Chişinău, Marti, 8 Februarie 1927 Anul IV no. 28 425) 2 lei exemplarul (migrat lie Orii? Qiar K itt lie loterii m m m m m m Redacţia $î Administrativ ii er Abonamente: str Mihai Viteazul No 50 îtuij B00 — »<» timp df «n sn sol! cu B-dul Aloiaiulru cei 6b 400 — , , 6 i toi 200 - * , 3 luni TELEFON No. 75 iVEjrăinatate dubiu preoţi, învăţători, tuncţio- rzii de Stat, militari şi studenţ Anunţurile şi reclamele se -~’i 600 — pe timp de um an primesc la Administraţie şi la etc. 300 - . „ t i luni toate agenţiile de publicitate 150 - * . 3 luni din ţară. ŢlA AU Director: Ziar national independent Apare Tn flecare zi de lucru

Defraudărlle In Ruiia săli O lege specială contra comunişti n acest semn RiGA-— ZUrul „izvestla" din Comisarul Superior Moscova aduce o interesantă sta­ lor in Polonia tistică asupra defraudârilor ii 1926 vom Învinge ia Uniunea sovietică. Statistica VARŞOVIA. Nat ion al- democraţi a poloneză a îăcui dace pâaă la luna Octombrie, de­ tn Sejm o interpelare urgentă, ca guvernul să elaboreze o oarece datele pentru Noembrie şi al guvernului la rnmimmii superior al guvernului merge mână lege contra comuniştilor şl s ’o înainteze Sejmulul. i------în mâna cu „Astra“ — Decembrie nu sunt Iacă cunos­ cute. Defraadăriie ocupă un ioc Această interpelare este motivată de activitatea ilegală însemnat pe scara criminalităţii in dusă contra statului polonez de partidul comunist şi spri­ Răsboiul mondial s’a sfâr- Popoarele cele mai culte Rusia. Numărul proceselor inten­ jinul material din afară. ..Astra“ 2 i dar ravagiile lui t conţi­ şi mai experte în metodele tate pentru deiraudare In anui ( Ceps) nută. Viaţa popoarelor mereu de guvernare, au obiceiul 1926 se repartizează in modul ur­ încă din prima zi a sosirei sde confesionale, şi cetatea idealismu­ ajj dezorganizează iar cultura de a trimite la faţa locului mător : Ianuarie 5 702, Februarie la Basarabia, comisarcl saperior 6.096, Martie 5.377, Aprilie 6.531, lui in lupta pentru conservare şi Civilizaţiunea i europeană în provinciile notii profesori al guveraalai,*d. “general Răşcanu progres. ;rge spre declin. A cest universitari şi oameni de şti­ Mai 5.689, Iunie 5410, Iniie şi-a arătat dorinţa de a laa contact Dacă Românismul ardelean a inţe, cari pregătesc terenul 5 459, August 5 041, Septembrie de mai deaproape ca „Astra*, ta rămas in întreaga jumătate a vea- )t este constatat de mai 5 033 şi Octombrie 4.506, In to­ la Sanghai pentru administraţie. vederea unei anumite coordonări a lui trecut şi până la răsboiul mon­ alţi cugetători europeni, tal ia 10 laai au fost intentate activităţii care trebae desfăşurată Comisariatul superior al dial, un bloc nebiruit nici de vi­ iinoscuţi scriitori ca Nici, pentru defraudare 55.161 procese, LONDRA. Ziarul „ Westminsîtr Gozette% crede că revoca­ pentru promovarea binelui public clenia austriacă, nici de violenţa ithenau, Spangler, Landau Basarabiei şi „Astra“ sunt Se constată că defraadăriie de­ rea ordinului de debarcare a trupelor engleze la Şanghai, îa această provincie. Din cauza uognrească“ o bună parte a me­ alţii în operele lor afirmă, sortite să meargă în mână via din ce în ce mai mici, snms nu este exclusă, în cazul când guvernul cantonez ar accepta absentei din Chişinău a Comisa­ ritului este al „Astrei". Ea a În­ viaţa Europei merge mână şi să se ajute unul pe care revine de defraudat s’a *eo- toate propunerile engleze, obligându-se de a apăra viaţa rului generai ii »Astrel*, d. prof. chegat, mai presus de ale două şi averea supuşilor englezi. 0. Ghibu, acest lucru a suferit o >re declin, iar cultura ei altui. borit in mediu deia 911 ruble in Biserici, sufletul românesc la un Daily News* crede o astfel de eventualitate puţin pro­ oarecare Întârziere, pâaă aseară Ioc; ea l-a oţelit prin cultul lim­ îreu piere şi se distruge. Această legătură între şti­ a dona jumătate a anului 1925 ia 500 ruble In prima jumătate a a- babilă. - câod d. gen. Răşcanu a luat parte bii şi al culturii naţionale; ea l-a Pătura de jos, ridicându- inţe şl administraţie se cere nului 1926. Cu toate acestea suma „Daily Expressu anunţă din sursă americană că trupele la conferinţa pe care a anunţase înălţat, prin idealurile unirii. 2 1 cu concursul metodelor nu numai de interesele su­ totală * defraudăriior a rămas iacă eng’eze ar /i debarcat nu la Şanghai ci la Hon-Kong şi Wel- d-1 prof. Ghibu deapre proble­ Pupi Unirea tu­ ^glmului politic contimpo- perioare ale ţării, ci şi de destul de mare. Ajunge să men­ Haj-W ej. mele secţiei şcolare a »Astrei*. La conferinţa aceasta a partici­ turor Romanilor |n, a oprit pe loc procese- nevoile speciale ale Basara­ ţionăm că în intervalul Ianuarie— Octombri s’au defraudant lo total pat uu public numeros şi select, ,Aatra" trece fi I de creaţiune, iar nivelul biei, care până astăzi au in frunte cu d. general Răşcanu, 26.315.894 ruble, Cea mai mare Hindcnburg se orientează Carpaţi şi Prutul. Mural al vieţii publice şi fost rezolvite fără nici o exa­ parte a defraudârllor revine sate­ 1. P. S- Gurie, D. I- Pelivan, Naţionale a coborît la o minare serioasă a situaţiei lor şi în special cooperativelor. - BERLIN. Hindenburgt a adresat o scrisoarea naţio­ d. Sebistian Teodorescu, prima­ După împlinirea integrală a jreaptă mult inferioară celei provinciei. rul municipiului Chişinău, d. Eu­ idealului nostru naţional, „Astra" Lupta cu frauda e o grea sar­ nalistului extremist Graef, care nu a reuşit să între în gu­ gen lonescu—Darzeu, consilier interioare. Prin legătura care s’a fă­ cină a procuraturii şi organelor nu şl-a pierdut rostul. Dimpotlvă, vernul actual. la Cartea de apel, mai multe ei i-au revenit probleme noi. cut aseară între Comisariatul de instrucţie. în ultimul timp mă­ In scrisoarea sa sensaţională, Hindenburg relevă că doamne, precum şi un mire | Politicianismul de astăzi e surile de reprfsiaae faţă de de- Dnpă proba de foc pe care a l iel mai puternic mijloc, care superior, care reprezintă pu­ întotdeauna a avut mare admiraţie faţa de calităţile lui număr de magistraţi, doctori, prestat-o mai bine de o jumătate fraudanţl s’au mărit. Namărui ca­ profesori, avocaţi şi tot felul ^erveşte aceste scopuri, terea de stat, şi între "Astra", zurilor de închisoare corecţională Graef'.şi-şi exprimi regretul că a f&cut jocul intrigilor de veac, era firesc ca să ae In* care prin, sutele de intelec­ de intelectuali. drepte spre ea, ca spre un far nenite să continue ravagiile a crescut dela 56,3 la sută la politice. Profitând de prezenţa d-Iul tuali grupaţi în jurul ei, re­ 74,9 la sută, iar numărul pedep” Cercurile republicane, consideri această scrisoare, ca luminos şi ca spre o fortăreaţă âsboiului mondial. începând comisar superior al guvernului, neînvinsă, privirile Românilor din prezintă competinţa ştiinţifică, gd r cu moarte pentru d?fr&u- un semn al orientării lui Hindenburg, spre extrema d.