Valeriu POPOVSCHI

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Valeriu POPOVSCHI DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ÎN VEDEREA CONSTITUIRII PRIMULUI PARLAMENT AL BASARABIEI Valeriu POPOVSCHI Biroul de organizare a Sfatului Ţării a fost o structură neobişnuită. Anume acestei structuri i-au revenit toate meritele în ceea ce priveşte crearea şi inaugurarea solemnă la Chişinău, pe data de 21 noiembrie 1917, a primului organ legislativ suprem al Basarabiei – Sfatul Ţării, care a jucat un rol istoric în destinul mult pătimitei provincii dintre Prut şi Nistru. Se ştie că Biroul a fost înfiinţat la 27 octombrie 1917, în ultima zi de lucru a Congresului militar-moldovenesc1, după ce la 23 octombrie forul militarilor moldoveni adoptase deci- zia de a întemeia Sfatul Ţării2. Iniţial, din Birou făceau parte doar câţiva deputaţi militari, aleşi de Congresul în cauză (sublocotenentul Vasile Ţanţu – preşedinte, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporşcicul Nicolae Suruceanu şi soldatul Zamfir Munteanu3), mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa, după cum se menţionează în literatură, 53 de membri4, printre care şi principalii lideri ai mişcării naţionale din ţinut: Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu, Nicolae Alexandri, Nicolae Bosie- Codreanu, Gherman Pântea, Elena Alistar etc. Imediat după înfiinţare, Biroul de organizare a Sfatului Ţării s-a implicat plenar şi cu mult curaj în activitatea extrem de responsabilă de constituire, în termenul cel mai scurt posibil, a parlamentului Basarabiei. Deja la 4 noiembrie 1917 au fost adoptate două decizii importante: 1) de a majora numărul deputaţilor viitorului Sfat al Ţării de la 130 (120 de basarabeni + 10 transnis- trieni), cum se convenise la Congresul militar-moldovenesc5, la 1506 şi 2) de a crea, fără întârziere, o comisie specială compusă din cinci persoane (Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu şi Ion Buzdugan7 - ulterior, ea a fost comple- tată cu Teodosie Cojocaru, Vasili Kurdinovski, Nicolae Bosie-Codreanu şi Nicolae Suruceanu8), în sarcina căreia a fost pusă elaborarea „Schemei de repartizare a llocuri- lor de deputat” în legislativul basarabean în strictă corespundere cu corelaţia procentua- lă a naţionalităţilor, adică 70% de locuri pentru românii moldoveni majoritari şi 30% de locuri pentru minorităţile naţionale9. Or, se ştie că anume o astfel de corelaţie procentuală 364 VALERIU P OPOVSCHI a naţionalităţilor în crearea Sfatului Ţării a fost stabilită de Congresul militar-moldove- nesc10. Peste numai două zile, la 6 noiembrie 1917, în cadrul unei şedinţe speciale, „Schema...” respectivă a şi fost examinată şi aprobată11. Conform acesteia, 105 (70%) locuri de depu- tat în Sfatul Ţării au fost repartizate românilor moldoveni majoritari, iar 45 (30%) de locuri – minorităţilor naţionale. Fireşte, „Schema...” reflecta în măsura corespunzătoare şi principiul reprezentării politice, sociale, profesionale, confesionale a deputaţilor, ace- ştia reprezentând cele mai diverse categorii ale populaţiei, diferite instituţii, partide, orga- nizaţii, ligi, societăţi, asociaţii, uniuni şi chiar soviete ce activau la acel moment în pro- vincie, cum ar fi: Sovietul gubernial de deputaţi ai ţăranilor (i s-au repartizat 30 de locuri), Sovietul gubernial de deputaţi ai muncitorilor, soldaţilor şi ţăranilor (i s-au repartizat 3 locuri), Uniunea cooperatistă (i s-au repartizat 5 locuri), Uniunea sindicatelor salaria- ţilor şi funcţionarilor din structurile de stat, obşteşti şi de credit (i s-a repartizat 1 loc), Uniunea clericilor din Eparhia Chişinăului (i s-a repartizat 1 loc), Asociaţia învăţători- lor moldoveni (i s-au repartizat 2 locuri), Asociaţia învăţătorilor din Basarabia (i s-a repartizat 1 loc), Asociaţia juriştilor (i s-au repartizat 2 locuri), Societatea culturală a românilor din Basarabia (i s-a repartizat 1 loc), Liga culturală a femeilor moldovene (i s-a repartizat 1 loc), Organizaţia lucrătorilor de la căile ferate (i s-au repartizat 2 locuri), Organizaţia lucrătorilor poştei şi telegrafului (i s-au repartizat 2 locuri), Partidul Naţional Moldovenesc (i s-au repartizat 3 locuri), Partidul socialist poporan muncitoresc basa- rabean (i s-a repartizat 1 loc), Partidul socialist revoluţionar rus, filiala gubernială (i s- a repartizat 1 loc), Partidul social – democrat muncitoresc rus, filiala gubernială (i s-a