DOCSLIB.ORG

Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru. 1812–1918, Iași, 1924; Dimitrie Bogos, La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917–1918, Chișinău, 1924; Vasile Harea, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri și comentarii, Ed. Eminescu, București, 1995; Gherman Pântea, Rolul organizaţiilor militare moldovenești în actul Unirii Basarabiei, Chișinău, 1932; Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii. În Basarabia revoluţionară (1917–1918). Amintiri, Ed. Universitas, Chișinău, 1992; Ion Inculeţ, O revoluţie trăită, Ed. Universitas, Chișinău, 1994; Anton Crihan, Cum s-a făcut Unirea Basarabiei cu România, Madrid, 1969; Hristea Dăscălescu, Revoluţia de la 1917 în Basarabia. Lupta moldovenilor pentru limba, școala și cultura naţională, Chișinău, 1938; Pantelimon Halippa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmași, Ed. Hyperion, Chișinău, 1991; Anton Moraru, Ion Negrei, Anul 1918 – ora astrală a neamului românesc, Ed. Civitas, Chișinău, 1998; Iurie Colesnic, Sfatul Ţării. Enciclopedie, Ed. Museum, Chișinău, 1998; Idem. Generaţia 70 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 7070 113.01.20203.01.2020 111:10:421:10:42 DDinin creațiacreația llegislativăegislativă a SfatuluiSfatului ȚȚăriiării – oorganulrganul plenipotențiarplenipotențiar aall BBasarabieiasarabiei ...... etc., revendicate de basarabeni, printre doleanțe se evidenția și crearea unui organ de autoguvernare propriu. După eforturile societății civile din primăvara-vara anului 1917, care nu s-au soldat cu rezultate concrete (cu excepția introducerii limbii române în școală), parlamentul Basarabiei – Sfatul Țării, a fost constituit din inițiativa militarilor la 23 octombrie 1917, prin Rezoluția Congresului Militarilor Mol- doveni „Despre Sfatul Țării”2. În conformitate cu schema de încadrare elabo- rată de Biroul de organizare a Sfatului Țării3, primul parlament al provinciei dintre Prut și Nistru a fost constituit din 150 de deputați, după cum urmea- ză: 70% din mandate au fost atribuite moldovenilor și 30% au fost repartizate minorităților conlocuitoare. După naționalități, românii basarabeni constitu- iau 105 deputați, ucraineni – 15; evrei – 13; ruși – 7; bulgari – 3; nemți – 2; polonezi – 1; armeni – 1; greci – 1; găgăuți – 2 deputați4. Ședința de deschidere a legislativului a avut loc la 21 noiembrie 1917, iar ultima întrunire a Sfatul Țării și-a ținut lucrările la 27 noiembrie 19185. Sfatul Țării a activat, 53 de săptămâni. În acest răstimp organul legislativ al Basara- biei s-a întrunit, ca să folosim un termen modern, în două sesiuni. Prima – sesiunea de toamnă-primăvară – a fost pregătită și convocată de Biroul de organizare a Sfatului Țării și a durat de la 21 noiembrie 1917 până la 28 mai 1918, iar ce-a de-a doua sesiune – de toamnă – a fost convocată prin înalt decret regal și și-a ținut lucrările pe 25 și 26-27 noiembrie 1918. Pe par- cursul primei sesiuni, deputații Sfatului Țării s-au întrunit în 82 de ședințe, dintre care 81 ofi ciale și una neofi cială (convocată fără anunțare și cu un mic număr de deputați), iar în cea de-a doua sesiune – s-a întrunit în două ședințe. Conchidem că Sfatul Țării a legiferat, în total, în 84 de ședințe. Unirii, Ed. Museum, Chișinău, 2004; Mihai Adauge, Eugenia Danu, Valeriu Popovschi, Mișcarea naţională din Basarabia. Cronica evenimentelor din anii 1917-1918, Ed. Civitas, Chișinău, 1998; Alexandru Chiriac, Membrii Sfatului Ţării (1917–1918). Dicţionar, Ed. Fundației Culturale Române, București, 2001; Constantin Aldea, Pagini dintr-o istorie zbuciumată. Basarabia până în anul 1920, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1993; Eugen Șt. Holban, Ostașii Moldovei. Monumente istorice (1917-1918), Chișinău, 1995. Mihai Tașcă, Elena Aramă, Satul basarabean la 1917: revendicări social-politice și naționale, Ed. Serebia, Chișinău, 2019. 