DOCSLIB.ORG

Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională ELENA ALISTAR: MODEL DE VERTICALITATE ŞI CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ Conf. univ. dr. Rodica SOLOVEI, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău Abstract. Elena Alistar was born in 1873, in Vaisal, Ismail district, in a priest’s fami- ly. She studied at the primary school from Congaz village, district Cahul, at the Eparchial School for Girls of Chisinau, and at the Faculty of Medicine of University of Iasi. She was ac- tively involved in the Bessarabian national liberation movement in 1917-1918. Elena Alistar founded Women’s Cultural League in Bessarabia and became its representative in Country Council. She voted for the Union of Bessarabia with Romania on March 27th 1918. During the interwar period she was the director of the Eparchial School of Girls of Chisinau, contributing to the transforming of this educational institution into an elite school. After June 28, 1940, she took refuge in Romania, living for a period in Iasi, then being sent by the communist regime in Pucioasa, Dâmboviţa district. She died in 1955. Elena Alistar wrote Amintriri din anii 1917/1918, which was published in magazine Pat- rimoniu no. 3, 1991 by dr. Ion Ţurcanu. The material is an important primary historical source that can be used in the process of studying the history of Romanians in secondary schools and high schools. Elena Alistar, unica femeie membră a Sfatului Ţării, îşi rezuma crezul în felul urmă- tor: „Trebuie ca orice fiinţă omenească să-şi aducă obolul ei de muncă, inimă, de suflet, de fiinţa lui şi chiar viaţă, pentru ca să contribuie cât de puţin la realizarea aspiraţiilor”. Pe parcursul vieţii, Elena Alistar a demonstrat că şi-a urmat cu perseverenţă crezul. În acest articol vom elucida sumar parcursul biografic al Elenei Alistar şi vom prezenta, din perspectivă metodologică, cum pot fi valorizate la ora de istorieAmin - tirile din anii 1917/1918 ale Elenei Alistar – o veritabilă şi importantă sursă istorică primară, care oferă oportunităţi de învăţare autentică. • Elena Alistar – parcurs biografic Elena Alistar s-a născut în anul 1873, în comuna Vaisal, judeţul Ismail, Basa- rabia, în familia preotului Vasile Balan şi a soţiei acestuia, Elisaveta. A învăţat la şcoala primară din Congaz, judeţul Cahul, ulterior la Școala Eparhială din Chişinău (1883-1890). S-a căsătorit cu tânărul teolog Dumitru Alistar, care, devenind preot, a slujit în localitaţile Văleni, Roşu, Zărneşti din jud. Cahul şi Rezeni, jud. Chişinău. Urmându-şi soţul în aceste localităţi, Elena Alistar activa ca învăţătoare1. 1 A. Chiriac, Membrii Sfatului Ţării (1917-1918). Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2001, pp. 46-47. RODICA SOLOVEI 753 În Rezeni a organizat cursuri pentru adulţi, în limba română, şezători, a făcut lecturi cu sătenii, a desfăşurat acţiuni culturale, la care participa şi Ion Pelivan. După moartea prematură a soţului, în anul 1909, cu sprijinul lui Constantin Ste- re, a devenit studentă la Facultatea de Medicină din Iaşi (1909-1916). A militat pen- tru unirea Basarabiei cu România, organizând în acest scop un grup de propagandă a ideilor unioniste în teritoriile româneşti de dincolo de Prut. A fost arestată pentru „activitate naţionalistă” la 19 august 1914 şi, timp de 45 de zile, s-a aflat în peniten- ciarul din Chişinău. A fost eliberată din lipsă de probe. S-a retras la Iaşi, iar la 16 august 1916 a fost mobilizată ca medic militar. În toamna aceluiași an s-a angajat în calitate de medic la Spitalul din Costiujeni (28 octombrie 1916 - 1 decembrie 1918)2. Elena Alistar a participat la constituirea Partidului Naţional Moldovenesc în aprilie 1917, reprezentând fracţiunea Blocul Moldovenesc. A fondat, în acelaşi an, Societatea Culturală Făclia Femeilor Studente la Medicină şi Liga Culturală a Fe- meilor din