Annals of the Academy of Romanian Scientists Online Edition Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 4, Number 3 / 2012 83
Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu , editori Cezar Avram, Dinic ă Ciobotea, Vladimir Osiac, secretar tiin Ńific Lucian Dindiric ă, Târgovi te, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 719 p.
La 28 iunie 2012, în Sala Albastr ă a Universit ăŃ ii din Craiova, câteva sute de oameni din ora ul de pe Jiu i din jude Ńele Arge , Gorj, Olt i Mehedin Ńi au omagiat pe unul din marii istorici ai României, savantul, omul de înalt ă cultur ă Academicianul Dinu C. Giurescu, a c ărui via Ńă bogat ă în fapte istorice alese, potrivit afirma Ńiilor Acad. Marius Porumb, a fost d ăruit ă cu generozitate neamului românesc. Cu acest prilej a fost lansat i volumul Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu , carte impresionant ă, rezultat ă din gânduri de cinstire i studii de istorie semnate de 59 de autori. Concret, cartea un omagiu în onoarea Academicianului Dinu C. Giurescu, înm ănuncheaz ă 14 mesaje aniversare, amintiri, dest ăinuiri i aprecieri i 43 de studii i articole, semnate de 46 de autori de la academicienii Florin Constantiniu, tefan tef ănescu i IPS Irineu Popa, istoricii Ion Bulei, Dorina N. Rusu, Ioan Scurtu, Lauren Ńiu Constantiniu, Cornel Sigmirean, Alesandru Du Ńu, la doctoranzii Oana Nicoleta Trandafir, Marius Cazan, Mihai Marian Olteanu, cercet ătorii i profesorii din Bucure ti i jude Ńele oltene. Volumul este structurat pe dou ă p ărŃi distincte, intitulate sugestiv de c ătre cei trei editori I. Mesaje aniversare, amintiri, dest ăinuiri, aprecieri i II. Dedicatoria . Prima subdiviziune reune te un m ănunchi de cinci mesaje de felicitare semnate de domnii academicieni Dan Berindei, Marius Porumb i Ion Dogaru, cei care asemenea unor fra Ńi de cruce se sprijin ă reciproc în lupta necurmat ă pentru ap ărarea trecutului nostru istoric i a istoriografiei noastre, de rectorul Universit ăŃ ii din Craiova Dan Claudiu D ăni or i prof. univ. dr. Dinic ă Ciobotea. Potrivit expresiei prof. univ. dr. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române, domnul Dinu C. Giurescu, urma ul i continuatorul istoricilor Constantin Giurescu i Constantin C. Giurescu, este fiin Ńa româneasc ă ce i-a
84 Reviews găsit s ă tr ăiasc ă cu adev ărat, împ ărt ă ind i continuând destinul înainta ilor s ăi de sânge, cu obâr ie pe jie Ńurile care în Buz ău se numesc bâsce i chiojduri, în Foc anii Unirii din 1859, în Soveja Vrancei, sau în Bucure tii lumina Ńi de harta României ca o lun ă plin ă, des ăvâr it ă, ca act istoric la 1 Decembrie 1918. Domnia Sa este un lupt ător neobosit, un bun i în Ńelept sf ătuitor i un militant pentru dezvoltare prin „arta binelui i a echit ăŃ ii”. Iar prof. univ. dr. Dinic ă Ciobotea, cel care a ucenicit ca doctorand sub bagheta domnului Acad. Dinu C. Giurescu mărturise te faptul c ă în opera giurescian ă a g ăsit izvoare limpezi de gândire istoric ă i de tr ăire româneasc ă. Pentru dumnealui, domnul profesor i academician este un nume de istoric echivalent unei anume concep Ńii istoriografice sau unui model discursiv incofundabil, p ătrunz ător spre min Ńile cu des ăvâr it ă limpezime în judec ăŃ ile fa Ńă de oameni i împrejur ări, în evalu ările rosturilor fiinŃei umane ca fiin Ńă na Ńional ă. Alte Amintiri i dest ăinuiri sunt tot atâtea aprecieri elogioase ale unor cercet ători, profesori universitari, scriitori, diploma Ńi i generali (r) (Valeriu Râpeanu, Ion Calafeteanu, Aurel I. Rogojan, Ilarie Hinoveanu, Tudor Nedelcea, Eugen Petrescu) care i-au cunoscut direct pe academicienii Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu. Pretutindeni, cu to Ńii recunosc influen Ńa opiniilor exprimate de neamul giurescu cu privire la istoria poporului român în numeroasele lucr ări tiin Ńifice elaborate sau în conferin Ńele pe care le-au Ńinut. Un num ăr de patru articole sunt consacrate analizei operei Academicianului Dinu C. Giurescu,de peste 33 de volume – 18 sub semn ătur ă proprie i 15 în colaborare –, dou ă manuale de istorie, un atlas istoric i nenum ărate studii i materiale tiin Ńifice de specialitate publicate în revistele na Ńionale i interna Ńionale, impun ătoare prin con Ńinut i sfera de cuprindere cronologic ă, tematic ă i geografic ă. Aceste lucr ări, chiar dac ă multe dintre ele concepute într-o perioad ă în care evenimentele istorice îi erau prea potrivnice, se caracterizeaz ă prin investiga Ńie erudit ă i discern ământ critic (Vladimir Osiac), prin intoleran Ńă fa Ńă de mistificare i onestitate fa Ńă de adev ărul istoric (Ioan Opri ). Dup ă cum afirm ă istoricul Ioan Opri de la Universitatea din Bucure ti, cel care a avut onoarea de a-l avea ca referent în comisia sa de doctorat, Academicianului Dinu C. Giurescu nu i-a fost greu s ă treac ă de la istoria medieval ă la cea contemporan ă, deoarece dumnealui nu îi este fric ă de cea din urm ă, ci caut ă s ă o descopere pentru ceilal Ńi semeni pe care îi îndeamn ă s ă o accepte i s ă i-o asume critic, f ără abloane i cli ee. Aceast ă prim ă parte a volumului ne dezv ăluie un cursus honorus zbuciumat al Acad. Dinu C. Giurescu i o istorie a neamului Domniei Sale tot a a de fr ământat ă, încât am putea zice c ă Istoria Românilor în lungimea mileniilor se reabiliteaz ă cu povestea sa de via Ńă înscris ă în crâmpeiul de timp de 85 de ani. În partea a doua a volumului, Dedicatoria , 43 de studii i articole, rezultate din explorarea arhivelor, confirm ă i consolideaz ă dou ă aspecte istoriografice de