*comisar general ai „Astrei" a —jh tunuri şi mitraliere, acest dare a’a ridicai deia 0 07 ii sută alte provincii. Deia sine, fără '• isasinat la adresa umanităţii morală, şi tehnică, Basarabia dreaptă. aflat de biae ci, tn locul confe­ nici nn fel de stăruinţă din partea la 0,15 ia sută. (Ceps-/ rinţei anunţate, să facă o expu­ Continuă cu metodele dis­ face au pas serios spre cu­ „Astrei", au Început să apară, răţirea atmosferei ei de îm- nere privitoare ia organizarea prin silinţele exclusive ale unor trugătoare ale politicianismu­ „Astrei* şi Ia problemele ei bâcseală bolnăvicioasă. localnici, filiale de ale ei In ve­ lu i. actuale in Bwarabia. Văzând solicitudinea am­ I chiul Regat 1 (d. e. Pancln) şi in ida- Toate ţările au început Un buget mancat de şoareci Redăm sici, pe «cart expune­ Bisarabla (Cetatei-Aliă şi Ti- belor acestor organe, cre­ rea d-lui prof. O. Ghibu, ghina). % şj dea seama despre rolul C e !» fost ,A»fra“ )roiegativ al acestor mijloace dem că putem spune cu oare­ li i Dar nu aceste modeste luminiţe care linişte cuvintele. 1 iti Trănanvamă fje stăpânire şi fac.sforţări de Suntem un popor da blrnlcl «I sortit «einicel trude d «c» nu wom «trtnge rândurile aveiu să msrcheze noua etapă a In acest semn vom în­ înfiinţată acum 66 de ani de evoluţiei „Astrei". In cursul a- ®| ieşi din cercul acesta conducătorii spirituali ai Româ­ cesteia s’a ivit un moment de o n^viclos. Ţara noastră se si­ vinge. yreeşti se aruncă asupra buge - ; Azilului de orfane ovreice 40.000 nismului ardelean, „Astra* are V. Cijevschi. In două articole consecutive însemnătate deadreptul Istorică, leşte şi ea în această direcţie. m’am ocupat doar de două tului pentru a-1 secătui In alte J Azilului de orfani de răs azi cu suprem protictorpe M. S. )n care „Astra" a fost Impioiă Regele. puncte din bugetul comunal şi scopuri de cât acele ale Moldo- j b o iu ...... • 30.000 | deadreptul de marile forţe cari I j Numirea comisarului suf e- Restrânsă decenii dearlndul Pripa In Byigaria am arătat că se urmăreşte prin yenilor noştri blânzi şi blajini, \ mână înainte lucrurile omeneşti, ™ rior pentru Basarabia intră Societţii de ajutorare ia graniţele Ardealului istoric, ea spre împlinirea destinelor lor înal­ acest buget distrugerea învăţă­ cu alte interese decât acele pe ' în cadrul acestor încercări Sofia. — Din caun gripei toate a ovreilor săraci Chi- s’a extins abia în timpurile mai te. In adunarea deia Câmpeni, şcolile din Sofia strat închise pe mântului comercial românesc din care le are Statul de a întări pe ş i n ă u ...... 75.000 nouă asupra Bmatalul, Mirama- fericite ale Ţării noastre. băştinaşi pentru a le reda in- j ţinută in Seotcm brie 1924 supt timp de 10 zile» Snnt închise ca­ Chişinău şi se neglijează com- Asociaţiunii „Astra“ . . 75.000 răşalui şi a Părţilor ungurene, presidenţls M S. Regelui, cea " Atitudinea pe care a ma­ fenelele, cinema., etc. plectamente interesele şi nevoile crederea şi tăria, să trecem la pentru ca In ultima! an ea să mai oropaltă dintre provinciile ro­ nifestă în toate chestiunile cifre şi cred că nu va fi nevoie i — Societăţii sofrageria treacă îacoace Carpaţii ş! Prutul, Catedralei oraşuluitoate aces­ şi ceainăria evreească mâneşti a cerat ca ghs Înalt, publice d. gen. Răşcanu ne Groaznic uragan pe coas­ de argumentaţii largi pentru a şi, intr’o anom'tă măsura chiar şi prin iniăş căoetenia ei bisericeas­ tea în favoarea Spitalului o- eftinâ ...... 10.000 e 1 dovedeşte, că guvernul are tele Atlanticului vreesc şi a Şcoalei ovreeşti Tal- cuvinge de toate cele de mai Nistrul. „Astra" este astăzi pe că, ca „Astra" aă-şi întindă acti­ sus şi de toate cele ce vor urma — Societăţii de ajutorare cale de a deveni societatea ro­ vitatea el şl în Baasartbia, pentru de gând să schimbe meto- Paris. — Un aragan groaznic a mud-Tora. în articolele viitoare. a ovreilor săraci „Ez- mânismului integral, şi ea va a adace aici in local politicei, mal dele întrebuinţate până acum bântuit pe coastele Atlanticului. Astăzi, vom privi alte puncte deveni! Prin actualul buget ce va fi ras Hoilim“ ...... 20.000 care a făcut atâtea ravagii, cul­ n!‘ în această provincie şi să La Kerendrech (dep. Morbihao,) ale acestui buget şi vom arăta Plecând deia scopuri ştiinţifice, tura, care întărrşte. trăsnetul a lovit o biserică in tim­ supus votării se prevede: treacă la alte metode mai să­ cum s’au aruncat asupra buge­ Soc. „Crucea Roşie“ . . 40.000 cari erau In aceiaş timp şl înalte Ce cite „flitra" In pul serviciului religios. tului cei ce declară că trăesc scopuri naţionale—fixarea limbei l i nâtoase Universităţii Populare Soc. ovreească „Oze“ (?) 50.000 cu . . . . doi dolari deia Ame­ româaeşti, şi aprofundarea isto- Basarabia,- Far a» r " Aceasta s’a putut vedea — Azilului! ovreesc „Perei- rica săptămânal, atunci când co- din localitate . . . lei 50.000 ; rlH naţionale ca a principalului Latinităţii şi ceta. f i limpede aseară, cu prilejiul ÎNSEMNĂRI muter“ ...... 15.000 mij'oac de afirmare şi de Înain­ misiunile de constatare comu­ Şcoalei primare Talmud- te a naţionali«» ea participării d-lui comisar su­ Di ci pi mini mă chiamă nale vor să stabilească valoarea Tora ...... 80.000 — Soc. ovreească „Soi- tare a poporala!, ia mijlocul oce­ perior la lucrările Asociaţiu- anului germano turanic. „As*ra" mulul şl a lollda- locativâ a oraşului nostru;—căci 20.000 ? meh Noiflim“ ...... 15.000 l"1 nii ,Astra". Informat de­ Spitalului de contagioşi a devenit degrabă cetatea apără­ rităţll. în timp ce toţi băştinaşii oraşu­ Spitalului ovreesc . . 800.000 — Lemne pentru trei rii naţionale faţă de străinismul spre scopurile, despre orga- — Pintru don gheneral Răşcanu — lui nostru, toţi Moldovenii şi po­ ! şcoale primare ovre- Am auzât ieu câ tari ti mai nier! 75.000 j iaconjn^ător,—cetatea solidarităţii Astfel a ajuns „Astr*"în Basa­ 4_”1 (nizaţia şi despre metodele niata don ministr’ câ cum mă chiamâ pulaţia de ordine a declarat cins­ Spitalului de copii . . e ş t i ...... 30.0O0 rabia. ea a fost c^rntă stârnitor 800.000 I n»ţionale, mai presus de deose­ “■“{acesteia, d-1 comisar supe- pi mini aşă minunat di, Capmari îni tit tot ceea ce i s’a cerut de Spitalului ovreesc . . şi altele, şi altele . birile de clasă şi de sciziunile (Continuare în png. 2) zâcl lumea şâ câ mata ai mai auzât şi Încă odată : nin rior a înţeles pe deplin ce di aşă numi dl l Laptiacru, di Boune- către aceste Comisiuni,—jumă­ Spitalului de orbi . . 