2 Arhiva Națională a Republicii Moldova (ANRM), Fond 727, inv. 2. d. 99, f. 26-34; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente, op. cit., p. 89; Vitalie Ciobanu, Mihai Tașcă, Congresul Militarilor Moldoveni (20-27 octombrie 1917) – eveniment de cotitură în mișcarea de renaștere națională din Basarabia, în „Document”, Buletinul Arhivelor Militare Române, București, Anul XXI, 4 (82) 2018, p. 2-14. 3 Pentru dezvoltări vezi: Valeriu Popovschi. Biroul de organizare a Sfatului Țării, Ed. Pontos, Chișinău, 2013. 4 ANRM, Fond 727, inv. 2, d. 20, f. 6v-7v. 5 ANRM, Fond 727, inv. 2, d. 21. f. 1-14v. 71 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 7171 113.01.20203.01.2020 111:10:431:10:43 MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ Primul președinte al Sfatului Ţării a fost Ion Inculeţ (21 noiembrie 1917 – 2 aprilie 1918), în acest post mai afl ându-se ulterior Constantin Stere (2 aprilie 1918 – 25 noiembrie 1918) și Pan Halippa (25-27 noiembrie 1918). Activitatea legislativă a Sfatului Țării a avut loc atât în plen, cât și în co- misii. În plen Sfatul Țării a adoptat legi, hotărâri, regulamente, instrucțiuni și declarații. Precizăm că titlurile documentelor aprobate de Sfatul Țării nu tot- deauna corespund esenței textului. Astfel, unele documente aprobate de Sfatul Țării, după caracterul lor, sunt legi în sensul clasic, legiuitorul basarabean însă le-a denumit regulamente, instrucțiuni etc. Proiectele legislative au fost elaborate, în cea mai mare parte, de structuri administrative. Astfel, unele proiecte de legi au fost elaborate de comisiile de specialitate ale Sfatului Țării. Pentru unele legi, hotărâri și declarații, Sfatul Țării a constituit comisii speciale. Mai multe dintre proiectele de legi au venit de la guvern, ministrul de Finanțe Teofi l Ioncu anunțase la ședința Sfatului Țării din 29 ianuarie 1918 că în cadrul guvernului au fost constituite mai mul- te comisii care pregătesc proiecte de legi. Totodată, o parte dintre proiectele de legi, deși au fost discutate în plenul Sfatului Țării, nu se cunoaște de către cine au fost elaborate. În fi ne, o parte din legile și hotărârile adoptate de Sfa- tul Țării nu au parcurs calea elaborării, fi ind adoptate ad-hoc la propunerea deputaților. Remarcăm că unele proiecte erau însoțite de note explicative. Procesele-verbale ale ședințelor Sfatului Țării sunt cunoscute, ele au fost sistematizate de comisia de lichidare a Sfatului Țării și conțin, în anumite ca- zuri, legile, hotărârile și declarațiile votate sau proiectele acestor acte legislati- ve discutate6. Însă, nu toate proiectele de legi discutate în ședințele în plen ale Sfatului Țării au fost votate în lectura fi nală. Totodată, o parte dintre proiectele de legi elaborate în comisii sau venite de la guvern au rămas nediscutate și ne- sistematizate de comisia de lichidare. Foarte multe hotărâri, legi, regulamente adoptate de Sfatul Țării au fost consemnate doar în procesul-verbal al ședinței, fără ca ele să fi e ordonate. Îngreunează munca și lipsa unui organ ofi cial în care s-ar fi publicat legile. Sub aspectul destinației și impactului lor asupra vieții juridice din pro- vincie, unele legi au avut menirea să organizeze structura internă a Basara- biei și viitorul stat Republica Democratică Moldovenească, altele au fost ela- borate pentru a anunța opinia publică internațională, statele și structurile internaționale despre statutul juridic al teritoriului dintre Prut și Nistru la momentul respectiv. 6 ANRM, Fond 727, inv. 2, d. 21; d. 55. 72 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 7272 113.01.20203.01.2020 111:10:431:10:43 DDinin creațiacreația llegislativăegislativă a SfatuluiSfatului ȚȚăriiării – oorganulrganul plenipotențiarplenipotențiar aall BBasarabieiasarabiei ...... În primele patru luni de activitate Sfatul Țării a adoptat legi pentru organi- zarea unui stat, iar după 27 martie 1918 – data unirii Basarabiei cu