Reviews 85 mare interes pentru Istoria Românilor, integrându-se în aria de cultur ă na Ńional ă i european ă modern ă. Tema fundamentală o reprezint ă unitatea neamului românesc ilustrat ă în tot cuprinsul s ău dinspre dou ă studii de sintez ă admirabil ă ale Acad. tefan tef ănescu i IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române, despre Mihai Viteazul, realizatorul primei uniri politice a tuturor românilor la anii 1599-1600, personajul simbol în jurul c ăruia se dezvolt ă coala istoriografic ă de la Craiova. Fragmente de istorie din epocile medieval ă, modern ă i contemporan ă, unele sintetizante, altele concrete, punctuale i inedite prin informa Ńiile documentare sunt tot atâtea rostiri de adev ăruri despre istoria noastr ă recent ă c ăreia i-a dedicat numeroase c ărŃi i studii i Acad. Dinu C. Giurescu, culminând cu elaborarea ultimelor dou ă volume din Istoria Românilor ce surprind anii 1940-1947 i 1948-1989. În concluzie, volumul este o bun ă supram ăsur ă de recuno tin Ńă i pre Ńuire pentru profesorul-academician DINU C. GIURESCU, cel care continu ă dinastia istoricilor GIURESCU, unic ă în cultura româneasc ă, i, dup ă opinia Acad. Dan Berindei, i în lume. Manifestarea omagial ă de la Craiova, în numele a mai multor isntitu Ńii culturale, tiini Ńifice, academice a g ăsit împlinirea deplin ă i în omagiile societ ăŃ ii române ti de ast ăzi exprimate de pre edintele Consiliului Jude Ńean Dolj, Ion Prioteasa, a primarului Municipiului Craiova, prof. dr. Lia Olgu Ńa Vasilescu i de numero i reprezentan Ńi ai unor societ ăŃ i i asocia Ńii culturale din Vâlcea, Arge , Gorj, Olt, Mehedin Ńi i Bucure ti.
Constan Ńiu Dinulescu
86 Reviews
În 2012 s-au împlinit 200 ani de la anexarea p ǎrŃii de R ǎsǎrit a Moldovei, numit ǎ ulterior Basarabia, de c ǎtre Rusia. Cu acest prilej au fost organizate simpozioane i sesiuni tiin Ńifice, au fost publicate studii, iar unele reviste de istorie au consacrat numere speciale acestui eveniment. Men Ńion ǎm c ǎ revista „Annals. Series on History and Archaeology”, editat ǎ de Academia Oamenilor de tiin Ńǎ din România, a avut ca tem ǎ principal ǎ Bessarabia 1812-2012 – two hundred years from the annexation of this Romnian land by the Russian Empire . Prezent ǎm dou ǎ c ǎrŃi ap ǎrute cu acest prilej în România.
Ioan Scurtu
200 ani din istoria românilor dintre Prut i Nistru. 1812-2012. Volum coordonat de academician Iopan-Aurel Pop i prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Bucure ti, Funda Ńia Cultural ǎ Magazin istoric i Grupul Editorial Litera, 2012, 214 p.
Realizat ǎ i tip ǎrit ǎ cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, lucrarea cuprinde urm ǎtoarele capitole i autori: - łara Moldovei de la întemeiere pân ǎ în 1812 - Ioan-Aurel Pop; - Basarabia pierdut ǎ în con tiin Ńa românilor - Ion Bulei; - Politica de dezna Ńionalizare i mi carea na Ńional ǎ a românilor basarabeni sub ocupa Ńie Ńarist ǎ (1812-1918) - Ion Varta; - Evolu Ńia Basarabiei în cadrul statului na Ńional unitar român (1918-1940) – Ioan Scurtu; - Din componen Ńa URSS la statul independent – Anatol Petrencu.
Reviews 87
Este o lucrare tiin Ńific ǎ, bazat ǎ pe propriile cercet ǎri ale autorilor în arhive i biblioteci din România, Republica Moldova, Rusia i Ucraina. În Cuvânt c ǎtre cititori , Ioan-Aurel Pop men Ńioneaz ǎ: “Închin ǎm cartea genera Ńiilor de locuitori anonimi ai spa Ńiului dintre Prut i Nistru, adic ǎ Ńǎranilor cuprin i de febra muncii t ǎcute, care au f ǎcut posibil ǎ vie Ńuirea i supravie Ńiurea comunit ǎŃii, în ciuda ocupa Ńiilor str ǎine. Mul Ńumit ǎ efortului lor lin, lini tit i ne tiut, Republica Moldova este singurul stat din lume care are o s ǎrb ǎtoare na Ńional ǎ închinat ǎ limbii,
88 Reviews
Basarabia. 1812-2012. Documente i cercet ǎri . Coordonator Victor Cr ǎciun, Bucure ti, Editura Semne, 2012, 332 p. + 43 ilustra Ńii
Primul capitol, pe fapt prima parte, con Ńine documentele esen Ńiale privind istoria Moldovei dintre Prut i Nistru (Basarabia), în intervalul cuprins între 1711, în care este precizat hotarul de r ǎsǎrit al Moldovei i 1991, când acest teritoriu a devenit statul independent Republica Moldova. Cartea se deschide cu Tratatul de pace din mai 1812, prin care Imperiul Otoman a cedat Rusiei o parte din statul autonom Moldova, teritoriul dintre Prut i Nistru, care avea s ǎ primeasc ǎ numele de Basarabia. Documentul este redat în limbile turc ǎ, rus ǎ, francez ǎ i român ǎ (fotocopia originalului în turc ǎ a fost pus la dispozi Ńie de Ionu Ń Cojocaru). În continuare sunt publicate: - Diploma Ńarului Petru I c ǎtre domnitorul Dimitrie Cantemir din 1711, care la art. 11 prevede „vechea hot ǎrnicie a Moldovei” pe râul Nistru; - Tratatul general de pace între Austria, Fran Ńa, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia i Poarta Otoman ǎ din 1856 prin care, potrivit art. 45, trei jude Ńe din sudul Basarabiei au fost reanexate de Rusia; - Hot ǎrârea Sfatului łǎrii din 27 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu România; - Ordinul generalului Ion Antonescu din 22 iunie 1941, adresat Armatei pentru eliberarea Basarabiei i nordului Bucovinel ocupate de Uniunea Sovietic ǎ în iulie 1940; - Declara Ńia de Independen Ńǎ a Republicii Moldova din august 1991.
