirea sa pen ţine ia curent regalat cu tot mer munlcat© penten soluţionare ca : O delegaţie care comploté«iu j tru venirea in frantea triburilor zultate va duce. sul , şi administraţia serviciului mai sus. I pentra răsturnarea primarului l; este sumai o cetfiţnle a so ţeneşti şi patriotice. Problema uni Fapt este că această atitudine pentru Întronarea onal regim cir1* lidarităţii şi a n(tlon*!lsmaiai, ea versităţilor etnice d!n Basarabia publice ale Basarabii, s d-lui respectiv şi a lucrărilor proectate, Privind toate cele de mai sus, l generai Râşcauu îi mărturiseşte a delegaţiei permanente a hotfirlt să aprebe bugetul nedrept, fiţ-01 a răaşit să fie mal mult decât ş. a. S ’*;U înjghebat mijloace de sau J n curs de executare, sub aşteptăm să vedem întrucât, mă- J că acest fapt să reaminteşte pe pe primar să des Decizia—pe care şurile luate de primar vor duce ! de nevoile comunei şi ale stanei atât, chiar In scurtai t rap de propsgan'iă In scris („Cuvântul o publicăm In rezumat,—prin care j răspunderea lor personală şi nu iui in general când fiinţează, ea a izbutit să Moldovenesc", Calendarul mAs- primul general-guberoator trimis la o readucere ia normal a con- j treim, Biblioteca „Attrei* haşura- de Rasia in Basarabia !a 1816, primarul îşi ia toate sarcinile şl vor vnr puteanutna ,. Începein^n» niciniH n o incrsreînrrer» fliciulnl care dâiaueşte ia Primă- 1 Un primar care rezistă, ş! car» Á devie un adevărat aşezământ de răspunderea comunei, lisând de- priveşte optimist co gândul cultură complexă, potrivit cu ne bme) şl cu grăia via şi, ia ca în persesna lui Bahmetlev. Do pe ; teren până ce nu va cere rie şl Întrucât membrii dHrgaţiel I reşte că general-gobcruaiorul ro legaţiei permanente cât şi ajutorilor permanente se vor îmblânzi In ; deasopaa tuturor stă legea şi lifec voile speciale de acum sie Basa rând sperăm să putem avea ală săi doar simpla sarcină de supra aprobarea mea. rabiei. tur! de noi partea cea mai bună mân, d. comisar Rsşcaou să poată * * atitudinea lor, căci cea ce prima- J teresele Steiului şi aie neam«li&/( face Basarabiei româneşti atâta veghetori ai serviciilor sau con * ral a făcut prin aceste dlspozi- i La Primărie, astăzi e republici »Astru" este astăzi o veritabilă a Basarabiei de astăzi: tineretul trolori ai pieţilor etc. In ceea ce priveşte atriboţiunlle Academie militantă a Basarabiei. universitar. bine, cât rău I-.au făcut guberna- tlnni este o adevărată decapitare ' totuşi, prímáról socoteşte că (rt\ 1 torii ruşi. In adevăr, In acea Decizie, pri ajutorilor de primar, ele se reduc nul are picloarde tari. * Ia conformitate pe de o parte, Un auxiliar al pu- după ce 1 dat dela începnt Iar- j Şi, ca aceasta şedieţa şi luat marul spune: li cele prevăzute de lege, pre gile atribaţiuni pe care le cunoaş Se apropie şedinţa ConsIM11*3 ca caracterul el de cetatea naţfo- Atribuţiile rezervate Primarului cum şi primirea publicului, sem Comunal şi cu ea se a propun nalismalni a solidarităţii şl a idea larii do Stat sfârşit intro o atmosferă familiară tem toţi. Fapt eşte ci In present sunt: narea diferitelor certificate, ex furtuna Va dispărea Republicii t lismului, iar pe de «Ita cu aceia Ca ziua de astăzi „Astra" in emoţionantă. Mişcat de ca, d-i situaţia la Primărie este urmă genera] Răşcinu a declarat că va 9 ) ^Conducerea administrativă pedierea corespondenţii executate toare: de academie militantă al ei. „As- tră intr’o nouă fază a militantis supra vegherea mersului cancelarii, George Angel/at tra" a izbutită şi până acum să mului şi: ea ţine să facă o legă- urmări