50.000 I aport preţios poate să aducă gru, dl Mămăligă, di Ciapâ şâ di tâti tate din populaţia ovreească pen­ Spitalului ovreesc . . 800.000 j Spitalului ovreesc.. . . 800.000 celi di mâncări. Şâ pintrucâ ieu vrieu Asociaţiunii „Astra“ . . 75.0,0 Asta seară, orele 6 la „Aslra“ confe­ • f Astrala însănătoşirea Basa- câ niata sâ nn ti crez câ ieu nu vor- tru a fugi de impozitele comu­ Soc. Frâţim. Alex. Nevschi 20.00 ;jjj. rablei şl în consecinţă s’a ghiesc drept când spun c’aşă mă nale, a declarat câ trăeşte, cu Comitetului ovreesc (dife­ Şi mereu aceeaşi şi aceeaşi chiamâ, ţ~oi spuni c-aiasta aşă-i, şâ câte .... doi dolari deia Ame­ rinţa Secţiunii artistice a »Astrei abasara- |nţa apropiat cu toată încrederea ţ-oi spuni şâ di ci-i aşă. rite instituţiuni). • • 24.000 ! melodie. Nu voiu discuta nimic rica şi n’au nici un fel de avere, din acest buget astăzi. Mă mul­ bene, ţinuta de preşedinta Secţiunii d-şoara 12 de ea şi a făcut legătura Câ pi vremea când la moscali ni Aziiului de băeţi orfani lua pi noi aiştia cari Ruşâlor Moldo­ nu plătesc nici un fel de chirie. ţumesc să dau cifrele goale în m, ) necesară între ea şi comisa- veni sâ chiamâ câ iaram, şâ mai cu După ce am stabilit faptul că o v re i...... 20.00; Anastasia Dicescu despre „I .vgtamântul va riat, urmând ca aceste * două alies când pi noi la cnigili upravllor Cantinei de ospătărie„Re- comparaţie unele cu altele. ni serié, tătdeuna ni stâleé numili şâ fugind de impozitele comunale, (

urnnmiiiBiiMşaaaMS Na. 28 (425) străb^ă până şi în ultimul sat, pcntruc* lamina să alunge înta- Comisarul superior al gu- aerfcai de veacuri. Primarul Municipiului a ridicat atrlbutiunile larga Să trăiască „Altra" şi să-şi desăvârşească activitatea ei sfântă vernului la , .Astra“ in aceste părţi ale ţării noastre Întregite! ate delegaţiei permanente (Continuare din pag. 1) Cuvântarea 1. P. S. la Primărie se petrec fapte grave» — Un primar izolat* — O dsli deh iosuş Capal încoronat al R^gat, Transilvania, Bucovina, Arhiepiscop Gurie gaţie permanentă sar® lucrează de capul ei — Republica Ţării, In s opnl de a Iniăoăioşi Macedonte şi Republica ds peste i prin cultură viaţa acestei provin* Nistru. Deasemeni, aici lucrează După d. comisar superior, ia comunală zii cil distrase prin politică. „Aitri" a tătari chestia solidarităţii: inte­ cuvântul 1. P. S. Gârle, care îşi !a av6a să săvârşească deci şi aici, arată bucuria pentru atenţiunea lectuali şi săteni, clerici şi mireni, De erl a Intrat în vigoare o § snnt sub ordinele noastre directe, ce a săvârşit In Transilvania, civili şl militari, bărbaţi şi femei, cu care Înaltul comisar al guver- praveghea poliţia comunală şi deciziune gravă a primarului mu­ preceptliie oraşului. O delegzţie permanentă ai cai i unde a avat să apere destrăioism bătrâni şi tineri, de toate nuanţe­ nulul urmăreşte activitatea „A- pe care ie execută Întocmai şi membri văzând că beneficiaţi şi să refacă nnitale® naţională nicipiului nostru, prin care acesta Trecând la dispoziţii generale, le politice şi de toate ocopaţiss- strei", şi pentru soiicititudinea pe ridică ajutorilor de primar şi tu­ snb raportai administrativ primesc de a\te curantaje decât acele tPi sfâşiata prin religie In Basarabia nile şi breslele: scriitor! şi ar­ care- 1-0 pune In vedere. ordine nnmai de la noi* primarul dispune textul: fiecărui cetăţean, au socotit ea avea menirea: să-i ridice pe turor membrilor delegaţiei perma­ tişti, profesori, magistraţi, medici, „Astra” este ca o mimă a noa­ nente mal to)te largile atribaţiuni In consecinţă dispunem: Toată corespondenta însă. a j pane că nu sunt obligaţi a pi 1 fiii acestei priviacii la conştiinţa ingineri, economişti, etc. stră a Btsarabenilor; ea a venit tuturor serviciilor Interne, exte- j nici lumina electrică pe cart rQ( latinităţii şi românitătil lor, şl mai pe care aceştia le aveau în con­ Toţi şefii de serviciu vor căuta Secţiile ştiioţlfişci şi literare ale aici să mângâie, să ne lumineze ducerea comunei, date lor prin rioare, technice etc,, se va da şi consumă. presus de frământările sterile ale „Astrel" basarabene an grupat in 1 şi să ne ajate şi de aceea noi să ia contact direct ca mine in rezolva numai ia cancelaria Pri­ Urs primar care a secher \ politicianlsmnlai, să-i adacă la delegaţii speciale şi restrânse as­ jarul lor sate de intelectuali din ue-am adunat cu drag In jarnl tăzi la cele * prevăzute de legea ce priveşte administraţia Serviciu­ măriei de noi, san de Înlocuitorii leafa unor membri ai delegiu# conştiinţa de cetăţeni, de fraţi toate domeniile preocupaţilor o ei, ca nişte fraţi adevăraţi. Cola­ lui cel puţin de 2 ori pe săptă­ oentru ca aceştia să-şi achite di şi de elemente ale progresului pentru unifiearea ad*tivă conform in limita competinţei date şi de meneşti. Aceştia s’aa aşternut pe borarea pe care Înaltul comisar art. 56 şi 60. mână şi fixăm zilele de Luni şi toriîie pentru lumină electrică dl J general. lucru. Conferinţele zilnice, cari se o pune ia vedere, este o ga­ nimeni altcineva,-—pentrn a nu te de oraş. , Gândnl ca care a fost chemată Ceea ce a dictat ia luarea a- Joi ora 5—7*/a P* m. perindează de patra săptămâni, ranţie că ,,Astra" va merge tot cestei măsuri pare a fi destul de ne sdrnncina unitatea de acţiune O delegaţie permanentă ci! aici „Astra" a f ist In parte rea­ sunt o dovadă a scopurilor şi a Înainte. I* P. S. binecuvânta pasai Este indispensabil acest con­ şi a angaja Primăria in responsa­ n*m*l are atribuţlunii de cât j*® lizat : In jarul el s’aa grapaî ca grav căci ceea ce este constatat metodelor de lucru. S’aa luai tn guvernului şi aducă urări de bine este că astăzi la conducerea mu­ tact, pentru a putea cunoaşte mo­ bilităţi, iar funcţionarii superiori cele arătete m*| sns,—delega dragoste Români de toate căin­ stadia, »’eu discutat şi s’aa aoga- ,Astrel“. dul de lucru şi capacitatea fiecă­ care totuşi ignnezzl şi Izoleii ţele politice,, cari in armonie şi nicipiului nostru, avem un primar şi inferiori stau direct in contact jd măsuri cu privire la o serie In cabinetul cărnla de zece zile ruia bîn serviciu, urmând ca in pe primar, considerâudu-se tn dragoste frăţească lucrează a- întreagă de probleme importante Cuvântarea d-lui I. cu noi şi sub ordinele noastre. f pi nă republică. lăturl unui de altul pentru pro­ nn mai calcă nici un membru al celelalte zile şi ore să lucreze Pentru orice chestiuni d-nii de- I ale Basarabiei, cum sunt: Infila- delegaţiei permanente şi mai a- I movarea scopurilor înalte, cari se ţarea unui mare Palat cultura! ia aob supravegherea d-ior delegaţi legaţi permanenţi pot lucra cu 1 Un primar