Partea a doua cuprinde un articolul Basarabia noastr ǎ, publicat de N. Iorga în 1912, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la ocuparea Basarabiei de c ǎtre Rusia i un fragment din memoriul adresat de Nicolae Titulescu regelui Carol al II-lea privind negocierile sale cu Maksim Litvinov i semnarea proiectului de pact de asisten Ńǎ mutual ǎ la 21 iulie 1936, în care se men Ńiona Nistrul ca grani Ńǎ de stat între România i Uniunea Sovietic ǎ. Studiile publicate sunt semnate de Mircea Chelaru, Adrian Tertecel, Tashin Gemil, Alexandru Amititelioaie, Marian Stroia, Mihai Cimpoi, Tudor Nedelcea, Catinca Agache, Ion Agrigoroaiei, Constantin Marinescu, Ioan Scurtu, Mihai Iacobescu, Constantin Clo cǎ, Ionu Ń Cojocaru, Constantin B ǎlǎceanu-Stolnici. La rândul s ǎu, Victor Cr ǎciun a realizat o sintez ǎ intitulat ǎ Rezisten Ńa Basarabiei, cu referire special ǎ la activitatea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni i a Congreselor spiritualit ǎŃii române ti. Prin documentele publicate, prin contribu Ńia autorilor men Ńiona Ńi, acest volum, ini Ńiat i coordonat de profesorul Victor Cr ǎciun, este de o mare utilitate pentru to Ńi cei interesa Ńi de istoria acestei provincii române ti, r ǎpit ǎ de Rusia în urm ǎ cu 200 de ani.
Reviews 89
Bogdan Murgescu, łă rile Române între Imperiul Otoman i Europa cre tin ă, Ia i, Editura Polirom, 2012, 364 p.
Prestigioasa editur ă ie ean ă Polirom, continu ă s ă ne surprind ă, în mod pl ăcut cu ini Ńiativele sale. În deja consacrata colec Ńie intitulat ă HISTORIA, ne este prezentat ă lucrarea cea mai recent ă a istoricului Bogdan Murgescu, profesor al Facult ăŃ ii de Istorie a Universit ăŃ ii din Bucure ti. Volumul considerat a fi – chiar de autorul însu i – un „bilan Ń de etap ă”, reune te 26 de studii, grupate în patru p ărŃi distincte, ce acoper ă domeniile economic, comercial, politic i diplomatic, reprezint ă str ădaniile de mai bine de 25 de ani ale istoricului, referitoare la evolu Ńia łă rilor Române în secolele XVI- XVIII, desemnate a fi epoca modern ă timpurie, concept sus Ńinut cu argumente solide în alte realiz ări anterioare. Autorul insist ă pe decriptarea mecanismelor specifice de manifestare – economic ă, social ă, cultural ă – a łă rilor Române, într-un context în care se contureaz ă harta lumii moderne. De altfel, cartea lui Bogdan Murgescu avanseaz ă unele idei, care schimb ă radical o serie de concepte i teze istoriografice, cum ar fi extorcarea economic ă a łă rilor Române de c ătre turci, łă rile Române – grânar al Europei, caracterul regimului fanariot sau atitudinea filorus ă a domnitorilor Dimitrie Cantemir i Constantin Brâncoveanu. Istoricul bucure tean folose te, cu rigurozitate tiin Ńific ă toate datele problemei, iar pentru ca argumenta Ńia s ă fie actualizat ă la nivelul anului 2011, adaug ă – într-un mod cu totul inspirat i benefic – câte un post-scriptum explicativ. Aspectele vie Ńii economice, privite la nivelul unui areal geografic ce corespunde Europei de Sud-Est sunt analizate între „Istanbul i Orient”, iar concluzia istoricului Bogdan Murgescu este c ă „Europa de Sud-Est începuse s ă fie
90 Reviews relativ înapoiat ă economic încă dinainte de cucerirea otoman ă”1. Dac ă e ecul economic al spa Ńiului Sud-Est european dominat de otomani nu era evident în secolele XVII i prima jum ătate a secolului al XVIII-lea, pe la 1800 acesta devenise o realitate ce nu putea fi ignorat ă. Surprinz ător este faptul c ă „mai nou, istoricii tind s ă fie de acord c ă, în pofida unor crize anterioare, declinul economic otoman a avut loc abia la sfâr itul secolului al XVIII-lea i începutul secolului al XIX-lea. Unele dintre cauzele acestui declin au ap ărut însă înainte de aceast ă perioad ă”2. Analizând modul în care erau numi Ńi domnitorii în łă rile Române între secolele XVI-XVIII, autorul subliniaz ă faptul c ă, nu a existat o regul ă fix ă pentru numirea domnilor łă rii Române ti i ai Moldovei dintre români i greci. Sunt exemplificate dou ă reglement ări – una din 1793 i alta din 1819 – privind desemnarea domnilor români. În concluzia formulat ă, scrie Bogdan Murgescu „credem c ă nu a existat un regim politic specific fanariot din 1711 (1715/1716) pân ă în 1821/1822 i mai cu seam ă c ă decada anilor 1710 nu a consemnat o schimbare calitativ ă în rela Ńia dintre Imperiul Otoman i łă rile Române. Pe parcursul întregii perioade a domina Ńiei otomane asupra łă rilor Române, de la mijlocul secolului al XVI-lea pân ă în anii 1820, a func Ńionat un singur sistem politic, fundamentat pe numirea domnilor łă rii Române ti i ai Moldovei dintre supu ii ortodoc i ai Por Ńii” i c ă „epoca fanariot ă este un construct istoriografic modern” 3. Volumul prezentat mai sus, este f ără îndoial ă, unul coerent, constituit dintr-o selec Ńie riguroas ă a contribu Ńiilor ce apar Ńin istoricului Bogdan Murgescu. Cu certitudine, comunitatea academic ă se va pronun Ńa asupra ipotezelor formulate în paginile acestei c ărŃi, ceea ce în opinia noastr ă este una de referin Ńă a domeniului.
Mihai Ghi Ńulescu
1 Bogdan Murgescu, łă rile Române între Imperiul Otoman i Europa cre tin ă, Ia i, Editura Polirom, 2012, p. 292. 2 Ibidem, p. 302. 3 Ibidem , pp. 58-59.
Reviews 91
Narcisa Maria Mitu, Domeniile Coroanei Regale (1884-1948) , Craiova, Editura Aius, 2012, 400 p.
