UNIREA BASARABIEI STUDIU Si DOCUMENTE

AȘEZĂMÂNTUL ION I. C. BRĂTIANU

II UNIREA BASARABIEI STUDIU si DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA

MIȘCAREA NAȚIONALĂ DIN BASARABIA IN ANII 1917—1918

5TEFAN CIOBANU PROPESuR UNIVERSITAR MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

„CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREȘTI 19 2 9 AȘEZĂMÂNTUL ION I. C. BRĂTIANU

II UNIREA BASARABIEI STUDIU $1 DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA

MIȘCAREA NAȚIONALĂ DIN BASARABIA IN ANII 1917 — 1918

ȘTEFAN CIOBANII PROFESOR UNIVERSITAR MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

„CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREȘTI 19 2 9

BCU Cluj-Napoca ...... ■ ,ti I <··tι·ιt·t■ll1·aι·l mi I I 1’1 3726

BIBL. UiuV. CbüJ-’SiijiU Nf. PREFAȚA

Cu prilejul împlinirii a zece ani dela întregirea statului ro mân, Așezământul Ion I. C. Brătianu a luat inițiativa pu blicării unei serii de lucrări cari să cuprindă expunerea suc cintă a unirii provinciilor românești cu vechiul regat și do cumentele mai însemnate privitoare la acest act. In luna Noemvrie a anului trecut a apărut prima lucrare de acest fel: „Unirea Bucovinei” de Ion I. Nislor, cuprinzând un studiu și treizeci și trei de documente, printre cari procesele- verbale ale ședințelor Consiliului Național precum și acela al ședinței Congresului general al Bucovinei care a votat unirea. Acum se publică a doua lucrare din seria amintită : „Unirea Basarabiei” de Ștefan Ciobanii, conținând un studiu asupra mișcării naționale din Basarabia în anii 1917—1918 și asupra condițiilor în cari s'a făcut unirea, precum și un număr de o sută nouă zeci și șapte de documente. Sperăm ca până la sfârșitul acestui an să apară și cea de a treia lucrare, despre „Unirea Ardealului” de d. Al. Lapedatu, închcindu-se astfel seria anunțată mai sus. Două sunt considerentele pentru cari Așezământul Ion I. C. Brătianu a luat inițiativa acestor lucrări: întâi, nevoia de a avea o expunere obiectivă asupra împrejurărilor în care s’a făcut unirea provinciilor românești. O asemenea expunere nu se putea alcătui îndată după unire, deoarece lipsea perspectiva timpului care așează la locul lor și pune în adevărata lumină faptele și oamenii. Acum însă, după zece ani, când patimile

III s’au mai potolit, ea se poate încerca. Fără îndoială că și în lucrările acestea va fi o parte de interpretare subiectivă, fatală în orice expunere istorică. Credem însă că, în linii generale, reconstituirea faptelor și explicarea lor e obiectivă. Iar dacă aceia care au luat parte la evenimentele de acum zece ani socotesc că au ceva de completat sau de rectificat, s'o facă fără întârziere. Prilejul este nemerit spre a se lămuri toate aspectele marelui act al Unirii. Altfel, peste câteva decenii, când întreaga gene rație a Unirii se va fi dus dintre noi, va fi prea târziu. Al doilea motiv pentru care Așezământul a socotit necesare publicațiile de mai sus este nevoia strângerii la un loc a ma terialului documentar care se află risipit într'o sumă de ziare, reviste, publicații și arhive, atât oficiale cât și particulare. Astăzi, adunarea acestui material se poate face cu o relativă ușurință : se găsesc colecțiile de ziare în care au apărut documente esențiale asupra unirii provinciilor; deasemenea, trăesc multe persoane care au luat parte la actul Unirii și păstrează în bibliotecile lor diferite documente din acea vreme. Ceeace se poate face azi, cum am spus, cu o relativă ușurință, va fi mult mai greu de îndeplinit peste câteva zeci de ani. E deajuns să spunem că multe din publicațiile epocei Unirii—broșuri, manifeste, chiar și gazete cum e „Cuvânt moldovenesc", apărut la Chișinău — lipsesc din biblioteca Academiei Române; pe de altă parte, hârtia din care sunt făcute aceste publicații, e de o calitate cu totul inferioară: în câteva decenii ea se va transforma în praf. Dacă ținem apoi seamă de faptul că bibliotecile și arhivele par ticulare, strânse cu truda unei vieți întregi, se risipesc la noi adeseori după moartea celui ce le-a alcătuit — semn al lipsei de respect și iubire față de munca înaintașilor — vom înțelege și mai bine de ce era nevoie ca să se purceadă fără întârziere la strângerea materialului documentar privitor la marele act al Unirii. Nu avem pretenția să credem că aceste publicații ale Așe zământului cuprind toate actele Unirii: nici n’am urmărit aceasta. E deajuns dacă ele cuprind pe cele mai însemnate. Nu ne îndoim că Statul și instituțiile culturale din Ardeal, Buco vina și Basarabia vor întregi, prin publicații similare, aceste

IV culegeri de documente, dând viitorilor istorici, în câteva volume, tot materialul documentar asupra Unirii. Cu cât vor face-o mai degrabă, cu atât va fi mai bine.

Documentele strânse și publicate în volumul de față de către d. Ștefan Ciobanu se pol împărți, din punctul de vedere al proveniența lor, în două categorii: 1. Documente publicate : a) în ziare : .Cuvânt Moldovenesc” 73 documente; „Ardealul” 8 doc.; „Bomânia nouă” 6 doc.; „Sfatul Țării” 3 doc.; «KieBcsaa mmcjil» 2 doc.; cOfleccaia HOBOCTn» 1 doc.; b) în „Monitorul Oficial” 11 doc.; c) în re viste : „Școala Moldovenească 1 doc.; «KmnnHeBCKia enapxiait- hlih B'bAOMOCTH» 1 doc.; d) în monografii: P. Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru, 17 doc.; V. Ghemul, Cincizeci de ani ai cooperației de credit în Basarabia 1874 — 1924, 1 doc.; e) în foi volante: 2 doc. Așa dar în total, 126 de documente. 2. Documente inedite: a) din dosarele Sfatului Țării, 67 doc.; b) din dosarele Zemstvei din Cetatea Albă 2 doc.; c) din arhive particulare, 2 doc. In total, 71 de documente.

Din documentele și studiul de față al domnului Ștefan Cio banu credem că se desprind ■ câteva constatări sigure: 1. Există o strânsă legătură între revoluția și mișcarea na- -j țională din Basarabia și revoluția rusă. Fiecărei faze din re-' voluția rusă îi corespunde o fază similară în Basarabia. După faza primă a încrederii în revoluție și în guvernul provizoriu, fază numită de d. Ștefan Ciobanu, a „romantismului național”, urmează faza organizării naționale, a luptei pentru autonomie întâi, pentru completa independență după aceia. Este faza „realismului național”. Aceste două faze care se constată pe întregul cuprins al Rusiei revoluționare, au existat și în Ba sarabia. 2. Mișcarea din Basarabia a fost, ca și în Rusia întreagă, acefală. Marile fapte istorice se nasc din înbinarea a doi factori esențiali: massa poporului și personalitatea. Intre acești doi factori e o relație și influență reciprocă. Personalitatea e expo nentul massei; ea reprezintă, în gradul cel mai înnalt, tendințele

V și sentimentele acesteia din urmă. La rândul ei insă, personali tatea poate influența, tocmai prin latura ei caracteristică, prin ceeace îi este propriu, massa poporului, îi poate imprima o direcție nouă, îi poate canaliza energia și avântul. Au existat oare asemenea personalități în timpul revoluției rusești, până la instalarea lui Lenin^ Credem că răspunsul e negativ. Aceeași constatare se poate face și în ce privește Basarabia. Cu drept cuvânt afirmă așadar d. Ștefan Ciobanu că mișcarea din Ba sarabia nu a fost condusă de personalități istorice; ea este o mișcare a masselor. 3. Unirea Basarabiei cu vechiul regat trebuia să se întâmple ca o necesitate istorică. Conștiința națională a Moldovenilor din Basarabia exista, înainte de răsboiul mondial, la sate, în stare latentă, iar la orașe, numai în câteva personalități de o rară valoare etică. Așa au fost, spre a nu pomeni decât pe cei morți, marele patriot și filantrop Vasile Stroescu și adâncul cunoscător al culturii românești, cinstitul Pavel Gore. Conștiința masselor moldovenești a fost trezită și a avut putința unei ma nifestări libere prin revoluția rusească. Nu puțin a contribuit la aceasta și amestecul soldaților basarabeni ca ai noștri și lupta lor comună în tranșeele din Moldova. Pe front, preotul basara bean Mateevici, admiratorul lui Eminescu, a scris cel mai frumos cânt de slăvire al limbei noastre. Se trezise glasul sângelui în mult oropsitul norod basarabean. Crescând necontenit, con știința națională trebuia să ducă în chip firesc la actul UniriL Ceeace s’a petrecut în toate regiunile Rusiei unde locuiau popoare de alt neam decât cel rusesc, procesul de separare al minorităților etnice de statul rus, trebuia să se întâmple și în Basarabia. Cu atât mai surprinzătoare apar deci pretențiile actualului stat rus asupra Basarabiei; din moment ce el a recunoscut dreptul la viață independentă a Finlandezilor, Letonilor, Lituanilor, și Polonilor, dator era să facă acelaș lucru și pentru Moldovenii din Basarabia. Cu atât mai mult, cu cât el singur a recunoscut, de curând, existența unei populații românești dincolo de Nistru, creiând republica moldovenească sovietică. C. C. GIURESCU PROFESOR UNIVERSITAR DIRECTORUL AȘEZĂMINTELOR CULTURALE BRATIANU

VI INTRODUCERE. i.

Mișcarea națională românească din Basarabia, din anii 1917—1918, nu și-a găsit încă interpretarea justă în literatura noastră istorică. Din cauza lipsei unei perspective istorice, care ar da posibilitate să se judece evenimentele și oamenii de atunci sine ira et studio și mulțumită faptului, că până acuma au văzut lumina zilei prea puține materiale din acea epocă, în lucrările consacrate acestei chestiuni, s’au strecurat unele note puțin obiective, s’au acreditat uneori chiar misti ficări ale adevărului istoric. Iată de ce o înșirare macar a unei părți din actele și documentele de atunci, risipite astăzi prin diferite izvoare, ar putea deschide căile adevărului pentru acei ce s’ar gândi să facă o istorie a revoluției naționale din Basarabia din anii 1917—1918. Aceste considerațiuni justifică apariția acestui volum de acte și documente, cari desigur vor fi complectate cu ceiace nu s’a putut publica și aduna, și cari nu au altă pretențiune decât aceea de a servi ca date elementare pentru o lucrare sintetică, ca puncte de plecare pentru noui orientări. Actul firesc al reîntoarcerii Basarabiei la vatra românis mului, se prezintă de obiceiu în lumina considerațiunilor de ordin personal sau național, sacrificându-se adeseori adevărul în folosul unor idei preconcepute, ca și când adevărul ar duce la o scoborîre a unui act, care este supus legilor brutale ale unei necesități istorice, ale unei dreptăți eterne.

VII Din părerile de căpetenie exprimate până acuma în ches tiunea unirii Basarabiei cu țara veche reținem pe aceea a prof. L_Niștor, care în meritoasa sa lucrare „Istoria Basara biei” ar fi înclinat să creadă că rolul principal în mișcarea națională Tău SvutT^soIdâțiT moldoveni, „cari aparțineau unităților rusești ce operau pe frontul din Bucovina și Mol dova” și cari „avură prilej să se întâlnească cu conaționali de ai lor din vechiul regat, din Ardeal și din Bucovina, și din contactul acesta rodnic să se lămurească sufletește și să-și lumineze mintea lor buimăcită de ideile revoluționare, la făclia curată și frumoasă a ideii naționale. Prin atingerea lor cu frații de același sînge, se deșteaptă tot mai vie conștiința națională, ce fusese atâta vreme înădușită de urgia cnutului rusesc. Deșteptarea conștiinței naționale românești în rându rile soldaților și ofițerilor moldoveni din Basarabia aduse foarte curând roadele cuvenite 1”. Ideia națională trece dela militari la intelectualii moldoveni care adoptă ideia autonomiei, formând un partid național. Acest partid, cu ajutorul militarilor, crează Sfatul Țării și înfăptuește unirea. Rolul principal în toată mișcarea este atribuit câtorva persoane predestinate pentru realizarea unui ideal național, pentru îndeplinirea unei chemări istorice. Cam aceiași părere în chestiunea unirii o are și d. C. Kiri- țescu, care afirmă că „despărțirea Basarabiei de Rusia s’a zămislit în întrunirile soldaților”1 2... „In discuțiile acestei soldățimi, pe lângă idealurile comune tuturor Rușilor: slobozenia, samoopredelenia și republica, începea să se audă și nota naționalistă, trezită din subcon știentul sufletului prin contactul cu frații de acelaș sânge, cu care viețuiseră și luptaseră laolaltă, în frumoșii munți, ai Bucovinei și Moldovei. Aici soldații moldoveni basarabeni căpătară conștiința importanții neamului românesc; dela camarazii de luptă din regat, ei aflară de existența unor

1 I. Nistor, Istoria Basarabiei, Cernăuți, 1923, p. 408. 2 C. Kirifescu, Istoria războiului pentru întregirea României, ed. II, voi. III, p. 67.

VIII țări române înfloritoare, cu șosele și căi ferate, cum ei nu aveau în Basarabia, cu școli românești, cu administrație românească și cu judecători români, cu o superioritate de civilizație, care le-au umplut sufletul de mirare întâi și de mândrie pe urmă” 1 234. In aceleași culori idilice, d. Kirițescu prezintă influența pe care au avut-o prizonierii ardeleni și bucovineni asupra unui grup de studenți la Chiev 2 și rolul câtorva refugiați din Ardeal și Bucovina în mișcarea dela Chișinău 3. Mai aproape ceva de adevăr sunt părerile doctorului P. Cazacu 4, care bazat pe mai multe izvoare spune, că ,,liber tățile proclamate de revoluția rusească au dat putință instinc tului național moldovenesc să se manifesteze și în Basa rabia” 5. Aceste manifestări la început având un caracter disparat, haotic, se accentuează în special în rândurile militari lor moldoveni, mai cu seamă Ia Odesa. Ideia autonomiei Ba sarabiei, „pornită dela partidul național, propagată cu toate rezistențele din toate părțile” 6, prin congresul militar moldo venesc din Octombrie 1917, își găsește realizarea în crearea Sfatului Țării. Anarhia, care se dezlănțuește în toată Busia și cuprinde și Basarabia, duce la chemarea armatei române. Aceasta stabilește liniște în țară și dă putință elementelor naționale să-și manifesteze dorința pentru unire. Unirea Basarabiei, pe lângă alți factori, se datorește în bună parte și guvernului român. In aprecierea persoanelor dintre basarabeni, cari au contribuit la înfăptuirea unirii, d-rul Cazaca se arată mai puțin înclinat spre a idealiza rolul lor în miș carea națională; și aici, ca și în lucrarea prof. I. Nistor, sim patiile personale și de partid au jucat rolul principal în apre cierea oamenilor și evenimentelor. Părerea doctorului P. Cazacu este împărtășită până la

1 Ibidem, p, 68. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 68—69. 4 P. Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru, Iași. 5 Ibidem, p. 197. ‘ Ibid., p. 218—219.

IX oarecare măsură și de către autorul unei lucrări noui \ care crede că unirea s’a făcut „grație schimbării formei de guver nământ și a revoluției ce a domnit și încă domnește și astăz în Rusia, pe de o parte; iar pe de alta, datorită redeșteptării naționale, care s’a manifestat în sufletul unui grup de Români- moldoveni, cari au știut la timp să insufle sătenilor dorința de libertate și de scuturare a jugului străin” 1 2. Un rol însem nat în chestiunea unirii se atribuie de către autor armatei române. Foarte puțin obiectivă este părerea d. D. Bogos 3, care crede că un mic grup de studenți moldoveni ce se găseau în timpul revoluției la Chiev, sub influența ardelenilor și buco vinenilor prizonieri de acolo 4, au fost factorii principali ai ideei unirii, deși la sfârșit autorul afirmă că unirea a făcut-o „vocea sângelui” 5. Din lucrările mai puțin importante apărute până acuma în chestiunea unirii Basarabiei, se remarcă silințele puțin serioase ale d. O. Ghibu 6, care obsedat de iluzia ademenitoare a unui messianism național și apostolat cultural, pe care d-sa l’ar fi îndeplinit în Basarabia, toată mișcarea națională din această provincie o atribuie unui grup de ardeleni, în spe cial ziarului „România Nouă” 7, recte O. Ghibu, directorul acelui ziar. Argumentația lipsită de seriozitate în lucrările polilogice ale d. O. Ghibu, nota pătimașă dusă la extrem, denaturarea faptelor și concepția simplistă istorică a d-sale—ne face să regretăm o muncă pierdută în zadar. Dacă unii din ardeleni într’adevăr și-au dat obolul lor în mișcarea națională din

1 B. Giurgea, Din trecutul și prezentul Basarabiei, București, 1928. 2 Ibidem, p. 7. 3 D. Bogos, La răspântie. Moldova dela Nistru în anii 1917—1918, Chi sinau 1924. * V. părerile d. C. Kirițescu. 3 D. Bogos, ibidem, p. 143. • O. Ghibu, Cum s’a făcut unirea Basarabiei, Sibiu 1925. O. Ghibu, Dela Basarabia rusească la Basarabia românească, Cluj 1926. ’ O. Ghibu, Dela Basarabia rusească la Basarabia românească, p. CLVIII- CLX. Basarabia, nu d. Ghibu este acela care poate să-și reven dice merite naționale în mișcarea entuziastă, curată și de zinteresată din provincia noastră. Insfârșit d. A. Boldur într’o broșură sintetică 1 consacrată chestiunii unirii, făcând analiza părerilor cari au fost emise în această chestiune, vine la concluzia, că ideia națională s’a născut din „ideia slujirii poporului” 2, creată de către mediul intelectual rus, în care a crescut generația tinerilor cari au înfăptuit unirea. Unirea, după părerile d. A. Boldur, „este un act al înțelepciunii istorice” 3, și la ea au contribuit mai mulți factori de ordin social, politic, personal, etc. Cadrul unei introduceri la un număr restrâns de documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia, nu ne permite să facem un istoric al acestei mișcări. Pentru așa ceva, s’ar cere izvoare noui pe lângă cele cunoscute până acuma, s’ar cere studii îndelungate, s’ar cere și o distanță mai mare, care ne-ar despărți de acele vremuri. Totuși cele ce se cunosc cu privire la evenimentele petrecute în Basarabia în anii 1917—- 1918, ne îndreptățesc să tragem concluzia că părerile și teo riile cu privire la cauzele mișcării sunt prea puțin întemeiate, uneori chiar imaginative. Și aceasta ne face să căutăm explicația frământărilor din ț acele vremuri în alte împrejurări. Silințele unui popor de \ a-și căuta dreptate nu pot fi prezentate ca un act de rapidă transformare sufletească, datorită unui deus ex machina, venit din Ardeal sau dela Petrograd. Revoluția națională / din Basarabia, care a sguduit adânc conștiințele maselor și l care a dus la unire, n’a fost un act haotic, nemotivat și plin j de surprinderi. Ea și-a avut cauzele ei, fazele succesive de dez- ! voltare, aspectele ei variate, și-a avut legile ei, logica ei. Unirea Basarabiei nu se aseamănă cu unirea Ardealului și a Bucovinei. Unirea acestor provincii românești cu Regatul Român a fost prevăzută în tratatele de alianță la intrarea

1 Alexandru Boldur, Unirea, Chișinău 1928. * Ibidem, p. 10. • Ibidem.

XI României în război. Sufletește, această unire a fost pregătită de decenii de muncă pe terenul cultural și național. De aceia, unirea acestor provincii în anul 1Q18 se prezintă ca un act final al unui proces istoric îndelungat, ca ceva mecanic, care trebuia să rezulte în urma victoriei aliaților. Basarabia, înainte de a ajunge la unire, a trebuit să treacă printr’un proces revo luționar relativ de lungă durată, printr’un cataclism sufletesc. Chiar o privire superficială asupra mișcării naționale din Basarabia, ne duce la o constatare, că această mișcare coin cide cu revoluția rusă și că ea nu este străină de acea revo luție. Doctorul P. Cazacu, care pune atâta temei pe instinctul național și pe factorii locali și de peste Prut, este nevoit să recunoască, că mișcarea autonomistă din Basarabia, ,,nu era izolată în republica rusească, ea a trebuit să meargă paralel, sau să țină seama de mișcările analoage din alte părți, în spe cial de acea din Ucraina” 1. Pentru un observator mai atent, este clar că motivele fră mântărilor din anii 1917—1918 și cauzele cari au dus la unire, ' trebuesc căutate nu atât în factorii locali, nici în propaganda ' elementelor de peste Prut sau de peste Carpați, cât în miș carea revoluționară din Rusia, în sforțările popoarelor din imperiul țarist de a se descătușa, de a se elibera de sub jugul nedreptăților. Inchipuiți-vă pentru un moment că au existat toate condițiunile pentru unire, toți factorii principali ai mișcării naționale, și n’a existat revoluția rusă sau că ea s’a oprit la o anumită fază,—s’ar fi putut înfăptui unirea? Evident că nu. Presupunem că n’au'existat studenții delaChiev, propagandiștii ardeleni și bucovineni, luptătorii naționali, etc., și revoluția rusă și-ar fi urmat cursul pe care l-a urmat. De sigur unirea trebuia să se facă, Basarabia, în mod fatal, trebuia să se alipească la România. Revoluția din Rusia a avut un caracter social și politic la începutul ei; în cursul desfășurării ei, ea se transformă în re voluție națională, în răzvrătirea popoarelor, care locuiau în Rusia, împotriva dominației rusești.

1 P. Cazacii, Op. cit., p. 217.

XII Mișcarea națională moldovenească a fost ecoul acestei răzvrătiri; ideologia revoluționară a Românilor din Basara bia a fost reflexul ideologiei naționale din Rusia, și această mișcare a dus la aceleași consecințe istorice fatale, la care a dus mișcarea popoarelor baltice, a Polonejilor etc. Mai mult chiar, se poate spune, că revoluția din Basarabia a fost dictată i de către revoluția rusă și mersul ei a fost determinat de jocul natural al mișcărilor popoarelor din Rusia. Ideile care au circulat în cursul revoluției în Basarabia, ideia de autonomie, libertate națională, libertate a limbii materne în școală, bise rică și administrație, ideia armatei naționale, până la ideia de autodeterminare, de despărțire de Rusia și natural și de unire, n’au fost idei născute încăpui înfăptuitorilor unirii și al propagandiștilor improvizați. Sunt idei care circulau în mentalitatea tuturor popoarelor subjugate Rusiei, sunt formule revoluționare și naționale de atunci. Prin urmare, întreaga mișcare națională din Basarabia se prezintă ca o parafrazare a ideilor, formulelor și actelor mai multor neamuri din Rusia adoptate de către poporul românesc din Basarabia și aplicate potrivit firei, împrejurărilor și tre cutului lui istoric. In soarta poporului românesc din Basarabia sub regimul rus, găsim ceva comun cu soarta celorlalte popoare din Rusia. Compus dintr’un conglomerat de 107 diferite popoare 1, cu minorități etnice de 80 de milioane de suflete 1 2 (toate statele europene la un loc au cam 40 de milioane de minorități), cari cu mult depășeau numărul poporului dominant, al Velicoru- șilor, imperiul țarist era frământat încontinuu de problema grea a naționalităților. După un articol recent al lui H. v. Rimscha, publicat într’o revistă care se ocupă de problema naționalităților 3, minoritățile „cari aparțineau vechei împă rății rusești, se pot împărți în 3 grupe : 1) puținele naționalități cu un nivel cultural superior celui a! Velicorușilor, aparținând

1 Revista „Nation und Staat”. Deutsche Zeitschrift für das europäische Minoritäten Problem. Wien. Jahrgang, 1928 luni, p. 710. 2 Ibidem, Iulie—August, 1928, p. 782. 2 „Nation und Staat”, Iulie—August 1928, pp. 781—792.

XIII cercului de cultură apuseano-european; 2) puținele popoare din Sud și Sud-Vest stând pe acelaș nivel cultural ca și Veli- corușii și 3) numeroasele popoare care au un nivel cultural mai jos, cum sunt popoarele din Est și Nord-Est”. Dacă statul rus în politica lui națională nu întâmpină multă rezistență la popoarele din categoria a treia, în părțile din occidentul Rusiei europene, biurocrația rusă se găsește în fața altor stări de lucruri. Crescute în mediul cultural al apusului, în ideile de libertate.formate de gândirea apuseană, deosebite ca sânge, ca temperament, ca tradiții istorice, toate aceste popoare : Finlandezii, Lettonii, Latâșii, Estonenii, Belorușii, Ucrainenii și Polonezii în cursul veacului al XlX-lea; duc , o luptă pasivă cu tendințele de rusificare dela Petersburg. ; Cele mai multe din aceste popoare, cu rezerve inepuizabile j de energie și puteri creatoare, cu o cultură superioară celei > rusești, cu toată iscusința mijloacelor de desnaționalizare ale ; guvernelor țariste, au rămas străine culturii rusești, au rămas 1 indiferente, dacă nu chiar ostile ideei de stat ruse. Politica internă a statului rus în veacul al XlX-lea este politica unei lupte tenace cu popoarele din Rusia, este politica încercărilor de rusificare, este politica de stârpire a culturilor neruse. Biurocrația țaristă, afirmă un cercetător rus al problemelor popoarelor din Rusia, ,,nu s’a mărginit la eliminarea simplă a nerușilor de a lua parte la ocârmuire, ea caută să-și irosească resursele spirituale și fără această limitate ale statului rus în luptă activă și fără rațiune cu popoarele mărginașe.. In lupta sistematică și tenace cu particularitățile politice, de drept și culturale ale Finlandei, în ,,depolonizarea” Poloniei, în interzicerea scrisului lettonean, ucrainean și belorus, nu odată au fost trecute limitele neclintite ale unei convețuiri primitive culturale și a ordinei de drept, — dar la rusificare nu ducea“ x. Popoarele reacționau cum puteau împotriva opresiunilor țariste. Răscoalele Ucrainenilor din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, inclusiv cea a lui Mazeppa, răscoalele Polonezilor

1 B. CiaHKeBn'n.. CvabObi napo^oBi Poecin. Bepaiifft 1921, p. 5. V. și ar ticolul lui Berg Herman din revista „Xation und Staat”. Iunie 1928, pp. 1928.

XIV din anii 1830 și 1862, răscoalele Georgienilor din anii 1804, 1812, 1819 și 1832 erau fenomene de aceiaș natură, erau ma nifestări în stil mare ale popoarelor de a scăpa de sub domi nația rusă. Emigrările în mase în America și în țările apusene ale popoarelor din Rusia și crearea de cercuri naționale în străi nătate, de focare revoluționare, ostile Rusiei, duceau la în tărirea ideei marei nedreptăți față de neruși. „Totul ce era mai puternic”, observă aceiaș autor, „mai stabil, mai tenace și mai prețios,—în loc să muncească pentru binele patriei, — pleca peste granițele Rusiei”. Toate popoarele, în numele celor mai sfinte interese ale lor, au fost nevoite să-și creeze „Piemonții” săi peste hotarele Rusiei. Flacăra sufletească a Poloniei ardea în Cracovia austriacă, Ucrainenii trăiau prin Lembergul lor. Lettonenii își tipăreau cărțile și își puneau piatra fundamentală a renașterii naționale în Prusia de Est, Finlandezii își aveau focarele lor în Suedia”... r. Guvernele ruse în lupta lor cu tendințele centrifuge ale acestor popoare la începutul veacului al XlX-lea, se văd nevoite să acorde unor provincii autonomie. Astfel Georgia din anul 1801, anul încorporării în granițele statului rus, își păstrează în ocârmuire unele particularități locale; Fin landa își capătă autonomia în anul 1809, iar Polonia rusească prin „Hartia constituantă” din anul 1815, își dobândește o autonomie destul de largă. Guvernul țarist însă nu se ține de promisiunile date popoarelor și în curând dispare orice umbră de autonomie, și deasupra popoarelor din Rusia se întinde pânza grea a reacționarismului. Se părea că în Rusia era liniște. „Dela Moldovean până la Finlandez totul tace, căci sunt fericiți..“, ironizează poetul ucrainean Șevcenco. Dar liniștea era aparentă. Nenumăratele procese, îndreptate împotriva celor ce îndrăzneau să ia apărarea popoarelor asuprite, cortegiile de martiri dintre Polonezi, Lettoneni, Ucraineni etc. cari umpleau pușcăriile rusești și mureau pe câmpiile Siberiei, dovedeau că ideia unei mântuiri n’a murit. Aceste împrejurări duc la crearea unei ideologii revoluționare

1 Ibidcm, p. 6.

XV specific ruse. Nici o țară din lume n’a dat în cursul veacului al XlX-lea atât de mulți revoluționari, cât a dat Rusia. Aproa pe toate programele revoluționare pe lângă revendicări de ordin politic și social, cuprindeau și revendicări naționale. Noțiunea de „revoluționar” nu putea fi concepută, dacă nu conținea și noțiunea de amic al popoarelor asuprite. Și intelectualitatea rusească, în special acea nerusă după origine, „candidații la Ruși”, era pătrunsă de aceiaș ideologie. Cu vântul reacționar era identic cu acel de asupritor. De aici rezultă indeferentismul față de statul rus, ostilitatea, cosmo politismul rus, care n’au fost decât o creațiune a minorităților din Rusia, deși aceste minorități în programele lor revoluțio nare cereau autonomie, școală națională. Partidele social- democrate, lettonian și polonez, erau socotite ca cele mai puternice partide revoluționare din Rusia. In programul partidului socialist-democrat lettonian, publicat în anul 1896, se prevede „Republică independentă democratică compusă din Lettonia, Polonia și alte țări pe baza principiilor de fe derație liberă” *. Partidul democrat-lettonian, își pune și el ca scop independența Lettoniei 1 2. Partidul socialist polonez, își înscrie în anul 1893 în programul său lozinca „Republicei independente socialiste poloneze”3. In anul 1880, Ucrainenii organizează la Petersburg un cerc „al socialiștilor federaliști urcaineni” care luptă pentru autonomia național-teritorială a Ucrainei 4. Mișcarea autonomistă cuprinde și poporul belorus : în anul 1884 apare ziarul „Gomon” scris în rusește cu tendințe autonomiste 5, iar în anul 1903 „Societatea re voluționară belorusă”, se transformă în „Societatea socia listă belorusă”, care își propune să lupte pentru autonomia Belorusiei G. Toate aceste manifestări, ca și altele, dovedesc că ideia

1 Ibidem, p. 124. 2 Ibidem, p. 126. 3 Ibidem, p. 307. ‘ Ibidem, p. 78. 5 Ibidem, p. 31. • Ibidem, p. 33.

XVI de independență, ideia federației, de autonomie, de cultură națională, erau idei înaintate în societatea rusă, că în cursul veacului al XIX-lea,în „pușcăria popoarelor” se crează o ideo logie separatistă, de eliberare și că această ideologie pătrunde adânc în straturile societății, în special ale celei neruse. Poporul de jos însă trăia mai mult prin instinctul său național. „Opre siunea națională ducea spre o decădere catastrofală a culturii în regiunile rusificate. Polonia, Lcttonia, Ucraina, neavând putința să-și învețe copiii potrivit cu mediul și firea poporului, au dat dovadă de o decădere sau de retrogradare însemnată a cunoștințelor de carte primitive, necum de forme superioare ale învățământului. In Polonia, în anul 1828, erau mai multe școli în raport cu numărul populației, decât în anul 1900 !” b

Ceva identic cu soarta popoarelor din Rusia vedem și în istoria Basarabiei sub stăpânirea rusă. Răpită printr’un act de silnicie, străină ca compoziție etnografică, ca suflet și ca trecut istoric, provincia dintre Prut și Nistru, împarte soar ta provinciilor neruse din imperiul rusesc. Din primii ani ai anexării Basarabiei, se manifestă tendința pentru autonomie. In emigrările țăranilor peste Prut, care după expresiunea generalului Chiselev, preferau „ocârmuirea turcească grea pentru ei, celei a noastre”21 , (rusești), în plângerile țăranilor împotriva asupririlor 3, în cererile lor de a-i lăsa „în obiceiurile” lor „celi moldovenești” și „supt dregătorii moldoveni pă mânteni” 4, în cererile boerilor moldoveni de a se numi în Basarabia „ocârmuitorii” care ar cunoaște „obiceiurile și le gile noastre și a țărilor megieșe cu noi” 5, vedem tendința de

1 Ibidem, p. 5. 1 JI. B. Kacco. Pocein na Jtyrral n oOpaaoBaine Bcecapaöercofi OCaacTH. neiep- 6ypn>. 3 St Ciobanii. Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă. Chi- ținău 1923, pp. 1—23. 4 Ibidem, p. 13. * Ibidem, p. 14.

2 XVII j luptă împotriva rusificării. Guvernul rus fu nevoit să cedeze î rezistenței poporului românesc din Basarabia, și în anul ■ 1818 acordă acestei provincii autonomie, ca „răul făptuit să dispară și să se creeze pentru locuitorii din Basarabia o soartă, potrivită cu dorințele lor... o ocârmuire civică în con formitate cu moravurile, obiceiurile și legile ei”. Autonomia Basarabiei a avut soarta autonomiilor celorlalte provincii neruse. In anul 1828, autonomia Basarabiei dispare, deși se mai respectă unele particularități din viața provinciei. Ideia auto nomiei, a separatismului, a revenirii la vatra românismului nu moare. Ea se dezvoltă paralel și sub influența ideologiei de auto nomie ruse. Aici găsim aceleași fenomene, ca și la celelalte popoare din Rusia : emigrări ale intelectualilor peste Prut, începând cu boerii moldoveni din prima jumătate a veacului al XlX-lea și terminând cu scriitorii B. Hajdeu, Al. Donici, D. Moruzi până la Z. Arbore, C. Stere și P. Cazacu și până la socialistul Zubcu-Codreanu, — nu se aseamănă cu emi grările intelectualilor neruși peste hotarele străine? Aproape toți acești emigranți, dacă nu reușesc să creeze focare de pro pagandă națională pentru Basarabia, mulțumită condițiunilor vieții politice din România, poartă în sufletul lor idealul desrobirii poporului românesc din Basarabia, fapt care se manifestă și în scrierile lor. Sub influența aceleiaș ideologii rusești, se manifestă ideia iredentistă și la intelectualitatea rămasă în Basarabia, în special în rândurile tineretului. Ideia naționalistă se manifestă în scrierile lui Alexandru Hajdeu, iar cel mai cult și mai erudit dintre moldovenii basarabeni din prima jumătate a veacului al XlX-lea, Alexandru Sturdza, a pus ,,în circulație un plan, ca în Basarabia drepturile și obiceiurile moldovenești nu numai să fie păstrate, ci să fie lărgite... El nu-și ascundea dorința de a vedea Moldovlahia ca o împărăție independentă împreună cu Basarabia, Bucovina și Transilvania”. Aceste rânduri aparțin fostului vice-guver- nator al Basarabiei F. F. Vigliel x. Scriitorii basarabeni în-

1 d*. ‘I*. Bure.it. BoenojtnHamH. MocKBa. 1865, în, VI, p. 103.

XVIII i cepând cu T. Vârnav, C. Stamati, I. Sârbu, Matei Donici, I C. C. Stamati, Georghe Gore, până la A. Matecvici, propagă ? în scrierile lor în mod direct sau indirect, aceiaș idee națio-; nală. Ideia națională între studenții basarabeni, se naște nu ? în Basarabia, ci la Dorpat, unde studiau lettonenii și alte minorități, și la Chiev, centrul mișcării Ucrainenilor din Rusia. Acest fapt dovedește încă odată, că ideea autonomiei' și în general ideia’ națională se naște în cadrul ideologiei re- voluționare a popoarelor asuprite din Rusia. In cât privește viața intelectuală a poporului de jos și aici găsim o asemănare isbitoare, cu viața altor popoare din Rusia : el trăește în aceiaș indeferentism național, în aceiaș pasi vitate intelectuală, în aceiaș amorțeală sufletească, în aceiaș * inferioritate culturală, ca și celelalte popoare, păstrându-și i făptura națională mai mult printr’un instinct, decât printr’o conștiință de neam clară. Revoluția, din anul 1905, duce la o deșteptare națională a tuturor popoarelor din Rusia, la speranțe într’o eliberare și la formularea și mai clară a ideologiei de iredentism, auto- nomism etc. A fost un fel de preludium la marea tragedie a imperialismului rus, Ia prăbușirea catastrofală a statului neorganic rus. Atunci se cristalizează formulele sacre ale des cătușării popoarelor, încorporate în granițele Rusiei pe diferite căi imperialiste. Caracterul social și politic al acestei revoluții, se transformă în lupta popoarelor cu centralismul rusesc, chiar cu ideia de stat rusă. Programele naționale ale tuturor popoarelor din Rusia, prevăd ideia federalizării popoarelor din Rusia, ideia autonomiei, uneori a separării de Rusia. Astfel Belorușii formează la Vilno un cerc al „romanticilor-separa- tiști”, care cer independența Belorusiei; Belorușii formează și o uniune a autonomiștilor federaliști, ei ridică chestiunea autonomiei și la un congres al organizațiilor obștești la Vilno x. Ucrainenii se grupează în diferite partide, „Rade” (cercuri), „Gromade” (societăți), care cer autonomia națională și teri torială a Ucrainei și federalizarea popoarelor din Rusia 21 .

1 B CiaHKeBHTt. Op. cit, p. 33. 2 Ibidem, p. 78.

XIX Lettonii merg mai departe în cerințele lor : partidul social democrat lettonian cere independența Lettoniei; unii cer federalizarea pe picior de egalitate a statelor : Polonia, Lettonia, Finlanda, Ucraina, Rusia etc. 1. Numeroase organizații obște ști și congrese se pronunță pentru autonomia Lettoniei. Ches tiunile autodeterminării naționale, a culturii naționale, a limbei materne în școală, biserică și administrație, se discuta de către organizațiile tuturor popoarelor din Rusia. La universitățile din Rusia, studențimea se agită pe aceleași chestiuni, se gru pează în cercuri cu caracter național, cere autonomie culturală. Guvernul rus în fața acestor manifestațiuni, este silit să acorde unele libertăți naționalităților din Rusia : el restabilește constituția Finlandei, satisface unele revendicări ale Polone zilor, Ucrainenilor, Belorușilor etc. permițându-le scrisul în limba maternă; face unele promisiuni cu caracter mai mult principial, recunoscând dreptul limbilor materne în școală. Era natural ca și Românii din Basarabia să intre în angre najul ideologiei revoluționare a popoarelor din Rusia, ca și ei să pună în discuție aceleași probleme și să ceară aceleași soluțiuni. Ei nu puteau să rămână străini de mișcă rile popoarelor din Rusia, de ideologia lor, de acțiunea lor: vraja, pe care o exercită revoluția asupra intelectualității ru sești, trebuia să-și aibă efectele ei și asupra mentalității pă- turei culte a Moldovenilor din Basarabia. La Chișinău, se desemnează trei grupări naționaliste — una a boierilor moldo veni, una radicală a studenților și una a câtorva intelectuali. Divergente în ce privesc ideile sociale, aceste grupări se mani festă pe terenul național, cerând cam același revendicări. Gru parea boierilor ridică în ședințele zemstvei guberniale ches tiunea introducerii limbii moldovenești în școală. Această chestiune, este susținută și de către reprezentanții corpului didactic moldovenesc, cari trimit o delegație la Teriochi în Finlanda, la un congres didactic al naționalităților din Rusia. Preoțimea basarabeană, cere introducerea limbii mol dovenești în biserică. La adunările organizațiunilor revolu

1 Ibidem, p. 130.

XX ționare se pune și chestiunea autonomiei Basarabiei. In anul; 1906, începe să apară ziarul românesc „Basarabia”, scos sub direcția avocatului Gavriliță de către gruparea studențească și cea a intelectualilor moldoveni. Acest ziar este exponentul doleanțelor poporului moldovenesc. Ziarul face propagandă pentru introducerea limbii moldovenești în școală, biserică și administrație, cere autonomia provincială a Basarabiei „pe temeiul drepturilor și ale principiilor ce au fost hărăzite Ia alipirea ei către imperiul rus, prin statutul pentru înte meierea provinciei Basarabiei din 1818” 1 cu un „Consiliu provincial superior” 1 2 în frunte. Pentru realizarea programu lui național, ziarul găsește necesar de a se forma un partid național-democrat 3. Un partid național formează și boierii basarabeni în frunte cu P. Dicescul. După cum vedem, revendicările Moldovenilor din anii 1905—1906 coincid cu revendicările mai multor popoare din Rusia; ele nu merg însă până Ia iredentism, până la separa rea de Rusia, deși ideia unității naționale și culturale cu Ro mânii din alte ținuturi se vede la fiecare pas în ziarul de mai sus. Maximalismul național al altor popoare nu prinde în Basarabia, pe deoparte, din cauza pregătirei insuficiente a intelectualității moldovenești, iar pe de altă parte, pe moti vul că în anul 1906 când se accentuează o mișcare națională moldovenească bine pronunțată, în Rusia se începe o reac- țiune destul de puternică. Totuși complexul tuturor ideilor, cari circulau în Basarabia în anii 1905—1906, era acel din Rusia, fapt pe care îl recunoaște și ziarul „Basarabia” 4. Aceste idei pluteau deasupra Rusiei și Moldovenii caută să le adopteze la nevoile lor, potrivit cu însușirile lor naționale, cu trecutul lor. Libertățile, dobândite prin revoluția rusă din anul 1905 de către popoarele imperiului rus, în curând se încalcă. Oli garhia țaristă își dă scama de pericolul pe carc-1 reprezintă

1 Ziarul „Basarabia”, Nr. 12, din 5 Iulie 1906. 2 Ibidem. 3 Ibidem, Nr. 44 și altele. 4 Ibidem, Nr. 15, din 16 Iulie 1906 și altele.

XXI mișcările popoarelor pentru imperiul rus și caută să înăbușe orice mișcare. Regimul lui Stolâpin dă lovitură Constituției Finlandei, el declară „mișcarea culturală națională a Ucra inenilor ca mișcare, care nu corespunde scopurilor de stat ruse”, iar Polonezii sunt socotiți ca cetățeni de categoria a 2-a A Chiar elementele democratice, ca P. Struve, P. Mi- liucov, Rodicev și alții, se ridică împotriva drepturilor mino rităților din Rusia 1 2. Și din mișcarea națională a Moldovenilor, n’au rămas decât vre-o câteva publicații periodice, care apar în mod sporadic și care se mărginesc cel mult la cererea platonică a introducerii limbii în școală și biserică, la cultivarea ideei scrisului româ- ; nesc, a culturii naționale. Acest din urmă fapt dovedește că frământările din anul 1905 n’au fost deșarte. A venit războiul mondial cu hecatombele lui omenești, cu prevestiri rele pentru imperiul rus. In fața necunoscutului pe care-1 aducea spectrul războiului, unele din naționalități își manifestă oarecare încredere în Rusia, dar aceasta numai în primele zile ale războiului. „Declarațiile oficiale despre scopurile eliberătoare ale războiului, păreau o ironie pe fondul neglijării celor mai sfinte și mai principale drepturi ale națiunilor din interiorul Rusiei” 3. Chiar dinpri- ! mele luni ale războiului, s’a dovedit nepregătirea completă i sufletească a Rusiei, pentru un războiu. Popoarele „fără > patrie”, din armatele rusești, nu puteau să pună mult entu- ! ziasm în apărarea acelor cari-i asupreau, a organismului de stat care de veacuri îi nedreptățea. Puterile centrale, și-au ș dat seama de acest lucru și au căutat să-l folosească în sco- ț purile lor militare. Ele organizează legiuni poloneze, pe care \ le trimit să lupte împotriva Rușilor în Polonia rusească; ele susțin mișcarea națională iredentistă între Polonezi, Lettoneni, Ucraineni, Beloruși etc. în părțile Rusiei ocupate de către armatele lor; ei organizează o propagandă vie pentru auto

1 B. CTaHiteBH'i,L·. Op. cit., p. 9. 2 Ibidem. 3 B. CianKeBn’n.. Op. cit., p. 12.

XXII nomie și eliberare de sub jugul Rusiei printre prizonierii ne- ruși din armatele ruse; sub egida lor, se formează diferite focare naționale pe teritoriile ocupate de ei, în care se făuresc proecte de autonomie a popoarelor din Rusia apuseană, sub protectoratul Germaniei sau Austriei. In dosul frontului rusesc, în interiorul Rusiei între intelectualii neruși, începe să prindă ideia „defectismului” Rusiei, ideia unei înfrângeri a Rusiei, dorința de a o vedea îngenunchiată, împărțită. Ideiai scăpării de Rusia, prin înfrângerea ei, era atât de răspândită ■ între popoarele din Rusia, încât cu toată amorțeala ce cuprinse i Basarabia, această idee pătrunde și în rândurile unui cerc ; de intelectuali din jurul ziarului „Cuvânt moldovenesc”, ; care visează o Rusie înfrântă, o Românie întregită, inclusiv i Basarabia, în alianță cu Germania J. Această situație, complicată cu starea precară economică și cu insuccesele de pe front, îi face pe Ruși să recunoască, prin actul dela 23 Octombrie 1916, drepturile Poloniei Ia o viață nouă. Aceasta trezește oarecare speranțe în rândurile unor popoare. Dar starea de războiu și de asediu, măsurile excepționale pentru paza ordinei, cenzura militară ține în frâu câtva timp opinia publică din Rusia : nimeni nu îndrăz nea să-și reclame drepturile. A trebuit să vină revoluția ca să sfărâme toate zăgazurile și să pună din nou cu toată vigoarea problema naționalităților din Rusia. Cu toate că procesul de descompunere a vieții din impe riul rus era evident pentru toată lumea, cu toate că de pe front veneau știri pline de semne rele, nimeni nu se aștepta că revoluția va veni atât de curând; popoarele din Rusia, cu toate nemulțumirile lor împotriva regimului rusesc, au fost surprinse până la oarecare măsură de vestea revoluției. Popo rul de jos nu era copt pentru a accepta ideile de autodeter minare națională, pentru a-și forma o concepție naționalistă clară. A trebuit ca revoluția să treacă prin mai multe faze, ca poporul de jos să ajungă să-și formeze o mentalitate specială

1 In legătură cu acest plan iluzoriu doctorul D. Ciugureanu a avut dc suferit neplăceri din partea guvernului rus.

XXIII favorabilă ideei autodeterminării. Ceiacc s’a infiltrat în sufletul popoarelor veacuri întregi în lunga lor convie țuire cu Rușii, nu putea să fie sfărămat îndată. Ura îm potriva regimului rusesc și instinctul național, nu erau su ficiente ca naționalitățile să-și poată da seama de ceiace se petrecea. Revoluția rusă, după cum am arătat mai sus, la începutul ei, a avut un caracter constituțional și social-politic. Pro blemele de ordin național păreau date la o parte. Dar chiar din primele săptămâni ale revoluției, naționalitățile din Rusia încep să se trezească și să-și revendice drepturile. Revoluția intră într’o fază nouă, în faza revendicărilor naționalităților și a „romantismului naționalist”, când popoarele au credința că revendicările lor juste și în cele mai multe cazuri modeste, vor fi satisfăcute pe cale pacinică de către guvernul provizoriu. Cererile naționalităților nu merg mai departe de autonomie provincială, autonomie culturală, de dreptul la limba maternă în biserică, școală și administrație, adică în cererile lor găsim repetarea formulelor revoluționare naționaliste din anul 1905. In această perioadă, perioada organizării forțelor intelectuale ale neamurilor, se țin congrese naționale și profesionale, la care se discută problemele de mai sus, se organizează diferite societăți, partide, cercuri, comisiuni, care ’și propun ca scop introducerea în viață a formulelor naționale revoluționare. Se face o propagandă intensă în rândurile militarilor și țăra nilor pentru autonomie. In lupta cu tendințele de supremație rusească, popoarele neruse merg cot la cot, se ajută unul pe altul. La Riga se organizează o asociație a reprezentanților Polonezilor, Ucrainenilor, Lettonilor, Latâșilor și Tătarilor, cari ’și propun ca scop cooperarea pentru apărarea drepturilor naționale Principiile revoluționare naționaliste cu încetul străbat și mințile țăranilor, la care adeseori ideia națională se con fundă cu revendicările sociale, și cu reforma agrară. Și în mentalitatea intelectualității revoluționare se produce o oa-

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 51, din 28 Iunie 1917.

XXIV recare schimbare. Suflarea adâncă a maselor popoarelor ne dreptățite, îi face și pe revoluționarii ruși să-și prevadă în programele lor autonomia naționalităților. Partidul socialist revoluționar, partidul socialist-poporanist își înscriu în progra mele lor autonomia. Numai partidul social-democrat rus este ostil acestei idei. Se înțelege că aici nu este vorba de par tidele pur naționale, cum era de exemplu partidul social- democart ucrainean, polonez, „Bundul” evreesc etc. A nu respecta dreptul la autodeterminare națională, începuse să însemne a nu fi democrat. Guvernul provizoriu rus, cu tot radicalismul lui în chestiuni constituționale și sociale, manifestă aceleași tendințe centra liste și de rusificare, pe care le manifestă biurocrația țaristă. El cedează numai în fața pericolului evident, numai în fața forței revoluționare. Emisarii guvernului cutreeră părțile neruse ale imperiului rus, căutând să îndrepte făgașul revoluției în direcția revendicărilor sociale, a „adâncirii revoluției”. Guvernul încearcă să creeze o forță a centralismului—țărănimea, pe care caută s’o organizeze într’un partid puternic din toată Rusia pe principii sociale și agrare, un partid național, care ar putea contrabalansa acțiunea naționalităților din Rusia. EI caută să acrediteze ideia reacționarismului revendicărilor naționale, a pericolului pe care-1 prezintă pentru revoluție „șovinismul” și „separatismul”. Descompunerea frontului rus, dezordinele și anarhia dinȚ interiorul Rusiei, activitatea bolșevicilor fac ca chestiunea naționalităților din Rusia să intre în altă fază, în faza „maxi- malismului naționalist”, când popoarele dezamăgite în speran țele lor în revoluție, nemulțumite de tendințele centraliste ale guvernului, trec dela deziderate și formule platonice, la fapte. Ideia autonomiei se pune în practică de către unele popoare înainte de căderea guvernului provizoriu. Dela ideia de federalizare a popoarelor din Rusia, se trece la ideia de auto determinare politică, de separare de Rusia, de crearea de state independente sau de alipire la state naționale înrudite. Po poarele din Rusia sunt cuprinse de un fel de epidemie „auto nomistă”. Pretutindeni se organizează „state autonome”, fără

XXV autorizația centrului, se crează „autoritate locală”, „putere a țării” („craevaia vlasti”). Organizațiile naționale obștești și militare organizează con grese naționale, care-și formează,,parlamente locale”, „Sfaturi ale țării” (Craevoi sovet”), „Sfaturi naționale” („naționalinâi sovet”), cu organe executive înfrunte, „directorii”, „directorate generale”, „Secretariate naționale” etc. Rusia se descompune, unitatea ei dispare. „In momentul peirei Rusiei”, scrie ace- laș Stanchevici, „popoarele cari trăiau în umbra ei au simțit o ușurare și o liniște. Au început să se autodetermine : Fin landa, Estonia, Latvia, Lettonia, Georgia, Armenia, Azer- beidjanul, Ucraina, Rusia Albă, Donul, Cubanul... Ele (aceste state) umplu cu reprezentanții lor capitalele Europei..1. Deviza „Sauve qui peut” ! „salvează-se cine poate !” 2 și cum poate de sub jugul rus este o deviză a zilei, a popoarelor din Rusia. Această descompunere a Rusiei a fost un proces adânc istoric, un proces care ducea în mod fatal la autode terminarea popoarelor, la eliberarea lor. Procesul a fost oprit până la oarecare măsură, și până la un timp oarecare de către bolșevici, cari „adună din nou Rusia”. Războaiele lor cu Ucraina, Georgia, Crimeia, Relorusia, Polonia etc. este feno menul cunoscut în trecutul istoriei ruse, acelaș centralism și aceiaș tendință de a subjuga popoare neruse. Procesul istoric însă nu s’a isprăvit. Ideia, federalizării popoarelor din Rusia, s’a păstrat într’o măsură oare care în structura de stat a Rusiei sovietice de astăzi.. Ca să înțelegem mai bine evenimentele, ce s’au petrecut în Basarabia în anii 1917 și 1918, să vedem cum se manifestă diferite popoare din Rusia în tendințele lor autonomiste. Ne vom servi de acelaș izvor rusesc care nu poate fi bănuit de parțialitate față de popoa rele din Rusia. Principiul autodeterminării în Belorusia (Rusia Alba), gă sește un larg răsunet în poporul belorus. Organizațiile obștești, cele militare și cele profesionale de luptă pentru introducerea

1 B. CraHKeBHTt, Op. cit., p. 16. 3 Ibidem.

XXVI autonomiei teritoriale. Guvernul provizoriu, nu dă atenție acestor revendicări, pe motivul că organele Zemstvei nu se manifestă pentru aceasta L După căderea guvernului provi zoriu din luna Octombrie 1917, Belorușii convoacă „Primul congres democratic panbelorus” în orașul Minsk. La congres, iau parte până la 2000 de delegați civili și militari. In ședința de noapte din 17 spre 18 Decembrie 1918, congresul proclamă independența Republicei Beloruse 21 . Iu aceiași noapte con gresul a fost alungat de către bolșevici și „mișcarea bclorusă a trebuit să-și caute adăpost pe cealaltă parte a frontului” 3. O luptă mult mai dârză pentru autonomie duce Ucraina. In primele zile ale lunii Aprilie 1917, la Chiev a fost convocat un „congres național panucrainean”, la care participă peste o mie de delegați. Congresul în rezoluția sa politică cere : 1. „Autonomia național-teritorială a Ucrainei, 2. Reorgani zarea Rusiei pe baze federative, 3. Stabilirea regimului repu blican, 4. Asigurarea drepturilor minorităților naționale” 4. Congresul alege „Rada centrală” („Sfatul central”), în care intră 150 de deputați-reprezentanți ai diferitelor organizațiuni culturale, obștești politice și minoritare. Rada centrală își alege un organ executiv, „Secretariatul general”, un fel de consiliu de miniștri cu Vinicenco în frunte 5. La 5 Mai 1917 Ia Chiev se deschide primul congres militar ucrainean, care cere și el autonomia, limba în școală etc. cere și după expresia Rușilor „ucrainizarea baionetelor” (armatei) 6. Guvernul provizoriu și sovetul deputaților muncitori și soldați ia o poziție hotărîtă împotriva tendințelor de autonomie ale Ucrai nenilor. Se ivește un conflict destul de acut între guvernul provizoriu și Rada centrală. Guvernul provizoriu refuză să satisfacă cererea Radei în privința naționalizării armatei

1 Ibidem, p. 38. 2 Ibidem, p. 39. ’ Ibidem, p.39. * B. CraHKeBHTb, Op. cit., p. 82—83. 5 Ibidem, p. 83. • Ziarul „KieBCKan Mmc.u>“ Nr. 115, din 6 Mai 1927 și Nr. 116 din 17 Mai 1917.

XXVII și nu ține seama de recomandările, pe care le face Rada în privința numirilor în posturile mai importante administra tive din Ucraina. Un nou congres panucrainean care a avut loc la Chiev în ziua de 30 Mai 1917 scoate o nouă rezoluție cu privire la autonomie, în care se spune că congresul ,,sc aso ciază la năzuințele Radei”1. La 5 Iunie 1917, sedeschideal doilea congres militar ucrainean, care pune aceleași probleme naționale 1 2. Rezoluțiile tuturor acestor congrese au un carac ter mai mult platonic : Ucrainenii prin diferite delegații și adrese, roagă guvernul provizoriu să le satisfacă cererile lor cu privire la autonomie. Guvernul provizoriu sub motivul că nu știe dacă Rada centrală este expresiunea voinței popo rului nu cedează, fapt care-1 face pe factorul principal al ucrainizării culturale, prof. M. Grușevschi să exclame : „ser- bătoarea revoluției s’a terminat, s’a început ceasul groaznic” 3. La 13 Iunie 1917, Rada ucraineană publică primul,,Universal” (votat la 10 Iunie) „către poporul ucrainean din Ucraina și din afară de ea”, în care expune conflictul între Ucraina și guvernul rus și în care se exprimă dorința ,,să fie Ucraina liberă. Nedespărțindu-se de Rusia, nerupând cu statul rus, fie ca poporul ucrainean pe pământul său să aibă dreptul să dispună singur de viața sa” 4. Guvernul rus este nevoit să cedeze : în urma vizitelor pe care le fac câțiva miniștri dela Petrograd, la 31 Iulie 1917 se face o declarație către poporul ucrainean în care se recu noaște Rada centrală și dreptul Ucrainei la autonomie 5. Actul guvernului rus provoacă al doilea „universal” al Radei în care se vorbește despre organizarea autonomă a Ucrainei. Un nou conflict se ivește între guvernul rus și cel ucrianean, pe chestiunea granițelor Ucrainei. Guvernul central nu re cunoaște ca făcând parte din Ucraina decât cinci guverna- minte, pe când Ucrainenii cer ca în Ucraina autonomă să

1 Ziarul „KieBCKaH Mt.rc.ir>11 Nr. 135, din 1 Iunie 1917. s Ziarul „KieBCKan Mume.“ Nr. 140, din 7 Iunie 1917. • B. CranKeBnTB. Op. cit., p. 140. * Ziarul „KieBCKan Mmc.ii>“ Nr. 145, din 13 Iunie 1917. 5 Ibidem, Nr. 162, din 4 Iulie 1917.

XXVIII intre la început nouă, pe urmă zece guvernăminte. Este ca racteristic că între guvernămintele ucrainene, la care pretinde Ucraina, nu intră Basarabia Este caracteristic și faptul că din 202 locuri cât aveau Ucrainenii în Rada centrală, 4 se rezervă pentru Moldovenii transnistrieni21 . Neîncrederea în promisiunile guvernului rus, lupta pe care o duce el cu „separatismul”, îi face pe Ucraineni să convoace la Chiev un „Congres al popoarelor” din Rusia. Congresul se deschide la 8 Septemvrie 1917 la Chiev. Iau parte la acest congres reprezentanții Ucrainenilor, Tătarilor, Bclorușilor, Moldovenilor, Georgienilor, Armenilor, Cazacilor, Latâșilor, Lettonilor, Evreilor, Bureaților etc. plus partidele rusești, care aveau înscris în programul lor „autonomia” și „fede rația” 3. In toate cuvântările pline de energie, se cere auto nomie provincială și culturală, se cere federalizarea popoarelor. Profesorul latâș Voldemar redactează rezoluția congresului, în care se cere recunoașterea principiului de autodeterminare a popoarelor, federalizarea Rusiei, autonomia provincială și culturală a popoarelor 4. Congresul alege un „Sfat al popoare lor din Republica federativă rusă”, un fel de organ executiv 5. Al treilea congres militar ucrainean, care se deschide la Chiev în ziua de 21 Octomvrie, se deosebește de celelalte congrese prin faptul, că „samostiinicii” (acei cari susțineau indepen dența Ucrainei) încep să vorbească mai energic; ei cer dezli pirea de Rusia, cer independența Ucrainei 6. Intre altele congresul scoate următoarea rezoluție : „Plecând dela prin cipiul autodeterminării complete, neclintite prin nimic, al treilea congres militar panucrainean cere dela organul său revoluționar superior —„Rada centrală”—proclamarea în sesiunea cea mai apropiată a Republicei democratice ucrainene. Definiția bazelor principale ale federalizării cu alte popoare,

1 Ibidem, Nr. 185, din 30 Iulie 1917. ’ Ibidem. • Ziarul „KieBCKaa Murat”, Nr. 220, din 10 Septembrie 1918. * Ibidem, Nr. 220—223. * Ibidem, Nr. 226, din 19 Septembrie. • Ziarul „KieBCKas Mucat”, Nr. 261, din 29 Neembrie 1917.