intransigent careii fuseseră Interzise mai de mult. Pelivan vem şl o atare delegaţie care tot subsemnata! când vor crede de \ acopere cu toate textele de îl Chişteău, Înfiinţarea unei univer­ de-atâta vreme n’a luat contact permanenţi. O academie ntlli- cuviinţă; însă rezultatele inspecţia- ) şi acoperit astlel stă singur r* sităţi Reforma Calendarului, Pro­ cu primarul. Toţi şefii de serviciu, fia ad­ cabinetul său, fără ai bat« clneilff blema căilor de comunicaţie, a D; încheiere, d. I. Pciivîin, nilor şi supraveghere! serviciilor j tarvtă a B asa ra b iei preşedintele secţiei juridice a „As- £ in adevăr ceva destul de ministrativi sau technici, se vor respective trebuesc să-mi fie co- ! dintre ai săi la uşă. ţ||| creditului, a constatării plăgilor grav şi nu se ştie Încă la ce re­ Dar „Astra" Io Basarabia na sociale. Chestiune« educaţiei cetă­ trei" îşi arată mulţumirea sa pen­ ţine ia curent regalat cu tot mer­ munlcat© penten soluţionare ca : O delegaţie care comploté«iu j tru venirea in frantea triburilor zultate va duce. sul , şi administraţia serviciului mai sus. I pentra răsturnarea primarului l; este sumai o cetfiţnle a so­ ţeneşti şi patriotice. Problema uni­ Fapt este că această atitudine pentru Întronarea onal regim cir1* lidarităţii şi a n(tlon*!lsmaiai, ea versităţilor etnice d!n Basarabia publice ale Basarabii, s d-lui respectiv şi a lucrărilor proectate, Privind toate cele de mai sus, l generai Râşcauu îi mărturiseşte a delegaţiei permanente a hotfirlt să aprebe bugetul nedrept, fiţ-01 a răaşit să fie mal mult decât ş. a. S ’*;U înjghebat mijloace de sau J n curs de executare, sub aşteptăm să vedem întrucât, mă- J că acest fapt să reaminteşte pe pe primar să des Decizia—pe care şurile luate de primar vor duce ! de nevoile comunei şi ale stanei atât, chiar In scurtai t rap de propsgan'iă In scris („Cuvântul o publicăm In rezumat,—prin care j răspunderea lor personală şi nu iui in general când fiinţează, ea a izbutit să Moldovenesc", Calendarul mAs- primul general-guberoator trimis la o readucere ia normal a con- j treim, Biblioteca „Attrei* haşura- de Rasia in Basarabia !a 1816, primarul îşi ia toate sarcinile şl vor vnr puteanutna ,. Începein^n» niciniH n o incrsreînrrer» fliciulnl care dâiaueşte ia Primă- 1 Un primar care rezistă, ş! car» Á devie un adevărat aşezământ de răspunderea comunei, lisând de- priveşte optimist co gândul cultură complexă, potrivit cu ne­ bme) şl cu grăia via şi, ia ca în persesna lui Bahmetlev. Do­ pe ; teren până ce nu va cere rie şl Întrucât membrii dHrgaţiel I reşte că general-gobcruaiorul ro­ legaţiei permanente cât şi ajutorilor permanente se vor îmblânzi In ; deasopaa tuturor stă legea şi lifec voile speciale de acum sie Basa­ rând sperăm să putem avea ală­ săi doar simpla sarcină de supra­ aprobarea mea. rabiei. tur! de noi partea cea mai bună mân, d. comisar Rsşcaou să poată * * atitudinea lor, căci cea ce prima- J teresele Steiului şi aie neam«li&/( face Basarabiei româneşti atâta veghetori ai serviciilor sau con­ * ral a făcut prin aceste dlspozi- i La Primărie, astăzi e republici »Astru" este astăzi o veritabilă a Basarabiei de astăzi: tineretul trolori ai pieţilor etc. In ceea ce priveşte atriboţiunlle Academie militantă a Basarabiei. universitar. bine, cât rău I-.au făcut guberna- tlnni este o adevărată decapitare ' totuşi, prímáról socoteşte că (rt\ 1 torii ruşi. In adevăr, In acea Decizie, pri­ ajutorilor de primar, ele se reduc nul are picloarde tari. * Ia conformitate pe de o parte, Un auxiliar al pu- după ce 1 dat dela începnt Iar- j Şi, ca aceasta şedieţa şi luat marul spune: li cele prevăzute de lege, pre­ gile atribaţiuni pe care le cunoaş­ Se apropie şedinţa ConsIM11*3 ca caracterul el de cetatea naţfo- Atribuţiile rezervate Primarului cum şi primirea publicului, sem­ Comunal şi cu ea se a propun nalismalni a solidarităţii şl a idea­ larii do Stat sfârşit intro o atmosferă familiară tem toţi. Fapt eşte ci In present sunt: narea diferitelor certificate, ex­ furtuna Va dispărea Republicii t lismului, iar pe de «Ita cu aceia Ca ziua de astăzi „Astra" in­ emoţionantă. Mişcat de ca, d-i situaţia la Primărie este urmă­ genera] Răşcinu a declarat că va 9 ) ^Conducerea administrativă pedierea corespondenţii executate toare: de academie militantă al ei. „As- tră intr’o nouă fază a militantis­ supra vegherea mersului cancelarii, George Angel/at tra" a izbutită şi până acum să mului şi: ea ţine să facă o legă- urmări cât se poate de regulat generală a tuturor serviciilor co­ d conferinţele „Astrel" şi că va ţi­ lor, prezldarea Consiliului Comu­ •e manifeste aici mai intâi ca un tură qusti8 organică, cu cel mai munale şi a funcţionarilor lor, fl­ nul sau delegaţiei permanente in rir far ai Latinităţii in faţa slavismu­ Înalt organ de conducere al a- ne» însuşi o conferioţa, ai cărei eică darea ordinelor ca csracter subiect îl va comunica în curând. lipsa primarului, obligaţi fiind a O sărbătoare naţională, organ r a lui care timp de sccrte a spăsit cestel proviadl: cu Comisariatul general, directivele serviciului şi tine contact zilnic cu primarul cu greutate de plumb asupra a- superior si Basarabiei, căruia vrea Totodată, d-i gen. Râşcanu s’a U( înscris membra fondator *1 „As­ coordonarea lor, educaţlunez pro­ pentru a*l pune U curent ca tot za»a de „astra“ basarabeana «e*tel provincii,— apoi ca strajă să-i dea tot concursul pentru mersul şi nevoile serviciilor... C a naţionalismului şi a solidari* împlinirea acelei Incite misiuni pe tfel". fesională fi Îndrumarea funcţiona­ Şedinţa de aseară rămâne, de etc. Prima audiţie muzicală a Secţiunii artistice I. Util. care trebuie s’oîmplinească: norma­ rilor în atribuţiile lor, stabilirea Privind atribuţiile msmbrlîor ;ii In această ordine de idei, aici lizarea şi culturalizarea Basarabiei sigur, o şedinţă istorică in ana­ orarului şi lucrului Ia Biurouri, lele „Astrel". delegaţiei permanente aceştia au Duminică, 6 Februtrie, orele 6 sc dc marete nostru poet. I u U »Astra* Întâlnim» alături de in strânsă legătură cu Românismul ordine de executări de lucrări care atribuţii mai restrânse şi de mal jam. sear* In salonul „Astrel" Moldoveni băştinaşi, Români din integral şi cu Latinitatea. Aolauzele necooteolteaîe publicult cer cheltueli bugetare şi tot cea mică importanţă; astid: basarabene a avut Ioc prima au­ n’aa lacctet, pânt când pâriotei). ce Implică coadaccrca Administra­ D. delegat Lthtman va supra­ diţii muzicală, org.n*zstă de Sec­ ţiunea artistică. B?n?zovs hi n-a repetat cântec^® tivă, precum şi rezolvarea cores­ veghea si inspecta Directa Finan­ D-na Hacicova, cunoscuta il ,, Cuvântarea d-lul