repartizat 1 loc), Zemstva gubernială (i s-a repartizat 1 loc) etc. Prin urmare, după acceptarea, la 6 noiembrie 1917, a valorosului document intitulat „Schema repartizării locurilor de deputat” în activitatea Biroului de organizare a înce- put o nouă etapă, cea mai grea, etapa în care urmau să fie aleşi, în strictă conformitate cu prevederile „Schemei...”, toţi deputaţii Sfatului Ţării. Anume din aceste considerente, în zilele de 7 şi 8 noiembrie 1917, adică foarte ope- rativ, s-au şi expediat, în marea lor majoritate, scrisorile speciale ale Biroului12 prin care diversele organizaţii, instituţii, ligi, societăţi, uniuni, comitete, consilii, formaţiuni şi par- tide politice locale13, inclusiv aparţinând minorităţilor naţionale (Comitetul naţional al armenilor Nacoba, Societatea ucrainenilor Prosvita, Societatea grecilor, Uniunea nem- ţilor, Consiliul Reprezentanţilor Organizaţiilor Poloneze, formaţiunile politice ale evrei- lor Poalei-Sion şi Bund etc.), erau îndemnate să-şi aleagă cât mai urgent reprezentanţii în parlamentul Basarabiei, conform amintitei „Scheme...”. Documentele pe care le prezentăm mai jos oglindesc anume această latură a activi- tăţii Biroului de organizare a Sfatului Ţării. Ele completează seria de documente la temă, incluse de autor în lucrarea Biroul de organizare a Sfatului Ţării (27 octombrie – 21 noiembrie 1917). Studiu şi documente, apărută în 2010. DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL... 365 Documentul nr. 1 (se expune în original, adică în limba română cu litere latine) Scrisoarea de răspuns a Upravei Zemstvei guberniale basarabene la Adresarea din 2 noiembrie 191714 a Biroului de organizare a Sfatului Ţării prin care Zemstva gubernială era îndemnată să aleagă un reprezentant de-al său în Sfatul Ţării15 M[inisterul] A[facerilor] I[nterne]16 Uprava Zemstvei guberniale basarabene 4 noiembrie 1917 Către Biroul de organizare a Sfatului Ţării Uprava (Comitetul executiv) al Zemstvoului Gubernial al Basarabiei are onoarea de a înştiin- ţa Biroul de organizare a Sfatului Ţării că în şedinţa de azi a Comitetului executiv, dl. Tudor Suruceanu, membru al Comitetului, a fost ales ca reprezentant al Zemstvoului în Sfatul Ţării17. Semneaza în numele Preşedintelui Comitetului [executiv] al Zemstvoului [gubernial] P. Gore Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Fond 727, inventar 2, dosar 41, f. 69. Documentul nr. 2 (traducere din limba rusă) Mandatul eliberat lui Nicolae Bosie-Codreanu de către Comitetul executiv al Organizaţiei feroviarilor moldoveni şi originarilor din Basarabia din cadrul Uniunii căilor ferate de Sud-Vest pentru a fi prezentat Biroului de organizare a Sfatului Ţării în legătură cu alegerea sa ca deputat în parlamentul basarabean din partea acestei Organizaţii18 Comitetul executiv al [Organizaţiei] feroviarilor moldoveni şi originarilor din Basarabia din cadrul Uniunii căilor ferate de Sud-Vest 6 noiembrie 1917 Chişinău Mandat În conformitate cu scrisoarea Biroului de organizare a Sfatului Ţării al Basarabiei din 2 noiem- brie 1917 înregistrată cu nr. 1619, posesorul acestuia, Nicolai Nicolaevici Bosie-Codrean a fost ales [ca deputat] în Sfatul Ţării din partea feroviarilor moldoveni şi originarilor din Basarabia20. Preşedinte al Comitetului /indescifrabil/ Secretar /indescifrabil/ Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Fond 727, inventar 2, dosar 41, f. 15321. 366 VALERIU P OPOVSCHI Documentul nr. 3 (traducere din limba rusă) Adeverinţa eliberată lui Iulian Miţkevici de către Societatea culturală a ucrainenilor „Prosvita” din Chişinău pentru a fi prezentată Biroului de organizare a Sfatului Ţării în legătură cu alegerea sa ca deputat în parlamentul basarabean din partea acestei Societăţi22 Societatea ucraineană „Prosvita” din Chişinău 6 noiembrie 1917, nr. 65 Or[aşul] Chişinău, căsuţa poştală nr. 17 Către Biroul de organizare a Consiliului Ţinutal Basarabean (Sfatul Ţării) [Adeverinţă] Se adevereşte că, purtătorul acesteia, Iulian Nicolaevici Miţkevici, prin decizia nr. 9, adoptată de către adunarea Societăţii noastre la 5 noiembrie a. c., a fost ales în calitate de membru al Consiliului Ţinutal Basarabean (Sfatul Ţării)23 din partea organizaţiilor naţionale ucrainene din oraşul Chişinău24. Vicepreşedinte [al Societăţii] Dr. [Luka] Matveiciuk Secretar /indescifrabil/ Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Fond 727, inventar 2, dosar 41, f. 190. Documentul