Basarabia, unde a militat pentru unirea cu România. În octombrie 1917 a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării, din partea ţinutului Cetatea Albă, reprezentând Liga Culturală a Femeilor din Basarabia în cadrul Blocului Moldovenesc3. Printre delegaţii Sfatului Ţării, aleşi ai diverselor partide politice, asociaţii cul- turale şi mişcări naţionale, vocea fermă a Elenei Alistar avea o pondere deosebită, aceasta simbolizând femeia Basarabiei. Într-un discurs ţinut la 11 februarie 1918, Elena Alistar se adresa basarabeni- lor nehotărâţi şi dezorientaţi prin cuvintele „acum ori niciodată, noi trebuie să ne unim…! Orice moldovean, fie el cât de democrat, trebuie să înţeleagă aceasta şi să facă tot ce se poate, să aducă orice jertfă, pentru a înfăptui această Unire”4. La 19 februarie 1918, a publicat un alt apel către moldovenii din Basarabia: „Vouă, tuturor, mă adresez cu această scrisoare pornită din adâncul sufletului meu, ce bate în folosul neamului. Acum să ne unim cu toţii cu dragoste către neam şi să lucrăm cât mai energic ca să putem da acum, având puterea în mâini, roade cât mai bogate si frumoase”5. A publicat mai multe articole ce aveau drept scop trezirea conştiinţei naţionale, în Gazeta Basarabiei, România nouă, Poetul, Viața Basarabiei. Este autoare a volu- mului Mişcarea naţională în Basarabia6. La data de 27 martie 1918, în calitate de membru al Sfatului Ţării, a votat Uni- rea Basarabiei cu România. După Unire, Elena Alistar a fost numită director la Şcoala Eparhială de fete din Chişinău, pe care a condus-o în perioada interbelică şi care a devenit un adevărat focar de cultură şi educaţie românească, „o şcoală de elită”7. 2 I. Colesnic, În lumea asta sunt femei..., Cartier, Chişinău, p. 9. 3 M. Barbă, A. Moraru, Elena Alistar – pedagog de vocaţie, prima femeie în Sfatul Ţării, în Ana- lele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Cahul, Vol. X, 2014, p. 127. 4 https:limbaromana.org/revista/veacuri-la-hotarul-sufletului-romanesc/ (accesat la 1 noiembrie 2017). 5 N. Peteu, Elena Alistar, o conştiinţă politică şi naţională românească, în Cugetul nr. 4 (36), 2007, p. 47. 6 I. Colesnic, Basarabia necunoscută, vol. I, Museum, Chişinău, 1993, p. 206. 7 Idem, Generaţia Unirii, Museum, Chișinău, 2004, p. 107. 754 CENTENAR SFATUL ȚĂRII În perioada interbelică, Elena Alistar s-a evidenţiat şi în activitatea Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, care îşi desfăşura activitatea sub patronajul doamnei Alexandrina Cantacuzino. Pentru activitate prodigioasă, Elena Alistar a primit distincţiile Ordinul Ferdi- nand I, Meritul Sanitar, clasa a II-a, pentru combaterea holerei (1913), Bărbăţie şi credinţă (1913), Răsplata Muncii, clasa I. După 28 iunie 1940 s-a refugiat în România. După ce a locuit o vreme la Iaşi, a fost arestată de regimul comunist şi trimisă la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, unde a şi decedat în anul 1955. Rămăşitele pământeşti i-au fost aduse peste câţiva ani, prin grija familiei, la Cimitirul Şerban Vodă (Bellu) din Bucureşti8 . Maria Vieru-Işaev, cercetător ştiinţific, preocupată inclusiv de starea morminte- lor membrilor Sfatului Ţării, relata într-un interviu oferit ziarului Jurnal de Chişinău despre felul în care a descoperit locul de veci al Elenei Alistar, menţionând că a aflat de mormânt de la fostele ei eleve, care, alături de rudele Isanos (Elena Alistar a fost mătuşa Magdei Isanos), l-au îngrijit. Cu timpul însă mormântul a devenit tot mai singuratic, pe măsură ce mureau contemporanii ei grijulii. „De câţiva ani am preluat ştafeta, remarcă cercetătoarea. Am găsit cu greu mormântul Elenei Alistar la Cimi- tirul Bellu. Mi-a trebuit răbdare să-l «desţelenesc» de «chirău», numit în popor şi «iarbă rea». Am fost ajutată de bunul meu prieten, nonagenarul Constantin Manuilă, nepotul lui Pavel Dicescu”9. În Republica Moldova, memoria distinsei