Organizarea Și Desfășurarea Congresului Militarilor Moldoveni (20-27 Octombrie 1917)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONGRESULUI MILITARILOR MOLDOVENI (20-27 OCTOMBRIE 1917) Conf. cerc. dr. Vitalie CIOBANU, Centrul de Cultură și Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova Conf. cerc. dr. Mihai TAȘCĂ, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM Abstract. The paper presents one of the main events of 1917 in Bessarabia. It describes the efforts for the organization of the Moldavian Military Congress, which was held in Chisinau on October 20-27. It analyzes the actions and petitions that Moldavian soldiers took in order to organize the congress, the involvement of military organizations in Odessa, Chisinau, Sev- astopol, Novoghiorghievsk, Iasi, Nikolaev, etc., and of personalities, such as Gherman Pântea, Vasile Cijevschi, Anton Crihan, in the preparation and in the course of the military meeting; it analyzes and publishes the main resolutions which were adopted during the Congress. For the first time, based on archive documents, it estimates in an argued way the number of delegates which attended the Congress. It describes the role of the Congress in Bessarabia’s declaration of autonomy and in the organization of the Sfatul Tarii, the ruling organ of Bessarabia. 1. Situația din Basarabia. Convocarea Congresului Militarilor Moldoveni Pe parcursul anului 1917, ideea autonomiei Basarabiei și a formării unei in- stituții de autoconducere a ținutului, renăscută imediat după căderea imperiului și abdicarea țarului Nicolae al II-lea, la 2 februarie 1917, a ajuns să fie susținută de majoritatea asociațiilor profesionale și partidelor politice naționale. În procesul de eliberare națională alături de învățători, studenți, cler, țărani, cooperatori etc., s-au încadrat și militarii basarabeni. Majoritatea se aflau departe de teritoriul Basarabiei, fie pe fronturile Primului Război Mondial, fie în garnizoanele din spatele lui1. Amintim că, în acea perioadă, Basarabia devenise spate al frontului Primului Război Mondial, aici aflându-se sute, chiar mii de militari ruși, care s-au dedat la abuzuri și jafuri. În condițiile în care Rusia se descompunea sub ideile și acțiunile bolșevicilor, care deveneau dominante în societate, situația din Basarabia era tot mai gravă. Doar o forță bine organizată ar fi putut proteja populația din provincie de acest pericol, impulsionând mișcarea de renaștere națională. 1 Pentru o cronică a evenimentelor din Basarabia în anii 1917-1918, vezi M. Adauge, E. Danu, V. Popovschi, Mișcarea națională din Basarabia. Cronica evenimentelor din anii 1917-1918, Civitas, Chișinău, 1998. VITALIE CIOBANU / MIHAI TAȘCĂ 547 Congresele clerului, învățătorilor, cooperatorilor etc., desfășurate în primăvara-va- ra anului 1917, au adoptat o serie de decizii prin care formulau obiectivele spre care ar fi trebuit să tindă Basarabia; autonomia locală, introducerea limbii române în școală și biserică, formarea unităților naționale, reforma agrară etc. Însă niciun document adop- tat nu a pus problema tranșant – ce cale trebuie să urmeze provincia. În aceste condiții, cei care și-au asumat responsabilitatea pentru destinul Basarabiei, cei care au înțeles că e nevoie de acțiuni concrete, urgente și eficiente, au fost anume militarii. Pentru prima dată, ideea convocării unui congres al militarilor moldoveni, care să lucreze pentru soluționarea problemelor enunțate mai sus, a fost discutată la șe- dința din 19 iunie 1917 a Comitetului Executiv Moldovenesc al Sfatului de Deputați ai Soldaților, Ofițerilor și Marinarilor din garnizoana Odessa. La congres, se menți- ona în cadrul acestei ședințe, urmau să participe reprezentanți ai tuturor militarilor moldoveni, care să ia o decizie privind crearea unui organ de autoconducere a Ba- sarabiei2. Paralel cu acțiunile militarilor din Odessa, în iulie 1917, Comitetul ostașilor ba- sarabeni de pe Frontul Român a publicat un manifest intitulat Zece porunci ale nea- mului moldovenesc, principalele teze incluse în acest text enunțând ideea națională. Conform uneia din ele, basarabenii trebuiau să se salute între ei cu lozinca: Trăiască Basarabia Autonomă3. Printr-o înțelegere comună a reprezentanților comitetelor naționale ostășești4 din Odessa, Chișinău, Sevastopol și Iași, s-a decis convocarea Congresului Militar Moldovenesc la Chișinău, pentru ziua de 20 octombrie 19175. Hotărâri similare au fost adoptate și în cadrul altor comitete ale ostașilor basarabeni. Decizia privind organizarea acestui congres militar și modul în care s-a desfă- șurat au fost descrise de mai mulți autori, martori și participanți nemijlociți la eveni- mentele respective, unii dintre ei încercând să-și sublinieze contribuția personală la realizările naționale din anii 1917-1918. Organizarea congresului militar s-a desfășurat în câteva etape. La 20 septembrie 1917, la Odessa6, a avut loc o ședință comună a comitetelor moldovenești ale regi- mentelor, companiilor, bateriilor, comitetelor de pe corăbii, reprezentanților flotei Mării Negre, unităților militare moldovenești din garnizoana Odessa. Ședința, prezi- 2 Arhiva Națională a Republicii Moldova (în continuare: ANRM), F. 727, inv. 2, dos. 8, ff. 16-17v. 3 Cuvânt Moldovenesc, 13 iulie 1917. 