cât se poate de regulat generală a tuturor serviciilor co d conferinţele „Astrel" şi că va ţi lor, prezldarea Consiliului Comu •e manifeste aici mai intâi ca un tură qusti8 organică, cu cel mai munale şi a funcţionarilor lor, fl nul sau delegaţiei permanente in rir far ai Latinităţii in faţa slavismu Înalt organ de conducere al a- ne» însuşi o conferioţa, ai cărei eică darea ordinelor ca csracter subiect îl va comunica în curând. lipsa primarului, obligaţi fiind a O sărbătoare naţională, organ r a lui care timp de sccrte a spăsit cestel proviadl: cu Comisariatul general, directivele serviciului şi tine contact zilnic cu primarul cu greutate de plumb asupra a- superior si Basarabiei, căruia vrea Totodată, d-i gen. Râşcanu s’a U( înscris membra fondator *1 „As coordonarea lor, educaţlunez pro pentru a*l pune U curent ca tot za»a de „astra“ basarabeana «e*tel provincii,— apoi ca strajă să-i dea tot concursul pentru mersul şi nevoile serviciilor... C a naţionalismului şi a solidari* împlinirea acelei Incite misiuni pe tfel". fesională fi Îndrumarea funcţiona Şedinţa de aseară rămâne, de etc. Prima audiţie muzicală a Secţiunii artistice I. Util. care trebuie s’oîmplinească: norma rilor în atribuţiile lor, stabilirea Privind atribuţiile msmbrlîor ;ii In această ordine de idei, aici lizarea şi culturalizarea Basarabiei sigur, o şedinţă istorică in ana orarului şi lucrului Ia Biurouri, lele „Astrel". delegaţiei permanente aceştia au Duminică, 6 Februtrie, orele 6 sc dc marete nostru poet. I u U »Astra* Întâlnim» alături de in strânsă legătură cu Românismul ordine de executări de lucrări care atribuţii mai restrânse şi de mal jam. sear* In salonul „Astrel" Moldoveni băştinaşi, Români din integral şi cu Latinitatea. Aolauzele necooteolteaîe publicult cer cheltueli bugetare şi tot cea mică importanţă; astid: basarabene a avut Ioc prima au n’aa lacctet, pânt când pâriotei). ce Implică coadaccrca Administra D. delegat Lthtman va supra diţii muzicală, org.n*zstă de Sec ţiunea artistică. B?n?zovs hi n-a repetat cântec^® tivă, precum şi rezolvarea cores veghea si inspecta Directa Finan D-na Hacicova, cunoscuta il ,, Cuvântarea d-lul gen, Hăscanu O revistă nouă Interesai, pe care l-a trezit pondenţei taturor] serviciilor, sunt ciară a Primăriei, aducâad—bine listă, şi membră a Secţiunii ir * La Bucureşti, a apărut zi Înţeles—toate chestiunile Iraportan- prima audiţie a Secţiunii artistice rezervate exclusiv subsemnatului tistfee », „Astrel" bkaarabeise, Dapă d. prof- Ghibu ia cuvân pătrundă cât m*! î Basa- lele acestea primul număr te ja cunoştinţa primarului. In toate cercările intelectuale din prezentat îa faţz pcbliculul qtf&t tul d. gen* Răşcanu. rabla. ca Şef al Administraţiei Comu Chişlnăo, a fost atât de mare, că al revistei „Graiul Româ D. delegat Staaevicl, va elibera mult ca cu obişnuita maeştri«. D. gen. Răşcanu, ministru de O altă propunere care {In să nale, spre a se putea asigura ast certificate ale serviciilor dc na publicul, care a venit să asiste la Vocea plină de duioşie « d>Dîa i| stat, răspunzând cuvintelor d-lul o fac, eats uo program comun nesc* organ al societăţii cu ţionalitate, statistică, stere civilă, această manifestaţie a muzicei acelaşi nume. fel o unitate de acţiune .