100

\ ISTORIE R evista 1 Ş nii Alexe Mateevici, , leş timpul studiilor Kiev, la S.Murafa î obţinând licența în cultatea de de Muzică Conservatorul la înscrie șiFa nr.studiile Liceul la 2dinKiev. În 1907se după absolvirea căreia (1903)continuă la primară, apoișcoala își facestudiile Ş la tiujenii Mari dinținutul Sorocii. Învață la niciBasarabiaşi vadă sortit să- dezrobită. și om politic. Putea…, însă şi aşa avocat, excelent scriitor, jurnalist, diplomat deveni unmare artist deoperă, unbun el ademonstrat prisosinţă cu le nobile viață, şipatriotice.sa În scurta în flecte presă năzuințeleviziunilesa- și bia, nu mulţi și personalitateaceastă marcantă dinBasara- rele regret, nostru puțin despre s-ascris unmaredemn, ca erou național. Spre ma- înfrânt întoate sale acţiunile sarabiei desub jugul țarist. Afost dene şi luptătorisinceri dezrobirea pentru Ba parte dintre oamenii adevărat cu curajoși activated andwas murdered.

tefan Ciobanu, Ş Gheorghe Baciu, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. te naţionale ideile alături debasarabe S C Simion Murafa s-anăscut însatul Co Keywords: I

pirituală (duhovnicească) din Edineț, M sentation thebiography ofthisBessarabian patriot, ofthehistorical context inwhichhe n thescientific literature it Murafa.was written lessaboutSimion preThe paperisabrief ilitară Murafa mărturiseau el că făcea ei care l-au Simion pe cunoscut SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), (24.V.1887–20.VIII.1917), MURAFA SIMION D

rept aUniversității dinKiev, Simion Murafa, officer, , World WarI. .

S -au permis pe larg-au re pe să permis tudii tefan Andrei Berechet, D rept înanul 1912.Pe SIMION

UN OFIŢER BASARABEAN de

S ecuritate A BESSARABIAN OFFICER A BESSARABIAN

MURAFA ( și amurit că putea că nu i-a fost

şi că și coa

A părare ------24.V.1887–20.VIII.1917),

susținute de orchestra După ab familială. (bariton), concertele la participa deseori muzicieni şidotat excepțională ovoce cu Hodorogea. Fiind educat într-o familie de revistei! Scrieţi-mi desprerevistei! Scrieţi-mi toate; nu pot şi vostru.lucrul Am citit schimbaţi că numele dornic să moldoveni:tineri aratăse relaţiile prieteneş student basarabean Alexe Mateevici, încare meş întoarcă se cut să înBasarabia [1]. Kiev, dar iubirea plaiul pentru natal l-a fă invitat Naţională Opera la activeze să din solvirea conservatorului (1910),el este Ce tăceţi şinu-minimic?Sunt tăceţi scrieţi Ce „Dragă frate, 5aprilieLa 1913Simion Murafa pri te onoratul dela dinKiev oscrisoare ş tiu tot atinge ce se de voi