gen, Hăscanu O revistă nouă Interesai, pe care l-a trezit pondenţei taturor] serviciilor, sunt ciară a Primăriei, aducâad—bine listă, şi membră a Secţiunii ir * La Bucureşti, a apărut zi­ Înţeles—toate chestiunile Iraportan- prima audiţie a Secţiunii artistice rezervate exclusiv subsemnatului tistfee », „Astrel" bkaarabeise, Dapă d. prof- Ghibu ia cuvân­ pătrundă cât m*! î Basa- lele acestea primul număr te ja cunoştinţa primarului. In toate cercările intelectuale din prezentat îa faţz pcbliculul qtf&t tul d. gen* Răşcanu. rabla. ca Şef al Administraţiei Comu­ Chişlnăo, a fost atât de mare, că al revistei „Graiul Româ­ D. delegat Staaevicl, va elibera mult ca cu obişnuita maeştri«. D. gen. Răşcanu, ministru de O altă propunere care {In să nale, spre a se putea asigura ast­ certificate ale serviciilor dc na­ publicul, care a venit să asiste la Vocea plină de duioşie « d>Dîa i| stat, răspunzând cuvintelor d-lul o fac, eats uo program comun nesc* organ al societăţii cu ţionalitate, statistică, stere civilă, această manifestaţie a muzicei acelaşi nume. fel o unitate de acţiune .şi de res­ Hacicova a fermecat pobllciuj O. Ghibu spâne următoarele: pentru latre*ga activitate puitor«- F»« r4o,;uuuci Că SU. româacgtj, a ktnp.ai nn nemţi După „Ştii tu Badem de Tim*a ponsabilitate In administraţie. j sala cea mare a „Astrel", ci şl „Am fost In Basarabia aproape lâ. Sunt atâtea societăţi, care îm­ Revista având preocupări b) Ordonantarea sumelor de D. del-gat TodOrovschl va beriu Brediceanu, d-ua HâclcovJnt din primele momente la 27 Mar­ preună şi cu Casa Şcoalelor, In saloanele redacţiei „României exclusiv etnografice cu un bini, convocarea Consiliului şi a supraveghea serviciile sanitar şi a trebuii să răspundă cereriioOCi tie 1918, ia şedinţa Sfatului Ţârii cărând Îşi vor trimite misionarii caracter profund naţionalist veterinar ale comunei, abatorul, Noaă“ şi aie Secretariatului „As- iridite&te aie pabllcalni cu „Ti când i ’a declarat Unirea. lor astfel că in Basarabia vor Dekgaţiei Permanente, ordinea de trei*. se interesează în primui rând dispuQsareie comunale—comuni­ nereţa* compoziţie dedicată "ir Mă gândeam adineaori te tim­ acţiona câte 3—4 şi chiar 5 or­ zi te delegaţie, prezldarea şedin­ când toate chestiunile primarului. E de observat faptul, că ală­ tistel de d-na Cleopatra Hrţt purile ae acum 67 ani In urmă gane de propagare ale culturii. de Românii de pretutindeni ţelor; executarea deliberărilor* di­ D. delegat Ncgrescu va supra­ turi de o mare mulţime de inte­ lectuali, cari au {iout să asiste ia novsiaia, cunoscuta profesoară di’D când s’au pas Începuturile „As- Vreau ca »Astra" aă tie un şi în special de cei râmaşi res ordonanţelor comunale, tine­ vegherea Biblioteca comunală şi muzică din Chişioău, Pabllcohan trei* şi când ca adevăraţi apos­ coordonator al tuturor acestor a- încă peste hotare, până a- şcoatele comunale şi In lipsa pri­ prima serbare a cântecului naţio­ cţlaoi. rea licitaţiilor şi in fise tot cea nal, organizată de „Astra" basa­ răspens ca aplauze fartuooiit a toli, iniţiatorii strecaraa in sufle­ colo până unde se întinde marului va prezida comitetul şco­ 1a adreaa autoarei şi artistei Uic tul Ardelenilor conştiinţa de neam* „^Vola căută să sprijin o astfel ce au este dat prin prezenta de­ lar comunal. rabeană; au venit şl câţiva lucră­ cu noul cereri ds & repete. ” ' graiul românesc. tori moldoveni, din suburbiile - Mă gândeam că prlntr’o putere de conducere a tuturor acestor cizi* sau prin legi in alte compe­ D. delegat Flrică, va suprave­ 0 Aoteustle o’au lucetit păci^ divină ne-a fost dat nonă ca as­ activităţi, astfel ca „Astra" cu Găsim în ea semnăturile ting aunt rezervate exclusiv In ghea serviciul pieţelor, alimentelor, rsşalui precum şl câteva femei când destinsa artista n-a satl|Cri experienţa ei de peste 60 de a- dela periferic. tăzi In 1927 să ne găsim cu a- d.d. Sextil Puşcariu, N. lorga Căderea subsemnatului, afară de controlul Speculei, grădinelor, făcut dorinţele publicatei, extco-IOV ceiaşi „Aştri" aici in Basarabia. ni să le călăuzească şi să centra­ Apostol Culea, Emanoil Bu- plantaţiei publice, etc. Programul audiţii a fost În­ tind claiec&l plin de melodii* lizeze aceste Începuturi care vor deleg spunl speciale ce le voi da Salut in d. Ghiba această actl cuţa. ş. a. D» delegat Dahiosehi va sa» ceput de d-ra Anastasia Dicescu, „Du te dor". j . vitate a „Astrel" care trece ca trebui să dea rezultatul dorit. la fiecare caz,—îoate acestea con­ priveghea şl conduce servlciul.de Urăm noului confrate, ca preşedinta^ secţiune! artistice, di- Răspunsul publicatei a foii)UC1 prin minune peste Carpaţi şi peste Voia coavoca chiar aici la „As­ form art. 60—61 din legea ad­ curăţenie şt Îngrijire a atrăziior, rectoara Conservatorului de mu­ noui aplauze ş! mal puternice li r Prut. tra” pe reprezentanţii acestor so­ după vechea datină, isbândă ministrat!'ă. trotoarelor, pieţelor, oboarelor etc. tică şt artă dramatică din Chi- adresa artistei şi preşedintei ie:« i Salut ca unui care a luat parte cietăţi pentru ca de aici să le în ţinta plănuită. r ) . Toţi funcţionarii comunali D. delegat Rozenhaupt, va *u~ şinâu, care a executat cu măestrie ţiunii artistice, . G trei zile toată Ucraina a fost ocu­ ca ambasador In timp ce Racov Petliura au operat atacul din 7 tă ete aceia că Ucraina, — cu probsrea Comisiei de repatriere, de Evrei mai bine ş’an asigurat pată de Austro-Germini şi Sco- schi lacra din răspnteri pentru a- Ianuarie 1919 asupri Bisarablel, ocna năvălirei din 7 Ianuarie situaţia la trecere In Basarabii, naţională—până mai erl despre- ,* f*, fără a li se arăta vre-o ură, au ţultă de acel, cari s’aa oploşit aci Iţii ropidschi a devenit hatmanul prlnderea populaţiei de jos din a cărui jertfă al fost. regre­ 191, — era contra satelor noas­ fost admişi să treacă !n Basara­ decât noi cei doi Români, cari Ucrainei. Ucraina* La graniţa nordică a tatul general Stau Poetaş, In dea­ tre omâueşti din jadeţele Hoţi­ bia, deaiemenea ne-a uimit bu­ ne aşteptam să fim primiţi de pe pământul lor natal,—a dovedit, ferei Nemţii aranjaseră foarte bine Ucrainei apăruse armata boişevi* lul Otacllor. nd! şi Soroc«, din pricina că ete cât de scnmp e tuturora cânte 1 ur nătatea, cu care au fost trecut! fraţii noştrli cn braţele deacise. cui naţional. 