Domeniile Coroanei Regale au f ăcut obiectul a numeroase discu Ńii nu doar în vremea monarhiei constitu Ńionale, ci i în perioada postdecembrist ă, atunci când s- a pus problema restituirii propriet ăŃ ilor preluate abuziv de statul comunist. Discursul variaz ă în func Ńie de atitudinea mai general ă fa Ńă de ideea de monarhie i fa Ńă de Casa Regal ă româneasc ă, subiectul fiind astfel înv ăluit în mistific ări. Una din cele mai durabile i mai larg r ăspândite este impresia c ă Domeniile s-ar fi aflat în proprietatea personal ă a Regelui, fiind transmise mo tenitorului, odat ă cu Tronul. Totul a început în 1948, atunci când autorit ăŃ ile comuniste au pretins c ă „trec în proprietatea statului” ceva ce oricum aparŃinea statului, i s-a perpetuat pân ă în zilele noastre, în condi Ńiile în care nu a existat, pân ă de curând, nicio abordare istoriografic ă a problemei. Lucrarea Narcisei Maria Mitu elimin ă confuziile, f ăcând clar distinc Ńia între Domeniile Coroanei (propriet ăŃ i ale statului asupra c ărora Regele avea doar drept de uzufruct) i Domeniile Regale (propriet ăŃ i particulare ale Casei Regale), i se concentreaz ă asupra celor dintâi, dou ăsprezece la num ăr, cercetând înfiin Ńarea (1884), organizarea, administrarea i exploatarea lor, pân ă la proclamarea republicii. Dovedind un deosebit sim Ń al detaliului, autoarea a reu it s ă creeze – pe baza unui mare num ăr de surse, disparate i, de cele mai multe ori, inedite – o imagine general ă a diverselor activit ăŃ i desf ă urate în cadrul domeniilor (viticultur ă, pomicultur ă, zootehnie, exploatare forestier ă .a.). Evident, toate acestea erau aduc ătoare de venituri, pe care cercet ătoarea nu se limiteaz ă la a le evalua, ci încearc ă s ă identifice modul în care au fost folosite. Dup ă cum era de a teptat, o parte intra întotdeauna în Bugetul Casei Regale, venind în completarea listei
92 Reviews civile. Cealalt ă parte era îns ă par Ńial reinvestit ă pentru dezvoltarea i modernizarea agriculturii i a industriei. Scopul era acela de a face din Domenii un model de organizare i eficien Ńă economic ă. Proba reu itei o reprezint ă particip ările frecvente la expozi Ńii na Ńionale i interna Ńionale. Nu în ultimul rând, existau i fonduri îndreptate spre diverse ac Ńiuni sociale, culturale, educative etc. (construirea de coli, biblioteci, dispensare, organizarea de manifest ări .a.). Num ărul este i amploarea lor fac s ă se poat ă vorbi de veritabile „politici sociale i culturale create prin intermediul Domeniilor Coroanei”, c ărora le este consacrat un capitol distinct. Reunind un volum impresionant de informa Ńie, cartea reu e te s ă releve multiplele roluri pe care Domeniile Coroanei le-au jucat de-a lungul celor peste ase decenii de existen Ńă . Dincolo de acela cu care sunt asociate în mod comun, anume de surse de venituri i locuri de refugiu pentru membrii familiei regale, prin implica Ńiile economice, sociale i culturale, ele de dovedesc a fi una din institu Ńiile care au contribuit, dup ă propriile posibilit ăŃ i, la evolu Ńia societ ăŃ ii române ti.
Mihai Ghi Ńulescu
Reviews 93
Iulian Câr Ńân ă, Eduardt Samoil ă, Andrei Simionescu Panait, Ionel Florea, Geopolitica i rela Ńiile interna Ńionale ale României în timpul lui Carol I , Târgovi te, Editura ,,Transversal”, 2012, 372 p.
Obiectivul principal al acestei lucr ări, dup ă cum m ărturisesc chiar autorii ei, îl reprezint ă analiza problemelor ce au caracterizat politica extern ă a statului român într-o perioad ă de aproximativ jum ătate de secol, când destinele Ńă rii au fost în mâinile domnitorului i apoi regelui Carol I, care a tiut s ă Ńin ă seama de interesele na Ńionale în condi Ńiile complexei conjuncturi interna Ńionale. Poate fi definit ă ca o lucrare ce se adreseaz ă întregului front istoriografic, dar, în opinia noastr ă, ea constituie un instrument deosebit de util pentru studen Ńii i masteranzii dornici s ă se specializeze, cu prec ădere, în domeniul istoriei. Pornind de la temeiurile i principiile politicii externe adoptate de Alexandru Ioan Cuza, în prima parte a lucr ării, autorii au st ăruit asupra raporturilor externe ale României în primul deceniu al domniei lui Carol I i pe Situa Ńia geopolitic ă în anii crizei Orientale (1875-1877), mergând pân ă la Proclamarea Independen Ńei de Stat . În economia lucr ării, un spa Ńiu bine definit a fost rezervat Anului 1878 , un an al speran Ńelor, decep Ńiilor i împlinirilor par Ńiale pentru România care, în pofida sacrificiilor materiale i tributului de sânge v ărsat pe câmpurile de b ătălie de la sud de Dun ăre, a pierdut sudul Basarabiei, r ăpit i trecut sub st ăpânirea Rusiei Ńariste. Mai mult decât atât, pentru a i se recunoa te de c ătre marile puteri Independen Ńa de Stat – un drept câ tigat pe front în r ăzboiul din 1877 – România a trebuit s ă aplice condi Ńiile dure ce i-au fost impuse prin Congresul de la Berlin (din 1878), unde delega Ńia român ă a fost ,,ascultat ă, dar nu i auzit ă”. Recunoa terea pe plan interna Ńional a Independen Ńei i Proclamarea Regatului României în anul 1881, au deschis noi perspective i posibilit ăŃ i de exprimare în politica extern ă. De altfel, situa Ńia geopolitic ă i raporturile externe
94 Reviews ale României la sfâr itul secolului XIX sunt analizate pe larg într-un capitol special al lucr ării. În mod justificat, autorii au st ăruit asupra faptului c ă statul român se g ăsea la încruci area sferelor de influen Ńă i de interese ale celor dou ă mari imperii vecine: Rusia Ńarist ă i Monarhia Austro-Ungar ă, care Ńineau sub st ăpânirea lor milioane de confra Ńi români. Tocmai de aceea, a a cum remarca Ion. C. Br ătianu, vrajba permanent ă dintre Rusia i Austro-Ungaria a oferit României ,,putin Ńa unei politici externe tot mai active în raport cu interesele ei imediate i de perspectiv ă”. În ultimul capitol al lucr ării, tratate tocmai prin prisma perspectivei, politica extern ă i rela Ńiile interna Ńionale ale României au dat posibilitate autorilor să analizeze schimb ările fundamentale i reorient ările diploma Ńiei române ti, îndep ărtat ă, încet dar sigur, de Blocul Germanic i subordonat ă tot mai evident idealului de unitate na Ńional ă. Întreaga lucrare, bazat ă pe o ampl ă Bibliografie de specialitate, aduce în dezbatere o serie de probleme care au drept temei mărturii documentare provenite din fonduri arhivistice p ăstrate în Arhivele Na Ńionale Istorice Centrale ale României, în Arhiva Diplomatic ă a Ministerului Afacerilor Externe i Colec Ńia manuscrise a Bibliotecii Academiei Române.