Gheorghe BACIU

ti dintreti ceidoi

şi de - - - 1 -

Revista Militară. nr. 1 (13) / 2015 nu vreau să fiu în neştiinţă. Iertaţi că scriu Simion Murafa cu deosebită pricepere, pe scurt, sunt foarte ocupat. Degrabă voi fi dar şi cu mare durere în suflet, elucidează liber, atunci vă scriu pe lung. Fii aşa bun, caracterul specific al moldovenilor, aflaţi frate Simioane, scrie-mi adresa lui Ciobanu, sute de ani înjosiţi şi călcaţi în picioare de vreau să-i scriu lui din pricina unei vajnice străinii afurisiţi. În ziarul „Cuvânt moldo- trebi. Vă sărutăm, pe toţi împreună cu Be- venesc” (nr. 1, 1917), el publică articolul rechet. Al vostru frate, Alexe Mateevici” [1]. cu denumirea Cine-s moldovenii, în care După izbucnirea Primului Război Mon- profesional accentuează în aspect istoric dial, Simion Murafa pleacă voluntar pe front următoarele: „Am ajuns în așa stare că în regimentul nr. 61 al „Crucii Roşii” din moldoveanul simte rușine că-i moldovean! Odesa, ajungând subşef, apoi şef al acestei În loc de mândrie – rușine! Ce pricină ne-a unităţi militare. Detaşamentul condus de adus la așa stare? Cred că există multe mo- ofiţerul Murafa a salvat viaţa la sute de mi- tive, dar cel mai mare dintre acestea este litari. Soldaţii moldoveni din unităţile dislo- lipsa științei trecutului nostru, care aduce cate în Odesa apreciau înalt vitejia şi patrio- dragostea de neam și chiar mândria că ești o tismul conaţionalului lor, care dispunea şi de ramură a stejarului bătrân, rotat și frumos, evidente capacităţi de conducător talentat. precum este neamul latin sau râmlean, din La începutul lunii aprilie 1917, Simion care ne tragem și noi moldovenii… Cu- Murafa se întoarce de pe front la Chişinău, noscând bine toate însuşirile strămoşilor, unde, împreună cu , Daniel oamenii de astăzi pot să le urmeze pe cele Ciugureanu, , Gheorghe bune şi să se lepede de cele rele. Făcând aşa, Stârcea, , , Sergiu poporul poate să-şi croiască o soartă mai Cujbă, generalul şi alţi com- frumoasă, mai vrednică, decât aceea, în patrioţi basarabeni, participă la adunarea de care se găseşte de mult timp. În zilele de as- constituire a Partidului Naţional Moldove- tăzi neamul nostru locuieşte o întindere de nesc, luând parte şi la alegerile în Consiliul (duma) oraşului Chişinău din august 1917, pământ, care este de 7-8 ori mai mare decât susţinând forţele naţional democratice. În întreaga Basarabie. Hotarele pământului, scurt timp i se propune să activeze în postu- locuit de neamul nostru, sunt: Dunărea, ra de secretar – la redacția revistei și ziarului Tisa şi Nistru, – apele cărora curg direct în „Cuvânt moldovenesc”, fondat de Nicolae Marea Neagră. Se mai arată că moldovenii N. Alexandri și Pantelimon Halippa. În acel trăiesc şi după Dunăre, şi peste Nistru, dar timp s-a înfiripat şi prietenia lui cu Pan Ha- acolo sunt mai puţini…”. lippa. În calitate de avocat şi persoană res- În timpul luptelor pe front, acest vlăstar ponsabilă, Murafa a fost de mare folos pen- viguros s-a purtat ca un adevărat erou, tru conducerea redacţiei la acel timp, mai fără să se teamă de moarte… A luat parte ales în privinţa relațiilor cu cenzura țaristă. activă la concursul soldaţilor moldoveni Preocuparea gazetărească îl cuceri. În din Odesa… A vizitat toate unităţile mi- cuvântul introductiv la primul număr al re- litare de pe Frontul Român. Adunările vistei „Cuvânt moldovenesc”, Pan Halippa cu ostaşii moldoveni se ţineau lanţ. Pan scria: „Această ediție este una din cele mai Halippa aminteşte că hotărârea adunării bune mijloace pentru deșteptarea moldo- generale a învăţătorilor din 25 mai 1917,

venilor din Basarabia, care zac în întune- de a se da haina latină cărţilor şcolare din ISTORIE ricul neștiinței și de aceea nu râvnim de la Basarabia, se datorează, în mare măsură, \ cititori un alt nume decât acela de slujitori cuvântării înflăcărate a lui Simion Murafa, ai cuvântului moldovenesc tipărit”. care a şi propus ca problema dată să se pună 101 102

\ ISTORIE R evista au fost: Simion Murafa, , şi Valea Dintre Dicescu. invitaţi zi înacea ş pe odistanţăla decapătul mică Chi înconjurată de livezi ma unei căsuţe ţărăneş Sărbătoarea trebuia înpreaj aibă să loc venilor comunale alegerile la din15august. dorogea a sărbători pentru biruința moldo Chișinău, unde erainvitat deAndrei Ho spre 20august la Odesa, la 1917,poposește nu leputea În găsi decât Odesa. la drum 1917, i s-au spart ochelarii, căror ale sticle Cotiujenii Mari… În ziua de15august front, este numit judecător însatul natal, întors începutul la lui august 1917depe pierii prăbu semneleslăbirii folosească şisă că şiapro din puţiniişi care ale auş uneidică evoluţii naturale… afost El unul lanţurile rupă să pie seculare,ceau servit 1917, şia clocotea înBasarabia începutul la anului care- decomplexul seama ceşi dădea social marele sorocean: „Simion Murafa eraomul numeletreacă celor care vor vota contra. neapărat vot, la iar înprocesul Mihail Sadoveanu astfel descrie pe îl Vasile „Simion Murafa, scria: Dascălu Vechi prieteni –foşti redactori şicolaboratori ai revistei şigazetei „Cuvânt moldovenesc”.

Simion Murafa, Nicolae Alexandri, Daniel Ciugureanu, Pan Halippa, Gheorghe Stârcea. M oseaua Hânceş ilitară ş tepta numai momentul prielnic irii ţarismului…şirii Murafa îi .

