Simion Murafa S-Anăscut Însatul Co Keywords: I

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Simion Murafa S-Anăscut Însatul Co Keywords: I REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), UN OFIŢER BASARABEAN Gheorghe BACIU1 SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), A BESSARABIAN OFFICER n the scientific literature it was written less about Simion Murafa. The paper is a brief pre- Isentation the biography of this Bessarabian patriot, of the historical context in which he activated and was murdered. Keywords: Simion Murafa, officer, Bessarabia, World War I. ei care l-au cunoscut pe Simion CMurafa mărturiseau că el făcea parte dintre oamenii cu adevărat curajoși și sinceri luptători pentru dezrobirea Ba- sarabiei de sub jugul țarist. A fost de ne- înfrânt în toate acţiunile sale și a murit demn, ca un mare erou național. Spre ma- rele nostru regret, puțin s-a scris despre această personalitate marcantă din Basara- bia, nu mulţi și-au permis pe larg să re- flecte în presă năzuințele și viziunile sa- le nobile și patriotice. În scurta sa viață, el a demonstrat cu prisosinţă că putea Hodorogea. Fiind educat într-o familie de deveni un mare artist de operă, un bun muzicieni și dotat cu o voce excepțională avocat, excelent scriitor, jurnalist, diplomat (bariton), deseori participa la concertele și om politic. Putea…, însă aşa şi nu i-a fost susținute de orchestra familială. După ab- sortit să-și vadă nici Basarabia dezrobită. solvirea conservatorului (1910), el este Simion Murafa s-a născut în satul Co- invitat să activeze la Opera Naţională din tiujenii Mari din ținutul Sorocii. Învață la Kiev, dar iubirea pentru plaiul natal l-a fă- școala primară, apoi își face studiile la Școa- cut să se întoarcă în Basarabia [1]. la Spirituală (duhovnicească) din Edineț, La 5 aprilie 1913 Simion Murafa pri- după absolvirea căreia (1903) continuă mește o scrisoare din Kiev de la onoratul studiile la Liceul nr. 2 din Kiev. În 1907 se student basarabean Alexe Mateevici, în care înscrie la Conservatorul de Muzică și Fa- se arată relaţiile prietenești dintre cei doi cultatea de Drept a Universității din Kiev, tineri moldoveni: obţinând licența în Drept în anul 1912. Pe „Dragă frate, timpul studiilor la Kiev, S. Murafa își că- Ce tăceţi și nu-mi scrieţi nimic? Sunt lește ideile naţionale alături de basarabe- dornic să știu tot ce se atinge de voi și de ISTORIE ISTORIE nii Alexe Mateevici, Daniel Ciugureanu, lucrul vostru. Am citit că schimbaţi numele \ Ștefan Ciobanu, Ștefan Berechet, Andrei revistei! Scrieţi-mi despre toate; nu pot și 100 1 Gheorghe Baciu, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. REVISTA Militară. NR. 1 (13) / 2015 nu vreau să fiu în neștiinţă. Iertaţi că scriu Simion Murafa cu deosebită pricepere, pe scurt, sunt foarte ocupat. Degrabă voi fi dar și cu mare durere în suflet, elucidează liber, atunci vă scriu pe lung. Fii așa bun, caracterul specific al moldovenilor, aflaţi frate Simioane, scrie-mi adresa lui Ciobanu, sute de ani înjosiţi și călcaţi în picioare de vreau să-i scriu lui din pricina unei vajnice străinii afurisiţi. În ziarul „Cuvânt moldo- trebi. Vă sărutăm, pe toţi împreună cu Be- venesc” (nr. 1, 1917), el publică articolul rechet. Al vostru frate, Alexe Mateevici” [1]. cu denumirea Cine-s moldovenii, în care După izbucnirea Primului Război Mon- profesional accentuează în aspect istoric dial, Simion Murafa pleacă voluntar pe front următoarele: „Am ajuns în așa stare că în regimentul nr. 61 al „Crucii Roșii” din moldoveanul simte rușine că-i moldovean! Odesa, ajungând subșef, apoi șef al acestei În loc de mândrie – rușine! Ce pricină ne-a unităţi militare. Detașamentul condus de adus la așa stare? Cred că există multe mo- ofiţerul Murafa a salvat viaţa la sute de mi- tive, dar cel mai mare dintre acestea este litari. Soldaţii moldoveni din unităţile dislo- lipsa științei trecutului nostru, care aduce cate în Odesa apreciau înalt