XXIX va trebui să fie elaborată de către Adunarea Constituantă suverană ucraineană” 1. De fapt, Ucraina după acest congres devine țară aproape independentă : ea nu se mai supune organelor dela centru. Prin „universalul al treilea”, publicat la 7 Noemvrie 1917, Rada centrală proclamă autonomia Republicei ucrainene 21 . Am văzut că guvernul socialist al lui Cherenschi luptă din răsputeri pentru a înăbuși ideea autonomiei la popoarele neruse. Acest guvern se remaniază la 25 Septembrie 1917, și pentru prima dată guvernul rus se găsește silit să recunoască în mod oficial dreptul popoarelor la autodeterminare. In mani festul acestui al doilea guvern, de sub preșidenția lui Cherenschi, în această privință se spune : „In chestiunea națională recu noașterea drepturilor tuturor popoarelor la autodeterminare pe bazele cari vor fi elaborate de către Adunarea Constitu antă” 3. Sovetul muncitorilor și soldaților din Petrograd, în această privință, merge mai departe : încă înainte de a cădea guvernul lui Cherenschi, el votează o rezoluție prin care se recunoaște dreptul popoarelor din Rusia „la autonomie până la separare” 4. Evenimentele se precipită; după trecerea puterii în mâinile bolșevicilor, se rup orice relații între Ucraina și Petrograd. încercările bolșevicilor de a intra în tratative cu Ucraina, cu toate că Stalin. într’o convorbire telegrafică oficială cu secretarul general al Ucrainei, Porș, recunoaște „dreptul de autodeterminare completă a popoarelor până la separare și până la crearea de State noui” 5, nu duc la nici un rezultat. Răscoala bolșevicilor din Chiev, înăbușită de către Ucraineni, duce la declararea războiului ruso-ucrainean 6. Ideia indepen denții complete a Ucrainei începe să pătrundă în mințile celor mai moderați Ucraineni. Din toate colțurile Ucrainei

1 Ibidem. * Ibidem, Nr. 267, din 8 Nocmbrie 1917. 3 Ziarul „KieBCKan mmc.ii>”, Nr. 233, din 27 Septembrie 1917. 4 Ibidem, Nr. 247, din 13 Octombrie 1917. 5 Ibidem, Nr. 288, din 5 Decembrie 1917. ’ Ibidem.

XXX încep să sosească cereri pentru proclamarea independenței. Astfel congresul socialiștilor ucraineni, din 17—21 Decemvrie 1917, scoate următoarea rezoluție : „Ascultând rapoartele și punând în discuție chestiunile care se referă la situația de astăzi în Ucraina, ținând seamă de sentimentele armatei, țăranilor, muncitorilor și ale întregei societăți, și având în ve dere că poporul ucrainean are dreptul istoric la o existență independentă și neatârnată, congresul crede că, pentru salvarea țării noastre de prăbușire și anarhie și pentru asigurarea liniștei și dezvoltarea liberă culturală și economică, este nece sar : să se proclame imediat republica ucraineană poporană independentă și nesupusă nimănui, despre care fapt să fie anunțate toate statele” \ Aceiaș rezoluție este scoasă și la un congres al „organizației libere căzăcești” 1 2 din Belaia Țer- covi, aceiaș lucru îl cere un grup de deputați ai Radei Centrale în sesiunea din 12—17 Decemvrie 3. La 12 Ianuarie 1918, Rada centrală publică „universalul al patrulea”, prin care Ucraina se proclamă republică independentă 4. Cum s’a des fășurat mai departe lupta Ucrainenilor cu ,,moscoviții”penoi nu ne interesează. Am ținut să ne oprim ceva mai amănunțit asupra mișcării naționale din Ucraina pentru motivul că această mișcare determină în mare parte cursul evenimentelor petrecute în Basarabia. Este necesar să adăugăm, că mișcarea autonomistă din Ucraina întâmpină rezistență nu numai la centru, ci și în interiorul ei. Partidele rusești, în special acel social-democrat, funcționarii ruși, o bună parte din populația evreească, precum și cele mai răspândite ziare din Chiev și Odesa «KieBCEaH mlicjb», «OaeccKia hobocth» și «OjeccKift ancTOKb» susțin ideia unității cu Rusia, combat ideia auto nomiei și nici nu vreau să audă de independența Ucrainei. Chiar bolșevicii cari au fost nevoiți să recunoască oficial drep tul la autodeterminare a popoarelor și cari astăzi au fost forțați să admită autonomia pentru vre-o 40 de popoare

1 Ziarul „Oaeccitin HoBoern”, din 1 Ianuarie 1918, Nr. 10607. * Ibidem. 5 Ibidem. 4 Ziarul, „O^eccRM Hoboctk”, Nr. 10615, din 13 Ianuarie 1918,

XXXI din Rusia sovietică, sunt împotriva autodeterminării. După Lenin „recunoașterea luptei pentru libertatea autodeterminării, nu necesită de loc apărarea oricărei forme a autodetermi nării naționale”. Autodeterminarea se admite atâta timp, cât aceasta stă în interesele claselor pentru socialism L Procesul separării de Rusia al popoarelor baltice, a Fin landei, Lettoniei, Latviei și Estoniei, trece prin aceleași faze. In Finlanda la începutul revoluției, Finlandezii îl arestează pe guvernatorul rus. Guvernul provizoriu ia măsuri împotriva Finlandezilor, închizând „seimul” lor. La 15 Septembrie un număr de deputați ai „seimului” rup sigiliile guvernului rus și în mod samavolnic deschid ședințele 2. După căderea guvernului provizoriu, Finlanda se proclamă republică in dependentă. Lettonenii la congresul pe care l-au ținut în primele luni ale revoluției la Petrograd, hotărăsc să ceară autonomia Letto niei ; o parte a congresului este pentru independența ei. La 5 Septemvrie 1917, se convoacă un congres național la Vilno, care își alege un organ executiv „Tariba” — sfat și un guvern compus din 20 de persoane3. — După o luptă oarecare, Lettonia își capătă independența completă. Și Latvia printr’un consiliu național își proclamă la început autonomia, iar mai târziu independența 4, iar Estonia după o luptă pentru autonomie la 28 Noemvrie 1917, se proclamă independentă 5. Prin aceleași faze trec și alte popoare din Rusia, Tătarii din Crimeia, Armenii, Georgienii, Azerbeidjanii etc.

III. Putea oare poporul românesc din Basarabia, să rămână străin de marea deșteptare a conștiinții popoarelor asuprite din Rusia, să nu fie antrenatși el în formidabilul proces istoric 1 Rev. „Nation und Staat”, Iulie—August 1928, p. 783. 1 Ziarul «KieBCKan mi>ic.h>», Nr. 224 ,

XXXII al descătușării popoarelor de sub jugul unui imperiu al ne dreptăților ? Dacă un popor ca Belorușii (Rușii albi), sărac, înapoiat ca cultură, legat prin tradiții istorice cu Rușii, înrudit cu ei ca limbă, își reclamă dreptul la o viață liberă, putea oare poporul românesc din Basarabia cu însușiri etnice atât de superioare, cu o cultură care se desvoltă alături de el de către frații lui, să rămână nepăsător față de ceia ce se făcea în Rusia? Evi dent că nu. El a trebuit să se supuie „tiraniei revoluției”, să asculte de legile eterne ale istoriei, să fie împins de aceste legi la actul firesc al unirii cu poporul de acclaș sânge. Asuprit și el, ca și celelalte popoare din Rusia, cu conștiința de neam amorțită, lipsit de o intelectualitate conștientă, poporul românesc din Basarabia și-a păstrat în sufletul său comoara neprețuită de obiceiuri și datini vechi, de amintiri istorice, și-a păstrat limba, obârșia, și-a păstrat instinctul de rasă. El întotdeauna s’a simțit străin în mediul rusesc, el nu avea nici un fel de legătură organică cu statul rus, el n’a putut fi atașat sufletește la cultura rusă. Și atunci în clipa hotă- rîtoare cu cine trebuia să meargă el, unde trebuia să caute ajutor? Evident că numai în țara cu care a fost legat de vea curi prin sânge și cultură, prin trecutul plin de suferințe. Re voluția rusă a pus problemele, a desemnat soluțiile, a creat ide ologia naționalistă, principiile, iar poporul românesc din Basarabia aplică principiile revoluției ruse potrivit cu împre jurările, cu temperamentul său, cu trecutul său istoric și cu însușirile sale etnice. Ceia ce se remarcă în revoluția din Basarabia, este faptul, că' ș această revoluție, ca și revoluția rusă, n’a avut conducători, < a fost o revoluție s’ar putea zice acefală. Mișcarea națională din Basarabia apare, ca o frământare adâncă a întregului popor, ca o suflare formidabiă a maselor mari, ca o acțiune colectivă a poporului. Fruntașii acestei mișcări nu duc masele după ei, ei sunt ridicați de mase, târîți de ele, sunt aruncați la suprafață de către valurile revoluției. Și dacă nu s’ar fi găsit acești oameni, de multe ori ocazionali, cari să corespundă >. cerințelor revoluției, revoluția ar fi creat pe alții. Prin aceasta '

3 XXXIII se explică faptul, că în calitate de fruntași ai mișcării în cele mai multe cazuri, vedem oameni eșiti din obscuritate, oameni din popor, fără cultură serioasă, oameni mediocri, incolori, fenomen care se observă și în mișcarea națională ale altor nea muri (de exemplu, Petliura la Ucraineni); prin aceasta se explică și oscilațiunile în ideologia unora și cameleonismul politic în conduita altora. Eroii adevărați ai revoluției rusești au fost soldații, țăranii, praporșcicii (subofițierii), învățătorii și foarte rar câte un intelectual; aceștia au fost și eroii revolu- iției naționale din Basarabia. Din cele câteva considerațiuni sumare cu privire la miș carea revoluționară a neamurilor din Rusia, se poate ușor prevedea ce forme a trebuit să capete mișcarea națională a Românilor basarabeni. Vom urmări pe scurt fazele, prin care a trecut revoluția din Basarabia, procesul de transformare al ideilor naționale. Revoluția îi găsește pe Moldovenii din Basarabia și mai puțin pregătiți decât pe celelalte neamuri din Rusia. Sute de mii de tineri, floarea populației moldovenești, erau chemați să aducă marea jertfă Molohului rusesc. Risipiți pe toate câmpiile războiului rus, ei își făceau datoria fără nici o umbră de pro test, cu resignare, dar și fără nici un fel de entusiasm de căl dură sufletească. Contactul cu soldații din armatele ruse, demoralizați din cauza șederei lungi în tranșee, foametei, relei îmbrăcăminte, regimului militar etc. le-a strecurat și în sufletul lor dorința de a se vedea pe la vetrele lor, de a vedea războiul terminat, Ie-a insuflat setea de libertate, de pământ și de răzbunare împotriva acelora, cari le-au adus atâtea nenorociri peste cap. Mai liniștiți și mai ordonați, ei manifestă aceste tendințe bolșeviste cu mai puțin sgomot de cât soldații de alte neamuri. Lumea nouă, cu care ei intră în contact, le lărgește perspectivele; concepția tradițională asupra vieții este sdruncinată : soldatul devine apt pentru orice idee de înnoire a vieții, el este pregătit psihologic pentru revoluție. Și acasă la el, în Basarabia, războiul pregătește aceiaș stare de spirit: în întunerecul și amorțeala aduse de către regimul țarist, vine zăpăceala războiului, care este urmată de criza

XXXIV ■economică și de criza morală a populației: poporul nu știe, pentru ce scop el este chemat să aducă atâtea jertfe. Simțul național este adormit. Singurul ziar românesc, „Cuvânt moldovenesc”, care începe să apară în anul 1913, este lipsit de vigoarea ziarului „Basarabia” din anii 1906—19071. Tero- ! rizat de către cenzura rusă, cu un contingent de cititori foarte restrâns, acest ziar bisăptămânal abia își îndeplinește misiunea ■de ziar cultural moldovenesc, fără pretențiunea de a forma o ideologie naționalistă, fără ca să poată exercita vre-o influență ■ asupra mentalității maselor populare, desorientate complet, i ■deprimate de mizeriile războiului. Vestea revoluției a venit ca un trăsnet din cerul limpede. ! Abia în ziua de 5 Martie ziarul „Cuvânt moldovenesc”, într’un „adaos” special (la No. 19 din anul 1917), anunță despre schimbarea regimului. In rândurile Moldovenilor, nu se produce la început nici un fel de mișcare. Pe când naționalitățile din Rusia încep să dee semne de viață prin diferite întruniri, orga- nizațiuni naționale, cereri îndreptate către guvernul pro vizoriu rus, Moldovenii par dezorientați, prin forța inerției amorțiți. Știrile din presa rusă, că revoluția pune aceleași probleme naționale, pe care le-a pus revoluția din anul 1905, că neamurile se organizează și își revendică drepturi la o altă viață, îi fac și pe Moldoveni să se gândească Ia neamul său. Un fenomen pe care trebuie să-1 remarcăm,—jdeile revolu ționare și naționale, cari circulă în Rusia în anul 1917 și 1918, vin. în Basarabia cu întârziere; și în acțiunea națională a Moldovenilor, se observă aceiaș întârziere: proclamarea autonomiei Basarabiei, organizarea „sovetului” revoluționar basarabean a „Sfatului Țării”, proclamarea independenței Republicei Moldovenești și actul unirii — sunt acte cari se săvârșesc în urma actelor similare ale altor popoare din Rusia. Acest fapt încă odată dovedește dependența mișcării naționale din Basarabia de mișcarea pentru desrobire a nea murilor din imperiul rusesc. Desigur că acest fapt

* Director N. N. Alexandri, 1913—17; deia începutul revoluției și până da 20 August, Sim. Murafa ; dela August 1917 încoace, P. Halippa.

XXXV 1 își găsește explicație până Ia oarecare măsură în tradiționalismul J înăscut al Românului basarabean, în temperamentul lui și în pregătirea slabă pentru adaptarea la ideile revoluției. Germenii revoluției pătrund în curând și în Basarabia; ei provoacă aceleași efecte ca și în mijlocul altor popoare: un entuziasm liniștit, dorința nelămurită a unor prefaceri, în crederea oarbă în puterea miraculoasă a revoluției, în gu vernul provizoriu. Sub influența știrilor, care veniau din Rusia, și în sânul Moldovenilor se observă o oarecare mișcare, și în fața lor se deschid perspective necunoscute a unor înoiri ale vieții. Ziarul,,Cuvânt Moldovenesc”, care se face ecoul . dorințelor Moldovenilor, în numărul său din 8 Martie 1917 \ arătând ,,că noi de acum nu mai suntem robii stăpânirii vechi, care ani de-arândul și-a bătut joc de noi în chipul cel mai grozav”, face apel la sentimentele de lealitate ale populației față de guvernul provizoriu și cere sprijinul ei în sarcina grea, pe care și-a luat-o stăpânirea nouă. ,,Dee Domnul”, termină apelul, ,,ca felul nou de ocârmuire în împărăție să ne fie și nouă Moldovenilor spre o înoire a vieții și spre deșteptarea din somnul de moarte, în care ne-a ținut stăpânirea veche. Fie ca soarele, ce răsare asupra împărăției, să ne dee o rază mântui toare de lumină și de slobozenie și nouă, Moldovenilor, cari Lam fost robi lievinovați mai bine de o sută de ani”. Un ci titor al ziarului își arată mirarea, că Moldovenii își neglijează chestiunile lor naționale : ,,Se scrie”, citim în acelaș ziar,, „cum Leșii sunt pe cale de a-și căpăta neatârnarea politică, cum Evreii și alte neamuri din împărăția rusească își dobân desc drepturi și așa mai departe și numai Moldovenii rămân în nemișcare. Și ce înseamnă aceasta? Oare Moldovenii trebuie să rămâie ca mai înainte robi? Nu. Nu se poate. Voi, cari țineți steagul „Cuvântului Moldovenesc” în mâinile voastre, n’aveți voie să tăceți, ca și cum ați fi luat apă în gură. Trebuie să strigați, căci altfel păziți-vă de nemulțumirea norodului”2. Exemplul altor neamuri îi face și pe Moldoveni să se gândească *1

1 Anexa l-a. 1 ,,Cuvânt Moldovenesc”, din 12 Martie 1917.

XXXVI Ia autonomia provinciei noastre. Astfel problema autonomiei Latviei, ridicată de către populația de acolo, îi face și pe con ducătorii „Cuvântului Moldovenesc” să recomande Moldo venilor să ia „pildă dela Latâși” 4, iar mișcarea națională a Ucrainenilor, „cari cer autonomie” și cari la 18 Martie la Chiev, au deschis o școală, în care toate învățăturile se predau în limba ucraineană” 2, le dă imbold și Moldovenilor de a pune aceleași probleme. Tempul revoluției se accentuează, neamurile din Rusia se organizează în vederea realizării programelor lor naționale. Lipsa unei organizațiuni naționale moldovenești, a unei 1 conduceri unitare se simte dela început. Ziarul „Cuvânt Mol- dovenesc” se arată îngrijorat de acest fapt și face mereu apel la unirea forțelor moldovenești3, la „fiii desbinați ai neamu lui nostru”4. Elementele revoluționare dintre Moldoveni, chiar acele mai conștiente, cum era gruparea din jurul „Cuvântului Moldovenesc” și aceea crescută în ideologia ziarului „Basara bia”. se orientează după mișcarea naționalităților din Rusia. Acei ce se găseau pe front și în unitățile armatei din inte riorul Rusiei, se grupează în cercuri naționale, așa cum făceau Polonezii, Ucrainenii etc. Studențimea moldovenească face < acelaș lucru, fiindcă studențimea dela universitățile din RusiaJ se diferențiază după neamuri. Și toate aceste formațiuni naționale bombardează cu o ploaie de telegrame guvernul revoluționar rus, cerând drepturi naționale. Era natural ca procesul de unire a forțelor, naționale și procesul de formare a mentalității, a ideologiei naționaliste, să-i atingă și pe Moldoveni. Astfel, Moldovenii din Chișinău se organizează j într’o societate, care, pe la sfârșitul lunei Martie, salută printr'o '■ telegramă guvernul provizoriu „și-i arată deplina încredere” nădăjduind, că sub noua stăpânire „Moldovenii din Basara bia se vor bucura de toate drepturile cetățenești și naționale”5.

1 Anexa III. 1 „Cuvânt Moldovenesc", Nr. 26, din 29 Martie 1917. * Anexa II, V, XX și altele. ‘ „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 2B, din 29 Martie 1917. ‘ Anexa IV.

XXXVII 'i Gruparea moldovenească din Bolgrad, în primele zile ale revoluției trimite o telegramă în care se speră că Moldovenii vor căpăta autonomia. Moldovenii din Odesa, ofițerii, studenții, soldații și simplii „cetățeni” formează și ei o „obștie”, care printr’o telegramă „făgăduește să sprijine din răsputeri stă pânirea vremelnică, jertfind totul pentru înfăptuirea ei” și își arată speranța „că drepturile naționale ale celor peste 2 milioane de Moldoveni vor fi chezășluite în viitoarea adunare întemeietoare” J. Studenții moldoveni dela Chiev formează o societate, care își propune ca scop „apărarea graiului mol dovenesc și a tuturor intereselor din Rusia” 2. Aproape toate aceste manifestări, ca și altele, în special adunările obștilor sătești, se produc simultan, disparat la prima vedere, unite însă prin cauzele cari le-au provocat, prin legătura lor cu evenimentele din Rusia. Moldovenii basarabeni trec prin faza încrederii în revoluție, în guvernul rus, ei trăesc momen- I tele „romantismului național” al neamurilor din Rusia. Deșteptarea Moldovenilor ia un avânt mai mare, când gru parea dela Chișinău ia inițiativa organizării unui partid na țional moldovenesc. Revendicările naționale trebuiau for mulate și introduse în viață. Promisiunile vagi ale guver nului revoluționar rus nu prezentau garanții serioase, că problema naționalităților va fi rezolvată în mod satisfăcător. Naționalitățile vin la convingere, că drepturile lor vor tre bui dobândite prin luptă, în special prin lupta care se va da în Adunarea Constituantă rusă. După câteva consfătuiri, ținu le pe la sfârșitul lunii Martie la redacția ziarului,,Cuvânt Moldovenesc”, se constitue partidul național moldovenesc, al cărui președinte este ales Vasile Stroescu s. Intr’un articol al ziarului „Cuvânt moldovenesc” din 2 Aprilie 4, se arată motivele înființării partidului și scopurile lui. Ziarul constată că atunci „când se hotărește soarta tutu ror popoarelor, care trăesc în ea (Rusia), noi, Moldovenii, nu

1 Anexa VIII. s „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 27, din anul 1917. 5 „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 28, din 9 Aprilie 1917. 4 Anexa VI. xxxviii trebuie să rămânem în nclucrare. Noi suntem chemați a ne / înfăptui visurile noastre de viață slobodă, potrivit cu însuși-; rile noastre naționale”. „Noi”, citim mai departe, „trebuie . să dăm mână cu mână și să întocmim din toate sufletele moldovenești o singură suflare — un partid național moldo venesc, care să lupte pentru autonomia Moldovenilor, adecă pentru dreptul de a avea ocârmuirea lor deosebită moldove nească, de a se lumina în școlile lor moldovenești, de a se ruga lui Dumnezeu în biserica lor moldovenească, de a se judeca la județurile lor moldovenești și de a trăi după felul și însușirile neamului moldovenesc”. Ziarul recunoaște că partidul va avea de luptat „la alegerile în adunarea întemeie toare”, unde „Moldovenii trebue să trimeată numai deputați moldoveni”, cari „vor cere pentru Moldoveni dreptul de si- neocârmuire”, va avea de luptat și în alegerile pentru consiliile județene și orășene, precum va duce lupta și cu „numeroși străini, cari au acaparat slujbele, pământurile, meșteșugurile și negustoria în părțile acestea moldovenești”. Revendicările Moldovenilor sunt expuse cu o mai mare claritate în „programul partidului național moldovenesc”, care apare în foi volante și în ziarul de mai sus 1. Punctele esențiale aleacestui program nu se deosebesc aproape prin nimic de programele altor naționalități, de cererile lor de- atunci, destul de moderate. Partidul preconizează că „va lupta alături de celelalte popoare ale Rusiei pentru slobozeniile naționale ale tuturor” și „pentru dobândirea celei mai largi autonomii administrative, judecătorești, bisericești, școlare și economice a Basarabiei” în legătură cu Rusia și în hotarele ei. Adică, revendicările naționale ale Moldovenilor se ase mănau în totul cu cererile Ucrainenilor, formulate la con gresul lor dela începutul lui Aprilie 1917, iar programul parti dului național moldovenesc se asemăna cu programele parti delor naționale ale naționalităților din Rusia („Ucrainean popular”, „Soc. democrat ucrainean”, „Soc. democrat lettonian”, etc.).

' Anexa IX.

XXXIX Pentru prima dată se pune chestiunea înființării unei „Diete provinciale”, a „Sfatului țării”, organ legislativ al Basarabiei; mai departe se cere introducerea limbei moldo venești în administrație și justiție, în școala de toate treptele, unde limba rusă se va studia numai „ca obiect de învățământ”. In ce privește biserica se prevede înființarea unei mitropolii, cu un mitropolit moldovean în frunte, se cere introducerea limbii moldovenești în toate „slujbele bisericești”. Puncte noi în acest program, față de revendicările de mai înainte, sunt: acel cu privire la armata teritorială, în care se cere, ca Moldovenii să-și facă stagiul militar în limba lor, și punctul cu privire la colonizarea Basarabiei cu străini, se înțelege cu Ruși, care trebuește oprită. Programul nu-i uită nici pe Moldovenii de peste Nistru, cărora trebuie „să li se cheză- șluiască aceleași drepturi naționale, pe tărâm cultural, bise ricesc, politic și economic, pe care le vor avea în Basarabia locuitorii de alt neam”. După cum se poate vedea din cele de mai sus, programul partidului național moldovenesc cuprinde în linii generale toate chestiunile care privesc viața unei provincii autonome într’un stat federativ democratic, el prevede un maximum de revendicări naționale. Problemele de ordin social rămân în umbră : se vorbește despre unele drepturi cetățenești, se spune ceva vag despre împroprietărirea plugarilor, fără ca să se prevadă modul acestei împroprietăriri. Programul este alcătuit în spiritul revendicărilor naționle ale altor neamuri din Rusia din acele vremuri, sau mai bine zis, din faza revolu ției prin care trecea atunci imperiul rusesc. Ideiaunei alcătuiri federative a statului, ideia autonomiei, cu drepturile nați onale cari decurg din ea, avansează până la atâta, încât gu vernul provizoriu rus este nevoit să aducă la cunoștința opiniei publice ruse „cererile noroadelor neruse... Astfel, citim în ziarul „Cuvânt Moldovenesc” : „Ucraineni icer introdu cerea limbei lor în școală și în toate dregătoriile de ocârmuire și judecătorești, autonomia Ucrainei cu parlamentul ei și alipirea guberniei Holmului la Ucraina. Latâșii socot de nea părată trebuință, unirea părților latâșești de pe malul mării

XL Baltice într’o țară autonomă. Estonii cer acelaș lucru. Lit- vacii cer autonomie și alcătuirea oastei naționale. Belorușii sunt de părerea ceia, că Rusia trebuie să fie republică fede rativă, în care Belorusia să intre ca o țară deosebită. Gruzinii1 cer autonomia țării, naționalizarea școalei și neatârnarea bisericii. Musulmanii cer școală, sprijinită de hazna 2 și zem- stvă și drepturi în adunarea întemeietoare. Ovreii cer, ca stăpânirea rusească să eie asupra sa purtarea cheltuelilor pen tru școalele ovreești” 8. Prin urmare, punctele principale din programul partidului național moldovenesc nu se deosebesc de cerințele pe care le formulau alte naționalități din Rusia. Sunt cereri care pluteau în atmosferă. Dar aceste cereri corespund situației reale a Ba sarabiei, compoziției ei etnografice, trecutului ei istoric. Meri tul partidului național moldovenesc constă în faptul că el a știut să prindă ideile timpului, să sesizeze momentul, să for muleze principiile revoluționare ale neamurilor din imperiul rusesc, potrivit cu nevoile Moldovenilor, cu dorințele lor. Iată de ce partidul național moldovenesc, în primele luni ale revoluției, devine factorul principal al mișcării naționale din Basarabia. Partidul reușește să adune în jurul său tot, v ce a fost mai conștient din punct de vedere național, după programul lui se orientează toate congresele și adunările națio nale moldovenești, ele canalizează ideile vagi despre auto nomie într’o anumită direcție, și ceiace este mai important, •contribuie la clarificarea ideologiei naționaliste, la deștepta rea conștiinței naționale, cultivă ideia autonomiei provinciei noastre. La întrunirile moldovenești, ce se țin în Basarabia și în afară de ea, se repetă formulele naționale din programul par tidului național moldovenesc. Astfel, congresul uniunii coope rativelor din Basarabia, ținut în zilele de 6—7 Aprilie 1917, reproduce aproape exact toate punctele din programul par-

1 Georgienii. • Vistieria statului. * „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 3(5, din 7 Mal 1917.

XLI titlului x. Congresul cere „autonomia administrativă, bise ricească, culturală și economică” a Basarabiei, care rămâne „unită cu Rusia prin legile referitoare Ia interesele comune cu ale Statului”, cere înființarea unui corp legislativ local· (Sfatul sau Divanul Țării) în conformitate cu obiceiurile strămoșești ale Moldovenilor”, cere introducerea limbei mol dovenești „în școalele de tot felul”, autonomia bisericii cu un mitropolit moldovean în frunte, armată teritorială națio nală, oprirea colonizării Basarabiei și împroprietărirea ță ranilor. Adunarea Moldovenilor dela Bolgrad din 11 Aprilie 1917 primește în întregime programul partidului național· moldovenesc 1 2. Cea mai impunătoare adunare a Moldoveni lor, care a avut loc la Odesa în ziua de 18 Aprilie 1917, și la care au participat peste zece mii de ostași și civili, primește programul partidului în punctele lui esențiale. Părerile parti- cipanților acestei adunări, în majoritate soldați, sunt mai avansate în special în chestiunea agrară : se cere „autonomia cea mai largă” 3, iar în ce privește treaba pământului adu narea hotărăște că „Basarabia fiind o țară plugărească, tot pământul țării trebuie să treacă fără plată în mâna plugari lor muncitori cu brațele lor, după o lege care se va întocmi în Sfatul Țării” 4. Aceleași idei formulate în programul partidului național- moldovenesc se repetă în moțiunile diferitelor adunări, ținute la sate 5, în programele diferitelor organizațiuni 6. In special ideia autonomiei Basarabiei începe să pătrundă adânc în ma sele mari ale poporului; formula că noi vom fi stăpâni pe pământul nostru, că nimeni dintre străini nu se va așeza între noi, că noi ne vom folosi de limba noastră în școală,- biserică și administrație, ca formule simple, devin accesibile pentru mintea mulțimii.

1 Anexa XVI. ’ Anexa XIII. • Anexa XIV. 4 Anrexa XV. 6 Anexele XIX, XXIII, XXIV, XXVI, XXXIV, XLIV etc. • Anexele XVII, XXX.

XLII • Situația în armatele rusești înlesnește pătrunderea ideilor partidului național în mijlocul soldaților moldoveni de pe front și din interiorul Rusiei. Militarii dela Odesa fac o vie propa gandă pentru autonomie \ cerând o „autonomie deplină pentru Basarabia”2, cerând „să se deschidă imediat con gresul pentru autodeterminarea națională a Românilor din Basarabia”, cu „un consiliu național-tcritorial autonom” 3. Organizațiile și adunările naționale ale militarilor din alte localități (pe frontul românesc, la Bârlad, Ecatcrinoslav,. Tighina etc.) scot rezoluții asemănătoare 4. Pe lângă uni tățile armatei rusești, se formează comitete executive ale „de- putaților, soldați și ofițeri moldoveni”, după exemplul altor naționalități, cari susțin revendicările naționale ale Moldove nilor.

IV.

Progresele, pe cari le face ideia autonomiei între naționali tățile din Rusia, provoacă o mare neliniște în cercurile guver namentale rusești, și guvernul provizoriu pune chestiunea pericolului pentru revoluție, a șovinismului. Ca să facă o di versiune, el, după cum am arătat mai sus, caută sprijin în țărănime, caută să atragă de partea ideei centraliste țărăni mea, prin cele mai extremiste lozinci sociale și agrare, să for meze o organizație țărănească națională; guvernul rus purcede pe calea „adâncirii revoluției”. Comisarii de județ și gubernii organizează congrese țărănești, la care iau parte autoritățile locale și emisarii guvernului provizoriu. In ches tiunea agrară, începe să domine punctul de vedere al parti dului socialist-revoluționar rus — exproprierea tuturor moșii lor și trecerea pământului în mâinile țăranilor fără plată. Am văzut influența acestor idei în hotărîrea congresului moldovenesc dela Odesa, cu privire la chestiunea agrară.

* Anexa XXX. ’ Anexa XXVIII. ’ Anexa XXIX. ' Anexele XXXV, XXXVI, XLI, XLII, XLV, XLVII.

XLIII Dacă mișcarea pentru autonomie a naționalităților din Rusia pune pe gânduri guvernul provizoriu, mișcarea națio nală din Basarabia, pentru el și pentru cercurile imperialiste și centraliste rusești, era o primejdie pentru integritatea sta tului rus. Situația geografică a Basarabiei, trecutul ei istoric și compoziția etnografică, îi face pe ruși să vadă în orice miș care cu caracter național în provincia dintre Prut și Nistru, tendința spre „separatism”, spre unire cu România. De aceia Basarabia, sub regimul rus, întotdeauna a fost supusă unui tratament special. Iată de ce primele manifestări cu caracter național româ nesc în Basarabia găsesc o mulțime de adversari nu numai la centru, ci și în elementele locale. Funcționarii ruși, presa locală rusească, partidele rusești, răspândesc fel de fel de svonuri cu scopul de a compromite mișcarea Moldovenilor. „Unii din răuvoitori”, citim în ziarul „Cuvânt Moldovenesc” \ „zic că partidul moldovenesc ar avea de gând să obijduiască pe locuitorii de altă limbă ai Basarabiei. Aceasta nu e ade vărat !... Și iarăși zic alții, că partidul național fiind moldove nesc, nu e democratic căci democrația e internațională... Alții, mai clevetesc că noi nu suntem bucuroși de revoluția rusească și de stăpânirea cea nouă”. Curentul adversar ideei autonomiei, sprijinit de presa locală rusească, găsește aderenți chiar printre unele elemente moldo venești. In presa rusă, se duce o polemică pe chestiunea dacă Basarabia are dreptul la autonomie, dacă școala moldove nească poate fi naționalizată, se invocă date statistice rusești cu privire la numărul Moldovenilor din Basarabia, cari n’ar avea o majoritate absolută, date pe care le publică zemstva gubernială. Era un curent asemănător cu curentele centra liste din alte părți ale Rusiei, era ceva foarte logic în împre jurările prin care trecea Basarabia. Moldovenii caută să se apere de acuzațiunile ce li se adu ceau în chestiunea separatismului. Ei sunt siliți să facă de clarații în această privință. Astfel într’un număr al.ziarului

1 Nr. 32, din 23"Aprilie -1917.

XLIV „Cuvânt Moldovenesc” 1 citim: „Legătura Basarabiei cu Rusia va rămâne și pe viitor strânsă, fiindcă ocârmuirca de sine a țării noastre nu înseamnă desbinarea ei de Rusia și mai puțin înseamnă alipirea ei la România. Dar această le gătură va fi o legătură tovărășească de țară slobodă cu țară slobodă, o legătură frățească de Moldoveni cu Rușii și cu alte noroade, trăitoare în întinsele hotare ale Rusiei”. In altă parte ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, căutând să explice noțiunea de autonomie scrie: „Mulți ruși, chiar socialiști, la cererea noastră ca Basarabia să fie țară autonomă, răspund, că noi facem politică de separatism, adecă vrem să ne deslipim de Rusia și să trecem la România... De Rusia noi nu vrem să ne deslipim, noi avem nevoie de dânsa, precum și Rusia are nevoie de noi și de pâinea noastră” 1 2. Aceleași desmințiri le face și un reprezentant al partidului la congre sul corpului didactic din 25—28 Mai 1917 3, * precum și într’un articol intitulat „Minciuna dușmanilor noștri” din acelaș ziar \ Pe aceeaș chestiune la congresul țăranilor din jud. Bălți din 18—20 Iulie, „au avut Ioc mari nelegiuiri ale provocatori lor și dușmanilor neamului moldovenesc. Ca pozderia umblau acești dușmani printre neînvățații și nenorociții noștri Mol doveni, tălmăcindu-le că autonomia înseamnă că Basarabia, trebuie să treacă la România și țărănimea să facă boeresc”. Ziarul arată că soldații și studenții moldoveni și cei ucraineni, fac propagandă pentru autonomie. Lucrurile au ajuns până acolo, încât țăranul Toader Cazacu cere arestarea fiului său, a soldatului Ion Cazacu, care era pentru autonomie 5. In urma acestui congres între membrii partidului național moldo venesc, s’au operat la Bălți câteva arestări pentru răspândirea programului partidului. Țăranii au fost încurcați până la atâta, în cât congresul a cerut printr’o rezoluție ca „să fie Rusia republică federativă democratică, dar autonomie să

1 Nr. 38, din 14 Mai 1917. ’ Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 44, din 3 Iunie 1917. 3 Ibidem, Nr. 43. * Ibidem, Nr. 52, din 2 Iulie 1917. ' Ziarul, „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 55, din 11 Iulie 1917.

XLV nu fie” 1. Sub influența aceleiaș propagande satul Corjeva, ■din jud. Tighina, se pronunță împotriva autonomiei, limbei naționale în biserică și școală 1 2. Pentru a contrabalansa propaganda autonomistă și na țională în Basarabia, guvernul rus organizează la Chișinău, la 21—23 Mai 1917, un congres al țărănimii din Basarabia; acestui congres, i se dă o atât de mare importanță, încât guver nul își trimite delegații săi — pe vice-președintele sfatului deputaților, soldați și ofițeri din Petrograd, avocatul N. D. Socolovși pe un membru alaceluiașsfat,Pâjov. Guvernul rus, avu grijă să convoace la acest congres din județele, unde Mol dovenii nu formează majoritatea populației, un număr mai mare de delegați țărani: astfel jud. Ismail, trimite 150 de de legați, Cetatea Albă cam acelaș număr, iar județele pur moldo venești câte un număr mult mai mic : jud. Lăpușna, de exem plu, a trimis numai 45 de delegați” 3. „Astfel”, citim în acelaș ziar, „noi Moldovenii, cari sântem în număr de două milioane în Basarabia, am avut la acel congres mai puțini delegați, decât Rușii, Bulgarii și Nemții, cari luați la un loc, abia-abia ajung la jumătate de milion” 4. E ușor de înțeles, ce scopuri urmărea guvernul rus, alcătuind astfel congresul, care avea -să se pronunțe și în chestiunea autonomiei Basarabiei. Con gresul se deschide într’o atmosferă încărcată. Minoritarii, cari erau în majoritate, se țin provocator față de Moldoveni. Pentru prima dată se dă fățiș lupta între centralismul rus, pe care îl reprezintă minoritarii și tendințele de autonomie. Ca armă de luptă împotriva Moldovenilor, se întrebuințează după sistemul țarist—separatismul. Pe chestiunea alegerii pre ședintelui, Moldovenii în număr de vre-o 200, părăsesc osten tativ sala ședinței și se adună în sala zemstvei guberniale, unde „și-au ales prezidiumul lor și cu o rânduială vrednică de cea mai mare laudă, au început a-și desbate și judeca

1 Ibidem. 2 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 61, din 6 August 1917. ’ Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 42, din 28 Mai. 4 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 42, din 28 Mai 1917.

XLVI treburile lor” x. Această demonstrație de solidaritate a Mol dovenilor, îi face pe reprezentanții autorităților rusești în frunte cu Socolov să caute să liniștească lucrurile. Ei vin la adunarea Moldovenilor, unde acești din urmă, printr’un reprezentant al lor, cer autonomia, respingând acuzația de separatism, care ,,nu-i mai mult decât o poveste răutăcioasă, născocită de către niște buclucași și voitori de rău ai neamului moldovenesc”1 2. După asigurările pe cari le-a dat reprezen tantul guvernului din Petrograd, că Moldovenii vor avea auto nomie și după ce s’a aplanat chestiunea alegerii biuroului adunării, țăranii moldoveni iau parte la congres. Centrul de gravitate în discuțiile dela acest congres este chestiunea agrară, care poate fi rezolvită în spiritul programului socialist revoluționar rus 3 4*și chestiunea organizării țărănimei, desi gur nu pe baze naționale. La sfârșitul congresului, după mai multe intervenții ale reprezentanților țăranilor moldoveni, se pune și chestiunea autonomiei. Moțiunea congresului în această chestiune, prevede numai autonomia națională, nu și cea teri torială *. Congresul delegaților țărani n’a avut darul să aducă știri liniștitoare pentru guvernul rus. Starea spiritelor din această provincie, tendințele autonomiste, și liniștea relativă păreau ■amenințătoare pentru revoluție și pentru integritatea statului rus. Pentru „adâncirea revoluției” și pentru a combate tendințele separatiste, guvernul rus dă tot concursul unui grup de basarabeni aflători Ia Petrograd, care în număr de vre-o 50 de inși, în luna Iunie 1917, vin la Chișinău „cu scopul de a îndruma revoluția în vederile guvernului central” B. In cele din urmă, guvernul rus a fost desamăgit, întrucât curentul autonomist era atât de puternic, încât i-a făcut și pe acești basarabeni să se pronunțe pentru

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Ibidem. 2 Ibidem. ’ Anexa XXVII. 4 Ibidem. ■* Dr. P. Cazacu, Op. cit., p. 187. V. anexa CLV.

XLVII autonomie n. Cu acclaș scop vine Ja Chișinău la 30 Iunie și ,,bunica revoluției rusești” Breșco-Breșcovscaia, care vizitează toate organizațiile revoluționare moldovenești și care pre tutindeni este întâmpinată cu cereri de autonomie. Hotărîrile extremiste ale congresului țărănesc în chestiunea agrară aveau menirea să-i atragă pe țăranii moldoveni în organizația țărănească panrusă, în uniunea țăranilor din toată Rusia și prezentau un pericol real pentru mișcarea națională moldovenească. Partidul național moldovenesc se vede silit să adopte aproape în întregime punctul de vedere socialist, revoluționar, în chestiunea agrară. Partidul face o declarație, în care se repetă în linii generale punctele din re zoluțiile congresului țărănesc dela 21—23 Mai 1917, în ce privește chestiunea agrară1 2. De altfel, acest punct de vedere este în spiritul vremurilor de atunci: ideile revoluției avansau mereu. Adoptarea acestor principii de către partidul național moldovenesc duce la faptul, că mulți dintre proprietarii mol doveni se dau la o parte dela mișcarea naționala. Și în viața culturală a Basarabiei, în cursul verii din anul 1917, se observă aceleași frământări. Principiul naționalizării școalei, anunțat de către revoluție, găsește, cum am văzut, un răsunet puternic în mijlocul Moldovenilor, între militari și săteni. La 10—13 Aprilie 1917, la Chișinău se ține un con gres al corpului didactic primar, la care învățătorii moldoveni n’au reușit să-și impuie punctul lor de vedere. Autoritățile școlare din Basarabia, compuse exclusiv din elemente rusești, cu idei centraliste și de rusificare, ajutate și de către învăță torii străini, se opun rezoluțiilor propuse la congres de către învățătorii moldoveni. Acești din urmă abia reușesc să impuie o hătărîre principală, ,,că predarea ar trebui să se facă în limba

1 „Obștia basarabenilor din Petrograd” în ediția zemstvei guberniale, scoate o broșură întitulată „Câtrc tați Moldovenii din Basarabia”. Chișinău. 1917. Broșura tratează despre „Stăpânirea vremelnică”, „Război”, „împru mutul slobozeniei”, „Zemstva de voloste”, „Pământ”, „Adunarea întemeie toare”, „Republică”, „Autonomia Basarabiei” și „Sfatul deputaților țără nești din Rusia întreagă”. 2 Anexa XXXII.

XLVIII copiilor, însă fiindcă învățătorii nu sunt pregătiți pentru aceasta, înfăptuirea acestei hotărîri s’a amânat pe viitor”1. Chestiunea naționalizării școalei din Basarabia se pune pe baze mai serioase după înființarea pe lângă zemstva gubcr- nială a unei comisiuni școlare moldovenești, care în legătură cu comisiunile școlare minoritare și cu secția școlară de pe lângă zemstvă, înființată atunci, propagă ideia naționalizării școalei în Basarabia. La 25—28 Mai 1917, sc ține un nou con gres al corpului didactic, care hotărăște naționalizarea trep tată a școalelor moldovenești de toate gradele, introducerea alfabetului latin în scrisul moldovenesc, organizarea de cursuri de limba, istoria și geografia națională pentru învățători21 , deziderate cari se introduc în viață cu ajutorul zemstvci guberniale sau mai bine zis al serviciului ci școlar. ,,Societatea culturală a Moldovenilor din Basarabia”3 * organizează o tipografie românească, se declară concurs pentru manuale didactice românești i, se deschide o grădină de copii pentru copiii Moldovenilor dintr’o suburbie a Chi- șinăului 5, se intervine pentru înființarea unei catedre de isto ria și limba română pe lângă universitatea din Odesa. Naționalizarea școalei în Basarabia, ca și autonomia, gă sește o mulțime de adversari între străini, în presa rusească locală, în corpul didactic rus, fapt care face ca organizațiile moldovenești, în special cele militare, să agite mereu ches tiunea 6. Am văzut, că principiul organizării armatei pe baze națio nale constitue un punct esențial în programul partidelor na ționale din Rusia. Congresele militare naționale, în special cele două ucrainene din vara anului 1917, cer formarea de uni tăți militare naționale. Guvernul provizoriu la început ia o atitudine hotărîtă împotriva acestor tendințe, dar în cele

1 Ziarul,,Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 31, din 19 Aprilie 1917. 2 Anexa XXXIII. 2 Ziarul „Cuvânt Molldovenese”, Nr. 49, din 21 Iunie 1917. * Ibidctn, Nr. 48, din 18 Iunie 1917. ‘ Ibidem, Nr. 54, din 8 Iulie 1917. • Anexa XV, XXXVI, XLVII.

4 XL1X din urmă se vede silit să recunoască în principiu dreptul popoa relor la armata națională, considerând ca inoportună formarea de unități militare naționale până la sfârșitul războiului. Popoarele din Rusia însă, chiar în cursul verii anului 1917, înfăptuesc în parte acest deziderat fără autorizația guver nului rus, care este nevoit să recunoască o stare de fapt. Pro gramul partidului național moldovenesc prevede că „Mol dovenii să nu fie duși la oaste afară din Basarabia și să învețe aici pe loc slujba ostășească în limba moldovenească. Limba rusească să rămâie numai pentru comanda mai înaltă” x. Mo țiunile scoase de către diferite adunări moldovenești în această chestiune, sună cam la fel. După exemplul altor neamuri; ostașii moldoveni de pe front și din interiorul Rusiei se or ganizează în comitete sau soviete „ale deputaților ofițeri și soldați moldoveni”. Astfel, se organizează comitete militare la Odesa 2* , Ecaterinoslav 3, Tighina 4, Bolgrad 5, * Sevasto- pol ®, Cherson 7, Iași8, pe frontul românesc 9 etc. Pe la sfârșitul lui Iulie 1917, la Chișinău, se înființează un comitet central „al deputaților soldați și ofițeri moldoveni”, compus din reprezentanți ai comitetelor de mai sus 10. Organizarea acestor soviete poate fi socotită ca primul pas spre crearea de unități naționale militare moldovenești. Comitetele ostășești, fac o propagandă intensă și pentru autonomia Basarabiei precum și pentru alegerea de deputați moldoveni în consti tuanta rusă, alegeri la care urma să ia parte și soldații de pretutindeni. O mare activitate în această privință depune comitetul militarilor din Odesa, unde era concentrat un număr mare de Moldoveni, precum și comitetele de pe frontul ro-

’ Anexa IX. 2 Anexa XXXVI, XL, XLVII, XLVIII. 3 Anexa XLI. * Anexa XLV' și ,,Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 61, din 25 Iulie 1917.· 3 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 44, din 3 Iunie 1917. 3 Ibidem, Nr. 49, din 21 Iunie 1917 și Nr. 56, din 13 Iulie 1917. ’ Ibidem, Nr. 80, din 7 Septembrie 1917. 8 Ibidem, Nr. 56, din 13 Iulie. ’ Anexe XLVI, LIX. 13 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 65, din 3 August 1917.

L ■mânesc. Aici regretatul Simeon Murata organizează o serie -de adunări ale soldaților din divizia a 3-a de vânători de Turchestan și din diviziile a 2-a și a 4-a de vânători4. La -adunarea soldaților și ofițerilor moldoveni din Odesa, din 19 Mai 1917, se alege un comitet executiv și se cere ca din toți soldații moldoveni, „să se întocmească roți (companii) deo sebite, sub comanda ofițerilor și unter-ofițerilor moldoveni” 2. Aceiaș cerere o face și „sovietul soldaților și ofițerilor mol doveni” din garnizoana Tighinei3, și alte comitete ostășești. Comandamentul circumscripției militare Odesa este nevoit să permită formarea de companii moldovenești. Așa se for mează mai multe companii la Odesa, patru la Chișinău 4, un „batalion de moarte” la Tighina 5, o „baterie de artilerie pe front”6. Comitetul executiv al Sovietului deputaților țărani din Chișinău, în ședința din 27 Iunie 1917, cere înfiin țarea unui regiment moldovenesc 7. Toate aceste formațiuni militare erau destinate pentru front. Se încearcă însă crearea •de unități naționale militare pentru paza ordinei în interiorul Rusiei. Guvernul provizoriu nu mai este stăpân pe situație. Răscoala marinarilor dela Cronștadt și Oranienbaum dela 4 Iulie 1917, răscoală condusă de către Troțchi și înăbușită de guvern, anarhia crescândă în tot cuprinsul imperiului și situația armatelor de pe front, fac ca guvernul rus să îngă duie, uneori chiar să încurajeze formațiunile militare cu ca racter național. Astfel Ucrainenii organizează cete de „hai damaci”, de „cazaci liberi”, cari caută să menție ordinea în țară, la fel fac Polonezii și alte naționlități. Autoritățile re voluționare nu mai sunt sigure pe forțele militare ruse. Prin aceasta se explică faptul că comisarul guvernului provizoriu din Odesa, Harito, organizează un batalion de Moldoveni

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 42, din 28 Mai 1917. * Ibidem, Nr. 44, din 3 Iunie 1917. 3 Anexa XLV. * Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 49, din 27 Iunie 1917. ä Ibidem, Nr. '73, din 22 August 1917. • Ibidem, Nr. 69, din 12 August 1917. 7 Ibidem, Nr. 54, din 8 Iulie 1917. „pentru luptă cu contra-rcvohiția” J. Organizațiile revoluțio nare moldovenești intervin pe lângă comandamentul militar rus de pe frontul românesc pentru înființarea în Basarabia, de „cete mobile de miliționari” sau „cohorte moldovenești”, cerere care se aproba. Aceste cohorte, 15 la număr, își propun ca scop „paza siguranței personale și publice, lupta cu dezer torii și marodeurii” etc.2. Compuse din câte o sută de oameni, „cohortele moldovenești” erau puse sub comanda unui in spector (d. A. Crihan), ales de către comitetul executiv al mili tarilor din Odesa și trimis în Basarabia pentru „apărarea intereselor democrației revoluționare moldovenești” și pentru „organizarea în Basarabia a partidului socialist-revoluționar moldovenesc” 3. Aceste manifestațiuni ale ostașilor moldoveni, ca și cele aje altor organizațiuni naționale, duc la întărirea ideei naționale în Basarabia. Masele mari ale poporului încep să-și dea seama, că Moldovenii nu sunt Ruși, că ei sunt un popor aparte, cu limba lui, cu obiceiurile lui, cu trecutul lui. Este caracte ristică în această privință scrisoarea unui soldat de pe front^ Dumitru Druc: „Eu gândeam”, scrie el, „că Moldovenii noștri de atâțea ani trăind cu Rușii, împrăștieți prin toată Rusia, cu totul au uitat de a lor limbă națională și cât lumea n’or mai ave a lor, dar tot vor umbla cu împrumutul. Dar după ce eu am citit gazeta cea moldovenească, atunci eu am văzut, (ă nu-i așa cum gândeam, da-i amintrelea... Ia ce bine ar fi, când să fie aicea la noi gazeturi de aestea, ca să știm și noi ce să face în Basarabia în vremea asta și cine lucrează pentru noi în partea autonomiei. Scrie, cum îi pute, Dumitre, și trimete în redacție dela noi, fiii Basarabiei, Comi tetului moldovenesc din Basarabia și la toți cari lucrează în partea noastră, că le trimetem mare bodaproste pentru trudă și înainte punem pe dânșii mare nădăjde, că ei ne-or scoate pe noi, la lumină, ca să arătăm lumii că și

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 80, din 7 Sept. 1917. s Anexa LX. a Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 56, din 13 Iulie 1917.

LII noi sântem oameni, nu Ruși ori Poleci, da curat Români moldoveni”1. Procesul deșteptării conștiinței naționale se accentuează pe zi ce merge. Aici nu poate fi vorba de crearea unei ideologii naționale clare, sunt formule împrumutate, sunt însă accesibile pentru mintea țăranului, prin faptul că sunt concrete, că sunt simpliste. Instinctul de conservare îi spunea că pământul Basarabiei este al lui, că limba Iui nu poate •fi batjocorită, că el este stăpân la el acasă. Cu încetul în conștiința poporului apare și ideia comunității de neam cu Românii de peste Prut. Mii de soldați moldoveni de pe frontul românesc fac cuno ștință cu viața poporului românesc. Cu tot disprețul Rușilor față de Români, cu toată propaganda antiromânească, ce se făcea în Basarabia de către Ruși, soldații moldoveni nu puteau să nu se simtă mai aproape de frații lor de peste Prut, de cât de Ruși. Și această ideie, nelămurită la început, își găsește manifestațiunile ei în diferite ocazii. La 4 Iunie 1917, soldații moldoveni din garnizoana Chișinăulu organizează pe piața „Slobozeniei” (Libertății) un mare meeting, la care se cântă „Pe al nostru steag e scris unire”2. In ziua de 6 Iunie 1917, organizațiile moldovenești civile și militare din Chiși nău, fac în gară o primire entuziastă celor 1200 de Ardeleni, cari mergeau spre frontul românesc, oferindu-Ie un steag, „pe care la întoarcere de pe front să fie scris : „Unirea tuturor Românilor”, și o icoană care să fie așezată în biserica din Alba Iulia s. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, în numărul din 6 Iunie, într’un articol întitulat „Moldoveni și Români”, arată originea neamului românesc și legăturile Moldovenilor cu Românii din celelalte ținuturi. „Sântem Români”, citim mai departe, „strănepoți de ai lui Traian ! O spunem cu mândrie, cu încredere ! De o sută de ani ne-au fost astupate gurile noastre ca să nu putem grăi cu frații noștri; deacum lacătele

‘ Ibidem, Nr. 59, din 20 Iulie 1917. ’ Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 45, din 6 Iunie 1917. ·* Ibidem, Nr. 47, din 14 Iunie 1917.

Lili de pe guri ne-au căzut, și noi strigăm din răsputeri, că ne re cunoaștem ca frați cu toți Românii din toate țările”!...1. Iar în altă parte citim : „Nu vă rușinați și nu vă temeți să spuneți deschis oriunde și oricui, că sânteți Români, frați buni cu Românii de peste Prut și de peste Carpați”1 2. Dacă cercurile rusești și rusificate din Basarabia își mani festă fățiș sentimentul de ostilitate față de mișcarea națională a Românilor basarabeni, dacă aceste cercuri combăteau ideia autonomiei prin presa locală rusească, răspândind știri tenden țioase cu privire la intențiile Moldovenilor, la reacționismul. lor, la separatismul lor, combătând cultura lor, Moldovenii în schimb se bucură de concursul altor naționalități, asuprite și ele în Rusia țaristă. Minoritățile din Rusia aveau acelaș. dușman comun — centralismul rus, tendințele guvernului, rus de asuprire, de rusificare. Iată de ce, aceste minorități: se ajută una pe alta în lupta lor cu imperialismul rusesc. Din primele zile ale revoluției, Moldovenii găsesc sprijin în Polonezii și Ucrainenii din Basarabia. Așa la sărbătoarea na țională a Polonezilor din 19 Aprilie, reprezentantul partidului moldovenesc, regretatul P. Gore, salută poporul polonez, arătând „bucuria noastră a tuturor pentru slobozenia de săvârșită a Polonilor”, la care cuvinte președintele societății. Polonezilor a mulțumit și „i-a salutat pe Moldoveni și a făcut urare pentru împlinirea tuturor nădejdilor noastre în Rusia slobodă”3. Comisiunea școlară ucraineană, de pe lângă Zem- stva gubernială, lucrează în deplin acord cu cea moldovenească;. la toate congresele reprezentanții Ucrainenilor susțin ideia autonomiei Basarabiei și a naționalizării școalei. La adunarea- Ucrainenilor din Chișinău din ziua de 25 Iunie, la care s’a citit primul „Universal” al Ucrainei, „Moldovenii i-au felicitat pe Ucraineni, iar Ucrainenii au făgăduit sprijinul lor pentru- înfăptuirea autonomiei Basarabiei”4. La congresul clericilor' și mirenilor, care s’a ținut la Moscova, la începutul lui lunie-

1 Ziarul „Cuvânt Molodvenesc”, Nr. 45, din 6 Iunie 1917. 2 Ibidem. 3 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 33, din 26 Aprilie 1917. 1 Ibidem, Nr. 52, din 3 Iulie 1917.

LIV 1917, Molodovenii fac pact cu Ucrainenii și Belorușii, cerând „autonomia bisericească și politică a Basarabiei”. Congresul hotărăște, „că este gata să ajute, pe cât este cu putință, aceste noroade, ca ele să-și dobândească țintele dorite“ \ Pe la mijlocul verii anului 1917, după cum am arătat mai sus, cursul revoluției rusești se schimbă ; se schimbă și ra porturile între forțele revoluționare. Perioada de aur a ro mantismului revoluționar, a încrederii în revoluție a visurilor amețitoare, cedase locul realității brute a lucrurilor, decep ției, dcsamăgirii în forța miraculoasă a revoluției. Paralel cu radicalismul social și cu extremismul teoriilor revoluționare, naționalitățile din Rusia pășesc delà programe, teorii și deziderate platonice la organizarea practică a vieții naționale. Guvernul provizoriu nu mai este în stare să se opuie năzuin țelor politice și naționale ale neamurilor. Energia neînfrântă a revoluției sfârâmă tot în calea ei și duce la formarea de repu blici autonome, iar mai pe urmă la independență.

In mișcarea națională din Basarabia se produce un fapt, care precipită evenimentele și cu pași repezi duce la înfăptuirea autonomiei. Rada centrală ucraineană, după ce la 3 Iulie 1917 a fost recunoscută de către guvernul provizoriu ca autoritate superioară în Ucraina, convoacă la Chiev la o consfătuire pe comisarii guberniali, și pe câte un reprezentant al comi tetelor executive guberniale, din guvernămintele care făceau parte din Ucraina. Spre marea surprindere a tuturor, Rada centrală trimite o telegramă de convocare și comisarului gubernial al Basarabiei. Această telegramă a avut darul să ducă la o încordare a spiritului național, care își caută eșirea în crearea autonomiei Basarabiei. In ziua de 13 Iulie, la re dacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” se ține „o adunare a Moldovenilor cu împuterniciți delà mai multe organizații”21 .

1 Ibidem, Nr. 59, din 20 Iulie 1917. 2 Ziarul ,,Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 59, din 20 Iulie, Anexa Cil.

LV S’a discutat telegrama Radei ucrainene. „Din citirea telegra mei, adunarea a văzut, că Ucrainenii ar dori, ca Basarabia să facă parte din viitoarea Ucraină autonomă. După mai multe desbateri, adunarea s’a înțeles să roage pe comisarul gubernial să aducă la cunoștința Radei, că Basarabia fiind în le gătură de prietenie cu Ucraina, mai ales că și una și alta năzuesc la autonomie, socoate de trebuință să lămurească îndată, care sânt legăturile de vecinătate între Basarabia și Ucraina, în timpul de față și în viitoarea republică rusească federativă, pentru care lucru se cere să se adune un sfat al împuterniciților dela Ucraina și Basarabia. In vremea des- baterii rezoluției de mai sus, s’a lămurit că este mare nevoie de un comitet central, sau un Sfat al Țării pentru toți Moldo venii Basarabiei”1. Comitetul Militarilor moldoveni din Odesa trimite o telegramă de protestare guvernului rus îm potriva năzuințelor Ucrainei. „Sfatul deputaților soldați și ofițeri moldoveni dela Odesa”, citim în acelaș ziar, ..luând cunoștință despre telegrama Radei ucrainene către comisarul gubernial al Basarabiei, din care se vede, că Rada ar dori, ca Basarabia să intre în viitoarea Ucraină, a hotărît să protes teze împotriva acestui lucru, fiindcă Basarabia a fost auto nomă în anii 1818—1836”)... „Soldații și ofițerii moldoveni ai circumscripției militare Odesa și ai frontului român, unificați în soviet, resping în mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina, și orice pretențiune a Ucrainenilor o socotesc ca uzurpare... Orice încercare a Radei centrale, de a anexa Basarabia, se refuză în mod categoric de comitetul executiv moldovenesc, ca imperialistă, împotriva dreptului de autodeterminare al poporului moldovenesc. Comitetul executiv moldovenesc consideră actul Radei, ca antidemo cratic, în contrazicere cu declarațiile guvernului temporal și ale organelor centrale ale democrației rusești în persoana „so vietului deputaților soldați și țărani“. Având în vedere ten dințele Radei de a lărgi hotarele Ucrainei pe socoteala altor naționalități din Basarabia, comitetul executiv moldovenesc

’ 1 Ibidem.

LVI roagă guvernul temporal: 1. Prin act oficial să explice Radei ilegalitatea tendințelor de acaparare a altor naționalități; 2. prin act oficial, a recunoaște în principiu drepturile de au tonomie ale nației moldovenești în hotarele ei etnice, care se determină prin hotarele geografice ale Basarabiei și părți din ținuturile de lângă Nistru, din guvernămintele Cherson și Podolia, locuite în majoritate de Moldoveni”. Prin urmare, comitetul militarilor dela Odesa, la tentativele Ucrainei, răs- jiunde cu cererea de a-i încorpora în hotarele Basarabiei pe Moldovenii de peste Nistru, o cerere mai legitimă de cât a Ucrainei. Un protest energic trimite către Rada ucraineană și „comitetul central executiv moldovenesc al sovietului de- putaților ofițeri și soldați”. Comitetul protestează contra unor astfel de intenții antidemocratice, anexiste și prădalnice, care contrazic principiului autodeterminării popoarelor”... Comitetul „declară că va lupta prin toate mijloacele pentru autonomia Basarabiei, pe baza principiilor anunțate de re voluție” U. Se ține o serie de întruniri ale Moldovenilor8, care protestează împotriva Ucrainei, după cum protestează și mai multe organizațiuni naționale moldovenești, cerând cu insistență autonomia Basarabiei. Incorporarea Basarabiei în teritoriul Ucrainei nu convine nici minorităților din Ba- sarabiib care își schimbă părerea în chestia autonomiei, sus ținând acuma că Basarabia are dreptul la autonomie. In acest sens se pronunță o adunare a Evreilor din Chișinău, ținută la 24 Iulie 1917 3. Iar la ședința, în care se discută chestiunea organizării Sfatului Țării, ținută sub președenția lui VL Herța, împreună cu comisarul gubernial, iau parte și repre zentanții minorităților. Această schimbare în mentalitatea minorităților era un mare câștig pentru cauza națională. Față de protestările unanime ce veneau din Basarabia, „stă pânirea vremelnică prin ministrul treburilor din lăuntru (Țereteli), a trimis în Basarabia o telegramă, în care propune

* Anexa Ci. 1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc, Nr. 63, din 6 August 1917. ’ Ibidem, Nr. 64, din 2 August 1917.