şi de res Hacicova a fermecat pobllciuj O. Ghibu spâne următoarele: pentru latre*ga activitate puitor«- F»« r4o,;uuuci Că SU. româacgtj, a ktnp.ai nn nemţi După „Ştii tu Badem de Tim*a ponsabilitate In administraţie. j sala cea mare a „Astrel", ci şl „Am fost In Basarabia aproape lâ. Sunt atâtea societăţi, care îm Revista având preocupări b) Ordonantarea sumelor de D. del-gat TodOrovschl va beriu Brediceanu, d-ua HâclcovJnt din primele momente la 27 Mar preună şi cu Casa Şcoalelor, In saloanele redacţiei „României exclusiv etnografice cu un bini, convocarea Consiliului şi a supraveghea serviciile sanitar şi a trebuii să răspundă cereriioOCi tie 1918, ia şedinţa Sfatului Ţârii cărând Îşi vor trimite misionarii caracter profund naţionalist veterinar ale comunei, abatorul, Noaă“ şi aie Secretariatului „As- iridite&te aie pabllcalni cu „Ti când i ’a declarat Unirea. lor astfel că in Basarabia vor Dekgaţiei Permanente, ordinea de trei*. se interesează în primui rând dispuQsareie comunale—comuni nereţa* compoziţie dedicată "ir Mă gândeam adineaori te tim acţiona câte 3—4 şi chiar 5 or zi te delegaţie, prezldarea şedin când toate chestiunile primarului. E de observat faptul, că ală tistel de d-na Cleopatra Hrţt purile ae acum 67 ani In urmă gane de propagare ale culturii. de Românii de pretutindeni ţelor; executarea deliberărilor* di D. delegat Ncgrescu va supra turi de o mare mulţime de inte lectuali, cari au {iout să asiste ia novsiaia, cunoscuta profesoară di’D când s’au pas Începuturile „As- Vreau ca »Astra" aă tie un şi în special de cei râmaşi res ordonanţelor comunale, tine vegherea Biblioteca comunală şi muzică din Chişioău, Pabllcohan trei* şi când ca adevăraţi apos coordonator al tuturor acestor a- încă peste hotare, până a- şcoatele comunale şi In lipsa pri prima serbare a cântecului naţio cţlaoi. rea licitaţiilor şi in fise tot cea nal, organizată de „Astra" basa răspens ca aplauze fartuooiit a toli, iniţiatorii strecaraa in sufle colo până unde se întinde marului va prezida comitetul şco 1a adreaa autoarei şi artistei Uic tul Ardelenilor conştiinţa de neam* „^Vola căută să sprijin o astfel ce au este dat prin prezenta de lar comunal. rabeană; au venit şl câţiva lucră cu noul cereri ds & repete. ” ' graiul românesc. tori moldoveni, din suburbiile - Mă gândeam că prlntr’o putere de conducere a tuturor acestor cizi* sau prin legi in alte compe D. delegat Flrică, va suprave 0 Aoteustle o’au lucetit păci^ divină ne-a fost dat nonă ca as activităţi, astfel ca „Astra" cu Găsim în ea semnăturile ting aunt rezervate exclusiv In ghea serviciul pieţelor, alimentelor, rsşalui precum şl câteva femei când destinsa artista n-a satl|Cri experienţa ei de peste 60 de a- dela periferic. tăzi In 1927 să ne găsim cu a- d.d. Sextil Puşcariu, N. lorga Căderea subsemnatului, afară de controlul Speculei, grădinelor, făcut dorinţele publicatei, extco-IOV ceiaşi „Aştri" aici in Basarabia. ni să le călăuzească şi să centra Apostol Culea, Emanoil Bu- plantaţiei publice, etc. Programul audiţii a fost În tind claiec&l plin de melodii* lizeze aceste Începuturi care vor deleg spunl speciale ce le voi da Salut in d. Ghiba această actl cuţa. ş. a. D» delegat Dahiosehi va sa» ceput de d-ra Anastasia Dicescu, „Du te dor". j . vitate a „Astrel" care trece ca trebui să dea rezultatul dorit. la fiecare caz,—îoate acestea con priveghea şl conduce servlciul.de Urăm noului confrate, ca preşedinta^ secţiune! artistice, di- Răspunsul publicatei a foii)UC1 prin minune peste Carpaţi şi peste Voia coavoca chiar aici la „As form art. 60—61 din legea ad curăţenie şt Îngrijire a atrăziior, rectoara Conservatorului de mu noui aplauze ş! mal puternice li r Prut. tra” pe reprezentanţii acestor so după vechea datină, isbândă ministrat!'ă. trotoarelor, pieţelor, oboarelor etc. tică şt artă dramatică din Chi- adresa artistei şi preşedintei ie:« i Salut ca unui care a luat parte cietăţi pentru ca de aici să le în ţinta plănuită. r ) . Toţi funcţionarii comunali D. delegat Rozenhaupt, va *u~ şinâu, care a executat cu măestrie ţiunii artistice,