luptătoare pentru cauza naţională este înveşnicită prin redenumirea unei străzi din mun. Chişinău ca numele Elenei Alis- tar. La 1 septembrie 2002, Școala de cultură generală nr. 28, din sectorul Botanica, municipiul Chișinău, a fost reorganizată în Liceul Teoretic cu profil de arte Elena Alistar. La 21 iunie 1996, la împlinirea a 123 de ani de la nașterea Elenei Alistar, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea emeritului pedagog, medic şi om politic. La 31 august 2014, în raionul Cantemir a fost creat Despărţământul ASTRA Elena Alistar10. Considerăm totuşi că ceea ce s-a realizat este prea puţin, având în vedere meritele incontestabile pe care le-a avut Elena Alistar în mişcarea de eliberare naţio- nală şi în promovarea valorilor general-umane, naţionale şi pedagogice. • Memoriile Elenei Alistar Amintiri din anii 1917/1918 – valorificări peda- gogice Memoriile Elenaei Alistar, publicate în revista Patrimoniu, nr. 3, 1991, de către dr. Ion Ţurcanu, reprezintă o importantă sursă istorică primară, care poate fi integra- tă eficient în procesul de studiere a istoriei românilor în gimnazii şi licee11. Or, la o analiză atentă a amintirilor Elenei Alistar, pot fi identificate mărturii de o veritabilă valoare istorică, raportate la evenimentele politice de la sfârșitul anului 1917 - înce- putul anului 1918, precum şi la politica culturală de rusificare a Basarabiei, promo- vată de Imperiul Rus (a se vedea, spre exemplu, Anexele nr.1-4). 8 A. Chiriac, op. cit., pp. 46-47. 9 M. Işaev, Să nu lăsăm în paragină mormintele membrilor Sfatului Ţării (interviu), în Jurnal de Chişinău, 29 aprilie 2014. 10 M. Barbă, A. Moraru, op. cit., p.133. 11 E. Alistar, Amintiri din anii 1917/1918, în Patrimoniu, nr. 3, 1991, pp. 97-117. RODICA SOLOVEI 755 Potrivit dr. Ion Ţurcanu, reieşind din context, amintirile „au fost scrise în jurul anului 1920, deci la scurt timp după consumarea marilor evenimente evocate în ele, de aceea nu conţin toată informaţia de rigoare privind personalitatea
Load more

Recommended publications
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – Complex Personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu
    PROBLEME DE CERCETAREMEDICINĂ ŞI CULTURĂ MEDICI – PERSONALITĂŢI COMPLEXE, PARTICIPANTE ALE MARII UNIRI: DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – complex personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu Prof. Dr. Georgeta Siniţchi Centrul Medical Alergologic „Atopia“, Iaşi REZUMAT De-a lungul istoriei noastre, medicii au intrat în politică pentru interesul naţional, iar avantajul este că prin formarea lor deţin o conştiinţă comunitară, o capacitate de întelegere şi o cultură ştiinţifică. Prezentăm două personalităţi istorice care şi-au legat numele de marea unire din 1918. Dr. Elena Alistar a fost femeia care a reuşit să se impună pe scena politică a Basarabiei în timpul când era dificil pentru o femeie să facă şcoală şi să devină om politic. A fondat Liga Culturală a femeilor din Basarabia, a fost deputat în Sfatul Ţării în primul parlament al Basarabiei, contribuind efectiv la Marea Unire. Elena Alistar a fost persoana care i-a aşezat eşarfa tricoloră pe piept lui Ion Inculeţ, cel ales ca preşedinte al Sfatului Ţării. Dr. Daniel Ciugureanu a fost personalitatea care a contribuit esenţial la Marea Unire, fiind primul ministru al Republicii Democrate Moldo- veneşti, deputat al Sfatului Ţării, preşedinte al Consiliului de Miniştri. El a cerut oficial ajutorul armatei româ- ne, a făcut parte din delegaţia care a dus la Iaşi actul Unirii Basarabiei cu România şi a fost ales vicepreşe- dinte al Senatului României Mari. Cuvinte cheie: Marea Unire, personalităţi, istorie, medici ABSTRACT The doctors enter in politics for the national interest, and the advantage is that by forming themself have the own consciousness community, one understanding science culture .