nr. 4 (traducere din limba rusă) Scrisoarea prin care Consiliul Comitetului avocaturii din Basarabia, acceptând propunerea Biroului de organizare de a alege un deputat în Sfatul Ţării25, îl anunţă pe membrul său, avocatul Grigori Kirkorov, că a fost ales ca deputat în parlamentul basarabean din partea acestei instanţe juridice26 Consiliul Comitetului basarabean al avocaturii 9 noiembrie 1917 Către Dl avocat Kirkorov Grigori Karpovici Consiliul Comitetului basarabean al avocaturii Vă aduce, respectuos, la cunoştinţă că, în baza Adresării Sfatului Ţării al Basarabiei din 8 noiembrie 191727, înregistrată cu nr. 7328, aţi fost numit29, în cadrul adunării generale a avocaţilor, deputat în Sfatul Ţării30. Membru al Consiliului avocaţilor /indescifrabil/ Secretar /indescifrabil/ Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Fond
Recommended publications
  • Sumarul Revistei De Istorie, Nr. 1-100
    REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 82 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SUMARUL REVISTEI DE ISTORIE, NR. 1-100 IN HONOREM Istoricul Ion Şişcanu – 60, 2011, nr. 1-2 (85-86), p. 5-7. Savantul şi profesorul Demir Dragnev la 75 de ani (Ion Chirtoagă), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 7-10. Istoricul Anatol Ţaranu – 60 (Nicolae Enciu), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 11-13. Istoricul Alexei Agachi – 70 (Ion Varta), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 14-16. Omagiu istoricului şi omului politic Alexandru Moşanu (Nicolae Enciu), 2012, nr. 3 (91), p. 5-7. Profesorul şi cercetătorul Valentin Tomuleţ la 60 de ani (Ion Chirtoagă), 2012, nr. 4 (92), p. 5-6. Istoricul Dinu Poştarencu la 60 de ani (Ion Jarcuţchi), 2012, nr. 4 (92), p. 7-8. Istoricul Ion Jarcuţchi la 65 de ani (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 2 (94), p. 5-7. Academicianul Andrei Eşanu la vârsta afirmării (premiile pentru lucrările elabo- rate) (Silvia Corlăteanu-Granciuc), 2013, nr. 3 (95), p. 7-9. Omagiu istoricului Valeriu Pasat – 55 (Nicolae Enciu), 2013, nr. 3 (95), p. 10-14. Omagiu istoricului Gheorghe Gonţa (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 4 (96), p. 5-6. Profesorul Ioan Caproşu la 80 de ani (Demir Dragnev, Valentin Constantinov), 2014, nr. 3 (99), p. 7-10. Profesorul Alexandru Zub la 80 de ani (Nicolae Enciu), 2014, nr. 4 (100), p. 5-7. STUDII ŞI COMUNICĂRI Adăniloae Nichita, Invăţământul în sudul Basarabiei între anii 1857-1878, 1993, nr. 4 (16), p. 33-41. Agachi Alexei, Rechiziţionarea aurului din Ţara Românească de către adminis- tratorii ţarişti în timpul ocupaţiei militare ruse din anii 1806-1812, 2002, nr.
    [Show full text]
  • Descoperim Eroi În Localitate La Noi
    KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională
    ELENA ALISTAR: MODEL DE VERTICALITATE ŞI CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ Conf. univ. dr. Rodica SOLOVEI, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău Abstract. Elena Alistar was born in 1873, in Vaisal, Ismail district, in a priest’s fami- ly. She studied at the primary school from Congaz village, district Cahul, at the Eparchial School for Girls of Chisinau, and at the Faculty of Medicine of University of Iasi. She was ac- tively involved in the Bessarabian national liberation movement in 1917-1918. Elena Alistar founded Women’s Cultural League in Bessarabia and became its representative in Country Council. She voted for the Union of Bessarabia with Romania on March 27th 1918. During the interwar period she was the director of the Eparchial School of Girls of Chisinau, contributing to the transforming of this educational institution into an elite school. After June 28, 1940, she took refuge in Romania, living for a period in Iasi, then being sent by the communist regime in Pucioasa, Dâmboviţa district. She died in 1955. Elena Alistar wrote Amintriri din anii 1917/1918, which was published in magazine Pat- rimoniu no. 3, 1991 by dr. Ion Ţurcanu. The material is an important primary historical source that can be used in the process of studying the history of Romanians in secondary schools and high schools. Elena Alistar, unica femeie membră a Sfatului Ţării, îşi rezuma crezul în felul urmă- tor: „Trebuie ca orice fiinţă omenească să-şi aducă obolul ei de muncă, inimă, de suflet, de fiinţa lui şi chiar viaţă, pentru ca să contribuie cât de puţin la realizarea aspiraţiilor”.