vesm m sm wssm m sm jm m m m m sm Primăria Urbei Orhelu. Societatea „Ocrotirea Orfani A l A M 81 C U L lor din Răsboiu“ I Pepinierea V. I. SCHERRFR ?i o- 1 PUBLICAŢIUNE. REGIUNEA IV-a CHIŞINĂU, Pune în vânzare, Pomi fructiferi din Cele mai bune varietăţi comer ciale şi pentru amatori, portaltoi obicinuiţi şi pe pitici (Paradis, Gutui) No, 585, 29 Ianuarie 1927 Publicaţiune crescuţi pe locuri în alte sî uscate fără udoare „Dinescp Poenăreanu Se aduce la conoştinţa ce Sa aduce la cunoştinţa ce-! Aparat pentru fabricat rachiuri din fructe tescovină, i de vi|e de vie m 1 lor interesaţi, că în ziua de lor interesaţi că la Orfelina « drojdie şi vin. 7 Aprilie 1927 dela orele tul „Regele Ferdinand I“ dir * POMI ROD1TOPI, PLANTE DECORATIVE, 10— 12 din zi în localul ace strada Miron Costin (Popov 8 Singurul aparat aprobat ;pe Onor. Ministerul de Finanţe pentru Basarabia cu ACER DE CALIFORNIA, PLOPI PIRAMI stei Primării se vor ţine li schi pereuloc) No. 8 esterm No. 253.875 din 5 Octombrie 1927. DAL, ACACIE PENTRU TROTUARE, , citaţii publice cu oferte în post vacant de intendent,c a m Biroul şi depozitul în Chişinău. Str. Ştefan Cel Mare No. 160 692-24 chise pentru darea în ante- GLEDICIEÎ TRANDAFIRI, ZMEURA etc. | re să cunoscă bine limb k prizà a următoarelor lucrări: română, gospodăria, puţin!» DOCTOR 1) Repararea capitală a lo comptabilitate şi să fie fâri • MARI MEDALII DE AUR LA EXPOZIŢIA Gmnntti zilnic Mim numai Mia calului ocupat de Corpul greutăţi familiare. inm iiLiiimiEiiiE« DEL AIA,ŞI DIN 1923 şi DELA CHIŞINĂU Sergenţilor din localitate, li Doritorii pot culege infor Medic secundar la Maternitatea DIN 1925. citaţia începânda-se dela suma maţiuni la Orfelinatul mai sui^ Spitalului Central. Fabrica VASILATO I de lei 132411 în jos. arătat în orice zi între orei““ Care a obţinut diplomă cu medalie de aur la Mamoş, boli de femei şi 2) Construirea soselei pe 8 — 12 a. m. ___ chirurgicale. Preţuri moderate, executare punctuală Expoziţia 1925, mulţumită produselor ei de ca« str. Sf. Gheorghe, licitaţia DIRECŢIUNEA, f* şl conştiincioasă a comenzilor. itate superioară, eftine, higieniee şi cântărite str. General Broşteanu (Cu- începânda-se dela suma de No. 283 pecescaia) No. 35, colţ cu i | la predare. 658-25 Adresa poştală şi pentru orice fel de lei 421142 în jos. 114- str. 1. . Br&tianu (Feodorova). ISlBHHaaSBHlBfflSi HBSSBRBH informaţie 3) Transformarea pavaju Consult 4—6 p. m. 5 Prefectura judeţului Cetatea11 ( i p r i r n m o 1 STRADA MIHA1 VITEAZUL lui dupe strada Basarabia în Albă. îd DOCTOR uenrpme. _ _ No chişinAu ------şosea, Iiciţaţia începându-se :at dela suma de lei 410190 în Publicaţie LEMNE de FOC V« MÂNDRU PEPINIERA: Şoseaua Hânceştjlor, Măhalau Sf. Vineri Se aduce la cunoştinţa ge J —*------Chişin&u 2— Jos. I nerală că potrivit dispozi VINDE: Centrala Cooperativelor în Depozitul Şef de Serviciu de boale Preţurile—curente se trimit gratis la prima cerere 4) Transformarea pavaju 2 1 unilor art. 72— 88 din legeP din strada Principele Nicolae No. 25 (fostă interne lui existent pe strada Târ asupra Contabilităţii PublicPS boale de plămâni şi inimă gului în şosea, licitaţia înce Moghilevscaia). BOALE INTERNE şi în conformitate cu deci1 * Spitalul Central Chişinău. Primăria Municipiului Chişinău pându-se dela suma de lei ESENŢĂ FAG ŞI STEJAR Lei—900 mia de kgr. Consiliaţii dela 4—6 ziunea No. 272—926, puncl>re 271493 în jos. LA CANTITĂŢI DELA UN VAGON (10.000. kgr.) în sus Str. Cuză Vodă (Haruzina Publicaţiune Publicaţiune. 