LVII să se desbată pe loc treaba despre așezământul cârmuitor în Basarabia”...* 1. Prin această telegramă guvernul, provizoriu pentru prima . dată, recunoaște dreptul Basarabiei la autonomie. Rada ucraineană s’a văzut nevoită „să trimeată partidului național: moldovenesc, comitetului împlinitor gubernial și comisa rului gubernial o telegramă, în care spune că ea nici odată n’a năzuit să apuce pământurile Moldovenilor, sau să răpească ceva din ele’ ’2. Rada centrală mai arată că ea ar avea oarecare pretențiuni asupra jud. Hotin și Cetatea Albă, la care preten- țiuni se răspunde, că Basarabia ar pretinde și ea să-i aibă în hotarele ei pe Moldovenii din Cherson și Podolia 3. Aceste evenimente, mici la prima vedere, au netezit terenul pentru înfăptuirea autonomiei Basarabiei. Era clar pentru toți, că pentru Basarabia autonomia este o necesitate vitală. ; Chiar cei mai mari dușmani ai autonomiei, cedează în fața i stărilor noui de lucruri. Curentul centralist se mai menține : încă în sânul zemstvei din Cetatea Albă, compusă aproape : exclusiv din consilieri minoritari. Această zemstvă, în compo ziția ei de atunci, atât de lipsită de simțul realității, scoate o moțiune de protestare „împotriva telegramei comitetului împlinitor, în care se spune, că toată Basarabia vrea auto nomie, fiindcă la adunările (zemstvei) din ținutul Acherma- nului aceasta n’a fost spus. Cu privire la încercarea Radei ucrainene să alipească ținutul Achermanului la Ucraina,, adunarea și-a arătat dorința, ca ținutul pomenit să rămâie una cu țara rusească, nădăjduind că democrația rusească va lăsa, ca toate noroadele ce locuesc în ținutul Achermanului, să aibă dreptul de a-și hotărî singure soarta și dreptul la ocâr- muirea de sine prin zemstvă”4. In această hotărîre, ca și în alta despre care vom vorbi mai departe, desigur a jucat un rol mare influența orașului din apropiere, Odesa, care mulțumită compoziției lui internaționale, se opunea cu în-

1 Ibidem, Nr. 66, din 6 August 1917. 1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 66, din 6 August 1917. ’ Ibidem. * Ibidem, Nr. 67, din 8 August 1917.

LVIII dârjire chiar la antonomia Ucrainei. Curentul antiautonomist și centralist din acest oraș, susținut de către două ziare din- cele mai răspândite în sudul Rusiei, alimentează nădejdile cadrelor rusești, dezorientate de mișcarea mare a popoarelor neruse. In această a doua fază a mișcării naționale din Basarabia partidul național moldovenesc nu mai este un centru, din care să radieze directivele naționale, cum de altfel n’a fost pe deplin nici la început. Puterile revoluționare moldovenești se împrăștie prin diferite partide în vederea alegerilor în con stituanta rusă. La 27 August, la Chișinău, a avut loc un al doilea congres al delegaților țărani, la care spre surprinderea i cercurilor moldovenești n’au fost puse problemele naționale,. ; congresul ținându-se sub semnul centralismului, făcându-se \ apologia revoluției ruse și a guvernului provizoriu și luân- du-se cele mai radicale hotărîri în chestiunea agrară U hotărîri care au avut urmări grave pentru Basarabia. Pentru constituantă, se lansează câteva liste de canditaturi, în care figurează candidați moldoveni, membri ai partidului național- moldovenesc.2. Cele mai multe șanse de reușită, avea izvodul „deputaților țărani”, care putea conta pe sprijinul· Comitetului executiv gubernial al sovietului deputaților ță rani, pe concursul organizațiilor țărănești din județe și în parte, pe masele soldaților aflători în Basarabia. Apar și· I două liste de candidați, compuse numai din Moldoveni, acea 1 a partidului moldovenesc, în cartel cu uniunea cooperato rilor și acea a partidului socialist-revoluționar moldovenesc 3. Aceste trei organizații, ca și altele din stânga, cum era a par tidului poporanist muncitor, pe lângă reforme radicale în ches tiunile agrare și sociale, promit că vor sprijini autonomia Basarabiei în cadrele republicei federative ruse 4. In ziua de 15 August, au avut loc alegeri comunale pentru orașul

1 Ibidem,;Nr. 77,"din 31 August 1917 și Nr. 78, din 3 Septembrie 1917. ’ Mai amănunțit in lucrarea D-rului P. Cazaca, Moldova dintre Prut și Nistru, pag. 226—227. ’ Anexa LI, LII, LIV, LVIII. 1 Ibidem și anexa LII.

LIX. ! Chișinău, la care ia parte și partidul național-moldovenesc, ! obținând pentru consiliul comunal șase locuri, cu toate că la acele alegeri au luat parte și soldații ruși din garnizoana Chișinăuluix. Și aceasta, ca și listele de candidaturi în con stituanta rusă, este, o dovadă că Moldovenii se afirmă ca o forță considerabilă în viața Basarabiei. In evoluția ideei autonomiei popoarelor din Rusia, un rol important joacă congresul popoarelor, care a avut loc la Chiev la 8—14 Septemvrie 1917. La acest congres, iau parte și reprezentanții Moldovenilor în număr de șase, din care doi au fost aleși și în sfatul popoarelor 2. La 25 Septembrie 1917, se produce o remaniere în sânul guvernului rus, care se con stituie sub președenția lui Cherenschi. Manifestul acestui guvern, prin care se recunoaște dreptul popoarelor la auto determinare, consfințește numai o stare de fapt, întrucât cele mai multe din popoarele Rusiei, după cum am văzut mai înainte, își dobândiseră deja autonomia pe cale revoluționară, fără autorizația centrului. Guvernul sovietic, care se in stalează în Octombrie, nu este recunoscut de către neamurile din Rusia, astfel că autonomia, sau mai bine zis despărțirea de Rusia, vine pentru unele națiuni în mod automatic. Pentru Basarabia, se crează o situație și mai favorabilă pentru au tonomie, prin faptul că Ucraina la 7 Noembrie se proclamă stat autonom. Prin aceasta, Basarabia în mod mecanic se rupe de statul rus, se izolează cu desăvârșire. Și într’adevăr, Comisariatul gubernial al Basarabiei, autoritatea superioară de stat, după căderea guvernului Cherenschi și proclamarea autonomiei Ucrainei, nu mai are nici o legătură cu centrul rus, nu mai capătă nici un fel de directive dela statul rus. De fapt, Basarabia din acest moment devine mai mult decât o provincie autonomă. Deschiderea Sfatului Țării și pro clamarea autonomiei Basarabiei vine în urma stărilor de lucruri, pe cari le crează împrejurările, mersul revoluției ruse. Am văzut că ideia ,,Sfatului Țării” nu a fost o ideie nouă *1

1 Anexa XLIII. 1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 89, din 1 Octombrie 1917.

LX pentru Românii basarabeni, că încă în anul 1906 ziarul „Ba sarabia” vorbește despre înființarea unui „Consiliu provincial superior” *. Denumirea, desigur a fost sugerată de denumirea organului pe care l-a avut în frunte Basarabia, când în anul 1818 i-se acordase autonomia, — „Sfatul înalt”1 2. Remi niscența istorică coincide și cu terminologia la modă din timpurile revoluției și „Sfatul Țării” nu este decât o tra ducerea cuvintelor «KpaeBofi οοβ^τέ», cari circulau în literatura revoluționară și în presa cotidiană de atunci. Cuvântul se pune în circulație în anul 1917, în primele zile ale revoluției, ideia de a crea un „Sfat al Țării” „a răsărit în mințile Moldo venilor și ale Basarabcnilor, poate că odată cu zilele sloboze niei”. 3 Ideia se introduce în programul partidului național mol dovenesc 4 și se agită la toate întrunirile și în toate organizațiile moldo\7enești. Ideia apare însă la început ca ceva vag; abia în Iulie după telegrama Radei ucrainene, chestiunea înfiin țării „Sfatului Țării” se pune pe un teren ceva mai concret; In ședința reprezentanților organizațiilor moldovenești dela 13 Iulie, se alege o comisiune din 7 persoane, care stabilește că în „Sfatul Țarii” vor intra 20 de deputați din partea osta șilor, 12 din partea organizațiilor țărănești, 6 dela partidul național moldovenesc și 5, 3 și 2 dela minoritățile din Basa rabia 5. Partidul socialist-revoluționar moldovenesc din 0- desa, în „mcmorandum-ul” său, fixează compoziția „Sfatului Țării din 72 de deputați, din care 40 din partea organizațiilor moldovenești și 32 din partea minorităților“6, iar ziarul „Cuvânt Moldovenesc” propune ca „Sfatul Țării sa aibă 100 de deputați, din care 63—65 de locuri pentru Moldoveni și 37—35 pentru minoritari“ 7. Chestiunea înființării „Sfatului

1 Ziarul „Basarabia", Nr. 12, din 5 Iulie 1906. 3 ii. A. Kacco. Poceia sa JtyBaJi n oSpasoBaHw Ikceap. o&iaerB, Mockb*. 1913, p. 219 ’ Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 61, din 2.5 Iulie 1917. 1 Anexa IX. 1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. .59, din 20 Iulie 1917. • Anexa LXIV. 7 Ziarul „Cuvânt ?vlo)dovenesc”, Nr. 61, din 25 Iulie 1917.

LXI Țării” intră în faza decisivă abia în luna Octomvrie, când se convoacă congresul ostașilor moldoveni. Organizațiile revoluționare moldovenești din Chișinău nu erau în stare să pună în practică ideia „Sfatului Țării”, pentru motivul că în acea perioadă a revoluției, nu exista nici o autoritate în afară de cea a puterii brute. Trebuia o forță revoluționară, care putea să-și impuie voința și să procedeze la înființarea unui organ revoluționar. De fapt, revoluția rusă a fost făcută -de către militari, și popoarele își afirmau drepturile prin ajutorul militarilor. Proclamarea, de exemplu, a autonomiei ucrainene se datorește, cum am amintit mai sus, celor trei congrese militare. Organizațiile militare moldovenești, în special acea dela Odesa, discută chestiunea convocării unui congres încă în luna Iulie; știrile cari veneau din Basarabia nu erau din cele liniștitoare. Anarhia, care se întinde asupra Basarabiei, îi face pe soldați să se gândească la soarta patriei lor. La o adunare, care a avut loc la Odesa în cursul lunei Iulie și la care au participat un număr de vre-o 4000 de mi litari, s’au „ascultat știrile despre necuviințele dezertorilor și roților (companiilor) trecătoare prin Basarabia, care gră- buesc (pradă) gospodăriile și siluesc femeile și au hotărît să protesteze în fața democrației revoluționare a Rusiei” și să ceară dela guvern să se ia măsuri, altfel „soldații vor fi nevoiți să vie ei singuri în Basarabia, pentru apărarea femeilor și fiicelor lor”1. Asemenea amenințări se auzeau și în alte părți. Din documentele, pe care le publicăm mai departe, și •din presa de atunci, se vede că ostașii erau pregătiți perfect pentru ideia autonomiei. Pentru convocarea unui congres militar la Chișinău, s’a obținut cu mari greutăți aprobarea Marelui stat major rus. Congresul se deschide cu mare so lemnitate la 20 Octomvrie. Participă peste 500 de delegați de pe toate fronturile și „din toate părțile armatei rusești” 2, câte doi delegați soldați și câte un ofițer dela fiecare companie 3,

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 59, din 20 Iulie 1917. 8 Ibidem, Nr. 94, din 28 Octombrie 1917. ’ Ibidem, Nr. 90, din 18 Octomvrie.

LXII ,,după socoteala unora, acești 500 de delegați înfățișează 250 mii sau un sfert de milion de ostași Moldoveni” *. înainte ■de a începe congresul, delegații fac o manifestație pe străzile ■Chișinăului, defilând cu steaguri tricolore în fața palatului libertății, unde era sediul comitetului central moldovenesc și a sovietului deputaților țărani. Lumea își dădea perfect •de bine seama despre importanța acestui congres, care avea să decidă soarta Basarabiei. Redacția ziarului „Cuvânt Mol- •dovenesc” într’un articol salută congresul, spunând între altele : „Ostași moldoveni 1 Mari sunt nădejdile ce le pune nația noastră în voi și mare este răspunderea voastră în fața istoriei neamului. Țara s’a trezit din somnul ei de robie și-și caută drumul spre slobozenie și dreptate. Se hotărește soarta noroadelor de mai multă vreme și voi, floarea neamului mol dovenesc, sunteți chemați să hotărîți drepturile și interesele lui. Dela înțelepciunea, cu care veți lucra la aceste ongres, atârnă mult, și noi vă chemăm să lucrați cu inima fierbinte, •dar cu mintea rece... Să ne punem pe luminarea neamului nostru și să ne luăm soarta în mâinile noastre. Destul ne-am ■dat plecați, în mâinile străinilor. Să ne aducem aminte că noi, Moldovenii, sântem stăpânii țării acesteia și ca stăpâni, să ne punem singuri pe orânduirea trebilor obștești în țara noastră..“ 2. In prima zi se alege biuroul congresului în frunte cu ofițerul Vasile Cijevschi (președinte) și se ține o ședință festivă, la care se aduc congresului felicitări din partea diferi telor organizațiuni naționale. Congresul a mai fost salutat de către unele organizațiuni revoluționare ale minorităților din Rusia și anume de câtre doctorul Arzumaneanți, din partea social-democraților armeni și Lurie, din partea „bun- dului” evreesc 3. In cuvântările pline de entuziasm, se subliniază importanța congresului pentru viitorul Basarabiei, și nota dominantă poate fi caracterizată prin cuvintele ofițerului de marină Prahni-

1 Ibidem, Nr. 94, din 27 Octombrie 1917. ! Anexa LXIX. s Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 94, din 27 Octombrie 1917.

LXIII țchi, care spune congrcsiștilor „că drepturile nu se dau de pomană, ci se iau, și congresul de față trebuie să lucreze cu îndrăzneală, țintind spre slobozenia națională a norodului nostru” x. Congresul într’adcvăr scoate cele mai îndrăznețe hotărîri, din care cea mai importantă a fost proclamarea autonomiei provinciale și politice a Basarabiei, care se face în ziua de 24 Octombrie. ,,DecIarându-se aceasta, în adunare se stârnește o însuflețire nemaivăzut de mare. Se ridică steagurile na ționale moldovenești și se cântă cântece naționale : „Deșteap- tă-te, Române” și ,,Pc-al nostru steag e scris unire”21 . Această hotărîre a fost luată, ,avându-sc„ în vedere cultura națională a neamului moldovenesc și trecutul său și plecând dela prin cipiul revoluției, că fiecare norod are dreptul singur să ho tărască de soarta sa” 3. 4 Congresul mai ia hotărîrea ca „pentru ocârmuirea Basarabiei în cel mai scurt timp să se alcătuiască Sfatul Țării”, în care vor intra 120 de deputați, din care 84 locuri pentru Moldoveni și 36 pentru „celelalte neamuri din Basarabia” i. Se preconizează și convocarea unei adunări constituante a Basarabiei. Congresul alege și un biurou pentru organizarea Sfatului Țării, sub președenția luiVasile Țanțu., Celelalte hotărîri, energice și foarte bine motivate și ele, sunt de mai puțină importanță, întrucât în ele se repetă formule din moțiunile scoase de mai multe ori de către organizațiunile moldovenești, deși și aceste hotărîri denotă atmosfera de entuziasm național cald, în care a decurs congresul. De notat, ca hotărîrile congresului ostașilor moldoveni în partea lor esențială se asemănau nu numai ca conținut, ci și ca stil cu hotărîrile congresului al treilea militar ucrainean, care se ține la Chicv, aproape simultan (se deschide la 21 Octombrie). „Plecând dela principiul autodeterminării complete, nelimi tate prin nimic, al treilea congres militar panucrainean cere”

1 Ibidem. • Ibidcm. s Anexa LXX. Dr. Cazaca. Op. cit., pp. 227.—230. 4 Anexa LXX.

LXIV etc.; și aici se prevede „adunarea constituantă suverană ucraineană”1. Prin urmare, hotărîrile congresului ostașilor moldoveni erau în spiritul vremii. Congresul, printr’o telegramă trimisă congresului militar ucrainean, solicită sprijinul Ucrai nenilor în chestiunea autonomiei, promițând la rândul său concursul Moldovenilor 1 2. Hotărîrile congresului militar moldovenesc în general au fost primite bine chiar de către minorități, dat fiind împre jurările și situația Basarabiei de atunci. Perspectiva stă pânirii sovietice îi face chiar pe cei mai consecvenți spriji nitori ai centralismului rusesc să prefere o stăpânire locală, ori care ar fi ea, unui regim bolșevic. Consiliul municipiului orașului Chișinău, compus în marea lui majoritate din mino ritari, se pronunță împotriva stăpânirii sovietice din Petro- grad 3 și în principiu admite înființarea „Sfatului Țării“ 4. Nu recunoaște autoritatea bolșevică, nici sovietul muncitorilor și soldaților din Chișinău 5. O moțiune inoportună vine din partea unui comitet bulgaro-găgăuz din Tighina, în care se spune că „bulgaro-găgauzii.nuse gândesc decât la mântuirea patriei”, că ei nu recunosc autonomia Basarabiei votată de către congresul militar, că ei sunt împotriva naționalizării școalei etc.6. Biuroul pentru organizarea „Sfatului Țării” lansează o circulară către toate organizațiile revoluționare din Basarabia, cu rugămintea de a-și desemna deputați pentru „Sfatul Țării”, care urma să fie deschis în ziua de 19 Noembrie 1917. Acest biurou a schimbat și schema organizării „Sfatului Țării”, fixând numărul total al deputaților la 150, din cari 105 pentru Moldoveni, iar restul pentru minoritari 7.

1 Ziarul «KieBCKaH mmc.h>», Nr. 2G1, din 29 Octombrie 1917. 2 Anexa LXVI. ’ Ziarul ,,Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 95, din 29 Octombrie 1917. 1 Dr. P. Cazaca, Op. cit, pp. 231—232. s Ziarul ,,Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 95, din 29 Octombrie 1917. 6 Ibidem, Nr. 102, din 14 Noembrie 1917. ’ Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 103, din 17 Noemvrie 1917.

LXV VI.

Deschiderea „Sfatului Țării” a avut loc în ziua de 21 Noem- brie 1917. Solemnitatea s’a desfășurat într’o atmosferă înălță toare de entuziasm, de bucurie nemărginită a Moldovenilor și de speranțe în viitor. Creată de către revoluție, după prin cipiile și sistemele revoluționare, această instituție este expresiunea sbuciumului unui popor, pentru a-și găsi calea ade vărată a vieții, în ea se concentrează ideile și formulele naționale frământările neamului românesc din anul 1917. Instituție revoluționară, alcătuită printr’un act revoluționar asemănător cu cele ale altor neamuri din Rusia, „Sfatul Țării” se impune și organizațiilor revoluționare ale minorităților din Basara bia. Aceste din urmă își trimit deputății lor în „parlamentul” Basarabiei, mărind prin aceasta prestigiul lui. Prin faptul că ajutorul comisarului gubernial, d. Inculeț, este ales ca pre ședinte, iar comisarul gubernial d. V. Cristi întră în guvernul ales de câtre „Sfatul Țării”, toată autoritatea se concentrează în mâinile acestei instituții. Cuvântările rostite la ședința de deschidere, pline de energie și avânt revoluționar, precum și declarațiile reprezentanților minorităților și ai orașelor și județelor, dovedesc că înfăptuirea ideei „Sfatului Țării”, a fost o necesitate imperioasă a momentului Imediat după constituire, „Sfatul Țării” s’a pus pe lucru. Era necesar să se facă un fel de constituție. Până la elabo rarea acestei constituții, se pune în aplicare un „proect al organizării Basarabiei”, în care se definesc atribuțiunile „Sfatului Țării”. „Puterea înaltă în Basarabia o are”, citim în acest proect, „Sfatul Țării”, care este cel mai înalt așeză mânt de ocârmuire până la chemarea adunării poporane basarabene. Organ împlinitor al .„Sfatului Țării” este sfatul directorilor generali, care este răspunzător pentru trebile și măsurile sale numai înaintea „Sfatului Țării”. Sfatul direc torilor generali, are toată puterea împlinitoare și lucrează în temeiul zacoanelor (legilor) și povețelor date și întărite

1 Anexa LXXIV.

LXVI de „Sfatul Țării” h Adică, „Sfatul Țării” își însușește și puterea legislativă. Cel mai important act din primele zile ale existenții „Sfatului Țării” este declarația, votată la 2 Decembrie 1917, prin care Basarabia se proclamă Republică democratică Moldovenească 21 . Ca conținut și limbaj acest act revoluționar nu se deosebește de actele similare ale re publicilor create pe teritoriul fostului imperiu rus (de exem plu „universalele” ucrainene). In această declarație se arată motivele care au dus la înființarea „Sfatului Țării”, anarhia din Rusia, necesitatea organizării de state naționale. „In puterea temeiului acesta”, citim mai departe, „și având în vedere așezarea rânduelii obștești și întărirea drepturilor câștigate prin revoluție, Basarabia, sprijinindu-se pe tre cutul său istoric, se declară de azi înainte Republică demo cratică Moldovenească, care va întră în alcătuirea republicei federative democratice rusești, ca părtași cu aceleași drepturi. Până la chemarea adunării poporane a Republicei Moldo venești, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuire de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită, după sistemul proporțional, cea mai înaltă ocârmuire a Republicei democratice Moldo venești este „Sfatul Țării”, alcătuit din împuterniciții tuturor organizațiilor democrației revoluționare a deosebitelor noroade și din împuterniciții zemstvelor și târgurilor3. Mai departe, se anunță programul de lucru al „Sfatului Țării’, care conține în punctele lui esențiale principiile revoluționare ale timpului: în ea se prevăd cele mai radicale soluții pentru rezolvirea chestiunii agrare, economice, administrative, șco lare, a războiului. La 7 Decembrie, se constituie guvernul Republicei sub președenția d. Erhan, care, la rândul său, face un „decret” către cetățenii Republicei Moldovenești, solicitând sprijinul tuturor 4. Printr’o telegramă oficială „Sfatul Țării” înștiințează guvernul sovietic din Petrograd și republicele autonome din

1 Anexa LXXV. ’ Anexa LXXVIII. 3 Ibidem. 1 Anexa LXXVI.

LXVII fostul imperiu rus, că ,,Basarabia este proclamată Repu blică poporană Moldovenească, ca membru cu drepturi egale în Republica federativă democratică rusească”1. înființarea „Sfatului Țării” și proclamarea Republicei Moldovenești a găsit aprobarea unanimă a întregei populații din Basarabia, în special a celei moldovenești. Numeroase telegrame de felicitări și de făgădueli de sprijin, primite din toate colțurile țării și din partea mai multor organizații, vin să întărească autoritatea „Sfatului Țării” 1 2. Toate autori tățile locale cu comisarii județeni în frunte, școlile, justiția în frunte cu tribunalul din Chișinău, recunosc „SfatulȚării” 3. Chiar cele două județe, Hotin și Cetatea Albă, mai expuse propagandei rusești și celei ucrainene se manifestă pentru „Sfatul Țării” 4. Moțiuni cum a fost aceea a meseriașilor și târgoveților din Chișinău, cari se proclamă „supuși și cre dincioși a Republicei noui moldovenești” 5, nu erau rare. Un caracter cu totul neobișnuit, are numai atitudinea zemstvei din jud. Cetatea Albă. Compusă aproape exclusiv din elemente străine neamului românesc, în cele mai multe cazuri venite din Rusia și stabilite aci, și completată cu ,,elementele democratice’ ’ din unitățile trecătoare ale armatei descompuse, această zemstvă devine un fel de citadelă a cen tralismului și rusificării. Cu tot „democratismul” ei, ea se opune mișcării naționale modovenești și la un moment dat, după cum am văzut, se pronunță împotriva autonomiei Ba sarabiei. Cetatea Albă, sau mai bine zis zemstva ei, joacă în Basarabia rolul pe care-1 joacă Odesa pentru Ucraina, care se opune la orice autonomie. După proclamarea autonomiei și pe urmă a independenței Ucrainei (la 12 Ianuarie 1918), emisarii ucraineni încearcă să atragă zemstva de partea lor. La 16 Decembrie 1917, se ține o ședință a zemstvei, la care iau parte și reprezentanții unei societăți ucrainene P. Nașta și

1 Anexa C. 2 Anexa LXXXI—XCH. 2 Procesele verbale ale Sfatului Țării, Nr. 1—11. 4 Anexa LXXXI, LXXXVII. 4 Anexa XCII.

LXVIII praporșcicul Globciastâi, din partea cercului militar ucrainean1; la această ședință se discută chestiunea atitudinei zemstvei față de „Sfatul Țării” și Rada ucraineană, alegându-se o comisiune care urma să facă un raport în această chestiune. La 16 Ianuarie 1918 se convoacă o nouă adunare a consilie rilor zemstvei și orașului cu participarea „organizațiilor democratice” rusești cari iau chestiunea din nou în discuție. Se propun mai multe moțiuni, din care reținem două mai in teresante, acea a unui învățător bulgar, care propune să se „proclame republică autonomă a Bugeacului, care va intra în compoziția federației Tușești și în confederația republicilor independente autonome 1“ 21 Mult mai serioasă și mai cu minte a fost moțiunea consilierilor coloniști germani, cari abținându-se dela vot, cred că județul Cetatea Albă, făcând parte integrantă din provincia dintre Prut și Nistru „trebuie să urmeze soarta Basarabiei”3. A învins curentul rusofil, acceptându-se cu majoritatea voturilor propunerea reprezen tantului uniunii corpului didactic din toată Rusia, prin care se ia hotărîrea de a se alipi „la Republica ucraineană în forma în care va fi hotărîtă de către adunarea constituantă ucraineană, având credința, că Ucraina se va desvolta în legătură strânsă cu celelalte regiuni independente ale Rusiei, până când se vor uni în viitor într’o republică democratică unică rusească” 4. Desigur că această hotărîre ilegală ca formă 5 și antidemo cratică ca fond, această încercare de violare a dreptului unui popor pentru o viitoare Rusie „unică”, nu este decât reflexul unei mentalități formate în atmosfera țarismului împilator. Era, cum am spus și mai înainte, un curent natural, care se manifesta în toate regiunile fostului imperiu, care tindeau spre autodeterminare, și cu atât mai naturală era hotărîrea unei organizațiuni compuse din elemente străine cu totul de interesele populației locale. Spre marea cinste a Moldovenilor,

1 Anexa XCIII. 2 Anexa XC IV. 3 Ibidem. 1 Ibidem. 5 Anexa XCV.

LXIX consilierii moldovenii din acel județ, încă la 22 Decemvrie 1917, trimit o telegramă „Sfatului Țării”, prin care își exprimă bucuria cu ocazia deschiderii „Sfatului Țării”, și proclamării Republicei Moldovenești și această telegramă, precum și atitudinea consilierilor germani, este o confirmare a faptului,, că populația băștinașă din acel județ era de altă părere decât aceea a zemstvei. In unele cercuri românești, s’a acreditat părerea, că parla mentul basarabean, „Sfatul Țării”, a fost un fel de parlament puțin serios, ceva de operetă, iar după alții o adunare de bol șevici. Uniunea marilor proprietari din Basarabia, cari au avut multe de suferit din cauza revoluției, la 10 Martie 1918, înaintează guvernului român un „memoriu asupra stării din Basarabia” în care consideră „Sfatul Țării”, ca o „insti- tuțiune arbitrară aleasă de o bandă de soldați maximaliști, fără luare în considerație, nici a păturilor burgheze și inte lectuale, nici măcar a țăranilor mai avuți, compus în majori tatea sa din demagogi și aventurieri politici și având în frun tea lui persoane, care au fost odinioară membrii organizațiilor extreme socialiste din Petrograd” x. Făcând istoricul mișcării revoluționare din Basarabia, uniunea marilor proprietari, crede că anarhia din Basarabia cu confiscarea pământurilor, cu devastarea gospodăriilor se datorește „Sfatului Țării” și deci acest organ anarhic trebuește dizolvat. Că „Sfatul Țării” a fost o instituție revoluționară, nimeni nu poate tăgădui. Este însă o greșeală profundă de a atribui anarhia din Basa rabia „Sfatului Țării”. Din cele 82 procese verbale ale ședin țelor, dela deschiderea „Sfatului Țării și până în ziua închiderii sesiunii, adică până la 28 Mai 1918, se poate vedea că „Sfatul Țării” face toate sforțările pentru a potoli anarhia și pentru a introduce o oarecare ordine în viața Basarabiei. Legile extremiste votate de către „Sfatul Țării”, cum a fost acea a „comitetelor pământești” și declarațiile „Sfatului Țării” în chestiunea agrară, n’au venit decât să consfințească o stare de fapt. Anarhia care s’a desfășurat treptat în Rusia, con

1 Anexa CLV. fiscarea pământurilor boereșli, devastarea pădurilor, a de pozitelor statului, a conacurilor proprietarilor, banditismele, erau fenomene izvorîte din revoluție, era o răzbunare a ro bului răsvrătit. în sufletul căruia se acumulase ura de veacuri împotriva stăpânitorilor. Basarabia situată în apropierea ime diată a frontului, cu soldați demoralizați, în calea dezertorilor, cuprinsă și ea de frigurile revoluției, nu putea să nu fie an trenată în acel cataclism social. Și anarhia își arc legile ei. Basarabia nu putea să rămâie un fel de paradis în mijlocul unui ocean, care clocotea de patimi, de ură și de setea de răzbunare. Totuși, cu toată anarhia din Basarabia, ea a su ferit mai puțin decât alte regiuni din fostul imperiu rus. Aceasta se datorește înmare parte și sentimentului de ordine, înăscut Românului. Un document, foarte prețios în această privință, este o scrisoare a unui soldat de pe front, Gh. Gan- gureanu, care scrie „Basarabia noastră să fie autonomă și să se ocârmuiască ea singură, prin deputății ei aleși în „Sfa tul Țării”. Destul ne-au hărțuit străinii și împărații de ne-au dat în râpă. Și zacoanele noastre să fie zacoane moldovenești și cu dreptate, nu tâlhărești, ca la sălbatecii noștri stăpâni- tori de pân acu. Că Rusu acu și-a arătat arma : nimeni în lume și nici odată nu s’a făcut așa de râs ca dânsu ; acum când a primit slobozenii și a căpătat putința să se facă om, dar el s’a făcut dobitoc.. Nu vă aruncați la pământ fără știrea comitetului ! Și nu stricați, oameni buni, casele boerești, căci ele pot fi întrebuințate pentru școli și pentru alte trebi obștești. Nu dați foc la pâinea boerească, căci ca ne trebuie nouă, ostașilor, și le trebuie și muncitorilor dela fabrici. Nu vă potriviți nebunilor, cari vă îndeamnă la prădăciune și siluire : cu parul și cu hapca, nu se face dreptate obștească” L Și într’adevăr, dezordinile din Basarabia în special în prima fază a revoluției, după cum se poate constata din mai multe date, au fost în mare parte opera soldaților ruși, aflători în Basarabia 1 2. Ele au început cu devastarea depozitelor de

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Xr. 99, din 8 Noembrie 1917. 2 Anexa CXII, CXIX, CXXVII și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 48, 55, 94, 112, din 1917 și altele.

LXXI băuturi Ia orașe, de unde se întind și la sate. Dela începutul revoluției și până la venirea armatei române, Basarabia este invadată de dezertori, iar când s’a început bolșevismul și soldații ruși au început să părăsească frontul, bande întregi de soldați în dezordine cutreeră Basarabia, îndreptându-se spre casă. Am văzut că comitetul militar moldovenesc din Odesa protestează, ,,în fața democrației revoluționare”, împotriva purtărilor soldaților ruși în Basarabia. „Soldații ruși”, ne spune ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, „au început să se poarte ca într’o țară dușmană. Prin târguri ei sparg beciurile, varsă vinul, se îmbată ca niște porci și fac fel de fel de batjocuri. Pe la sate, ei fac acelaș lucru:își bat joc de bietele femei, ai căror bărbați sânt pe front, ies la drum, unde pradă pe Moldoveni și pe toți”1. Cele mai multe din omoruri, care au fost săvârșite în Basarabia, cum a fost acela a lui S. Murafa, G. Hodorogea, M. Razu precum și pogromurile din orașele basarabene au fost făcute de către soldații ruși. Propaganda revoluționară în chestiunea agrară, făcută de către diferite partide extremiste, moțiunile celor două con grese țărănești și telegrama oficială a guvernului bolșevic, în care se spune că „tot pământul cu toate dobitoacele, averea mișcătoare și toate acaretele de pe pământul boeresc trece în folosul norodului”, au trebuit să ducă Ia dezordini grave și la sate. încă în luna Iulie, președintele uniunii proprietarilor din jud. Hotin aduce la cunoștința autorităților „că cu aju torul unor comitete sătești, oamenii arestează fără judecată, alungă pe lucrători de pe la economii, opresc strânsul pâinei.. opresc plata pentru arendă, taie pădurea... dau drumu iazuri lor... Aceste turburări se fac mai în tot satul din îndemnul anarhiștilor, cari fac o propagandă foarte vie”21 . Aceste fe nomene erau generale pentru toată Basarabia. încep să vie țărani și din Rusia și să se așeze pe moșiile boerești, cum s’a întâmplat în satul Glinjeni, „unde au venit oameni plugari din Podolia cu familiile și pluguri și așezându-se au început

1 Ziarul .,Cuvât Moldovenesc”, Nr. din 25 Oct. 1917. 2 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 57, din 15 Iulie 1917.

LXXII a ara”x. Situația devine însă catastrofală în Octomvrie- Decemvrie 1917, când aproape n’a rămas o moșie, un conac, o fermă nedevastată” 1 2. Sfatul Țării a fost deschis în toiul anarhiei, când lumea ajunsese la disperare. El ia o serie de măsuri3, care însă rămân fără rezultat: trebuia forță armată pe care „Sfatul Țării” n’o avea. Cele vre-o câteva unități moldovenești, pe care le avea la dispoziție „Sfatul Țării”, erau contaminate și ele de bolșevism și pe ele nu se putea conta. Bolșevicii, izgoniți dela Iași și de pe frontul românesc, își instalează „front otdelul” (secția frontului) la Chișinău. Ei invadează toată Basarabia. Un document contimporan, care nu poate fi bănuit de părti nire, ne zugrăvește situația de atunci în cele mai negre culori. Este „chemarea comisarilor naționali militari de pe frontul românesc”, a comisarilor unităților naționale, formate pe front (Ucraineni, Polonezi, Lettoneni etc). „Ei (bolșevicii) au început”, citim în acest document, ,,a-i îndemna pe soldați să părăsească frontul, și soldații mergând spre casele lor au prins a prăda munca și averea locuitorilor. O mulțime de sate din Basarabia au fost date focului și prădate. S’au prăpădit sute de mii de puduri de pâine, pregătită pentru sate și locui tori. Averea întreagă a norodului se pradă și se risipește. Prădătorii însă nu se mulțumesc numai, cu aceasta, — ei vreau să puie mâna și pe stăpânire. Din Socola, ei s’au mutat la Ungheni, apoi la Chișinău, urmând a prăda și a face silnicii. Ei i-au arestat pe toți ofițerii străini, cari se aflau la Chișinău și și-au bătut joc de dânșii; ei au prădat chiar și comisia, care cumpără pâine pentru oastea de pe front. La Chișinău ei și-au așezat ștabul (stat majorul) lor, cari întrebuința toate mijloacele pentru a împiedica îndestularea frontului și a strica drumurile de fer“ 4... „Sfatul Țării” și fruntașii națio naliști sunt în mare primejdie. Unele elemente dubioase din „Sfatul Țării” încep să încline spre bolșevism. Devastările

1 Ibidem, Nr. 74, din 24 August 1917. 2 Anexa CXVIH, CXIX, CXXIII, CXXIV, CXXV, CXXVI, CXXVIII. 3 Anexa GXIV, CXV, GXVI, CXX, GXXI, GXXII. * Anexa GXXXIX.

LXXIII iau o formă absolut barbară, când se distrug uneltele agricole, mașinele J, când se omoară nu numai oamenii, ci și vitele, când se evacuează farmaciile dela sate 1 2. Lumea se sbate în căutarea unei eșiri: un cetățean al republicei, de exemplu, crede, ,,că toate grozăviile, pe care le trăim, sunt consecința păcatului maselor omenești.. Mai repede la biserică“ se adre sează el miniștrilor Basarabiei, ,,rugați-vă, altfel noi toți împreună cu copiii noștri vom pieri”3.

VII.

Trebuia de găsit o soluție imediată, întrucât pericolul într’adevăr era mare. Problema nu putea fi deslegată, decât tot printr’un act revoluționar. Și aceasta a fost chemarea armatei române. Acest act atât de firesc n’a fost un act izolat în istoria revoluției rusești. Naționalitățile din Rusia care tindeau spre autodeterminare, spre separare de imperiul rus, și care s’au constituit în state autonome, în momentul descom punerii statului rus, s’au pomenit cu o situație de anarhie și cu armate naționale demoralizate, sau fără armate. De exemplu, guvernul ucraineana lui Scoropadschi, „avea opt corpuri (de armată) pe hârtie, de fapt avea numai state ma jore” 4. Pentru a lupta cu anarhia și cu bolșevicii, cari amenin țau autodeterminarea în proces, aceste naționalități recurg la ajutorul armatelor străine. Așa, de exemplu, statele bal tice își constitue aparatele lor de guvernare sub scutul armatei germane, care ocupă aceste state și în unele cazuri introduc dictatura militară (Estonia)5, Belorusia, în lupta ei pentru autodeterminare, se folosește de armata germană, căreia președintele guvernului belorus Schirmunt îi aduce mulțumiri „pentru eliberarea de sub jugul bolșevic” 6. Rada ucraineană

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr 114, din 17 Decembrie 1917. 2 Anexa CXIII. 3 Anexa CXXIX. ‘ B. CraHKeBH’TL·, Op cit., p. 89. 6 Ibidem, p. 192. ‘ Ibidem, p. 39.

LXXIV după ce încheie pace cu puterile centrale, chiama în mod oficial armatele germane pentru a-și atinge scopurile națio nale 1. Prin urmare, chemarea armatei romàne în Basarabia nu era numai un act firesc al unui ajutor frățesc dat tinerei repu blice de acelaș sânge, era și o consecință logică a procesului revoluției rusești. Situația Basarabiei în momentul acesta însă era de așa natură încât trebuia multă diplomație și pru dență pentru a nu provoca elementele bolșevice cc-și găsiseră adăpost în Basarabia. Nemulțumiți de felul cum au fost tra tați de către autoritățile românești, bolșevicii fac cea mai intensă, cea mai ațâțătoare propagandă împotriva Româ nilor. Sunt cunoscute împrejurările în cari a intrat armata română în Basarabia. Intervenția consiliului directorilor generali ai Republicei21 , intervenția unor organizațiuni naționale moldo venești 3 și chiar a celor străine 4 și în special intervenția unei delegații a blocului moldovenesc în frunte cu d. Pelivan, au determinat guvernul român să trimeată armata în Basara bia. La aceste motive se adaogă și consideratimi de ordin militar, ca apărarea depozitelor și căilor ferate, considera- țiuni de ordin secundar pentru revoluția națională din Basa rabia. Că venirea armatei române în Basarabia a fost o ne cesitate a vremii, dovadă este faptul că armata n’a în tâmpinat nici un fel de rezistență din partea populației băști nașe locale, chiar acelei minoritare, cu toată propaganda anti- românească a bolșevicilor. Dimpotrivă, în majoritatea cazuri lor venirea armatei române a fost primită cu bucurie : în armata română lumea vedea scăparea Basarabiei de anarhie și bolșevici... „Norodul sătul de anarhie le-a întâmpinat cu mare bucu rie”, mărturisește ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, „pentru că

1 Ibidem, p. 89. 2 Anexa GXXXI. 3 Anexa CXXXII, CXXXVIII. 1 Anexa CXXXVII, GXXXIX.

LXXV numai oștile bine disciplinate pot să ne aducă liniște și să facă rânduială în țara noastră”.x. Ciocnirile pe care le-a avut armata română la ocuparea Basarabiei, acele dela Chișinău, Tighina, Cetatea Albă, Vâl- cov și altele, au fost lupte cu comandele bolșevice, străine Basarabiei. Incidentul din gara Chișinău la venirea unui de tașament ardelenesc în ziua de 6 Ianuarie 1918, faimosul ordin de mobilizare a populației Chișinăului și protestul împo triva venirei armatei române în Basarabia 21 , au fost opera bolșevicilor, susținută într’o măsură oarecare și de către vre-o două trei elemente din „Sfatul Țării”, fie din motive de diplomație, fie din inconștiență sau din sentimentul de frică față de bolșevici. Și aceste fenomene, ca și un protest al unui congres al „țăranilor” organizat de către bolșevici sub președinția unui oarecare Litvinov3, erau fenomene absolut legitime în procesul bolnăvicios al revoluției, când mistificarea și provocația își aveau și ele rostul lor. Adversarii unirii ar vrea să prezinte actul unirii ca o cu cerire simplă a Basarabiei de către trupele române. Părerea, că armata română ar fi înfăptuit unirea, este împărtășită și de către unii Români. Este o mare eroare de a crede acest lucru. Armata română n’a introdus un regim de dictatură militară în Basarabia, așa cum s’a întâmplat cu trupele germane în statele baltice din fostul imperiu rus, care regim însă n’a împie dicat manifestările pentru autodeterminare. Armata română a fost un musafir, chemat de către populația locală pentru a restabili ordinea; ea este la dispoziția guvernului Republicei și a „Sfatului Țării”. Ea nu se amestecă în treburile interne ale acestei Republici. Ordinele marelui cartier general român și ale comandanților trupelor date armatei din Basarabia precum și proclamațiile câtre populație, sunt o dovadă a acestei afirmațiuni4. Se spune în mod categoric, ca armata „să nu intervină în raporturile dintre proprietari și țărani decât pen-

1 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 6, din 16 Ian. 1918. 2 Dr. P. Cazaca, Op. cit., p. 270. 3 Anexa CXXXIII. 1 Anexa GXXXIV, CXXXV, GXLI, GXLIU, GXLIV, CXLV, CXLVI.

LXXVI tru a împiedica noui devastări și jafuri și că trebuie să consi derăm, ca bună starea de lucruri, pe care am găsit-o în mo mentul intrării noastre în Basarabia, iar pentru faptele pe trecute anterior, proprietarii să se adreseze autorităților lo cale” x. „Vă declar sus și tare”, spune generalul Prezan într’o proclamație, că oastea română nu dorește decât ca prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dee putința să vă stator niciți și desăvârșiți autonomia și slobozenia voastră, precum veți hotărî voi singuri” 1 2. „Noi n’am venit”, declară generalul Broșteanu, „ca să vă împiedicăm, ca voi să ajungeți la drep turile voaste, pe cari nimeni nu vi le poate lua, — ci am venit să vă ajutăm să vă căpătați liniște și bună rânduială, la adă postul cărora să aveți răgaz, cu sprijinul ocârmuitorilor voștri, țara voastră, după cum veți crede înșivă, că e mai bine pentru voi” 3. Și aceste declarații n’au fost simple figuri retorice : cea mai puternică dovadă că așa a fost, este faptul, că în Ba sarabia, în timpul ocupației ei de către trupele române, până la unire nu numai că nu s’a schimbat nimic în aparatul de guvernare și în „Sfatul Țării”, nu s’a schimbat nimic nici măcar în compoziția organelor revoluționare obștești, cum au fost zemstvele, consiliile comunale cu președinții lor, organi zațiile naționale minoritare. Remanierea mică în sânul gu vernului basarabean dela 17 Ianuarie, care se constitue sub președinția doctorului D. Ciugureanu, a fost hotărîtă înaintea venirei armatei române. Evoluția ideilor revoluționare și naționale își urmează cursul ei. Ca dovadă, este legislația „Sfatului Țării” dela venirea armatei române și până la unire : proectul legii agrare, întocmit de către o comisiune în spiritul decretului comisariatului bolșevic al poporului despre care am amintit mai sus, proect prin care se desfiin țează proprietatea „asupra pământului, pădurilor, subsolului și apelor”, acestea trecând în stăpânirea Republicei fără plată 4;

1 Anexa CXXXV. 2 Anexa CXLIII. 2 Anexa CXLV. ‘ Procesele verbale ale ședințelor „Sfatului Țării”, Voi. I. Nr. 42, 45, 46, 48, 49, 50, 51, 52.

LXXVII procctul se discută dela 7 până la 21 Februarie 1918 1; legea electorală pentru constituanta moldovenească 1 2, legea așezămintelor judecătorești3 etc. Toate acestea sunt legi absolut revoluționare, maximaliste. Dacă am adăuga Ia acestea libertatea discuțiilor în parlamentul Basarabiei și violența limbajului unor minoritari (Misircov, Osmolovschi, etc), care se pot constata din procesele verbale ale ședințelor „Sfatului Țării”, ne dăm seama că mersul revoluției în Basarabia n’a fost împiedicat de către armata română. Armata română introduce liniștea în Basarabia, care era necesară ca ideia revoluționară să ajungă la finalul ei logic. Acesta este rolul armatei române în Basarabia dela venirea ei și până la unire. Incidentele mici de pe alocurea erau ceva inevitabil, iar ares tarea și dispariția câtorva delegați ai fostului congres țără nesc dela 19—21 Ianuarie 1918, din care unii fuseseră aleși deputați în „Sfatul Țării”, se datorește nu armatei române, ci provocației unora din elementele locale 4. Și ideia națională trebuia să-și urmeze legile ei de dezvoltare. La adăpostul liniștei stabilite de către armata română, această ideie putea să evolueze într’o atmosferă de mai mare liber tate. Proclamarea independenții unor state autonome din fostul imperiu rus, în special proclamarea independenții Ucrainei, care a avut loc Ia 2 Ianuarie 1918, trebuia să ducă și la independența Republicei Moldovenești. „In fața tuturor”, raportează „Sfatului Țării”, în numele guvernului Basarabiei, unul din miniștrii Republicei, „se desenează soarta tinerii Republici Moldovenești. După proclamarea independenți, Ucrainei, noi suntem cu desăvârșire rupți de centrul Rusieii către care noi trebuie să ne adresăm peste capul Ucrainei. Pentru toți este clar, că poate să fie o singură soluție — dacă Ucraina este independentă, și Republica Moldovenească trebuie să fie independentă, și în această tendință a ei nimeni

1 Ibidem. 2 Ibidem, Nr. 56 et passim. 3 Ibidem, Nr. 59. 1 Procesele verbale ale ședințelor ,,Sfatului Țării”, v. I. Nr. 34.

LXXVIII nuo poate împiedeca” 1. Hotărîrea a fost luată în ședința de la 22 Ianuarie 1918, ținută sub președinția d. P. Halippa, cu unanimitate de voturi, inclusiv minoritățile, producând un entuziasm mare, președintele subliniind că „independența Republicei Moldovenești este opera revoluției rusești”2. Am urmărit dezvoltarea ideei naționale românești în Ba sarabia în cursul revoluției din anii 1917—1918. Această idee se dezvoltă în cadrul ideilor revoluționare ale naționali tăților din Rusia, și actele revoluționare cu caracter național dinBasarabia se desvoltă în concordanță cu actele altor neamuri mari din Rusia, în special cu acele ale Ucrainenilor. Dela ideia unor libertăți elementare, ca libertatea limbei în școală și bi serică, dela ideile vagi despre autonomie la înfăptuirea au tonomiei pe cale revoluționară, Românii basarabeni ajung la independență. Logica revoluției însă trebuia să ducă mai departe; principiul autodeterminării nu se mărginește numai la separare de Rusia, la independență. O țară a cărei soartă a fost legată de veacuri cu poporul românesc, o țară de aceiaș limbă, de aceleași tradiții culturale, ruptă printr’un act de silnicie din trupul românismului, o țară care și geografi- cește face un tot cu țara românească, nu putea să nu gravi teze spre această țară.

VIII.

Legile revoluției, cari au la baza restabilirea dreptății încălcate, cari anunță libertatea națională, triumful culturii popoarelor, cari desființează cătușile neamurilor subjugate, duc Basarabia spre unire cu România. Autodeterminarea poporului românesc din Basarabia putea să se orienteze numai spre România. Existența unui stat independent al Basarabiei ar fi fost o aberație, o iluzie irealizabilă. Imperialismul bol șevic, care încearcă să răpească independența Poloniei, care

1 Ibidem, Nr. 35. ! Ibidem, Nr. 35. Proclamarea independentei în mod oficial s’a făcut la 24 Ianuarie 1918.

LXX IX sugrumă Belorusia, Ucraina, Gcorgia etc., care prin aceasta încalcă cele mai sfinte principii ale revoluției, ar fi fost o amenințare perpetuă pentru Republica Moldovenească și pentru drepturile naționale câștigate prin revoluție. Dacă ar fi existat Ucraina, ca stat independent, și ea ar fi prezentat acelaș pericol pentru Basarabia : în procesul făuririi inde pendenții sale, în toiul luptei cu bolșevicii și Ucraina caută să pună mâna pe Basarabia x. Cu atât mai logică din punct de vedere al principiilor revoluției era unirea Basarabiei. Aceasta era evident pentru toți, chiar la începutul revoluției: suspectarea mișcării naționale a Moldovenilor, acuzațiile de separatism aveau baze reale la început, nu atât în viață, cât în teoriile revoluționare de atunci. Ideia unirii Basarabiei cu România, ca și întreaga mișcare națională, și-a urmat calea de dezvoltare în cadrele revoluției ruse. Deși această ideie întotdeauna a fost vie în sufletul celor mai aleși fii ai neamului românesc de dincolo și de din coace de Prut, nimeni nu se gândea la realizarea ei. Cele mai îndrăznețe visuri se risipeau de spectrul mistic de care era învăluit colosul rus. In masele mari ale poporului basarabean, ideia revenirii la vatra românismului în ultimele decenii dispare. Trăia numai instinctul național, neluminat de cla ritatea conștiinței. In prima fază a revoluției, chestiunea unirii apare numai în mințile câtorva intelectuali, apare ca o vi ziune neclară, amânată în nedefinitul unui viitor necunoscut, pe care-1 desemna revoluția. Nu se știe dacă o strofă dintr’o poezie a lui I. Buzdugan (N. Românaș), publicată la începutul revoluției, este expresiunea gândurilor ascunse cu privire la unire a câtorva visători: ,,O, scumpă Maică Țară, Ah dă-ne aripi maestre Să ne întoarcem iară La cuiburile noastre" 1 2. In tot cazul, despre această chestiune nu se putea vorbi,

1 Anexa CVIII, CIX, CX, CXI. 2 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 27, din 2 Aprilie 1917.

LXXX Fantoma separatismului Moldovenilor, vechiul cântec al Rușilor și rusificaților, apare în ochii dușmanilor neamului românesc, ca un pericol mare pentru unitatea statului rus. Această chestiune se speculează mereu în cursul revoluției. A ridica chestiunea unirii în acele vremuri, era o marc pri mejdie pentru mișcarea națională moldovenească, căci ea putea fi înăbușită la începutul ei. Iată dc ce chestiunea unirii apare abia în ultima fază a revoluției, ca un act final în desvoltarea ideei de autodeterminare națională. Frământările însă din anul 1917, transformările din viața națională și socială, sguduitura sufletească prin care trece poporul, căderea tuturor zeilor trecutului, pregătesc menta litatea poporului pentru unire. Dacă ideia unirii nu se pune pe față în discuție, în schimb ideia românismului face mari progrese între Moldovenii din Basarabia. Mișcarea culturală cu introducerea limbei în biserică și în parte în școală, cursurile pentru limba românească, corurile naționale, broșurile cari circulau, îi introduc pe Moldovenii din Basarabia în mediul cultural românesc. Mișcarea culturală este însoțită de un mare entuziasm, ea are un farmec deosebit în special pentru ti neretul basarabean. Studenții, soldații, elevii de școală, umblau cu panglica tricoloră la piept, își dădeau silința să vorbească românește, așa cum puteau vorbi. Era perioada romantismului cultural și național, care, o spunem cu părere de rău, dispare după unire. Ideia unirii începe să se întărească în conștiința naționa liștilor basarabeni în toamna anului 1917, când începe să se descompună imperiul rus și când anarhia cuprinde Basarabia ; ea însă nu se poate manifesta fățiș din cauza extremismului revoluționar, care străbătuse mințile. România este o țară oligarhică, o țară cu orânduire burgheză, o țară care poate răpi drepturile poporului câștigate prin revoluție, — iată teza rusească prin care se combătea ideia unirii. Intrarea armatei române în Basarabia, odată cu liniștea, aduce și mai multă libertate pentru manifestările cu caracter național moldovenesc. Sentimentele și gândirea națională nu mai sunt stânjenite, și ideia unirii începe să se discute la lumina

G LXXXI zilei. In cel dintâi număr după intrarea oștilor române în Basarabia, al ziarului „Cuvânt Moldovenesc”, sub semnătura lui V. S.1 apare un articol, în care se arată dreptul pe care-1 are armata română de a întră în Basarabia. „întrebarea”,, citim mai departe, „cu cine să fie Republica Moldovenească cu Rusia, sau cu România, sau poate ea să fie neatârnată cu totul; această întrebare s’ar hotărî la congresul de pace și hotărîrea aceasta va atârna dela dorința norodului mol dovenesc. Cu cine el a vrea să fie, cu acea țară și va fi” 1 2. De aci înainte chestiunea unirii devine o chestiune la ordinea zilei; ea se discută nu numai în presa zilnică de atunci, în ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, în oficiosul Republicei, ziarul „Sfatul Țării”, în ziarul „România nouă”, ziare cari fac propagandă pentru unire, ea este obiectul discuțiunilor în toate cercurile moldovenești. Se face o propagandă vie prin tre soldați și țărani de către tineretul revoluționar, de către reprezentanții blocului moldovenesc din „Sfatul Țării”. După proclamarea independenței Republicei Moldovenești, chestiunea unirii se pune pe teren practic. Pentru toată lumea era evident, că Republica Moldovenească nu poate să rămână independentă. Populația era pregătită pentru acest act, se aștepta numai momentul oportun. Unele organizații naționale și obștești se arată nerăbdătoare, scoțând moțiuni prin care cer unirea Basarabiei cu România. Astfel „comitetul central al studenților moldoveni din Basarabia, la 16 Ianuarie 1918, face o chemare către populația din Basarabia, în care își exprimă indignarea față de purtarea Rușilor și bucuria pentru intrarea armatei române în Basarabia, iar la sfârșit exclamă : „Trăiască liberatea și unirea tuturor Românilor” 3. Acelaș comitet, la 24 Ianuarie 1918, lansează un manifest în care se spune : „Noi socotim că mântuirea neamului nostru este în unirea tuturor fiilor noștri într’o singură țară. Noi

1 V. Susleanu pseudonimul lui Vasile Harea, atunci student, colaboratorul principal și conducătorul de fapt al ziarului „Cuvânt Moldovenesc” în timpul revoluției. 2 Ziarul „Cuvânt Moldovenesc", Nr. 6, din 1G Ianuarie 1918. 3 Anexa CXLIX.

LXXXII (lela străini nu mai așteptăm nimic; toată nădejedea nc-o punem în viață la un loc cu toți frații noștri români. Nu ne trebuie Rusie federativă”1. Cele mai semnificative moțiuni vin însă din partea adună rilor unor zemstve, alese pe baza votului universal și comple tate cu reprezentanții diferitelor organizații revoluționare. Este și mai semnificativ, că aceste moțiuni pornesc din partea țăranilor. Astfel un grup de 18 țărani, membri ai zemstvci din Bălți, la 2 Martie 1918, propun să se puie, cum scriu ei, ,,la glăsuire dorința noastră arătată mai la vale, de a ne uni cu țara noastră mamă : România”. Invocând motivele, care îi determină să facă această cerere ei continuă : ,,Hotărîm, în numele ținutului nostru Bălți să ne unim din nou cu scumpa țară mamă : cu România, voind să împărțim cu ea frățește tot norocul și nevoile vieții noastre viitoare, ca și în vremile Moldovei lui Ștefan cel Mare” 2. In baza acestei cereri la 3 Martie 1918, adunarea generală a zemstvei din Bălți votează următoarea moțiune : „Rezimat pe principiile proclamate de marea revoluțiune a popoarelor fostului imperiu al tuturor Rușilor, care în primul rând odată cu libertatea și egalitatea tuturor indivizilor în fața legilor, a proclamat libertatea naționalităților de a dispune singure de soarta și așezămintele lor prezente și viitoare... Ținând seama că în timp de 14 veacuri Basarabia a fost tot deauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului și că soarta ci” etc. „Proclamăm astăzi în fața lui Dumnezeu și a lumii îhtregi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României”... Zemstva din Bălți face apel la toate adunările din întreaga Basarabie, dela Hotin până la Ismail, să se unească prin votul lor Ia moțiunea noastră și să ceară „Sfatului Țării” Ia Chi- șinău, să trimeată o delegațiune cu reprezentanți din toate adunările regionale și de proprietari la Iași, pentru a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament și credință către Regele Ferdinand I, rege al tuturor Români

* Anexa CLI. ’ Anexa CLIIÎ.

LXXXIII lor”1. In cele 102 semnături de pe această moțiune, găsim și semnături ale minoritarilor: Ruși, Evrei, Polonezi. O moțiune asemănătoare votează și adunarea generală a zemstvei din Soroca în unire cu reuniunea. proprietarilor din acel județ în ziua de 13 Martie 1918 1 2. Moțiunea a fost votată în urma propunerii zemstvei din Bălți, după cum se vede din stilul ei și motivele invocate. Ea este acoperită cu o mulțime de semnături, care reprezintă diferite categorii sociale și naționale. Curentul pentru unire era atât de mare, încât la ea se gândesc și oamenii, cari au jucat roluri mari în viața statului rus. Astfel uniunea proprietarilor agricoli în frunte cu pre ședintele ei P. Sinadino, trimite o delegație la Iași, care în ziua de 6 Martie 1918 fu primită de Rege. „Suntem fericiți”, scriu ei, ,,că putem exprima înaintea Majestății Voastre dorința tuturor păturilor din Basarabia, ce sunt pentru ordine, liniște și muncă productivă, de a fi totdeauna sub sceptrul Majestății Voastre, care dorință este a întregului neam ro mânesc și prin urmare și a poporului românesc din Basarabia’ ’3, Și în memoriul înaintat de aceiași uniune a proprietarilor agricoli la 10 Martie 1918, se spune: „noi fără nici un înconjur, cerem a fi uniți” cu România 4. Pe de altă parte, un grup de Români din toate provinciile românești și un grup de scriitori români fac câte un apel călduros către populația basarabeană pentru unire 5. In ședința „Sfatului Țării” din 16 Martie 1918, deputății minoritari interpelează guvernul în chestiunea manifestări lor dela Bălți și Soroca, cerând arestarea celor care au votat moțiunea pentru unire 6. Guvernul Republicei fu nevoit să interzică zemstvelor de a lua asemenea hotărîri, care ar cădea numai în competința „Sfatului Țării”.

1 Anexa CLIV. 2 Anexa CLVII. 3 Anexa CLVI. ‘ Anexa CLV. 5 Anexa CL, CLII. ‘ Procesele verbale ale ședinplor „Statului Țării“, Nr. G2, din 1G Martie 1918.

LXXXIV Evenimentele din afară, grăbesc însă soluționarea acestei probleme. La începutul tratativelor de pace dela București, guvernul ucrainean, care la 27 Ianuarie 1918 încheiase la. Brest Litovsc pace separată cu Germanii, trimite o notă puterilor centrale, în care arată ,,că Basarabia din punct de vedere etnografic, economic și politic formează o unitate indii vizibilă cu teritoriul Ucrainei” și având în vedere, că „ches tiunea cui va aparține în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace dela București, guvernul Ucrai nei cere să i se admită să ia parte și el la conferința dela București“1. Populația Basarabiei, încă odată s’a convins în sinceritatea vecinilor noștri, fapt care atrage și mai mult spi ritele pentru unire. Pretențiunile ridicate de către Ucraineni, furăobiecțiunea desbateriloraprinse în „Sfatul Țării” care cu unanimitate de voturi protestează împotriva încercărilor Ucrainei de a se amesteca în treburile Basarabiei1 2; se în cearcă a se trimite o delegație la Chiev pentru a clarifica atitudinea Ucrainei3, * pleacă la Iași și o delegație din președintele „Sfatului Țării”, I. Inculeț și președintele consiliului de Mi niștri al Republicei, doctorul D. Ciugureanu, pentru a inter veni să fie admiși și delegații Basarabiei la conferința de pace i. Cererea delegaților n’a putut fi admisă. Delegația sporită cu vice-președintele Sfatului Țării P. Halippa, după ce ia contact cu blocul moldovenesc din „Sfatul Țării”, care se agită cerând unirea, pleacă a doua oară la Iași, unde pro pune guvernului român unirea Basarabiei cu Regatul Român 5. A fost ales cel mai potrivit moment pentru situația din Basa rabia și pentru starea spiritelor populației. Unirea era dorită, ea se simțea în aer. Era momentul culminant al sforțărilor poporului basarabean pentru a-și dobândi libertatea națio nală, era ultimul act revoluționar pe care trebuia să-l facă pentru a-și determina soarta.