vitejia și patrio- dragostea de neam și chiar mândria că ești o tismul conaţionalului lor, care dispunea și de ramură a stejarului bătrân, rotat și frumos, evidente capacităţi de conducător talentat. precum este neamul latin sau râmlean, din La începutul lunii aprilie 1917, Simion care ne tragem și noi moldovenii… Cu- Murafa se întoarce de pe front la Chișinău, noscând bine toate însușirile strămoșilor, unde, împreună cu Pan Halippa, Daniel oamenii de astăzi pot să le urmeze pe cele Ciugureanu, Nicolae Alexandri, Gheorghe bune și să se lepede de cele rele. Făcând așa, Stârcea, Elena Alistar, Paul Gore, Sergiu poporul poate să-și croiască o soartă mai Cujbă, generalul Matei Donici și alţi com- frumoasă, mai vrednică, decât aceea, în patrioţi basarabeni, participă la adunarea de care se găsește de mult timp. În zilele de as- constituire a Partidului Naţional Moldove- tăzi neamul nostru locuiește o întindere de nesc, luând parte și la alegerile în Consiliul (duma) orașului Chișinău din august 1917, pământ, care este de 7-8 ori mai mare decât susţinând forţele naţional democratice. În întreaga Basarabie. Hotarele pământului, scurt timp i se propune să activeze în postu- locuit de neamul nostru, sunt: Dunărea, ra de secretar – la redacția revistei și ziarului Tisa și Nistru, – apele cărora curg direct în „Cuvânt moldovenesc”, fondat de Nicolae Marea Neagră. Se mai arată că moldovenii N. Alexandri și Pantelimon Halippa. În acel trăiesc și după Dunăre, și peste Nistru, dar timp s-a înfiripat și prietenia lui cu Pan Ha- acolo sunt mai puţini…”. lippa. În calitate de avocat și persoană res- În timpul luptelor pe front, acest vlăstar ponsabilă, Murafa a fost de mare folos pen- viguros s-a purtat ca un adevărat erou, tru conducerea redacţiei la acel timp, mai fără să se teamă de moarte… A luat parte ales în privinţa relațiilor cu cenzura țaristă. activă la concursul soldaţilor moldoveni Preocuparea gazetărească îl cuceri. În din Odesa… A vizitat toate unităţile mi- cuvântul introductiv la primul număr al re- litare de pe Frontul Român. Adunările vistei „Cuvânt moldovenesc”, Pan Halippa cu ostaşii moldoveni se ţineau lanţ. Pan scria: „Această ediție este una din cele mai Halippa aminteşte că hotărârea adunării bune mijloace pentru deșteptarea moldo- generale a învăţătorilor din 25 mai 1917, venilor din Basarabia, care zac în întune- de a se da haina latină cărţilor şcolare din ISTORIE ricul neștiinței și de aceea nu râvnim de la Basarabia, se datorează, în mare măsură, \ cititori un alt nume decât acela de slujitori cuvântării înflăcărate a lui Simion Murafa, ai cuvântului moldovenesc tipărit”. care a şi propus ca problema dată să se pună 101 REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare neapărat la vot, iar în procesul-verbal să se mărturisea lui Sadoveanu cum soldaţii lui treacă numele celor care vor vota contra. de la noi de acasă, au și șters deja Prutul ca Mihail Sadoveanu îl descrie astfel pe hotar. Ei se străduiau din răsputeri să ducă marele sorocean: „Simion Murafa era omul pe la casele lor slova și înţelepciunea româ- care-și dădea seama de complexul social ce nească… Spre regret a trebuit să se scurgă clocotea în Basarabia la începutul anului 20 de ani pentru ca figura lui Murafa să 1917, și aștepta numai momentul prielnic înceapă a pătrunde în minţile și inimile să rupă lanţurile seculare, ce au servit pie- urmașilor lui fericiţi care, liberi, trăiesc în dică unei evoluţii naturale… El a fost unul ţara lor, se bucură de binefacerile soarelui din puţinii aleși care au știut să tălmăceas- nou, în care credea, dar pe care, poate, din că și să folosească semnele slăbirii și apro- cauza unei fatalităţi, nu i-a fost dat să-l pierii prăbușirii ţarismului… Murafa îi vadă” [3]. Simion Murafa, Nicolae Alexandri, Daniel Ciugureanu, Pan Halippa, Gheorghe Stârcea. Vechi prieteni – foşti redactori şi colaboratori ai revistei şi gazetei „Cuvânt moldovenesc”. Vasile Dascălu scria: „Simion Murafa, Axentie Banciu, Gheorghe Tofan, Antoni- întors la începutul lui august 1917 de pe na Gavriliţa, Emilia Botezatu, Liudmila Po- front, este numit judecător în satul natal, ceaevschi, Vasile Glajar, Olimpiada Zaval- Cotiujenii Mari… În ziua de 15 august niţchi, Liviu Marian… În ziua respectivă, 1917, i s-au spart ochelarii, ale căror sticle Simion Murafa, le povestea celor prezenţi nu le putea găsi decât la Odesa. În drum cum Rada ucraineană a încercat să anexe- spre Odesa, la 20 august 1917, poposește la ze Basarabia și s-o transforme în a zecea Chișinău, unde era invitat de Andrei Ho- provincie ucraineană. La scurt timp după dorogea pentru a sărbători biruința moldo- ce Murafa își terminase discursul, o bandă venilor la alegerile comunale din 15 august. de soldați bolșevici au intrat în vie, produ- Sărbătoarea trebuia să aibă loc în preaj- când mari stricăciuni, din care motiv Ho- ma unei căsuţe ţărănești cu prispă de lut, dorogea i-a alungat… Peste un timp, banda înconjurată de livezi și viţă de vie, situată de soldați înarmați revine în gospodărie, ISTORIE ISTORIE la o distanţă mică de capătul Chișinăului, fiind recunoscuţi în ei agenții comitetului \ pe șoseaua Hâncești, spre satul Buiucani comunist din Chișinău, cu care moldovenii și Valea Dicescu. Dintre invitaţi în acea zi concurase în alegeri. În cadrul discuțiilor 102 au fost: Simion Murafa, Romulus Cioflec, aprinse cu soldații înrăiți, Murafa, în calita- REVISTA Militară. NR. 1 (13) / 2015 te de ofițer superior, iese înainte pentru a-i liniști, iar unul dintre ei, a strigat: „Ucideți burghezii”, arătând spre Murafa. În timp ce un soldat i-a înfipt baioneta în piept, altul a tras în el. Hodorogea s-a apropiat de Mura- fa să-i panseze rana, dar soldații au început să-l bată până au rupt patul armei de ca- pul lui. Oaspeţii speriați, au început să fugă care încotro. Spre miezul nopții corpurile neînsuflețite ale asasinaților au fost duse și aruncate la ușa morgii Spitalului orășenesc, unde sunt găsite abia în ziua înmormân- tării protoiereului Dumitru Baltaga din Monumentul celor trei martiri: Simion Costești, de asemenea ucis de bandiţii bol- Murafa, Alexe Mateevici, Andrei Hodorogea, șevici cu două zile în urmă” [4].
Recommended publications
  • Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională
    ELENA ALISTAR: MODEL DE VERTICALITATE ŞI CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ Conf. univ. dr. Rodica SOLOVEI, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău Abstract. Elena Alistar was born in 1873, in Vaisal, Ismail district, in a priest’s fami- ly. She studied at the primary school from Congaz village, district Cahul, at the Eparchial School for Girls of Chisinau, and at the Faculty of Medicine of University of Iasi. She was ac- tively involved in the Bessarabian national liberation movement in 1917-1918. Elena Alistar founded Women’s Cultural League in Bessarabia and became its representative in Country Council. She voted for the Union of Bessarabia with Romania on March 27th 1918. During the interwar period she was the director of the Eparchial School of Girls of Chisinau, contributing to the transforming of this educational institution into an elite school. After June 28, 1940, she took refuge in Romania, living for a period in Iasi, then being sent by the communist regime in Pucioasa, Dâmboviţa district. She died in 1955. Elena Alistar wrote Amintriri din anii 1917/1918, which was published in magazine Pat- rimoniu no. 3, 1991 by dr. Ion Ţurcanu. The material is an important primary historical source that can be used in the process of studying the history of Romanians in secondary schools and high schools. Elena Alistar, unica femeie membră a Sfatului Ţării, îşi rezuma crezul în felul urmă- tor: „Trebuie ca orice fiinţă omenească să-şi aducă obolul ei de muncă, inimă, de suflet, de fiinţa lui şi chiar viaţă, pentru ca să contribuie cât de puţin la realizarea aspiraţiilor”.