Corneliu-Mihail Lungu
Reviews 95
Lucian Dindiric ă, Miron Cristea – patriarh, regent i prim-ministru , Ia i, Editura TipoMoldova, 2011, X + 453 p.
Lucrarea elaborat ă de domnul Lucian Dindiric ă i sus Ńinut ă ca tez ă de doctorat la Universitatea Ovidius din Constan Ńa, sub coordonarea distinsului profesor universitar doctor Gheorghe Buzatu, se constituie într-un reu it studiu monografic privind via Ńa i activitatea lui Miron Cristea, unul dintre reprezentan Ńii de seam ă ai elitei clericale i politice române ti, militant activ în mi carea na Ńional ă a românilor din Transilvania, mitropolit primat i prim patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, regent i prim-ministru al României întregite. Subiectul este unul demn de toat ă aten Ńia cu atât mai mult cu cât, de i au ap ărut câteva lucr ări consacrate personalit ăŃ ii sale, sunt suficiente aspecte care au r ămas neexplorate, deopotriv ă cu existen Ńa unor surse documentare ce ofer ă noi informa Ńii. Printr-o atent ă investigare a diferite fonduri arhivistice na Ńionale, a coresponden Ńei private, a însemn ărilor lui Miron Cristea, a numeroaselor pastorale, predici, cuvânt ări i discursuri publicate, autorul i-a propus s ă creioneze, pe parcursul celor ase capitole ordonate tematic i cronologic, profilul, cât mai complet i nuan Ńat, al acestui fiu de Ńă ran din Topli Ńa (Mure ), n ăscut într-o familie numeroas ă i ajuns la cele mai înalte demnit ăŃ i biserice ti i politice, precum i activitatea sa, în diferitele ipostaze, în perioada de dinaintea realiz ării Marii Unirii i dup ă s ăvâr irea acestui m ăre Ń act. Din activitatea de pân ă la anul 1918, se reg ăsesc în lucrare aspecte mai pu Ńin cunoscute, precum cele privind studiile lui Elie Miron Cristea, ca elev al seminarului teologic din Sibiu, apoi student studios la Universitatea din Budapesta, unde î i va lua i titlul de doctor în filosofie cu o lucrare despre via Ńa
96 Reviews
i opera lui Mihai Eminescu. Demne de remarcat sunt i acele informa Ńii referitoare la activitatea în calitate de sus Ńin ător marcant al memorandi tilor din Transilvania, de publicist în serviciul cauzei na Ńionale, de secretar i consilier al Arhiepiscopiei din Sibiu, de episcop al Caransebe ului i delegat la Marea Adunare Na Ńional ă de la Alba-Iulia. Afirmarea i angajamentul s ău în direc Ńia afirm ării identit ăŃ ii na Ńionale a românilor ardeleni îl vor propulsa, de altfel, în fruntea delega Ńilor prezen Ńi la Bucure ti pentru a înmâna familiei regale actul Unirii Transilvaniei cu România. În acest context, demersul autorului poate fi calificat drept unul restitutiv. Cel de-al doilea registru al analizei, de altfel i cel mai extins, cuprinde pe de o parte, perioada consacr ării pe planul ierarhic bisericesc, iar pe de alt ă parte, accesul la cele mai înalte demnit ăŃ i politice. În acest context, extrem de interesante i utile sunt informa Ńiile introduse în circuitul tiin Ńific referitoare la alegerea lui Miron Cristea ca mitropolit primat, contribu Ńia sa la redactarea anumitor articole privind organizarea Bisericii Ortodoxe Române din Constitu Ńia de la 1923 i, îndeosebi, eforturile în direc Ńia ridic ării Bisericii la rangul binemeritat de Patriarhat. Merit ă a fi re Ńinute, totodat ă, priorit ăŃ ile pe care întâiul st ătător i le stabilise odat ă cu investitura sa: un num ăr cât mai mare de burse din partea statului pentru tinerii teologi, sporirea prestigiului interna Ńional al Institutului Teologic din Bucure ti prin instituirea unor catedre de literatur ă teologic ă greac ă i slav ă, înfiin Ńarea unei Academii de muzic ă bisericeasc ă i construirea unei impun ătoare catedrale a mântuirii neamului. În aceast ă ultim ă privin Ńă , criza financiar ă din 1929-1933 i unele lucr ări de sistematizare i modernizare a pie Ńei Bibescu-Vod ă, unde urma a fi amplasat ă catedrala, l-au determinat pe patriarh s ă abandoneze proiectul. Nu sunt omise în demersul analitic al autorului nici opiniile divergente ale proasp ătului patriarh fa Ńă de încheierea Concordatului cu Vaticanul. De cealalt ă parte, domnul Lucian Dindiric ă, prin coroborarea surselor inedite i edite, întreprinde o analiz ă pertinent ă asupra activit ăŃ ii politice a lui Miron Cristea. Prima demnitate, aceea de regent, i-a fost conferit ă patriarhului având în vedere prestigiul i autoritatea de care se bucura. În calitate de regent, s-a implicat cu d ăruire în exercitarea atribu Ńiilor ce-i reveneau, încercând s ă men Ńin ă un echilibru i s ă armonizeze interesele divergente ale membrilor Regen Ńei, institu Ńie nou ap ărut ă pe e ichierul vie Ńii politice ca urmare a renun Ńă rii la tron a principelui mo tenitor Carol i a decesului Regelui Ferdinand I. Cert este c ă toate acestea au contribuit la îmbog ăŃ irea experien Ńei sale politice i la familiarizarea cu luptele dintre partide pentru a accede la putere. i într-adev ăr, experien Ńa dobândit ă acum avea s ă-i fie util ă în momentul în care avea s ă fie desemnat de regele Carol al II- lea în func Ńia de prim-ministru al României. Din aceast ă postur ă î i va da girul la elaborarea noii Constitu Ńii din 1938 i la instituirea regimului monarhiei autoritare, la desfiin Ńarea partidelor politice, la noua organizare administrativ ă a
Reviews 97
Ńă rii i la înfiin Ńarea Frontului Rena terii Na Ńionale. De altfel, a a cum subliniaz ă i doctorandul, Miron Cristea a crezut sincer c ă noul regim instituit de Carol al II- lea va aduce o epoc ă nou ă, de stabilitate i prosperitate. Sfâr itul patriarhului Miron Cristea se va produce departe de Ńar ă, la Cannes, la 6 martie 1939, în urma contact ării unei bronho-pneumonii. Ceremonialul funerar, unde au fost prezen Ńi nu numai oficiali români, ci i delega Ńi din str ăinătate, avea s ă fie unul impresionant, pe m ăsura personalit ăŃ ii complexe a acestui om care a tiut s ă îmbine responsabilit ăŃ ile spirituale, biserice ti, cu cele lume ti, politice. Concluziile lucr ării, bine structurate, încheie un demers de înalt ă Ńinut ă tiin Ńific ă, foarte bine documentat i argumentat, reprezentând o contribu Ńie istoriografic ă de referin Ńă în domeniu.