1 Anexa CVHI. 2 Anexa CIX, CX. 3 Anexa CIV. ‘ Anexa CXI. ‘ Anexa CLXIV.

LXXXV Venirea primului ministru al României, A. Marghiloman, la Chișinău, și ședința „Sfatului Țării” dela 27 Martie 1918. au fost numai îndeplinirea unei formalități solemene, a fost numai o sărbătoare înălțătoare. Se știa dinainte că unirea va fi votată cu marea majoritate de voturi ale deputaților din blocul moldovenesc și a deputaților moldoveni din fracția țărănească, precum se cunoștea și atitudinea deputaților minoritari. După declarațiile entuziaste ale reprezentanților diferitelor grupuri din parlamentul Basarabei, se pune la vot moțiunea blocului moldovenesc, care este primită cu 86 de voturi, 3 voturi fiind împotriva și 36 abțineri \ Jn principiu și deputății, cari s’au abținut dela vot, recunosc „toată importanța chestiunii unirii Republicei neatârnate Moldovenești cu Regatul Român”, cum declară președintele fracției țărănești, deputatul Țiganco; ci să abțin de la vot pe motivul că ei n’au avut mandat de a discuta această chestiune din partea acelor pe care îi reprezintă 1 2. Adversarii unirii afirmă, că voturile pentru unire au fost „smulse” sub teroarea armatei române. Din procesul verbal al ședinței din 27 Martie 1918, pe care-1 reproducem în între gime 3, se poate vedea că discuțiile au fost absolut libere. Altfel n’ar fi fost voturi împotrivă, n’ar fi fost abțineri. Iar voturile Moldovenilor din blocul moldovenesc și cele câteva din fracția țărănească, care, cum am spus, se cunoșteau cu multe zile înaintea unirii, ne dovedesc că Moldovenii au fost consecvenți până la sfârșit în lupta lor pentru autodetermi nare. Se poate vedea, ce atitudine vor lua deputății moldo veni în chestiunea unirii, din procesele verbale ale ședințelor „Sfatului Țării”, dela deschiderea lui și până la 27 Martie, când Moldovenii în diferite ocaziuni își manifestă solidari tatea în chestiunile naționale, când ei se luptă pentru dreptu rile lor. Actul unirii Basarabiei, votat de către „Sfatul Țării”, con ține aceleași elemente revoluționare, aceleași motive din

1 Anexa CLIX. ’ Ibidem. ' Ibidem.

LXXXVI ideologia revoluționară, cum au fost și actele precedente din istoria mișcării naționale din Basarabia. ,,In numele poporu lui Basarabiei „Sfatul Țării” declară : Republica democratică Moldovenească (Basarabia)... ruptă de Rusia acum o sută și mai bine ele ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa România” Aceiaș motivare găsim și în actele similare ~âle popoarelor, care s’au separat de Rusia. Condițiunile, stipulate în actul unirii dela 27 Martie, sunt împrumutate din aceiaș ideologie revoluționară : reforma agrară, autonomia provincială, re crutarea armatei pe baze teritoriale, respectarea drepturilor minorităților, votul universal, libertăți cetățenești, amnistie generală, 21 — toate acestea sunt formele din programele re voluționare vechi. Multe din aceste condițiuni erau o nece sitate a zilei, cum a fost reforma agrară prin care trebuia câștigată pătura țărănească pentru noul regim. Unirea Basarabiei s’a făcut la un moment, când situația României era din cele mai critice. O pace impusă de împre jurări, o populație plină de suferinți, cu visuri sfărâmate, cu jertfe nenumărate în urmă, cu o stare sufletească de adâncă deprimare. Cu atât mai mare este bucuria, pe care o provoacă actul unirii. După expresiunea nimerită a Regelui Ferdinand I, vestea unirii a venit ,,în zile de restriște, ca o dulce mân- găere” 3. Mulțimea de telegrame primite de către „Sfatul Țării” din toate colțurile țării, din vechiul regat și din Basa rabia 4, sunt mărturia clipelor de entuziasm cald, prin care trece toată suflarea românească. Se întrezărește o eră nouă în viața poporului românesc, atât de încercat în suferințe, atât de oropsit de nedreptățile istoriei.

1 Anexa CLX. - Ibidem. = Anexa CLXIV. * Anexa CLXXV, GLXXVI, CLXXVH, CLXXIX, CLXXX, CLXXXI, CLXXXII, CLXXXIir, CLXXXIV, CLXXXV, CLXXXVIII, CLXXXIX, CXC, CXCI, CXCII, CXCIII, GXCIV .

LXXXVII Unirea era înfăptuită. Urmează formalitățile pentru în tărirea actului unirii din punct de vedere juridic și in ternațional. Prin decretul regal din 9 Aprilie 1918, se pro mulgă hotărîrea luată de câtre „Sfatul Țării” r. In sesiunea „Sfatului Țării”, convocată în Noemvrie 1918, după ce se rezolvă chestiunea agrară, se renunță la condițiunile „stipu late în actul dela 27 Martie 1918, declarând, ca și celelalte provincii românești, care veniseră de curând la sânul ro mânismului, „unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă” 2. Cu toate încercările Rusiei sovietice, de a zădărnici recu noașterea actului unirii Basarabiei de către puterile aliate, aceste puteri sancționează unirea Basarabiei cu România 3. Prin aceasta, se încheie un capitol din istoria suferințelor po porului românesc din Basarabia. „Unirea Basarabiei cu România a fost o poruncă a isto riei și o îndreptare a nelegiuirii, ce a apăsat această țară peste un veac”, se spune în manifestul consiliului directorilor din Basarabia, constituit după unire 4. Repararea acestei nele giuiri istorice, nu s’a făcut printr’omișcare a unei baghete magice. Ea a eșit dintr’un proces sufletesc al Basarabiei foarte complicat și relativ de lungă durată, proces pe care-1 provoacă mișcarea revoluționară a neamurilor din Rusia. Mișcarea națională din Basarabia a fost și ea o mișcare revoluționară, subordonată mersului revoluției din Rusia. Revoluția tre zește și energiile paralizate ale neamului românesc din Basa rabia. Ea a răscolit profunzimile sufletului poporului, scoțând la iveală comorile naționale și setea de dreptate. Și lupta, pe care o duc acești soldați moldoveni, acești țărani, subo fițeri, învățători, este lupta maselor răscolite. Toate actele revoluționare ale Moldovenilor sunt expresiunea maselor,

’ Anexa CLXVI. * Anexa CXCV. ' 5 Anexa GXCVI, CXCVII 1 Anexa CLXXXVI.

LXXXVIII sunt emanația voinții lor, cărora se subordonează acei ridi cați de aceste mase. Ideologia națională a Moldovenilor din anii 1917 —1918, în primul rând, a fost creațiunea ideologiei revoluționare și naționale din fostul imperiu rus, și unirea Basarabiei a fost consecința logică a revoluției rusești. Cu atât mai viabilă este ea și cu atât mai indiscutabilă, apare în fața istoriei.

LXXXXI

ROMÂNII DIN BASARABIA ȘI ÎNCEPUTURILE REVOLUȚIEI RUSE. MANIFESTĂRILE CU CARACTER NAȚIONAL PÂNĂ LA DESCHIDEREA SFATULUI ȚĂRII.

Românii basarabcni și lovitura de stat din Rusia. Apelul ziarului „Cuvânt Moldovenesc”1).

,,7n pragul vieții noui”.

„Scumpi cetitori!

Din numărul de față veți afla, că noi deacum nu mai suntem robii stăpânirii vechi, care ani de-arândul și-a bătut joc de noi în chipul cel mai grozav. Ocârmuirea veche s’a prăbușit și pe dărâmăturile ei se clădește o viață nouă. Stăpânirea nouă, care a luat în mâinile ei ocârmuirea împărăției, este întocmită din oameni noi, ne pătați cu nimică, se bucură de încrederea țării și sunt însu flețiți de dorul de a scoate împărăția din starea de cumpănă, în care este aruncată din pricina războiului. Stăpânirea nouă are de gând să adune toate puterile împă răției, să se războiască desăvârșit cu protivnicul și biruindu-1, să se pue pe munca de luminare a norodului și pe îmbunătă țirea vieții lui. Astfel fiind, noi toți trebuie să ne plecăm cu inimă cu tot către stăpânirea nouă și prin ascultare și muncă s’o sprijinim și s’o ajutăm în trebile și sarcinile ei grele. Și acum, scumpi cetitori, dee Domnul, ca felul nou de ocâr- muire în împărăție să ne fie și nouă Moldovenilor spre o în

1) Ziarul ,, Cu vânt Moldovenesc” Nr. 20, din 8 Martie 1917.

3 noire a vieții și spre deșteptarea din somnul de moarte în care ne-a ținut stăpânirea veche! Fie, ca soarele ce răsare asupra împărăției, să ne dee o rază mântuitoare de lumină și de slobozenie și nouă Moldo venilor, cari am fost robi nevinovați mai bine de o sută de ani 1°

II.

Apelul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” în chestiunea națională 1). „Să voim”. „Am văzut destui Moldoveni privind cu îndoială marea prefacere din viața împărăției noastre. Plecați sub jugul robiei de amar de vreme, Moldovenii noștri s’au obișnuit cu gândul, că pentru îndurările noastre multe, îndreptare nu mai este. Căci în adevăr biserica noastră nu mai era un lăcaș, în care să înălțăm spre Cel Atotputernic o rugăciune adevărată. Rugăciunea se rostea pentru noi, iar noi n’o înțelegeam, fiindcă era în limbă străină. Acesta era un păcat săvârșit înadins de orânduiala cea veche, care a apus, eră un păcat împotriva bisericii lui Dumnezeu. Și fiindcă pe lângă altele multe nelegiuiri a fost cu putință și această cea mai grozavă nelegiuire, — de aceia mulți Mol doveni de ai noștri mai cred că nu ni-i chezășluită încă cu desăvârșire mântuirea.

Așa dar îndoiala să se risipească din sufletul Moldovenilor ! Am fost și suntem părtași la nevoile și greutățile împără ției și de aceia avem dreptul de o potrivă și la foloase. Am dat tot ce ni s’a cerut de împărăție și acum avem dreptul să ni se chezășluiască slobozenia de a propăși pe pământul nostru. Noua ocârmuire a și rostit cuvântul de chezășie : „dreptul național pentru toți I”

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 23, din 19 Martie 1917.

4 III.

Apelul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” în chestiunea autonomiei Basarabiei1).

„Cererile Latâșilor

Latâșii cari sunt un popor tot așa de numeros ca și Mol dovenii din Basarabia, dar mult mai luminat decât noi, cer dela stăpânirea nouă slobozirea de sub jugul câtorva familii nemțești, cari țin în mînele lor tot pământul din țară; mai cer autonomia (de sineocârmuirea) țării lor în toate trebile culturale, și chiar despărțirea bisericii de stat. Moldovenilor 1 Luați pildă dela Latâși. Destul că până acum am rămas în coada altor popoare. Treziți-vă măcar acuma, căci dacă scăpăm clipa de astăzi apoi degrabă nu prindem norocul de coadă”.

IV.

Telegrama Societății Moldovenilor către guvernul provizoriu rus 21 ).

„Obștia Moldovenilor adunându-se în ședință pentru a desbate nevoile Moldovenilor din Basarabia, salută stăpânirea vremelnică și-i arată deplină încredere. Nădăjduește, că fiind rândueli noi și schimbându-se îm prejurările vieții în Rusia, Moldovenii din Basarabia se vor bucura de toate drepturile cetățenești și naționale.

împuternicitul Obștei Moldovenilor, .V. Alexandri.“

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 21, din 22 Martie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 25, din 26 Martie 1917.

5 V.

Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” către Românii basarabeni 1).

,,Acum ori niciodată f”

„Moldovenilor! ne aflăm în împrejurări, în cari până acum nu ne-am văzut nici odată. Ni se face nouă un examen, după care se va dovedi, dacă mai suntem un popor vrednic de a ne bucura de drepturi în rând cu alte popoare. înaintea revoluției noi eram ocârmuiți de alții, dar totuși ne-am deprins în toate să ne lăsăm în nădejdea ocârmuito- rilor. Singuri nu făceam pentru noi aproape nimică. Acuma însă stăpânirea nouă a mărturisit, că pentru stă pânire, chiar cât de bine ar fi alcătuită, îi peste putință a îngriji de toate și pentru toți. Ea s’a pus pe a orândui bine poșta, drumurile de fier, viața economică și financiară din Rusia întreagă și afară de asta să scoată războiul la un capăt bun. Iar ceia ce privește celelalte părți ale vieții obștești locale, stăpânirea a lăsat, ca poporul singur să se îngrijască de în tocmirea ei. Ba mai mult decât atâta. Ea ne chiamă pe noi nu numai să ne întocmim viața noastră pe loc, dar încă și s’o sprijinim în lucrul ei greu, căci dela stăpânirea veche ea a primit o moștenire în neorânduială deplină. Fiind deprinși a ne lăsa totdeauna în nădejdea altora, noi suntem cu totul nepregătiți pentru ce a, la’ce ne chiamă stă pânirea. Dar să stăm nepăsători față de ceia ce se petrece, fiindcă singuri nu știm ce să facem, ar fi o fără de lege, căci „acum ori niciodată” putem noi singuri să ne hotărîm soarta noastră. Ce să facem atunci ? La această întrebare e ușor de răspuns. Trebuie să ridicăm sus steagul, pe care să fie scris unire. Tre buie mai degrabă să ne arătăm ca o putere mare, ca și pe noi

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 25, din 26 Martie 1917.

6 lumea să ne ieie în samă. Trebue să scoatem nevoile noastre la dezbatere în lumea largă. Trebue să ne pregătim pentru o luptă crâncenă cu dușmanii noștri, cari de o sută și mai bine de ani ne-au ținut în bezna întunerecului, și cari și acuma n’ar vrea să ne vadă trăgându-ne la lumină. Și toate acestea trebuesc făcute cât mai degrabă, până ce nu-î pierdut timpul. „Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume” că și noi suntem un popor vrednic de a trăi pe acest pământ.”

VI.

Scopurile pe care le urmărește partidul național- moldovcnesc 1).

„In vremurile acestea de prefacere, când se clădește din nou viața întregei împărății rusești și când se hotărăște soarta tuturor popoarelor, care trăesc în ea, noi Moldovenii nu trebuie să rămânem în nelucrare. Noi suntem chemați a ne înfăptui visurile noastre de viață slobodă, potrivit cu însușirile noas tre naționale. Dacă până acum am dus o viață de robi nevinovați ai îm părăției rusești, de azi înainte suntem slobozi și ne e îngăduit să fim ceeace ne-a lăsat Dumnezeu — Moldoveni sau mai bine zis Români, fii ai lui Traian și urmași ai lui Ștefan Vodă cel Mare. Singura noastră datorie este să ne facem vrednici de strămoșii noștri și de slobozenia căpătată. Până când nu vom ajunge a fi stăpâni pe țara noastră, până când alții ne vor povățui în viața obștească, până atunci noi nu suntem vred nici de mărețul nostru trecut. Noi trebuie să ajungem a fi stăpâni și pe părțile acestea, locuite de noi, și pe soarta noastră. Cum putem atinge aceste scopuri? Prin lupta politică. Noi trebuie să dăm mână cu mână și să întocmim din toate su

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 27, din 2 Aprilie 1917.

7 fletele moldovenești o singură suflare — un partid național moldovenesc, care să lupte pentru autonomia Moldovenilor, adecă pentru dreptul de a avea ocârmuirea lor deosebită moldovenească, de a se lumina în școlile lor moldovenești, de a se ruga lui Dumnezeu în biserica lor moldovenească, de a se judeca la județurile lor moldovenești și de a trăi după felul și însușirile neamului moldovenesc. Cel dintâi prilej de luptă, partidul național moldovenesc înființat, îl va avea Ia alegerile în adunarea întemeietoare, care se va aduna în Petrograd pentru a hotărî felul de ocâr- muire al împărăției. In acea adunare Moldovenii trebuie să trimeată numai deputați Moldoveni, cari vor vorbi și vor lucra pentru interesele naționale moldovenești și în rândul cel dintâi vor cere pentru Moldoveni dreptul de sine ocârmuire. Alt prilej de luptă partidul național moldovenesc îl va avea la alegerile în zemstvă și în ocârmuirile orășene. Fiind noi Moldovenii neamul cel mai numeros în Basarabia și în unele ținuturi din Kerson și Podolia, trebile de ocârmuire în aceste părți trebuie să încapă în mâinile Moldovenilor, ară- tați și sprijiniți de partidul național moldovenesc. In sfârșit prilejul de luptă îl vor da partidului național moldovenesc numeroșii străini, cari au acaparat slujbele, pământurile, meșteșugurile și negustoria în părțile acestea moldovenești. Partidul național moldovenesc va lucra spre a curăți ogorul neamului nostru de neghina străinilor, în cepând dela episcop și sfârșind cu cel din urmă cinovnic, cari vor să înădușe suflarea moldovenească. Acesta ar fi rostul partidului național moldovenesc și toată suflarea moldovenească ar trebui să intre în el, căci altfel Moldovenii vor pierde și ceia ce au, ajungând robii pe vecie ai neamurilor streine. Moldoveni, ținând minte, că în unire stă puterea, adunați-vă împrejurul steagului, care va fi degrabă ridicat de partidul național moldovenesc și, în rânduri strânse, porniți la luptă pentru înfăptuirea în viață a slobozeniilor și a drepturilor făgăduite”.

S VII.

Apelul ofițerilor și studenților moldoveni din Odesa x).

„Către Moldoveni,

Moldovenilor! De când ființează Duma, într’însa n’a ră sunat nici un cuvânt pentru țara noastră, pentru mult ne căjitul poporul nostru, pentru Moldoveni. Alte popoare, cum sunt Evreii, Leșii, Litvacii și mulți alții, deși nu mari la număr și-au avut în Dumă apărătorii lor, cari au luptat cinstit, poate fără isbânzi mari — că așa au fost împrejurările—dar totuși, au luptat, oglindind în fața stăpânirii nevoile celor ce i-au trimes și sprijinind năzuințele lor; chiar o mână de oameni, precum sunt coloniile nemțești din Basarabia, au știut să-și găsească sprijin și ajutor în unii deputați basarabeni; iar noi, un popor de vre-o două milioane de suflete, un popor frământat de nevoi mai mult decât toate celelalte noroade din Basarabia și chiar din Rusia întreagă, — n’am fost îngrijiți de nimeni, măcar că din țara noastră au fost mulți deputați în Dumă. Dacă-i așa, se naște întrebarea, cine i-au trimis pe deputății aceia în Dumă? Noi i-am trimis, Moldovenii, dar n’am știut a-i alege; n’am știut de aceia, că nu știm carte, nu știm ce se face împrejurul nostru, nu știm cine ne vrea bine și cine nu; pe de altă parte n’am știut, n’am putut s’alegem cum se cade, fiindcă nouă nu ne-au lămurit preoții și învăță torii moldoveni de prin sate cum stăteau lucrurile și cine sunt binevoitorii noștri adevărați. Poate că nici preoții, nici învățătorii, nici toți ceilalți Moldoveni, știutori de carte, n’au putut să îndrumeze pe săteni, fiindcă nu le-a dat voie stăpânirea cea veche. Dar acum când la putere stă stăpânirea nouă — stăpânirea slobozeniilor, avem chip să ne arătăm pe față dorințele noastre naționale și să dobândim drepturile noastre firești, precum

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” No. 27, din 2 Aprilie 1917.

9 este pământul, școala, biserica și judecata în limba moldo venească ; avem chip a le dobândi și trebuie să le dobândim, fiindcă dacă nu vom cere drepturile de care am spus, și nu vom fi în stare să le înfăptuim, — vom arăta lumii întregi, că suntem blăstămați și nu ni se cade să mai trăim între oameni. Având în vedere toate cele spuse până aici, noi ofițerii și studenții moldoveni dela Odesa, cari am eșit din sânul vostru și cunoaștem durerile neamului nostru, vă îndemnăm să sprijiniți stăpânirea nouă și să trimeteți, când vor fi ale gerile în adunarea întemeietoare, care va orândui felul nou de ocârmuire în împărăție, oameni ce s’au dovedit că vă vreau bine. Tot odată vă rugăm, ca să vă interesați mereu, cum stau lucrurile, cetind mai des gazeta noastră moldovenească „Cuvânt Moldovenesc”. In pragul unei vieți nouă vă dorim spor la muncă !”

(Urmează iscăliturile a 50 de ofițeri și studenți din Odesa).

VIII.

Telegrama societății moldovenești din Odesa către guvernul rus 1).

„Adunarea obștească a ofițerilor, soldaților, studenților, studentelor și cetățenilor moldoveni din Odesa, salută cu căldură, atât în numele lor, cât și în numele celor pe cari ei îi înfățișează, stăpânirea vremelnică și noua orânduială. Recunoscând prețul libertății dobândite, poporul moldove nesc întreg făgăduește să sprijine din răsputeri stăpânirea vremelnică, jertfind totul pentru întărirea ei; el este încredințat că drepturile naționale ale celor peste 2 milioane de Moldo veni vor fi chezășluite în viitoarea adunare întemeietoare”.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 27, din 2 Aprilie 1917.

IO IX.

Programul partidului național moldovenesc 1).

„In fața stărilor noi de viața politică în Rusia aduse prin căderea vechei stăpâniri și prin venirea unei stăpâniri de mocratice, care chezășluește slobozenia fiecărui om și a fiecărui neam din această țară, partidul național moldovenesc, alcătuit acum, se simte dator a păși și el pe calea dobândirii drepturilor cetățenești și naționale pentru Moldovenii din Basarabia și de dincolo de Nistru. 1. Fiind încredințați, că o țară poate înainta numai dând cetățenilor săi putința unei desfășurări slobode a tuturor pu terilor lor sufletești și trupești, partidul național moldovenesc va ajuta în tot chipul pe cei cari luptă pentru așezarea te meinică a slobozeniilor cetățenești și naționale, dobândite prin revoluția rusească. El va lupta alături de celelalte popoare ale Rusiei pentru slobozeniile naționale ale tuturor, pentru înfăptuirea votului (glăsuirei) obștesc, deopotrivă, deadreptul și tăinuit, pentru slobozenia cuvântului, a tiparului, a adunărilor și a credinței, și pentru așezarea unui chip (formă) nou de ocârmuire a țării, care să chezășluiască în măsura cea mai dreaptă întruparea acestor lucruri. 2. Plecând dela gândurile democratice și naționale, măr turisite atât de stăpânirea vremelnică a Rusiei, cât și de ocâr- muirile țărilor întovărășite cu ea în marele război de acum, partidul național moldovenesc va lupta pentru dobândirea celei mai largi autonomii administrative, judecătorești, bi sericești, școlare și economice a Basarabiei. Rămânând legată și de aici încolo de Rusia prin legile de interes de obște, Ba sarabia va avea să-și ocârmuiască singură viața ei din lă- untru, ținând seama de drepturile naționale ale tuturor lo cuitorilor ei. *II

1) Ziarul „Cuvânt moldovenesc” Nr. 28, din 9 Aprilie 1917.

II Drept urmare a celor spuse până aici, partidul național moldovenesc va lupta ca : 3. Toate legile, care privesc viața din lăuntru a Basarabiei să le întocmească Dieta provincială (Sfatul Țării), potrivit obiceiurilor vechi și nevoilor de acum ale țării. In parlamentul Rusiei întregi, Basarabia să fie înfățișată prin trimișii ei într’un chip care se va hotărî mai târziu; iar pe lângă stă pânirea de sus ea să fie înfățișată printr’un însărcinat anume al Basarabiei. 4. Administrația (ocârmuirea locală) și judecățile să se împlinească, de sus până jos, de către slujbași eșiți din sânul poporului și în limba poporului. Limba rusească să fie numai pentru legăturile cu stăpânirea de sus. 5. In școlile de toate treptele limba de predare să fie limba națională a poporului. Limba rusească se va învăța în școli ca obiect de învățământ (ca învățătură deosebită). In toate satele și orașele să se facă școli bune, cu mai mulți ani de învățătură, și toți copiii să fie îndatoriți a învăța la acele școli. 6. Biserica să-și aibă autonomia ei, adică, să se ocârmuiască singură ; ea să alcătuiască o mitropolie deosebită, cu arhiereul moldovan în frunte. Preoții să fie crescuți în limba moldo venească și toate slujbele bisericești să se facă în această limbă. 7. Moldovenii să nu mai fie duși la oaste afară din Basarabia, și să învețe aici pe loc slujba ostășască în limba moldovenească. Limba rusească să rămâie numai pentru comanda mai înaltă. 8. Colonizarea, adică aducerea și așezarea streinilor pe pă mântul Basarabiei să se oprească, și să se dee pământ sătenilor plugari cari n’au pământ de loc, ori n’au de ajuns. 9. Să se întocmească cât mai bine viața economică a Ba sarabiei și veniturile țării să se întrebuințeze pentru nevoile acesteia. Veniturile moșiilor mănăstirilor închinate, dăruite de domnii și boerii moldoveni din vechime, să fie întrebuințate

12 pentru așezământurile de cultură și de binefaceremoldovenești, și însfârșit 11. Moldovenilor de dincolo de Nistru să li se chezășluiască aceleași drepturi naționale pe tărâm cultural, bisericesc, politic și economic, pe care le vor avea în Basarabia locuitorii de alt neam. Pe aceste temeiuri se așează partidul național moldovenesc și el nădăjduește tare, că sub steagul desfășurat aici va izbuti să adune toată suflarea moldovenească și să o ducă la izbân- direa sfintelor noastre drepturi de cari am fost lipsiți până acuma.”

înființarea cercului moldovenesc din Chior 1).

Moldovenii din Kiev.

„La 26 Martie studenții moldoveni și studentele moldovence din toate școlile înalte din orașul Chiev s’au adunat la universitatea de acolo și au alcătuit un cerc (o unire), scopul căruia va fi să lupte pentru autonomia Basarabiei. Toți stu denții și studentele cercului și-au dat cuvântul să propovădu iască pretutindeni gândul, ca învățătura în școlile din Basa rabia să se facă în limba moldovenească, ca slujbele bise ricești să fie în limba poporului, ca judecata să se facă în limba Moldovenilor și ca slujbașii din Basarabia să fie din Moldoveni, ca să se poată înțelege cu oamenii. Afară de a- ceasta studenții și studentele dela Chiev au hotărît să lupte pentru împărțirea de pământuri la aceia din plugarii moldoveni, cari n’au pământ, ori au puțin”.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 28, din 9 Aprilie 1917.

L3 Apelul comitetului provizoriu al partidului național moldovenesc către preoțime x).

Către preoțimea moldovenească.

Cu prilejul adunării preoților în Chișinău la 18 Aprilie 1917.

„Bunul Dumnezeu s’a milostivit și a înlăturat dela cârma țării stăpânirea veche, care uitase cu totul porunca crești nească a dragostei de norod. Sute de ani au gemut noroadele Rusiei sub apăsarea ocârmuitorilor fără de milă, cari le ro beau și trupurile și sufletele. Neamul nostru moldovenesc a avut să îndure din partea acestor ocârmuitori asupririle cele mai crunte. Mai mult decât celelalte noroade ale Rusiei el a fost lipsit de orice drepturi naționale și osândit sau să piară, sau să rămâie în întuneric și robie, rușinându-se însuși de starea sa. Bietul Moldovan ajunsese să se simtă străin în țara lui și adeseori să se rușineze chiar de neamul său. Dar să nu mai încercăm a ne aduce aminte toate durerile, pe cari le au îndurat timp de peste o sută de ani, căci asta ne-ar întrista și mai tare, ci să mulțumim Tatălui ceresc, că însfâr- șit, ne-a scăpat de asupritori și a adus la cârma țării oameni cu dragoste pentru norod. Sub stăpânirea cea nouă avem nă dejde că însfârșit și noi Moldovenii vom ajunge stăpâni pe drepturile noastre naționale. Dar cum în viața politicească a țărilor, fiecare dobândește de fapt numai atâta cât dovedește că e în stare să câștige și să păstreze singur, s’ar putea întâmpla, că cu toată schim barea stăpânirei, noi să rămânem și mai departe lipsiți de ceiace ni se cade. Noi va trebui să ne cucerim înșine drepturile, cari știm că ni se cuvin, căci dacă vom aștepta să ni le dee alții de-a gata, vom aștepta în zadar. Mai mulți Moldoveni cu durere de inimă pentru neam,

1) Ziarul „Cuvânt Molodovenesc” Nr. 31, din 19 Aprilie 1917.

14 gândindu-se la toate acestea, au aflat de bine să înființeze o mare obștie a întregului neam moldovenesc, care să lupte cu armele vieții politice moderne pentru dobândirea dreptu rilor noastre. Această obștie numită partidul național mol dovenesc a adunat până acum sub steagul său un mare nu măr de Moldoveni luminați, printre cari și cooperatorii și învățătorii moldoveni, apoi o mulțime de țărani, de munci tori și de ostași moldoveni. Dar lucrarea cea mare este abia începută. Partidul trebuie să adune la sânul său toată suflarea moldovenească : țărani și boeri, preoți și mireni, bărbați și femei. Căci numai fiind cu toții uniți, vom fi în stare să cucerim ce avem de cucerit. In trecut preoțimea moldovenească n’a luptat cum ar fi trebuit pentru drepturile norodului nostru, așa cum a luptat de pildă preoțimea românească dim Transilvania, și ei s’au plecat la voia stăpânirii vechi, uitând norodul în întunerec și robie. De acum înainte ea va trebui să se puie însă în fruntea norodului și să-1 povățuiască în trebile naționale potrivit vremurilor și nevoilor de acum. Dacă fiecare preot va lucra în sânul său după ideile demo cratice și naționale ale stăpânirei celei nouă, care sânt și ideile partidului nostru, putem fi încredințați că neamul moldovenesc se va trezi la o nouă viață de mulțumire și de fericire. Norodul moldovenesc încredințat că toți fiii lui trebuie să fie una în aceste vremuri grele, se simte dator să amin tească prin noi preoțimei aceste cuvinte, pe cari le-a zis Mân tuitorul către ucenicii săi, și cari se pot înțelege acum ca cuvintele poporului către fiii săi. „Rămâneți întru mine și eu întru voi. Precum mlădița nu poate să aducă roadă întru sine, de nu va fi în viță, așa nici voi, de nu veți fi în Mine. Eu sânt vița, voi mlădițele. Cel ce locuește întru Mine și Eu întru el, acela aduce roadă multă, căci fără de mine nu puteți face nimic. De nu va rămânea cineva întru Mine, se va scoate afară, ca mlădița și se va usca, și o vor aduna, și o vor băga în foc, și va arde.

i5 De veți rămâne întru Mine și cuvintele Mele de vor rămâne întru voi, orice veți vrea, veți cere și va fi vouă” (Ev. loan 15, 4-6). Așa dară cine nu va rămâne cu norodul său, acela se va scoate afară, se va arunca în foc și va arde. Noi credem însă că în sânul neamului nostru nu va fi nici un singur om cu simțire, care să nu sprijinească din tot su fletul toate gândurile bune ale poporului. Căci acum nu mai este ca sub stăpânirea veche, când cineva eră socotit drept separatist, dacă lupta pentru binele Moldovenilor. Astăzi se cere anume dela fiecare om să-și întărească poporul, pentru că Rusia nu va putea fi tare, decât când toate noroadele ei vor fi luminate și puternice. In aceste împrejurări preoțimea moldovenească va trebui să fie în fruntea norodului. Dacă ea va șovăi și nu va duce norodul pe căile cele bune, pe care le-au însemnat povățuitorii lor din partidul național, norodul se va împrăștia, și atunci va fi vai și amar și de turmă și de păstori. Credința noastră este că cea dintâi datorie a preoțimei moldovenești deocamdată e ca să se înscrie în partidul național moldovenesc și să se îndatoreze a câștiga și poporul pentru acest partid. Apoi să lucreze mână în mână cu trimeșii co mitetului partidului, ca la alegerile de deputați pentru adu narea întemeietoare să fie aleși oameni însemnați de partid și cari vor avea să lupte acolo pentru înfăptuirea programului nostru. Mai departe preoțimea va avea să lucreze pentru naționalizarea bisericii, așa cum se cere în punctul al 6-lea al programului partidului, adică ca biserica moldovenească să ajungă autonomă cu mitropolit moldovean în frunte; în seminar să se învețe învățăturile în limba moldovenească și în toate bisericile să se facă slujbele în limba norodului. Să ne întoarcem cu toții la norodul nostru, să-1 întărim, să-1 ajutăm, să-1 luminăm, pentru ca să nu ne osândească cei de azi și cei din viitor că l-am fi putut ridica, dar n’am avut destulă dragoste pentru el. Cu aceste cuvinte frățești vă întâmpină comitetul vremelnic al partidului național moldovenesc în aceste clipe, când în treaga preoțime din Basarabia se adună la sfat în Chișinău.

16 Bunul Dumnezeu să trimeată în mijlocul Dumneavoastră un duh bun, care să vă lumineze mințile și să vă întărească inimele pentru a putea lucra cu folos pe seama mult încerca tului norod moldovenesc”. Comitetul vremelnic al partidului na/ional moldovenesc.

XII.

Chemarea partidului național moldovenesc 1).

Către studenții moldoveni,

„Fraților! In aceste vremuri mari neamul moldovenesc așteaptă dela voi să vă puneți în slujba lui. Toți acei cari simțiți în vinele voastre sângele moldovenesc și cari vreți să fiți adevărați fii ai neamului, veniți cât mai de grabă aici, ca umăr la umăr cu noi să lucrați pentru organizarea Moldo venilor. Veniți cât mai mulți, veniți cu toții I”

Frate Moldovene, „Nu uita că într’aceste vremuri hotărîtoare neamul mol dovenesc s’a adunat într’un partid moldovenesc, în care trebuie să intre fiecare fiu al neamului moldovenesc”.

XIII.

Ilotărîrea adunării membrilor partidului național moldovenesc din Bolgrad din 11 Aprilie 191721 ).

1. „Școlile din Basarabia, cari erau un mijloc de a-i face pe Moldoveni Ruși și cari i-au adus într’o stare de înapoiere cul turală și economică, trebuesc prefăcute într’un mijloc de

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc" Nr. 31, din 19 Aprilie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 32, din 23 Aprilie 1917.

2 luminare a Moldovenilor, întrebuințându-se la predarea în vățăturii limba moldovenească, iar limba rusească predându-se ca o învățătură deosebită. 2. Biserica, care deasemenea a fost ca un mijloc de a rusifica pe Moldoveni, trebuie să fie în afară de politică și să-și caute de trebile ei. Limba slavonă neînțeleasă Moldovenilor să fie înlocuită prin limba poporanilor. Oamenii bisericii să fie băști nași din Basarabia și știutori de limba moldovenească. Bi serica basarabeană să fie neatârnată. 3. La toate ocârmuirile și judecătoriile să fie însemnați oameni locali. Adunarea după propunerea președintelui (I. Pelivan) a trimes cele mai calde salutări Moldovenilor, cari sub stă pânirea veche au pătimit pentru părerile lor politice și reli gioase (de credință). Pe urmă au fost aleși ca părtași la secția din Bolgrad a comitetului central moldovenesc din Chișinău protoiereul loan Andronic, profesorul gimnaziului (liceu lui) Șt. Ciobanu, F. H. Mumjiu, G. G. Grigorescu și unter- ofițerul D. C. Lungu. La sfârșit adunarea a hotărit să trimeată stăpânirei vremelnice o telegramă cu următorul cuprins: Adunarea întemeietoare a Moldovenilor din Bolgrad salută ferbinte stăpânirea vremelnică și arată dorința de a o spri jini la înfăptuirea scopurilor ei, așijderea și la ducerea războiu lui până la un sfârșit cu biruință. Tot deodată adunarea își arată credința sa adâncă, că drepturile poporului moldovenesc, călcate de stăpânirea veche, vor fi restatornicite potrivit cu însușirile Iui naționale”.

XIV.

Din hotărîrilo adunării ostașilor moldoveni din Odcsa din ziua de 18 Aprilie 1917 5).

(La adunare au participat „vre-o 10.000 de ostași și unde și unde câte o față în strae neostășești”. Adunarea a fost prezidată de,,stabs-căpitan E. Cateli, ajutat de d. P. Halippa, volontarul Pflscălujăși d. I. Pelivan, împuternicitul

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 33, din 26 Aprilie 1917.

18 cercului moldovenesc din Bolgrad. Ca secretari ai adunării au fost studenji V. Bogos .și C. Ceapă și prăpurașul C. Osoian”).

„Potrivit cu aceste schimbări (din Rusia) Moldovenii vor căuta ca și ei să capete putința de a trăi slobod spre binele neamului lor. Astfel ei vor cere, ca țara Basarabiei să nu se mai ocârmuiască ca o țară supusă, ci ca o țară slobodă. Basarabia spre binele noroadelor, cari trăesc în ea, va trebui să se ocâr muiască prin aleșii ei, cari vor întocmi Sfatul Țării. Acest sfat va face zacoanele (legile) privitoare la viața obștească și particulară în țară și va avea în vedere să supravegheze în deplinirea acestor zacoane. Nici un zacon nu se va face fără cunoștința și întărirea norodului, care trebuie să fie stăpânul adevărat al țării. Ocârmuirea locală și judecățile vor trebui să se îndeplinească de sus până jos, de către slujbași, eșiți din sânul norodului și în limba norodului. Limba rusească să fie numai pentru le găturile cu stăpânirea de sus, pe lângă care țara noastră va fi înfățișată printr’un însărcinat anume din Basarabia. învățătura în toate școlile din Basarabia trebuie să se facă în limba norodului. Limba rusească se va învăța ca în vățătură deosebită. învățământul va fi fără plată și va fi îndatoritor pentru toți, și pentru băeți și pentru fete. Cei cari nu-și vor da copiii la învățătură trebuie să fie trași la răspundere. Viața bisericească să fie și ea întocmită așa, ca să răspundă mai bine nevoilor norodului. Fiind povățuitoarea sufletească a credincioșilor, biserica trebuie să vorbească în limba lor: pentru Moldoveni în limba moldovenească, pentru Ucraineni în limba rusească, pentru Bulgari în limba bulgărească și așa mai departe. Biserica Basarabiei să fie neatârnată în ocârmuirea ei de biserica rusească, păstrând cu ea numai legăturile sufletești și canonice. Ocârmuirea lăuntrică a bi sericii basarabene să fie democratică, pentru ca și mirenii să aibă glas la așezarea vieții bisericești. In fruntea bisericii să fie un mitropolit moldovan ales de preoți și de mireni. Preoții și dascălii bisericilor să fie deasemenea aleși de poporăni.

!9 Moldovenii să nu mai fie duși Ia oaste afară din Basarabia și să învețe pe loc în țară slujba ostășească în limba moldo venească. Limba rusească să rămâie numai pentru comanda mai înaltă. Trecând la viața economică a Basarabiei vorbitorii au arătat relele și lipsurile de până acum în treaba aceasta și au cerut ca viața economică să fie întocmită mai bine. Astfel veniturile țării trebuie să se întrebuințeze pentru nevoile ei; se va în tocmi o dare progresivă pe venituri, care va face cu nepu tință adunarea capitalurilor mari în mâna unor oameni”.

XV.

Ilotărîrilc adunării ostașilor dela Odesa x).

„Ostașii moldoveni din garnizoana Odesei, adunați în număr de 10.000 lameetingul național dela 18 Aprilie, după ce au dezbătut starea lucrurilor, aduse prin revoluția rusească, la care au luat și ei parte și după ce s’au sfătuit despre ne voile și interesele noastre moldovenești, au hotărît să aducă la cunoștința ocârmuirii vremelnice, că Moldovenii i-au dat și-i vor da sprijinul lor, până când vor avea încredere, că ea chezășluește slobozenia tuturor noroadelor din Busia împre ună cu norodul moldovenesc. Tot odată ostașii au hotărît, că pentru apărarea slobo zeniei pe viitor, Basarabia trebuie să capete autonomia cea mai largă. Zacoanele după care se va ocârmui țara Basarabiei, trebuie să fie lucrate de Sfatul Țării, întocmit din deputății tuturor noroadelor ce locuesc în Basarabia. Administrația, judecata, școala și biserica trebuesc întocmite după trebuințele noroadelor din Basarabia, .chezășluindu-se tuturor partea dreaptă în viața obștească a țarii. Basarabia fiind o țară plugărească tot pământul țării trebuie să treacă fără plată în mâna plugarilor muncitori cu brațele lor, după o lege care se va întocmi în Sfatul Țării.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 35, din 3 Mai 1917.

20 XVI.

Procesul verbal al adunării uniunii cooperativelor din Basarabia din G—7 Aprilie 1917 x).

Congresul de delegați ai cooperativelor grupate în Uniunea basarabeană a tovărășiilor de credit și celor de credit și păs trare, în adunarea sa generală ordinară delà 6—7 Aprilie, anul 1917, având în vedere noile condițiuni politice ce au intervenit în viața Rusiei în urma căderei regimului autocrat și stabilirii guvernului democratic, care introduce în viață principiile de libertate, egalitate și frăție a naționalităților ce populează Rusia, și-a crezut de datoria sa să examineze măsurile cari în cel mai perfect mod să contribue la înfăptuirea acestor principii în viața poporului moldovenesc, — a ho- tărît : a) a saluta guvernul provizoriu, dând întregul concurs la măsurile ce le va realiza în ce privește introducerea principiilor democratice și reformelor și acțiunea de preparare în vederea convocării Constituantei ; b) a face cunoscut guvernului că pentru propășirea cultu rală și economică a Basarabiei se cere autonomia administra tivă, bisericească, culturală și economică ; 1. Basarabia rămânând unită cu Rusia prin legile referitoare la interesele comune cu ale Statului, trebuie în afacerile ei interne să se administreze independent, recunoscându-se li bertatea de autodeterminare a tuturor naționalităților. 2. Toate legile privitoare la viața interioară a Basarabiei trebuie să fie editate de corpul legislativ local (Sfatul sau Diva nul Țării) în conformitate cu obiceiurile strămoșești ale Moldovenilor și cu condițiunile schimbate ale vieții. In par lamentul general al Statului ea va trebui să-și aibă deputății săi, ordinea de alegere a cărora se va fixa mai apoi. Pe lângă guvernul superior central Basarabia va avea un împuternicit al său.

1) V. Ghemul, Cincizeci de ani ai cooperației de credit din Basarabia. 1874—1924. Chișinău 1924, p. 83.

21 3. In școalele de tot felul din Basarabia limba de predare trebuie să fie cea originară a elevilor; limba rusă se va preda ca un simplu obiect de predare. In toate orașele și satele Ba sarabiei urmează a se deschide școli cu un curs de învățământ mai durabil, care să fie obligatoriu pentru toți. 4. Biserica basarabeană va trebui să fie autonomă, adecă ea însăși să se administreze în afacerile sale. In Basarabia trebuie să fie o mitropolie aparte având în frunte un mi tropolit moldovean, care aflându-se în raporturi canonice cu Sinodul sau Patriarhul bisericii ruse, să se aleagă de către adunarea generală bisericească a poporului. Preoții trebuie să cunoască limba populației, iar toate serviciile divine se vor săvârși în limba proprie. 5. Spre a face serviciul militar Moldovenii nu vor trebui trimiși în afară de limitele Basarabiei, ci vor face serviciul militar pe loc, în Basarabia, în limba moldovenească; în ce privește limba rusă, ea se va întrebuința de comandamentul superior. 6. Colonizarea Basarabiei cu elemente străine de ea, trebuie suspendată, iar locuitorii de țară basarabeni, ce absolut nu posedă pământ, sau dispun de cantități insuficiente, trebuie să fie împroprietăriți. 7. Viața economică a populației basarabene trebue or ganizată în modul cel mai perfect prin întrebuințarea venitu rilor de pe moșiile mănăstirilor străine, care vor trebui nea părat în întregime întrebuințate la înființarea și întreținerea instituțiilor culturale și de binefacere moldovenești din Basarabia. 8. a) Până la realizarea autonomiei Basarabiei, spre a da clericilor posibilitatea să devină păstori liberi și adevărați ai norodului lor și apărând și introducând în mediul Moldo venilor principiile de libertate, proclamate de guvernul pro vizoriu, se cere neapărat de a da poporului moldovenesc pe arhimandritul Gurie, dirigintele școalei bisericești de învăță tori din Șahoma, gubernia Cherson, ca conducător, iar ca vicari pe Episcopul de Chineșma Sebastian și pe protopopul mănăstirilor din Basarabia arhimandritul Teognost.

22 b) Spre a obține posibilitatea de a organiza și pregăti un personal de învățători suficient și potrivit pentru o realizare imediată (cel târziu până la începutul anului școlar 1917—1918) a predării în școalele primare în limba moldovenească, tre buie încredințată funcțiunea de director al școalelor populare din Basarabia inspectorului școalelor populare din județul Berdeansc, gubernia Tavrida d-lui Ivan Nicolaevici Halippa, căruia i se va acorda dreptul de a-și alege colaboratori potriviți. 10. Moldovenilor din regiunea Nistrului guberniilor vecine li se vor asigura aceleași drepturi naționale în domeniul bisericesc, cultural, economic și politic, de cari se vor bucura în Basarabia autonomă celelalte naționalități”.

XVII.

Chemarea adunării extraordinare a reprezentanților clericilor și mirenilor din eparhia Basarabiei către cetățenii Basarabiei x). (din rusește)

„In patria noastră s’a săvârșit cea mai mare schimbare în ordinea de stat, care a pus începutul unei alcătuiri a vieții noastre pe temeiul libertății, egalității și fraternității tuturor popoarelor marei Rusii. Autoritatea veche este ștearsă de valurile poporului; regimul vechi s’a prăbușit. Opera consolidării statului se găsește în mâinile sigure ale guvernului provizoriu, care până la adu narea constituantă este singura autoritate superioară recu noscută de către voința poporului. Salutând guvernul pro vizoriu, susținându-se prin toate mijloacele inițiativa lui și dorind sincer a lua parte la munca lui creatoare, adunarea extraordinară eparhială a reprezentanților clericilor și mire nilor din Basarabia chiamă pe toți cetățenii Ia acelaș lucru

1) Revista bisericească : „KnmnHeBCKia Enapiia-ibaun BijoiiocTii“. Nr. 18—19, din anul 1917, pg. 83—85. Adunarea a avut loc în zilele de 19-25 Aprilie 1917. V. ziarul „Cuvânt Moldovenesc“ Nr. 39, din 17 Mai 1917.

23 și-i roagă „a păstra unirea duhului în legătura păcii și dragostei”. Nici un fel de ură — națională, religioasă și de clasă; ea trebuie să dispară, întrucât ea duce la distrugere și dezordine. Avem credința fermă, că popoarele Rusiei scăpate din robie se vor îndrepta pe calea creațiunii de stat, având în perspectivă numai fericirea și măreția Rusiei. Recunoscând și predicând, că pământul aparține celui care-1 muncește, adunarea eparhială chiamă pe țoti cetățenii Ba sarabiei a nu face nici un fel de silnicie, a nu răpi în mod samo- volnic averea străină, a rezolvi certurile în chestia pământu lui pe cale de înțelegere și a aștepta cu răbdare adunarea con stituantă : numai ea poate să rezolve în mod echitabil chestiunea agrară. Până la adunarea constituantă orice răpire de pământ și de avere străină poate să ducă poporul la răscoale. Țineți minte, cetățenilor, că inamicul nostru stă la ușa noastră și se bucură de neînțelegerile dintre noi, care slăbindu-ne pe noi, îi dau arma cea mai puternică pentru a subjuga Rusia și popoarele ei. Nu doarme nici dușmanul din lăuntru — toate slugile cu voie și fără voie ale regimului vechiu, care se gândesc la resta bilirea ordinei vechi. Să nu se întâmple aceasta ! Spre trecut nu ne putem întoarce ! De aceia ori ce neînțelegere ne poate face rău și nouă și Rusiei. Orice chemare la silnicie și răpire a avutului altuia, slăbind frontul și dosul lui, vor îngreuia într’o măsură foarte mare munca plină de răspundere a guvernului provizoriu și a organizațiilor obștești. Așadar, însăși viața ne dictează, ca lăsând la o parte toate neînțelegerile, noi trebuie să ne unim ca toți împreună să-l răspingem pe dușmanul țării noastre din afară și să-1 în- frângem pe cel din lăuntru. Cetățeni! Viitorul Rusiei și al nostru este în mâinile noastre. Să ne unim cu toții sub un singur drapel pe care este scris : Republică democratică cu cea mai largă autonomie regională și vom porni cu toții, fără deosebire de naționalitate, cre dință, clasă, sex, către un viitor frumos.” Comitelui executiv al eparhiei Basarabiei.

24 XVIII.

Scrisoarea elevilor moldoveni din cursul superior al liceului din Soroea 1).

(Cu 23 de semnături).

„Noi gimnaziștii din Moldoveni din gimnazia Sorocci foarte ne-am bucurat, când am înștiințat din gazeta „Cu vânt Moldovenesc” că s’a alcătuit un partid național moldo venesc cu scopul, ca să dobândească pentru țara noastră drepturile de sine ocârmuire și de propășire pe calea luminei, alături de Rusia mare. Și iată noi răspundem la strigarea partidului național și ne punem sub steagul lui măreț. Noi ne recunoaștem Moldoveni, măcar că stăpânirea veche punea toate puterile, ca să ne facă Ruși prin învățătorii noștri. Stăpânirea veche n’a câștigat decât ura noastră împotriva ei; toate uneltirile stăpânirei vechi de a stârpi iubirea noastră către țară, către limba și obiceiurile vechi ale țării, n’au fost deajuns, ca să ne omoare. Și acuma noi suntem toți gata să sprijinim steagul național moldovenesc și vă încredințăm cu iscăliturile noastre, că pre cum până acum, tot așa și înainte vom răspândi ideile na ționale prin Moldoveni, din cari mare parte încă se află în bezna întunerecului. Noi vom căuta să le desholbăm lor ochii la starea lucrurilor. Simțim că fără povățuirea partidului, puterile noastre sunt încă slabe, de aceia așteptăm cu toții îndrumări pentru începerea lucrării în folosul neamului nostru. Suntem încredințați, că toți cari au un suflet moldovenesc, — învățătorii, ucenicii, ca și noi, boerii, preoții, ostașii și ofițerii și sătenii plugari vor urma pilda noastră și-și vor ridica glasul a 2 milioane de suflete, ca să sprijine steagul de luptă, ridicat pentru dobândirea drepturilor călcate. Să nu arăte nimeni la lume, că poporul moldovenesc s’a mișălit sub jugul străinilor și s’a lepădat de nația lui. Să-și

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 33, din 26 Aprilie 1917.

25 aducă aminte de luptele crâncene ale strămoșilor noștri îm potriva dușmanilor, cari se străduiau să-i șteargă de pe fața pământului. Să strige fiecare moldovean : Trăiască Basarabia autonomă, trăiască Moldovenii slobozi!”

XIX.

Rezoluția adunării delegaților din plasa Slobozia Bălților din 23 Aprilie 1917 x).

„Noi delegații din volostea Slobozia Bălților, întrunindu-ne astăzi la 23 Aprilie 1917, în număr de 30 de oameni, sub pre ședinția d-hii Dumitru Ivanovici Bujor, președintele co mitetului de voloste, — am găsit de cuviință să desbatem ne voile neamului nostru moldovenesc din Basarabia și la urma urmei am primit următoarele hotărîri : 1. Biserica noastră moldovenească din Basarabia trebuie să fie de sine stătătoare. Arhiereii noștri nu pot fi decât Moldo veni. Ei trebuie să fie aleși de către popor și preoțime. Prc- oțimea asemenea trebuie să fie aleasă de către mireni. In toate satele moldovenești slujba Dumnezeiască să se facă negreșit în limba noastră părintească. 2. Școala noastră de asemenea trebuie să fie adevăratul izvor de lumină și știință. De aceia toată învățătura în școlile noastre să se facă în limba moldovenească. Limba rusească să se învețe ca o limbă deosebită, precum s’a învățat până acuma în școlile orășenești limba franțuzască și cea nem- țască. 3. Judecata să se facă după legile, care le vom face noi prin aleșii noștri, și să fie negreșit în limba moldovenească. Judecătorii nu pot fi decât numai aleșii de către popor. 4. Toți breslașii de pe la felurite așezământuri să fie Mol doveni sau cel puțin să știe limba moldovenească. 5. Ucrainenii, Bulgarii, Leșii, Armenii și celelalte neamuri.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 34, din 30 Aprilie 1917.

26 trăitoare în Basarabia, au toată voia să învețe și să se roage lui Dumnezeu în limba lor națională. 6. Toți Moldovenii basarabeni chemați la oaste în timp de pace, să-și facă această datorie negreșit în Basarabia. Coman da obișnuită în oaste să se facă în limba moldovenească. Numai comanda cea mai înaltă să fie în limba rusească. 7. Tot pământul din Basarabia — fie împărătesc, fie mănăs tiresc, fie bisericesc, fie boeresc — să fie dat la poporăni, care-1 muncesc cu mâinile lor, fără plată. Pentru cei bătrâni, caliciți, neputincioși și cari nu se pot hrăni cu munca lor, adunarea întemeietoare să le poarte de grijă. 8. Colonizarea pământurilor basarabcne prin coloniști străini, din alte țări, să se oprească“.

XX.

Apelul partidului național moldovenesc *).

„Frați Moldoveni ’ Să știți că numărul acelora care luptă pentru autonomia Basarabiei, crește văzând cu ochii. Zilele din urma au intrat în rândurile acestora și preoțimea întreagă din Basarabia, care se adunase aici la sfat. Cu ajutorul lui Dumnezeu toată suflarea moldovenească se adună la un loc.”

XXI.

Scrisoarea unui român transnistrian j.

„Domnule Halippa 1 Am de-acum 76 de ani. Ca mâne voi muri, dar tot nu mă îndur să se stângă moldoveneasca. De aceia foarte vă rog și vă poftesc să nu-i uitați nici pe Mol dovenii de pe malul Nistrului cel din stânga, din gubernia

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc" Nr. 31, din 30 Aprilie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 35, din 3 Mai. 1917,

27 Ilersonului. Că toate satele pe malul Nistrului sunt moldo venești, da preoții mai mult Ruși. Și tari ni-i întunereccu așa slujire. Foarte ni-i sete de preoți Moldoveni, și nu-i avem; deși sunt unii Moldoveni, tot rusește citesc. Mă rog să mă bucurați cu vre-un răspuns bun la cererea mea.

Filimon Marian.“

XXII.

Apelul partidului național moldovenesc x).

„Frați Moldoveni !

Băgați de samă, că în aceste vremuri o mulțime de oameni răi caută să pescuiască în apă tulbure ! Mulți vin printre voi cu fel de fel de vorbe amăgitoare, ca să vă atragă în mrejele lor. Partidul național moldovenesc vă atrage luarea aminte, ca să vă păziți de orice încercări ale streinilor rău voitori. Ascultați cu toții de îndrumările, pe care vi le dau înainte- stătătorii voștri, urmați sfaturile din gazeta noastră și așteptați cu încredere ceia ce vă va spune de aici încolo partidul mol dovenesc, care e făcut anume pentru binele Moldoveanului.”

XXIII.

Telegrama adunării moldovenilor din Bălți și din împrejurimi trimisă comisarului gubernial C.Mimi21 ).

„Adunarea cetățenilor moldoveni din Bălți și din împre jurimi, ce a avut loc la 30 Aprilie, înțelegând bine însemnă tatea deosebită a clipei istorice prin care trecem, vă salută cu căldură ca pe împuternicitul stăpânirei vremelnice în țara noastră și mărturisește, că este gata să vă sprijine la

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 35, din 3 Mai 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Molodvenesc” Nr. 38, din 11 Mai 1917.

28 înfăptuirea tuturor măsurilor, care tind la prefacerea vieții lăuntrice a Basarabiei, precum și la apărarea țării. Odată cu aceasta adunarea crede că binele Basarabiei, căreia stăpânirea veche i-a adus atâta rău prin politica urâtă de rusire, poate fi cugetat numai atunci, când viața țării va fi clădită pe temeiurile celei mai largi autonomii. Președintele adunării, I. Pelivan.”

XXIV.

Scrisoarea unui număr de țărani din satul Gorodiștca, jud. Lăpușna 1).

„Cinstite domnule redactor !

Vă rugăm noi cu toții mai jos iscăliți, ca să ne treceți în lista partidului național moldovenesc; noi cu toții suntem de viță moldovenească și formăm un cor în limba mamă încă de vre-o trei ani Ia biserica din satul nostru Gorodiște, ținutul Chișinăului, alcătuit de dascălul nostru Vasile Movi- leanu. Noi suntem gata să luptăm pentru interesele noastre moldovenești, care până acuma ne-au fost răpite de către foștii împărați și biurocrați, cari ne-au ținut în bezna întu- nerecului, fără a ne da limba noastră în scumpa noastră bi serică și școală. Acuma, când bunul Dumnezeu a binevoit de a lovit cu a lui mână cerească pe voitorii de rău împărați și boeri și le-a răsplătit după faptele lor, căci ne duceau cu viclenele lor gânduri la întunerec cu limba străină pentru noi; acuma când soarele s’a ivit și a spart cu razele sale întu- nerecul negurii, — noi cu toții strigăm : „Lumină în biserică și școală, destulă robie 1” Noi voim ca 1) : să avem limba mamă în biserică, ca să înțelegem ce se cântă și se citește de preoții și dascălii noștrii; 2) școala să fie în limba noastră mamă, ca să știm ce învățăm,

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 40, din 21 Mai 1917.

29 nu ca până acuma, când nu înțelegeam de loc învățătura în limbă străină; 3) judecata și ocârmuirea să se facă în limba noastră mamă; 4) slujba ostășască să se facă pentru noi Moldovenii pe loc și să fie comanda în 1 mba noastră; destul am fost de batjocură celor streini până acuma; 5) tot pă mântul să treacă pe sama acelor cari îl muncesc, că doar e destul de când îl lucrăm cu a noastre brațe vânjoase cu nici un folos, din pricina moșierilor, cari ne-au stors cum au vrut, pentru că ne ședea negura întunerecului pe ochi; dar acuma a răsărit soarele slobozeniei și al dreptății! Deci acuma, ori niciodată, să strigăm toți, în vinele cărora mai curge sânge cald de moldovan: Trăiască Basarabia autonomă (de sine ocârmuitoare), trăiască Basarabia slobodă, trăiască Rusia ca republică democratică federativă ! Noi cu toții iscăliți mai jos întrăm în partidul național moldovenesc.

Urmeaza o coală de iscălituri de grajdani (cetățeni) și grajdance din Gorodișteaîn Irunte cu V. Movileanu.“

XXV.

Manifestul comitetului profesorilor și învățătorilor moldoveni1).

„Strigare,

Către toți profesorii și învățătorii moldoveni și către pro fesoarele și învățătoarele moldovence dela școlile de toate treptele din Rusia și către studenții moldoveni dela facul tățile de filologie, științe naturale, medicină și justiție din Rusia. După ce revoluția rusească a prăbușit la pământ vechia stăpânire vinovată pentru asuprirea noroadelor, Moldovenii din Basarabia și de peste Nistru s’au văzut însfârșit ajunși și ei în starea demult dorită, de a-și putea croi singuri soarta.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 41, din 24 Mai 1917. V. revista „Școala Moldovenească”, 1917 Nr. 24 pp. 82—84.