    [Show full text]
  • Instituția Publică Liceul Teoretic
    Instituția Publică Liceul Teoretic 30 Biologie 11 Ungureanu Gheorghe Ungheni Ungheni M „Ion Creangă” Instituția Publică Liceul Teoretic 31 Biologie 12 Nogailîc Adriana Chișinău Chișinău I Republican „Aristotel” Liceul Teoretic „Mihail 32 Biologie 12 Ungureanu Dumitrița Hîncești Hîncești II Sadoveanu” Liceul de Creativitate și Inventică 33 Biologie 12 Mazureac Ilinca Chișinău Chișinău II „Prometeu-PRIM” Instituția Privată de Învățământ 34 Biologie 12 Jitaru Andreea Durlești Chișinău III Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Publică Liceul Teoretic 35 Biologie 12 Ciorici Cătălina Nisporeni Nisporeni III „Mircea Eliade” Dubăsarii 36 Biologie 12 Scobioală Marina Liceul Teoretic „Nicolae Donici” Criuleni III Vechi Instituția Publică Liceul Teoretic 37 Biologie 12 Proțuc Cristina Chișinău Chișinău M Republican „Aristotel” Instituția Publică Liceul Teoretic 38 Biologie 12 Ciobanu Cristina Ungheni Ungheni M ”Gheorghe Asachi” Instituția Publică Liceul Teoretic 39 Biologie 12 Eșanu Mihaela Chișinău Chișinău M „Gheorghe Asachi” Liceul de Creativitate și Inventică 40 Biologie 12 Grosu Cristiana Chișinău Chișinău M „Prometeu-PRIM” Instituția Privată de Învățământ 41 Chimie 9 Andrei Adelina Durlești Chișinău I Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Privată de Învățământ 42 Chimie 9 Mocreac Valerian Durlești Chișinău II Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Privată de Învățământ 43 Chimie 9 Mehryar-Rad Roxana Durlești Chișinău II Liceul Teoretic „Orizont” Liceul Teoretic Educație generală 44 Chimie 9 Pirovskih Daria Tiraspol Tiraspol III din orașul Tiraspol
    [Show full text]
  • Rezoluția Conferinței Științifice Internaționale Centenar Sfatul Țării
    782 CENTENAR SFATUL ȚĂRII REZOLUȚIA CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICE INTERNAȚIONALE CENTENAR SFATUL ȚĂRII La împlinirea unui secol de la constituirea Sfatului Țării, ca organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, participanții la Conferința științifică interna- țională Centenar Sfatul Țării, desfășurată în data de 21 noiembrie 2017 la Chiși- nău, sub egida Academiei de Științe a Moldovei și Academiei Române, cu concursul Institutului Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, Universității de Stat din Moldova, Universității Pedagogice de Stat Ion Creangă din Chișinău, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Universității Al. I. Cuza din Iași, Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Centrului de Cultură și Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, altor instituții partenere, constată următoarele: 1. Constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, valabile în condițiile Primului Război Mondial și ale disoluției imperiului țarist, prin antrenarea în alegerea corpului deputaților a unor largi segmente ale populației române majo- ritare și a etniilor conlocuitoare, a partidelor politice, organizațiilor revoluționare, organelor administrației locale, unor categorii socio-profesionale, asociațiilor nați- onale și culturale, Sfatul Țării a pus piatra de temelie a autodeterminării Basarabiei, a democrației și parlamentarismului de factură modernă europeană în spațiul dintre Prut și Nistru; 2. Desfășurându-și activitatea în condițiile în care asupra Basarabiei plana pe- ricolul dezintegrării
    [Show full text]
  • Valeriu POPOVSCHI
    DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ÎN VEDEREA CONSTITUIRII PRIMULUI PARLAMENT AL BASARABIEI Valeriu POPOVSCHI Biroul de organizare a Sfatului Ţării a fost o structură neobişnuită. Anume acestei structuri i-au revenit toate meritele în ceea ce priveşte crearea şi inaugurarea solemnă la Chişinău, pe data de 21 noiembrie 1917, a primului organ legislativ suprem al Basarabiei – Sfatul Ţării, care a jucat un rol istoric în destinul mult pătimitei provincii dintre Prut şi Nistru. Se ştie că Biroul a fost înfiinţat la 27 octombrie 1917, în ultima zi de lucru a Congresului militar-moldovenesc1, după ce la 23 octombrie forul militarilor moldoveni adoptase deci- zia de a întemeia Sfatul Ţării2. Iniţial, din Birou făceau