    [Show full text]
  • Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia
    Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALÃ DINDIN BASARABIABASARABIA 1(I)(I) antelimon Halippa, publi- din provincie (în special ruºii, cist ºi om politic basa- ucrainenii, evreii), ceea ce a grãbit Prabean, a fost unul dintre formarea unui partid care sã reprez- cei mai importanþi militanþi pentru inte interesele basarabenilor într-o afirmarea spiritului românesc în perioadã de transformãri politice. Basarabia ºi unirea acestei provincii Astfel, la 30 martie 1917 s-a cu România. În calitate de vice- constituit în Chiºinãu Partidul preºedinte al Sfatului Þãrii a votat Naþional Moldovenesc. Comitetul unirea Basarabiei cu România la 27 de conducere era format din: Paul martie 1918, la sfîrºitul anului fiind Gore (preºedinte), Vasile Stroescu ales preºedinte al acelei adunãri. (preºedinte de onoare), Vladimir Halippa s-a numãrat printre oamenii Herþa (vice-preºedinte), Pantelimon politici de elitã ai României Mari, Halippa (secretar general), arhi- fiind parlamentar în majoritatea leg- mandritul Gurie Grosu, Mihail islaturilor ºi ocupînd funcþii de min- Minciunã, Vladimir Cazacliu, istru ºi secretar de stat în diferite Vladimir Bogos, Teofil Ioncu, guverne. Simeon Murafa, Ion Pelivan, Ion Halippa a participat continuu la Buzdugan (membri) 3. Organul de închegarea vieþii politice din presã a devenit ziarul „Cuvînt Basarabia, fiind membru fondator al Partidului Naþional moldovenesc”, al cãrui director era Halippa. Ziarul a Moldovenesc, cel care a preluat iniþiativa miºcãrii fost înfiinþat în 1914 de cãtre Halippa ºi Nicolae naþionale, ulterior transformat în Partid Þãrãnesc Alexandri, cu sprijinul financiar al boierului Vasile basarabean, al cãrui preºedinte a fost pe toatã durata Stroescu, devenind principala scenã de afirmare a spiri- existenþei sale (1918-1926).
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Saeculum81 Layout 1.Qxd
    editorial Mircea Dinutz CURSA PENTRU PREMIUL NOBEL Dacă n-ar fi curs atâta amar de cerneală pe acest poate, de vreme ce Suedia n-a obţinut mai mult de subiect, ajuns – din perspectiva unora – prioritate na- şapte Premii Nobel, supuşi greşelilor şi presiunilor/ma- ţională, dacă nu s-ar fi exprimat atâtea păreri (contra- nipulărilor de orice fel, inclusiv de natură politică. Toate dictorii), atâtea temeri şi speranţe legate de o eventuală astea nu fac, însă, ca Înalta Distincţie să-şi fi pierdut din încoronare a unui scriitor român cu cel mai râvnit pre- prestigiu şi fascinaţie, întreţinute şi prin mijloace media- miu din lume, ademenitor nu numai prin gloria ce s-ar tice, atâta timp cât nu se poate pune la îndoială faptul revărsa asupra norocitului autor, dar şi asupra unei în- că măcar jumătate dintre laureaţi au meritat premiul cu tregi literaturi, după cum îşi imaginează cei mai optimişti prisosinţă: Thomas Mann, Wladyslaw Reymont, Rabin- dintre noi, – dacă ne-am păstra luciditatea – am consta - dranath Tagore, Eugene O’Neill, Eugenio Montale, ta cu uşurinţă că unii laureaţi, pe care nici măcar Nobe- Saint-John Perse, Ernest Hemingway, Yasunari Kawa- lul nu i-a putut scoate din anonimat, decât vremelnic, bata, Hermann Hesse, Odysseas Elytis, Mario Vargas nu au provocat un interes special pentru literatura na- Llosa… A te afla într-o asemenea companie mai mult ţională, căreia îi aparţineau: Maguib Mahfauz (Egipt), decât onorantă poate fi visul, aspiraţia secretă a oricărui Wole Soyinka (Nigeria), V.S. Naipaul (Trinidad-Tobago) scriitor de pe planeta Pământ, lucru firesc, atunci când ori Derek Walcott (Sfânta Lucia).
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]