O Sub stăpânirea cea veche, după cum știm cu toții, Mol- dovanul n’avea nici un fel de drept în țara lui, el nu se putea închina lui Dumnezeu în limba sa, el nu putea învăța în școli moldovenești și drepturile lui erau pretutindenea ne socotite. In astfel de împrejurări nu-i de mirare, că Moldovenii au rămas printre cele mai înapoiate popoare ale Rusiei. Chiar și acei Moldoveni, cari învățau prin școli mai înalte și univer sități, nu ajungeau să-și sluj iască în adevăr neamul. Mulți nici nu erau lăsați în Basarabia, ci erau trimeși prin cele mai depărtate gubernii ale Rusiei, unde adeseori își uitau și limba și legăturile de sânge. Multe am avea de spus despre suferințele neamului moldo venesc, dacă am voi să le înșirăm aici pe toate, dar să lăsăm această sarcină istoriei, care va vorbi cu mai multă nepărti- nire, decum am putea-o face noi astăzi, și din partc-ne aducem mulțumiri lui Dumnezeu, că ne-a scăpat de stările cele vechi și ne-a adus însfârșit mult dorita slobozenie și dreptate. De-acum toate noroadele din Rusia vor putea să se lu mineze slobod și printre ele și noi Moldovenii. Dar acum noi suntem datori să dovedim prin munca noastră, că suntem vrednici de această slobozenie. Noi trebuie să arătăm lumii, că nu este adevărat ceiace spuneau până acuma, că suntem un neam prost, care n’avem cultură și nu suntem în stare s’o avem nici de aici înainte; noi trebuie să dovedim, că suntem un neam cu alese puteri sufletești, care va putea fi un sprijin de mare preț nu numai pentru neam și pentru țară, ci și pentru întreaga cultură omenească. Noi profesorii și învățătorii moldoveni, ca unii, cari avejn mai înainte decât toți datoria de a ne pune în fruntea noro dului pentru a-1 lumina, ne-am și pregătit pentru acest lucru. Fiind încredințați că mijlocul cel mai însemnat pentru luminarea norodului nostru este școala națională, noi am alcătuit o obștie în scopul de-a lua în mâni treaba învăță mântului moldovenesc. Această obștie, dându-și sama de multele nevoi ale învă țământului, s’a îndreptat către Zemstva gubernială a Basa

3i rabiei cu rugarea, ca ea să adune încă în vara aceasta pe toți profesorii și învățătorii moldoveni la niște cursuri, în care să le dee îndrumare trebuitoare, ca la începutul anului școlar 1917, să se poată deschide pretutindeni școli moldovenești. Apoi ea a hotărît să scoată și un jurnal pedagogic numit ,,Școala moldovenească”, în care să se desbată trebile învă țământului moldovenesc de toate treptele. In urma memoriului, zemstva a chemat la sfat pe toți învă țătorii moldoveni din Chișinău pentru a hotărî împreună măsurile de luat. La acest sfat s’a hotărît, ca pe ziua de 25 Mai al anului curgător toți învățătorii moldoveni din întreaga Rusie să fie chemați la o adunare, la care să ieie parte și preoții, cari predau religia în școli, precum și câte un țăran împuternicit din fiecare voloste. Acest congres va avea să discute deaproape treaba învățământului moldovenesc în școlile de toate treptele, adecă în grădinele de copii, în șco lile începătoare, în școlile mijlocii, în școlile de învățători, în seminariul duhovnicesc, precum și în toate celelalte feluri de școli. Avem nădejeda, că această, cea dintâi adunare a învăță torilor moldoveni de toate treptele, va fi o adunare istorică, pe care vor pomeni-o cu laudă vremurile viitoare. Ea va avea să puie temelia culturii moldovenești din Basarabia. La această adunare îi poftim cu toată dragostea inimei noastre pe toți învățătorii și învățătoarele de pe la felurite școli din Rusia, precum și pe studenții și studentele dela toate facultățile, cari mâne vor intra și ei în învățământ ca profesori. Veniți, fraților, cu toții la cel dintâi sfat național pedagogic moldovenesc, veniți la serbarea redeșteptării noastre; veniți, ca să puneți cu toții umărul pentru ridicarea neamului, ve niți din toate părțile, la datoria de a hotărî asupra luminării odraslelor neamului moldovenesc, atât de oropsit până acuma. In adunarea noastră a tuturor va trebui să găsim calea cea bună, pentru care ne vor binecuvânta toți cei ce vor veni pe urma noastră. Avem nădejde, că cu toții veți da ascultare chemării noastre

32 și veți face ce va sta în putință, pentru ca pe ziua de 25 Mai să puteți fi la adunarea din Chișinău, unde vom pune la cale treaba întregului învățământ moldovenesc”.

Chișinău. 3 Mai 1917.

Comitetul vremelnic al obștei învă(ălorilor moldoveni din Basarabia.

XXVI.

Ilotărîrile adunării delegaților din plasa Lăpușna1).

„Noi delegații din volostea Lopușnei, ținutul Chișinăului, astăzi la 16 Mai în anul 1917 sub președinția d-lui D. A. Ciu- gureanu (președintele comitetului de voloste) am găsit de cuviință să desbatem nevoile neamului nostru moldovenesc din Basarabia și la urma urmei am primit următoarele hotărîri: 1. Biserica noastră moldovenească din Basarabia trebuie să fie de sine stătătoare. Arhiereii noștri nu pot fi decât Mol doveni. Ei trebuie să fie aleși de către popor și preoțime. Preoțimea trebuie să fie aleasă de către mireni. In toate satele moldovenești slujba dumnezeiască să se facă în limba noastră părintească. 2. Școala noastră trebuie să fie adevăratul izvor de lumină și știință. De aceea toată învățătura în școlile noastre să se facă în limba moldovenească. Limba rusească să se învețe ca o învățătură deosebită precum s’a învățat până acuma în școlile orășenești limba franțuzească și cea nemțească. 3. Judecata să se facă după legile, cari le vom face noi prin aleșii noștri și să fie negreșit în limba moldovenească. Judecătorii nu pot fi decât numai aleșii de către popor. 4. Toți breslașii de pe la felurite așezământuri să fie Mol doveni, sau cel puțin să știe limba moldovenească. 5. Ucrainenii, Bulgarii, Ovreii, Leșii, Armenii și celelalte neamuri, trăitoare în Basarabia, au toată voia să se învețe și să-se roage lui Dumnezeu în limba lor națională.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 41, din 21 Mai 1917.

3 33 6. Toți Moldovenii basarabeni, chemați la oaste în timp de față, să și facă această datorie negreșit în Basarabia. Co manda obișnuită în oaste să se facă în limba moldovenească. Numai comanda cea mai înaltă să fie în limba rusească. 7. Tot pământul din Basarabia — fie împărătesc, fie mă năstiresc, fie bisericesc — să fie dat la plugari, care-1 muncesc cu mâinele lor, fără plată. 8. Pentru cei bătrâni, caliciți, neputincioși și cari nu se pot hrăni cu munca lor adunarea întemeietoare să le poarte de grijă. 9. Colonizarea pământurilor Basarabiei prin coloniști stră ini, din alte țări, să se oprească”. Președintele adunării, D. Ciugureanu. Președintele comitetului de voloste V. Vngureana. Secretarul comitetului de voloste, M. Sarandea.

XXVII.

Hotărîrile congresului delegaților țărani din Basarabia din zilele de 21—23 Mai, 1917x). „1. De azi înainte pentru totdeauna se schimbă dreptul de proprietate în întreaga republică rusească. 2. Tot pământul cu pădurile, apele și bogățiile din sânul lor vor fi moștenirea întregului norod, care locuește în repu blica rusească. 3. Fiecare cetățean are dreptul de a se folosi de pământ, dacă îl va lucra el însăși; fiecare va primi numai partea de pământ hotărîtă de adunarea întemeietoare. 4. Dreptul de a împărți pământul la oamenii muncitori și de a hotărî, cum să se folosească acești muncitori de pământ — îl au comitetele de sate, de voloste, de ținut, de gubernie, de oblastie și mai presus de toate, comitetul central al în- tregei Rusii. 5. Pământul va trece în mâna norodului fără nici o plată. Sumele de bani luate de moșieri sub amanetul (zălogul)

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 42, din 28 Mai 1917.

3+ moșiilor, se vor întoarce înapoi băncilor din banii, care se vor căpăta prin vânzarea pânei și a uneltelor, ce se găsesc pe la moșii, și din capitalurile moșierilor, și nici într’o întâm plare nu vor fi plătite de norod și de stăpânire. 6. Dreptul de stăpânire a pădurilor și a pescăriilor se ho- tărește și se orânduește de către comitetele de oblastie, iar bogățiile din sânul pământului trec în stăpânirea întregei republici rusești. 7. Pământurile orășenești, precum și locul prins sub casele orășenilor, trec în stăpânirea upravelor de orașe. 8. Chipul după care pământul va trece în mâna muncito rilor, va fi hotărît de către adunarea întemeietoare. 9. Toate cheltuelile țării se vor face din dările de pe venituri. 10. Până la adunarea întemeietoare stăpânirea vremel nică va opri trecerea pământului din mână în mână, precum și vânzarea pământurilor cu scop de a plăti datoriile stăpâ nilor acestor pământuri. 11. Tot până la Adunarea întemeietoare toate trebile despre arenda pământului și despre plata datoriilor la băncile pământești vor trece în sama comitetelor de voloste, de ținut și de gubernie, cari le vor deslega împreună cu sfatul depu- taților țărănești. 12. Cel dintâi congres țărănesc din Basarabia după desba- terea întrebării despre felul de ocârmuire în viitoarea Rusie a ajuns la gând, că numai așezarea republicei federative cu un parlament (iar nu cu două), fără prezident și cu cea mai largă autonomie pentru toate popoarele din Rusia, va răspunde năzuințelor întregului popor revoluționar1)“.

XXVIII. Programul partidului progresist moldovenesc din (Jdesa 21 ). „1. Autonomia deplină pentru Basarabia, administrată de un parlament, compus dintr’o singură cameră, aleasă

1) Acest din urmă punct a fost publicat în No. 43, din 31 Mai 1917 a „Cuvântului Moldovenesc”. 2) Dr. P. Cazacii, Moldova dintre Prut și Nistru, pag. 202.

35 prin vot universal, egal, direct și secret cu asigurarea deplină a drepturilor tuturor naționalităților Basarabiei. 2. Introducerea limbii moldovenești (litere latine) în școlile de toate gradele, în biserică, administrație, justiție și în toate instituțiile de stat și cele locale. 3. Distribuirea pământurilor statului, a celor mănăstirești și a celor ale coroanei la țăranii fără pământ, dar exclusiv la cei născuți în Basarabia. 4. Cumpărarea de către stat a tuturor pământurilor de peste o sută desetine, după o justă prețuire, pentru a se distribui țăranilor. 5. Autocefalia bisericii ortodoxe moldovenești, care se va administra de un episcop moldovan, ales de clerul local îm preună cu mirenii. 6. Stagiul militar de populația locală se va face în formațiile militare, așezate în hotarele Basarabiei. 7. Limba rusească se predă ca obiect de învățământ o- bligator în toate școalele. 8. Basarabia autonomă intră în raporturi cu guvernul central pe limba rusească”. Comitetul organizator al partidului progresist moldovenesc.

XXIX.

O variantă a programului partidului progresist moldovenesc din Odesa1).

„1. Autonomia politică a Basarabiei, în cuprinsul ei actual dintre Prut și Nistru. 1. Autonomia bisericii, învățământul în școli în limba românească. 3. Libertatea cuvântului, libertatea adunărilor și întru nirilor, libertatea economică și culturală. 4. Dreptul de stăpânire a pământurilor, ce se vor con fisca dela mănăstiri, stat și proprietarii mari.

1) Ibidem.

36 5. Libertatea culturală, bazată pe școli populare infe rioare, mijlocii, superioare și tehnice. 6. înființarea pe lângă ministerul central al unui depar tament deosebit, care să aibă grija treburilor Basarabiei. 7. Să se deschidă imediat congresul pentru autodetermi narea națională a Românilor din Basarabia. 8. Un consiliu național-teritorial autonom al reprezen tanților Românilor din Basarabia. 9. Autonomia administrației și justiției, expuse congre sului național-teritorial. Autonomia armatei”.

XXX.

O scrisoare de propagandă națională tipărită de către comitetul partidului național din Odesa x).

„Dragii mei !

Vă fac cunoscut că noi, ostașii moldoveni, aflători în Odesa, am avut astăzi, Marți, 18 Aprilie, o zi dintre cele mai frumoase în viața noastră. Ofițerii noștri moldoveni în frunte cu generalul Donici, ne-au chemat la o mare adu nare, care a fost ca o sărbătoare mare a întregului nostru neam; ni s’au spus toate drepturile naționale, pentru care vom avea să luptăm de aici încolo cu toții. Ni s’a spus anume, și cu toții am văzut bine, că așa și este, că stăpânirea cea veche, după care noi Moldovenii nici un bine n’am avut, n’o să se mai întoarcă. In locul ei s’a așezat o stăpânire cu mai multă dreptate care a chezășluit tuturor oamenilor și tuturor neamurilor deplină slobozenie. De acum ne vom putea avea și noi drepturile noastre, pe care vechea stăpânire totdeauna ni le-a făgăduit. Se

1) Dr. P. Cazaca, Moldova dintre Prut și Nistru, pag. 203—204.

37 vor face deci prin toate satele moldovenești școli bune în limba noastră, ca să ne luminăm și noi și să nu mai fim de râsul tuturor chiar în țara noastră. Apoi prin bisericile noastre se va sluji în moldovenește, pe la judecăți și pe la ocârmuiri vor fi oameni de ai noștri, cari ne vor judeca în limba noastră; iar slujba ostășească nu o vom mai face prin cele depărtări rusești, ci la noi în Basarabia. Pe lângă aceasta ni s’a spus, că după război, ni se va da pământ la toți plugarii cari nu au pământ, sau nu au de ajuns. Astfel după cum vedeți, vor veni de acum înainte și pentru noi Moldovenii zile senine. Avem mare nădejde, că vom izbuti cu toate dorințele noastre sfinte, deoarece povățui- torii neamului nostru s’au strâns cu toții într’o obștie mare, care se chiamă partidul național moldovenesc. In această obștie se strâng toți Moldovenii țărani și boeri, preoți și mireni, bărbați și femei ca să lupte împreună pentru înfăptuirea năzuințelor noastre. Astăzi ne-am strâns și noi cu toții, cu mare bucurie su fletească în acest partid și vă rugăm ferbinte ca să vă scriți și D-v., când va veni vre-un trimes al partidului, care va spune de aceste doruri ale noastre. Iar când se vor ținea alegeri de deputați pentru adunarea întemeietoare să știți să nu vă dați glasul vostru decât Moldovenilor, cari vor veni în numele partidului moldovenesc. Numai în aceștia să aveți încredere și în nimeni altul. Totodată vă mai îndemnăm ca sa citiți gazeta noastră dela Chișinău „Cu vânt Moldovenesc”, în care sunt cuprinse toate gândurile și sfaturile cele bune pentru aceste vremuri de deșteptare și să urmați întocmai îndrumările pe care le dă. Făcându-vă cunoscut acestea, vă dorim din inimă la toți sănătate. Dumnezeu să ne păzească de rele ca să ne putem întoarce acasă biruitori și să ne vedem apoi ajunși în drep turile noastre strămoșești slobozi și fericiți. Al dumneavoastră de tot binevoitor”.

(Urmează două pagini albe, pe care soldatul care trimetea scrisoarea putea seri ce vrea).

38 XXXI.

Telegrama adunării delegaților soldaților moldoveni din diviziile a 3-a și a 4-a de vânători de pe frontul românesc trimisă comitetelor din Chișinău și din Odesa1).

„Noi, ostașii moldoveni de pe frontul românesc, adunați pe divizii de d. Murafa, după ce am vorbit de nevoile noastre și ale țării, vă trimitem îndemnul nostru pentru luptă, pe care ați pornit-o și fiți încredințați că noi toți uniți într’un gând, vom sprijini pe luptătorii noștri pentru dobândirea sfintelor noastre drepturi și ne-om stărui, ca în adunarea întemeietoare să trimitem oameni vrednici, cari ne-or apăra drepturile noastre. Duceți lupta începută pentru autonomie și pământ, iar noi aici ne-om face datoria până la sfârșit, încredințați, că cu stăpânirea nouă ni-ți da putința să trăim fericiți în casa noastră”.

XXXII.

Declarația partidului național-moldovenese în chestiunea agrară 21 ).

(Cum privește partidul național moldovenesc treaba pământului).

Plecând dela gândul, că tot pământul țării trebuie să fie dat fără plată celor cari îl muncesc, partidul național moldovenesc propune să se orânduiască treaba pământului în sfatul Țării în următorul chip : 1. Pământul trebuie să fie în stăpânirea norodului, sau cum se zice să fie socializat. El va trece în mâna obștiilor sătești sau a soldaților, cari îl vor împărți plugarilor muncitori după o normă (câtime de pământ), care se va hotărî de sfatul Țării, însă nu spre stăpânire, ci spre folosință.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 42, din 28 Mai, 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 43, din 31 Mai, 1917.

39 2. Pământurile, cari sunt pentru gospodăria sătească, trebuie să se dee numai acelor oameni cari vor lucra pământul cu brațele lor. 3. Toate moșiile haznalei (Statului), fostei familii împă rătești, a bisericilor, mănăstirilor din țară și de peste graniță, precum și pământurile moșierilor, care trec peste ceea-ce poate lucra omul cu brațele lui, trebuie să treacă în stăpâ nirea (țării) norodului și alcătuesc un fond pământesc pentru trebuințele tuturor. 4. In stăpânirea țării mai trec : ă) Apele, adecă dreptul de a prinde pește, de a adăpa vitele, de a pluti pe râuri, iazuri și mări; b) Bogățiile pământului, adecă dreptul de a scoate din adâncul pământului aur, fier, aramă, cărbune și altele; și c) Pădurile. 5. Moșiile hăznălei, ale fostei familii împărătești, ale bise ricilor, ale mănăstirilor din țară și de peste graniță, precum și pământurile moșierilor, care trec peste ceeace poate lucra omul cu brațele lui, trec în fondul pământesc fără răs cumpărare. Dar fiindcă multe din pământurile moșierilor sunt puse zălog Ia bănci, iar în hârtiile acestor bănci se află capitaluri de peste brazdă, capitaluri de ale caselor de păstrare ale slujbașilor mici dela fel de fel de așezământuri și ale oame nilor muncitori și cu mică stare, — partidul național moldo venesc socoate de trebuință, ca Ia trecerea acestor moșii în fondul pământesc capitalurile pomenite să fie întoarse pe socoteala stăpânilor acestor moșii, vânzându-li-se averea, pe care o au, precum pânea, vitele și uneltele de gospodărie. 6. Viile și grădinele boerești mari trec în stăpânirea ob ștească, fără a fi împărțite între oameni; ele se lucrează de către obștii întregi. 7. Fondul pământesc se socoate ca o stăpânire a întregului norod din Basarabia și este supraveghiat de Sfatul Țării. 8. Toți cetățenii au dreptul de a se folosi de pământul slobod. Dar oamenii locali, cari se îndeletnicesc cu plugăritul, primesc nadeluri (loturi) cei dintâi. Orășenii doritori de a se

40 îndeletnici cu plugăritul, capătă nadeluri numai după ce capătă toți plugarii locali. 9. Pentru ca să se asămăluiască pământurile bune cu cele mai rele, trebuie să se puc o dare deosebită pe pământurile bune. 10. Dacă stăpânul nadelului își întoarce din oarecare pri cină pământul în fondul pământesc, atunci el arc dreptul să primească despăgubire pentru toate îmbunătățirile, pe care le-a făcut pe pământul său și pe care nu le-a folosit până la capăt, precum sunt: îngrășarea pământului, gardurile, grădinile și viile. 11. Partidul național moldovenesc cere mereu, ca stăpâ nirea și ocârmuirile locale să eie toate măsurile pentru aju torarea plugăritului, purtat de muncitori cu brațele lor sau de obștii și cooperative. 12. Colonizarea adecă aducerea și așezarea străinilor pe pământul Basarabiei să se oprească”.

XXXIII.

Din rezoluțiile congresului corpului didactic moldovenesc din 25-28 Mai 1917 1).

„1. Dela 1 Septembrie 1917 școlile din satele moldovenești sau în majoritate moldovenești, se vor preface în școli mol dovenești. 2. Limba rusească se va învăța în aceste școli ca obiect de învățământ îndatoritor, începând dela anul al treilea, în șease ceasuri pe săptămână. 4. In școlile cu două clase limba rusească se va învăța tot dela al treilea an, în câte șease ceasuri pe săptămână. 4. Să se deschidă școli moldovenești și la orașe. 5. Programele școlare să fie în conformitate cu programele rusești. 6. In Chișinău și în ținuturile unde Moldovenii sunt în ma

1) Revista „Școala Moldovenească” 1917, Nr. 2—4, pp. 45—81.

41 joritate, să se deschidă încă la 1 Septembrie 1917 câte un gimnaziu de băeți și câte unul de fete. 7. Programele gimnaziilor să fie potrivite cu cele ale gimnaziilor rusești, dar limba rusească și istoria și literatura rusească să se predea după un program pe care-1 va lucra o comisie anume. 8. La universitatea din Odesa și la cea din Chiev să se deschidă câte o catedră de limba, literatura și istoria mol dovenească, până când se va înființa o universitate la Chișinău. 9. Religia e obiect de învățământ îndatoritor pentru toți Moldovenii din școlile de toate treptele. 10. Limba de predare a acestui învățământ va fi pentru toți elevii moldoveni, limba moldovenească. 11. Religia va fi predată de preoți, iar în caz de lipsă de către învățători, diaconi și dascăli. 12. Preoții vor fi răsplătiți pentru osteneala aceasta a lor, dându-li-se leafă. 13. In școlile începătoare dascălii îi vor învăța pe copii și cântarea bisericească moldovenească. 14. In gimnaziile moldovenești, cari se vor deschide la toamnă toate obiectele se vor preda în clasa I moldovenește, iar în clasele celelalte limba și literatura românească va fi înda toritoare pentru elevii Moldoveni și facultativă pentru cei de altă naționalitate. 15. In seminarul de învățători din Soroca și în cel de învă țătoare din Chișinău, precum și în institutul de învățători din Chișinău, învățământul să fie în limba moldovenească, iar în seminarul din Acherman limba românească să se introducă ca obiect de studiu obligator în toate clasele. 16. In școala eparhială de fete și în clasele pedagogice dela gimnaziu limba română se introduce ca obiect de învățământ. 17. In școala duhovnicească și în seminarul preoțesc învă țământul se va face în limba moldovenească, începând cu cl. I-a. 18. Congresul găsește că cea mai bună formă de ocârmuire pentru Rusia este republica democratică federativă, cu un palat și fără președinte, iar cât privește Basarabia, să i se dea cea mai largă autonomie teritorială și politică.

42 19. Dorințele de cuprins politic și școlar ale congresului să fie aduse la cunoștința Stăpânirii vremelnice printr’o te legramă, care să se trimită numai decât de către președin tele congresului. 20. In școala moldovenească se introduce alfabetul lati nesc, care va fi întrebuințat atât în cărțile didactice, cât și în scris. 21. In viitor toată conducerea și supravegherea școlilor moldovenești să se facă de către Moldoveni, și în limba mol dovenească. 22. In fruntea școlilor moldovenești să stea un sfat demo cratic cu un comisar, ca delegat al său. 23. Fiecare ținut să aibă un sfat ținutal și câte un instructor, ca ajutor. 24. Conducătorii și instructorii școlilor moldovenești să fie pregătiți în chip deosebit pentru școală și singura lor grijă să fie școala. 25. Aceștia să nu atârne de alte organe, decât de ale vieții școlare. 26. învățătorii moldoveni să fie organizați în societăți ți- nutale cari să fie întrunite în Societatea învățătorilor mol doveni din întreaga Basarabie. 27. Pentru școlile de altă limbă să fie numiți instructori deosebiți“. XXXIV. Hotăririle adunării delețjațilordin plasa Bujor, jud. Lăpusna 1).

„1. Biserica noastră din Basarabia trebuie să fie autonomă. Arhiereii trebuie să fie din Moldoveni și aleși de către poporăni și preoțime. Preoții trebuiesc aleși de către poporăni. In toate satele moldovenești slujbele bisericești trebuiesc făcute numai decât în limba noastră moldovenească. 2. Școala noastră trebuie să fie izvorul adevărat de știință și de lumină. De aceea toată învățătura trebuie făcută în

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 44, din 3 Iunie 1917.

43 limba moldovenească. Limba rusească va rămâne în școală numai ca o învățătură deosebită, precum până acuma a fost limba franțuzească și nemțească în școlile mijlocii. 3. Judecățile se vor face după zacoanele, lucrate de către aleșii noștri și numai decât în limba moldovenească. Judecă tori pot fi numai fețele alese de norod. 4. Toți slujbașii din feluritele așezământuri ale țării trebuie să fie Moldoveni, ori măcar să știe limba moldovenească. 5. Ucrainenii, Bulgarii, Evreii, Leșii, Armenii și alte noroade, ce locuesc în Basarabia, au tot dreptul să învețe și să se roage lui Dumnezeu în limba lor națională. 6. Toți Moldovenii basarabeni trebuie să facă slujbă ostă șească în Basarabia și numai comanda obișnuită trebuie să se facă în limba moldovenească. 7. Tot pământul Basarabiei, fie împărătesc, fie mănăsti resc, fie bisericesc, fie boieresc, trebuie să treacă în mâinele țăranilor, cari îl lucrează singuri. Adunarea întemeietoare va trebui să se îngrijească de moșnegi, schilozi, neputincioși și de acei ce nu se pot hrăni singuri cu munca lor. Colonizarea Basarabiei cu străini trebuiește oprită. 8. Basarabia trebuie să aibă împuternicitul ei la Petro- grad la stăpânirea rusească și deputății ei în Duma statului.”

XXXV.

Procesul verbal al adunării ostașilor moldoveni din Bârlad din 12 Mai 1917 *).

„Noi subsemnați! ofițeri, dregători militari și soldați ba sarabeni ai garnizoanei rusești din Bârlad, întrunindu-ne în ziua de 12 Mai, anul 1917, sub preșidenția tălmaciului G. V. Madan, spre a ne sfătui asupa nevoilor politice, culturale și economice de azi ale Basarabiei și luând cunoștință de pro gramul partidului național moldovenesc din Basarabia, ti părit în Nr. 28, dela 9 Aprilie anul 1917, al gazetei „Cuvânt

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 41, din 3 Iunie 1917.

44 Moldovenesc” din Chișinău, am hotărît cu toții să ne alipim la partidul național moldovenesc, arătându-ne în acelaș timp dorința ca : 1. In ceea ce privește înzestrarea țăranilor moldoveni cu pământ, apoi dânsa să fie înfăptuită pe temeiul celei mai largi democrații, căci a sosit și pentru dânșii ziua dreptății. II. Partidul național moldovenesc, dând întregul său sprijin stăpânirii vremelnice a Rusiei, să-și dee în acelaș timp toată silința, atât prin cuvântul tipărit cât și prin viul grai, ca să ferească scumpa-ne Basarabie de siluirile și ja furile nelegiuite ale anarhiei. Spre aducerea la îndeplinire a celor mai sus arătate ne-am și ales un comitet al nostru.” (Urmează iscăliturile părtașilor comitetului și a celor cari au luat parte la ședință.)

XXXVI.

Ilotărîrilc sfatului deputaților moldoveni, ofițeri și soldați din Odesa din 25 Iunie 1917x).

„Să se aducă la cunoștința comitetului împlinitor gubernial din Basarabia, că soldații și ofițerii moldoveni în număr de 60 mii oameni vreau ca : 1. In toate școalele începătoare dela începutul anului viitor de învățătură, adecă dela 1 Septembrie, să se facă învățătura în limba mamă. Cursurile pregătitoare pentru învățătorii moldoveni, des chise în Chișinău pentru 300 de oameni, sfatul le găsește ne îndestulătoare. Trebuc numai decât și cât se poate mai degrabă să se des chidă o seminarie moldovenească pentru o pregătire temei nică a învățătorilor moldoveni. 2. Trebue să se deschidă câteva școli mijlocii, cu învăță tură în limba moldovenească.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 51 din 9 Iulie 1917.

45 3. In toate școalele duhovnicești învățătura trebue de făcut numai decât în limba moldovenească, deschizându-se tot odată clase paralele cu învățătură în limba rusească și bul gărească, dacă se vor găsi doritori de a învăța în limbile acestea. 4. Să se ia măsuri hotărîtoare, ca să se întoarcă în Basa rabia toți oamenii învățați, cari slujesc în așezămintele țării sau obștești în afară de Basarabia, dacă ei știu limba moldo venească, sunt democrați și vor să se întoarcă în Basarabia. 5. Să fie introdusă limba moldovenească în administrație, adică în așezământurile țării și cele obștești, și în judecată; slujbașii rusificatori din aceste așezăminturi să fie înlocuiți cu oameni, cari știu limba moldovenească și celelalte limbi din Basarabia și cari sunt cunoscuți ca sprijinitori ai revoluției. 6. Numai decât și îndată să fie luate măsuri spre înființarea pe lângă universitatea dela Odesa a unei catedre deosebite de limba și istoria moldovenească. 7. Să se facă în Odesa dela toamna viitoare două internate pentru studenții și studentele sărace moldovence”.

XXXVII.

Manifestul comitetului partidului național moldovenesc din Bolgrad către toți hasarabcnii1).

(Din rusește).

„Cetățeni basarabeni,

In timpul de față cea mai acută și importantă chestiune, pe care trebuie s’o rezolve toată Basarabia, indiferent de clasă socială și situație, indiferent de naționalitate și de con fesiune a popoarelor care o locuesc, este chestiunea organizării autonome a regiunii noastre. Cum se știe populația Basarabiei este compusă din Moldo veni, Ucraineni, Bulgari, Evrei, Greci, Armeni, etc.

1) Tipărit în foi volante la tipografia D. B. Șor din Bolgrad; un exemplar în posesiunea autorului.

46 Soarta tuturor acestor popoare mici se găsește în mâinile marei democrații rusești. Aceasta din urmă prin organele ei centrale și provinciale direct și categoric s’a pronunțat pentru acordarea dreptului de autodeterminare națională fiecărui popor. Fiecare popor chiar din cele mai mici are dreptul să se roage și să-și facă instrucția în limba lui natală, poate să-și aranjeze viața potrivit cu particularitățile lui culturale, istorice, naționale, cu obiceiurile lui. Rusificarea forțată, odioasă, care tindea spre distrugerea întregei fizionomii național-morale a „străinilor” ce locuiau în Rusia, a omorît între acești din urmă atâtea mii de puteri intelectuale talentate, oprind cu un veac întreg dezvoltarea lor culturală, — această rusificare trebuie să treacă în do meniul istoriei. După convingerea noastră fermă, nici un basarabean în- tradevăr luminat și cu iubire sinceră față de patrie, nu poate să nu ceară organizarea autonomă a Basarabiei. Preferința organizării autonome a regiunii noastre în com parație cu organizarea gubernială, este clară pentru toți și nu inspiră nici o îndoială nici la unul din basarabenii culți. A protesta împotriva autonomiei Basarabiei pot numai puterile obscure, cari s’au înfipt în ea și au zugrumat-o în epoca afurisită a autocratismului țarist. Numai meseriașii mizerabili din venetici — pedagogi-rusificatori, judecători și alți funcționari, pe cari autonomia îi amenință cu șomajul, născocesc basmele prostești că auto nomia ar fi folositoare numai pentru proprietari, că odată cu autonomia țăranii vor cădea în robie și că autonomia ar în semna separarea de Rusia. In afară de aceasta autonomia îi enervează încă pe unii din elementele de nimic din Basarabia. Așa sunt foștii „apărători” ai intereselor rusești la perife riile noastre, cari au inventat așa zisul separatism basarabean, cu care speriau guvernul țarist și prin care ei își creiau situații. Așa sunt toți „fripturiștii“ și bandiții condeiului, cari primeau

47 ajutoare largi dela acelaș guvern pentru sădirea și întărirea „spiritului rus” și între altele pentru spionaj și denunțuri. Insfârșit autonomia nu convine tuturor amatorilor de îm bogățire ușoară, tuturor oamenilor de afaceri inconștienți și- sanguinarilor, cari sub regimul vechi, folosindu-se de igno ranța fără seamă a poporului nostru, sugeau din el ultimele sucuri și-și creiau bogății colosale. Intr’un cuvânt, autonomia găsește opoziție sau la poporul întunecat, care sub influența provocatorilor răutăcioși, a căpătat o ideie greșită despre autonomie, sau din partea ele mentelor de rea credință și a aderenților regimului vechi, cari în mare parte sunt străini Basarabiei și interesele cărora nu sunt compatibile cu libertatea și cu alte principii demo cratice. Basarabenii într’adevăr luminați și democrații veritabili sub nici un motiv nu se vor împotrivi autonomiei Basarabiei. Dimpotrivă în condițiunile vieții de astăzi ei vor lupta pentru ea din răsputeri. Până în prezent toate popoarele mai culte din Busia și-au manifestat dorința de a-și organiza viața pe principii na ționale. Este cunoscut tuturor, cu ce îndârjire luptă pentru drep turile autonomiei Ucrainenii, Rușii alb;, Lituanenii, Latâșii, Georgienii, Armenii, Tătarii etc. Și guvernul provizoriu rus a recunoscut în principiu dreptul unora din aceste popoare pentru organizarea autonomă. In chestiunea acestor din urmă acuma merge vorba despre volumul drepturilor autonome și despre hotarele teritoriale viitoare. Despre Polonia și Finlanda nu vom vorbi, întrucât ele pro- . babil vor căpăta ceva mai mult decât autonomia. Numai Basarabia, mulțumită măsurilor draconice, pe cari le aplica puterea autocrată țaristă în mod sistematic și con secvent timp de o sută de ani, inundând regiunea noastră cu haite întregi de „administratori” și „luminători”, în cea mai mare parte, din scursurile societății ruse, — numai Ba sarabia a rămas în urmă, cu toate că prin condițiunile is

48 torice și naționale ea are mult mai mari drepturi la autono mie, decât celelalte periferii. Dar, cetățenilor basarabeni, au sosit vremuri când și pie trele trebuie să vorbească. Acuma în istoria Basarabiei noastre suferinde a sosit un moment atât de măreț, încât probabil nu se va mai repeta. In mâinele noastre se găsește astăzi cheia viitoarei fericiri și a binelui patriei noastre.

Cetățeni basarabeni!

A sunat ceasul, când absolut toate elementele conștiente și cinstite ale Basarabiei, în special acele cari se socot băști nașe, — trebuie provizoriu să uite de chestiunile și interesele lor personale și să se gândească numai la viitorul scumpei, frumoasei și profund nefericitei Basarabii. Multe straturi ale populației basarabene prin cei mai buni reprezentanți ai lor (adunările, congresul învățătorilor, ță ranilor, clerului, cooperatorilor etc.) s’au pronunțat deja pentru necesitatea organizării autonome a Basarabiei. Și mai bine de 160.000 de ostași moldoveni organizați, de toatearmele, cari se găsesc pe fronturi și în dorul lui (Odesa, Cherson, Ecaterinoslav, Sevastopol, Nicolaev, Tighina, etc.) și unite prin sfatul central de deputați din soldați și ofițeri moldo veni din Chișinău — au jurat că vor muri pentru autonomia Basarabiei. De aceia și guvernul provizoriu nu numai că nu obiectează nimic împotriva autonomiei Basarabiei, ci atunci când în cercarea Radei centrale din Chiev de a introduce Basarabia în raza influenții ei n’a reușit, (guvernul provizoriu) în per soana fostului său ministru I. G. Țeretelli, în mod telegrafic a propus instituțiilor centrale obștești din Basarabia să discute chestiunea alcătuirii unui organ central superior gubernial. Și iată că acuma a sosit momentul, când toată populația Ba sarabiei va trebui să dea un răspuns pozitiv unanim, ca toți basarabenii să se pronunțe pentru autonomie și să contribue la organizarea cât mai urgentă a sfatului superior al țării.

4 49 Cetățeni basarabeni,

Basarabia își capătă autonomia nu pentru prima dată : ea a avut-o încă în timpul autocrației rusești. împăratul liberal Alexandru I, care a dat în anul 1809 Finlandei consti tuția și Poloniei în anul 1815, prin manifestul dela 29 Aprilie 1818 a conferit organizarea autonomă și Basarabiei. In capul Basarabiei autonome eră sfatul superior, compus cu preferință din reprezentanții populației locale. Dar autonomia și autocrația țaristă — sunt noțiuni in compatibile, cari se exclud una pe alta. De aceia și autono mia Basarabiei la anul 1828 în timpul lui Nicolae I a fost desființată. Și dacă acum 90 de ani guvernul rus sub regimul autocrat recunoștea pentru strămoșii noștri dreptul la cea mai largă autoadministrare (inclusiv și cea legislativă), în timpurile de astăzi obținerea autonomiei pentru provincia noastră depinde exclusiv de noi, basarabenii. Și cu toate aceste spre marea noastră rușine și regret, unele din satele noastre și unele straturi ale populației sub in fluența diferiților provocatori și contra-revoluționari, cari în mod eronat le explică noțiunea cuvântului autonomia, au scos hotărîri și decizii cu proteste împotriva autonomiei. Ce ignoranță grozavă ! Ce rușine ! Ce trădare !

Basarabeni cinstiți și conștienți!

Datoria D-voastră sfântă este de a explica țăranilor noștri întunecați sensul adevărat al autonomiei și a le lămuri tot binele și toate privilegiile pe cari ei Ie vor căpăta dela organizarea autonomă a Basarabiei. Lupta fără cruțare cu toate puterile obscure, cu toți pro vocatorii și cu toți dușmanii autonomiei — este cea mai sfântă datorie a D-voastră. Țineți minte, că adversarii autonomiei noastre sunt duș manii școalei noastre naționale, a bisericei noastre, a liber tății noastre.

5o Țineți minte, că indiferența și pasivitatea față de chestiu nea autonomiei Basarabiei astăzi este egală cu trădarea și perfidia. Țineți minte, că dacă Basarabia nu va căpăta autonomia, oamenii străini nouă ca și înainte vor fi stăpânii vieții noastre interne, și pentru aceasta toată răspunderea morală va că dea asupra capetelor voastre și urmașii voștri își vor aduce aminte de voi cu blestăm și desgust. Trăiască Basarabia autonomă !” Comitetul partidului moldovenesc din Belgrad.

XXXVIII.

Apelul comitetului partidului moldovenesc 1).

„Către Moldovenii luminați. Către voi, fraților moldoveni, se adresează comitetul par tidului național moldovenesc cu cea mai mare strigare. Nea mul nostru moldovenesc din Basarabia și de peste Nistru este în primejdie mare din pricina întunerecului, la care l-a adus stăpânirea veche rusească. Mulțumită acestui întunerec, neamul nostru începe a rătăci, fiind purtat de nas de fel de fel de oameni, cari caută să pescuiască în apă turbure și de loc nu se gândesc la binele norodului. Starea aceasta jalnică tot mai tare crește și numai decât trebuie să se eie măsuri căci altfel ne vine peirea. De aceea chemăm pe toți studenții și ucenicii mai mari din școli, cari se găsesc acum de vară acasă, chemăm toată lumea deșteptată dela țară, chemăm pe toți binevoitorii poporului muncitor și ai neamului nostru, chemăm mai ales pe cetitorii „Cuvântului Moldovenesc” să înceapă a întocmi (a organiza) oriunde s’ar găsi ei cercuri naționale și despăr țituri ale partidului național pe temeiul principiilor: auto nomie țării și pământ muncitorilor. Rugăm pe toți povățuitorii neamului nostru să-i strângă

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 56, din 13 Iulie 1917. pe Moldoveni la grămadă și să le lămurească tot ce se petrece în țara rusească și în lume. Rugăm să deșteptați satele, că vine degrabă vremea de alegeri în Adunarea întemeietoare. Rugăm ca comitetele, pe cari le veți organiza să le puneți în legătură cu comitetul central al partidului moldovenesc din Chișinău, care este gata să dee totdeauna lămuriri la toate întrebările ce se ivesc în treaba națională. Rugăm să faceți asta în numele neamului, care în veci vă va fi recunoscător pentru sfânta treabă de deșteptare”.

XXXIX.

Zece porunci ale neamului moldovenesc1). (Comitetul ostașilor moldoveni de pe frontul românesc).

„1. Nu uita că ești Moldovan și că trebuie să rămâi Mol dovan. 2. Nu uita că neamul din care faci parte este un neam mare și este înrudit cu cele mai alese neamuri. 3. Nu uita că omul cinstit și deștept își iubește limba și neamul său. 4. Nu uita că trebuie să vorbești cu frații tăi numai mol- dovenește. 5. Nu uita niciodată de țara ta — scumpa și frumoasa noastră Basarabie, care mult a îndurat dela străini. 6. Nu uita că în unire stă puterea și isbăvirea neamului moldovenesc. 7. Nu uita că numai prin străduință și luptă vei dobândi drepturile tale. 8. Nu uita că ești dator să lucrezi din răsputeri, ca Basa rabia să fie slobodă și autonomă, adică cu ocârmuirea ei aleasă de norod. 9. Nu uita că trebuie să fii stăpân adevărat în țara ta și

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 56, din 13 Iulie 1917.

52 frate bun pentru toate neamurile trăitoare pe pământul țării. 10. Nu uita că întâlnind pe fratele tău, trebuie să-i zici: Trăiască Basarabia autonomă”.

Comitetul ostașilor basarabeni de pe /rotitul românesc.

XL.

Proectul statutelor comitetului sovietului moldovenesc al ofițerilor și soldaților din Odesa 1).

„1. Iată proectul de statut al sovietului moldovenesc al ofițerilor și soldaților. I. Scopurile. — Soldații și ofițerii moldoveni se unesc : 1. Pentru susținerea disciplinei, ușurarea și grăbirea pregă tirii recruților, cari vor învăța în limba maternă, singură înțeleasă, 2. Pentru scopuri culturale și apărarea intereselor naționale pe baza principiilor de libertate, egalitate și fra ternitate, 3. Pentru a ajuta la crearea republicei democra tice federative ruse, pe baza alianței unităților suverane autonome național-teritoriale, cu deplină asigurare a dreptu rilor naționale a minorităților și recunoașterea dreptului pentru naționalitățile risipite (Evrei și alții) de a-și creia organe speciale superioare, pentru tot teritoriul republicei rusești, în scop de a asigura apărarea și progresul acestor naționali tăți, 4. Pentru a trece pământul poporului muncitor după principiile adunării constituante rusești. II. Organizarea sovietului. — «) Sovietul este compus din delegați dela soldații și ofițerii moldoveni, aleși câte unu la 200 oameni; b) adunarea delegaților alege din sânul său un comitet executiv, care este însărcinat să aducă la îndeplinire hotărîrile sovietului și să elaboreze chestiunile, ce urmează a fi discutate de soviet ;c) sovietul se adună nu mai puțin de două ori pe săptămână; d) ordinea discuțiilor și votărilor se stabilește de adunare pe baze democratice generale; e) pro

1) Dr. P. Cazacu, Op. cit. p. 20G. Ziarul ,,Cuvânt Moldovenesc” Nr. 58. din 13 Iulie 1917.

53 cesele-verbale ale ședințelor se certifică de președinte și de secretar; /) membrii eșiți din orice împrejurări, se înlocuiesc cu alți aleși; g) pentru control și conducerea diferitelor sec țiuni, sovietul alege din sânul său comisiuni, iar în caz de nevoie cooptează lucrători utili din membrii sovietului. III. Organizarea comitetului executiv. — a) Comitetul exe cutiv este compus dintr’un număr de membri, care se sta bilește de adunarea delegaților; b) comitetul executiv alege din sânul său pe președinte, doi vicepreședinți, 2 secretari și casier; c) comitetul executiv are dreptul să coopteze lu crători utili din membrii sovietului cu drept de vot; d) pentru legături cu alte organizații politice, comitetul deleagă din sânul său reprezentanți ai săi. IV. Mijloacele. — Cheltuelile pentru cancelarie, local și al tele se plătesc dintr’un fond, ce se formează din plăți bene vole și din vânzarea broșurilor. Controlul cheltuelilor se face de o comisie care raportează adunării generale. Acest statut s’a admis în unanimitate.

XLI.

ifotărîrilc adunării ostașilor moldoveni din Eeaterinoslav x).

„1. Să primească programul partidului național moldove nesc, cu toate ponturile Iui despre autonomia teritorială a Basarabiei și despre trecerea pământului în mâna plugarilor fără plată. 2. Să intre în legătură cu Ucrainenii și să aleagă un co mitet vremelnic împlinitor al ostașilor moldoveni din garni zoana Ecaterinoslavului din 7 oameni. 3. Să aleagă doi soldați în comitetul central moldovenesc ca să facă legătură între el și comitetul din Ecaterino- slav”.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 58, din 18 Iulie 1917.

54 XLII.

Rezoluția „adunării moldovenești de ostași și civili” din Bender (Tighina) ținute în ziua de 14 Iulie 1917 J). „Adunarea soldaților și ofițerilor moldoveni din garnizoana Benderului, ținută la 14 Iulie sub președenția studentului Cărăuș, după ce a ascultat dările de seamă despre lucrarea organizațiilor moldovenești din Chișinău, Odesa, de pe frontul românesc și din alte orașe, și după ce i s’a lămurit îndestul scopurile partidului național moldovenesc care sunt: în făptuirea autonomiei Basarabiei în viitoarea republică fe derativă democratică rusească, întocmirea școalei, bisericii, judecății și ocârmuirei moldovenești în Basarabia, și tre cerea pământului Basarabiei în mâinele țăranilor muncitori fără plată, — a hotărît să intre în partidul național moldo venesc, sprijinind munca sa, îndreptată spre îmbunătățirea traiului Moldovenilor din Basarabia și de dincolo de Nistru”.

XLIII.

Manifestul partidului național moldovenesc eu prilejul alegerilor comunale din Chișinău 1 2).

„Frați Moldoveni l Grăbiți-vă a lua parte la alegerile în Duma nouă a Chiși- năului. Aceste alegeri au să fie la 15 August, dar fiecare ale gător trebuie să se îngrijească de ele de pe acuma. Orice Moldovan și Moldovancă trebuie să se ducă îndată la uciastcul său și să-și scoată acolo biletul de alegător. Acest bilet trebuiește păstrat până la ziua alegerilor și atunci trebuie să meargă cu el, unde se va cere, și să-1 puie în urnă, scriind pe el Nr. 13. Nimeni să nu lipsească dela alegeri, căci a lua parte la ele este datoria cea mai sfântă a fiecărui grajdan. Luând parte la alegeri și glăsuind cu izvodul sub numărul 1) Ziarul Cuvânt Moldovenesc” Nr. 61, din 25 Iulie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 68, din 10 August 1917.

55 13, care este izvodul moldovenesc, dumneavoastră veți dovedi tuturor, că sânteți vrednici de numele de Moldoveni, pe care îl purta ți, și vă dați bine seama de interesele dumneavoastră de muncitori. Ținta noastră a Moldovenilor trebuie să fie aceea, ca să trimitem cât mai mulți deputați în duma orășană din partea noastră, ținând minte, că numai ei vor lupta pentru nevoile și interesele Moldovenilor. In vremea aceasta se găsesc mulți potlogari și șarlatani străini, cari vă îndeamnă să glăsuiți după izvodul lor, zicând, că ei au în vedere să vă apere interesele. Dar d-voastră nu-i credeți și glăsuiți numai cu izvodul Nr. 13. Tot neamul ține la ai săi și străinilor nu le pasă de nevoile Moldovenilor. De aceea la alegeri glăsuiți cu Nr. 13, care este izvodul deputaților moldoveni. Aceștia au jurat și jură să lupte pentru nevoile d-voastră și se vor sili să vă facă școli, să vă pietruiască ulițele și dru murile glodoase, să vă îndestuleze cu mărfuri și cu lucruri trebuincioase în gospodărie cu prețuri potrivite și să vă îm partă pământ la cei cari vă hrăniți din el. Frați Moldoveni din târg și dela măhălăli! Noi cei cari am alcătuit izvodul deputaților am ținut să-i trecem în izvod pe aceia, cari au lucrat și lucrează pentru interesele Moldo venilor, sau pe cari ni i-au arătat oamenii de pe la mahala. Deputății aceștia nu caută cinste și slavă, ci vor să lucreze pentru d-voastră și pentru nevoile adevărate ale acestui oraș; sprijiniți-i cu glasul d-voastră și atunci veți avea dreptul să le cereți să lucreze cu toată inima pentru nevoile d-voastră. Glăsuiți cu izvodul Nr. 13”. Comitelui moldovenesc pentru alegeri.

Nr. 13. Izvodul moldovenesc al deputaților în Duma Chișinăului. 1. Ciobanii Ștefan N., 2. Halippa Panteleimon N.,3. Grop- pa Alexandru I., 4. Neaga Teodor I., 5. Chiorescul Vladimir C., 6. Harea Pavel C., 7. Țurcan Ignaii Z., 8. Buruiană Gheorghe

56 I., 9. Lazo loan E., 10. Hodorogea Andrei Const., 11. Panțâr loan I., 12. Pântea Gherman V., 13. Grosu Pavel A., 14. Ale xandri Nicolae N., 15. Bogos Teodor V. (Preot). 16. Popovici Roman S., 17. Cazacliu loan N., 18. Mămăligă Nicolae T., 19. Goian loan S., 20. Ilammcr Milrofan I., 21. Andronachi Gheorghc V., 22. Zaharcean loan T., 23. Bocanescu Ana D., 24. Mândru Maleiu, 25. Burdu^a loan M., 26. Chiper Dimiirie Hr., 27. lacovschi loan N., 28. Obuhopschi Teodor Gr., 29. Ti- fiu Bariton I., 30. Marginea loan T., 31. Cubtfchi I.

XLIV.

Ilotărîrilc adunării sătenilor din eoni. Brânzeni, jud. Orhci 1). „1. In satele moldovenești învățătura în școală trebuie să se facă în moldovenește. Limba rusească să se predea în cel de pe urmă an de învățătură. Trebuie să se deschidă școli mijlocii — gimnazii (licee), seminarii duhovnicești și seminarii de învățători moldovenești, învățând în acelaș timp, limba rusească și altele. învățătura trebuie să fie în datoritoare pentru băeți și pentru fete și pe socoteala țării. Școlile moldovenești trebuie numai decât să fie deschise din toamna anului acestuia —1917. Cărțile de învățătură să fie scrise cu litere (buche) latinești. 2. Bisericile să fie ocârmuite de preoți și dascăli aleși de către săteni. In satele moldovenești slujba bisericească să se facă numai decât în moldovenește și preoții să fie Moldoveni. 3. Toată ocârmuirea Basarabiei cum în sate așa și în orașe trebuie aleasă din sânul norodului de pe loc. 4. Judecata în toate așezămintele judecătorești pentru Moldoveni trebuie să se facă în moldovenește. 5. Tot pământul trebuie dat țăranilor, cc-1 muncesc; pă mântul va trece Ia norod fără nici o plată pe temeiul legilor făcute în adunarea întemeietoare și sfatul țării Basarabiei. Colonizarea, adică aducerea străinilor în Basarabia trebuie să fie oprită.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 72, din 20 August 1917.

57 6. Basarabia trebuie să fie autonomă, fiindcă Moldovenii trăind din capul locului în Basarabia și întrecând în număr pe ceilalți locuitori, ca o nație deosebită au dreptul de a-și hotărî singuri soarta. Basarabia autonomă va rămâne în legătură cu Rusia republică democratică. 7. Basarabia fiind autonomă va avea adunarea sa în temeietoare, adecă sfatul țării. 8. In Basarabia autonomă toți feciorii moldoveni trebue să facă armata (să meargă la moscali) pe loc, în Basarabia, alcătuind oști naționale moldovenești. învățământul pentru soldați să se facă în moldovenește; limba rusească rămâne pentru comanda înaltă; comandanții oștilor trebuie să fie Moldoveni sau cel puțin să știe moldovenește. 9. Pentru paza Basarabiei tot acuma trebuie alcătuite cete miliționare din soldați moldoveni de acu răniți. Copiile acestui protocol trebuie trimese în toate comite tele de voloste, ținut, gubernie și altele din Basarabia. Toate punctele însemnate s’au primit de întreaga adunare, care și-a dat iscăliturile”. Președintele comitetului sătesc A. Botnar. Părtașii : Alexandru Turtică, Gheorghe Bejenar.

XLV.

llotărîrile adunării soldaților și ofițerilor moldoveni din garnizoana Tighinei x).

„Sfatul soldaților și ofițerilor moldoveni din Bender la adunarea dela 30 Iulie 1917, având în vedere ușurarea slujbei și aducerea orânduelei între soldații moldoveni, apoi pregă tirea lor pentru alegeri în adunarea întemeietoare și apă rarea intereselor Basarabiei ca a unei părți autonome roagă pe comandantul garnizoanei Benderului ca : 1. Toți soldații moldoveni din garnizoana Benderului să fie uniți alcătuind rote moldovenești sub comanda ofi țerilor moldoveni.

1) Ziarul ..Cuvânt .Moldovenesc Nr. 73, din 22 August 1017.

58 2. Să se îndrepte o cerere către ștabul ocrugului din Odesa, ca să se trimată de acolo ofițeri moldoveni. Deocamdată lipsind aceștia, să fie însemnați vremelnic ca comandanți ai roților moldovenești ofițeri ruși. 3. învățarea soldaților să se facă în moldovenește, afară de cuvintele de comandă, care se vor spune în rusește. 4. Soldații moldoveni până ce n’or fi împărțiți în roți moldovenești să nu se trimeată nicăeri. 5. Roțile moldovenești în privința slujbei soldățești să nu se folosească de drepturi deosebite afară de învățătură în moldovenește. Soldații moldoveni sunt datori să împlinească toate legile militare, ca și ceilalți soldați”.

XLVI.

Din proeetul statutelor sfatului soldaților și ofițerilor moldoveni de pe frontul românesc x).

1. învățătura recruților pentru pregătire grabnică și cu izbânda să se facă pe limba moldovenească. 2. Soldații și ofițerii se unesc : a) pentru lucrarea cultu rală și pentru apărarea intereselor naționale, b) pentru în făptuirea republicei rusești democratice federative și c) pentru trecerea pământului în mâinile norodului muncitor pe temeiu rile, care le va primi adunarea rusească întemeietoare”.

XLVII.

Dotărîrea sfatului deputaților ostași moldoveni din Odesa 1 2;.

„Comitetul împlinitor al sfatului deputaților ostași mol doveni din garnizoana Odesei în ședința sa dela 25 August, ascultând raportul părtașului comitetului, mărinarului Ga- fencu, despre măsurile luate de către Zemstva gubernială

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 74, din 27 August 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 79, din 9 Septembrie 1917. V. și Dr P. Cazacii. Op. cit, p. 208—209.

59 a Basarabiei cu privință la învățământul școlar, a hotărît următoarele : 1. Să se îndrepte către comitetul gubernial împlinitor cu cererea de a se lua cele mai hotărîtoare măsuri în privința introducerii dela toamnă a limbei norodului în toate școa- lele dela sate. 2. Să se stăruiască înaintea ocârmuirilor militare ca toți învățătorii moldoveni luați în oaste să fie sloboziți și 3. In legătură cu lipsa de învățători moldoveni vremelnic să se însemne (să se numească) ca învățători la sate învăță tori români — din România, Transilvania și Bucovina”.

XLVIII.

Apelul comitetului executiv al sfatului deputaților soldați și ofițeri moldoveni din Odesa 1).

„Fraților Moldoveni,

Comitetul împlinitor al sfatului deputaților ostașilor mol doveni din garnizoana Odesei, în ședința sa dela 30 August al anului acestuia, desbătând starea lucrurilor din Rusia, în legătură cu răscoala generalului Cornilov, a hotărît să se îndrepte către toți frații Moldoveni cu o călduroasă che mare, îndemnându-i la unirea tuturor organizațiilor mol dovenești, spre a lupta cu dușmanii slobozeniei. Pentru pur tarea acestei lupte trebuie de alcătuit dintre ostașii moldo veni, după pilda ostașilor dela Odesa, batalioane anume. Aceste batalioane vor trebui să lupte cu arma în mână îm potriva dușmanilor slobozeniei. Fiecare Moldovan trebuie să ție minte, că este dator să apere slobozenia atât de scump dobândită, mai ales fiindcă dela țarismul rusesc au suferit mai mult ca oricine. De aceea acuma, când dușmanii slo bozeniei vor să aducă stăpânirea veche înapoi, noi moldo

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 80, din 7 Septembrie 1917.

6o venii trebuie să fim cei dintâi apărători ai slobozeniei și ai fericirii viitoare la care atât de mult mereu visam”. p. Președinte, Șt. Holban. Secretar, Dim. Popou.

XLIX.

Ilotărîrea adunării zcmstvei guberniale în chestiunea învățământului1).

„In toate satele moldovenești din Basarabia din toamna anului acestuia se deschid numai școli moldovenești. De aceea toți învățătorii și învățătoarele, cari din oricare pri cină n’au fost la cursurile de limba moldovenească din lu nile lulie-August, sau cari n’au primit adeverință, despre urmarea aceasta, sunt datori să vie la cursurile de toamnă. Aceste cursuri se vor deschide de către zemstva gubernială la 1 Octombrie și vor dura o lună de zile. Ele se vor ține la Chișinău, Bălți și într’un oraș din Basarabia de jos, despre care se va face cunoscut deosebit. In cursul lunei Octombrie vor fi tipărite și vor fi scoase în vânzare cărțile de învăță tură școlară: Abecedarul (Bucherul), Cartea de cetire și Legea lui Dumnezeu. In legătură cu toate acestea și pentru înlăturarea neorânduelii în treaba școlară, zemstva a ho- tărît, ca învățătura în școlile din satele moldovenești să se înceapă în luna Noembrie”.

Din hotăririlc adunării zcmstvei guberniale din 19—22 Septembrie 1917 1 2).

„1. Școala din Basarabia, fiindcă ea slujește mai multe neamuri, care vorbesc în felurite limbi, trebuie să fie auto nomă, adică să aibă ocârmuirea ei deosebită de cea de obște

1) Ziarul „Cuvânt moldovenesc” Nr. 88, din 28 Septembrie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 89, din 1 Octombrie 1918.

6i pentru Rusia. Totuși treaba școalei trebuie să meargă în pas cu legile școlare ale Rusiei întregi; 2. La temelia ocârmuirii școlare din Rasarabia trebuie să fie puse principiile de deplină democratizare, descentralizare și naționalizare a școalei basarabene, adică școala trebuie să fie ocârmuită de oameni locali, după cum cere folosul norodului. 3. învățătorii, ca însărcinați cu luminarea norodului, trebuie să iee cea mai însemnată parte la ocârmuirea școalei. Ocâr- muirea școlară trebuie să fie alcătuită din învățătorii școalei și oamenii locali aleși de obște. 4. Adunarea zemstvei guberniale are dreptul de a orândui toate trebile școlare din toate ținuturile și pentru toate na țiunile, sau noroadele din Rasarabia, întrucât aceste orân- dueli nu ating legile de obște pentru întreaga republică. 5. Fiecare norod din Basarabia are dreptul de a învăța în școală copiii în limba care o vorbesc părinții lor; dar și limba rusească trebuie să fie îndatoritoare ca învățătură deosebită. 6. In trebile școlare fiecare norod are dreptul de a-și spune cuvântul numai el; noroadele cele mari n’au dreptul să se amestece în trebile școlare ale noroadelor celor mici și dim potrivă. Pentru a cunoaște voința fiecărui norod, adunarea zemstvei întocmește comisii din părtașii adunării, cari sunt din acelaș norod și dintr’un număr tot așa de mare de învățători de aceeași națiune. 7. Toate sumele cari se înseamnă de zemstvele-guberniale, ținutale și de voloste pentru învățătura norodului, trebuie să fie împărțite și cheltuite după numărul locuitorilor de acelaș neam. Banii cari nu s’au cheltuit pentru luminarea cutărui neam, se strâng și se păstrează pentru nevoile ace- luiaș neam pe viitor. Afară de aceste hotărîri privitoare la temelia trebii șco lare și la ocârmuirea școalelor din țară, adunarea zemstvei guberniale, ținând seamă de nevoile de azi ale școalei, a mai hotărît următoarele : 1. Să deschidă în Chișinău, în Bălți și într’un târg din

62 Basarabia de jos cursuri pentru învățătorii din satele mol dovenești, unde ei s’ar putea pregăti pentru predarea învă țăturii în limba moldovenească. Aceste cursuri se vor des chide la 1 Octombrie și vor dura o lună. La cursurile din Bălți sunt datori să se înfățișeze învățătorii moldoveni din ținuturile Hotinului, Bălțului și Sorocii; la cursurile din Chișinău învățătorii din ținuturile Chișinăului, Orheiului și Benderului, iar la cursurile din târgul din Basarabia de jos învățătorii din acele părți. 2. învățătura în școlile din satele moldovenești să se facă numai în limba moldovenească, iar acei învățători cari nu vor fi în stare să predee învățătura în limba moldovenească, vor fi înlăturați dela slujbele lor. 3. In școlile mijlocii din orașele Basarabiei să se învețe limba moldovenească ca învățătură îndatoritoare pentru toți școlarii moldoveni. Pentru pregătirea profesorilor basarabeni adunarea a ho- tărît să se adreseze universităților din Odesa și Chiev pentru a se creia catedre de limba și istoria română“.

LI.

Manifestul electoral al partidului național moldovenesc cu ocazia alegerilor în constituanta rusă 1).

Partia națională moldovenească către toți Moldovenii.

„In fața alegerilor în Adunarea întemeietoare care va hotărî viitorul țării noastre și a norodului, ce trăește în ea partia moldovenească națională crede că e datoria ei, să se îndrepte către toți Moldovenii din această țară, chemându-i la luptă pentru drepturile lor sfinte și îndemnându-i să ia parte la alegerile pomenite. Toate noroadele din Rusia se pregătesc să trimeată din

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 91. din 27 Octombrie 1917.

63 mijlocul lor în adunarea întemeietoare pe acei bărbați, cari dau destulă chezășie, că vor lucra numai pentru folosul no rodului, stăruind să așeze așa fel de rânduială dreaptă, care să scape mulțimea muncitoare de asupririle și nedreptățile trecutului. Partia națională moldovenească se înfățișează înaintea D-v. iubiți frați Moldoveni, cu un program care are în vedere toate nevoile și trebuințele moldovenești. In rândul cel întâi partidul cere împărțirea întregului pă mânt al țării la norodul muncitor și aceasta fără plată. Pă mântul pe care îl muncește, cu care se hrănește din timpu rile cele mai vechi și de care este legat cu tot sufletul, trebuie să ajungă în mâinile muncitoare ale țăranului; această orân- duială a trebii pământului ar fi și în folosul neamului nostru moldovenesc, care este mai presus de toate un norod plugar. In deobște vorbind grija noastră se îndreaptă către no rodul moldovenesc din Basarabia, căruia dorim să-i dăm pământ, lumină și glas obștesc. Având aceste trei lucruri, el va putea ajunge iar stăpân în țara părinților săi. Pentru ca să putem scoate aceste drepturi de tot trebuincioase no rodului nostru, e nevoie ca să trimitem în adunarea înte meietoare oameni de ai noștri, Moldoveni adevărați, cu gândul curat și dragoste pentru neamul nostru moldovenesc. Având în vedere toate acestea și crezând că Moldovenii basarabeni vor dori să trimeată în adunarea întemeietoare bărbați din mijlocul lor, comitetul central al pârtiei națio nale moldovenești a întocmit împreună cu uniunea basara beană a tovărășiilor cooperative un izvod de candidați, pu nând în el pe cei mai iscusiți și mai vrednici oameni din neamul nostru. Iată acest izvod : 1. Vladimir C. Chiorescu, președintele uniunii basarabene a tovărășiilor cooperative. 2. Teofil Gh. loncu, cooperator, președintele comitetului central moldovenesc. 3. loan Gh. Pelivan, avocat, slujbaș în uniunea zemstvelor.

