DOCSLIB.ORG

Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALà DINDIN BASARABIABASARABIA 1(I)(I) antelimon Halippa, publi- din provincie (în special ruºii, cist ºi om politic basa- ucrainenii, evreii), ceea ce a grãbit Prabean, a fost unul dintre formarea unui partid care sã reprez- cei mai importanþi militanþi pentru inte interesele basarabenilor într-o afirmarea spiritului românesc în perioadã de transformãri politice. Basarabia ºi unirea acestei provincii Astfel, la 30 martie 1917 s-a cu România. În calitate de vice- constituit în Chiºinãu Partidul preºedinte al Sfatului Þãrii a votat Naþional Moldovenesc. Comitetul unirea Basarabiei cu România la 27 de conducere era format din: Paul martie 1918, la sfîrºitul anului fiind Gore (preºedinte), Vasile Stroescu ales preºedinte al acelei adunãri. (preºedinte de onoare), Vladimir Halippa s-a numãrat printre oamenii Herþa (vice-preºedinte), Pantelimon politici de elitã ai României Mari, Halippa (secretar general), arhi- fiind parlamentar în majoritatea leg- mandritul Gurie Grosu, Mihail islaturilor ºi ocupînd funcþii de min- Minciunã, Vladimir Cazacliu, istru ºi secretar de stat în diferite Vladimir Bogos, Teofil Ioncu, guverne. Simeon Murafa, Ion Pelivan, Ion Halippa a participat continuu la Buzdugan (membri) 3. Organul de închegarea vieþii politice din presã a devenit ziarul „Cuvînt Basarabia, fiind membru fondator al Partidului Naþional moldovenesc”, al cãrui director era Halippa. Ziarul a Moldovenesc, cel care a preluat iniþiativa miºcãrii fost înfiinþat în 1914 de cãtre Halippa ºi Nicolae naþionale, ulterior transformat în Partid Þãrãnesc Alexandri, cu sprijinul financiar al boierului Vasile basarabean, al cãrui preºedinte a fost pe toatã durata Stroescu, devenind principala scenã de afirmare a spiri- existenþei sale (1918-1926). tului românesc. Pînã în anul 1917 în Basarabia nu au existat partide La scurt timp dupã înfiinþarea partidului s-au format politice propriu-zise 2. Miºcãrile revoluþionare din Rusia organizaþii locale. Au aderat persoane din toate cate- au reprezentat un catalizator pentru viaþa politicã din goriile: militari, învãþãtori, studenþi, þãrani, muncitori, provincie, astfel, în primãvara anului 1917, asistãm la o mici proprietari. Totuºi, nucleul partidului era format adevãrata efervescenþã politicã ºi naþionalã. Cele mai din intelectuali grupaþi în jurul ziarului „Cuvînt multe popoare din cadrul Imperiului Rus au declanºat moldovenesc”. Chiar dacã nu avea o organizare puter- lupta pentru drepturi naþionale, în special autonomie. nicã, judeþele Bãlþi, Soroca, Hotin, Tighina ºi oraºul Românii basarabeni nu puteau pierde un asemenea Chiºinãu reprezentau bastioanele partidului 4. „Cuvînt moment istoric, iar pentru realizarea acelui deziderat se moldovenesc” condus de Halippa a avut un rol extrem impunea o minimã organizare politicã. de important în popularizarea noii formaþiuni politice ºi Miºcarea naþionalã din Basarabia era destul de etero- în atragerea de simpatizanþi ºi membri. genã, ocupaþiile ºi originile fruntaºilor miºcãrii fiind La 3 aprilie 1917 a fost publicat în organul de presã diferite: ofiþeri, soldaþi, învãþãtori, liber profesioniºti, programul Partidului Naþional Moldovenesc, ce intelectuali, studenþi, þãrani etc. Se înþelege cã nici