10 se va ţine în localul acra 5) Construirea unei por stei Prefecturi în ziuă de 2in |_e| _ 7.5Q0 VAGONUL PREDATE IN GARA Se aduce la cunoştinţa ge Se publică spre cunoştinţa DOCTOR ţiuni de şosea pe B-dul Februarie 1927, orele 11 'li| nerală că în ziua de 17 Martie generală, că în urma revi- 2 LA SOSIRE. 103—3 Unirei, licitaţia începându-se m. o licitaţie publică pentn'ul Const. Stăncescu 1927 ora 12, în canclearia zuirei anuale a listelor elec dela suma de lei 223625 în aprovizionarea unei cantitfJv Medic la spitalul de ochi spitalului, prin oferte scrise torale comunale ale acestui jos. de 4500 kgr. lână ţigae neP11 specialist în boaie şi o« şi sigilate, se va ţine licitaţie Municipiu din 1925— 1926, Licitaţiile se vor ţine cu pălată, necesară fabricei jifn SANATORUL MATERNITATEA PRIVA peraţii de ochi, nas, gât pentru aprovizionarea spita în ziua de 1 Februarie 1927 respectarea art. 72— 83 din deţene de postav cu sedit^ H m şi urechi. lului cu lapte şi smântână pe în curtea Primăriei Munici D-r RJDOLF KURTZ legea Contabilităţii Publice. în comună Sărata acest jude|n a s str Gen. Broşteanu (Cupe- anui 1927. piului Chişinău s’au afişat Doriterii de a lua parte la Lână va trebui să fie pre1 c m — special.: naşteri, boli de femei — cescaia) 48, colţ Fontana. Licitaţiunea se va ţine în liste cu modificările anuale aceste licitaţii vor depune dată la fabrică întreaga can3^ Chişinău, str. laşilor No, 17— Telef. 300. CONSLTAŢII 117,-127, conformitate cu art. 72—83 provenite prin: ştergerea uno odată cu oferta şi o garan titate sau prima parte de 250P a înscrieri din timp pentru naşteri. Toate informaţiunile şi consultaţiunile a şi 4 - 6 . din legea contabilităţii pub ra dintre alegători care au m în boli de femei şi moşit se dau zilnic dela 9—10 şi 4—6. . a lice. fost înscrişi de mai multe ţie de (patru) 4% din valoa kgr. în termen de 15 zileve Bolnavii pentru NAŞTERI şi CAZURI URGENTE se primesc TOA1A a rea lucrărei la care concură iar restul în termen de o luce ZIUA şi NOAPTEA. DOCTOR Informaţiuni se pot lua în ori sub diferite numere de m 8^4—12 a 8 ALACIOIU fiecare zi dela cancelaria spi ordine, alţii cară au suferit în numerar sau efecte de stat. nă dela aprobarea licitaţiei.Pf< talului, în orele de serviciu. condamnaţiuni şi cei dece Divizele, caetele de sarcini Doritori cari vroesc a Medic şef al Spitalului Militar şi • wmmm Direcţiunea. daţi precum şi noi alegători şi piesele de proiecte se pot parte la licitaţie, vor deputr* Civil de Ochi din Chişinău în ziua licitaţiei oferte înch a Soaie şi operaţiuni de 5o, 552 introduşi în. listele permanen vedea Ia Serviciul Technic ALBUMUL de BRODERII ochi, nas gât şl urechi Februarie 1927 N te pe baza cererilor de în acestei Primării în fiecare zi se, însoţite de garanţia dCa Consulta Huni 12— 2 şi 3— 6 scriere şi din oficiu, care dela orele 9— 12 a. m. 107«, cerută de lege, cari, garanţie se fixsează la sui. ş i str OOGOL 35 301— 2 Spitalul Central Chişinău n’au fost înscrişi în listele Primar G. Plămândeală. Ţ e s ă t u r i r o m a n e ş t i permanente comunale întoc Secretar lndiscefrabil de lei 50.000 im c a b in e t m ed ic a l Publicaţiune. mite în anii 1925— 1926. 90—2 Lămuriri se pot lua în ori Pe temeiul art. 158 din ce zi de lucru la Biuroul Ecr , compus şi editat ii Se aduce la cunoştinţa ge Primăria Municipiului Chişinău M I llfllllliltl legea pentru unificarea admi nomic ai acestei Prefecturia