REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), UN OFIŢER BASARABEAN Gheorghe BACIU1 SIMION MURAFA (24.V.1887–20.VIII.1917), A BESSARABIAN OFFICER n the scientific literature it was written less about Simion Murafa. The paper is a brief pre- Isentation the biography of this Bessarabian patriot, of the historical context in which he activated and was murdered. Keywords: Simion Murafa, officer, Bessarabia, World War I. ei care l-au cunoscut pe Simion CMurafa mărturiseau că el făcea parte dintre oamenii cu adevărat curajoși și sinceri luptători pentru dezrobirea Ba- sarabiei de sub jugul țarist. A fost de ne- înfrânt în toate acţiunile sale și a murit demn, ca un mare erou național. Spre ma- rele nostru regret, puțin s-a scris despre această personalitate marcantă din Basara- bia, nu mulţi și-au permis pe larg să re- flecte în presă năzuințele și viziunile sa- le nobile și patriotice. În scurta sa viață, el a demonstrat cu prisosinţă că putea Hodorogea. Fiind educat într-o familie de deveni un mare artist de operă, un bun muzicieni și dotat cu o voce excepțională avocat, excelent scriitor, jurnalist, diplomat (bariton), deseori participa la concertele și om politic. Putea…, însă aşa şi nu i-a fost susținute de orchestra familială. După ab- sortit să-și vadă nici Basarabia dezrobită. solvirea conservatorului (1910), el este Simion Murafa s-a născut în satul Co- invitat să activeze la Opera Naţională din tiujenii Mari din ținutul Sorocii. Învață la Kiev, dar iubirea pentru plaiul natal l-a fă- școala primară, apoi își face studiile la Școa- cut să se întoarcă în Basarabia [1]. la Spirituală (duhovnicească) din Edineț, La 5 aprilie 1913 Simion Murafa pri- după absolvirea căreia (1903) continuă mește o scrisoare din Kiev de la onoratul studiile la Liceul nr. 2 din Kiev. În 1907 se student basarabean Alexe Mateevici, în care înscrie la Conservatorul de Muzică și Fa- se arată relaţiile prietenești dintre cei doi cultatea de Drept a Universității din Kiev, tineri moldoveni: obţinând licența în Drept în anul 1912. Pe „Dragă frate, timpul studiilor la Kiev, S. Murafa își că- Ce tăceţi și nu-mi scrieţi nimic? Sunt lește ideile naţionale alături de basarabe- dornic să știu tot ce se atinge de voi și de ISTORIE ISTORIE nii Alexe Mateevici, Daniel Ciugureanu, lucrul vostru. Am citit că schimbaţi numele \ Ștefan Ciobanu, Ștefan Berechet, Andrei revistei! Scrieţi-mi despre toate; nu pot și 100 1 Gheorghe Baciu, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. REVISTA Militară. NR. 1 (13) / 2015 nu vreau să fiu în neștiinţă. Iertaţi că scriu Simion Murafa cu deosebită pricepere, pe scurt, sunt foarte ocupat. Degrabă voi fi dar și cu mare durere în suflet, elucidează liber, atunci vă scriu pe lung. Fii așa bun, caracterul specific al moldovenilor, aflaţi frate Simioane, scrie-mi adresa lui Ciobanu, sute de ani înjosiţi și călcaţi în picioare de vreau să-i scriu lui din pricina unei vajnice străinii afurisiţi. În ziarul „Cuvânt moldo- trebi. Vă sărutăm, pe toţi împreună cu Be- venesc” (nr. 1, 1917), el publică articolul rechet. Al vostru frate, Alexe Mateevici” [1]. cu denumirea Cine-s moldovenii, în care După izbucnirea Primului Război Mon- profesional accentuează în aspect istoric dial, Simion Murafa pleacă voluntar pe front următoarele: „Am ajuns în așa stare că