ori- cuprindea 10 puncte 5. Constatînd prefacerile democrat- entãrile politice nu puteau fi aceleaºi, unii erau mai ice din Rusia, Partidul Naþional Moldovenesc îºi prop- moderaþi, alþii mai radicali, însã toþi erau animaþi de ide- unea sã militeze pentru: libertãþi cetãþeneºti ºi naþionale alul naþional. Agitaþia politicã a cuprins ºi minoritãþile (votul universal, libertatea cuvîntului, a tiparului, a Revista românã nr. 2 (68) / 2012 17 adunãrilor ºi a credinþelor); autonomie administrativã, în clandestinitate. Kerenski a fost reticent faþã de pre- judecãtoreascã, bisericeascã, ºcolarã ºi economicã; tenþiile naþionale ale basarabenilor, în special faþã de Adunare (Sfatul Þãrii) care sã alcãtuiascã legile de învãþãmînt în limba moldoveneascã. Lenin, însã, se pare interes intern; administraþie ºi justiþie formate din sluj- cã a fost mai deschis faþã de aceste revendicãri ºi i-a baºi basarabeni ºi în limba poporului; predare în limba sugerat lui Halippa cã basarabenii trebuie sã procedeze poporului în ºcolile de toate treptele; autonomia bis- conform conºtiinþei naþionale ºi momentului istoric 10 . ericii cu propria Mitropolie ºi slujbe în limba moldove- Interesant este cã liderul bolºevic a pus problema neascã; serviciu militar pentru basarabeni sã fie în învãþãmîntului în limba moldoveneascã în legãturã cu provincie ºi în limba moldoveneascã; oprirea colo- problema autodeterminãrii naþionale, Halippa reþinînd nizãrii strãinilor; veniturile þãrii sã fie utilizate pentru urmãtoarele: „procedaþi cum vã dicteazã conºtiinþa ºi nevoile acesteia; moldovenii de dincolo de Nistru sã interesul politic, dar faceþi-o prin Sfatul popular al aibã drepturi naþionale similare cu locuitorii de alt neam Basarabiei” 11 . Evenimentele ulterioare ne-au demon- din Basarabia 6. strat ce înþelegeau bolºevicii prin dreptul de autodeter- Halippa avea un rol determinant în cadrul tînãrului minare a popoarelor. partid atît în calitate de secretar general, cît ºi ca direc- tor al organului de presã. Considerãm cã prestigiul ºi Note: notorietatea de care de bucurau „Cuvînt moldovenesc” 1. Lucrarea a apãrut cu spijin financiar în cadrul proiectului ºi implicit directorul publicaþiei au ajutat considerabil în POSDRU/88/1.5/S/47646, cofinanþat din Fondul Social European, prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea afirmarea ºi impunerea Partidului Naþional Resurselor Umane 2007-2013. Moldovenesc ca cel mai puternic ºi onest reprezentant 2. Ioan Scurtu (coord.), Istoria Basarabiei de la începuturi politic al intereselor românilor basarabeni. pînã în 2003 , Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2010, p. 166. Trebuie În perioada aprilie-noiembrie 1917, de la consti- menþionat ca au existat totuºi cîteva încercãri de formare a unor tuirea Partidului Naþional Moldovenesc ºi pînã la partide de orientare naþionalã, reprimate de autoritãþile þariste. începerea activitãþii Sfatului Þãrii, Halippa a participat Pentru mai multe detalii vezi: Ion Varta, Cîteva tentative de con- struire în Basarabia a unor partide de orientare naþionalã (1905- aproape la toate demersurile ºi manifestãrile politice ce 1912) , în „Tyragetia”, vol. VI-VII, Muzeul de Arheologie ºi au pregãtit ºi au fãcut posibilã alegerea adunãrii Istorie a Moldovei, Chiºinãu, 