Sorin Liviu Damean
98 Reviews
Nicolae Mare , Lucian Blaga – diplomat la Var ovia , Bucure ti, Editura Funda Ńiei România de Mâine, 2011, 396 p.
Se tie c ă în anii 1926-1927 poetul, dramaturgul i publicistul român, unul dintre cei mai promi Ńă tori intelectuali de dup ă primul r ăzboi mondial, cel pe care Nichifor Crainic l-a considerat drept un dar oferit de Transilvania Regatului , a intrat în diploma Ńie, ca ata at de pres ă la Var ovia, cu sprijinul Veturiei Goga. Cele zece luni extrem de importante în biografia scriitorului dar i pentru rela Ńiile culturale i de pres ă româno-polone, pentru istoria diploma Ńiei române ti, Nicolae Mare , el însu i scriitor i, mai ales diplomat în Polonia, i nu numai, i-a propus să le surprind ă, în lucrarea monografic ă cu titlul de mai sus. Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a stat la baza lucr ării. Ea fost r ăsfoit ă de mul Ńi cercetători în ultimele decenii: de la regretatul istoric, ef al Arhivei din Palatul Victoria ani îndelunga Ńi, Constantin Turcu, autorul unei monografii incitante publicate în anii 90 despre diplomatul-filosof, la Pavel ługui, cel care a publicat în 1994, la Editura Eminescu, documentele diplomatice l ăsate posterit ăŃ ii de Blaga. Niciunul din ei nu a ajuns îns ă la dosarul pe care Nicolae Mare l-a adus în fa Ńa cititorului la manifest ările organizate la Sebe i Lancr ăm la 50 de ani de la trecerea lui în nemurire a marelui înainta . Cele aproape 100 de documente inedite a teptau cercet ătorii în dosarele de pres ă româno-polone din perioada interbelic ă, To Ńi dinaintea ultimului, l ăsându-i, parc ă înadins, fostului diplomat român în Polonia pl ăcerea de a le descoperi i analiza prin prisma situa Ńiei interne din aceast ă Ńar ă, recent ren ăscut ă, aliat ă din martie 1921 a României, a raporturilor bilaterale româno-polone. De subliniat c ă autorul apeleaz ă cu acribie în analiza pe care o face documentelor la instrumentarul politico-diplomatic pe care îl avea la dispozi Ńie noul ata at de pres ă. Nicolae Mare scoate în eviden Ńă patriotismul lui Blaga dovedit de Blaga prin combaterea unor materiale du mănoase, insinuante, unele chiar infame la adresa României.
Reviews 99
Interesant ă i inedit ă este implicarea sa în redactarea unor materiale proprii prin care încerca s ă ilustreze realit ăŃ ile române ti, aspecte privind literatura sau critica literar ă româneasc ă etc., f ără de care exege Ńii vie Ńii i operii blagiene nu mai pot s ă nu Ńin ă seama de aceste aspecte în viitor. Pentru diploma Ńii de azi care au uitat sau neglijeaz ă din proast ă preg ătire diploma Ńia economic ă, fostul publicist din presa transilvan ă, corespondent al unor publica Ńii cehoslovace, Diplomatul- Poet Lucian Blaga nu manifesta nici un fel de alegerie la acest capitol. Stau mărturie rapoartele sale de activitate pe o perioad ă de numai nou ă luni, pentru c ă la sfâr itul lui septembrie 1927, Nicolae Titulescu a aprobat transferul s ău la Praga, dup ă care ajunge la Berna, Viena i Lisabona în postul de trimis extraordinar i ministru plenipoten Ńiar.
George G. Potra
100 Reviews
Nicolae Mare , Eugen Ionescu – diplomat român în Fran Ńa, Bucure ti, Editura Funda Ńiei România de Mâine, 2012
Editura Funda Ńia România de Mâine a publicat lucrarea insolit ă, înso Ńit ă fiind de documentele aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe - nepublicate - privind activitatea desf ă urat ă de marele dramaturg român de mai târziu, membru al Academiei Franceze, redând posterit ăŃ ii acei ani trecu Ńi de urma i, inclusiv de famile, în trista uitare. Autorul, Nicolae Mare subliniaz ă c ă Eugen Ionescu a avut capacitatea de a sus Ńine i ap ăra în anii 1942-1944 în Fran Ńa, cu profund ă convingere cauza româneasc ă, aceasta dintr-o postur ă patriotic ă, angajant ă. Înfruntând vitregiile acelor vremuri grele, caracteristice perioadelor de r ăzboi, literatul bucure tean a găsit resursele interioare de a sus Ńine interesele pe plan mai larg ale Ńă rii de obâr ie, i de a promova din r ăsputeri cultura i prestigiul României, împotriva unei propagande iredentiste, extrem de virulente, dus ă de Budapesta. Fără a-i invidia pe confra Ńii s ăi scriitori, poe Ńi, critici, esei ti, de data aceasta din postul diplomatic pe care îl de Ńinea, secretarul cultural i de pres ă, Eugen Ionescu, s-a zb ătut pentru a le r ăspândi conving ător opera, la fel i pe cea a înainta ilor săi, deja clasici; a uitat definitiv de aprecierile făcute la adresa unora dintre contemporani în « falsul tratat de critic ă literar ă » intitulat Nu. Eugen Ionescu a plecat în calitatea încredin Ńat ă de autorit ăŃ i – de diplomat cultural – de la importantele realiz ări înf ăptuite de cultura româneasc ă de-a lungul secolelor, valori pe care chiar francezii cu care se afla în contact le sprijineau, promovând astfel pe meleaguri franceze tot ceea ce era peren în patrimoniul na Ńional. Steagul de cultur ă – cum definea Nicolae Iorga aceste înf ăptuiri – va deveni drapelul cu care va defila cu mândrie i demnitate Eugen Ionescu în paginile revistelor franceze din sud, i pe unde hertziene la Marsilia, Nisa, Montpelier, Toulouse, ulterior i la Paris. Pe flamurile lui tricolore figurau numele
Reviews 101 lui Arghezi i Blaga, la fel i ale lui Camil Petrescu, Tudor Vianu, Nae Ionescu, Pavel Dan etc. Vedem în aceste pagini o lec Ńie de diploma Ńie cultural ă pentru posteritate, mai ales pentru cea p ăguboas ă i incompetent ă de azi.
