Annals of the Academy of Romanian Scientists Online Edition Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 4, Number 3 / 2012 83 Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu , editori Cezar Avram, Dinic ă Ciobotea, Vladimir Osiac, secretar ştiin Ńific Lucian Dindiric ă, Târgovi şte, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 719 p. La 28 iunie 2012, în Sala Albastr ă a Universit ăŃ ii din Craiova, câteva sute de oameni din ora şul de pe Jiu şi din jude Ńele Arge ş, Gorj, Olt şi Mehedin Ńi au omagiat pe unul din marii istorici ai României, savantul, omul de înalt ă cultur ă Academicianul Dinu C. Giurescu, a c ărui via Ńă bogat ă în fapte istorice alese, potrivit afirma Ńiilor Acad. Marius Porumb, a fost d ăruit ă cu generozitate neamului românesc. Cu acest prilej a fost lansat şi volumul Destin de istoric. In honorem Dinu C. Giurescu , carte impresionant ă, rezultat ă din gânduri de cinstire şi studii de istorie semnate de 59 de autori. Concret, cartea un omagiu în onoarea Academicianului Dinu C. Giurescu, înm ănuncheaz ă 14 mesaje aniversare, amintiri, dest ăinuiri şi aprecieri şi 43 de studii şi articole, semnate de 46 de autori de la academicienii Florin Constantiniu, Ştefan Ştef ănescu şi IPS Irineu Popa, istoricii Ion Bulei, Dorina N. Rusu, Ioan Scurtu, Lauren Ńiu Constantiniu, Cornel Sigmirean, Alesandru Du Ńu, la doctoranzii Oana Nicoleta Trandafir, Marius Cazan, Mihai Marian Olteanu, cercet ătorii şi profesorii din Bucure şti şi jude Ńele oltene. Volumul este structurat pe dou ă p ărŃi distincte, intitulate sugestiv de c ătre cei trei editori I. Mesaje aniversare, amintiri, dest ăinuiri, aprecieri şi II. Dedicatoria . Prima subdiviziune reune şte un m ănunchi de cinci mesaje de felicitare semnate de domnii academicieni Dan Berindei, Marius Porumb şi Ion Dogaru, cei care asemenea unor fra Ńi de cruce se sprijin ă reciproc în lupta necurmat ă pentru ap ărarea trecutului nostru istoric şi a istoriografiei noastre, de rectorul Universit ăŃ ii din Craiova Dan Claudiu D ăni şor şi prof. univ. dr. Dinic ă Ciobotea. Potrivit expresiei prof. univ. dr. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române, domnul Dinu C. Giurescu, urma şul şi continuatorul istoricilor Constantin Giurescu şi Constantin C. Giurescu, este fiin Ńa româneasc ă ce şi-a 84 Reviews găsit s ă tr ăiasc ă cu adev ărat, împ ărt ăş ind şi continuând destinul înainta şilor s ăi de sânge, cu obâr şie pe jie Ńurile care în Buz ău se numesc bâsce şi chiojduri, în Foc şanii Unirii din 1859, în Soveja Vrancei, sau în Bucure ştii lumina Ńi de harta României ca o lun ă plin ă, des ăvâr şit ă, ca act istoric la 1 Decembrie 1918. Domnia Sa este un lupt ător neobosit, un bun şi în Ńelept sf ătuitor şi un militant pentru dezvoltare prin „arta binelui şi a echit ăŃ ii”. Iar prof. univ. dr. Dinic ă Ciobotea, cel care a ucenicit ca doctorand sub bagheta domnului Acad. Dinu C. Giurescu mărturise şte faptul c ă în opera giurescian ă a g ăsit izvoare limpezi de gândire istoric ă şi de tr ăire româneasc ă. Pentru dumnealui, domnul profesor şi academician este un nume de istoric echivalent unei anume concep Ńii istoriografice sau unui model