parte doar câţiva deputaţi militari, aleşi de Congresul în cauză (sublocotenentul Vasile Ţanţu – preşedinte, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporşcicul Nicolae Suruceanu şi soldatul Zamfir Munteanu3), mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa, după cum se menţionează în literatură, 53 de membri4, printre care şi principalii lideri ai mişcării naţionale din ţinut: Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu, Nicolae Alexandri, Nicolae Bosie- Codreanu, Gherman Pântea, Elena Alistar etc. Imediat după înfiinţare, Biroul de organizare a Sfatului Ţării s-a implicat plenar şi cu mult curaj în activitatea extrem de responsabilă de constituire, în termenul cel mai scurt posibil, a parlamentului Basarabiei. Deja la 4 noiembrie
    [Show full text]
  • Chișinăul Nostru Necunoscut IURIE COLESNIC
    CHIșINăuL nostru NECUNOSCUT IURIE COLESNIC CARTIER Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 022 24 05 87, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 021 210 80 51. E-mail: [email protected] www.cartier.md Cărțile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Cartier eBooks pot fi procurate pe iBooks, Barnes & Noble și www.cartier.md LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 022 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 022 24 10 00. E-mail: [email protected] Comenzi CARTEA PriN POȘTĂ CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712 București, România. Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: [email protected] Plata se face prin ramburs, la primirea coletului. Colecția C(art)ier este coordonată de Vitalie Coroban Editor: Gheorghe Erizanu Credit fotografic: arhiva Iurie Colesnic Lectori: Em. Galaicu-Păun, Mariana Pagu Design/tehnoredactare: Vitalie Coroban Prepress: Editura Cartier Tipărită la Bons Offices Iurie Colesnic CHișiNĂUL NostrU NecUNoscUT Ediția I, septembrie 2015 © 2015, Editura Cartier pentru prezenta ediție. Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare. Aprobat de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și editat cu contribuția Ministerului Culturii. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015 (Tipogr. „Bons Offices”). – 632 p.
    [Show full text]
  • Revista Nr 4 19 Final.Indd
    olului PERSONALIA VALORI INTERBELICE ROMÂNEȘTI. PROFESORUL UNIVERSITAR CONSTANTIN N. TOMESCU olului DOI: 10.5281/zenodo.3567697 Conferențiar universitar, doctor Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC CZU: 27-7(478) Institutul de Istorie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Profesor universitar, doctor, George ENACHE Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați ROMANIAN INTERWAR VALUES. PROFESSOR CONSTANTIN N. TOMESCU Abstract. The article presents the work of the secretary of the Bessarabian Metropolitan Church professor Constantin N. Tomescu, between 1918-1940 and 1941-1944. Born in Constanta, after his studies at the Iasi Theological Seminary and then at the Faculty of Theology in Bucharest, Constantin N. Tomescu was delegated as secretary of the Metropolitan Church of Bessarabia and ful"illed this function throughout the interwar period. In Chisinau he carried out extensive cultural activities: in parallel with the position of secretary of the Metropolitan, he collaborated in publishing several newspapers and magazines, actively participated in various Committees, Societies, Cultural Associations, schools, etc. In 1926 he actively participated in the opening of the Faculty of Theology in Chisinau, being involved until 1944 as a professor and dean of this faculty. In 1937 - 1938 he was Minister of Cults and Arts. With the Soviet army entering Bessarabia in 1944, he and his family "led to Romania. During the communist regime, he was imprisoned three times as a representative of the old Romanian ruling elite, and the longing for Bessarabia intensiied his desire to put on paper his impressions during the period in of"ice, in the administrative centre of the Romanian province on the left of the Prut. Constantin Tomescu’s memoirs, taken out of anonymity and published in their entirety, become a rich historiographical source.