Load more

Recommended publications
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia
    Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALÃ DINDIN BASARABIABASARABIA 1(I)(I) antelimon Halippa, publi- din provincie (în special ruºii, cist ºi om politic basa- ucrainenii, evreii), ceea ce a grãbit Prabean, a fost unul dintre formarea unui partid care sã reprez- cei mai importanþi militanþi pentru inte interesele basarabenilor într-o afirmarea spiritului românesc în perioadã de transformãri politice. Basarabia ºi unirea acestei provincii Astfel, la 30 martie 1917 s-a cu România. În calitate de vice- constituit în Chiºinãu Partidul preºedinte al Sfatului Þãrii a votat Naþional Moldovenesc. Comitetul unirea Basarabiei cu România la 27 de conducere era format din: Paul martie 1918, la sfîrºitul anului fiind Gore (preºedinte), Vasile Stroescu ales preºedinte al acelei adunãri. (preºedinte de onoare), Vladimir Halippa s-a numãrat printre oamenii Herþa (vice-preºedinte), Pantelimon politici de elitã ai României Mari, Halippa (secretar general), arhi- fiind parlamentar în majoritatea leg- mandritul Gurie Grosu, Mihail islaturilor ºi ocupînd funcþii de min- Minciunã, Vladimir Cazacliu, istru ºi secretar de stat în diferite Vladimir Bogos, Teofil Ioncu, guverne. Simeon Murafa, Ion Pelivan, Ion Halippa a participat continuu la Buzdugan (membri) 3. Organul de închegarea vieþii politice din presã a devenit ziarul „Cuvînt Basarabia, fiind membru fondator al Partidului Naþional moldovenesc”, al cãrui director era Halippa. Ziarul a Moldovenesc, cel care a preluat iniþiativa miºcãrii fost înfiinþat în 1914 de cãtre Halippa ºi Nicolae naþionale, ulterior transformat în Partid Þãrãnesc Alexandri, cu sprijinul financiar al boierului Vasile basarabean, al cãrui preºedinte a fost pe toatã durata Stroescu, devenind principala scenã de afirmare a spiri- existenþei sale (1918-1926).
    [Show full text]
  • Comisarul Superior Al Guvernului La ..Astra“
    Chişinău, Marti, 8 Februarie 1927 Anul IV no. 28 425) 2 lei exemplarul (migrat lie Orii? Qiar K itt lie loterii m m m m m m Redacţia $î Administrativ ii er Abonamente: str Mihai Viteazul No 50 îtuij B00 — »<» timp df «n sn sol! cu B-dul Aloiaiulru cei 6b 400 — , , 6 i toi 200 - * , 3 luni TELEFON No. 75 iVEjrăinatate dubiu preoţi, învăţători, tuncţio- rzii de Stat, militari şi studenţ Anunţurile şi reclamele se -~’i 600 — pe timp de um an primesc la Administraţie şi la etc. 300 - . „ t i luni toate agenţiile de publicitate 150 - * . 3 luni din ţară. ŢlA AU Director: Onisifor Ghibu Ziar national independent Apare Tn flecare zi de lucru Defraudărlle In Ruiia săli O lege specială contra comunişti n acest semn RiGA-— ZUrul „izvestla" din Comisarul Superior Moscova aduce o interesantă sta­ lor in Polonia tistică asupra defraudârilor ii 1926 vom Învinge ia Uniunea sovietică. Statistica VARŞOVIA. Nat ion al- democraţi a poloneză a îăcui dace pâaă la luna Octombrie, de­ tn Sejm o interpelare urgentă, ca guvernul să elaboreze o oarece datele pentru Noembrie şi al guvernului la rnmimmii superior al guvernului merge mână lege contra comuniştilor şl s ’o înainteze Sejmulul. i--------------în mâna cu „Astra“ — Decembrie nu sunt Iacă cunos­ cute. Defraadăriie ocupă un ioc Această interpelare este motivată de activitatea ilegală însemnat pe scara criminalităţii in dusă contra statului polonez de partidul comunist şi spri­ Răsboiul mondial s’a sfâr- Popoarele cele mai culte Rusia. Numărul proceselor inten­ jinul material din afară. ..Astra“ 2 i dar ravagiile lui t conţi­ şi mai experte în metodele tate pentru deiraudare In anui ( Ceps) nută.