George G. Potra
102 Reviews
Mihail Dobre, România la sfâr itul r ăzboiului rece , Bucure ti, Editura Enciclopedic ă, 2011, 453 p.
Aceast ă carte, elaborat ă de Mihail Dobre, este o realizare tiin Ńific ă de mare valoare, m ărturie a calit ăŃ ilor sale de cercet ător al rela Ńiilor interna Ńionale, al geopoliticii, al problemelor de securitate, al alian Ńelor militare i diploma Ńiei multilaterale. Domnul Mihail Dobre, diplomat de carier ă, pe baza studiilor ce a urmat în Ńar ă i în str ăin ătate, pe baza preg ătirii continue, a experien Ńei dobândite în activitatea profesional ă, în munca de predare de cursuri de rela Ńii interna Ńionale studen Ńilor, a publicat mai multe studii în reviste de prestigiu asupra unor aspecte importante din domeniile amintite, a prezentat comunic ări la reuniuni tiin Ńifice în Ńar ă i str ăin ătate, a fost membru fondator al Centrului de studii euro-atlantice al Universit ăŃ ii din Bucure ti. Lucrarea de fa Ńă socotesc a fi înmagazinat un efort considerabil din partea autorului, o munca mig ăloas ă i tenace pentru culegerea de informa Ńii, pentru verificarea autenticit ăŃ ii lor, autorul purtând o discret ă dezbatere, uneori în contradictoriu cu autorii c ărŃilor i studiilor consultate, nu odat ă punându- i întreb ări i punând întreb ări celor care, de la 1945 i pân ă ast ăzi, au emis opinii, judec ăŃ i, au lansat teorii i concepte despre mersul vie Ńii politice interna Ńionale, despre cauze i efecte în na terea i desf ă urarea a ceea ce a fost R ăzboiul Rece, despre dispari Ńia lumii bipolare i pr ăbu irea regimurilor comuniste, despre noua ordine în lume, despre ce va mai fi i ce se va mai întâmpl ă pe p ământ. Autorul parc ă s-a sim Ńit obligat i, totodat ă, îndrept ăŃ it, s ă apeleze la metode, modalit ăŃ i i forme permisive de judecat ă asupra problematicii ce i-a propus s ă analizeze, procedee pe care, st ăpânindu-le, le-a folosit cu îndr ăzneal ă, pricepere, eficient i logic. Domnia sa a recurs la o alternan Ńă de realit ăŃ i, fenomene i evenimente, chestiunile de natur ă diplomatic ă i rela Ńiile interna Ńionale interferându-se i, cumva, completându-se cu cele de natur ă na Ńional ă în timpul lungii perioade a Războiului Rece i dup ă consumarea acestui fenomen de r ăscruce în istoria lumii contemporane. Construc Ńia elaboratului tiin Ńific al lui Mihail Dobre se afl ă la interferen Ńa dintre analiza istoric ă i aceea din domeniul studiilor de securitate, investiga Ńia, analiza i interpretarea str ăbat etape, fenomene i evenimente definitorii pentru organizarea postbelic ă a lumii, între care R ăzboiul Rece, modul de rela Ńionare a României, component ă a sistemului comunist, cu încadrarea geopolitic ă ce i-a fost impus ă de cele dou ă superputeri adverse, urm ările pr ăbu irii regimurilor comuniste europene pentru securitatea european ă i pentru propria lor securitate, cu aten Ńia special ă pe care autorul o acord ă componentei de baz ă a cercet ării sale,
Reviews 103 dilemele politice i strategice ale tranzi Ńiei de la regimul totalitar la democra Ńie a statului român. Autorul urm ăre te felul în care noul regim a în Ńeles sau nu s ă- i defineasc ă, prin proiecte i programe, în practica politic ă, mijloacele i c ăile de asigurare a securit ăŃ ii, dup ă ce disp ăruse structura de ap ărare colectiv ă, Pactul de la Var ovia. Schi Ńând tabloul realit ăŃ ii române ti dup ă instaurarea noii puteri politice, domnul Dobre st ăruie asupra modului în care aceasta i-a m ărturisit op Ńiunile de politic ă extern ă, cu oarecare inconsecven Ńă , ezit ări, îndoieli i t ărăgănări în statuarea unor repere i obiective în privin Ńa securit ăŃ ii na Ńionale, vreme de doi ani, pentru ca, din prim ăvara anului 1993, s ă fie decis ă calea spre Ńinta ce trebuia atins ă - integrarea în structurile europene i euro-atlantice. Autorul reface cu obstina Ńie i meticulozitate traseul parcurs de diploma Ńia român ă pentru apropierea de asemenea obiective i structuri fundamentale, trecând în revist ă, cu comentariile de rigoare, ceea ce s-a întreprins i ceea ce s-a realizat, dar i ceea ce nu s-a putut ob Ńine din op Ńiunile i ac Ńiunile demarcate de autorit ăŃ ile române, pentru identificarea, proiectarea i încadrarea României în viitoarele structuri de securitate. În acest sens, sunt înf ăŃ i ate pe larg rela Ńiile i ac Ńiunile ce s-au desf ă urat cu i în cadrul OSCE, cu UE, cu Consiliul Europei, cu NATO i cu UEO, precum i cu alte institu Ńii i organiza Ńii subregionale de cooperare, cu statele europene i cu SUA. Toate acestea, subliniaz ă autorul, au condus, cu eforturi i ezit ări, cu perseveren Ńă i naivit ăŃ i, dup ă trecerea unui num ăr de ani, la statutul de ast ăzi al României - membru al NATO i membru al UE. Tot acest parcurs politic, diplomatic, legislativ i reformator s-a desf ă urat în strâns ă conexiune cu realit ăŃ ile din politica mondial ă, fiind puse în discu Ńie i analizate de domnia sa concepte i idei, cum sunt „Tezele Paul Kennedy”, „Noua Ordine Mondial ă”, „Sfâr itul istoriei”, „Noul arc de criz ă”, „Comunitatea de