64 4. Daniil A. Ciugureanu, doctor, președinte al upravei zemstvei din ținutul Chișinăului. 5. Alexandru I. Gropa, cooperator, părtaș în casa zemstvei guberniale de credit mărunt. 6. Gheorghe I. Buruiană, cooperator, părtaș al cârmei în uniunea basarabeană cooperativă. 7. Porfirii Gh. Fală, învățător sătesc; 8. Anton A. Crihan, ofițer, inspectorul cohortelor moldo venești din Basarabia. 9. Teodor T. Corobcian, cooperator, părtaș în uniunea gubernială de îndestulare. 10. Eufimie L. Popovici, cooperator. 11. loan C. Codreanu, țăran ostaș, părtaș în comitetul gubernial al sfatului deputaților țărănești. 12. Mihail H. Minciună, țăran ostaș, redactor la gazeta ,,Soldatul moldovan”. Iată izvodul pârtiei moldovenești la alegeri în adunarea întemeietoare. El va purta numărul 6 și cu el trebuie să glă suiască toți Moldovenii de orice tagmă, ca să avem cât mai mulți deputați moldoveni în adunarea întemeietoare.

Frați Moldoveni I

Gândiți-vă la viitorul copiilor voștri, care vor rămânea de batjocura străinilor, dacă acuma, când se așează în Rusia temelia vieții noroadelor, nu veți alege oameni de ispravă din sângele vostru, cari să vă scoată drepturile politice și naționale, fără care nu poate trăi nici un neam. Strângeți-vă în jurul steagului pârtiei moldovenești, intrați în luptă pentru drepturile voastre și cu ajutorul lui Dumnezeu veți birui. înainte pentru dreptul vostru, pentru viitorul copiilor voștri! Glăsuiți cu izvodul moldovenesc Nr. 6“.

Comitetul central al pârtiei naționale moldovenești.

65 LII.

„Șase porunci deputaților țărănești”, ce vor îi aleși în constituanta rusă 1).

„1. Rusia trebuie să fie republică federativă democratică; altă formă de ocârmuire pentru Rusia, țărănimea nu primește. 2. Basarabia care este o parte nedeslipită a republicei federative democratice rusești, capătă autonomia deplină politică și teritorială, chezășluindu-se drepturile tuturor neamurilor, ce locuesc în Basarabia. 3. In ceia ce privește treaba economică, și în parte treaba pământului, deputății țărănimei trebuie să sprijine progra mul pârtiei socialiștilor revoluționari; înfăptuirea în viață a hotărîrii adunării întemeietoare cu privința la treaba pă mântului trebuie să se facă în Basarabia prin așezământul local de sineocârmuire. 4. Bătălia trebuie să se sfârșească printr’o pace democratică obștească, fără anexii și contribuții, lăsându-se fiecărui norod dreptul să hotărască el de soarta lui. Pace deosebită să nu se facă îndeobște vorbind; în astfel de întrebări să se ție de vederile sfatului deputaților țărănești din toată Rusia. 5. Deputății Basarabiei, aleși în adunarea întemeietoare sunt datori să fie în strânsă legătură cu alegătorii săi și cu țara mamă, venind în ea cât mai des pentru a lua parte în viața politică locală și pentru a cunoaște nevoile neînlăturate ale locuitorilor. 6. Toți deputății Basarabiei, aleși dela sfatul țărănesc, sunt datori să aducă la cunoștința alegătorilor, dacă vre-un tovarăș al lor nu se ține de poruncile acestea. Sfatul țără nesc într’o astfel de întâmplare poate să hotărască, ca acel deputat să se lase de bună voie de mandatul său și el trebuie să se asculte de asta; în locul său în adunarea întemeie toare se duce candidatul ce-i urmează în izvod”. Comitetul gubernial {ărăne^c.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 95, din 29 Octombrie 1917.

66 LIII.

Manifestul al doilea al partidului național moldovenesc cu ocazia alegerilor în adunarea întemeietoare1).

„Glăsuiți pentru izvodiți Nr. 6

La alegerile în adunarea întemeietoare s’au pus 17 izvo- duri de candidați. Pe noi Moldoveni ne pot privi două iz- voduri și anume izvodurile cu numărul 1 și 6, în cari sunt puși candidați moldoveni. Deosebirea între aceste două iz- voduri este aceia, că izvodul Nr. 1 cuprinde pe toți țăranii, tuturor neamurilor, cari trăesc în Basarabia și se luptă mai mult pentru dobândirea pământului, iar cât privește dreptu rile naționale și politice ale Moldovenilor partia aceasta va lupta mai puțin. Izvodul numărul Nr. 6 este izvodul pârtiei naționale moldo venești și a cooperatorilor basarabeni, cari fac parte din partia național-moldovenească. Partia național-moldovenească se luptă pentru aceea, ca tot pământul să treacă numai decât la țărani fără plată, dar afară de aceasta ea va lucra cu toate puterile pentru drepturile naționale și politice ale norodului modovenesc, adică ca Moldovenii să-și întocmească singuri treburile țării lor, străinii să nu se amestece, căci ei, necunoscând obiceiu rile și deprinderile țării nu pot să întocmească țara așa cum trebuie. Aceasta o pot face numai Moldovenii, căci ei cunosc țara lor, și știu ce-i doare și ce le trebuie. Ca să se facă așa, ne trebuie nouă Moldovenilor autonomia Basarabiei. De aceea partia națională se va lupta cu toate puterile ei pentru auto nomie. Iată și foloasele autonomiei pentru țăranii moldoveni. Dacă va fi autonomie se va împărți pământul numai între locuitorii din Basarabia, dacă însă n’a fi autonomie, pământul se va împărți și între țăranii de peste Nistru, căci aceia n’au atâta pământ, cât avem noi. Ca să aveți deci cât mai mult

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 98, din 5 Noembrie 1917.

67 pământ, ca să nu vă eie pământul vostru străinii, glăsuiți numai pentru izvodul numărul 6, care numai el are grijă de Moldoveni. Dacă va fi autonomie, toate birurile și dările se vor între buința pentru binele țării noastre, nu cum s’afăcut până acuma, că stăpânirea lua dela noi bani și cu banii noștri făcea școli în Moscova și dracul știe pe unde făcea drumuri de fer în alte gubernii, dar nouă nu ne făcea mai nimic. Din banii noștri noi n’am avut nici un folos. Din 80 de mi lioane, pe care le-a scos în fiecare an stăpânirea rusească, ea lua 65 de milioane pentru guberniile celelalte, iar din cele 15 milioane ce rămâneau, ea făcea hatâr numai la străinii din Basarabia. Vra să zică, până acuma ne-a furat stăpânirea rusească din țara noastră, din munca noastră câte 60 de milioane în fiecare an, ca să facă pentru alții drumuri de fer, școli și așa mai departe. Aceasta nu se va mai întâmpla, dacă va fi au tonomie. Banii aceștia vor rămâne în țară și vor fi întrebuin țați pentru nevoile ei. Fiind țara noastră cea mai bogată din toată Rusia, ea va avea cei mai mulți bani, va avea deci cele mai bune drumuri, cele mai bune școli și va fi de trăit în ea ca în rai. Dacă vroiți ca să fie toate așa, glăsuiți numai pentru izvodul numărul 6, care se îngrijește bine de treburile Moldovenilor, căci candidații puși pe izvodul numărul 6 sunt toți Moldo veni buni, cu dragoste pentru neam. Pentru toate foloasele, spuse mai sus, cari au să iasă din autonomie, pentru încetarea neorânduelii, pe care ne-o fac în țară străinii, mai ales soldații ruși din celelalte gubernii, pentru aceasta vă roagă partia moldovenească să glăsuiți pentru candidații, puși în izvodul numărul 6. Așa dar la alegerile în adunarea întemeietoare glăsuiți, frați Moldoveni, pentru izvodul moldovenesc numărul 6”.

Comitetul central.

68 LIV.

Manifestul electoral al „Lîgei femeilor moldovence”1).

„Strigare către toate femeile moldovence din Basarabia“.

Scumpele noastre surori și mame !

După cum se știe, noi femeile avem acum aceleași drepturi, ca și bărbații. Intre altele avem dreptul de a alege, de a ne da glasul nostru pentru oamenii, pe cari noi îi credem, că vor apăra interesele noastre. Poate că știți și d-voastră, că se apropie alegerile în adunarea întemeietoare, unde se va hotărî soarta tuturor popoarelor și a neamului nostru moldovenesc. Pentru aceste alegeri s’au alcătuit vre-o 17 izvoade cu numele candidaților, cari și-au arătat dorința de a fi aleși în adunarea întemeietoare. Dintre toate izvoadele numai unul, anume cel cu Nr. 6, este izvodul Modolvenilor, pentru care trebuie să glăsuim și noi, femeile moldovence, căci numai acest izvod ne apără interesele noastre. Programul acestui izvod este următorul: autonomia teri torială a Basarabiei, adică dreptul de-a ne ocârmui singuri; naționalizarea oastei, adică oastea să fie moldovenească și să stee aici pe loc; școlile și bisericile să fie moldovenești; tot pământul să fie dat țăranilor, fără plată; ocârmuitorii să fie aleși dintre Moldoveni și altele. După cum vedeți, izvodul Nr. 6 este cu voință pentru noi, Moldovenii, și de aceia noi femeile moldovence trebuie să glăsuim pentru izvodul Nr. 6. Multe dintre d-voastră, surorilor, se rușinează și cred să nu se ducă la alegeri, zicând : „lasă că s’or face alegerile și fără noi”. Dar să știți că cele cari vor zice așa, au să gre- șască de moarte față de neamul nostru, și față de copiii lor.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 100, din 10 Noeinbrie 1917. Publicat cu modificări stilistice și în ziarul „Ardealul” Nr. 7, din 12 Noembrie 1917.

69 Să știți, surorilor, că astăzi se croește o viață nouă, și dacă nu om lucra cum trebuie acum, pe urmă va fi târziu. Surorilor, voi sunteți acum capul casei, căci bărbații voștri s’au dus la război, să apere țara, și vi-au lăsat vouă tot dreptul de a alege în locul lor oameni vrednici, cari să ne apere inte resele în adunarea întemeietoare. Voi arați, prășiți, secerați și hrăniți țara cu munca voastră și le faceți toate acestea tot așa de bine, ca și bărbații, apoi de ce să vă fie rușine să vă duceți la alegeri? Deci duceți-vă toate în ziua de 12 No- cmbrie la alegeri și glăsuiți pentru izvodul Nr. 6, în care sunt puși apărătorii și binevoitorii neamului nostru, cari vor lucra pentru împărțirea pământului fără plată la țărani și pentru autonomia scumpei noastre Basarabii. Dragile noastre surori și maici. D-voastră știți foarte bine, că acum pe la țară, au rămas ici colo câte un bărbat, așa că d-voastră ați rămas aproape singuri să orânduiți trebile, precum cele ale gospodăriilor voastre, tot așa și cele de obște. Dar d-voastră, surorilor, nu prea sânteți deprinse cu viața obștească. Iată de ce noi femeile cu știință de carte am ho- tărît să facem o obștie femeiască care să se numească : „Liga femeilor moldovence”. Această obștie are în vedere a vă în drepta pe drumul cel adevărat, ca să vă puteți lumina copiii voștri și să lucrați în folosul și binele neamului nostru. Această obștie femeiască vă trimete scrisoarea de față și vă roagă să glăsuiți la alegeri numai pentru izvodul moldovenesc Nr. 6.” Liga femeilor moldovence.

LV.

Anunțuri pentru ucenicii (școlarii) moldoveni din Chișinău 1).

„Pe ziua de 3 Decembrie, la 11 ceasuri de dimnieață, în sala zemstvei guberniale are să fie adunarea tuturor ucenicilor și ucenițelor moldoveni din școlile mijlocii din Chișinău pentru a se pune temelia obștiei elevilor moldoveni din Chișinău.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 108, din 1 Decembrie 1918.

70 Toți ucenicii și ucenicele de neam moldovenesc sunt rugați să vie la această adunare, ținând minte, că acolo are să se hotărască o treabă, care-i privește de aproape”. Biuroul de organizare.

„Cor moldovenesc. Joi, 30 Noembrie, la ceasurile 5 seara, în sala muzeului zemstvei guberniale, va fi ședința întâia pentru organizarea corului obștei culturale a Moldovenilor din Basarabia. Toți iubitorii de cântare, cari au glas (doamne, domni, școlari, școlărițe), chiar dacă nu sunt părtași ai obștiei sunt rugați să intre în acest cor. Organizator și conducător va fi d. P. Oancea fost conducă tor al corului din Brașov (Transilvania)“.

„Cursuri de limba moldovenească. Sâmbătă, 2 Decembrie, la ceasurile 5 seara se va deschide, în sala muzeului zemstvei guberniale, cursurifără plată pentru limba moldovenească, organizate de obștia culturală a mol dovenilor din Basarabia. Ascultătorii sunt rugați să vie cu,,abecedarul moldovenesc.” Cursul va ține 3 luni, căte trei ceasuri pe săptămână”.

LVI.

Strigarea studenților români

„Fiindcă starea țării noastre e în primejdie din pricina răspândirii boalei bolșeviste, care molipsind neamul nostru poate să împedice mișcarea și deșteptarea națională, noi studenții români din toată Busia, unindu-ne în obștia noastră, am hotărît să lucrăm mai întins pentru deșteptarea simți rilor naționale și să lărgim propovăduirea națională, lumi nând pe școlarii, soldații și țăranii moldoveni.

1) Ziarul ..Cuvânt Moldovenesc" Nr. 115, din 21 Decembrie 1917.

71 Pentru lucrarea aceasta ne trebuie mijloace mai mari, de aceea rugăm pe toți, cui îi este scumpă cauza națională să ne dee sprijinul lor prin jertfe pe adresa : Chișinău. Jucovscaia 15. Redacția „Cuvânt Moldovenesc”. Comitetul central al studenților români din toată Rusia.“

LVII.

Ilotărîrilc comisiunii școlare moldovenești de pe lângă zemstva gubernială .

„Comisia școlară moldovenească de pe lângă zemstva gu bernială, desbătând întrebarea despre învățarea limbii mol dovenești în școlile mijlocii (secundare) din Basarabia, a hotărît următoarele : Având în vedere că cea mai mare parte din locuitorii Ba sarabiei sunt Moldoveni, comisia a hotărît să roage sfaturile pedagogice ale școlilor mijlocii să eie numai decât urmă toarele măsuri pentru adevărata învățare a limbii moldo venești. : a) Să hotărască că toți ucenicii moldoveni din toate cla sele sunt îndatoriți să învețe limba moldovenească; b) In atestaturile ucenicilor trebuie să fie însemnate notele (balurile) pe limba moldovenească în rând cu alte învățături; c) Numărul lecțiilor de limba moldovenească trebuie să fie deopotrivă cu limba rusească; d) La împărțirea lecțiilor trebuie de dat loc limbii moldo venești și la ceasurile cele dintâi, iar nu numai la ceasurile cele de pe urmă, când ucenicii sunt ori obosiți după 5 ceasuri de învățătură, ori sunt împiedecați de ucenici slobozi de lecții. Totodată Comisia școlară moldovenească de pe lângă zemstva gubernială a luat o hotărîre, prin care în cursul gimnaziilor și al altor școli mijlocii să fie negreșit așezată învățarea în datoritoare a istoriei poporului moldovenesc, a geografiei, a etnografiei și a cântării naționale”.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 116. din 25 Decembrie 1917.

72 LVIII.

Manifestul electoral al partidului socialist-rcvoluționar moldovenesc 1).

„Ostași moldoveni !

Glăsuiți pentru izvodul partidului socialist revoluționar moldovenesc No. 8. Partidul luptă pentru drepturile cele mai sfinte ale nea mului nostru moldovenesc. Partidul luptă pentru ca pământul să fie dat fără plată celor, cari îl vor lucra cu brațele lor. Partidul luptă pentru ca noi, Moldovenii, să avem șco lile noastre, bisericile și toate așezământurile noastre mol dovenești cu limba noastră strămoșească. Partidul luptă pentru ca Basarabia de azi înainte să nu se ocârmuiască de oameni străini, cari nu ne știu nevoile noastre, ci de oamenii din țara noastră, cari ne știu și limba noastră și necazurile noastre moldovenești. Intr’un cuvânt partidul luptă pentru autonomia cea mai largă a Basarabiei. In izvodul No. 8 intră cei mai buni și mai luminați Mol doveni de pe frontul român : 1. Scobiola Andrei C., profesor din institutul de învăță tori, praporcic, membru al comitetului moldovenesc din Iași. 2. Țanțu Vasili A., învățător, praporcic, membru al comi tetului moldovenesc din Iași. 3. Cazacliu Grigorie A., student politehnic, președintele comitetului moldovenesc din Iași. 4. Bușilă Alexandru C., praporcic, învățător, membru în comitetul moldovenesc de pe frontul român. 5. Chiciorman Petru G., feldșer, președintele comitetului moldovenesc din Socola. 6. Buga Vasile A., membru al comitetului moldovenesc de pe frontul român.

1) Ziarul ,,Ardealul” Xr. 7, din 12 Nocmbrie 1917.

73 7. Sacară Ștefan I., cinovnic. <3. Ursu Andrei I., ostaș. 9. Cărăuș Alexei, cinovnic. 10. Curciuc Gheorghi, ostaș. Fiecare ostaș moldovean, care vrea binele neamului nostru moldovenesc, e dator să-și dec glasul la alegere numai pentru izvodul No. 8. Dacă toți ostașii moldoveni vor glăsui numai pentru izvodul No. 8, atuncea noi ușor vom putea trece în adunarea întemeietoare doi deputați moldoveni, cari ne vor apăra acolo drepturile noastre. Iar dacă Moldovenii vor da glasurile pentru alte izvoade, atuncea nimeni nu ne va apăra drepturile noastre, și noi Moldovenii, vom rămânea tot așa de asupriți și nebăgați în seamă, cum am fost și până acuma. Deci fraților Moldoveni, pentru binele și fericirea între gului neam moldovenesc glăsuiți la alegerile în adunarea întemeietoare numai pentru izvodul No. 8 al partidului so cialist revoluționar moldovenesc”. Partidul socialist revoluționar moldovenesc.

LIX.

Stricarea comitetului central al ostașilor basarabeni de pe frontul românesc către frații Români 1).

„Frați Românil Neamul românesc dintre Nistru și Prut duce o mare lipsă de cărți. In toată Basarabia nu se află nici o bibliotecă moldovenească. Școalele în care pentru întâiași dată se învață acuma românește, n’au nici manuale, nici cărți de bibliotecă.' Bisericile sunt cu desăvârșire lipsite de cărți românești. Astăzi, când ne-am trezit din somnul adânc în care am zăcut atâta amar de vreme, vă rugăm, fraților, să ne dați tot sprijinul, pentru ca trezirea noastră să fie deplină și mișcarea odată pornită, să nu mai înceteze ci să ne ducă cât mai grabnic la idealul mult dorit. Jertfiți pentru cauza sfântă a deșteptării și luminării

1) Ziarul „Ardealul” Nr. 10, din 3 Decembrie 1917.

74 fraților voștri, lipsiți-vă de orice puteți, căci nouă orice ne va prinde bine și ne va da nemărginit folos. Fiecare cărticică va aduce rodul ei bun și sănătos, căci sămânța aruncată de ea nu va cădea în drum, ci în adâncul sufletului curat al Românului basarabean, lipsit până acuma de fericirea de a putea învăța carte în limba lui dulce. Nădăjduim că toți Românii cu iubire pentru frații noștri dintre Prut și Nistru, vor veni degrabă în ajutorul lor. Căr țile se vor trimete pe adresa comitetului central al ostașilor basarabeni de pe frontul român. Iași, Strada Cuza-Vodă No. 37”

LX.

Instrucții pentru cetele (cohortele) de miliționari moldoveni J). „Având în vedere provocările la anarhie și siluirile asupra locuitorilor din Basarabia, și urmările lor nedorite, starea de neliniște între so'dații moldoveni de pe front și de pe la spate, provocate de către companiile ce trec la front prin Basarabia, de dezertori și diferiți maroderi și provocatori de dezordine, — ajutorul comandantului suprem al armatei de pe frontul român, generalul Șcerbaciov prin telegrama Nr. 156.370 a permis să se formeze și să se trimeată în Basa- rabia 16 cete mobile de miliționari, din soldați născuți în Basarabia și care au fost răniți nu mai puțin de două ori. Scopul formării cetelor : 1. Paza siguranței personale și publice a cetățenilor; 2. Lupta cu dezertorii și maroderii; 3. Oprirea vânzării tainice a băuturilor spirtoase; 4. Prevenirea dezordinelor agrare; 5. Lupta cu anarhia și contrarevoluția; 6. Menținerea ordinei în caz de demobilizare. Organizarea cetelor : 1. O ceată se compune din 100 oameni (din unitățile de re zervă a circumscripției Odesa) cu un ofițer;

1) Dr. P. Cazacu. Op. cit., pag. 213—211. V. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“ din 20 August 1917, Nr. 72.

75 2. In capul cetelor stă un inspector; 3. Toți comandanții se numesc după indicațiile comitetului executiv modovenesc; Regulele și datoriile autorităților. 1. Inspectorul cetelor este subordonat direct șefului sta tului major a circumscripției Odesa, iar în ordinea externă supravegherii comandantului garnizoanei Chișinău; 2. EI îngrijește de formarea cetelor. 3. Le dirijează unde crede că este mai necesară prezența lor; 4. Desemnează raza lor de acțiune (un număr de sate); 5. Stabilește legătura cu organizațiile revoluționare locale și comisarul guvernului; 6. Ia toate măsurile pentru asigurarea siguranței politice; 7. Dă ordinele necesare șefilor de cete; 8. Despre activitatea sa Ia timp comunică șefului statului major din Odesa și comitetului executiv moldovenesc. Șefii cetelor: 1. Șeful cetei este direct subordonat inspectorului, iar în ordinea supravegherii externe comandantului garnizoanei locale; 2. In activitate se conduce de această instrucție și indica țiile inspectorului miliției; 3. Ia și hotărâri independente, dacă cer împrejurările; 4. Așează pe oameni în centrul regiunii sale (în sat după ordinul inspectorului); 5. Șeful cetei poate singur să schimbe așezarea cetei sale, în caz dacă alt punct este amenințat de primejdie; 6. Despre toate actele și mișcările sale la timp raportează inspectorului. 7. Face o exactă recunoaștere a regiunii sale; 8. Lucrează în înțelegere cu organizările revoluționare locale. Aprovizionarea, soldații și ofițerii o primesc, ca și în părțile de rezervă, dela comandanții cercurilor de recrutare, în regiunea cărora sunt așezați. Comisarii volostelor și co mitetelor sătești sunt datori să le dea tot concursul pentru mișcări și carteruiri.

76 Notă. — Acum este inspector al cetelor mobile de milițio- nari și comisar dela comitetul moldovenesc pe lângă statul circumscripției militare Odesa, praporșcicul Crihan.” Semnat : locțiitor al comandantului statului major al circumscripfici militare Odesa, Kcneral-leitenant Marx. Aghiotantul secției de operațiuni Căpitan Satinsky.

LXI.

Chemarea comitetului moldovenesc a regimentului 40 infanterie, către ofițerii moldoveni1).

„Domnii ofițeri și funcționari militari moldoveni sunt poftiți astăzi 13 Aprilie în localul teatrului la ora 12 și 30 minute, iar în zilele de 14 și 15 Aprilie, la ședință la ora 7 seara, la Comitetul central organizator al partidului progre sist moldovenesc, Odesa. Strada Nejinscaia Nr. 159 colț cu strada Tiraspol, și la 16 Aprilie la meeting la ora 13 în gră dina Rudcovschi, vis-ă-vis de câmpul Culicovo.” Președintele Comitetului moldovenesc al regimentului 40 de infanterie de rezervă Praporșeic Ciornei

LXII.

Chemarea comitetului de organizare a partidului național din Odesa către Moldovenii din întreaga Rusie 21 ).

„Comitetul de organizare al secției din Odesa al partidului basarabean moldovenesc progresist chiamă pe toți Moldo venii, cari locuesc în Rusia, să se organizeze și să intre în legătură cu comitetul central din Chișinău, în scop de a căpăta deplină autonomie pentru Basarabia pe bazele libertății,

1) Dr. P. Cazacii, Moldova dintre Prut și Nistru, p. 202. 2) Ibidem, p. 201.

77 egalității și fraternității între toate popoarele, indiferent de religie, și introducerea limbii moldovenești în școlile de toate gradele, în biserică, administrație și justiție. Președintele temporal al secției din Odesa al partidului progresist moldovenesc din Basarabia Catell.

LXIII.

Chemarea comitetului de organizare al militarilor moldoveni din Odesa, către militarii moldoveni din Odesa x).

„Comitetul organizator local al partidului moldovenesc progresist aduce la cunoștința tuturor ofițerilor și soldaților moldoveni din regimentele locale, care n’au trimis încă de legați, de asemenea din baterii, formațiuni tehnice, marinari și altele, de a trimite delegațiuni pentru a stabili legături permanente. Adresa: Strada Gradonacialnițcaia Nr. 19, ora 7 seara în zilele de 28 și 29 Martie”.

1) Dr. P Cazacu. Moldova dintre Prut și Nistru, p. 201.

78 II.

SFATUL ȚĂRII.

LXIV.

Memorandum-ul partidului socialist revoluționar moldovenesc în chestiunea organizării Sfatului Țării1).

„Având în vedere situația geografică a Basarabiei, ca re giune de graniță și apropierea ei de câmpul de luptă, precum și faptul că autoritățile locale basarabene nu sunt în stare de a asigura viața și siguranța locuitorilor pașnici și în sfârșit ple când dela faptul că tendințele naționale politice ale întregei regiuni au pus la ordinea zilei chestiunea autonomiei, — co mitetul executiv al partidului socialist-revoluționar moldo venesc propune comitetului moldovenesc al consiliului să judece chestiunea alăturată și proectul înființării în orașul Chișinău a consiliului central al regiunei, în compunerea căruia vor intra reprezentanții democrației tuturor naționalităților regiunii. In scop de a apăra populația pașnică a Basarabiei de po gromuri, siluiri și alte surprinderi, având în vedere particu laritățile vieții politice naționale locale și în sfârșit plecând dela faptul că normele ordinei sociale, care se vor stabili de constituanta rusească pe mulți ani, predestinează organi zarea Basarabiei și interesează toate naționalitățile regiunii, — comitetul executiv al partidului socialist—revoluționar moldovenesc poftește toate naționalitățile basarabene de a înființa în orașul Chișinău un organ unitar al democrației

1) Dr. P. Cazacii. Op. cit., p. 219—220.

G 8l revoluționare, care: 1. Va da unitate forțelor țării pentru a menține ordinea de drept; 2. Va lua în mâinile sale asigu rarea aprovizionării; 3. Va susține și ajuta guvernul temporal în bunele sale încercări, care exprimă voința democrației revoluționare; 4. Va elabora măsuri pentru demobilizare, care chestiune are pentru regiune importanță primordială; 5. Va elabora procctul autonomiei Basarabiei pentru constituantă. In compunerea consiliului să intre aleși dela partidele politice, care reprezintă democrația organizată proporțional cu numărul fiecărei națiuni din Basarabia, conform statisticei și anume : partidul socialist—revoluționar moldovenesc—20, partidul național modovenese — 10, soiuzurile (uniunile) na ționale profesionale — 10, Ucrainenii — 11, Evreii — 8, Rușii — 5, Bulgarii — 3, Găgăuzii — 2, Nemții — 2, alte naționa lități — 1, total 72.”

LXV. Rezoluția comitetului sfatului soldaților și ofițerilor moldoveni în chestia memorandum-ului partidului socialist-rcvoluționar moldovenesc 1). „Sovietul moldovenesc al deputaților ofițeri și soldați ai circumscripției militare Odesa, ascultând și judecând în șe dința extraordinară memorandum-ul partidului socialist- revoluționar despre înființarea consiliului central regional basarabean, a hotărît a susține complect propunerile partidului și poftește toate celelate naționalități și organizații politice a se uni pentru conlucrare, pentru realizarea principiilor din memorandum. Situația Basarabiei în imediata apropiere cu frontul provoacă necesitatea urgentă a uni sforțările tuturor naționalităților pentru asigurarea siguranței publice și apărării populației pașnice de siluiri și prădăciuni. Viitoarea demobilizare a armatelor de pe frontul român pune chestiunea aprovizionării părților demobilizate și apărarea populației și averilor regiunii de prădările posibile din partea oamenilor flămânzi și epuizați de războiul îndelungat.

1) Dr. P. Cazacii, Op. cit. p. 219—220.

82 Luând cunoștință de poftirea Radei centrale, adresate1 Comisariatului basarabean și delegatului comitetelor de a merge la Chiev la consfătuirea reprezentațilonr guberniilor unificate de organul Radei, comitetului executiv al sovietului deputaților soldați și ofițeri moldoveni a hotărît: să roage Rumcerodul ca organ central revoluționar al democrației de a comunica guvernului temporal, că soldații și ofițerii moldoveni ai circumscripției militare Odesa și ai frontului român, unificați în soviet, resping în mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina, și orice pre- tențiune a Ucrainenilor o socotesc ca o uzurpare. Ruptă din principatul Moldovei prin tratatul dela 1812 și în primii ani administrată pe bază de autonomie (vezi colecția legilor rusești, voi, 35 — statutul formării oblastiei basarabene și consiliului ei suprem) Basarabia, cu autonomia largă internă, poate fi legată pe baza federativă cu guvernul central al statului rus, dar nu cu o altă regiune, care intră în compunerea republicei și orice încercare a Radei centrale de a anexa Ba sarabia, se refuză în mod categoric de comitetul executiv mol dovenesc ca imperialistă, împotriva dreptului de autodetermi nare a poporului moldovenesc. Comitetul executiv moldovenesc consideră actul Radei, ca antidemocratic, în contrazicere cu declarațiile guvernului temporal și a organelor centrale a democrației rusești în per soana Sovietului deputaților soldați și țărani. Având în vedere, că tendințele Radei de a lărgi hotarele Ucrainei pe socoteala altor naționalități din Basarabia, comitetul executiv moldovenesc roagă guvernul temporal : 1. Prin act oficial să explice Radei ilegalitatea tendințelor de acaparare a altor naționalități; 2. prin act oficial a recunoaște în principiu drepturile de autonomie ale nației moldovenești în hotarele etnice, care se determină prin hotarele geografice ale Basarabiei și părți din ținuturile de lângă Nistru din guvernămintele Cherson și Podolia, locuite în majoritate de Moldoveni. p. Președinte, praporșeic, P. Grosu.”

83 LXVI.

Telegrama congresului militar moldovenesc către congresul militar (al treilea) ucrainean din Chiev 1).

(din rusește).

„Primul congres militar al Moldovenilor din toată Rusia, proclamând la 24 Octombrie autonomia Basarabiei și na ționalizarea armatelor, se adresează către Ucraineni cu che marea frățească de a susține poporul moldovenesc în lupta lui pentru înfăptuirea autonomiei Basarabiei, promițând la rândul său Ucrainei, sprijinul său frățesc”.

LXVII.

Ilotărîrea sfatului deputaților soldați și ofițeri moldoveni cu privire la înființarea Sfatului Țării 1 2).

„Sfatul pe deplin va sprijini gândul despre întocmirea Sfatului Țării și le pune în vedere tuturor națiilor din Basa rabia, că ele trebuie să se unească mai bine pentru lucrul de obște. Starea lucrurilor în Basarabia, fiind ea aproape de front, scoate la iveală nevoia de a se uni toți pentru chezășluirea liniștei și apărarea locuitorilor pașnici de siluiri și jafuri. Demobilizarea viitoare a armiei de pe frontul românesc dă naștere la o întrebare de cea mai mare însemnătate și anume : îndestularea oștirilor, ce în drumul lor spre casă vor trece prin Basarabia și apărarea locuitorilor și bogățiilor țării de siluirile și pustiirea, cari pot să aibă loc din partea oamenilor istoviți de atâțea ani de război”.

1) Ziarul „Kieucuan mmcjl“ Nr. 264, din 4 Noembrie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 63, din 30 Iulie 1917.

84 LXVIII.

Declarația Moldovenilor de pe frontul românescx).

„Sfatul împuterniciților soldați și ofițeri moldoveni basarabeni de pe frontul românesc a adus la cunoștință urmă toarea declarație : Crezând că fiecare norod are dreptul a-și hotărî soarta și luând în seamă trecutul, așezarea și neamul locuitorilor Basa rabiei și dorința norodului de a avea deplină autonomie, sfatul împuterniciților soldați și ofițeri moldoveni basarabeni de pe frontul românesc a hotărît: să se îndrepte către toate partidele naționale, politice, obștești, profesionale și alte organizații cu strigare : de a se întemeia în Chișinău Sfatul Țării, în care să intre împuterniciții norodului dela toate par tidele politice, proporțional numărului fiecărui norod, ce lo- cuește în Basarabia. Sfatul se întemeiază : 1. Pentru lucrarea proectului autonomiei Basarabiei pe temeiul național și teritorial cu chezășluirea drepturilor tu turor noroadelor ce locuesc în Basarabia. 2. Pentru unirea tuturor puterilor, ca să înființeze și să sprijine orânduiala și să apere interesele naționale ale tuturor locuitorilor Basarabiei. 3. Pentru ajutorarea stăpânirii vremelnice în lucrările sale, ca ele să se potrivească cu interesele naționale, politice, cul turale și economice ale Basarabiei și să arăte dorințele de mocrației revoluționare. Din toate acestea spuse mai înainte urmează că trebuie : a) să se alcătuiască părți (unități) militare din soldați mol doveni, care ar duce slujba în spatele armiei și anume în Chișinău și alte orașe ale Basarabiei. Asemenea să fie alcă tuite cete din soldați moldoveni de-acu răniți pentru slujba militară de pază și apărarea locuitorilor Basarabiei de siluiri, prădăciuni și năzuinți contra-revoluționare; b) dela

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 61, din 2 August 1917.

85 începutul anului 1917 în toate școalele începătoare din Ba sarabia să se învețe moldovenește; c) toamna anului acestuia să se deschidă cursuri pentru pregătirea învățătorilor mol doveni ; d) în școlile de învățători din Soroca și Acherman și în școala de învățătoare din Chișinău și în alte seminarii de învățători din toată Basarabia învățământul să fie în limba moldovenească, iar pentru doritori trebuie să se în vețe în limba ucraineană, bulgară și altele; e) să se deschidă școale mijlocii (gimnazii, licee) în Chișinău și alte orașe a Basarabiei, învățământul fiind în limba moldovenească; /) în toate școlile duhovnicești (seminarii, școala duhovnicească și clasele dăscălești) să se învețe în moldovenește, ca să se pregătească preoți și dascăli moldoveni pentru Basarabia. Alături de clasele moldovenești pot să fie deschise clase ucrai nene, bulgărești și altele; g) în toate școlile de gospodărie, sătească, de pildă în școala vieritului din Chișinău, în școala din Cocorozeni și altele, învățământul să fie în limba moldo venească de oarece ei au să-i slujească pe săteni; h) trebuie luate măsuri ca să se întoarcă în Basarabia toți Moldovenii, ce slujesc prin așezământuri rusești în afară de Basarabia. Slujbașii moldoveni să-i înlocuiască pe slujbașii ruși-rusificatori din așezământurile noastre, dacă acești Moldoveni n’au uitat limba lor, doresc să se întoarcă în Basarabia și sunt potriviți pentru vremurile de azi; i) în universitatea din Odesa să fie deschisă o catedră de limba și istoria mol dovenească”. LXIX.

Apelul redacției ziarului „Cuvânt moldovenesc” către ostașii moldoveni. Cu ocazia deschiderii congresului ostășesc la 20 Octombrie 1917 1).

„Frați ostași moldoveni ! Astăzi v’ați adunat în Chișinău la cel dintâi congres ostă șesc moldovenesc. Cu prilejul acesta redacția „Cuvântului

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 91, din 20 Octombrie 1917.

86 moldovenesc” vă salută și vă închină următoarele rânduri : Frați ostași ! Voi sunteți floarea neamului nostru și nația tresaltă de bucurie, când vă vede pornind la muncă și la luptă pentru drepturile ei sfinte. Ostași moldoveni ! Mari sunt nădejdile ce le pune nația noastră în voi și mare este răspunderea noastră în fața isto riei neamului. Țara s’a trezit din somnul ei de robie și-și caută drumul spre slobozenie și dreptate. Se hotărește soarta noroadelor pe mai multă vreme și voi floarea neamului moldovenesc, sunteți chemați să hotă- rîți drepturile și interesele lui. Dela înțelepciunea cu care veți lucra la acest congres, atârnă mult, și noi vă chemăm să lucrați cu inima fierbinte, dar cu mintea rece. Nația noastră arc mulți dușmani, dar cel mai mare este în mijlocul nostru : este desbinarea, neînțelegerea. De unde vine neunirea noastră, o știți: am trăit prea mult în întune cime și în robia străinilor. Acuma până când ne-om deprinde cu razele strălucitoare ale slobozeniei, ne ghiontim unii pe alții, ca niște orbi, de multe ori fiind îndemnați la dușmănie între noi de dușmanii noștri. Dar orbia noastră are leac. Să ne punem pe luminarea neamului nostru și să ne luăm soarta în mâinile noastre. Destul ne-amdat plecați în mâinile străi nilor. Să ne aducem aminte, că noi, Moldovenii, suntem stă pânii țării acesteia. Și ca stăpâni să ne punem singuri pe orân duirea trebilor obștești în țara noastră. Această orânduire trebuie să se facă după legi anume, ți- nându-se samă de toate nevoile țării și ale locuitorilor ei. Ni meni nu ne știe nevoile mai bine decât voi, fiii țării, și de aceea la facerea legilor trebuitoare pentru viața obștească în țară voi trebuie să luați parte cei dintâi. Aceasta în limba politică se numește autonomie, și la în făptuirea ei trebuie să vă gândiți îndată. Destul șovăiala de până acum. Țara este în fierbere. Norodul așteaptă rân- duiala în viață. Dați-i această rânduială ! Pe muncă ostași moldoveni”. Redacția.

87 LXX.

Rezoluțiile întâiului congres ostășesc moldovenesc 1).

I. Despre republica federativă rusească.

„Fiindcă Rusia c foarte mare și e locuită de o mulțime de popoare, fiecare cu cultura lui deosebită și cu conștiința lui națională, ocârmuirea centrală din Retrograd numai îm piedică propășirea culturală a națiilor și îmbunătățirea stării lor economice. In vederea acestei împrejurări, întâiul congres ostășesc mol dovenesc a hotărît: să se recunoască că forma cea mai po trivită a ocârmuirii Rusiei este republica federativă demo cratică. II. Despre autonomia Basarabiei. Având în vedere cultura națională a neamului moldo venesc și trecutul său și plecând dela principiul revoluției, că fiecare norod are dreptul singur să hotărască de soarta sa, congresul în dorința de a uni neamul moldovenesc și a-i chezășlui drepturile lui naționale și propășirea lui economică și culturală a hotărît: să declare autonomia teritorială și politică a Basarabiei. Pentru apărarea drepturilor și inte reselor autonomiei Basarabiei, pe lângă stăpânirea vremel nică să fie un împuternicit al neamului moldovenesc. III. Despre naționalizarea oștirilor moldovenești. Găsind că rânduiala veche de a întocmi oștirile ameste când la un loc felurite neamuri, era așezată pe temeiuri an tidemocratice, și avea de scop slăbirea noroadelor, și tot odată recunoscând, că numai sub steagurile moldovenești și condus de ofițeri moldoveni, poporul moldovenesc va putea apăra patria (țara) și slobozeniile câștigate prin revo luție, congresul a hotărît : să se înceapă cât mai degrabă

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc Nr. 96, din 1 Noembrie 1917. Reprodus și în ziarul „Ardealul”, Nr. 6, din 5 Noembrie și Nr. 7, din 12 Noembrie 1917.

88 alcătuirea oștilor moldovenești de tot felul de arme. Pentru formarea și ocârmuirea lor să se alcătuiască în cel mai scurt timp comitetul general ostășesc moldovenesc în frunte cu un comisar pentru afacerile militare moldovenești și cu un împuternicit în Stavcă1). Comitetul general va alcătui proectul naționalizării oștilor moldovenești și va începe a in troduce naționalizarea în viață.

IV. Despre cohortele moldovenești. Pentru potolirea anarhiei și susținerea rândttelei în Basa rabia pe vremea demobilizării, congresul a holărît: să se sporească numărul cohortelor dela 16 până la 100, având fiecare cohortă câte 100 de soldați. Afară de aceasta, sol- dații moldoveni din cavalerie să fie deosebiți și trimiși în Basarabia, în schimbul părților de cavalerie, care dețin de pază acuma în țara noastră.

V. Despre Sfatul Țării. întâiul congres ostășesc moldovenesc a hotărît: pentru ocârmuirea Basarabiei în cel mai scurt timp să se alcătuiască Sfatul Țării. In el vor intra 120 de deputați în felul următor : Moldovenii vor avea 84 de locuri (7O°/o) și celelalte neamuri din Basarabia 36 de locuri (3G°/0> 44 deputați Moldoveni se vor alege din congresul de față; 30 deputați dela țărani și 10 dela organizațiile și pârtiile moldovenești. Să li se dee în Sfatul Țării 10 locuri (pe deasupra celor 120) Moldovenilor de peste Nistru, dacă dânșii vor voi să le prindă. Unirea cu capitaliștii nu-i dorită. Sfatul Țării va fi vremelnic și va ființa numai până la alcătuirea adunării întemeietoare basarabene. Toate așezăminlele administrative din Basarabia se supun pe deplin Sfatului Țării. îndată ce se va înființa Sfatul Țării, toate comitetele din Basarabia capătă un caracter curat profesional și n’au dreptul de a se amesteca în trebile politice.

1) Marele cartier '.'encrai rus.

89 VI. Despre pământ și colonizare. Congresul a hotărît: tot pământul Basarabiei cu bogă țiile dintr’însul și de pe dânsul e moștenirea locuitorilor ei. Pământurile mănăstirești, bisericești, cazone și celelalte, fără plată trec în mâna celor, cari le vor lucra cu brațele lor. Stăpânirea de pământ se desființează pentru totdeauna, împărțirea pământului se va hotărî în adunarea întemeie toare basarabeană. Colonizarea Basarabiei cu străinii e oprită. Au dreptul de a veni în Basarabia numai acei din basarabeni, cari sub stăpânirea veche au fost nevoiți să părăsească țara.

VIL Despre adunarea întemeietoare. Congresul a hotărît: să se lucreze pretutindeni pentru alegerea și susținerea candidaților moldoveni în adunarea întemeietoare.

VIII. Despre naționalizarea școalelor, așezămintelor și a dregătoriilor din Basarabia. Congresul a hotărît: 1. Să se naționalizeze în cel mai scurt timp școlile, așe- zămintele și dregătoriile din Basarabia autonomă. 2. învățământul să fie îndatoritor și fără nici o plată : toate școalele se vor întreține din banii țării. 3. Toate școlile cazone mijlocii, atât ale ministerului de învățământ, cât și ale altor ministere trebuie să treacă în mâi nile zemstvei guberniale basarabene. 4. In mâinile zemstvei guberniale trec seminariile și insti tutele de învățători, școlile tehnice, școlile de gospodărie și școlile de vierie; toate aceste școli trebuie să fie naționalizate. 5. împărtășind hotărîrile zemstvei guberniale despre na ționalizarea școlilor, congresul recunoaște că școala națională e treaba întregului norod și nu numai a unor organizații profesionale sau așezământuri obștești, cum a fost până acuma.

9° 6. Zemstvele ținutale numai decât să îndeplinească toate hotărîrile zemstvei guberniale despre naționalizarea școalei moldovenești. 7. Zemstva Achermanului și altele, care împiedică naționa lizarea școlilor moldovenești, este îndatorită să eie toate măsurile pentru înființarea școlilor moldovenești în satele locuite de Moldoveni. 8. Toți învățătorii basarabcni sunt chemați la munca ob ștească pentru înfăptuirea școalei naționale, așezate pe te meiuri democratice. 9. Să se facă cunoscut sfaturilor pedagogice ale tuturor școlilor din Basarabia, că trebuie luate măsuri grabnice pentru naționalizarea școalelor și predarea învățământului în limba moldovenească. IX. Despre învățământul în afară de școală. Congresul recunoaște, că trebuie cât mai degrabă înființat învățământul în afară de școală pe temeiuri naționale; or ganizarea cade în sarcina zeihstvelor de ținut și gubernie din Basarabia. X. Despre Moldovenii de peste Nistru. Congresul a hotărît: să se propuie Moldovenilor de peste Nistru 10 locuri în Sfatul Țării și să dee tot sprijinul orga nizațiilor lor. Să se îndrepte către stăpânirea vremelnică și rada ucraineană cu cererea ca Moldovenilor de peste Nistru să li se încuviințeze aceleași drepturi pe cari le au alte nea muri în Basarabia autonomă. Despre fondul național. Să fie însărcinat Sfatul Țării a se îngriji pentru facerea fondului național. Congresul însfârșit a hotărît că în viața nouă democratică a Basarabiei vor fi chezășluite drepturile naționale ale tu turor noroadelor mici din Basarabia“. Președintele congresului rotmistr V. Cljevsebl. Secretar podporucic, Gh. Nastas. Ghișinău, 25 Octombrie 1917.

91 LXXI.

Strigarea comisariatului general militar moldovenesc către soldații și ofițerii celui dintâi regiment moldovenesc 1).

,,Cetățenilor ! Voi v’ați învrednicit să fiți cei dintâi vulturi ai scumpei noastre Basarabiei. S’au împlinit visurile tuturor bunilor Moldoveni, a sosit timpul fericit al deșteptării și voi, vulturii țării, sunteți sprijinul biruinței noastre. Voi ați fost împrăștiați pe toată fața pământului, voi ați fost înlăturați și îndepărtați dela vatra sfântă a țării, dușmanul nu vă lăsa să fiți împreună, că se temea de puterea voastră. Azi lanțurile robiei au căzut și voi sunteți în sânul țării voastre. Și credem, fraților, că nu mai vreți să fiți iarăși despărțiți. Dar atunci trebuiește să facem una și bună : să ascultăm unul de altul ca să ne închegăm și să ne împreunăm mai tare și mai strâns... La lucru, fraților, fără nici o șovăială pentru scumpa noastră Basarabie”.

p. Comisarul militar, V. Țantu.

LXXII.

Anunț21 ).

„Serbătorirea republicei moldovenești,

Pe ziua de 6 Decembrie, la 12 ceasuri din zi în biserica Sfa tului Țării se va sluji un moleben cu prilejul proclamării republicei moldovenești. După moleben, oștilor și norodului adunat li se va ceti declarația Sfatului Țării. Ostașii, țăranii și târgoveții — sunt poftiți să ieie parte la serbătorirea republicei moldovenești”.

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 102, din 15 Noembrie 1917. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 110, din 6 Decembrie 1917.

92 LXXIII,

înștiințare dată presei din Chișinău cu privire Ia data deschiderii Sfatului Țării1). „Telegramă către onor, redacție a „Ardealului”. Loco.

Deschiderea Sfatului Țării e hotărîtă pe ziua de 21 Noem- brie 1917 cu oricâți deputați vor fi de față. Domnii deputați sunt poftiți a se prezenta cu toții pe ziua numită. Prezidentul biuroului de organizare al Sfatului Țării, Țanțu”.

LXX IV.

Solemnitatea deschiderii Sfatului Țării 21 ;. (Din rusește).

„Procesul-verbal Nr. 1

Al ședinței organului basarabean al țării — Sfatul Țării, care a avut loc în orașul Chișinău la 21 Noembrie 1917 în prezența deputaților aleși și a reprezentanților diferitelor organizațiuni obștești, militare, politice și naționale. Ședința se deschide la orele 12 ziua. Deasupra palatului Sfatului Țării fâlfâie drapelul Basarabiei. înainte de a se începe ședința, în capela, care se găsește în același palat, în partea lui din stânga, a fost oficiat un Tedeum solemn în limba moldovenească de către girantul eparhiei Basarabiei Prea Sfântul Gavril, episcopul Cetății- Albe, care la urmă s’a adresat către asistență în moldovenește cu următoarele cuvinte : „Ii felicit pe Moldoveni cu autonomie. Dumnezeu să ajute. Trăiască Sfatul Țării la mulți ani!” După aceasta, asistența a eșit din biserică și s’a îndreptat

1) Ziarul „Ardealul” Nr. 8, din 19 Noembrie 1917. 2) Dosar al Cancelariei Sfatului Țării. Nr. 3, voi. I.

93 spre sala ședinței, în care a fost introdus de către câțiva soldați drapelul național al regimentului moldovenesc. Acest drapel a fost sfințit de către Prea Sfântul Gavril cu aghiazmă. Corul protoiereului Berezovschi a executat imnul național „Deșteaptă-te Române”1) și „Pe-al nostru steag e scris unire”. Asistența cu entuziasm strigă : „Ura ! Trăiască” ! După aceasta, asistența iese în balcon, ca să vadă mersul ceremonial al regimentului moldovenesc și al altor trupe, cari au venit să salute Sfatul Țării. La orele 2 deputății și publicul ocupă locurile în sala mare, destinată pentru deschiderea ședințelor Sfatului Țării. Primele două rânduri de scaune sunt ocupate de către deputați, restul de public. In dreapta și stânga dela locul prezidențial sunt așezate două bănci pentru reprezentanții presei. Cel mai mare ca vrâstă dintre depuțați, N. N. Alexandri, ocupând locul prezidențial se adresează către asistență cu următoarele cuvinte : „Domnilor deputați! Declar ședința Sfatului Țării deschisă”. Ca în urma unui semnal, toți deputății și publicul se scoală și aplaudând frenetic, strigă : „Trăiască Basarabia autonomă. Trăiască democrația. Trăiască Republica Moldovenească“. Corul execută din nou imnul : „Deșteaptă-te Române”. Pe ochii multora se văd lacrimi, unii plâng. Refugiații își acoper fețele cu batiste. Președintele, mușcându-și buzele, încearcă să-și oprească lacrimile. Arhimandritul Gurie, de putatul Pelivan, doamna deputat Alistar și mulți alții plâng ca copiii. După ce a trecut această furtună de entuziasm, lacrimi și felicitări, președintele (de vârstă) propune Sfatului Țării să-și aleagă prin votare un președinte. Președintele comitetului executiv gubernial basarabean al deputaților țărani și deputatul Sfatului Țării P. V. Erhan, îl propune ca președinte al Sfatului Țării pe I. C. Inculeț.

1) In procesul verbal „Deșteaptă-te, Românie”.

94 Prin votare la care au luat parte 95 de deputați, după enumerarea voturilor, se declară că deputatul Ivan Constanti- novici Inculeț a fost ales președinte cu unanimitate de voturi. Această declarație a fost acoperită cu o erupție de aplauze. Doamna deputat d-r Alistar, în costum național, îmbracă pe umărul Președintelui o frumoasă panglică națională tri coloră. Din nou se aud strigăte „Ura” și aplauze. Când s’a resta bilit liniștea, președintele se adresează adunării cu următoa rea cuvântare dintâi în limba moldovenească și pe urmă în cea rusească : „Cetățeni deputați ! Vă mulțumesc pentru cinstea înaltă, pe care mi-ați arătat-o alegându-mă în postul de președinte al celui dintâi parlament basarabean, pe care atât de mult îl așteaptă cei mai buni fii al țării noastre. Noi ne-am adunat într’un moment groaznic. Republica rusească se găsește în mare pericol. Lipsa unei autorități la centru și anarhia, care a cuprins toată țara, amenință cu pieirca statul întreg. Singura scăpare a Republicei — în organizarea diferitelor ei părți pentru viitoarea mare federație. Prin mersul istoric al evenimentelor s’a creat o așa situație, că numai diferite părți ale Republicei pot să creeze o putere organizată și îm preună cu alte părți organizate ale republicei, ar fi în stare să împiedece distrugerea complectă a statului și pentru a păstra cuceririle revoluției. Și Basarabia trebuie să fie organizată, și, cine știe, poate într’un viitor apropiat, în scopul de a stabili o ordine în stat și în numele principiului cucerit de către revoluția rusă, au todeterminării complete a popoarelor, Basarabia va trebui să devie republică democratică, formând o parte indivizibilă din marea republică federativă democratică rusească. Până la convocarea adunării întemeietoare basarabene și până la stabilirea principiilor federației de către adunarea întemeietoare din toată Rusia, în Basarabia trebuie să devie autoritate superioară Sfatul Țării, compus din reprezentanții organizațiilor democratice, din organele de autoadministrare,

95 din partidele politice și reprezentanții naționalităților, care ocupă teritoriul Basarabiei. In fața Sfatului Țării stau probleme colosale. înainte de toate el va trebui să-și ațintească privirile a- supra anarhiei care pe zi ce merge crește în țară. D-voastră știți că cea mai mare parte a județului Hotin este devastată. Și valul pogromurilor începe să cuprindă părțile județelor limitrofe. Sfatul Țării trebuie să păstreze țara de ruinarea completă. In obligațiunile Sfatului Țării trebuie să intre problema, care nu suferă amânare, dc a pregăti și convoca adunarea constituantă a Basarabiei, aleasă pe baza votului universal, egal, direct și secret. Noi avem credința fermă, că a sosit momentul, când tot pământul și toată libertatea trebuiesc să fie date poporului muncitor. Cuvintele sfinte : „pământul și libertatea”, cari au fost pe buzele tuturor amicilor democrației, și cari s’au înrădăcinat adânc în sufletele țăranilor — sunt în pragul înfăptuirii. Până la elaborarea unui proect de lege, care va stabili modul trecerii pământului la poporul muncitor, Sfa tul Țării trebuie să-și puie ca scop — să înlăture anarhia agrară, când fratele se ridică împotriva fratelui, și să păstreze pădurile de distrugere. Mai departe, în timpul de față, când țara și armata sunt amenințate de foamete, Sfatul Țării terbuie să ia asupra sa organizarea distribuirii drepte a alimentelor și a stofelor. In așteptarea demobilizării, când soldații flămânzi și goi, ce se întorc de pe front, pot să curățe tot în calea lor, Sfatul Țării trebuie să se ocupe imediat de organizarea punctelor de aprovizionare în calea armatelor demobilizate, unde oa menii necăjiți ar putea căpăta hrană și îmbrăcăminte. Deasemenea, Sfatul Țării trebuie să ia măsuri, ca tot pă mântul, care n’a fost însemânțat de cu toamnă, se fie înse- mânțat. Vai de noi, dacă din cauza chestiunilor de aprovizionare vom pierde libertatea dobândită cu atâta greutate; și d-voastră știți, că în Basarabia, una din cele mai bogate gubernii în cereale, în Februarie poate să nu ajungă pâine. Sfatul Țării

96 trebuie să garanteze libertatea deplină a muncii organelor autoadministrărei obștești, alese pe baza dreptului electoral general, luând odată cu aceasta măsuri ca tot pe această bază să fie alese și să funcționeze bine toate organele autoadmi- nistrației încă nedemocratizate. Asupra Sfatului Țării cade obligațiunea sfântă de a în druma viața țării pe matca legilor, fiindcă nu poate fi ordine fără respectarea legilor. Dar odată cu aceasta, Sfatul Țării trebuie să tindă, ca măsurile legislative să meargă în con tactul necesar cu conștiința de drept a poporului. Garantând libertatea cuvântului, a persoanei, conștiinții, întrunirilor, a domiciliului, Sfatul Țării trebuie să ia toate măsurile pentru apărarea acestor bunuri adevărate ale vieții cetățenești. Drepturile minorităților naționale deasemenea trebuiesc garantate. In Basarabia liberă nu poate fi loc pentru națiunile dominante. Cetățenilor deputați! Către voi și peste capetele voastre către toți acei cari trăesc pe teritoriul Basarabiei mă adresez. In acest moment groaznic, când noi toți stăm la marginea prăpăstiei anarhiei, vărsării de sânge frățesc, a sărăciei, foametei și frigului, eu frățește vă învit pe toți să stabilim un front revoluționar unic, să ne grupăm prin sforțări prie tenești în jurul organului nostru superior al țării — Sfatul Țării și să uităm pentru un moment toate interesele mici și egoistice, și atunci noi vom salva țara și vom apăra de distrugere patria noastră comună — marea republică democratică federativă rusească, și libertatea căpătată de către popor cu atâta greutate, nimănui și nici odată nu o vom da-o”. Mai departe cuvântul a fost dat reprezentantului parti dului național moldovenesc P. N. Halippa, care a rostit următoarea cuvântare : „Domnilor membri ai înaltei adunări! Asupra mea a căzut fericirea să fiu reprezentantul partidului național moldove nesc în înalta adunare. In crearea acestui partid eu văd în făptuirea tuturor idealurilor naționale ale poporului mol dovenesc (aplauze furtunoase). Domnilor deputați. Când

7 97 8 luni în urmă noi toți ne îndoiam, când noi toți eram răpiți de internaționalismul bolnăvicios, creat de către revoluția rusă, noi cei dintâi am ridicat drapelul național, care este o stea călăuzitoare pentru ideia iubirei de patrie, adică a pământului nostru moldovenesc. Această ideie noi am îmbră- țișat-o cu căldură și imediat cu credința în succesul operei noastre, am început s'o răspândim prin toate colțurile țării noastre dela Prut și până la Nistru. Munca noastră a fost foarte grea, întrucât, pe deoparte, poporul suferea, amorțit de lanțurile robiei, iar pe de alta — noi recunoaștem, că aceste lanțuri nu pot fi rupte îndată. Chiar la începutul muncii noastre s’au găsit mulți Moldoveni, cari ne spuneau, că noi muncim în zădar, fiindcă poporul se gă sește în întunerec.Și dacă noi astăzi vedem că lanțurile grele ale robiei au căzut și poporul nostru s’a trezit la o viață nouă, aici trebuie să mărturisesc, că o parte din merite revine par tidului național, reprezentanții căruia au contribuit mult la căderea acestor lanțuri. Partidul național a rupt gratiile de fier ale pușcăriei, unde suspina poporul nostru, și în acest moment patria noastră este liberă și autonomă, și, poate într’un viitor apropiat, împrejurările ne vor duce pe noi spre republică. Pot să mărturisesc că aceasta visează și partidul național. Dar pentru aceasta trebuiește unirea întregei na țiuni și înțelegerea completă între diferite popoare, întrucât numai prin autodeterminarea națională a fiecărui popor în parte și prin federalizarea acestor unități se poate salva marea republică rusă. Partidul național nu urmărește scopuri șoviniste, ci vrea să intre în contact strâns cu restul națio- nalitățiloi’ mici ale țării, ca împreună cu ele să muncească la reclădirea țării pe principii noui (aplauze). Noi dorim să trăim în înțelegere frățească cu toate naționalitățile și de aceea noi le propunem să se organizeze. Declar, că partidul național reprezintă națiunea moldovenească (aplauze). Dar odată cu aceasta declar, că noi suntem departe de gândul de a subjuga pe alții, — dimpotrivă dorim să lucrăm în Sfatul Țării pentru binele tuturor naționalităților din Basarabia, care au dreptul să trăiască pe pământul ei ospitalier. Cu

98 acest gând eu strig : „Trăiască Sfatul Țării” ! Trăiască Basa rabia liberă în republica rusească democratică federativă”. (Aplauze îndelungate). După aceasta, președintele comitetului executiv gubernial din Basarabia al deputaților țărani, P. V. Erhan spune urmă toarele : „In această clipă a marei fericiri țăranii din Basarabia m’au însărcinat să salut onorata adunare. Nu există o altă clasă socială, asupra capului căreia să fi căzut atâtea nenoro ciri și cu atâta putere, ca țăranii. Țăranii și masele muncitorești suportă toate greutățile •organizării Basarabiei. Țărănimea a dus această cruce din prima zi a revoluției și speră, că numai republica demo cratică basarabeană în unire cu republica democratică fe derativă rusească va aduce binele tuturor. Țăranii au cre dința că Sfatul Țării își va pune ca țintă — pace imediată, onorabilă, pe principiul autodeterminării tuturor popoarelor. Din lanțurile robiei, din adâncurile ignoranței poporului a izbucnit incendiul mondial, și țărănimea va lupta cu ig noranță, fiindcă ea știe că numai prin luminarea poporului și cultură, ea va duce țara sa spre bogăție și fericire. Pământul se va da numai poporului muncitor. Se va duce o luptă con secventă, organizată și insistentă, ca toate bogățiile pământului să fie numai la dispoziția poporului. Dar puterea este în unire și pentru țărănimea Basarabiei nu există deosebire între Moldoveni și nemoldoveni, și în acest parlament, ță ranii, ca un singur om, vor ieși și vor apăra interesele tuturor țăranilor și ale întregii Basarabii. Fie binecuvântat momentul, când țărănimea s’a întrunit pentru prima dată, ca să meargă pe calea libertății, egalității și frăției. Intr’un ceas bun !” Reprezentantul comitetului executiv gubernial unit din Basarabia al sovietului deputaților soldați și muncitori, locotenentul T. B. Cotoros salută deschiderea Sfatului Țării — stăpânul adevărat al Basarabiei. „Deschiderea Sfatului Țării, după cum s’a subliniat de către oratorii precedenți, -coincide cu un moment greu, și aceasta trebuie să ne convingă, -că deschiderea lui se face la timp, mai cu seamă acuma când