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XXVI
    E-ISSN: 2537-6152 Categoria B INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL THE INSTITUTE OF CULTURAL HERITAGE ИНСТИТУТ КУЛЬТУРНОГО НАСЛЕДИЯ REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XXVI THE JOURNAL OF ETHNOLOGY AND CULTUROLOGY Volume XXVI ЖУРНАЛ ЭТНОЛОГИИ И КУЛЬТУРОЛОГИИ Том XXVI Revista de Etnologie şi Culturologie este indexată în Bazele de date: European Reference Index for the Humanities and Social Sciences (ERIH PLUS) Directory of Open Access Journals (DOAJ) Central and Eastern European Online Library (CEEOL) Directory of Open Access scholarly Resources (ROAD) Open Academic Journals Index (OAJI) International Services for Impact Factor and Indexing (ISIFI) CiteFactor CHIŞINĂU, 2019 Colegiul de redacţie al Revistei de Etnologie şi Culturologie: Procop Svetlana. Redactor-şef. Doctor în filologie, Kalaşnikova Natalia. Doctor habilitat în culturologie conferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). (Sankt Petersburg, Federaţia Rusă). Zaicovschi Tatiana. Redactor-şef adjunct. Doctor în Kuşnir Veaceslav. Doctor în istorie, conferenţiar filologie, conferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). (Odesa, Ucraina). Boda Gherghina. Doctor în istorie (Deva, România). María Luisa del Barrio Vega. Doctor în filologie (Ma- Cvilincova Elizaveta. Doctor habilitat în istorie, con- drid, Spania). ferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). Maruşiakova Еlena. Doctor în istorie (Saint Andrews, Dolghi Adrian. Doctor în istorie (Chişinău, Republica Scoţia, Marea Britanie). Moldova). Minasyan Svetlana. Doctor în filologie (Erevan, Ar- Duminica Ion. Doctor în politologie, conferenţiar menia). (Chişinău, Republica Moldova). Neagota Bogdan. Doctor în filologie (Cluj-Napoca, Duminica Ivan. Doctor în istorie (Chişinău, Republi- România). ca Moldova). Popov Veselin. Doctor în istorie (Saint Andrews, Sco- Gheorghiev Galin. Doctor în etnologie (Sofia, Bulgaria). ţia, Marea Britanie). Ghinoiu Ion. Doctor în geografie (Bucureşti, România). Sîrbu Tatiana. Doctor în istorie (Leuven, Belgia). Grădinaru Natalia.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum Editat De Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru
    • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru ISSN 1221-843X Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Istorie Printed in Romania • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISTORIE TOM LXIV / 2018 NUMĂR SPECIAL / SPECIAL ISSUE Marea Unire a românilor (1918) – Istorie şi actualitate The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi COLEGIUL DE REDACŢIE: Octavian Bounegru (Iaşi), Nelu Zugravu (Iaşi), Neculai Bolohan (Iaşi), Alexandru-Florin Platon (Iaşi), Ştefan-Sorin Gorovei (Iaşi), Maria Magdalena Székely (Iaşi), Cristian Ploscaru (Iaşi), Claudiu Topor (Iaşi), Gabriel Leanca (Iaşi), Gheorghe Iacob (Iaşi), Lucian Leuştean (Iaşi), Ovidiu Buruiană (Iaşi), Victor Spinei, membru al Academiei Române (Iaşi), Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (Cluj-Napoca), Ovidiu Cristea (Bucureşti), Antal Lukács (Bucureşti), Ion Eremia (Chişinău), Ion Varta (Chişinău), Keith Hitchins (Urbana-Champaign), Dennis Deletant (Londra), Carol Iancu (Montpellier), Hans-Christian Maner (Mainz). COMITETUL DE REDACŢIE: Petronel Zahariuc (director), Laurenţiu Rădvan (redactor şef), Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Adrian Viţalaru (secretar de redacţie), Mihai-Bogdan Atanasiu (secretar adjunct de redacţie). Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele, cărţile şi revistele propuse pentru schimb, ca şi orice corespondenţă se vor trimite redacţiei: Petronel Zahariuc Facultatea de Istorie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi B-dul Carol I 11, 700506, Iaşi, România Tel.: 40-(0)232-20.12.74 e-mail: [email protected] CUPRINS Cuvânt înainte .............................................................................................................. 13 Alexandru Zub, Unitatea naţională: de la idee la act ................................................... 15 Paul E.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]