1998, http://dacoromania.org basarabene. În aprilie a pornit din rîndurile armatei o /en/articles/55-basarabia/95-varta-cateva-tentative-de-construire- miºcare politicã condusã de Emanoil Catelli, ajutat de in-basarabia-ale-unor-partide-politice-de-orientare-nationala, Anton Crihan, care au organizat la Odessa o adunare a http://romanism.ro/cateva-tentative-de-construire-in-basarabia- ofiþerilor, soldaþilor ºi studenþilor basarabeni. Halippa ºi ale-unor-partide-politice-de-orientare-nationala.html; idem, Opþiunea programaticã a Partidului Naþional-Liberal din V. Herþa au participat la aceastã adunare, reprezentînd Basarabia (1907), în „Literatura ?i arta”, nr. 52, 1997; Silvia Partidul Naþional Moldovenesc, ºi au contribuit la Dulschi, Partide ºi organizaþii politice în Basarabia în perioada adoptarea unui program ce prevedea autonomia revoluþiei din 1905-1907. Autoreferat al tezei de doctor în istorie , Basarabiei 7. Poate mai important este cã s-a creat o Chiºinãu, 2008, p. 1-25, http://www.cnaa.md/files/theses/ legãturã strînsã între miºcarea ofiþerilor ºi a soldaþilor 2008/8076/silvia_dulschi_abstract.pdf cu tînãrul partid ºi „Cuvînt moldovenesc”, expresia 3. Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei , Editura Biblioteca Bucureºtilor, Bucureºti, 2009, p. acestuia, iar rolul lui Halippa a fost decisiv 8. 107. În spiritul miºcãrii de emancipare naþionalã ºi rolu- 4. Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, lui asumat în cadrul partidului, în lunile aprilie ºi mai Partidele politice din România (1862-1994). Enciclopedie , 1920, Halippa a participat la congresele preoþilor (13-19 Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2010, p. 79. aprilie), studenþilor (20 mai), învãþãtorilor (20-25 mai), 5. Pe larg despre înfiinþarea Partidului Naþional Moldovenesc þãranilor (21-24 mai) 9. În aceastã perioadã, fruntaºul ºi cele 10 puncte ale programului, redactat de cãtre o comisie din care a fãcut parte ºi Halippa, vezi Valeriu Popovschi, Despre basarabean a avut o importantã contribuþie la lansarea ºi Partidul Naþional Moldovenesc creat în 1917 , în „Destin popularizarea ideii unei viitoare adunãri a þãrii, a susþin- Românesc”, nr. 2/1994, Fundaþia Culturalã Românã, Chiºinãu – ut dobîndirea autonomiei ºi a insistat mult asupra Bucureºti, p. 119-128. reformei agrare pentru a atrage þãrãnimea. Totodatã a 6 „Cuvînt moldovenesc”, nr. 28, 9 aprilie 1917; Arhivele depus eforturi pentru atragerea învãþãtorilor în partid, el Naþionale Istorice Centrale (ANIC), Fond Pantelimon Halippa , însuºi fiind profesor. dosar nr. 208, f. 58. 7 ANIC, Fond Pantelimon Halippa , dosar nr. 6, f. 1. În vara anului 1917, în fruntea unei mici delegaþii, 8 Ibidem , dosar nr. 208, f. 78. Halippa a reprezentat la Petrograd þãrãnimea 9. Ion Constantin, Pantelimon Halippa neînfricat pentru basarabeanã în cadrul primului Congres al Sfaturilor Basarabia , Editura Biblioteca Bucureºtilor, Bucureºti, 2009, p. populare din întreaga Rusie. Cu acest prilej a avut dis- 26. cuþii cu oameni ai guvernului condus de Kerenski, dar ºi 10. ANIC, Fond Nicolae Nitreanu , dosar nr. 27, f. 38-39. cu Troþki, care i-a intermediat o întîlnire cu Lenin, aflat 11. idem, Fond Pantelimon Halippa , dosar nr. 28, f. 371. 18 Revista românã nr. 2 (68) / 2012.