    [Show full text]
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Universitatea De Stat Din Moldova Facultatea De Istorie Și Filosofie Departamentul Istoria Românilor, Universală Și Arheologie
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94 (478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.2) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Rezumatul tezei de doctor în științe istorice CHIȘINĂU, 2020 Teza a fost elaborată în cadrul Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova Conducători științifici: PALADE Gheorghe, doctor în istorie, conferențiar universitar PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Referenți oficiali: 1. ȘIȘCANU Ion, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Institutul de Istorie, MECC; 2. NOROC Larisa, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Componenţa Consiliului Științific Specializat: 1. ENCIU Nicolae, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, Institutul de Istorie, MECC – președinte; 2. XENOFONTOV Ion Valer, doctor în istorie, conferențiar universitar, USM – secretar; 3. PASAT Valeriu, doctor habilitat în istorie, academician, Institutul de Istorie, MECC; 4. URSU Valentina, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”; 5. BURLACU Valentin, doctor în istorie, conferențiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Susținerea va avea loc la 16 ianuarie la ora 15.00 în ședința Consiliului Științific Specializat D 611.02-130, din cadrul Universității de Stat din Moldova, mun. Chişinău, str. A. Mateevici, 60, MD-2009, Republica Moldova, blocul IV, aula 222. Teza de doctor și rezumatul tezei pot fi consultate la Biblioteca Universității de Stat din Moldova (str. A. Mateevici 60) și pe pagina web a ANACEC (www.cnaa.md).
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • PERISCOP 2018 Nr. 3(43)
    „Actul Unirii, care a constituit idealul național pentru toate generațiile dinainte de război, a fost nu numai punctul culminant al unor aspirații, ci și încheierea unei epoci din istoria contemporană românească și, implicit, deschiderea alteia. Asistăm de atunci la nenumărate încercări de a solidariza neamul românesc cu noi aspirații de propășire, cu un nou ideal”. Dimitrie Gusti (1934) PERISCOP Anul XI, nr. 3/43, iulie-septembrie 2018 Publicație trimestrială a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 CONSULTANȚI: Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU - membru corespondent al Academiei Române Jurnalist - Dan ANDRONIC REDACȚIA: Redactor-șef: I. Popa Secretar de redacție: A. Botez Colegiul de redacție: I. Constantin, Ov. M. Curea, I. Gatea, D. Ionescu, M. Manea, I. Pavel, D. Sulugiuc, V. Mușat Grafica: D. Roșu 2 PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 SUMAR EDITORIAL ● Centenarul în presa română ………....………...…………………… pag. 6 Presa română de toate culorile și în marea varietate a formelor ei de manifestare, centrală și locală, acordă sistematic spații largi de prezentare Centenarului Marii Uniri din 1918. (I. Popa) CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR ● Blajul și Marea Unire ……………………..………………......…… pag. 14 La Blaj, pe Câmpia Libertății, la 15 mai 1848, s-a strigat pentru prima oară „Noi vrem să ne unim cu Țara!” (I. Brad) ● Unirea românilor văzută de doi mari istorici: Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu…...………………………….....…………………… pag. 18 „Îmi doresc să putem să rămânem uniți, să nu se destrame această țară, să o păstrăm așa cum ne-au lăsat-o înaintașii noștri, acum 100 de ani.
    [Show full text]
  • DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – Complex Personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu
    PROBLEME DE CERCETAREMEDICINĂ ŞI CULTURĂ MEDICI – PERSONALITĂŢI COMPLEXE, PARTICIPANTE ALE MARII UNIRI: DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – complex personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu Prof. Dr. Georgeta Siniţchi Centrul Medical Alergologic „Atopia“, Iaşi REZUMAT De-a lungul istoriei noastre, medicii au intrat în politică pentru interesul naţional, iar avantajul este că prin formarea lor deţin o conştiinţă comunitară, o capacitate de întelegere şi o cultură ştiinţifică. Prezentăm două personalităţi istorice care şi-au legat numele de marea unire din 1918. Dr. Elena Alistar a fost femeia care a reuşit să se impună pe scena politică a Basarabiei în timpul când era dificil pentru o femeie să facă şcoală şi să devină om politic. A fondat Liga Culturală a femeilor din Basarabia, a fost deputat în Sfatul Ţării în primul parlament al Basarabiei, contribuind efectiv la Marea Unire. Elena Alistar a fost persoana care i-a aşezat eşarfa tricoloră pe piept lui Ion Inculeţ, cel ales ca preşedinte al Sfatului Ţării. Dr. Daniel Ciugureanu a fost personalitatea care a contribuit esenţial la Marea Unire, fiind primul ministru al Republicii Democrate Moldo- veneşti, deputat al Sfatului Ţării, preşedinte al Consiliului de Miniştri. El a cerut oficial ajutorul armatei româ- ne, a făcut parte din delegaţia care a dus la Iaşi actul Unirii Basarabiei cu România şi a fost ales vicepreşe- dinte al Senatului României Mari. Cuvinte cheie: Marea Unire, personalităţi, istorie, medici ABSTRACT The doctors enter in politics for the national interest, and the advantage is that by forming themself have the own consciousness community, one understanding science culture .
    [Show full text]