discursiv incofundabil, p ătrunz ător spre min Ńile cu des ăvâr şit ă limpezime în judec ăŃ ile fa Ńă de oameni şi împrejur ări, în evalu ările rosturilor fiinŃei umane ca fiin Ńă na Ńional ă. Alte Amintiri şi dest ăinuiri sunt tot atâtea aprecieri elogioase ale unor cercet ători, profesori universitari, scriitori, diploma Ńi şi generali (r) (Valeriu Râpeanu, Ion Calafeteanu, Aurel I. Rogojan, Ilarie Hinoveanu, Tudor Nedelcea, Eugen Petrescu) care i-au cunoscut direct pe academicienii Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu. Pretutindeni, cu to Ńii recunosc influen Ńa opiniilor exprimate de neamul giurescu cu privire la istoria poporului român în numeroasele lucr ări ştiin Ńifice elaborate sau în conferin Ńele pe care le-au Ńinut. Un num ăr de patru articole sunt consacrate analizei operei Academicianului Dinu C. Giurescu,de peste 33 de volume – 18 sub semn ătur ă proprie şi 15 în colaborare –, dou ă manuale de istorie, un atlas istoric şi nenum ărate studii şi materiale ştiin Ńifice de specialitate publicate în revistele na Ńionale şi interna Ńionale, impun ătoare prin con Ńinut şi sfera de cuprindere cronologic ă, tematic ă şi geografic ă. Aceste lucr ări, chiar dac ă multe dintre ele concepute într-o perioad ă în care evenimentele istorice îi erau prea potrivnice, se caracterizeaz ă prin investiga Ńie erudit ă şi discern ământ critic (Vladimir Osiac), prin intoleran Ńă fa Ńă de mistificare şi onestitate fa Ńă de adev ărul istoric (Ioan Opri ş). Dup ă cum afirm ă istoricul Ioan Opri ş de la Universitatea din Bucure şti, cel care a avut onoarea de a-l avea ca referent în comisia sa de doctorat, Academicianului Dinu C. Giurescu nu i-a fost greu s ă treac ă de la istoria medieval ă la cea contemporan ă, deoarece dumnealui nu îi este fric ă de cea din urm ă, ci caut ă s ă o descopere pentru ceilal Ńi semeni pe care îi îndeamn ă s ă o accepte şi s ă şi-o asume critic, f ără şabloane şi cli şee. Aceast ă prim ă parte a volumului ne dezv ăluie un cursus honorus zbuciumat al Acad. Dinu C. Giurescu şi o istorie a neamului Domniei Sale tot a şa de fr ământat ă, încât am putea zice c ă Istoria Românilor în lungimea mileniilor se reabiliteaz ă cu povestea sa de via Ńă înscris ă în crâmpeiul de timp de 85 de ani. În partea a doua a volumului, Dedicatoria , 43 de studii şi articole, rezultate din explorarea arhivelor, confirm ă şi consolideaz ă dou ă aspecte istoriografice de Reviews 85 mare interes pentru Istoria Românilor, integrându-se în aria de cultur ă na Ńional ă şi european ă modern ă. Tema fundamentală o reprezint ă unitatea neamului românesc ilustrat ă în tot cuprinsul s ău dinspre dou ă studii de sintez ă admirabil ă ale Acad. Ştefan Ştef ănescu şi IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române, despre Mihai Viteazul, realizatorul primei uniri politice a tuturor românilor la anii 1599-1600, personajul simbol în jurul c ăruia se dezvolt ă şcoala istoriografic ă de la Craiova. Fragmente de istorie din epocile medieval ă, modern ă şi contemporan ă, unele sintetizante, altele concrete, punctuale şi inedite prin informa Ńiile documentare sunt tot atâtea rostiri de adev ăruri despre istoria noastr ă