Load more

Recommended publications
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Giurgea Eugeniu E. Din Trecutul Și Prezentul Basarabiei. 1928
    r 0006 famagmesaro o# A/Aft-WOW-0lb aoste, P. , ta) 0 P p, EUGENIU N. GIURGEA 0 # 0 0 0 Subdirector General in Institutul Geologic al Romanic( P. 07.0 bEWZIF3g5g: * * # oro, b.:00.0.0.0156V0 9 .n9 'CI to ti (7%1 I I 5 DIN TRECUTUL $1 PREZENTUL BASARABIEI eat7rczeb l `44w , ;? 0,13WW00L- 01,11+ TIP. ,,BUCOVINA. I. E. TOROUTIU CALEA VICTORIEI 222 BUCURE$T1 Qb eecrep.o0CAMMUMMAYa. 43, a 70Z.ZZIWWWW333).0 www.dacoromanica.ro EUGENIU N. GIURGEA Subdirector General in Instilutul Geologic al Rominief DIN THUM SI PREZENTUL BASARABIEI BUCURE5T1 INST1TUTUL DE ARTE ORAFICE BUCOVINA, 1, E. TOROUTIIP 222 Calea Victoria, 222 1 9 2 8 www.dacoromanica.ro PR EFATA. Dintre provinciile romeinefti alipite dupes marele re"zbol 2a patria-mums, Basarabia a ramas Inc ei $i panel asteizi Iola dintre cele mai putin cunoscute din toate punctele de ye- dere. Nici mai nu au Mutat sei facet' studii prea amcinuntite asupra acestei foaste gubernii a lor, dar chiar acele can sunt, nu sunt cunoscute detest putin oamenilor no$tri, eco- nomi,cti, oameni de $tiintcl sau literati, de oarecc aproape toate sunt scrise numai in ruse$te, limbs, care rar e cunos- mid' de romdni. De aceea, ca roman, care am avat ocaziunea de a cunoa$- te mai de aproape aceastei frumoasti regiune a feirii, am' crezut ca este de a mea datorie, ca in putinele randuri din aceasta lucrare, sa dau casteva notiuni asupra situatiei so- ciale ci mai cu seamy economice, ce a Post $ti este in acegstcl provineie, pentruca sa se poatei vedea de ceitre acei ce gunt inseircinati cu conducerea frcinelor Statului nostru, de ce ar mai fi nevoe sa se facet', pentruca din toate punctele de vedere sa putem nice ca la scinul mamei sale, Basarabia se gdseste bine, si ca ea merge pe calea adeveiratd a progre- sului.
    [Show full text]
  • 7114 ASM Dezvoltarea Cadrului Juridic Partea 2++.Indd
    PPoliticaolitica legislativălegislativă aanticorupționalănticorupțională îînn sspațiulpațiul eeuropeanuropean MMINISTERULINISTERUL EDUCAEDUCAȚIIEI,EI, CCULTURIIULTURII ȘI CCERCETERCETĂRRIIII AALL RREPUBLICIIEPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA IINSTITUTULNSTITUTUL DEDE CERCETCERCETĂRRII JJURIDICE,URIDICE, PPOLITICEOLITICE ȘI SOCIOLOGICESOCIOLOGICE DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA CCADRULUIADRULUI JJURIDICURIDIC AALL REPUBLICIIREPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA ÎÎNN CONTEXTULCONTEXTUL NNECESITECESITĂĂȚȚIILORLOR DDEE SSECURITATEECURITATE ȘI ASIGURAREASIGURARE A PARCURSULUIPARCURSULUI EUROPEANEUROPEAN ((ParteaPartea a IIII--a)a) CHHIIŞIINNĂU • 22019019 1 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 1 113.01.20203.01.2020 111:10:221:10:22 СCZUISBNZU 34(478)(082)=135.1=161.1 VVALERIUALERIU CCUȘNIRUȘNIR D 35 Culegerea este recomandată pentru publicare de Consiliul Științifi c al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice LLucrareaucrarea rreflefl eectăctă sintezasinteza cercetărilorcercetărilor șștiințifitiințifi cece rrealizateealizate înîn ccadruladrul proiectuluiproiectului instituționalinstituțional „„DezvoltareaDezvoltarea cadruluicadrului juridicjuridic alal RepubliciiRepublicii MoldovaMoldova îînn ccontextulontextul nnecesitățilorecesităților dede securitatesecuritate șșii aasiguraresigurare a pparcursuluiarcursului eeuropean”.uropean”. CCercetărercetăriilele științificeștiințifice ddezvăluieezvăluie dimensiuneadimensiunea jjuridicăuridică a vvectoruluiectorului europeaneuropean alal RepubliciiRepublicii