99 în joc este pusă nu numai viața Rusiei și a Basarabiei, ci și soarta libertății, când puterea o uzurpează în mâinile sale compania lui Lenin. Numai poporul însuș și anume poporul divizat după teritorii, poate să-și conducă țara, iar nu un grup de per soane fără răspundere. Scopul Sfatului Țării este de a merge pe calea libertăților, egalității și fraternității. Aceasta este obligațiunea lui înaltă și sfântă. Sfatul Țării, creat de către elementele democratice și revoluționare, trebuie să devie pavăză pentru interesele maselor muncitoare, trebuie să dea pământ și voie”. Primarul orașului Chișinău A. C. Șmidt salută Sfatul Țării și întreaga asistență în numele orașului gubernial, iar din momentul de față, poate în numele capitalei Basarabiei. Oratorul, conștient de răspunerea față de celelalte orașe, salută Sfatul Țării, care se naște acuma — organul superior al țării Basarabiei, care va scoate țara din acea situație în grozitoare în care se găsește ea și Rusia. Oratorul ține minte de jurământul, dat de el revoluției rusești și el este încredin țat, că Sfatul Țării nu va uita marele testament al revolu ției, că toate popoarele sunt suverane. Președintele biuroului de organizare al Sfatului Țării și deputat, sublocotenentul Țanțu salută Consiliul Țării în următoarele cuvinte : „Domnilor deputați. Sunt fericit fără măsură, când văd că idealul nostru s’a înfăptuit. Salut Sfatul Țării în numele acelor eroi moldoveni, cari departe de țara noastră au dus în pieptul lor ideia Sfatului Țării. Luptând pe front, noi visam acest organ și îl așteptam cu nerăbdare; el nu se arăta. Atunci noi, ostașii, ne-am hotărît să venim la Chișinău, ca să începem lupta pentru această operă mare. Cu puteri limitate noi am început lupta, ca marinarul îndrăzneț care în barca sa mică se aruncă în valurile înfuriate ale mării cu speranța de a se întoarce spre țărmurile natale. Astăzi cu ajutorul lui Dumnezeu, noi ne-am atins scopul și făcând totul ce este posibil pentru crearea acestui organ, noi predăm cârma în mâinile d-voastră, ca d-voastră cu bine să îndreptați barca către țărmurile, unde o așteaptă cu ne

IOO răbdare copiii adevărați ai patriei. Din partea noastră dorini succes Sfatului Țării în munca lui pentru folosul Basarabiei, ca frații noștri de pe front să-și vadă țara natală scăpată de acele nenorociri, cario bântuie astăzi dela un capăt la altul” (aplauze furtunoase). Reprezentantul comitetului executiv gubernial al sovietului deputaților soldați și muncitori Dobrovolschi, salutând Sfatul Țării, spune, că în istoria revoluției ruse sovietelor deputaților soldați și muncitori va fi acordat fără îndoială, un loc ono rabil și că Sfatul Țării, care ocupă astăzi, ca autoritate ță rănească centrală, locul de frunte, trcbuește prin toate mă surile să susție și să le traducă în viață acele măsuri, cari corespund platformei democratice a sovietului deputaților muncitori și soldați. Fiind reprezentant al ideci socialiste, Sfatul Țării trebuie să apere lozincile și principiile, procla mate de către revoluția rusă, și numai în asemenea condițiuni el poate conta pe sprijinul sovietului deputaților soldați și muncitori. Reprezentantul comitetului apărării revoluției în Basa rabia în salutul său și-a exprimat speranța, că Sfatul Țării se va lupta cu anarhia și cu cauzele, care o provoacă, și că el își va îndrepta munca spre îmbunătățirea vieții țărănimei întunecate din Basarabia. Reprezentantul Radei militare din Odesa, doctorul Luțenco, arătând, că idealurile politice ale Basarabiei și Ucrainei coincid, salută poporul basarabean în numele Radei centrale Ucrainene, Radei militare dela Odesa și în numele întregului popor ucrainean. Președintele tribunalului regional din Chișinău Luzghin salută deschiderea Sfatului Țării, care este chemat să înlă ture dezastrul și anarhia în țară. Entuziasmul patriotic din sufletul fiecăruia trebuiește dictat de iubirea față de patrie. Sfatul Țării trebuie să se bizuie pe legi, și întrucât justiția este scutul legilor și al ordinei, de aceea justiția va susține Sfatul Țării. Oratorul își termină cuvântarea arătându-și dorința, ca în Basarabia binecuvântată, pe care el o iubește cu căldură, să apară soarele pentru totdeauna. Reprezentantul comitetului executiv al sovietului depu-

roi taților soldați și muncitori din Chișinău, doctorul Niselsohn arată că Sfatul Țării are în perspectivă o muncă grea și plină de responsabilitate. Adresându-se către președintele I. C. Inculeț, oratorul spune, că Basarabia liberă — este fructul revoluției rusești și el ca președintele organului superior al țării se va întâlni în cale cu puterile obscure, care vor atenta la libertatea cucerită, și că zidurile clădirii, unde se găsește Sfatul Țării, nici odată n’au auzit atâtea promisiuni, cât s’au făcut astăzi, și aceste promisiuni sunt polițe care neapărat trebuiesc plătite. Oratorul strânge peste capetele deputaților mâna întinsă a președintelui și-i dorește să-și găsească colaboratori demni, ca în contact strâns cu ei să introducă în viață idealurile înalte ale revouției. Reprezentantul comitetului central moldovenesc, Pântea, salutând deschiderea Sfatului Țării, crede că Sfatul Țării va crea un trandafir din Basarabia. „Trăiască Basarabia autonomă liberă și toate națiunile marei Rusii federative”. Reprezentantul Radei ucrainene, a „Prosvitei” din Chișinău Mițchevici salutând primul organ legislativ al Basarabiei republicane libere, are credința, că Sfatul Țării va introduce fără șovăire în viață principiile, proclamate de către demo crația revoluționară. Reprezentantul partidului socialiștilor revoluționari M. I. Cogan arătând în cuvântarea sa, că toate popoarele sunt egale în drepturi, a dat citire următoarei declarații a con gresului al doilea gubernial din Basarabia a partidului so cialiștilor revoluționari în ce privește atitudinea lui față de organizarea conciliului (sovietului) țării în Basarabia. „Partidul socialiștilor revoluționari, plecând dela prin cipiul autodeterminării și egalității naționalităților, văzând în aceasta una din condițiunile necesare pentru desvoltarea normală a popoarelor și a conștiinței lor socialiste, susține orice mișcare națională, îndreptată spre desrobirea puterilor vii ale poporului muncitor în lupta lui pentru dreptatea socială. Cea mai bună formă de conlocuire a popoarelor Ru siei partidul socoate republica democratică federativă cu

102 autonomie teritorial-națională în hotarele delimitațiunilor etno grafice și cu asigurarea legilor fundamentale ale țării, cum sunt drepturile minorităților etnice în localitățile cu popu lație amestecată precum în general și drepturile publice ale tu turor limbilor, în care vorbesc masele muncitoare în Rusia. Luând în considerație compoziția eterogenă a Basarabiei, al doilea congres gubernial basarabean al partidului socialist revoluționar va apăra principiul acordării minorităților na ționale, precum și naționalităților fără teritoriu, dreptul pentru formarea unităților personal-autonome cu indepen dență deplină în limitele național-culturale. Punând baza pe aceste teze, al doilea congres gubernial basarabean al partidului socialist-revoluționar vede în consiliul (Sfatul) Țării, în compoziția lui de astăzi, o instituție provizorie, chemată să pregătească un consiliu al Țării permanent, ales prin vot universal, direct, egal și secret pe bazele reprezentanței pro porționale. Până la crearea unui asemenea organ bine organizat, al doilea Congres guvernial basarabean al partidului sociali- știlor-revoluționari găsește inadmisibile orice tentative de naționalizare a țării în folosul uneia din naționalitățile ce locuesc în Basarabia, precum și cheltuiala nedreaptă pentru aceste scopuri a mijloacelor țării. Odată cu aceasta al doilea congres gubernial basarabean insistă asupra egalității com plete a tuturor limbilor locale. Al doilea congres gubernial basarabean crede, că bazele fundamentale ale federațiilor vii toare, legăturile între ele, raporturile lor cu ocârmuirea cen trală, drepturile acestei ocârmuiri în domeniul politicei in terne și externe, trebuiesc să fie stabilite de către adunarea constituantă a toată Rusia, care va fi expresiunea voinței tuturor popoarelor, care locuesc în Rusia. Al doilea congres gubernial basarabean subliniază, că re nașterea naționalităților pentru o viață liberă este una din cuceririle principale ale revoluției ruse, că succesul viitor al autodeterminării naționale este în legătură strânsă cu succesul revoluției ruse, și de aceea numai în unirea democrației revolu ționare a Basarabiei cu democrația tuturor naționalităților

103 din Rusia este posibilă înfăptuirea idealurilor naționale și a speranțelor tuturor naționalităților, care locuesc în Basarabia. Partidul socialiștilor-revoluționari a fost primul partid socialist în Rusia, care a proclamat principiul organizării federative a Rusiei și care întotdeauna a susținut mișcarea națională în țară, și de aceia al doilea congres guvernial basarabean al partidului socialiștilor-revoluționari salută renașterea națională în Basarabia și crearea consiliului țării basarabene”. Reprezentanta ligii femeilor moldovence, medicul E. V. Alistar, inzistând asupra rolului femeei în opera de educație a generațiilor viitoare, are credința că Sfatul Țării va în făptui toate acele probleme, care au fost anunțate de către președinte și deputați. In numele soldaților moldoveni de pe frontul românesc sublocotenentul G. Mare a spus următoarele : „Frați deputați 1 Istoria poporului nostru ne arată că sute de ani poporul nostru a fost persecutat și subjugat de către alte popoare. Noi am suferit năvălirile Hunilor, Tătarilor, Turcilor și altor neamuri, cari ne prădau și oprimau. Dar Dumnezeu ne-a ajutat, ca după suferințe îndelungate să ajungem la ziua de astăzi, cea mai însemnată zi în istoria poporului nostru. „Astăzi, domnilor deputați, puneți temelia fericirii popo rului, și d-voastră trebuie să dovediți, că d-voastră sunteți hotărîți să vă ocârmuiți singuri și să vă aranjați viața după dorința d-voastră. Dar d-voastră trebuie să țineți minte, că trebuie să vă luptați mult pentru menținerea libertăților cucerite. Ziua de astăzi este atât de mare încât și soarele vă privește. Fiți și d-voastră ca soarele, spre care și poporul se uită cu credință și speranță. Să fiți conduși de două sentimente, cari sunt cele mai sfinte : iubirea către mamă și nație. Noi să jurăm, că mai bine să nu existăm, decât să ne cârmuiască alții, să ne bea sângele și să ne ție în robie”. (Aplauze prelungite). Președintele partidului social-democrat muncitoresc rus d-na N. E. Griinfeld face o paralelă între Rusia veche și cea

104 de astăzi, liberă, descătușată, și spune că toate greutățile economice și sociale la care se adaogă și opresiunea politică, le suporta sărăcimea. Basarabia în special își va aduce aminte de țarism, sub care țara servea ca arenă pentru evenimente sângeroase, și Moldovenii, iar împreună cu ei și Ovreii, n’aveau dreptul să-și aibă școala lor și să vorbească în limba lor. Deschiderea Sfatului Țării, organul superior al Țării, poate fi salutată numai în măsura, în care el va introduce în viață un program în conformitate cu cuceririle democrației revo luționare. Clasa muncitoare este interesată în păstrarea Rusiei unitare și formând un centru al vieții locale, trebuiesc să fie garantate interesele tuturor naționalităților, cari locuesc în Basarabia, fiindcă înfăptuirea tuturor năzuințelor Moldovenilor și altor naționalități este în legătură strânsă cu cele mai bune așteptări și năzuințe ale revoluției rusești, mulțumită căreia noi am căpătat posibilitatea să ne întrunim. Trăiască Rusia unitară și Basarabia liberă”. Reprezentantul națiunii poloneze —Pomorschi salută Sfatul Țării, fiind încredințat că în Basarabia vor fi apărate intere sele tuturor naționalităților cari trăiesc în Basarabia. Reprezentantul naționalității grecești P. V. Sinadino sa lută Sfatul Țării în următoarele cuvinte : „Domnule președinte și domnilor membri ai consiliului superior al Basarabiei — Sfatul Țării. Sunt fericit, că asupra mea a căzut sarcina de a saluta în numele Grecilor din Basa rabia, cari din vechime se bucură de toate drepturile, pe cari le are populația băștinașă. Exprim sentimentul tuturor Gre cilor, având speranța, că Sfatul Țării va introduce în pământul nostru natal ordine, legalitate și pace, cari vor apăra viața libertatea și avuția tuturor acelora cari vor avea înalta cinste de a trăi sub ocrotirea libertății din Basarabia. · Nașterea ideii despre consiliul superior basarabean și înfăptuirea ei arată iubirea caldă față de pământul său natal a populației locale moldovenești, care văzând dezastrul general în Rusia, nu putea să nu înțeleagă, că una din cauzele fundamentale ale acestei nenorociri mondiale constă în faptul, că marea iubire de patrie a fost călcată în Rusia în picioare.

Io5 Chezășia succesului muncii d-voastre noi o vedem în colabo rarea prietenească cu celelalte naționalități, cari locuesc în Basarabia, și numai pe aceasta se poate clădi temelia trainică a înfloririi și puterii patriei noastre. Trăiască Basarabia li beră, autonomă, matură ca stat”. Beprezentantul populației bulgaro-gagauze din Basarabia M. S. Stoianov s’a adresat către adunare cu următoarea cuvântare : „S’a turburat marea fără de sfârșit a poporului rus. Re voluția rusă a rupt toate lanțurile autocrate și a eliberat toate corăbiile popoarelor dintr’un iernatec lung. Pe marea turbu lentă rusească au pornit corăbiile libere ale popoarelor. Dar furtuna se întărea tot mai mult, și nu multe din corăbii au rămas neprimejduite de furtună; între aceste corăbii se găsește și corabia noastră natală, scumpa Basarabie. Comanda corăbiei noastre, rămânând fără căpitan, cu îndrăzneală și siguranță a luat în mână cârma vasului. Fără a se teme de loviturile crude ale valurilor vieții, a dus cu tărie corabia scumpă spre limanul liniștit. In această zi corabia noastră basarabeană a sosit istovită în portul Sfatului Țării. Sunt fericit de a saluta consiliul superior al Țării — Sfatul Țării în numele poporului bulgaro-gagauz”. Reprezentantul partidului proletariatului evreesc „Bund” Covarschi dă citire următoarei declarații: „In momentul tragic și îngrozitor pentru întreaga Rusie apare Sfatul Țării pe arena creațiunii de stat. Lipsa unei autorități centrale, recunoscute de întreaga democrație, distruge acele legături de stat, cari ar fi putut să organizeze țara noastră, obosită de războiul de trei ani cu consecințele lui grave — dezastrul econimic și de aprovizionare. Valu rile anarhiei, cari s’au întins larg în ultimul timp, amenință să înnece toate valorile culturale și materiale, create prin munca de sute de ani a poporului și cari trebuie să fie temelia necesară a progresului viitor. Toate acestea sdruncină în mod inevitabil și situația noastră internațională în rândul puterilor mari, care la rândul ei amenință cu consecințe foarte grave și periculoase. Și cu cât sunt mai complicate,

106 mai îngrozitoare împrejurările politice, economice și interna ționale ale zilei de astăzi, cu atât mai mare răspundere cade asupra acelui organ, care își ea asupra sa inițiativa creațiunii de stat. Ca să devie centru de stat, care este chemat să orga nizeze puterea de jos, Sfatul Țării imediat trebuie să-și creeze autoritate în masele tuturor naționalităților, pe cari soarta istorică le-a unit în hotarele Basarabiei. In această privință noi, reprezentanții partidului proletariatului evreesc ,,Bund”, credem că a atrage atenția și simpatiile păturilor muncitoare se poate numai prin păstrarea tuturor idealurilor democra tice, principiilor și drepturilor cari au fost anunțate de către marea revoluție rusă, cari în parte au fost înfăptuite în le gislația de după începutul revoluției și cari au slobozit ră dăcini adânci în masele poporului, formând bazele conștiinții lui de drept. In conformitate complectă cu programul parti dului, noi vom cere pentru fiecare naționalitate, dreptul pentru libera dezvoltare a particularităților ei culturale, pentru care scop este necesar: egalitatea tuturor limbilor, autonomia Basarabiei, ca țară, care își are particularitățile ei economice, naționale și de viață și garanția completă a drepturilor minorităților sub forma de autonomie cultural- personală națională. Nu cu mai puțină insistență noi vom cere în interesele desvoltării economice și a unității luptei de clasă, ca în Basarabia, ca într’o parte autonomă dar in divizibilă a Basarabiei libere, să nu fie introduse limitațiuni politice și economice, cât pentru unele părți ale populației Basarabiei, atât și pentru unele elemente cari trăesc în afară de Basarabia. Noi credem, că asemenea limitațiuni în timpu rile de față nu pot fi închipuite și admise, ca măsuri reacțio nare, cari pot să împiedice desvoltarca culturală și economică a țării. Noi subliniem aceasta fiindcă limitările politice și economice ar deveni lovituri grave asupra proletariatului evreesc, a cărui interese noi suntem chemați să le apărăm. După pogromurile dela 1903 și 1905 o bună parte din proletariatul evreesc, cea mai întreprinzătoare, energică și conștientă a emigrat în America și Europa, fapt care a dus

107 la slăbirea mișcării socialiste, care și-a pierdut rădăcinele. După ce se va termina războiul, aceste mase se vor întoarce îndărăt în patria lor, și orice limitări le-ar rupe posibilitatea de a-și pune în valoare puterea, cunoștințele și experiența, prin care fapt s’ar împiedeca progresul cultural și material al Basarabiei, în care în special este interesat proletariatul, care vede în dezvoltarea completă a forțelor economice și culturale a țării antecedentul necesar pentru înfăptuirea idealului lui final, socialismul. Odată cu aceasta „Bundul” ca partid al proletariatului evreesc vede clar comunitatea soartei istorice a muncitorilor tuturor părților Rusiei, comuni tatea de interese și de luptă de clasă, și de aceia noi vom insista asupra unei legislații muncitorești unice, care va fi trecută prin adunarea constituantă a toată Rusia, care este chemată să înfăptuiască toate idealurile marei revoluții ruse. Aceste idealuri sunt înfăptuite în parte în legislația revoluționară a guvernului provizoriu, în legea electorală generală pentru toate instituțiile creată pentru organele autoadministrării locale. Aceste organe ale stăpânirii locale împreună cu alte organi zații revoluționare democratice muncitorești și militare, care stau întru apărarea revoluției, sunt cuceriri indiscu tabile ale democrației revoluționare, și de aceea noi credem că activitatea Sfatului Țarii trebuie să meargă în contact deplin cu aceste instituțiuni. In afară de aceasta, noi credem că în calitate de instituție, care organizează Basarabia liberă, Sfatul Țării trebuie să fie alcătuit pe baza exprimării drepte a voinței popoarelor. In compoziția lui de astăzi Sfatul Țării, după părerea noastră, nu corespunde reprezentării drepte proporționale a tuturor naționalităților, cari locuesc în Ba sarabia, și de aceea el trebuie să fie reorganizat în mod co respunzător ; fiind sub forma lui de astăzi un organ provizoriu, Sfatul Țării va trebui să fie sancționat dintâi de adunarea constituantă basarabeană, iar mai pe urmă de cea rusă. Acestea sunt tendințile, părerile și speranțele, acestea sunt scopurile proletariatului revoluționar evreesc. Noi vroim să credem că poporul moldovenesc, care a suferit toată greu tatea jugului politic și național, va merge pe calea libertății

108 politice și naționale. Noi credem, că poporul, eliberat de către revoluția rusă, va merge pe calea întăririi și înfăptuirii idea lurilor ci umane. Numai pe această calc sc poate scăpa Ba sarabia și Rusia de anarhic și peire. Numai pe această calc Sfatul Țării va putea aduna voința poporului astăzi împră știată și va crea acel entuziasm care este necesar pentru clădirea unirei Basarabei libere democratice cu Rusia liberă democratică”. In numele primului regiment național moldovenesc loco tenentul Cazacu a rostit următoarea cuvântare : „Primul regiment modovenesc din Basarabia trimite salutul său Sfa tului Țării; aducem urări calde pe altarul patriei. Noi jurăm pe mormintele strămoșilor noștri, că ne vom lupta până la ultima picătură de sânge pentru drepturile, câștigate cu atâta greu și după atâtea veacuri de robie (aplauze furtunoase). Noi nu vom permite ca cineva să semene discordie”. (Aplauze prelungite). Reprezentantul partidului socialiștilor poporani, doctorul Ștern salută Sfatul Țării, care și-a luat asupra sa munca uriașă pentru înfăptuirea năzuințelor democrației revoluțio nare. Ședința se întrerupe pentru 15 minute. După redeschiderea ședinței se acordă cuvântul reprezen tantului partidului național moldovensc, loan Pelivan, care rostește următoarea cuvântare : „Prea stimați deputați ai înaltei adunări. Astăzi este ziua cea mai însemnată în istoria poporului moldovenesc. Acest popor a fost condamnat să piară, dar astăzi el renaște; a fost înmormântat, dar astăzi a înviat. Toți Moldovenii simt o bucurie nemărginită, când văd drapelul național, care fâlfâie deasupra acestui pa lat. Astăzi se înfăptuește idealul strămoșilor noștri și spe ranțele tuturor conducătorilor poporului nostru, cari s’au coborît în morminte cu durere în suflet. Dați-mi voie în acest moment istoric să-mi îndrept privirile îndărăt și să ating puțin istoria poporului nostru, plină de lacrimi și dureri. In anul 1812 noi am fost rupți din trupul Moldovei și anexați la statul rus. In trecutul poporului nostru întotdeauna s’a

109 întâmplat astfel : când se luptau între ei doi bandiți — Rusul și Turcul, nici unul din ei nu suferea ce suferea nenorocitul nostru popor moldovenesc. Așa s’a întâmplat și în anul 1812, când Basarabia a fost ruptă dela trupul României, ca să fie cedată țarului rus. Conducătorii poporului de atunci s’au îngrozit, fiindcă cu toate că Moldova se găsea sub protecto ratul turc, ea eră liberă. Este drept, Turcii luau a zecea parte din munca poporului, dar Turcul era cinstit: el ne prăda, dar nu-și băga cizmele murdare în sufletul nostru (aplauze). Turcul ne dăde'a voie să ne rugăm lui Dumnezeu în limba noastră și în bisericile noastre de care el nu se atingea. Tur cul ne-a lăsat școala în forma în care am moștenit’o dela bunici cu predarea în limba natală; el nu ne forța să învățăm turcește. Același lucru a fost și în domeniul justiției și admini strației. Noi aveam legile noastre prin care ne ocârmuiam, noi aveam judecătorii noștri moldoveni, pe cari îi alegeam noi după regulele moștenite dela străbuni. Ocârmuitorii se bucurau de iubirea poporului, fiindcă ei erau ridicați la acea cinste de către popor. Și așa era bine. Iată de ce, când în anul 1812 s’a aflat, că cea mai fertilă parte a Moldovei va trebui să treacă la Rusia, strămoșii noștri s’au turburat. Ei știeau, că în Rusia țăranii se găsesc în robie, că ei se vând, ca dobitoacele. De o mult mai mare libertate se bucurau țăranii din Moldova, decât în Rusia. Este drept împăratul Alexandru I „binecuvântatul” ne-a acordat în anul 1818 autonomie, dar după 10 ani, împăratul Nicolai I, care era un dușman al libertății, a suprimat-o. Din acest moment se începe perioada suferinților poporului nostru. Slugile țarismului rusesc tindeau spre înăbușirea spiritului național, spre izgonirea limbei noastre natale din biserică, școală, administrație, ca s’o nimicească cu totul. Rusificatorii cruzi au ponegrit numele de Moldovan, încălcându-1 în noroi și numindu-1 „bou”. Aceste slugi au nimicit cântecul României, în care se deplângea soarta Moldovenilor, cari din cauza discordiei au căzut în robie 1). îmi aduc aminte de un alt

1) Probabil că aici a fost vorba de A. Russo.

IIO fiu al patriei noastre scumpe, D. Moruzi care a scris „Pribegi în țară răpită”, un fel de Evanghelie a Moldovenilor. Această carte trebuie să fie citită de către fiecare din noi. Mulțumită acestor scriitori s’a menținut spiritul național și exista speranță în eliberare. A trebuit să suferim un timp îndelungat, și abia în anul 1905 se începe mișcarea națională. Atunci se face încercare de-a propovădui limba părinților noștri. Până atunci se socotea ca o mare rușine a vorbi mol- dovenește și cu durere în suflet auziam că însăși Moldo venii spuneau că nu este frumos să vorbim moldovcnește, fiindcă limba moldovenească este o limbă vulgară. Trebuia să păstrăm în țara noastră totul, ce ne amintea despre tre cutul nostru, dar slugile țarismului rusesc ne-au pocit pro numele, au schimbat chiar denumirile de orașe, sate și de toate lucrurile, cari puteau servi ca dovadă, că aici a trăit un popor independent. Și totuși ideea autonomiei la poporul nostru n’a murit cu desăvârșire, fiindcă au rămas hrisoave vechi și mărturii: manuscriptele lui Mavrocordat și legile lui Donici, din care se vede, că cândva în aceste locuri a fost Moldova independentă, care se ocârmuia prin legile și obiceiu rile ei. In afară de aceasta istoria mărturisește, că ideea auto nomiei s’a păstrat în scrierile autorilor basarabeni, care ar putea face cinste oricărui popor, ca, de exemplu cavalerul Stamati, Donici, Sârbu, Hâjdeu și alții. Poate d-voastră ați auzit de marele nostru scriitor Alecu Russo, care a prezis că va veni revoluția mare și va declara, ca și noi avem dreptul la autodeterminarea națională. Această ideie a fost însușită de către soldații noștri și ei o răspândesc pretutindene, muncind cu râvnă pentru înfăptuirea ei. Numele lor trebuie să fie înscris cu litere de aur în istoria popo rului nostru (aplauze furtunoase). Dacă n’ar fi fost con gresul lor din Octombrie, care a proclamat autonomia Ba sarabiei, deschiderea Sfatului Țării n’ar fi avut loc. Dacă n’ar fi fost ei, domnilor deputați, d-voastră astăzi nu v’ați fi adunat aici, în Sfatul Țării. (Voci: bravo, ura). Acești urmași ai lui Ștefan cel Mare și-au luat obligațiunea grea de a ne recuceri drepturile, pe care noi le-am pierdut. Să nu uităm,

III că dacă noi Moldovenii am fi uitat limba noastră, noi am fi fost șterși dc pe pământ. Numai mulțumită limbei noi am trăit și numai mulțumită ei noi vom putea trăi mai departe. Poporul nostru în trecut n’a avut altă mângâere decât biserica. In vremea țarismului el a fost nevoit să asculte serviciul divin în limbă străină, pe care n’o înțelegea. Trebuie ca în toatesa tele moldovenești să se oficieze serviciul religios în limba moldovenească. Până eri copiii noștri au fost nevoiți să învețe în școli străine, cum s’a întâmplat și cu mine. Ce fel de cultură se putea însuși în aceste școli ? Sufletul nostru a fost educat într’un spirit, străin poporului nostru. Dacă noi nu ne vom învăța copiii noștri în limba moldovenească, zadarnice sunt toate prin cipiile libertății. Numai prin școala moldovenească poporul nostru va putea fi scos din robie spre lumină și fericire. Nu numai învățătura, ci și judecata se făcea în limba străină de către judecători străini poporului nostru. Să ne ferească Dumnezeu de asemenea judecători. De aceea eu strig : creați legi noui, sfinte, bune care ar corespunde tradițiilor, vieții și istoriei poporului nostru moldovenesc. Recrutarea se făcea după un obiceiu barbar. Copiii noștri erau duși peste mări și țări ca acolo să li se pocească sufletele și să facă să-și uite poporul său. De acuma înainte eroii noștri își vor face serviciul militar aici în țara lor, ca la caz de nevoie noi să avem apărători ai țării dintr’ai săi, iar nu străini (aplauze prelungite). Nu uitați, domnilor, că poporul nostru pune toate speranțele în voi. De aceia mă adresez către voi din tot sufletul: nu vă certați, ci lucrați în înțelegere. Așa ne învață poetul nostru : „Unde-iunul, nu-i putere la nevoi și la durere, Unde-s doi, puterea crește și dușmanul nu sporește”. (Aplauze furtunoase prelungite). După cuvântarea deputatului Pelivan, reprezentantul zia rului „Cuvânt Moldovenesc” Y. Harea se adresează către adunare cu următoarele cuvinte : „Domnilor membri ai înaltei adunări. Asupra mea a căzut fericirea să salut Sfatul Țării în numele ziarului „Cuvânt Moldovenesc. Noi suntem

112 foarte fericiți, că astăzi vedem înfăptuirea ideei noastre, pe care am propovăduit-o prin ziar. Și dacă noi până astăzi spuneam că Moldovenilor le trebuiește Sfatul Țării, care i-ar ocârmui, din momentul de față îi chemăm la lucru pe deputați. Și noi avem convingerea adâncă, că mulțumită râvnei d-voastră poporul nostru va fi fericit. Trăiască Sfatul Țării. Trăiască Basarabia noastră”. (Aplauze). Reprezentantul Radei ucrainene militare din Chișinău Șevcenco, salutând Sfatul Țării, spune că triumful Moldo venilor este triumful poporului ucrainean din Basarabia, care a înfăptuit ideile anunțate 300 de ani în urmă, când Bogdan Hmelnițchi a intrat în uniune cu statul moscovit și a declarat, că toate popoarele trebuie să se unească, liber cu liber, și egal cu egal. Cât timp există Ucraina, cât timp ea nu este nimicită, ideea federației nu va muri. „Noi credem, că Moldovenii vor arăta geniul lor latin și că nu va trece mai mult decât un sfert de veac și popoarele, care locuesc pe ambele maluri ale Nistrului, vor ajunge la o situație culturală înaltă“. Reprezentantul partidului evreesc socialist unit Eigher citește în limba rusă o declarație prin care salută Sfatul Țării și tendințele Moldovenilor spre autonomie. După do rința președintelui și a întregei adunări oratorul salută Sfatul Țării și în limba evreească. Declarația conține urmă toarele : „Tovarășilor și cetățenilor! In numele partidului socialist-unit evreesc al muncitorilor și al partidului social democrat muncitoresc, salut democrația moldovenească în năzuințele ei spre autonomie, și toate naționalitățile, care locuesc în Basarabia în tendințele lor spre autonomie teri torială. Tinzând spre rezolvirea teritorială a problemei de emigrațiune evreească, socialiștii evrei întotdeauna au re cunoscut și recunosc dreptul autonomiei teritoriale pentru naționalitățile, care în mase locuesc pe un teritoriu oarecare. Dar la clădirea acestei autonomii nu trebuiesc sacrificate minoritățile naționale. Problema lor trebuie să fie rezolvită într’un singur mod și anume : autonomia națională personală. O asemenea autonomie noi cerem pentru Evreii cari trăesc

”3 în Basarabia. Ca bază pentru această autonomie trebuie să fie comunitatea evreească și seimul evreesc, creat pe temelii democratice. In competința acestei comunități noui democratice tre buie să intre toate chestiunile, care privesc viața evreească, ca de exemplu, chestiunile culturii evreești, ale ocrotirilor sociale evreești, colonizării evreești și emigrării, ale statisticei evreești, etc. Numai printr’o asemenea rezolvire a problemei, naționali- țățile minoritare nu vor fi persecutate, și masele muncitorești vor ști să-și satisfacă nevoile sale naționale. Nu este de prisos să amintesc că noi cerem libertatea limbilor, dreptul de a învăța și a se adresa în limba natală în toate instituțiunile țării. Astfel pentru Evrei noi cerem recunoașterea limbii evreești vorbite. Noi adăogăm că numai în unire cu demo crația socialistă din marea Rusie pe temeliile republicei rusești federative democratice cu autonomie personală pentru minoritățile naționale noi vom clădi temelia, care este necesară pentru desvoltarea ideilor noastre și pentru atingerea cât mai grabnică a scopului nostru final — socialismul. Trăiască republica democratică federativă rusească. Trăiască Basa rabia liberă democratică”. Reprezentantul avocaturii G. C. Kircorov, salutând or ganul superior al Țării, dă citire declarației avocaturii cu următorul conținut: „Avocatura în general și cea basarabeană în special în totdeauna a fost în primele rânduri în lupta pentru drepturile poporului, pentru lege temeinică și ordine, și când a căzut regimul autocrat avocatura a căpătat credința că a venit sfârșitul luptei pentru drepturile poporului, pentru legi te meinice și ordine. Dar soarta a hotărît altfel. Au trecut opt luni dela lovitura de stat și idealurile avo caturii, mulțumită anarhiei, care a cuprins toată Rusia, s’au îndepărtat și mai mult. Anarhia amenință să șteargă nu numai cuceririle revoluționare ale poporului, nu numai ordinea de drept și cultura poporului, ci însuș poporul și republica, și în aceste momente se ivește necesitatea unei

114 autorități puternice locale, întrucât legăturile autorității lo cale cu cea centrală mulțumită schimbărilor dese dela centru, duc la sdruncinarea ei. Din punct de vedere al avocaturii singurul mijloc pentru menținerea și întărirea cuceririlor revoluției și pentru apărarea statului împotriva distrugerii complete este de a întări autoritatea locală, compusă din oameni culți, întregi, cinstiți politicește, străini de metodele demagogiei și cari se bizuie pe păturile democratice și pe toate organizațiuriile naționale și obștești. Numai o asemenea autoritate, punând capăt dezastrului local va avea posibi litatea să contribuie la organizarea unui stat comun tare. In aceste scopuri crearea unui organ al țării se prezintă ca ceva foarte urgent și necesar pentru apărarea vieții și avu tului populației și a tuturor bogățiilor ei naturale și culturale. Numai sub scutul organului țării bazat pe dreptul electoral al populației Basarabiei este posibilă autodeterminarea completă a tuturor naționalităților cari locuesc în Basara bia cu reprezentare proporțională în organul țării. Tot mate rialul adunat de către organul Țării în chestiunea autonomiei politice a Basarabiei după ce se va judeca din toate punctele de vedere la fața locului, trebuie să fie înaintat adunării constituante, care va întări părțile sănătoase ale republicei sănătoase rusești”. Se acordă cuvântul reprezentantului uniunii ziariștilor basarabeni LI. Gherman, care rostește următoarea cuvântare : ,,In zilele de răstriște ale poporului, în mâhnire adâncă, când soarele libertății, care nu demult prin razele sale ne chema la viață, pare a se stinge deasupra noastră, când stăm în fața anarhiei care de astădată cu cruzime ridică frate asupra fratelui și amenință să înnece toată țara, — eu cred că voiu exprima o idee generală, când voiu spune, că a trăi astfel mai departe este imposibil, că noi cu greu suportăm răpirea pământului de către dușmanul din afară, că noi ne sufocăm, când dușmanul cu piciorul de fier calcă pieptul sângerând al poporului. Și în aceste zile grele, când se părea că ne părăsește toată energia, când a început să cadă amenin țător interesul față de chestiuni obștești, când au început

115 să se stingă idealurile umane, — cine dacă nu presa, acest mare cântăreț al libertății poporului și purtătorul idealu rilor umane, va veni cu salutul său la nou născutul Sfat al Țării și-i va dori, ca cât mai repede și cât mai tare să adune forțele poporului și să apere idealurile binelui și cinstei și roadele revoluției — libertatea, egalitatea și fraternitatea între toate naționalitățile care trăesc în Basarabia. Sunt fericit, că asupra mea a căzut înalta cinste să salut în numele ziariștilor pe d-1 președinte, d-nii deputați și întreaga adunare. Presa, stimați domni, fiind cea mai de seamă expresiune a gândirii obștești, cea mai puternică armă a luptei politice pentru fericirea și dreptul poporului, cel mai puternic factor al progresului pe câmpurile luptei pașnice în mijlocul prieteniei popoarelor, iar nu în fratricidere, — este socotită ca puterea mare mondială. Această presă, cum am spus, cel mai mare factor al progresului, ca putere mondială a venit să salute părticica născândă a republicei federative ruse, având cre dința fermă, că organul țării, al Basarabiei autonome, va înfăptui toate năzuințele și speranțele maselor și toate idea lurile, pentru cari a luptat poporul și pe cari le-a dus în spatele sale și presa prin biciurile și rugurile guvernului țarist. Presa crede că Sfatul Țării, înfăptuind autonomia va înlocui legătura mecanică moartă cu toată Rusia printr’o unire vie pentru scopurile comune; presa își dă seama de munca grea, pe care o ia asupra sa Sfatul Țării; presa nu ascunde că anarhia a semănat pe căile muncii uriașe ale Sfa tului Țării multe ispite. Dar conștiința poporului, autoritatea fermă și cinstită va găsi în sine putere pentru a evita locurile otrăvite de ispită, ținând minte de cuvintele Sfintei scripturi: „Vai țării de ispită și de două ori vai acelui, care va introduce ispita în țară”. Dumnezeu să întărească puterile noului născut; fie ca copiii noștri și urmașii noștri apropiați, folosindu-se de roadele muncii neobosite ale Sfatului Țării și a poporului adunat în jurul lui, să aibă dreptul să spuie : „ei au iubit Basarabia, dar au iubit țara și pe patria sa mamă, Rusia,

116 una și nedespărțită care cu mâna întinsă așteaptă ajutor dela copiii săi”. După ce I. I. Gherman aplecat dela tribună, președintele adunării strigă : „Trăiască presa liberă. Fie ca silnicia să nu se atingă nici odată de presă”. Reprezentantul marinarilor din Sevastopol, locotenentul Pralmițchi, salutând Adunarea, spune că Sfatul Țării este singurul port, unde noi ne putem adăposti de furtuna care se deslănțuie în jur și că în lucrările Sfatului Țării grija pentru țărani va trebui să treacă ca un fir roșu. Reprezentantul uniunii funcționarilor zemstvei guberniale din Basarabia, inginerul Mujicicov dă citire următoarelor cuvinte : ,,In tendința de a găsi ieșire din dezordinea generală, anarhia și dezastrul patriei noastre, elementele ei mai sănătoase trebuie să caute scăpare acolo, unde se poate — în unirea diferitelor naționalități pe bazele autodeterminării democratice a popoarelor. Funcționarii Zemstvei, ca intelectualitate adevă rat democratică, nu pot să nu se bucure, asistând la înfăptuirea unei asemenea uniri și au credința că organul care reprezintă aici ideia autodeterminării, ne va scăpa de dezastru, va in troduce ordine în țara noastră și va traduce în fapte principiile libertății, atât de mult așteptate și căpătate cu atâta greutate. Salutând din tot sufletul consiliul țării, noi funcționarii zemstvei și de acum înainte vom da țării Basarabiei și gândul său creator, și puterile noastre, și consiliul țării întot deauna poate conta pe sprijinul nostru complet care va consta în munca pentru binele și folosul Basarabiei”. După cuvântul inginerului Mujicicov, la tribună se urcă redactorul ziarului „Ardealul”, O. Ghibu. Deputății și pu blicul l’au întâmpinat cu aplauze prelungite, la care el a răs puns cu următoarele cuvinte : „Domnilor deputați și frați moldoveni și basarabeni. Din toată inima vă mulțumesc pentru primirea caldă, pe care mi-ați făcut-o. Această primire dovedește, că d-voastră nu mă considerați străin aici, în Basarabia, cu toate că eu nu sunt născut în Basarabia, (aplauze). Dar nici eu nu mă eon

ii? sider străin aici, în țara locuită ^e frații mei Moldoveni. (Aplauze furtunoase și strigăte : „bravo”, „ura”). Când în acest moment eu am cinstea să vă vorbesc aici în Sfatul Țării al Basarabiei, ca reprezentant al unui ziar, care poartă numele scumpei și mult încercatei patriei mele, eu am convin gerea că D-voastră simțiți, ca și mine vocea puternică acestei țări, pe care n’au putut-o înăbuși nici suferințele de o mie de ani. Eu cred, că și d-voastră iubiți Ardealul tot atât de tare, ca și noi, locuitorii Ardealului, cari în număr mai bine de 100 de mii, mai bine de un an sunt nevoiți să pri begească prin Rusia, înfruntând suferințele. Iubiți această țară, fiindcă Ardealul este leagănul nu numai al întregului nostru popor, ci și leagănul d-voastră, fiindcă Moldovenii au venit de acolo acum 600 de ani. (Aplauze prelungite). Vocea suferințelor patriei noastre nu poate să nu aibă oarecare influență asupra d-voastră, chiar în această zi de bucurie în viața d-voastră ; d-voastră ați suferit o sută de ani și acum vedeți că idealurile d-voastră s’au înfăptuit. Noi am suferit o mie de ani și astăzi încă n’am auzit, că a sosit ceasul dreptății eterne. Au trecut 1800 de ani de când împăratul Traian ne-a împrăștiat în țara de astăzi, și în decursul acestor veacuri noi ne-am luptat cu popoarele barbare, cari ne-au distrus complet, lăsându-ne numai viața. Istoria noastră este scrisă cu lacrimi și cu sânge. „Mulțumită suferințelor noastre s’au creat acele cântece celebre, cari au răsunat astăzi aici, în sală; dela noi s’a auzit pentru prima dată cântecul : „Deșteaptă-te, Române” și „Pe-al nostru steag e scris unire”. Aceasta fiindcă cu toate suferințele noastre noi am păstrat credința în sufletul nostru, că mai devreme sau mai târziu și noi trebuie să fim liberi. Și astăzi, când eu vorbesc în Chișinău, în Sfatul Țării, al Ba sarabiei, eu trec cu gândul departe, peste Prut și peste Car- pați, gândul meu se îndreaptă spre capitala țării mele, spre Alba lulia, unde va trebui să fie înfipt drapelul tricolor al întregului nostru popor. (Aplauze prelungite și voci : „Tră iască Ardealul”, „Trăiască Transilvănenii’). Ora dreptății pentru întregul nostru popor trebuie să n8 sosească. Sunt fericit, domnilor deputați și fraților, că Dum nezeu m’a învrednicit să fiu între d-voastră în zilele reîn vierii Basarabiei. Și dacă în ziarul „Ardealul” eu până acuma am scris numai cu lacrimi de durere despre frații mei nenorociți, sunt bucuros că din momentul de față eu voi putea scrie cu lacrimi de bucurie despre viața nouă a fraților mei Moldo veni. In această zi de mare bucurie, la care ați ajuns, în numele Ardealului din tot sufletul strig: „Trăiască Basarabia”. „Trăiască Sfatul Țării”. „Trăiască Bcpublica federativă”. Când și-a terminat cuvântarea d-1 Ghibu, deputății și publicul s’au sculat și-au aplaudat strigând: „Trăiască Ardealul”. „Trăiască Transilvania liberă” „Trăiască Transil vănenii”. „Trăiască poporul românesc”. Reprezentantul uniunii învățătorilor și funcționarilor zemstvei din județul Chișinău, praporșcicul Podlesnâi, dă citire rezoluției primite de comitetul executiv al funcțio narilor zemstvei, cu următorul conținut: „Poporul moldovenesc, ca un popor- care are dreptul la o autodeterminare completă, trebuiește ca în situația de astăzi să-și aibă autoadministrarea sa sub forma unui organ superior pentru ocârmuirea țării și în scopul de a apăra avutul poporului de puterile obscure ale anarhiei și pentru a coordona activitatea tuturor instituțiilor de stat și obștești. Comitetul funcționarilor zemstvei speră că Sfatul Țării va asigura legalitatea alegerilor în adunarea constituantă, va lua parte activă la alcătuirea republicei federative rusești și va re stabili drepturile cetățenești pentru toți locuitorii țării, fără nici o excepție. Plecând dela aceasta, comitetul, salutând organul superior al țării, roagă să se ia în seamă, că uniunea funcționarilor zemstvei întotdeauna se va călăuzi de dorințele și cerințele Sfatului Țării și va contribui în măsura posibili tății la munca culturală de creațiune”. In numele învățătorilor oratorul Podlesnâi spune : „Să devie Sfatul Țării piatra fundamentală a zidirii, pe care se va ridica fericirea, binele și libertatea tuturor popoa relor, care locuesc în Basarabia. Fie binecuvântat numele aceluia sau acelora, cărora le-a venit în minte marea idee de

119 a crea organul țării. Fiți binecuvântați și voi, aleșii, cari în aceste vremuri extrem de grele, v’ați luat asupra d-voastră marea operă a salvării pământului natal. Acest moment să devie momentul liniștei care răsare și a perioadei mult aștep tate a sfintei treimi: țăranul, soldatul și muncitorul. Intr’un ceas bun”. Președintele adunării I. C. Inculeț strigă : „Trăiască in comparabilul și scumpul nostru învățător”. Reprezentantul uniunii cooperativelor, deputatul Buruiană se adresează către Adunare cu următoarele cuvinte : „Ca fiu al Moldovei, sunt fericit că am ajuns la această zi. Mulți s’au străduit să stângă în sufletul nostru iubirea de patrie, dar n’au reușit. Și din această luptă s’a născut o flacără mare și frumoasă. Cooperatorii moldoveni, cari până acuma au răspândit lumina în popor, sunt fericiți că marea operă a fost încununată de succes și că de acuma înainte soarta Basarabiei se găsește în mâinile ei însăși. Să ajute Dumnezeu, ca Sfatul Țării să păstreze Basarabia liberă”. Președintele comitetului executiv județean din Chișinău G. C. Chircorov, salutând Sfatul Țării în limba moldovenească, dă citire unui rând de telegrame de felicitări dela comitetele de voloste ale jud. Chișinău precum și din partea comitetului executiv din jud. Orhei. Reprezentantul ziarului moldovenesc „Soldatul Moldo- van”, soldatul Minciună, aducând salutări Sfatului Țării spune, că ziua de astăzi este ziua marelui triumf al tuturor basarabenilor în general, iar pentru Moldoveni este sărbă toarea sărbătorilor — Paștele nostru. Noi am trecut printr’o mare de nevoi și grozăvii. Dar scăpând acuma de intunerecul egiptean al țarismului, scuturând jugul robiei, noi nu vom pune acest jug asupra altor națiuni ale țării noastre, care au suferit împreună cu noi. Poporul moldovenesc întotdeauna blând, supus și ospitalier, nu va vroi să facă rău fraților săi pe care soarta i-a aruncat în mijlocul strămoșilor noștri. Noi Moldovenii deschidem larg ușa casei noastre și cu lacrimi de bucurie îi întâmpinăm pe toți, cari trec pragul nostru. In- trați. Casa noastră este mare, masa bogată, veniți cu toții

120 la serbarea vieții. Trăiască poporul moldovenesc. Trăiască iubirea și frăția între popoarele cari trăesc în Basarabia. Trăiască înțelegerea între toate popoarele”. După aceasta delegatul soldaților moldoveni de pe frontul de miază-noapte salută adunarea în următoarele cuvinte : „Asupra mea a căzut cinstea să asist la deschiderea Sfatului Țării și să vă aduc salutul soldaților moldoveni de pe frontul de miază-noapte. Ei demult așteaptă cu nerăbdare vești despre pământ și voie. Soldații fără îndoială vor cuceri toate drepturile poporului și vor da sprijin Sfatului Țării; ei cu toții strigă: „Trăiască Basarabia autonomă”. Delegatul soldaților moldoveni de pe peninsula Crimeia salută Sfatul Țării și își exprimă dorința, ca să se înfăptuiască totul, despre ce s’a vorbit aici în chestiunea pământului și libertății. In concluzie el salută republica basarabeană și republica federativă rusă. Cuvântul se acordă marinarului I. Gafencu, reprezentantul comitetului executiv al soldaților moldoveni din Odesa. „Comitetul din Odesa”, a spus deputatul Gafencu, „încă din primele zile ale revoluției a început să lucreze în folosul poporului moldovenesc. El a unit pe toți ofițerii și soldații moldoveni din garnizoana Odesei și a organizat la 18 Aprilie o serbare mare, la care au participat 12,000 de soldați moldo veni și cari au jurat în fața drapelului național să fie credincioși ideei naționale și să contribuie la înfăptuirea programului partidului moldovenesc. El a organizat soldații de pe frontul românesc, din Sevastopol, Ecaterinoslav și alte multe orașe. El a îndreptat pe calea bună a naționalismului pe ofițerii moldoveni; el a creat comitetul central din Chișinău, care a organizat cohortele moldovenești, iar în timpul din urmă regimentele moldovenești. Astăzi, când prin munca soldaților se deschide Sfatul Țării, comitetul din Odesa se simte fe ricit, că poate să transmită răspunderea pentru viitorul poporului în mâinile Sfatului Țării, căruia îi va da totsprijinul”. In conciuziune oratorul în numele comitetului din Odesa dorește Sfatului Țării înțelegere și succes. Studentul Valuța, delegatul societății studenților din Odesa

121 „Renașterea” se adresează adunării cu următoarele cu vinte : „Domnilor deputați ai primului parlament basarabean. Vă salut în numele studenților moldoveni, cari au o bucurie mare că au posibilitatea să vadă cu ochii cum în această zi mare țara noastră se organizează pe temelii, despre care au visat atâta fiii cei mai buni ai poporului nostru. Studenții moldoveni își dau perfect de bine seama de obligațiunile grele, pe care vi le-ați luat și din partea lor fă găduiesc tot sprijinul ca să aducă scumpa noastră Basarabie la fericire”. Oratorul termină strigând în numele societății studențești „Renașterea” din Odesa : „Trăiască Sfatul Țării. Trăiască Basarabia”. După aceasta cuvântul se acordă arhimandritului Gurie, reprezentantului clerului moldovenesc. Apariția lui la tribună a fost salutată cu aplauze. Sfinția Sa se adresează către adu nare cu următoarele cuvinte : „Domnule președinte și domnilor deputați. Vă aduc sa lutul meu sincer. Deputați moldoveni... ce cuvânt nou frumos, necunoscut până acuma (aplauze). Ca reprezentant al cle rului din adâncul sufletului vă doresc cele bune. Clerul mol dovenesc a suferit în trecut multe persecuții; el a suferit mai mult din partea țarismului decât alte clase. Sfânta scrip tură spune, că cuvântul trebuie să fie liber, dar în Rusia el n’a fost liber pentru cler. Noi învățam în școală nu limba, care trebuia să ne mântuiască, ci aceea care ne ducea la robie. învățam șaisprezece ani și când ne duceam la sate ca să luminăm poporul, ne convingeam că noi n’aveam cuno ștințe folositoare. Acei cari doreau să fie de folos poporului, trebuiau să învețe dela început. Libertatea, egalitatea și fra ternitatea, aceste principii creștinești, în realitate, în viața bisericii nu se simțeau până acuma. Cred că în momentul de față clerul va putea deveni conducător adevărat al popo rului. Sfatul Țării, în care astăzi de mai multe ori s’a invocat numele lui Dumnezeu, va ajuta să se întărească autoritatea în țară, să stabilească pacea binefăcătoare și viața crești nească adevărată”.

122 Aceste urări le exprimă nu numai clerul, ci și seminarul și toate școalele spirituale din Basarabia, în numele cărora arhimandritul Gurie dorește succes Basarabiei și Sfatului Țării. In limba moldovenească rostește o cuvântare reprezen tantul slujbașilor căilor ferate, declarând, că slujbașii din Basarabia vor da tot sprijinul Sfatului Țării în organizarea poporului moldovenesc, și termină cu cuvintele: „Trăiască Basarabia, care a înviat din morți. Trăiască Sfatul Țării”. Mai departe urmează cuvântarea delegatului partidului socialist-revoluționar moldovenesc, a deputatului I. Buz dugan, care spune : „Astăzi este învierea din morți a poporului nostru moldo venesc. Mai bine de o sută de ani noi am avut de suferit sub jugul țarismului, dar astăzi și pentru noi a răsărit soarele libertății. De acum înainte el va lumina vecinie. In cursul unui veac întreg noi n’am avut nici o zi, care s’ar asemăna cu cea de astăzi. Astăzi este ziua Intrării în biserică. Astăzi Basarabia noastră, ca un prunc nevinovat, intră în biserică, în era nouă a vieții sale. Țarismul a izgonit limba noastră, distrugându-ne sufletele; în școală și biserică limba noastră a fost persecu tată, dar iată că adevărul etern acuma a înviat, fiindcă su fletul nu poate fi încătușat în lanțuri. Limba noastră n’a fost nimicită și sufletul nostru n’a fost omorît. El s’a păstrat în elegiile noastre, în legendele noastre poporane și în basme; el s’a păstrat în rugăciunile noastre către Dumnezeu. Când astăzi am auzit în biserică serviciul divin oficiat în limba noastră veche și am văzut acolo ridicându-se drapelul nostru național, m’am gândit: deacuma a răsărit și steaua noastră și va lumina veșnic; limba noastră nu va fi persecutată, ca înainte. Fiindcă într’adevăr, poporul nostru se asemăna cu în hârleț, despre care poetul Goga spune : ,,Tc-ai frânt de glia tuturora, Dar n’ai săpat moșia ta“. Deacuma înainte să ne conducem singuri viața și soarta

123 noastră. Și să dea Dumnezeu ca frații noștri de peste Nistru și Carpați să-și vadă înfăptuit visul lor despre autonomie, așa cum l-am văzut noi astăzi pe al nostru. Noi trebuie să intrăm în contact strâns cu frații noștri de peste Nistru; noi nu trebuie să-i lăsăm să piară, ci trebuie să-i ajutăm. Să nu vă fie frică de greutățile pe cari le veți întâmpina. Noi trebuie să fim ca cremenea, care, când se lovește de oțel, dă scânteie. Să muncim, ca să devenim lumină pentru toate popoarele, cu care trăim împreună și cu care trebuie să trăim în înțe legere reciprocă. Dacă vom face așa, vom fi o țară fericită. Din adâncul inimei doresc un viitor strălucit. Trăiască Sfatul Țării și toate naționalitățile reprezentate în el”. Ștabs-căpitanul Bogos, delegatul comisariatului militar moldovenesc pe lângă Sfatul Țării, se adresează către adu nare cu următoarele cuvinte. „Fraților. Astăzi a căzut de pe ochii noștri vălul. Privirea noastră este clară. Din zhra de astăzi noi suntem scăpați de robia grea de un veac a ța rismului. In ziua de astăzi sufletul Moldoveanului sclipește cu raze de pietre scumpe. Pietre scumpe" sunteți d-voastră, domnilor deputați. In numele comisariatului strig : La mulți ani. Noi, comisariatul provizoriu, până acuma am avut grijă de soldații moldoveni, cari veneau la noi și cereau să-i adăpostim. Până acuma noi am apărat multe țări; acuma vrem să a- părăm țara noastră, care ne este mai scumpă ca orice. Pe acești soldați pentru apărarea țării de primejdie noi i-am adunat sub drapelul național în regimente moldovenești. Deacuma înalta obligațiune de a-i aduna pe toți Moldovenii din toată Rusia, în regimente naționale moldovenești trece în mâinile Sfatului Țării. D-voastră trebuie să înfăptuiți toate visurile poporului nostru. Luați măsuri grabnice să fie chemați toți Moldovenii în patrie. Ei de atâta timp vi sează să-și vadă poporul liber. Deacuma noi suntem liberi. Deacuma chemarea voastră trebuie să răsune în toată lumea, spunând : „Veniți, viteji apărători ai țării, Veniți că sfânta zi a răsărit,

124 E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit. Veniți din toate unghiurile zării Să cucerim ce-avem de cucerit“.

Adunați-vă fraților din toată Rusia, adunați-vă și ne aju tați să cucerim libertatea culturii moldovenești, pe care noi până acuma n’am văzut-o“. Cuvântarea ștabs-căpitanului Bogos a fost acoperită cu aplauze furtunoase. Cel din urmă orator a fost Trofim, care rostește o cuvântare în numele congresului țărănesc din jud. Bălți, care a avut loc la 19 Noembrie a. c. : „Sunt împuternicit, fraților, să vă comunic, că țăranii pun mare speranță în Sfatul Țării. Această speranță va aduce fericire poporului. Până acuma în Rusia era foarte rău. De acuma înainte trebuie să fie altfel; noi toți trebuie să suportăm greutățile vieții politice și economice. Ideia drep tății și adevărului trebuiește înfăptuită de către Sfatul Țării. Din partea noastră îi vom da tot sprijinul. Dar el trebuie neapărat să vină în ajutorul țăranilor, cari se găsesc într’o situație foarte grea. In județul Bălți se găsesc două regimente căzăcești, cari în comitetele lor au scos o rezoluție că nu vor înceta cu devastările până când nu le vor da drumul pe acasă. Ce va rămânea din țăranii noștri, dacă noi îi vom lăsa în ghiarele dușmanilor. In acest moment toți așteaptă ajutor dela Sfatul Țării. Ajutați-i, fraților, în marea lor ne norocire și nu uitați de ei și pe urmă. Luminați-i și d-voastră veți avea în ei cea mai puternică forță, care va aduce Basara bia la fericire”. După ce s’au terminat felicitările, președintele I. C. Inculeț propune să se cinstească amintirea tuturor luptătorilor pen tru binele poporului și în special a basarabenilor Murafa și Hodorogea, cari au căzut de mâna răufăcătorilor. Toată asistența se scoală în picioare. La sfârșit președintele se adresează către adunare cu o cuvântare, în care arată că Sfatul Țării și-a început lucrările

I25 sub semne fericite : „Soarele a strălucit toată ziua. Să nu se stingă lumina lui pentru noi niciodată. Noi am auzit fe licitări din partea diferitelor grupări și organizații și în aceste felicitări se vede dorința tuturor de-a lucra cu noi la un loc. Toți sunt însuflețiți de dorința de a ne susține. Să lucrăm dar împreună și noi ne vom atinge ținta“. După aceasta președintele declară prima ședință a Sfatului Țării închisă. Ședința se închide la orele 8 și 15 minute seara“. Președinte, I. Inculci. LXXV.

Proeetul organizării ocârmuirei Basarabiei, primit (prima citire) în ședința Sfatului Țării din 28 Noemvrie 1917

„1. Puterea înaltă în Basarabia o are Sfatul Țării, care este cel mai înalt așezământ de ocârmuire până la chemarea adunării poporane basarabene. 2. Organ (așezământ) împlinitor al Sfatului Țării este Sfatul Directorilor generali, care este răspunzător pentru trebile și măsurile sale numai înaintea Sfatului Țării. 3. Sfatul directorilor generali are toată puterea împlinitoare și lucrează în temeiul zacoanelor și povețelor date și întărite de Sfatul Țării. 4. Legăturile între Sfatul Țării și stăpânirea centrală au să se facă prin sfatul directorilor generali. 5. Sfatul directorilor generali este alcătuit dintr’un director-președinte și 10 directori generali pe următoarele branșe : unul pe trebile din lăuntru, al doilea pe învățământul norodului, al treilea pe trebile pământului și a gospodăriei sătești, al patrulea pe trebile finanselor, al cincilea pe treaba drumurilor de fer, pe poște și telegraf, al șaselea pe trebile ostășești, al șaptelea pe judecătorii și pe trebile credințelor

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”. No. 109 din 3 Decemvrie 1917. V. Anexa Ia procesul verbal al ședinții Sfatul Țării din 25 Noembrie 1917, No 40 și No. 7. Dosarul Cancelariei Sfatului Țării, Nr, 3, V. I.

120 religioase, al optclea pe negoț, industrie și pentru apărarea muncii, al nouălea pe trebile străine (internaționale) și al zecilea controlorul general. 6. Sfatul directorilor generali sc alcătuește de o fața, însărcinată cu această treabă de către prezidium-ul sfatului țării împreună cu o comisie mijlocitoare, în care întră 7 deputați dela toate fracțiile Sfatului Țării. Sfatul Țării are drept să-i întrebe pe directorii generali despre orișice treabă în ocârmuirea lor și ei sânt datori să răspundă. Dacă Sfatul Țării arată neîncredere directorilor generali, ei părăsesc slujba lor, toți sau o parte din ei. 7. Trebile Țării se hotărăsc după zacoanele de până acuma, care n’au fost desființate de stăpânirea vremelnică (rusească) sau de Sfatul Țării. Asemenea sc iau în seamă măsurile și poruncile stăpânirei vremelnice (risești), cari au fost scoase dela 1 Martie 1917 încoace și cari se potrivesc cu împrejurările din țara noastră.”