0b* căile ferate, iar Austrlacii se pur­ că a fraţilor Evrei Piatacovl. La Gazetele ucrainene la tncepnt nu s’au răsculat Împreună cu In bărci peste Nistru. Niciodată nici en şl nici dr. tau cu populaţia foarte i politicos. Întrebarea pusă tei R«covşchl, trâmbiţară reuşita Ucrainei In Ba­ •trhii din Basarabia contra „Ro- Noi nu ne aşteptam la aşa ce­ Ceapă nn vom uita pe d. Cruda Terminând, credem necesar i'otl In această vreme Ucraina cânta cu privire la lnvazlnnea bolşevică sarabia când tot acele ziare mal mâlor", prefectul de Tlghina, care împre­ aduce toate landele inimoşilor «w Uni ! va, după cum se scria in ziarele ducători ai secţiunii artistice: d-rei mut să ne Ia, dacă nn toată Basarabii, dela nord, acesta — a răspuns pe armă au fost nevolre a arăta i doua faptă este de asemenea ruse. Nouă—mie şi doctorului una cu alţi membri din Comtste- atunci măcar judeţele: Cetatea- că, nn-i loc de nn atac bolşevic, că din ordinai tei Petliura ban­ Inttesantă, dar din alt punct de nea de repatriere ne-a Înţeles su­ A. Dicescu şi d-lul A. Eiadi, cari x. ci Ceapă, măcar că eram Români, au organizat această splendidă D»re Albă şl Hotinul. Este cunoscut ca­ ci acestea sunt „şslostele" (aven­ dele lui ce se refugiau din Basa­ vetre. A doua faptă e acela că, ne-a căzut mai greu aceasta şi era fletul nostru româaesc şi ne-a manifestaţie naţionali» fetiţi zul cu trimiterea prefectului u- turile) fraţilor Piatacovl. rabia, au fost Iniâmplnate cu foc EvîII revoluţionari la toate ziare­ cât pe ce ai rămânem ia Ucra­ vizitat U carantina din Tlghina. cratnean Zeboteţchi diu Odesa la Şl Petllnra a crezut, dar lucrurile din partea Ucraiuâi. Aceste bande le tae atacau mult România şl ina, căci la barca cu care trebuia Ion Gr. Longinescu Const* Miţa mg , 28 (425) România Noué «as* ■ a ss* riwfele SeMi^or fftorare si Importante lucrări ale Comlsiunii T e a t r u l Începând de Vineri 4 Februaria 1927 "iimt-Ncsè m e . „Astres“ bas^rabene de unificare legislativă in „APOLO-PALACE.“ Se demonstrează filmul 8-12 Februarie Dramă senzaţională în 6 acte Basarabia După romanul celebrului scriitor e zilnic, ora 6 seara. SPRE FERICIRE italian FEBO MARI După cum am vorbit la acest raport extrem de inte­ Autorul singur participă în rolul principal. La fine o comedie cu „ZIGOTO* Azi, 8 Februarie, Secţia artistică: „învăţământul timp, într’un număr anterior, resant a numit o comisiune wcal in Chtşlnău, deia 1918 încoacea de d-şora Anas- acum câteva luni în urmă a compusă din d.d. Vespasian Inceputui la orele 5 seara. Sala bine î călzită. 104— 00 \la Diciscu, preşidinta secţiei artistice. fost numită o comisiune com­ Erbiceanu şi Constantin Ră­ pusă din d.d. C. Rătescu. Patru publicaţii ovreeşti arai Miercuri, 9 Februarie, Secţia literară: „Spiritul ii- tescu, consilieri la Curtea de consilier la Curtea de Casa­ azlraturei române moderntu, de Gala Qalactlon, vicepreşe- Casaţie, d. Andrei Rădulescu în Chişinău ţie şi d. C. Climescu, prim consilier la Curtea de Ca­ ^ntele S cţiei literare. Remarcăm numai pentru a 1 in preşedinte la Curtea de Apel saţie şi membru al Acade­ f Teatrul „ORFEUM“. ►14/1 Joi, 10 Februarie, Secţia juridică, conferinţa d-lui din Chişinău pentru studie­ miei Române precum şi d. înregistra şi acest fapt că GH. PAPADACHÏ atâtea altele că în Chişinău Avocat Aurel Cazaca. rea în Basarabia a mersului Constantin Climescu, prim ------A Z 1 rr==^ justiţiei, a stării instituţiuni- avem până în prezent în a- ttai Vineri, 11 F ebruarie, „Problemele morale în viaţa preşedinte Ia Curtea de Apel ULTIMA NOUTATE cu începere de 7 Februarie lor judecătoreşti precum şi fară de ziarele zilnice scrise publică• de Vasile Cijevschi. din Chişinău, care în curând Capo'de opera cinematografică aplicării legilor şi obiceiuri­ se vor întruni la Bucureşti în jargon rusesc şi de sin­ gura gazetă zilnică româ­ di* Sâmbătă, 12 F eb ru arie, Secţia medicală. „Igiena lor locale. pentru a alcătui un proect nească „România Nouă* — : principiile, ei generate “ de Dr. Todlraşcu- In urma acestei anchete a concret de unificare legisla­ patru publicaţii ovreeşti scrise fost înaintat la Ministerul Jus­ tivă în Basarabia. LA pa* “ “ ‘ ' “ ~ în idiş şl anume: a (UI tiţiei un raport, în care I s ’a In ceeace priveşte mate­ (Modelul) după romanul lui HENRY BATAILLE Ziarele „Unser Zelt*— . azi adus la cunoştinţă în mod rialul adunat de comisiunea Interpretat de: Nita Naidi, Louise Lag'ange, Andre „Erd und Arbeit“; — şi re­ amănunţit rezultatele culese anterioară, credem, că el va Nox, Petrovitch, Henri Rudeaux în această privinţă. servi ca isvor şi îndrumător vistele: „Unser Kind“ şi „Oif înscenarea de Leonce Perret «formaţiuni der W ach“ (La pândă) I II Ministerul justiţiei, găsind la unificarea legislativă. Realizatorul celebrelor filme: Facem înregistrarea fără D. general Râşcanu, asemeni bogetal pe 1927. nici un fel de comentării. Koenigsmark şi m-me SansrGene bvi linistru de stat, şi co- S’a mai decis, ca procentul In Paris, Londra şi Bucureşti filmul „LA FEMME NUE* lisar superior al guver- pentru fmprnmatori să fie majo­ rat pentru membri societăţii la Lucrările Paramentuiui Vizita d. Lloyd Geor- se bucură de un succes nemai pomedit. 81*liiui în Basarabia s ’a 18 Ja setă, iar pentru celelalte ge în Rusia şi Po- — încep, la ora 5 fix, — nscris ca m em bru fo n ­ persoane la 2l ia sută. Şedinţele din ziua de 7 Februarie Preţurile locurilor Lei: 25, 30. 35 Loja 110. 113-00 dator al „Astrei“ basa- lonia ta- ftbene. 1 întrunirea comislu- Camera VARŞOVIA.—Presa loca­ lă anunţă, că d. Lloyd Geor- *re D. Nico'ae Buta, fast redactor D Rusu aduce ia cunoştinţa d-lui ministru de indus­ f i ’confortul Familiar** = c* i ziarul nostru a plecat zilele nel româno-ruse ge, fostul piim miniştru al I Fost restaurant „NAŢIONAL* la- ustea la Puris la cursurile Şcoa- trie şi comerţ samovolniciile la care se dedă „Societatea Angliei, la înapoierea sa din de gaz metan“, care nesocoteşte legea pentru comerciali­ Str. General Broşteanu (Cupecescaia), colţ cu str. Alexandru C. Bun iai. i delà Fontenay-aux-Roses. Suntem informaţi că din Rusia Sovietică se va opri ci; ------zarea bunurilor statului. Dejunuri, prânz şi cină; zilnic mâncări vegetariene. partea Sovietelor s’a inter­ Câtva timp în Capitala Po­ ro‘ D-l Andreiu Otetea fost D. Haneş protestează contra faptului că ziarul „Vre­ Preţuri‘- A-—4 “ minimale. 4“î— 1e. — In timpul dejunului garderoba— J— gratis, j| venit pe lângă comisiunea loniei, unde va lua contact iar servirea la masă 2 lei , , lemb. u al redacţiei ziarului mixtă centrală pentru întru­ mea Nouă“ organul partidului naţional-ţărănist din judeţul cu diferite personalităţi po­ 1 Orchestră, piano, balalaica. — Seara debuturile celor mai cu­ pic ostru în anii 1917— 1918, Muscel a fost confiscat. nirea comisiunilor mixte din litice. noscuţi cântăreţi din Chişinău. — DANCING. :#? I*a trecut zilele acestea do- ambele părţi pe teritoriul ro­ D. ministru Lupoş, răspunde că guvernul va cerceta Codul y«mill«i şl cEiăto U toratul de Stat la Faculta- şi lua măsuri. mânesc în ziua de 3 Martie. — ea di! Utere delà Sorbona rial fw Belorusi» O istorie a literaturii române atraşi, m 'asi Locul întrunirei încă nu D. Florescu, aduce la cunoştinţa guvernului, că pre­ . Parii), cu menţiunea „foarte fectul de Fălciu a dispus ca în] acel judeţ, Crăciunul să RIGA.