    [Show full text]
  • Unirea Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    UNIREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA Constantin UNGUREANU Abstract: In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive national liberation movement. In Chisinau and in other localities, national events took place, where province autonomy was requested, mother tongue education, direct and secret vote, agrarian reform. An important role in the national rebirth of the Bessarabi- an Romanians has played the Moldovan National Party. In the autumn of 1917, the Country Council was formed, which would have 150 deputies, 105 (70%) mandates being for Moldovans, and 45 (30%) for the rest of the ethnic groups. The Country’s Council was inaugurated on 21 November 1917. On 2 December 1917, the deputies of the Country Council proclaimed the Moldovan Democratic Republic. At the beginning of 1918, the situation of the Moldovan Democratic Republic has become critical. At the request of a group of deputies in the Country Council, the Romanian army entered Bessarabia, to put an end to anarchy and disorder. The Country Council voted on 24 January 1918, the independence of the Moldovan Democratic Republic. The complicated situation of MDR and the outbreak of civil war in Russia has led many Bessarabian leaders to opt for the Union with Romania. At a meeting on 27 March 1918, the Country Council voted the Declaration of Conditional Union of Bessarabia with Romania. On 28 October 1920, representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. During the war, Bukovina was severely affected by military operations, being three times partially occupied by the Russian army.
    [Show full text]
  • Valeriu POPOVSCHI
    DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ÎN VEDEREA CONSTITUIRII PRIMULUI PARLAMENT AL BASARABIEI Valeriu POPOVSCHI Biroul de organizare a Sfatului Ţării a fost o structură neobişnuită. Anume acestei structuri i-au revenit toate meritele în ceea ce priveşte crearea şi inaugurarea solemnă la Chişinău, pe data de 21 noiembrie 1917, a primului organ legislativ suprem al Basarabiei – Sfatul Ţării, care a jucat un rol istoric în destinul mult pătimitei provincii dintre Prut şi Nistru. Se ştie că Biroul a fost înfiinţat la 27 octombrie 1917, în ultima zi de lucru a Congresului militar-moldovenesc1, după ce la 23 octombrie forul militarilor moldoveni adoptase deci- zia de a întemeia Sfatul Ţării2. Iniţial, din Birou făceau parte doar câţiva deputaţi militari, aleşi de Congresul în cauză (sublocotenentul Vasile Ţanţu – preşedinte, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporşcicul Nicolae Suruceanu şi soldatul Zamfir Munteanu3), mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa, după cum se menţionează în literatură, 53 de membri4, printre care şi principalii lideri ai mişcării naţionale din ţinut: Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu, Nicolae Alexandri, Nicolae Bosie- Codreanu, Gherman Pântea, Elena Alistar etc. Imediat după înfiinţare, Biroul de organizare a Sfatului Ţării s-a implicat plenar şi cu mult curaj în activitatea extrem de responsabilă de constituire, în termenul cel mai scurt posibil, a parlamentului Basarabiei. Deja la 4 noiembrie
    [Show full text]
  • 1 Parastasele Unirii UNIONIŞTI , Deputałi, Delegałi