S tudii ti, spre satul Buiucani şi viţă de vie, situată

de ti cu prispă cu delut,ti tiut tălmăceas să

S ecuritate -verbal să se se să -verbal şinăului,

și

A

părare ------Axentie Banciu, Gheorghe Tofan, Antoni vadă” [3]. cauza unei fatalităţi, nu i-afost dat să-l nou, încare care, credea, dar pe poate, din ţara lor, bucură debinefacerile se soarelui urma înceapă apătrunde înminţile şiinimile 20 deani figura ca pentru lui Murafasă Sprenească… regret atrebuit scurgă se să lor casele la slovape şiînţelepciunea româ hotar. străduiau Eise dinrăsputeri ducă să de la noi de acasă luimărturisea Sadoveanu soldaţii cum lui aprinse soldații cu înrăiți, Murafa, încalita concurase înalegeri. discuțiilor În cadrul comunist dinChișinău, care cu moldovenii fiind în ei agențiirecunoscuţi comitetului de soldați înarmați revine îngospodărie, dorogea i-aalungat… Peste untimp, banda când mari stricăciuni, dincare motiv Ho aude soldați bolșevici intrat învie, produ ce Murafa î provincie timp după ucraineană. scurt La ze Basarabia și s-o transforme în a zecea ucraineană aîncercat Rada cum anexe să Simion Murafa, lepovestea celor prezenţi niţchi, Liviu Marian… În ziua respectivă, Vasileceaevschi, Glajar, Olimpiada Zaval na Gavriliţa, Botezatu, Emilia Po Liudmila şilor lui fericiţi care, în trăiesc liberi, i terminase discursul,obandăşi terminase , au şi ters Prutul deja ca ------Revista Militară. nr. 1 (13) / 2015 te de ofițer superior, iese înainte pentru a-i liniști, iar unul dintre ei, a strigat: „Ucideți burghezii”, arătând spre Murafa. În timp ce un soldat i-a înfipt baioneta în piept, altul a tras în el. Hodorogea s-a apropiat de Mura- fa să-i panseze rana, dar soldații au început să-l bată până au rupt patul armei de ca- pul lui. Oaspeţii speriați, au început să fugă care încotro. Spre miezul nopții corpurile neînsuflețite ale asasinaților au fost duse și aruncate la ușa morgii Spitalului orășenesc, unde sunt găsite abia în ziua înmormân- tării protoiereului Dumitru Baltaga din Monumentul celor trei martiri: Simion Costești, de asemenea ucis de bandiţii bol- Murafa, Alexe Mateevici, Andrei Hodorogea, şevici cu două zile în urmă” [4]. instalat la 29 septembrie 1923 în faţa Înmormântarea lui Simion Murafa a Catedralei din Chişinău avut loc împreună cu cea a lui Andrei Hodo- rogea, la Cimitirul Central (sectorul 17) din a generalului Berthelot şi a tuturor autorită- Chișinău. La funeraliile lor au fost prezenţi ţilor civile şi militare, a avut loc inaugurarea Nicolae N. Alexandri, , Pan monumentului instalat în faţa Catedralei Halippa, Alexandru Plămădeală, Gheorghe din Chişinău la 29.IX.1923 de un grup de Stârcea, Daniel Ciugureanu, Alexandru basarabeni, în frunte cu Pan Halippa, în Cristea, bucovineanul Gheorghe Tofan, asa- amintirea a trei martiri: preotul Mateevici, sinat şi el în 1920 la baştina lui, şi alte perso- avocatul Murafa şi inginerul Hodorogea. nalităţi ale timpului, iar învățătorul Porfirie În anul 1940, odată cu ocuparea Basa- Fală a ținut o amplă cuvântare de adio. rabiei de către armata roşie, basoreliefurile Merită să menționăm că autorităţile din celor trei basarabeni şi imaginea vulturului, Comitetul gubernial la 7 septembrie 1917 turnate din bronz, au fost dezasamblate şi au organizat un omagiu în memoria lui transportate la Bucureşti, în timp ce însăşi Murafa și Hodorogea, evidențiind împreju- postamentul monumentului din piatră şi rările în care aceştia au murit. Conducerea beton, parţial ruinat, a fost lăsat în voia revistei „Cuvântul moldovenesc” a decis să sorţii câţiva ani. Personal l-am memorizat organizeze adunarea de fonduri bănești încă din primăvara anului 1949, când, pentru ridicarea unui monument lui Si- împreună cu elevii şcolii feroviare nr. 4 din mion Murafa, dar aceste manifestări de Bălţi, în premieră am vizitat Chişinăul. Deci, recunoștință au fost uitate în scurt timp [5]. cu siguranţă, rămăşiţele monumentului au În ziarul Presa din 3 octombrie 1923 cu fost lichidate complet începând doar cu litere mari se scria: „Ieri, la ora 11, în pre- toamna anului 1949 [6]. zenţa miniştrilor Constantinescu şi Inculeţ, REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. Paul Vataman, Figuri sorocene. Chișinău, Știința, 1993, pp. 37-82. 2. Alexe Mateevici, Gineologie. Iconografie. Evocări. Chișinău, 2003, p.14. 3. Mihail Sadoveanu, Orhei şi Soroca. Chișinău, Ed. Glasul Ţării, 1921, pp. 66-67. ISTORIE 4. Vasile Ţipordei, Suntem trup din trupul ţării. În: Literatura şi arta, 1994, 5 mai. \ 5. Gheorghe Baciu, Simion Murafa – adevărat erou basarabean. În: Literatura şi arta, 2014, 27 martie. 103 6. Gheorghe Baciu, O viaţă de zbucium. Chișinău, 2009, p. 71-72.