— Pa lângă legea gene­ este fixat, dar după toate ta ruseşte j TeatrulCOLOZEUM noraDilă“, în baza unei vas- fie serbat după stilul vechiu. rală sovietică asupra familiei şi probabilităţile ea va avea cisătorlel, există In republicile so­ in biblioteca Mânăstirei Hârjanca se "" b lmrări despre celebrul is- D. Botezatu anunţă a interpelare în Chestia menţinerii găseşte o Istorie a literaturii universale loc la Chişinău. vietice câte an codice local care Cu începere de Marţi 8 Fe­ oric italian din veacul al stării de asediu în Basarabia. publicată în ruseşte la Moscova, între Se presupune că de data compiecteasă şi acomodează rela- anii 1877—1882, în 4 volume sub ti­ bruarie va rula CVI, Francesco Guicciardi.ii. Se întră în ordinea de zi tlul Istoria vsemirnoi literatură vă ob- aceasta afară de inclndenteie ţlanllor locale legea fcmdamentdă. Ia Belcrusia acest codice * for­ scih sostavil Viadimlr Zotov. Siicerele noastre felicitări dela Nistru, se va discuta şi Continuă discuţiile asupra proectului de lege pentru In volumul al treilea al acestei lu­ Inărului învăţat. organizarea unor uzine pentru repararea locomotivelor. mat obiectai anor dezbateri in crări, la pag. 575—586 se publică şi chestiunea repatriere! refu­ Iau parte la discuţii d. «donările ţărăneşti. 69 ia sută din o succintă istorie a literaturii române Io! ----- giaţilor aflaţi fu ambele ţări. D. R. loanifescu, Madgearu, participanţi aa fost pentru Înre­ precedată de următoarea notiţă: de D. general R ăşcanu , Brdescu, Florescu. gistrarea căsătoriei. In ananările Despre literator« română In AJIIIR! ol* sinistru de stat, a făcut Senatul dela oraşe, 59 la sată s’aa expri­ limba rusă sa vorbeşte foarte pu­ *_r‘ un scul Comisariatului Administrativ« mat pentru căsătoria adevărată. ţin. Numai In Viedomostele Basa­ Sunt milionar!... rabiei se poate găsi ceva despre jeneral al „Astrei“ b a­ Prlntr'on ordin circular anterior. Senatul ratifică alegerile parţiale de Lâpuşna, validând Beloruşii aa susţinut că e aavoe poezia populară (bucăţile lnl K. Cu artiştii: ia! »rabene, că în curând Ministerul de Interne aprobase, de consolidirea familiei. Ţărânii pe d. P. Halippa. aa criticat in specia! aspra pun­ Hoinaţchi No. 14, an. 1861, I. « ţine o conferinţă In ct ia sate, Duminică şl sărbăto- Se întră în ordinea de zi. iNicolas Koline, Elen torlle, cârciumile la care se fac ctele prin care se fixează proprie­ Tanschi, No. 43, 1860, G« G., lttl Dealul „Astrei“ în cadrul hore să poată fi deschise şi după începe discutarea proectului de lege, pe.itru prelungi­ tarilor de gospodării rurala plata No, an. 1868). Darly, Charles Va* neia dintre Secţiunile ora 7, până ia terminarea Jo­ rea până la 1 Iunie a termenului pentru valorificarea drep­ alimentelor. După părerea ţărani­ Literatura popaUră la moldo- veai, A. Filatov, despre hoţi şi AUnţlflce şi literare ale cului. turilor proprietarilor terenurilor petrolifere. lor biloruşi persoantle care tră~ eic tn comcnlntr’o familie şl lu~ despre hore (No. 13—16, an. nel, Duvan Torzov. Uoclaţiunii. Prlntr’on nou ordin, Ministerul Proectul e admis. de Interne revine asupra ordinu­ I crează In acesşi direcţie, nu trebue 1861). Proverbe moldoveneşti» de Senatul continuă apoi verificarea drepturilor senatori­ \ să sufere pagube pentrucă nu •celfiş (No. 23—25, an. 1861). începutul la orele 5 seara Politic« lui anterior, fixând ora 7 seara, conform art. 10 din legea repau­ lor de drept. i membru al familiei trebae să plă- Proverbe moldoveneşti, de acelaş Fri la ora 2 p. p. m., în sului daminics), ca oră de Închi­ Cererea d-lui Mihally este respinsă. [ tească alimente. Lucrătoarele au (No. 19 şl §3. an. 1861). Le­ genda despre Ştefan cel Mare, lal( anele restaurantului Lon­ dere. Pentru d. Ciceo Pop vorbesc favorabil d-nii miniştri | arătat că e nevoc să se leglfc- CINE DOREŞTE | reze In codice avortul şi pedep- tradusă de pe limba moldove­ dra, a avut ioc un banchet Lupaş, Goldiş, Lapedatu, senatorii Mironescu şi Dicescu. I iele Iu cazurile de polygamle şl nească, tipărită în aceleaşi Viedo- Calitate buni tic, oferit d-lui general Sanitar« Votul se amână pentru şedinţa viitoare. ' polyandrie. (Ops.). raoste 1860, No. 63. In No- 31, an. 1866 In bucatx, Şlşcani-Şişca, canu, Înaltul Comisar ai Întrucât s’a consistat, că cele ?> pre eftin la i" p emulul în Basarabia şi se spâne despre Croalcile Ro­ mal tuşite cazuri de epizotie se mâniei ediţia din an. 1863 îfl a- lucovina, de către organiza- ivesc, dlo cauză că autorităţile biografiie scriitorilor româai gă­ I0RAPI de DANE i* Iile averescane, din oraşul aanUsr-vctetlnare e u «unt Inco- Rusia sovietică se pregăteşte de râs- sim: Alexandru Donlcl (No- 16, i judeţul Chişinău. noştilnţate de toate cazsriSe de 18, 24, 27, 30, an. 1868), Va­ şi BĂRBĂTEŞTI boale Infecţicase ivite ia vite, pre­ sile Alexandri (No. 44 şi 51 an. trebuie să se convingă prin fecturile de jedeţ au dat. un or­ bolu Tn Răsărit 1868). llastrata ediţie „România" vizita magazinului )■ Zilberman demi­ din circular tuturor primăriilor şi (Odesa 1868). tuturor pretorilor, ca medical pri­ sionează? Se anunţă din Varşovia că duoă informaţiile primite din Moscova, în răsă­ Istorii despre literatori română mar al jidcţ jlai să fie Imediat nn sânt nici tn limba română. loltgiioră ca declnooc* No. 31, Incanoştiinţat de toate casările ritul îndepărtat al Rusiei se pregăteşte de către puterile sovietice—mobilizarea. Nu demult a Ieşit tomul 1-tâi din i (Hol S*b. Tecdoresca, prima­ de Inbolnăviri de animale şi de Informaţiile date din acest ţinut Moscovei dovedesc reluarea unor serioase scrierile lai Gr. Pop: „Conspect LGoreşf ţi Municipiului, suntem Infor- asemeni, până la cercetarea me­ măsuri militare. de literata« română*, dar a fost Regele dicului veterinar, vitele bolnave str. CAROL I No. 34 Itţt, dla suria cea mai slgarl, In ţinuturile maritime şi la Zabaicaf s’au chemat recruţii din contigentul 1927. oorit*. (Puşchin) to ci d. ZRomania Noua No. 28 (425)