    Parastasele Unirii UNIONIŞTI , DEPUTAłI, DELEGAłI AveŃi la îndemână aproape 400 de nume. De ce?! Unirea Moldovei şi a łării Româneşti, 24 ianuarie 1859 A Vasile Alecsandri Vasile Alexandrescu (Urechia) B Nicolae Bălcescu Vasile Boerescu George BariŃiu Simion Balint Dimitrie Brătianu Ion Brătianu C Alexandru Ioan Cuza Alexandru Candianu Timotei Cipariu D Carol Davila E F G Grigore Grădişteanu Ion Ghica H Iosif Hodoş I Avram Iancu J K Mihail Kogălnicieanu L M Eftimie Murgu V. Mălinescu N Nifon , mitropolitul łării Româneşti Costache Negri O Alexandru Odobescu P Gheorghe Petrescu Bogdan Petriceicu Haşdeu 1 Alexandru Papiu Ilarian R Alecu Russo C.A.Rosetti S Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei George Sion Ş T ł U V X Z Unirea 1918 BASARABIA, 27 Martie1918 (stil vechi) DeputaŃi care au votat pentru Unire: A Nicolae Alexandri Elena Alistar B Ion Buzdugan Ilarion Buiuc Constantin Bivol IgnaŃie Budişteanu Teodor Bîrcă Nicolae Bosie-Codreanu Ştefan Botnarciuc Gheorghe Buruiană Teodosie Bîrcă Vladimir Bogos Vladimir Budescu Alexandru Baltag C Anton Crihan Ion Creangă Afanasie Chiriac Dimitrie Cărăuş Ion Corduneanu Grigorie Cazacliu Anton Caraiman Pavel Cocarlă Ion Costin Vladimir Ciorescu 2 Grigorie Cazacliu Vladimir Cazacliu Nicolae CernăuŃeanu Nicolae Ciornei Vasile Cijevschi Vasile Cerescu Nicolae Cernof D Dimitrie Dragomir Felix Dudchievicz Dimitrie Dron E Boris Epure Pantelimon Erhan F G Nicolae Grosu Vasile Gafencu Simeon GaliŃchi Vasile GhenŃul Andrei Găină Alexandru Groapă H Pantelimon Halipa Teodor HerŃa I Ion Ignatiuc Ion InculeŃ
    [Show full text]
  • Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți La Îndemână Aproape 400 De Nume
    (…) De vom păzi unirea Si „Crezul din strămosi” Vom fi si jos, în lume, Si-n ceruri, gloriosi! (...) Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți la îndemână aproape 400 de nume. De ce?! Unirea Moldovei si a Țării Românesti, 24 ianuarie 1859 A Vasile Alecsandri Vasile Alexandrescu (Urechia) B Nicolae Bălcescu Vasile Boerescu George Barițiu Simion Balint Dimitrie Brătianu Ion Brătianu C Alexandru Ioan Cuza Alexandru Candianu Timotei Cipariu D Carol Davila E F G Grigore Grădisteanu Ion Ghica H Iosif Hodos I Avram Iancu J K Mihail Kogălnicieanu L M Eftimie Murgu V. Mălinescu N Nifon , mitropolitul Țării Românesti Costache Negri O Alexandru Odobescu P Gheorghe Petrescu Bogdan Petriceicu Hasdeu Alexandru Papiu Ilarian R Alecu Russo C.A.Rosetti S Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei George Sion S T Ț U V X Z Unirea 1918 BASARABIA, 27 Martie1918 (stil vechi) Deputați care au votat pentru Unire: A Nicolae Alexandri Elena Alistar B Ion Buzdugan Ilarion Buiuc Constantin Bivol IgnaOie Budisteanu Teodor Bîrcă Nicolae Bosie-Codreanu Stefan Botnarciuc Gheorghe Buruiană Teodosie Bîrcă Vladimir Bogos Vladimir Budescu Alexandru Baltag C Anton Crihan Ion Creangă Afanasie Chiriac Dimitrie Cărăus Ion Corduneanu Grigorie Cazacliu Anton Caraiman Pavel Cocarlă Ion Costin Vladimir Ciorescu Grigorie Cazacliu Vladimir Cazacliu Nicolae Cernăuțeanu Nicolae Ciornei Vasile Cijevschi Vasile Cerescu Nicolae Cernof D Dimitrie Dragomir Felix Dudchievicz Dimitrie Dron E Boris Epure Pantelimon Erhan F G Nicolae Grosu Vasile Gafencu Simeon GaliOchi Vasile
    [Show full text]
  • Ziarul Funcționarul Public Nr. 23