securitate”, „Centru- periferie”, cu metamorfozele de anvergur ă istoric ă, fundamentale, petrecute în spa Ńiul european în anii 1989-1990-1991, decomunizarea, dispari Ńia Pactului de la Var ovia i dispari Ńia URSS, unificarea Germaniei, crearea UE, destr ămarea Federa Ńiei Iugoslave, nevoia i c ăutarea securit ăŃ ii de c ătre noile democra Ńii europene. Problematica statutului României este analizat ă din perspectiva abord ărilor i transform ărilor teoretice privitoare la con Ńinutul securit ăŃ ii în epoca bipolar ă i a modului în care au evoluat principalele institu Ńii de securitate, de la transformarea rolului NATO, în conformitate cu Noul concept strategic, pân ă la transformarea comunit ăŃ ilor europene în actor politic, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht. Lucrarea profesorului i diplomatului Mihail Dobre este sus Ńinut ă documentar de un volum informa Ńional impresionant, bogat i variat, intrat în circuitul istoriografic, tiin Ńific, relativ de data recent ă, documente oficiale i
104 Reviews studii de specialitate fiind analizate i judecate de autor cu obiectivitate, exigen Ńă , critic, este redactat ă într-o structur ă bine conceput ă, într-un limbaj adecvat tematicii, tiin Ńific, elevat i conving ător. Cartea lui Mihail Dobre este o contribu Ńie tiin Ńific ă remarcabil ă, de înalt ă Ńinut ă, care poate sta al ături de oricare lucrare a speciali tilor str ăini pe care domnia sa i-a apreciat prin a apela la contribu Ńiile lor tiin Ńifice. Poate c ă unii dintre ace tia, având la dispozi Ńie, rezumatele c ărŃii în cele dou ă limbi, se vor convinge c ă au în profesorul i diplomatul de carier ă Mihail Dobre un partener pe m ăsur ă.
Constantin Bu e
Reviews 105
Stat i societate în Europa , vol. IV, editori: Mihai Ghi Ńulescu i Lucian Dindiric ă, Târgovi te, Editura ,,Cetatea de Scaun”, 2012, 433 p.
În urm ă cu aproximativ cinci ani, din ini Ńiativa l ăudabil ă a Catedrei de istorie din cadrul Facult ăŃ ii de tiin Ńe Sociale a Universit ăŃ ii din Craiova a fost organizat primul Simpozion tiin Ńific ,,Stat i societate în Europa”. Organizatorii manifest ării au reu it s ă valorifice comunic ările sus Ńinute, publicându-le într-un volum deosebit de apreciat nu numai la nivelul comunit ăŃ ii istoriografice. Încuraja Ńi în demersul lor, ini Ńiatorii au continuat s ă organizeze la Craiova, an de an, Simpozionul Na Ńional, ajuns la cea de a cincea edi Ńie. La lucr ările desf ă urate în luna octombrie 2012 au participat cercet ători i cadre didactice de la principalele institu Ńii de profil i centre universitare din Ńar ă. Cu acest prilej a fost lansat i cel de al patrulea volum ce a înglobat lucr ările sus Ńinute în cadrul Simpozionului desf ă urat în zilele de 5-6 noiembrie 2011, tot la Craiova. Studiile care au v ăzut lumina tiparului, în num ăr de 30, au abordat o tematic ă bogat ă, tratând aspecte ale vie Ńii sociale, culturale, economice i politice din toate perioadele istoriei na Ńionale. A a cum apreciau tinerii istorici Mihai Ghi Ńulescu i Lucian Dindiric ă, -coordonatorii volumului-, articolele se adresează unui public larg, ,,dep ă ind cadrul strict al celor care practic ă sau inten Ńioneaz ă s ă profeseze în sfera istoriei, a altor tiin Ńe sociale i umaniste”. Încercând o trecere în revist ă a câtorva dintre titlurile care se impun aten Ńiei, în mod special, merit ă a fi men Ńionate demersurile referitoare la: Istorie i civiliza Ńie în plaiul Hurezi ; Cunoa tere i redescoperire: români în spa Ńiul italian în prima jum ătate a secolului XIX ; Noi ac Ńiuni de afirmare a românilor în Balcani (începutul secolului XX) ; Negocieri româno-ruse în cursul anului 1914 ; Modernizarea administrativ ă a României din perspectiva Constitu Ńiei din 1923 ; Modele europene de organizare regional ă, etc.
106 Reviews
O remarc ă special ă se impune, îns ă, pentru cele dou ăzeci de pagini în care au fost prezentate fragmente inedite din scrisori ale principelui Carol I adresate tat ălui s ău în anii 1878-1880. Sus Ńinem c ă respectivele documente merit ă a fi tratate în mod deosebit întrucât este tiut c ă, atât coresponden Ńa, cât mai cu seam ă Memoriile lui Carol I sunt greu accesibile, datorită scrisului dificil de descifrat pe care numai un istoric i paleograf precum Sorin Cristescu se putea încumeta s ă-l în Ńeleag ă, fiind un bun cunosc ător al limbii germane i al grafiei gotice. Informa Ńiile puse la dispozi Ńia cercet ării tiin Ńifice se refer ă la rela Ńiile cu Rusia i efectele prezen Ńei trupelor ruse ti pe teritoriul României dup ă r ăzboiul cu Poarta Otoman ă în 1877; cedarea celor trei jude Ńe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail; impunerea României a unei presupuse probleme evreie ti; r ăscump ărarea căilor ferate de la ac Ńionarii germani i, nu în ultimul rând, condi Ńionarea recunoa terii independen Ńei României de c ătre marile puteri. În concluzie, avem de a face cu un volum care pe lâng ă valoare tiin Ńific ă, beneficiaz ă de o înalt ă Ńinut ă grafic ă, meritul revenind Editurii ,,Cetatea de Scaun” din Târgovi te.
Corneliu-Mihail Lungu