în regimentul nr. 61 al „Crucii Roșii” din moldoveanul simte rușine că-i moldovean! Odesa, ajungând subșef, apoi șef al acestei În loc de mândrie – rușine! Ce pricină ne-a unităţi militare. Detașamentul condus de adus la așa stare? Cred că există multe mo- ofiţerul Murafa a salvat viaţa la sute de mi- tive, dar cel mai mare dintre acestea este litari. Soldaţii moldoveni din unităţile dislo- lipsa științei trecutului nostru, care aduce cate în Odesa apreciau înalt vitejia și patrio- dragostea de neam și chiar mândria că ești o tismul conaţionalului lor, care dispunea și de ramură a stejarului bătrân, rotat și frumos, evidente capacităţi de conducător talentat. precum este neamul latin sau râmlean, din La începutul lunii aprilie 1917, Simion care ne tragem și noi moldovenii… Cu- Murafa se întoarce de pe front la Chișinău, noscând bine toate însușirile strămoșilor, unde, împreună cu Pan Halippa, Daniel oamenii de astăzi pot să le urmeze pe cele Ciugureanu, Nicolae Alexandri, Gheorghe bune și să se lepede de cele rele. Făcând așa, Stârcea, Elena Alistar, Paul Gore, Sergiu poporul poate să-și croiască o soartă mai Cujbă, generalul Matei Donici și alţi com- frumoasă, mai vrednică, decât aceea, în patrioţi basarabeni, participă la adunarea de care se găsește de mult timp. În zilele de as- constituire a Partidului Naţional Moldove- tăzi neamul nostru locuiește o întindere de nesc, luând parte și la alegerile în Consiliul (duma) orașului Chișinău din august 1917, pământ, care este de 7-8 ori mai mare decât susţinând forţele naţional democratice. În întreaga Basarabie. Hotarele pământului, scurt timp i se propune să activeze în postu- locuit de neamul nostru, sunt: Dunărea, ra de secretar – la redacția revistei și ziarului Tisa și Nistru, – apele cărora curg direct în „Cuvânt moldovenesc”, fondat de Nicolae Marea Neagră. Se mai arată că moldovenii N. Alexandri și Pantelimon Halippa. În acel trăiesc și după Dunăre, și peste Nistru, dar timp s-a înfiripat și prietenia lui cu Pan Ha- acolo sunt mai puţini…”. lippa. În calitate de avocat și persoană res- În timpul luptelor pe front, acest vlăstar ponsabilă, Murafa a fost de mare folos pen- viguros s-a purtat ca un adevărat erou, tru conducerea redacţiei la acel timp, mai fără să se teamă de moarte… A luat parte ales în privinţa relațiilor cu cenzura țaristă. activă la concursul soldaţilor moldoveni Preocuparea gazetărească îl cuceri. În din Odesa… A vizitat toate unităţile mi- cuvântul introductiv la primul număr al re- litare de pe Frontul Român. Adunările vistei „Cuvânt moldovenesc”, Pan Halippa cu ostaşii moldoveni se ţineau lanţ. Pan scria: „Această ediție este una din cele mai Halippa aminteşte că hotărârea adunării bune mijloace pentru deșteptarea moldo- generale a învăţătorilor din 25 mai 1917, venilor din Basarabia, care zac în întune- de a se da haina latină cărţilor şcolare din ISTORIE ricul neștiinței și de aceea nu râvnim de la Basarabia, se datorează, în mare măsură, \ cititori un alt nume decât acela de slujitori cuvântării înflăcărate a lui Simion Murafa, ai cuvântului moldovenesc tipărit”. care a şi propus ca problema dată să se pună 101 REVISTA Militară. STUDII DE Securitate și Apărare neapărat la vot, iar în procesul-verbal să se mărturisea lui Sadoveanu cum soldaţii lui treacă numele celor care vor vota