    Nr. 23 (444) decembrie 2014 FUNCŢIONARULFONDAT ÎN ANUL 1994 decembrie 2014 PUBLIC 1 FUNCŢIONARULPUBLIC ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ SUPLIMENT LA REVISTA „ADMINISTRAREA PUBLICĂ“ această lucrare a fost elabora- Lansarea la Academie a Ghidului tă în cooperare cu instituţiile publice, în primul rând, cu Mi- nisterul Dezvoltării Regionale practic al strategiilor raionale şi Construcţiilor şi GIZ. La ela- Pe 4 decembrie, cu- borarea ei au fost studiate cele rent, la Academia de Ad- realizate la noi şi practica in- ministrare Publică a avut ternaţională în acest domeniu loc şedinţa de lansare pentru a oferi APL un manual a „Ghidului practic de de calitate privind elaborarea elaborare a strategiilor pe baze moderne a strategiilor raionale de dezvoltare raionale de dezvoltare socioe- socioeconomică”, ediţie conomică. bilingvă (română şi en- În continuare, au luat cu- gleză), elaborat de Mi- vântul colegii acestuia, experţii nisterul Dezvoltării Re- Angela SECRIERU şi Ion TOR- gionale şi Construcţiilor NEA, care au procedat la pre- al Republicii Moldova, în zentarea pe capitole a Ghidului colaborare cu IDIS „Viito- practic de elaborare a strategi- rul”, în cadrul proiectului idei, lansarea Ghidului practic, publice Moldova”, a apreciat ilor raionale de dezvoltare so- „Modernizarea serviciilor publi- o lucrare de importanţă majoră Ghidul practic ca fiind o carte cioeconimică. ce locale în Republica Moldo- pentru perfecţionarea capaci- de căpătâi pentru conducătorii Ghidul este structurat în va”, implementat de Agenţia tăţilor de administrare în cadrul autorităţilor locale în domeniul 4 capitole: „Raionul – cadrul de Cooperare Internaţională a autorităţilor publice locale. planificării strategice, deoare- pentru planificarea strategică”, Germaniei (GIZ). La eveniment Liviu OBOROC, vicemi- ce orice activitate începe de la „Planificarea strategică – carac- au participat profesori ai Aca- nistrul dezvoltării regionale planificare.
    [Show full text]
  • Contents/Sommaire
    RANSYLVANIAN EVIEW Vol. XXVII T R No. 2 /REVUE DE TRANSYLVANIE Summer 2018 Contents/Sommaire ROMANIAN ACADEMY Chairman: • Paradigms Academician Ioan-Aurel Pop Romania’s Entry in the First World War As Seen in the Russian Military Press 3 CENTER FOR Andrei Emilciuc TRANSYLVANIAN STUDIES Organization and Activity of the Moldovan Military Congress (20–27 October 1917) 16 Vitalie Ciobanu Mihai Taºcã The Moldovan Bloc in the Country Council: The Creator of Bessarabia’s Destiny 33 Gheorghe E. Cojocaru The Cultural Prelude to Bessarabia’s Union with Romania 41 Ion Negrei The Union of Bessarabia with Romania in the Cultural Propaganda System of the Moldovan Soviet Socialist Republic (1960–1970) 53 Valentin Burlacu • Transsilvanica Historical-Economic Aspects Pertaining to the Bishopric of Transylvania As Reflected in the Pontifical Tithe Register (1332–1337) 68 Robert-Marius Mihalache Utopian Thinking in Transylvania: German and Hungarian Case Studies 83 Ştefan Borbély • Tangencies Religious Landscape in Post-revolutionary Russia: The Case of Ekaterinburg 92 Elena Glavatskaya On the cover: Infant Mortality Now and Then: MARC VERLAN, The Dual Role of Economic Resources 104 Welcome to Marioca’s World Gunnar Thorvaldsen (2014), oil on canvas, 120×90cm The Nurse and the Rural World: Transylvanian Review continues the A Successful Relation for Biomedicine 122 tradition of Revue de Transylvanie, Elena Bãrbulescu founded by Silviu Dragomir, which was published in Cluj and then in Sibiu • Literature between 1934 and 1944. Representations of History in Kazuo Ishiguro’s Transylvanian Review is published quarterly by the Center for Transylvanian The Remains of the Day 137 Studies and the Romanian Academy.
    [Show full text]