    [Show full text]
  • 11. File Din Trecut
    Gheorghe BACIU FILE DIN TRECUTUL MEDICINEI BASARABENE Chişinău 2015 CZU… Redactor: Raisa Ciobanu Machetare computerizată: Anatol Bondarev Copertă: Vladimir Jeleznîi ISBN.. In Memoriam Academicianului Eugen Popuşoi, eminent organizator al Serviciului de sănătate publică, fondatorul şcolii şi catedrei Istoria medicinei. Slăbiciunea statului, a obştii, vine de la faptul că între oameni şi, mai ales, între bărbaţii de stat, nu există bună înţelegere şi armonie. Dimitrie Cantemir, 1705 Arta terapiei nu trebuie înţeleasă ca o lege, fără milă şi indiferenţă faţă de sănăta- tea bolnavilor, aşa cum fac cei ce nu cunosc asprimea naturii şi comunitatea suferinţe- lor… Eu vă cer ca spre deosebire de alţi me- dici, să vă siliţi de a nu prescrie medicamen- te înainte de a vă fi gândit dacă nu o faceţi decât pentru presupusa voastră capacitate. Alexandru din Tralles sec. VI, d.Hr. PREFAŢĂ Lucrarea profesorului universitar Gheorghe Baciu se re- feră la istoricul medicinei pe plaiul basarabean, temă stu- diată insuficient până în prezent. Autorul încearcă să aco- pere această lacună şi să extindă cunoştinţele ce ţin de is- toria statornicirii şi evoluţiei sănătăţii publice în întreg in- terfluviul pruto-nistrean, cu un accent preponderent pe personalitatea unor medici proeminenţi, care au stat de veghe la sănătatea conaţionalilor noştri de-a lungul timpu- lui. Are dreptul la viaţă axioma precum că viitorul prezen- tului izvorăşte din trecut şi că biserica şi şcoala au avut un rol important în dezvoltarea medicinii naţionale, reprezen- tate de personalităţi de vază, originare sau descendente din spaţiul investigat, care şi-au onorat cu înalt profesionalism şi dăruire de sine Jurământul lui Hipocrat.
    [Show full text]
  • Destin De Istoric. in Honorem Dinu C. Giurescu, Editori Cezar Avram
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Online Edition Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 4, Number 3 / 2012 83 Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu , editori Cezar Avram, Dinic ă Ciobotea, Vladimir Osiac, secretar ştiin Ńific Lucian Dindiric ă, Târgovi şte, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 719 p. La 28 iunie 2012, în Sala Albastr ă a Universit ăŃ ii din Craiova, câteva sute de oameni din ora şul de pe Jiu şi din jude Ńele Arge ş, Gorj, Olt şi Mehedin Ńi au omagiat pe unul din marii istorici ai României, savantul, omul de înalt ă cultur ă Academicianul Dinu C. Giurescu, a c ărui via Ńă bogat ă în fapte istorice alese, potrivit afirma Ńiilor Acad. Marius Porumb, a fost d ăruit ă cu generozitate neamului românesc. Cu acest prilej a fost lansat şi volumul Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu , carte impresionant ă, rezultat ă din gânduri de cinstire şi studii de istorie semnate de 59 de autori. Concret, cartea un omagiu în onoarea Academicianului Dinu C. Giurescu, înm ănuncheaz ă 14 mesaje aniversare, amintiri, dest ăinuiri şi aprecieri şi 43 de studii şi articole, semnate de 46 de autori de la academicienii Florin Constantiniu, Ştefan Ştef ănescu şi IPS Irineu Popa, istoricii Ion Bulei, Dorina N. Rusu, Ioan Scurtu, Lauren Ńiu Constantiniu, Cornel Sigmirean, Alesandru Du Ńu, la doctoranzii Oana Nicoleta Trandafir, Marius Cazan, Mihai Marian Olteanu, cercet ătorii şi profesorii din Bucure şti şi jude Ńele oltene. Volumul este structurat pe dou ă p ărŃi distincte, intitulate sugestiv de c ătre cei trei editori I.
    [Show full text]