vesm m sm wssm m sm jm m m m m sm Primăria Urbei Orhelu. Societatea „Ocrotirea Orfani A l A M 81 C U L lor din Răsboiu“ I Pepinierea V. I. SCHERRFR ?i o- 1 PUBLICAŢIUNE. REGIUNEA IV-a CHIŞINĂU, Pune în vânzare, Pomi fructiferi din Cele mai bune varietăţi comer­ ciale şi pentru amatori, portaltoi obicinuiţi şi pe pitici (Paradis, Gutui) No, 585, 29 Ianuarie 1927 Publicaţiune crescuţi pe locuri în alte sî uscate fără udoare „Dinescp Poenăreanu Se aduce la conoştinţa ce­ Sa aduce la cunoştinţa ce-! Aparat pentru fabricat rachiuri din fructe tescovină, i de vi|e de vie m 1 lor interesaţi, că în ziua de lor interesaţi că la Orfelina « drojdie şi vin. 7 Aprilie 1927 dela orele tul „Regele Ferdinand I“ dir * POMI ROD1TOPI, PLANTE DECORATIVE, 10— 12 din zi în localul ace strada Miron Costin (Popov 8 Singurul aparat aprobat ;pe Onor. Ministerul de Finanţe pentru Basarabia cu ACER DE CALIFORNIA, PLOPI PIRAMI­ stei Primării se vor ţine li­ schi pereuloc) No. 8 esterm No. 253.875 din 5 Octombrie 1927. DAL, ACACIE PENTRU TROTUARE, , citaţii publice cu oferte în­ post vacant de intendent,c a m Biroul şi depozitul în Chişinău. Str. Ştefan Cel Mare No. 160 692-24 chise pentru darea în ante- GLEDICIEÎ TRANDAFIRI, ZMEURA etc. | re să cunoscă bine limb k prizà a următoarelor lucrări: română, gospodăria, puţin!» DOCTOR 1) Repararea capitală a lo­ comptabilitate şi să fie fâri • MARI MEDALII DE AUR LA EXPOZIŢIA Gmnntti zilnic Mim numai Mia calului ocupat de Corpul greutăţi familiare. inm iiLiiimiEiiiE« DEL AIA,ŞI DIN 1923 şi DELA CHIŞINĂU Sergenţilor din localitate, li­ Doritorii pot culege infor Medic secundar la Maternitatea DIN 1925. citaţia începânda-se dela suma maţiuni la Orfelinatul mai sui^ Spitalului Central. Fabrica VASILATO I de lei 132411 în jos. arătat în orice zi între orei““ Care a obţinut diplomă cu medalie de aur la Mamoş, boli de femei şi 2) Construirea soselei pe 8 — 12 a. m. ___ chirurgicale. Preţuri moderate, executare punctuală Expoziţia 1925, mulţumită produselor ei de ca« str. Sf. Gheorghe, licitaţia DIRECŢIUNEA, f* şl conştiincioasă a comenzilor. itate superioară, eftine, higieniee şi cântărite str. General Broşteanu (Cu- începânda-se dela suma de No. 283 pecescaia) No. 35, colţ cu i | la predare. 658-25 Adresa poştală şi pentru orice fel de lei 421142 în jos. 114- str. 1. . Br&tianu (Feodorova). ISlBHHaaSBHlBfflSi HBSSBRBH informaţie 3) Transformarea pavaju­ Consult 4—6 p. m. 5 Prefectura judeţului Cetatea11 ( i p r i r n m o 1 STRADA MIHA1 VITEAZUL lui dupe strada Basarabia în Albă. îd DOCTOR uenrpme. _ _ No chişinAu ------şosea, Iiciţaţia începându-se :at dela suma de lei 410190 în Publicaţie LEMNE de FOC V« MÂNDRU PEPINIERA: Şoseaua Hânceştjlor, Măhalau Sf. Vineri Se aduce la cunoştinţa ge J —*------Chişin&u 2— Jos. I nerală că potrivit dispozi VINDE: Centrala Cooperativelor în Depozitul Şef de Serviciu de boale Preţurile—curente se trimit gratis la prima cerere 4) Transformarea pavaju­ 2 1 unilor art. 72— 88 din legeP din strada Principele Nicolae No. 25 (fostă interne lui existent pe strada Târ­ asupra Contabilităţii PublicPS boale de plămâni şi inimă gului în şosea, licitaţia înce­ Moghilevscaia). BOALE INTERNE şi în conformitate cu deci1 * Spitalul Central Chişinău. Primăria Municipiului Chişinău pându-se dela suma de lei ESENŢĂ FAG ŞI STEJAR Lei—900 mia de kgr. Consiliaţii dela 4—6 ziunea No. 272—926, puncl>re 271493 în jos. LA CANTITĂŢI DELA UN VAGON (10.000. kgr.) în sus Str. Cuză Vodă (Haruzina Publicaţiune Publicaţiune. 10 se va ţine în localul acra 5) Construirea unei por­ stei Prefecturi în ziuă de 2in |_e| _ 7.5Q0 VAGONUL PREDATE IN GARA Se aduce la cunoştinţa ge­ Se publică spre cunoştinţa DOCTOR ţiuni de şosea pe B-dul Februarie 1927, orele 11 'li| nerală că în ziua de 17 Martie generală, că în urma revi- 2 LA SOSIRE. 103—3 Unirei, licitaţia începându-se m. o licitaţie publică pentn'ul Const. Stăncescu 1927 ora 12, în canclearia zuirei anuale a listelor elec­ dela suma de lei 223625 în aprovizionarea unei cantitfJv Medic la spitalul de ochi spitalului, prin oferte scrise torale comunale ale acestui jos. de 4500 kgr. lână ţigae neP11 specialist în boaie şi o« şi sigilate, se va ţine licitaţie Municipiu din 1925— 1926, Licitaţiile se vor ţine cu pălată, necesară fabricei jifn SANATORUL MATERNITATEA PRIVA peraţii de ochi, nas, gât pentru aprovizionarea spita­ în ziua de 1 Februarie 1927 respectarea art. 72— 83 din deţene de postav cu sedit^ H m şi urechi. lului cu lapte şi smântână pe în curtea Primăriei Munici­ D-r RJDOLF KURTZ legea Contabilităţii Publice. în comună Sărata acest jude|n a s str Gen. Broşteanu (Cupe- anui 1927. piului Chişinău s’au afişat Doriterii de a lua parte la Lână va trebui să fie pre1 c m — special.: naşteri, boli de femei — cescaia) 48, colţ Fontana. Licitaţiunea se va ţine în liste cu modificările anuale aceste licitaţii vor depune dată la fabrică întreaga can3^ Chişinău, str. laşilor No, 17— Telef. 300. CONSLTAŢII 117,-127, conformitate cu art. 72—83 provenite prin: ştergerea uno­ odată cu oferta şi o garan­ titate sau prima parte de 250P a înscrieri din timp pentru naşteri. Toate informaţiunile şi consultaţiunile a şi 4 - 6 . din legea contabilităţii pub­ ra dintre alegători care au m în boli de femei şi moşit se dau zilnic dela 9—10 şi 4—6. . a lice. fost înscrişi de mai multe ţie de (patru) 4% din valoa­ kgr. în termen de 15 zileve Bolnavii pentru NAŞTERI şi CAZURI URGENTE se primesc TOA1A a rea lucrărei la care concură iar restul în termen de o luce ZIUA şi NOAPTEA. DOCTOR Informaţiuni se pot lua în ori sub diferite numere de m 8^4—12 a 8 ALACIOIU fiecare zi dela cancelaria spi­ ordine, alţii cară au suferit în numerar sau efecte de stat. nă dela aprobarea licitaţiei.Pf< talului, în orele de serviciu. condamnaţiuni şi cei dece­ Divizele, caetele de sarcini Doritori cari vroesc a Medic şef al Spitalului Militar şi • wmmm Direcţiunea. daţi precum şi noi alegători şi piesele de proiecte se pot parte la licitaţie, vor deputr* Civil de Ochi din Chişinău în ziua licitaţiei oferte înch a Soaie şi operaţiuni de 5o, 552 introduşi în. listele permanen­ vedea Ia Serviciul Technic ALBUMUL de BRODERII ochi, nas gât şl urechi Februarie 1927 N te pe baza cererilor de în­ acestei Primării în fiecare zi se, însoţite de garanţia dCa Consulta Huni 12— 2 şi 3— 6 scriere şi din oficiu, care dela orele 9— 12 a. m. 107«, cerută de lege, cari, garanţie se fixsează la sui. ş i str OOGOL 35 301— 2 Spitalul Central Chişinău n’au fost înscrişi în listele Primar G. Plămândeală. Ţ e s ă t u r i r o m a n e ş t i permanente comunale întoc­ Secretar lndiscefrabil de lei 50.000 im c a b in e t m ed ic a l Publicaţiune. mite în anii 1925— 1926. 90—2 Lămuriri se pot lua în ori Pe temeiul art. 158 din ce zi de lucru la Biuroul Ecr , compus şi editat ii Se aduce la cunoştinţa ge­ Primăria Municipiului Chişinău M I llfllllliltl legea pentru unificarea admi­ nomic ai acestei Prefecturia