contra. de la noi de acasă, au și șters deja Prutul ca Mihail Sadoveanu îl descrie astfel pe hotar. Ei se străduiau din răsputeri să ducă marele sorocean: „Simion Murafa era omul pe la casele lor slova și înţelepciunea româ- care-și dădea seama de complexul social ce nească… Spre regret a trebuit să se scurgă clocotea în Basarabia la începutul anului 20 de ani pentru ca figura lui Murafa să 1917, și aștepta numai momentul prielnic înceapă a pătrunde în minţile și inimile să rupă lanţurile seculare, ce au servit pie- urmașilor lui fericiţi care, liberi, trăiesc în dică unei evoluţii naturale… El a fost unul ţara lor, se bucură de binefacerile soarelui din puţinii aleși care au știut să tălmăceas- nou, în care credea, dar pe care, poate, din că și să folosească semnele slăbirii și apro- cauza unei fatalităţi, nu i-a fost dat să-l pierii prăbușirii ţarismului… Murafa îi vadă” [3]. Simion Murafa, Nicolae Alexandri, Daniel Ciugureanu, Pan Halippa, Gheorghe Stârcea. Vechi prieteni – foşti redactori şi colaboratori ai revistei şi gazetei „Cuvânt moldovenesc”. Vasile Dascălu scria: „Simion Murafa, Axentie Banciu, Gheorghe Tofan, Antoni- întors la începutul lui august 1917 de pe na Gavriliţa, Emilia Botezatu, Liudmila Po- front, este numit judecător în satul natal, ceaevschi, Vasile Glajar, Olimpiada Zaval- Cotiujenii Mari… În ziua de 15 august niţchi, Liviu Marian… În ziua respectivă, 1917, i s-au spart ochelarii, ale căror sticle Simion Murafa, le povestea celor prezenţi nu le putea găsi decât la Odesa. În drum cum Rada ucraineană a încercat să anexe- spre Odesa, la 20 august 1917, poposește la ze Basarabia și s-o transforme în a zecea Chișinău, unde era invitat de Andrei Ho- provincie ucraineană. La scurt timp după dorogea pentru a sărbători biruința moldo- ce Murafa își terminase discursul, o bandă venilor la alegerile comunale din 15 august. de soldați bolșevici au intrat în vie, produ- Sărbătoarea trebuia să aibă loc în preaj- când mari stricăciuni, din care motiv Ho- ma unei căsuţe ţărănești cu prispă de lut, dorogea i-a alungat… Peste un timp, banda înconjurată de livezi și viţă de vie, situată de soldați înarmați revine în gospodărie, ISTORIE ISTORIE la o distanţă mică de capătul Chișinăului, fiind recunoscuţi în ei agenții comitetului \ pe șoseaua Hâncești, spre satul Buiucani comunist din Chișinău, cu care moldovenii și Valea Dicescu. Dintre invitaţi în acea zi concurase în alegeri. În cadrul discuțiilor 102 au fost: Simion Murafa, Romulus Cioflec, aprinse cu soldații înrăiți, Murafa, în calita- REVISTA Militară. NR. 1 (13) / 2015 te de ofițer superior, iese înainte pentru a-i liniști, iar unul dintre ei, a strigat: „Ucideți burghezii”, arătând spre Murafa. În timp ce un soldat i-a înfipt baioneta în piept, altul a tras în el. Hodorogea s-a apropiat de Mura- fa să-i panseze rana, dar soldații au început să-l bată până au rupt patul armei de ca- pul lui. Oaspeţii speriați, au început să fugă care încotro. Spre miezul nopții corpurile neînsuflețite ale asasinaților au fost duse și aruncate la ușa morgii Spitalului orășenesc, unde sunt găsite abia în ziua înmormân- tării protoiereului Dumitru Baltaga din Monumentul celor trei martiri: Simion Costești, de asemenea ucis de bandiţii bol- Murafa, Alexe Mateevici, Andrei Hodorogea, șevici cu două zile în urmă” [4].