recent ă c ăreia i-a dedicat numeroase c ărŃi şi studii şi Acad. Dinu C. Giurescu, culminând cu elaborarea ultimelor dou ă volume din Istoria Românilor ce surprind anii 1940-1947 şi 1948-1989. În concluzie, volumul este o bun ă supram ăsur ă de recuno ştin Ńă şi pre Ńuire pentru profesorul-academician DINU C. GIURESCU, cel care continu ă dinastia istoricilor GIURESCU, unic ă în cultura româneasc ă, şi, dup ă opinia Acad. Dan Berindei, şi în lume. Manifestarea omagial ă de la Craiova, în numele a mai multor isntitu Ńii culturale, ştiini Ńifice, academice a g ăsit împlinirea deplin ă şi în omagiile societ ăŃ ii române şti de ast ăzi exprimate de pre şedintele Consiliului Jude Ńean Dolj, Ion Prioteasa, a primarului Municipiului Craiova, prof. dr. Lia Olgu Ńa Vasilescu şi de numero şi reprezentan Ńi ai unor societ ăŃ i şi asocia Ńii culturale din Vâlcea, Arge ş, Gorj, Olt, Mehedin Ńi şi Bucure şti. Constan Ńiu Dinulescu 86 Reviews În 2012 s-au împlinit 200 ani de la anexarea p ǎrŃii de R ǎsǎrit a Moldovei, numit ǎ ulterior Basarabia, de c ǎtre Rusia. Cu acest prilej au fost organizate simpozioane şi sesiuni ştiin Ńifice, au fost publicate studii, iar unele reviste de istorie au consacrat numere speciale acestui eveniment. Men Ńion ǎm c ǎ revista „Annals. Series on History and Archaeology”, editat ǎ de Academia Oamenilor de Ştiin Ńǎ din România, a avut ca tem ǎ principal ǎ Bessarabia 1812-2012 – two hundred years from the annexation of this Romnian land by the Russian Empire . Prezent ǎm dou ǎ c ǎrŃi ap ǎrute cu acest prilej în România. Ioan Scurtu 200 ani din istoria românilor dintre Prut şi Nistru. 1812-2012. Volum coordonat de academician Iopan-Aurel Pop şi prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Bucure şti, Funda Ńia Cultural ǎ Magazin istoric şi Grupul Editorial Litera, 2012, 214 p. Realizat ǎ şi tip ǎrit ǎ cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, lucrarea cuprinde urm ǎtoarele capitole şi autori: - łara Moldovei de la întemeiere pân ǎ în 1812 - Ioan-Aurel Pop; - Basarabia pierdut ǎ în con ştiin Ńa românilor - Ion Bulei; - Politica de dezna Ńionalizare şi mi şcarea na Ńional ǎ a românilor basarabeni sub ocupa Ńie Ńarist ǎ (1812-1918) - Ion Varta; - Evolu Ńia Basarabiei în cadrul statului na Ńional unitar român (1918-1940) – Ioan Scurtu; - Din componen Ńa URSS la statul independent – Anatol Petrencu. Reviews 87 Este o lucrare ştiin Ńific ǎ, bazat ǎ pe propriile cercet ǎri ale autorilor în arhive şi biblioteci din România, Republica Moldova, Rusia şi Ucraina. În Cuvânt c ǎtre cititori , Ioan-Aurel Pop men Ńioneaz ǎ: “Închin ǎm cartea genera Ńiilor de locuitori anonimi ai spa Ńiului dintre Prut şi Nistru, adic ǎ Ńǎranilor cuprin şi de febra muncii t ǎcute, care au f ǎcut posibil ǎ vie Ńuirea şi supravie Ńiurea comunit ǎŃii, în ciuda ocupa Ńiilor str ǎine. Mul Ńumit ǎ efortului lor lin, lini ştit şi ne ştiut, Republica Moldova este singurul stat din lume care are o s ǎrb ǎtoare na Ńional ǎ închinat ǎ limbii, <limbii vechilor cazanii>, limbii considerate <sfinte>! Lor, care şi-au iubit şi ap ǎrat – uneori incon ştient, doar din impuls – mai mult limba decât via Ńa, le aducem un nem ǎsurat omagiu”.