4 Militarii basarabeni s-au organizat în comitete militare naționale în majoritatea unităților militare ale armatei ruse, ele reprezentând un element al luptei de eliberare națională. Începând cu aprilie 1917, basarabenii din unitățile militare de ре front și din spatele acestuia au creat structuri constituite pe baze etnice. Asemenea structuri ale militarilor moldoveni au fost create în principalele centre unde erau con- centrați: Chișinău, Bender, Iași, Roman, Odessa, Sevastopol, Kiev, Novogheorghievsk, Ekaterinoslav, Herson, Voznesensk etc. 5 Gh. V. Andronachi, Albumul Basarabiei, Chișinău, 1933, p. 129. 6 ANRM, F. 727, inv. 2, dos. 6, ff. 169-169v. Proces-verbal nr. 53, al ședinței extraordinare din 20 septembrie anul 1917 a comitetelor unite moldovenești regimentare, de companie, de baterie, a Comitetului executiv moldovenesc, a reprezentanților soldaților Flotei Mării Negre și altor unități mol- dovenești ale garnizoanei Odessa, care a avut loc sub președinția praporgicului Vasile Matveev și a secretarului, voluntarul Toma Cecati. 548 CENTENAR SFATUL ȚĂRII dată de Vasile Matveev7, a pus în discuție mai multe probleme; în cadrul ei, prapor- gicul Ion Păscăluță8 a lansat îndemnul de a organiza un congres militar. Astfel, la 22 septembrie 1917, căpitanul Emanoil Catelly9, președinte interimar al Comitetului Executiv Moldovenesc al Sfatului de Deputați ai Soldaților, Ofițe- rilor și Marinarilor din garnizoana Odessa, a eliberat voluntarului Ștefan Holban10 o instrucțiune în baza căreia era delegat la marele cartier general al comandantului suprem și la Ministerul de Război11. În baza altui mandat12, semnat la 27 septembrie 1917 de președintele aceleiași asociații a moldovenilor, Ștefan Holban și Ion Păscă- luță, au fost delegați la marele cartier general pentru a înainta personal comandantu- lui suprem mai multe cerințe, inclusiv cea de a autoriza convocarea, la Chișinău, a congresului militarilor moldoveni13. Gherman Pântea considera că organizarea congresului militar s-a stabilit la 29 septembrie, când Comitetul Executiv Central Moldovenesc al Sfatului de Deputați ai Soldaților, Ofițerilor și Marinarilor a aprobat convocarea congresului militar. Din procesul-verbal nr. 31 al respectivei structuri, putem deduce că organizarea congre- sului militarilor basarabeni a fost susținută de toți cei prezenți14. Punctul 3 din ordinea de zi a ședinței se referea la congresul reprezentanților organizațiilor militare moldovenești. Praporgicul Ion Păscăluță a menționat în acest context că are date că la congres ar putea veni peste 2.000 de delegați. În urma unor dezbateri, comitetul a creat o comisie pentru a soluționa în mod particular și urgent problema detașării delegaților la cartierul general. În comisie au fost aleși: colone- 7 Vasile Matveev, praporgic, delegat la Congresul militar din partea Regimentului 40 Infanterie Rezervă 8 Ion Păscăluță, născut la 7 ianuarie 1980 în com. Florești, jud. Soroca, unul dintre organizatorii congresului militar de la Chișinău. Membru al delegației basarabenilor la generalul Șcerbaciov (co- mandantul trupelor ruse de pe Frontul Român), cu misiunea de a obține autorizarea creării unităților militare naționale. 9 Emanoil Catelly, căpitan, organizator al Comitetului Executiv Moldovenesc al Sfatului de Depu- tați ai Soldaților și Ofițerilor din or. Odessa. 10 Ștefan Holban, născut la 1 august 1886, în com. Cărpineni, jud. Lăpușna. Fost secretar al Co- mitetului executiv moldovenesc al Sfatului de Deputați ai Soldaților, Ofițerilor și Marinarilor din gar- nizoana Odessa și al Congresului militar moldovenesc din 20 octombrie 1917. Voluntar, delegat la congresul militar de către Comitetul Executiv Moldovenesc al Sfatului de Deputați ai Soldaților și Ofițerilor din or. Odessa. Membru și secretar al Biroului de organizare a Sfatului Țării. Membru al delegației basarabenilor la guvernul Kerenski, pentru a obține autorizarea creării unităților militare naționale. Deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României. 11 ANRM, F. 727, inv. 2, dos. 6, f. 168. 12 În instrucțiune se menționa: „...delegându-vă la Cartierul General, vă împuternicim și vă rugăm din suflet să insistați energic pentru a obține și soluționarea următoarelor chestiuni: Autorizarea și susține- rea convocării Congresului Militarilor Moldoveni în or. Chișinău; completarea Regimentului 40 Infanterie Rezervă exclusiv cu moldoveni și cu originari din Basarabia; Redenumirea