LXXVI.

Decretul consiliului directorilor generali ai Republicci Moldovenești J). (Din rusește).

„Tuturor cetățenilor Republicei Moldovenești ! „Potrivit hotărîrii Sfatului Țării, organul superior al Re publicei Moldovenești, de către președintele consiliului directorilor generali a fost format consiliul directorilor generali înzestrat cu depline puteri executive și administrative în Țară. In consiliul directorilor generali au intrat: Președintele consiliului directorilor generali și director general de agricultură, P. V. Erhan. Director general de interne (provizoriu), V. G. Cristi.

1) Ziarul „Sfatul Țărir' Nr. 1G din 14 Decembrie 1917.

12/ Director general de instrucție publică, Șt. N. Ciobanu. Director general de finanțe (provizoriu), T. G. loncu. Director general al căilor ferate, poștelor, telegrafului și telefonului, N. N. Bosie-Codreanu. Director general de război și marină, T. P. Cojocaru. Director general de justiție și culte (provizoriu), M. G. Savenco. Director general al industriei, comerțului și muncii, V. I. Griinfeld. Director general pentru afacerile străine (internaționale), I. E. Pelivan. Consiliul directorilor generali își propune ca scop intro ducerea ordinei în toate ramurile vieții țării, înlăturarea anarhiei și a dezastrului, organizarea administrației tuturor aspectelor din viața statului, aranjarea raporturilor cu gu vernul central al republicei federative ruse. Toate aceste probleme de o complexitate extraordinară vor trebui să aducă la restabilirea cursului normal a vieții țării, dar ele vor putea fi înfăptuite numai prin susținerea solidară și energică a consiliului directorilor generali în acti vitatea lui de către toți cetățenii, toate instituțiile și persoa nele administrative a țării. Sprijinit în munca lui viitoare pe susținerea și consimți- mântul tuturor, consiliul directorilor generali declară, că din momentul publicării acestui decret toate instituțiile de stat, obștești și particulare ale țării precum și toate organiza țiile în toate chestiunile cari privesc ocârmuirea superioară a țării se adresează directorului general respectiv prin can celaria consiliului directorilor generali, și nici un fel de acte în sfera ocârmuirii administrative, săvârșite fără sancțiunea directorului general respectiv au au nici un fel de putere, și pentru toate actele săvârșite fără o asemenea sancțiune, consili .il directorilor generali nu are nici un fel de răspundere. Decretul capătă puterea legală din momentul publicării lui. Președintele consiliului directorilor generali, P. Erhan. p. Secretarul consiliului directorilor generali T. loncu".

128 LXXVIJ.

Telegrama președinției consiliului de directori către agențiile telegrafice din Rusia1). (Din rusește).

„La

~~LXXVIII.~~

~~Declarația Sfatului Țării 21 .~~

~~„Moldoveni și noroade înfrățite ale Basarabiei 1~~

Republica rusească se află în mare primejdie. Lipsa de stăpânire la centru și neorânduiala în toată țara, care este istovită prin lupta cu dușmanul de din afară duce la peire întreaga republică. In această clipă îngrozitoare singura cale de izbăvire pentru republica democratică rusească este, ca noroadele ei să se unească și să și eie soarta în mâinile lor, alcătuindu-și stă pâniri naționale, în hotarele țărilor unde locuesc.

1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. I. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 110, din 6 Decembrie 1917. V. Anexa (în rusește) la procesul-verbal al Sfatului Țării dela 1 Decembrie 1917, Nr. 8 și Nr. 9. Dosarul Cancelariei Sfat. Țării, Nr. 3, v. I.

9 129 In puterea temeiului acesta și având în vedere așezarea rânduelii obștești și întărirea drepturilor câștigate prin re voluție, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldove nească, care va intra în alcătuirea republicei federative democratice rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi. Până Ia chemarea adunării poporane a Republicei Mol dovenești, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuire de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită, după sistemul proporțional, cea mai înaltă ocârmuire a Republicei Democratice Moldo venești este Sfatul Țării, alcătuit din împuterniciții tuturor organizațiilor democrației revoluționare ale deosebitelor noroade și din împuterniciții zemstvelor și târgurilor. Puterea împlinitoare în Republica Democratică Moldo venească o are sfatul directorilor generali, cari sunt răspun zători numai înaintea Sfatului Țării. înfățișând voința noroadelor, trăitoare pe pământul Re publicei Moldovenești, Sfatul Țării are în vedere : 1. Să cheme în timpul cel mai scurt adunarea poporană a Republicei Moldovenești, aleasă prin glăsuire obștească, deadreptul, deopotrivă și tăinuită după sistemul proporțional. 2. Să împartă norodului muncitor tot pământul fără plată, pe temeiul folosirei drepte. Până la alcătuirea unei legi despre trecerea pământului la norodul muncitor, — ca să nu fie neorânduială și irosire a bogățiilor țării, tot pământul, care nu se lucrează cu brațele stăpânului Iui, împreună cu vitele și stromenturile1) gospo dăriei va trece în sama comitetelor pământești, alese din nou pe temeiul democratic. Sfatul Țării va întocmi porunci amănunțite despre felul, cum trebuie să treacă pământul în seama comitetelor și cum acestea trebuie să orânduiască treaba pământului. Pădurile, apele, bogățiile de sub pământ, câmpurile de încercare, răsadnițele, ogoarele pentru sfeclă, precum și viile și livezile boerești și mănăstirești, bisericești și ale udelurilor

~~1) Uneltele.~~

13° și însfârșit toate curțile boerești, fiind avere obștească a no rodului, vor trece în seama comitetului pământesc general al Republicei Moldovenești. 3. Să orânduiască treaba îndestulării norodului cu hrănile și mărfurile de întâia trebuință; să orânduiască munca lu crătorilor, urcând plata ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sineocârmuire, care încă n’au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, deadreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască pe deplin bunul mers al acestor așezământuri. 5. Să apere toate slobozeniile, câștigate prin revoluție, precum : slobozenia cuvântului, tiparului, credinței, cugetului, unirilor, adunărilor și grevelor, să chezășluiască neatingerea persoanei și a locuinței și să așeze judecată dreaptă pentru tot norodul. 6. Să desființeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pământul Republicei Moldovenești. 7. Să chezășluiască pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate noroadele, ce trăesc pe pământul Republicei Moldo venești, dându-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul au tonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Repu blicei Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei pentru' apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să eie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără

131 răpiri de pământuri străine și fără despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea trebuie să fie încheiată în înțelegere cu întovărășiții și cu toate noroadele republicei democratice federative rusești.

~~Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești !~~

In clipa aceasta grozavă, când stăm la marginea prăpastiei, anarhiei, vărsării de sânge frățesc, sărăciei, foametei și a frigului — Sfatul înalt al Țării vă chiamă împrejurul său, să puneți toate puterile voastre pentru lupta hotărîtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldovenești ca să sprijinească din răsputeri și să apere adunarea întemeie toare rusească. Sfatul Țării chiamă pe Moldoveni și pe toate noroadele înfrățite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obștesc, clădind viața nouă pe temelia slobozeniei, dreptății ș; a frăției 1 Numai astfel vom scăpa noi țara noastră și vom feri-o de peire pe maica noastră a tuturor — marea republică de mocratică rusească î Primită de Sfatul Țării la 2 Decembrie, anul 1917”.

~~LXXIX.~~

~~Lista dcputaților Sfatului Țării, ale căror mandate au fost validate în ședința Sfatului Țării din 4 Decembrie 19171). (Din rusește).~~

„1. Aleși din partea primului congres militar-moldovenesc din toată Rusia : a) Județul Hotin : Anatolii Morari, locot. Cernouțan, sub- locot. Mârza Dimitrii, prapor. Morari Alexandru; b) Jud. Soroca : Țurcan Leonida, Epuri Boris, Bolocan Ștefan, Ignatiuc lou;

~~1) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Ședința din 4 Decembrie 1917.~~

T32 c) Jud. Bălți: Pântea Gherman, Crihan Anton, Buzdugan Ion, Țanțu Vasilie; cl) jud Orhei: Plătică Dimitrie, Sinicliu Eferferii, Buiuc liarion, Boșca Grigorii; e) Jud. Chișinău : Pelivan Ion, Ilolban Ștefan, Tudor Gheorghie, Grosul Nicolae; f) Jud. Tighina : Creangă Ion, Știrbeț, Silistrar Timotei, Chiriac Atanasie; g) Jud. Ismail : Zubac Vitalie, Ciornei Nicolae, Sbierea Chirii; li) Jud. Cetatea Albă: Prahnițchi Valentin, Ciobanu, Dragomir Dimitrie, Tudosă Ion; 2. Din partea societății juridice moldovenești : Teodor Gheorghe Trifon. 3. Comitetul reunit al deputaților moldoveni cavaleriști din garnizoana Novogheorghievsc: Palii Eufimie. 4. Comitetul executiv moldovenesc al consiliului depu taților soldați, ofițeri și marinari din garnizoana Odesei: prapor. Păscăluță, Sacară și Osoian și marinarul Gafencu. 5. Comitetul executiv central militar moldovenesc : maiorul Cijevschi, subloc. Bugină și voluntarul Nicolae Suruceanu. 6. Comitetul executiv moldovenesc de pe frontul român : Andrei C. Scobiola, Grigorie Cazacliu, Gheorghe Mare. 7. Comitetul executiv moldovenesc al consiliului depu taților soldați, marinari și ofițeri din peninsula Crimeei: prap. Spinei și Grigorie Turcuman. 8. Comitetul executiv gubernial al consiliului deputaților țărani: Arman, Afanasiev, Bacsan, Dobuleac, DimitrașcU, Ețcul, Inculeț, Panțâr, Budișteanu, Grosul, Cărăuș, Dia- conovici, Caraiman, Cocârlă, Codreanu, Ocean, Pascalov, Bujniță, Pereteatcov, Rudiev, Stavriev, Talambuța, Halippa, Hachii, Ciorescu, Iurco, Erhan, Cojocar, Cristi și Co- toros. 9. Uniunea profesorilor moldoveni: F. I. Neaga și uniunea învățătorilor : Ștefan Atan. Cociar. 10. Organizația culturală moldovenească din Basarabia : Nicolae N. Alexandri.

133 11. Comitetul central al Ligii femeilor moldovence : doctorul Alistar. 12. Comitetul local moldovenesc al funcționarilor căilor ferate din Basarabia din uniunea căilor ferate sud-vestice : Nicolae N. Bosie-Codreanu. 13. Comitetul central al partidului național moldovenesc : Alexandru I. Gropa, Ioan T. Costin, și Teofil loncu. 14. Consiliul uniunii clerului Eparhiei Chișinăului : Pro- toiereul A. Baltaga. 15. Societatea ucraineană ,,Prosvita” : Voculenco Vla dimir Ant., Curdinovschi Vasilie Gr. și Starenchii Mihail F. 16. Fracțiunea ucraineană pe lângă comitetul executiv basarabean al Consiliului deputaților țărani : Nichitiuc Teodor S., Budnicenco Nichita Gh., Comendant, Macdonii I. Bot- nariuc, Ștefan Met. 17. Rada ucraineană a garnizoanei din Chișinăn : Mihail Gr. Savenco. 18. Consiliul delegaților organizațiilor poloneze din Basa rabia : Felix Dudchevici. 19. Uniunea Germanilor din Basarabia : Von Lesch. 20. Partidul muncitoresc social-democrat-evreesc „Poalei Țion” din Chișinău : N. A. Sadagurschi. 21. Organizația „Bund” din Chișinău: V. I. Grünfeld. S. L. Covarcshi, L. S. Grünberg, N. S. Rabei, A. Z. Rabi- novici. 22. Uniunea tovărășiilor de credit din Basarabia : Vladimir C. Chiorescul, Teodor Corobcean și Iurii I. Buruiană. 23. Uprava (direcția) Zemstvei jud. din Soroca : Petre I. Bosie-Codreanu. 24. Comitetul executiv al căilor ferate de pe porțiunea Nă- dejda-Pârlița : Andrei V. Grubschi. 25. Comitetul executiv al direcției poștelor și telegrafului din Chișinău, Petre Poliatânciuc și Teodor Uncu. 26. Partidul social-democrat muncitoresc rus : N. E. Grün feld. 27. Comitetul gubernial al partidului socialist-revoluționar : Miron I. Cogan.

134 28. Comitetul executiv al consiliului deputaților soldați și muncitori din gubernământul Basarabiei,: Dascal, Dobro- volschi și Griinștein. 29. Partidul muncitoresc basarabean al socialiștilor popo ranist!J : G. I. Stern.» LXXX. Lista deputaților Sfatului Țarii aleși de către congresul țăranilor din Ianuarie 1918 ale căror mandate au fost propuse spre validare în ședința din 26 Ianuarie 1918 1). „1. Țiganco, 2. Arseniev, 3. Savciuc, 4. Vranov, 5. Țurcan, 6. Cocârlă, 7. Galețchi, 8. Vezetiu, 9. Găină, 10. Caraiman, 11. Buciușcan, 12. Dimitrașcu, 13. Inculeț, 14. Cotoros, 15. Cio- rescu, 16. Garbuz, 17. Mirlici, 18. Nedeac, 19. Cernega, 20. Bu- dnicenco, 21. Bacsan, 22. Brinici, 23. Popa, 24. Marchitan, 25. Nichitiuc, 26. Diaconovici, 27. Stavriev, 28. Budiștean, 29. Erhan, 30. Burduh, 31. Cernov, 32. Cuncev, 33. Glugan, 34. Popa, 35. Demirov, 36. Barcă Teod., 37, Botnariuc 1 2).”

~~LXXXI.~~

Telegrama unui grup de țărani din jud. Ilotin către Sfatul Țării 3). (Din rusește). „Congresul țăranilor din jud. Hotin în ziua de 3 Decembrie 1917 a hotărît să-și. înfăptuiască dreptul său la autonomie împreună cu toată gubernia, cu condițiunea că acest drept se va introduce în viață împreună cu toată Rusia”. 1) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Ședința din 2G Ianuarie 1918. Proc.-verb. Nr. 37. 2) Unii din deputati trimiși în Sfatul Țării de către comitetul executiv al deputaților țărani, la deschiderea Sfatului Țării, au fost realeși. Mandatul lui Nedeac n’a fost validat pe motivul că cl nu este cetățean al Rcpublicei. Chestiunea validării mandatelor lui Mirlici și Glugan a fost dată în discuția fracțiunilor. 2) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării. Procesele-verbale ale ședințelor Voi. T, Nr. 3. Procesul-vcrbal Nr. 11 din 9 Decembrie 1917.

~~135 LXXXIL~~

~~Telegrama Comisariatului Moldovenesc de pe lângă divizia 14 de infanterie către Sfatul Țării1). (Din rusește).~~

„Adunarea Moldovenilor, reprezentanți ai unităților di viziei 14 de infanterie aduce felicitări Sfatului Țării, cu ocazia deschiderii, și-i dorește succes deplin în muncă pentru binele obștesc al fraților basarabeni.”

~~LXXXIII.~~

~~Telegrama congresului Moldovenilor ostași din armata IV către Sfatul Țării21 ;.~~

„Congresul delegaților din armata IV salută Sfatul' Țării, îi dorește succes la muncă și își exprimă dorința fierbinte de a lucra de comun acord cu el pentru binele patriei Basarabia care se trezește la o viață nouă.”

~~LXXXIV.~~

~~Telegrama congresului corpului didactic din jud. Orhoi către Sfatul Țării 3).~~

~~(Din rusește).~~

~~„Corpul didactic al jud. Orhei întrunit la congres salută cu căldură organul superior al Republicei Moldovenești,~~

1) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Procesul verbal Nr. 16 din 13 Decembrie 1917. 2) Ibidem. 3) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Ședința din 22 Decembrie 1917, procesul-verbal Nr. 19.

136 Sfatul Țării, își exprimă dorința de a fi cei dintâi colaboratori ai lui pentru înfăptuirea principiilor anunțate în declarația dcla 2 Decembrie și dorește ca Sfatul Țării să devină acea autoritate fermă, care singură este capabilă să scape țara natală de anarhia care s’a început.” Președinte, Slnho.”

~~LXXXV.~~

~~Telegrama consiliului permanent al zemstvei din Bolgrad din 14 Decembrie 1917, Nr. 4549 x).~~

„Chișinău. — Președintelui Republicci Moldovenești (sic) Erhan. Copie ministrului afacerilor străine Pelivan. Comi tetul permanent al zemstvei din Belgrad luând cunoștință despre proclamarea Republicci Moldovenești, fiind convins că numai pe aceasta se bizue asigurarea fericirei fără de margini a Basarabiei inclusiv și a raionului zemstvei din Bolgrad, a hotărît în plenul său să exprime în ’persoana d-voastră tinerii republici sincerile sale felicitări și urări de înflorire pentru binele și fericirea popoarelor Basarabiei. Președinte, Naberejnâi”.

~~LXXXVI.~~

~~Scrisoarea comandei telefonice a Moldovenilor din armata activă către Sfatul Țării21 ). (Din rusește).~~

„Primiți salutări dela câțiva Moldoveni, cari se găsesc în armata activă și cari astăzi sunt fericiți că mult încercata națiune moldovenească însfârșit și-a înfăptuit visul mult dorit, își are puterea ei proprie în instituția Sfatului Țării, unde vor fi Moldoveni, iar nu vânduți, străini de interesele și năzuin

~~1) Ministerul de Interne. Dosarul Nr. 1. 2) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi, I, procesul-verbal Nr. 14 din 9 Decembrie 1917.~~

r37 țele Moldovenilor. Noi Moldovenii, fiii credincioși ai Basara biei cu durere urmăream, cum Ucraina tindea să alipească Basarabia noastră la teritoriul său și teama noastră creștea și prin faptul că din scumpa noastră Basarabie veneau puține știri, și iată că astăzi pe neașteptate citim în Nr. 281 al „Cuge tului Chievului” 1) o telegramă despre deschiderea solemnă a organului superior al Țării Basarabia, „Sfatul Țării”. Cu toate că noi suntem aici abia câțiva oameni, noi ne-am hotărît cu toții să-l împuternicim pe unul din noi să vă tri mitem felicitări și asigurarea, că toți Moldovenii până la ultima picătură de sânge vor apăra guvernul nou în persoana Moldovenilor aleși, cari se întrunesc în Sfatul Țării. Acuma Basarabia nu va muri, nu va deveni roabă a Rușilor sau a altui popor, care ar dori să pună mâna pe ea. Domnule pre ședinte, în loc de cuvinte frumoase, vă rog primiți mai bine jurământul nostru — să recunoaștem numai autoritatea Sfa tului Țării și să apărăm scumpa noastră Basarabie până la ultima picătură de sânge. Să trăiască autonomia Basarabiei.”

~~LXXXVII.~~

~~Telegrama unui grup de consilieri județeni Moldoveni din jud. Cetatea Albă către Sfatul Țării1 2). (Din rusește).~~

„Un grup de consilieri Moldoveni ai zemstvei ținutale din Acherman salută organul țării „Sfatul Țării” creat de curând. Trăiască conducătorii lui! Trăiască Republica Moldovenească. Să fie introdus în viață principiul declarației organului țării — egalitatea completă a tuturor națiunilor, care locuesc pe teritoriul Republicei Moldovenești și asigurarea pentru ele a autonomiei personale național-culturale.”

~~1) Ziarul „Chievscaia Mâsli”. 2) Dosarul Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Procesul-verbal Nr. 19, din 22 De cembrie 1917.~~

~~138 LXXXVIII.~~

~~Declarația reprezentantului Armenilor din Basarabia citită în ședința Sfatului Țării din 9 Decembrie 1917 1).~~

„Congresul gubernial al Armenilor din Basarabia în șe dința din 3 Decembrie 1917, în baza propunerii biuroului de organizare al Sfatului Țării m’a onorat să fiu ales în or ganul moldovenesc al țării în calitate de delegat al său și exponent al voinței și speranțelor mult încercatului popor armenesc, prin voința soartei rupt din inima Armeniei, care locuește timp de câteva sute de ani în Basarabia. Armenii din Basarabia, făcând parte din mult încercatul popor ar menesc, care locuia în marea cândva Armenie, astăzi sfâ șiată și însângerată, sunt rupți, de ea numai în mod terito rial. In tendințele și năzuințele lor ei sunt conduși de idealuri comune, cel mai prețios din care este cultul sfânt pentru trecutul istoric al poporului armenesc și dezvoltarea lui pe temeliile unei autodeterminări naționale. Având aceste idea luri ca stea călăuzitoare, poporul armenesc în trecutul lui istoric și în ziua de astăzi, a mers cu statornicie înainte, luptând cu fel de fel de obstacole și greutăți. Faceți o privire retrospectivă asupra drumului pe care l-au parcurs Armenii. Acest drum este stropit de sângele și lacrimile martirilor, este acoperit cu cadavrele luptătorilor pentru libertatea poporului, pentru independența lui națională. Respectând cu sfințenie aceste sentimente în noi înșine, Armenii din Basarabia tot așa le respectă și la poporul moldovenesc înfrățit. Poporul moldovenesc, fiind reprezentantul natural al vieții țării, care până acuma se numea gubernia Basara biei, după dreptate teritoriul său trebuie să-1 numească Re publica poporană moldovenească. Odată cu aceasta Armenii sunt încredințați, că Sfatul Țării, proclamând că în Basara bia nu sunt popoare suverane, va da garanții minorităților naționale și în mod real va introduce în viață principiile

~~1) Dosarul cancelariei Sfatului Țării. Nr. 3, voi. I. Ședința -Nr. 14 din 9 Decembrie 1917.~~

r39 libertății, egalității și fraternității, ținând minte, că pentru cucerirea acestor principii scumpe ale existențe iomenești s’au luptat și au căzut, cad și se luptă și acuma cei mai buni re prezentanți ai tuturor popoarelor, cari locuesc în Rusia mare. Noi credem că cele apropiate și mai urgente probleme pe cari trebuie să le rezolve Sfatul Țării trebuie să fie: 1. Contribuția pentru deschiderea și funcționarea normală a adunării constituante din toată Rusia 2. Convocarea cât mai grabnică a adunării poporane din Republica Moldovenească. 3. Organizarea unei autorități ferme, care să se sprijine pe oștire națională, organizată pentru a lup ta cu anarhia, silniciile, prădăciunile și distrugerea averii, care se găsește pe teritoriul Republicei Moldovenești și care formează bogăția țării. Armenii cred că toate popoarele din Rusia despărțite în mod artificial de către vechiul regim de stat, astăzi legați printr’un sentiment cald al frăției, prin iubire și comunitate de interese, indepedenți și puternici în autodeterminarea lor internă, vor forma împreună o republică puternică demo cratică federativă rusească. Noi Armenii din Basarabia, organizați în societatea noastră națională „Nacola”, împreună cu toată organizația, susținuți de organizațiuni similare din toată Rusia, încredințați că sentimentele noastre naționale și interesele noastre vor fi tot atât de scumpe pentru Moldo veni și pentru Sfatul Țării, suntem gata să apărăm cu piep turile noastre năzuințele Sfatului Țării în opera de apărare a țării de pieire și distrugere, și conduși de cele mai bune sentimente, strigăm : Trăiască Republica poporană moldo venească și organul ei superior Sfatul Țării.”

~~LXXXIX.~~

~~Rezoluția adunării marinarilor moldoveni din 13 Decembrie 19171).~~

~~„Fiindcă s’au iscat și se împrăștie fel de fel de zvonuri despre otreadul de marinari sosiți în Chișinău sub comanda 1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 115, din 21 Dec. 1917.~~

140 prăpurașului de flotă Caminschi, pentru apărarea Republicei Moldovenești, noi marinarii din flota Mării Negre și arti- leriștii din cetatea Sevastopolului, aducem la cunoștința tuturor următoarele : 1. Noi suntem de părerile acelea, pe care le-a avut cel dintâiu congres moldovenesc; 2. Noi nu suntem nici bolșevici, nici menșevici, ci suntem mai întâi de toate fii ai Basarabiei, pe care o iubim fierbinte ca pe o mamă și pe care avem s’o apărăm cu toate puterile, pe cari le avem la îndemână. 3. Noi cerem o stăpânire puternică, care să se razime pe toți locuitorii Basarabiei și pe toate organizațiile Moldovenești. 4. Toată puterea în Basarabia trebuie s’o aibă în mâinile sale așezământul cel mai înalt în Republica Moldovenească — Sfatul Țării și în afară de el să nu mai fie alte așezămân- turi de ocârmuire în Basarabia. 5. Noi vom apăra Sfatul Țării de orice încercări de a-i scădea puterea ori din ce parte ar veni aceste încercări — din dreapta sau din stânga; apărarea aceasta va fi în bună în țelegere cu garnizoana moldovenească din Chișinău și va fi dusă până la întrebuințarea chiar a puterii armate. 6. Jos anarhia și războiul între cetățeni 1 Noi nici într’un fel nu vom sprijini aceste porniri rele. 7. Trăiască adunarea întemeietoare a Basarabiei și a Rusiei întregi.” Nacialnicul marinarilor din flota Mării Negre, prăpurașul, N. Caminschi”. XC. Telegrama congresului administrativ, militar, al comitetelor de aprovizionare, al miliției și pazei militare din Soroca, către Sfatul Țării1). (Din rusește). „Congresul administrativ al reprezentanților comitetelor sătești, de voloste, al Comitetelor executive, de aprovizionare, 1) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Procesul-verbal Nr. 19, din 22 Decembrie 1917.

I4I agrare și al reprezentanților miliției și pazei militare din ținutul Sorocii, care a avut loc în ziua de 10 Decembrie a. c. în orașul Soroca, în număr mai bine de 400 de delegați cu ovațiuni furtunoase și cu înțelegerea clară a solemnității momentului, acceptând declarația consiliului superior al Republicei,— în unanimitate m’a însărcinat să salut cu căldură Sfatul Țării și de a cere îndrumări urgente și legiuiri în spiritul declarației arătate, cari ar putea aduce pace și ar crea posibilități pentru o muncă creatoare la fața locului. Cu sentimentul satisfacției complete pentru încrederea arătată mie de către congres, execut însărcinarea dată mie.” Semnătura comisarului județean.”

~~XCI.~~

~~Telegrama comitetului Moldovenilor din garnizoana din Roman adresată Sfatului Țării 1). (In românește).~~

„Privirile noastre ale tuturor Moldovenilor slujbași din garnizoana orașului Roman, cu lacrimi de bucurie sunt îndreptate către Sfatul Țării, al Basarabiei, dorindu-i deplină izbândă în lucrările sale. Nici o mică îndoială nu avem, că Sfatul Țării, prin conducerea lui cumpătată, ne va aduce neamul nostru la o viață conștientă, sănătoasă prielnică re înălțării unui neam reînviat, singure mijloace prin care sfânta noastră țară poate deveni la un rând cu cele mai înalte și fericite țări de astăzi, și neamul moldovenesc printr’o astfel de viață va atinge cea mai înaltă treaptă de dezvoltare și va deveni un popor de o vrednicie fără păreche. Iar noi Moldo venii din garnizoana orașului Roman pe listele vieții noastre, vom însemna o nouă datorie sfântă, să întrebuințăm toate mijloacele de care dispunem, ca să răspândim cât mai mult în sufletul fiecărui suflet moldovan datoria de a-și iubi neamul

~~1) Citită în ședința plenară a Sfatului Țării. Dosarul Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Procesul-vcrbal al ședinței din 9 Decembrie 1917, Nr. 14.~~

I42 și țara tânără moldovenească; vom întrebuința toate puterile noastre spre a ne uni cât se poate mai strâns, cot la cot, ca la o nevoie să fim vrednici a ne apăra drepturile căpătate prin sudoarea celor mai de seamă băi bați ai neamului moldovenesc. Trăiască Sfatul Țării, trăiască tânăra noastră Basarabie slobodă. Cu ajutorul Domnului să ne urim.”

~~XCII.~~

Din procesul-verbal al adunării meseriașilor și târgoveților miei (meșeianilor-breslașilor), ținute la 12 Decembrie 1917, înaintat guvernului Republicai aloldovencști cu Nr. 373 x). (Din rusește).

„Anul 1917, Decembrie 17 zile. Subsemnații breslași- cetățeni ai orașului Chișinău, întrunindu-ne în această zi la adunare în prezența direcțiunei breslașilor am ascultat în primul rând următorul raport al președintelui direcțiunii breslașilor Vasilie D. Esch;zarov: Domnilor cetățeni-breslași! Țara noastră natală, scumpa noastră Basarabie, — în numele întregei populații fără deo sebire de naționalitate în persoana puternicilor ei conducă tori la 6 Decembrie anul curent 1917, cu o solemnitate deo sebită și în prezența unui public numeros, a delegaților di feritelor naționalități și a armatei, — s’a declarat Republică Moldovenească. De către organul superior al Țării „Sfatul Țării” după un Te Deum solemn oficiat de către episcop în limba moldovenească, în mod public a fost citită declarația. La această solemnitate, cate a avut loc în palatul Sfatului Țării am fost prezent și eu personal și nu pot să ascund și să nu vă povestesc despre acel moment solemn, pe care]’am trăit eu personal și celelalte fețe ce au asistat, numărul cărora întrecea multe mii. După aceea a avut loc o ședință specială la care a asistat consiliul directorilor generali ai Republicei Moldovenești sub președinția lui P. V. Erhan. La urmă con

~~1) Ministerul de Interne. Dosarul Nr. 3, f. 25f>.~~

~~143 siliul directorilor generali a dat un decret, adresat tuturor cetățenilor Republice! Moldovenești.~~

In urma discuției detailate în jurul acestui raport noi breslașii-cetățeni din Chișinău în unanimitate am hotărît: 1. Să ne proclamăm supuși credincioși ai Republicei noui Moldovenești. 2. Fără nici un fel de discuții să ne supunem tuturor or dinelor consiliului directorilor generali ai Republicei Moldo venești și tuturor persoanelor numite de el și instituțiilor. 3. Pretutindene, în fiecare loc și în orice timp prin toate măsurile cari ne sunt la îndemână cu cuvântul și cu lucrul să susținem și să executăm toate ordinele date de consiliu. 4. Să se roage consiliul să invite la ședințele sale după nevoi cu vot deliberativ doi deputați dela societatea noastră, unul dela creștini și unul dela evrei“. V. Eschizarov, I. Gheorghiev, S. M. Caușanschi. Secretar, M. T. Petrovsehi.

~~XCIII.~~

~~Raportul direcțiune! zemstvei din Cetatea Albă către adunarea generală extraordinară a acelei zemstve din 1G Ianuarie 1918 cu privire la Sfatul Țării și Rada ucraineană1).~~

„Chestiunea atitudinei zemstvei către consiliul țării „Sfatul Țării”, care s’a organizat la Chișinău, a fost pusă la aprecierea adunării extraordinare a zemstvei ținutale în ședința ei din 16 Decembrie 1917. In raportul său asupra acestei chestiuni direcția zemstvei a socotit să ia o atitudine rezervată cu privire la „Sfatul Țării” până la hotărîrea adunării constituante asupra che stiunii generale despre forma și limitele autonomiei, iar dacă s’ar fi cerut o hotărîre imediată zemstvei, atunci să se pro

~~1) Dosarul direcțiunii zemstvei din Cetatea Albă Nr. 22, din anul 1918.~~

I44 nunțe pentru alipirea la Ucraina, chiar dacă aceasta ar im plica alipirea unei părți a ținutului de lângă Nistru la Republica Moldovenească. Adunarea ținutală a zemstvei, ascultând raportul direc țiunii și părerea acelor admiși la adunare cu dreptul de vot consultativ, a reprezentanților societății ucrainene din Ce tatea Albă P. N. Nișta și a cercului militar ucrainean, a pra- porșcicului Globciastâi, a găsit că adunarea se consideră în drept de a se pronunța în aceste chestiuni numai după ce consilierii zemstvei ținutale vor cunoaște la fața locului voința populației, care i-a ales. Pentru a cunoaște mai bine aceste chestiuni și a clarifica scopurile și problemele pe care le ur mărește organul „Sfatul Țării”, a găsit necesar să se aleagă o comisiune specială. In această comisiune au fost aleși de către adunare ur mătorii consilieri : C. G. Gassert, I. D. Nica, C. Bondar și M. A. Grușețchi. Considerând că consilierii ținutali ai zemstvei au putut să cunoască opinia publică și luând în seamă evenimentele ce se petrec în legătură cu intrarea în Basa rabia a armatelor române, Uprava zemstvei a găsit de cu viință să convoace pentru 16 Ianuarie curent o adunare extra ordinară ținutală pentru rezolvirea chestiunii urgente și pe deplin clarificate despre atitudinea zemstvei ținutale față de organul „Sfatul Țării” și față de Rada centrală ucraineană. Odată cu aceasta, direcția zemstvei s’a adresat telegrafic către președintele consiliului directorilor generali P. V. Erhan și către Rada centrală ucraineană cu rugămintea de a tri mite la această dată în orașul Acherman câte un reprezen tant al lor pentru a lămuri adunarea în aceste chestiuni. In afară de aceasta, direcția zemstvei s’a adresat către comisiunea specială aleasă de către adunarea zemstvei cu rugămintea de a executa însărcinarea dată de către zemstvă și de a prezenta opinia sa direcțiunii pentru a raporta adunării. Avându-se în vedere, că chestiunea atitudinei față de Sfatul Țării și Rada ucraineană a fost obiectul discuțiunilor în unele organizațiuni locale, direcțiunea zemstvei s’a adresat către sovietul deputaților muncitori și soldați, către sovietul

io 145 ținu tal al deputaților țărănești, către secțiunea uniunii din toată Rusia a corpului didactic^ către uniunea cooperati velor și către comitetele pământești și de aprovizionare ținu- tale cu rugămintea de a-și trimite reprezentanții, pentru a face cunoscut adunării zemstvei hotărîrile lor. In sfârșit în scopul de a cunoaște mai pe larg chestiunea atitudinei populației județului față de republicele Moldove nească și Ucraineană, direcțiunea zemstvei s’a adresat direc țiunilor zemstvelor de voloste și către comitete cu rugămintea a pune această chestiune în discuția tuturor adunărilor să tești și procesele verbale ale adunărilor să le transmită prin consilierii județeni adunării zemstvei. Președinte, E. Iurcov. ( I. Stefanov, Membrii direcțiunii : | , B;[r/acoy.

~~Secretar, G. Slivinschi.”~~

~~XCIV.~~

~~Din procesul verbal al adunării zemstvei din Cetatea Albă din 16 Ianuarie 1918 cu privire Ia atitudinea față de Sfatul Țării1)~~

(Ședința a fost prezidată de către A. N. Socolovschi, au fost puse Ia vot mai multe rezoluții, ale diferitelor organizații rusești din care cea mai interesantă a fost acea a lui V. N. Ischimji, care propune să se „proclame republica auto nomă a Bugeacului, care va intra în compoziția federației rusești și în confede rația republicilor independente autonome.” Reproducem propunerea repre zentanților populației germane și a secției uniunii corpului didactic din toată Rusia).

„Grupul consilierilor județeni ai zemstvei, reprezentanți ai populației germane din județul Acherman, bazându-se pe hotărîrea congresului coloniștilor din ținut, care a avut loc la 14 Ianuarie a. c., a adus la cunoștința adunării zemstvei următoarea rezoluție : 1. Chestiunea formei de stat a republicei rusești formează ο

~~ι) Dosarul zemstvei din Cetatea Albă. Nr. 2'2, din 1918.~~

146 biectul prerogativelor adunării constituante panruse; o ho- tărîre anticipată a chestiunii care privește ținutul Acher- manului, luată de către adunarea zemstvei, noi o socotim ca uzurpare a drepturilor adunării constituante. 2. Ținutul Achermanului găsindu-se mai bine de o sută de ani în gubernia Basarabiei, după poziția sa geografică și naturală, trebuie să urmeze soarta Basarabiei, care la rândul său va fi hotărîtă de către adunarea constituantă, după pă rerea noastră, a republicei rusești unice. 3. Hotărîrea acestei chestiuni într’un fel sau altul de către adunarea zemstvei în situația politică și militară de astăzi poate să aibă în momentul de față consecințe serioase și chiar groaznice pentru populația județului, astfel, că noi, ne vroind să ne luăm răspunderea pentru evenimentele, pe care le-ar atrage hotărîrea adunării zemstvei, suntem siliți să ne abținem și să nu luăm parte la hotărîrea ei”.

„Din partea reprezentantului secției ținutale din Acher- man a secției uniunii corpului didactic din toată Rusia F. P. Ditiatev: Adunarea reunită a consilierilor zemstvei din Acherman și a consiliului orășan cu participarea reprezentanților orga nizațiilor democratice se alipește la republica ucraineană, în forma în care va fi hotărîtă de către adunarea constituantă ucraineană, având credința, că Ucraina se va desvolta în le gătură strânsă cu celelalte regiuni independente ale Rusiei, până când se vor uni în viitor într’o republică democratică unică rusească”.

După ce au fost ascultate proectele de mai sus ale rezoluțiilor chestiunea a fost supusă hotărîrei adunării zemstvei și prin majoritatea voturilor a fost primită rezoluția propusă de către F. P. Ditiatev”. Președinte, A. Sueolsehi”.

147 xcv. Telegrama directoratului general de interne către direcțiunea zemstvei din Cetatea Albă din 25 Ianuarie 1918, Nr 4711). (Din rusește), „Acherman. — Direcțiune! Zemstvei. .De către adunarea zemstvei a fost pusă la ordinea zilei chestiunea recunoașterii Sfatului Țării și a alipirei județului Cetatea Albă la Ucraina. Aduc la cunoștința Direcțiune! Zemstvei pentru a raporta adunării zemstvei, că potrivit înțelegerii între secretariatul general al Republice! ucrainene și a directoratului general al Republice! Moldovenești, Rasarabia în granițele ei până la Nistru fără nici un fel de diviziune rămâne în cadrele Re publice! Moldovenești. Chestiunea alipirei județelor, locuite în majoritate cu po pulație nemoldovenească, la Ucraina și invers a județelor din guvernământele Podoliei și Chersonului locuite în ma joritate de Moldoveni, la republica moldovenească, poate fi rezolvită numai de adunările constituante ucraineană și moldovenească formate pe baza dreptului de alegeri generale, ca autoritate exclusivă legală a acestor regiuni. Hotărîrile sau rezoluțiile altor instituțiuni în timpul de față nu pot avea nici un fel de importanță“. Director General pentru afacerile interne, Ciisti. Pentru conformitate: Șeful cancelariei directorului general pentru afacerile interne, Sacară.” XCVI. Proclamarea neatârnării Rcpublicei Moldovenești. Declarația Sfatului Țării din 24 Ianuarie 1918 1 2). „Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești 1 Marea revoluție rusească ne a scos din întunerecul de 1) Ministerul de Interne. Dosarul Nr. 2, f. 108. 2) In foi volante. V. ziarul,,Cuvânt Moldovenesc” Nr. 10 din 29 Ianuarie 1918 V. anexa la procesul-verbal al ședinței Sfatului Țării Nr. 36, din 23Martie 1918. Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, v. II.

148 robie, în care am trăit atâta amar de vreme, la calea slobo zeniei, dreptății și frăției! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu-și dreptul dobândit de revoluție, de a-și hotărî singură soarta, s’a declarat Republică democratică slobodă. înfrățiți prin sângele vărsat sub steagurile revoluției, noi ne-am arătat dorința neclintită să trăim în unire cu republicele ce s’au înființat pe pământul fostei împărății rusești, alcă tuind toți la un loc marea republică democratică federativă msească. Dar vremurile sunt schimbătoare și împrejurările politice de azi împiedică cu desăvârșire înfăptuirea acestei uniri. Republica democratică a Ucrainei, vecina noastră de peste Nistru, s’a proclamat neatârnată, și noi astfel ne-am des părțit de Rusia și republicele alcătuite în vechile ei hotare. In astfel de împrejurări și noi sântem siliți să ne procla măm, în unire cu voința norodului, republică democratică moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor. Proclamarea neatârnării este o cerință politică a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aștepta dela nimeni orânduirea vieții sale și popoarele Republicei trebuie să înțeleagă, că viitorul lor atârnă numai dela dânsele și că acest viitor poate să fie înfăptuit numai prin așezământul înalt de ocârmuire — Sfatul Țării și stăpânirea pusă de el — sfatul miniștrilor. Republica Moldovenească neatârnată își pune ca scop pacea și înțelegerea prietenească în viața politică și economică cu toate țările îndepărtate și vecine, socotind războiul ca cel mai vrăjmaș dnșman al noroadelor și țărilor. Deci, în politica sa din afară, Republica Moldovenească neatârnată va urmări încheierea cât mai degrabă a păcii obștești democratice în înțelegere cu toți întovărășiții. In politica sa lăuntrică Republica Moldovenească nea târnată, chezășluind drepturi depline tuturor națiilor, va urma mai departe cu întărirea slobozeniilor câștigate prin

149 revoluție și vestite prin declarația Sfatului Țării dela 2 De cembrie anul 1917. îndeosebi Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicei Mol dovenești se va sili să cheme cât mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirei obștești, care va hotărî desă vârșit rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor re publicei noastre. In al doilea rând Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești neatârnate au grijă să hotărască în cel mai scurt timp treaba pământului. Acesta va trece în mâinile plugarilor fără plată, pe temeiul împărțirei drepte, după cum s’a spus în declarația dela 2 Decembrie. Afară de asta Sfatul Țării și stăpânirea Republicei Moldo venești au în vedere să lucreze în cel mai scurt timp un șir întreg de zacoane și măsuri, cari să îndestuleze nevoile de azi ale țării, în scopul de a o scoate din bezna întunerecului, să răciei și foamei. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești! Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! Dela conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s’a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fer și magaziile de pâine pentru front; dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduelei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al re publicei este chezășluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, — chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterni- ciților României. i5° Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești !

Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduește neatârnarea și slobo zeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor noroadelor Republicei democratice Moldo venești, de acum și pururea neatârnate. Primită de Sfatul Țării la 24 Ianuarie 1918.”

~~XCVII.~~

~~Formula jurământului pentru cetățenii Republicei Moldovenești1). (Din rusește).~~

~~„Promisiune solemnă pentru persoanele cari intră în numărul cetățenilor Republicei Moldovenești.~~

Eu...... cetățean al Republicei Moldovenești făgăduesc în fața conștiinței mele de a păstra neclintit cre dință Republicei, neștiind deacuma înainte altă patrie decât pe ea, de a îndeplini fără șovăire toate obligațiunile de ce tățean al Republicei Moldovenești și de a stărui prin toate mijloacele pentru binele Republicei, și de a nu cruța pentru ea puterile și chiar dacă va fi nevoie viața, drept care semnez.”

~~XCVIII.~~

~~Formula jurământului pentru funcționarii Republicei2). (Din rusește).~~

~~„Jur pe cinstea de cetățean și făgăduesc în fața lui Dumnezeu și a conștiinței mele de a fi credincios și pururea devotat Republicei Moldovenești, ca patriei mele. Jur de a servi ei~~

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 5, f. 107. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 5, f. 109.~~

151 până la ultima picătură de sânge, de a contribui prin toate mijloacele la gloria și înflorirea Republicei Moldovenești. Mă oblig a mă supune Republicei. Datoria împusă mie de serviciu o voiu îndeplini-o cu toată sforțarea puterilor mele, având în gând exclusiv folosul Republicei și necruțând viața pentru binele patriei. Jur de a mă supune tuturor șefilor su periori mie, dându-le completa ascultare în toate ocaziunile, când aceasta cere datoria mea de cetățean în fața patriei. Jur de a fi cetățean cinstit și conștiincios și de a nu-mi în călca jurământul din interese, rubedenie, amiciție și duș mănie. Ca încheere a acestei făgăduinți îmi fac semnul crucii și semnez.”

~~XCIX.~~

~~Formula jurământului pentru ostași1).~~

,,In numele lui Dumnezeu Atotputernicul, jurăm credință Republicei democratice Moldovenești, supunere ocârmuitorilor și legilor ei și îndatoririlor militare în toate împrejurările, în timp de pace ca și în timp de război. Așa să-mi ajute Dumnezeu.”

~~1) Ministerul de Interne. Dosarul Nr. 5, f. 118.~~

~~I52 III.~~

~~RAPORTURILE CU VECINII.~~

c. Telegrama trimisă de către Sfatul Țării cu ocazia proclamării autonomiei Basarabiei guvernului din Petrograd (comisarilor poporului), „Radei Ucrainene”, „Cercului militar“ (Ocârmuirea Cazacilor), Repuhlicei de Ural și Rcpuldicci Musulmane 1). (Din rusește). „Prin declarația dela 2 Decembrie a consiliului superior al țării, Sfatul Țării, Basarabia este proclamată Republică poporană moldovenească, ca membru cu drepturi egale în Republica federativă democratică Rusească. Republica Mol dovenească aduce la cunoștință despre aceasta. Până la adunarea constituantă a Republicei Moldovenești, autori tatea superioară în Basarabia aparține Consiliului Superior, Sfatul Țării, care este singurul organ cu puteri depline în Republica Moldovenească. Sfatul Țării este compus din reprezentanții soldaților, țăranilor, muncitorilor, din parti dele socialiste și din organele autoadministrației.” CI. Protestul comitetului central executiv moldovenesc al sovietului deputaților ofițeri și soldați moldoveni din 22 Iulie 1917 față de Rada ucraineană21 ). „Comitetul central executiv moldovenesc al sovietului de putaților ofițeri și soldați, aflând că Rada ucraineană face încercări de a anexa Basarabia, protestează contra unor

~~1) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării. Nr. 3, voi. I. An. 1917-9. Ședința din 3 Decembrie 1917, Nr. 10. 2) Dr. P. Cazaca. Op. cit. p. 218.~~

51.5 astfel de intenții antidemocratice, anexioniste și prădalnice, care contrazic principiul autodeterminării popoarelor. Con siderând că Basarabia pe baza dreptul ilor istorice, etno grafice, pe baza obiceiurilor sale deosebite și a situației eco nomice, are dreptul imprescriptibil pentru o completă au tonomie, — în numele principiilor superioare de drept ș dreptate, în persoana reprezentanților tuturor organizațiilor moldovenești, declară că va lupta prin toate mijloacele pen tru autonomia Basarabiei, pe baza principiilor anunțate de revoluție cu asigurarea drepturilor minorităților și chiamă pe Ucraineni la conlucrarea frățească în numele autonomiei Ucrainei și Basarabiei, în condiții de vecinătate amicală”.

~~CIL~~

Rezoluția partidului național-moldovenese si ale altor organizațiuni moldovenești din 16 Iulie 1917 cu privire la tendințele ucrainene de a incorpora Basarabia1). „Partidul național și organizațiile moldovenești roagă pe comisarul gubernial să facă cunoscut Radei centrale ucrainene, că Basarabia va rămânea autonomă, legată cu Ucraina autonomă prin legături de amiciție; crede necesar a se lămuri raporturile de vecinătate acum și în viitoarea re publică federativă printr’un congres al reprezentanților Ucrai nei și Basarabiei.” CUI. Telegrama unui grup de Ucraineni trimisă Sfatului Țării de către comisarul militar principal rotmistrul Vasile Cijev- selii cu Nr. 214 din 2 Decembrie 1917 21 ). „înaintez după destinație telegrama unui grup de Ucraineni, din corpul de armată 10, originari din județul Hotin. Comisarul militar principal, rotmistrul CijevschI”. 1) Dr. P. Cazacii, Op. cit., p. 217. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1.

~~L56 „Chișinău. — Consilului regional moldovenesc Sfatul Țării.~~

Recunoscând autodeterminarea poporului moldovenesc asu prit, un grup de Ucraineni militari din corpul 10, originari din jud. Hotinului, declară că localitățile din Basarabia locuite în majoritate de Ucraineni trebuie să fie alipite la Republica Ucraineană. Președintele grupului, Matrlu Buhai”.·

~~C1V.~~

Instrueții din partea guvernului Republicei poporane Moldovenești și a Sfatului Țării date delegației care pleacă la Chiev pentru regulare» raporturilor între Republica Moldovenească și cea Ucraineană 1). (Din rusește).

,,1. Delegația trebuie să ceară recunoașterea și garanția indepedenții complete a Republicei Moldovenești în hota rele fostei gubernii a Basarabiei între Prut, Nistru, Dunăre și Marea Neagră și granița veche a Austro-Ungariei. 2. Teritoriul Republicei Moldovenești în hotarele fostei gubernii a Basarabiei este nedespărțit și nici o parte din re publica moldovenească nu poate fi ruptă în folosul altui stat. 3. întrucât Republica Moldovenească acordă pe teritoriul său naționalității ucrainene și celorlalte naționalități auto nomie național-culturală personală, Moldovenilor de peste Nistru trebuie să li-se acorde aceleași drepturi în Republica Ucraineană. 4. Până la adunarea poporană, guvernul Republicei poporane moldovenești se bazează în întregime pe platforma anunțată în declarația Sfatului Țării din 2 Decembrie 1917 și 24 Ianuarie 1918. Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri.”

~~1) Anexă la proccsul-verbal Nr. G2 din 1G JIarticl918 al ședințelor Sfatului Țării. Dosarul Nr. 3. Anul 1917-9. Procesele-verbale, voi. II.~~

~~157 CV.~~

~~Telegrama guvernului din Crimcia către guvernul Republice! Moldovenești din 15 Decembrie 1917, Nr. 3377 Simferopoli x). (Din rusește).~~

Chișinău. — Guvernului Moldovei autonome. Potrivit hotărîrii consiliului reprezentanților poporani ai Tauridei, comunic : în guvernământul Tauridei s’a constituit consiliul reprezentanților poporului, care reprezintă autori tatea superioară în guvernământ până la crearea unei atare de către adunarea constituantă rusă. In consiliu intră re prezentanții autoadministrărei zemstvei și ai orașelor, ai organelor democrației revoluționare și ai organizațiilor re gionale naționale. Consiliul reprezentanților poporului și-a pus ca scop crearea unei autorități ferme izvorîte din voința popoarelor Crimeiei și a județelor de miază-zi a guvernământului și apărarea militară a adunărei constituante. Consiliul pro pune a intra cu el în relațiuni pentru elaborarea măsurilor, cari vor duce la întărirea adunării constituante, organizarea unei autorități centrale puternice și crearea unei republici federative ruse. Nr. 11.893. Președinte, Vianchi. CVI.

~~Telegrama Sfatului Țării către parlamentul român1 2).~~

„Parlamentul tinerii Republici Moldovenești „Sfatul Țării”, salută din toată inima parlamentul român, care se adună astăzi din nou în vechea capitală a Moldovei în niște împre jurări atât de grele pentru viața și viitorul poporului român.

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1. 2) Ziarul „Ardealul” Nr. 5 din 1G Ianuarie 1918. V. Dosarul cancelariei Sfatului Țării, Nr. 3, voi. I. Proces-verb. Nr. 31, din 15 Ianuarie 1918.~~

i58 Sentimentele noastre prietenești și frățești față de România sunt cu atât mai vii, cu cât oștilc ei aflătoare astăzi în țara noastră nc-au dat un puternic ajutor pentru asigurarea vieții noastre de stat nou și independent. .Din partea noastră vă dorim spor la muncă, pentru a putea asigura prin silințele d-voastră atât fericirea internă a țării și a întregului popor român așa de greu încercat, cât și inte resele aliaților, printre cari avem onoare a ne enumera și noi.

CVII. Telegrama parlamentului român către Sfatul Tării1). (Răspuns la telegrama din 15 Ianuarie). „Adânc mișcați de cuvintele călduroase, cu care parlamentul Republicei Moldovenești salută reînceperea lucrărilor par lamentului român, părtașii senatului și adunării deputa- ților ne dau plăcuta însărcinare de a vă trimite prinosul lor de simțiminte de mulțămirc și de dragoste. O îndeplinim cu atât mai multă bucurie, cu cât prin însemnatele schimbări în treaba pământului și alegerilor, săvârșite de așezământu- rile noastre legiuitoare în seria lor cea de pe urmă și însu flețite de cel mai larg duh democratic, s’a putut vedea, cât de mare este rudenia de gânduri și simțiminte, care ne apropie pe unii de alții. In vremile grele, prin cari trecem cu toții, este o mare mângâere pentru poporul român, că a putut să răspundă la chemarea Sfatului Țării și să puie oștile sale în slujba tinerii Republice Moldovenești pentru apărarea rân- duelii în lăuntrul ei și a vieții sale de Republică nouă și nea târnată. Nădăjduim că aceste legături de frățească prietenie între două țări de aceeași viță vor ajuta să întărească din ce în cc mai mult legăturile sufletești, care nu au încetat nici odată să ființeze între noi. Președintele senatului, Ein. Porumbarii. Președintele adunării deputaților, V.

~~1) V. Dosarul cancelariei Sfatului Țării, Nr. 3, voi. I. Procesul-verbal Nr. 35, ■din 22 Ianuarie 1918. Ziarul „Cuvănt Moldovenesc” Nr. 13, din 4 Februarie 1918.~~

*59 CVI II. Telegrama ministerului afacerilor străine al Republice! Ucrainene x). (Din rusește). Către guvernul German, Austro-Ungar, Turc, Bulgar și Român. „Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că consiliul mi niștrilor poporului republicei poporane ucrainene găsește nece sar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se perindează reciproc, nu încape nici o îndoială, că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuesc cu preferința Ucraineni, iar în cea de Sud (între gurile Dunării și Nistrului și litoralul Mării Negre) ei au o majoritate relativă. Astfel că Basarabia din punct de vedere etnografic, economic și politic formează o unitate indivizi bilă cu teritoriul Ucrainei. Posedând o bună parte din litoralul Mării Negre, în partea de vest a căruia se găsește un centru economic important, Odesa, cu care este legată toată Basarabia de sud, guvernul ucrainean crede, că orice schimbare a fostei granițe româno- ruse, în special în părțile ei de nord și de sud, adânc ating interesele politice și economice ale Republicei Ucrainene. întrucât o bună parte din teritoriul Basarabiei este ocupat de către armatele române, și chestiunea cui va aparține în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace dela București, guvernul Republicei poporane ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțimântul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele consiliului miniștrilor poporani și ministrul de externe, V. Goluboviei”.

~~1) Procesul-verbal al ședinței Sfatului Țării din 16 Martie 1917, Nr. 62. Dosarul cancelariei Sfatului Țării, Nr. 3.~~

~~160 CIX.~~

~~Radiograma guvernului Republicei Moldovenești către guvernul Republicei Ucrainene trimisă Ia începutul preliminărilor de pace la București1). (Din rusește).~~

„După informațiunile primite, guvernul Republicei Ucrai nene ia asupra sa reprezentanța intereselor Republicei Mol dovenești la conferința de pace din București, dorind să aibă la conferință în rând cu delegații din partea Republicei Mol dovenești și delegații săi, împuterniciți de a lua parte la re zolvarea chestiunilor, cari intră în competința exclusivă a Republicei Moldovenești indepedente. Având în vedere declarațiile repetate de mai multe ori ale Radei Ucrainene despre susținerea ei a principiului auto determinării naționalităților, pentru care a luptat și ea, ca și guvernul Republicei Moldovenești, și pe care l-a confirmat prin diferite acte oficiale și promisiuni, începând cu consfă tuirea comisarilor guberniali și a reprezentanților comitetelor executive guberniale ale Ucrainei și Basarabiei din 25 Iulie, anul 1917, guvernul Republicei poporane Moldovenești cu onoare roagă guvernul Ucrainei a comunica, încât aceste știri sunt exacte și dacă sunt exacte, de ce (principiu) a fost călăuzit guvernul ucrainean, făcând pași cari merg în contrazicere cu interesele de stat ale Moldovei. Guvernul Republicei Moldovenești ține de datoria sa, să reamintească guvernului Ucrainei următoarele : după alcă tuirea guvernului Republicei Moldovenești, Rada centrală din Chiev nu odată s’a adresat Republicei Moldovenești cu diferite chestiuni în așa termeni, cu cari ea se adresa altor regiuni autonome, create pe teritoriul fostului imperiu rus, după cum aceasta se vede din telegrama dela 27 Noembrie 1917, semnată de Vinicenco și Șulghin, telegrama dela 20

~~1) V. Procesul-verbal al ședinței Sfatului Țării. Nr. G2, Nr. 3, Voi. 2. Mi nisterul de interne. Dosarul, Nr. 5, f. 153.~~

161 11 Decembrie 1917 și telegrama dela 12 Decembrie 1917, în carr· reprezentanții Republicei Moldovenești erau invitați să ia parte la conferința de pace dela Brest-Litovsc, aceasta fiindcă Rada avea să-și apere numai interesele sale. In proectul organizării Ucrainei din 15 Septembrie 1917 se spune, că teritoriul Ucrainei cuprinde guberniile Chiev, Podolia, Volânia, Holm, Cernigov, Poltava, Ecaterinoslavul și Taurida, fără regiunile locuite de neucraineni. Universalul dela 7 Noembrie 1917 declară, că teritoriul Ucrainei cuprinde guberniile: Chiev, Podolia, Volânia, Cernigov, Poltava, Harcov, Herson, Ecaterinoslav și Taurida fără Crimeia. Universalul dela 12 Ianuarie 1918 declară independența Ucrainei în granițele arătate mai sus. Având în vedere toate cele de mai sus, guvernul Republicei Moldovenești socoate, că numai el singur, fără nici un fel de amestec din afară, are dreptul de a reprezenta și apăra interesele de stat ale republicei neatârnate a Moldovei și încă odată are onoare a ruga guvernul ucrainean să binevoiască a da în această chestiune lămuririle cuvenite, mai cu seamă că din momentul înființării acestor republici, guvernele lor au mers mână în mână, întotdeauna găsind sprijin unul în altul și țintind amândouă spre apărarea intereselor naționale și de stat a țărilor vecine“. Fără semnătură. CX.

Nota guvernului Republicei Moldovenești trimisă Republicei Ucrainene în Martie 19181). (Din rusește). „Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Ho- tinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Repu blicei Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor 1) Anexa la procesul-vcrbal Nr. 62 din 16 Martie 1918. Dosarul cancelariei. Sfatului Țării, Nr. 3, anul 1917-9, Voi. II.

162 de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară că Republica poporană Moldovenească s’a proclamat independentă și neatârnată la 24 Ianuarie a. c. în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt au fost anunțate toate statele și Ucraina. Sfatul Țării amintește Ucrainei, că între Republicele Mol dovenească și cea Ucraineană din momentul de când ele s’au declarat autonome, s’au stabilit cele mai amicale raporturi de vecinătate, și Ucraina întotdeauna a avut o atitudine de respect față de Republica Moldovenească, recunoscând dreptul ei la autodeterminare și independență. In raporturile și adresele sale către Republica Moldovenească guvernul ucrainean întotdeauna privea Republica Moldo venească ca pe un stat aparte, interesele căruia se deosebesc de interesele Ucrainei. De exemplu, în telegrama din 17 De cembrie 1917, semnată de Vinicenco și Șulghin, guvernul ucrainean invitând guvernul moldovenesc pentru a forma un guvern comun rus și pentru a începe tratativele de pace la Brest-Litovsc, în mod energic susține independența Re- publicei Moldovenești, și declară că guvernul ucrainean va lua apărarea intereselor Republicei Moldovenești numai în cazul când acesta din urmă îl va împuternici în acest scop ; în caz contrar Ucraina va apăra la conferința păcii numai in teresele sale. Această telegramă ca și alte adrese arată clar, că Ucraina în mod fățiș recunoaște independența Republicei Moldovenești. Cu atât mai mare a fost surprinderea Sfatului Țării când a aflat despre dorința Ucrainei de a participa la conferința de pace dela București în legătură cu chestiunele Republicei Moldovenești, interesele căreia le poate reprezenta numai ea. Sfatul Țării, bazându-se pe trecutul istoric al Basa rabiei care în mod istoric s’a format într’o regiune unitară indivizibilă, iar pe de altă parte, având în vedere interesele economice ale țării, arată poporului ucrainean nedreptatea amestecului Ucrainei în treburile Moldovei. Republica Moldovenească ca și cea Ucraineană mult timp au suferit sub regimul crud al țarismului, ambele au trecut

163 calvarul luptei pentru libertate, și când scopul a fost atins, când amândouă republicele au devenit independente și nea târnate, în care condițiuni se crează posibilități pentru dez voltarea popoarelor lor, Moldova cu amărăciune află despre tentativele surorii ei mai mari împotriva independenții Repu blice! Moldovenești, care și ea dorește să fie independentă și neatârnată. Sfatul Țării, în care sunt reprezentate toate națiunile ce locuesc pe teritoriul Basarabiei, își exprimă în unanimitate protestul său energic împotriva tentativelor neauzite ale unui popor abia eliberat asupra dreptului și libertății altuia, care și el a devenit liber. Sfatul Țării declară tare, că voința tuturor popoarelor care locuesc în Basarabia este de a vedea Republica Moldovenească independentă, neatârnată și indivizibilă și orice tentative de ori-unde ar veni ele împotriva independenței și indivi zibilității Republicei Moldovenești, așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, le consideră ca o violare neauzită împotriva dreptului de autodeterminare a unui popor care și-a câștigat drepturile cu atâtea sacrificii. Sfatul Țării își exprimă convingerea fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate. Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri”.

~~CXI.~~

~~Instrucții date delegaților guvernului Republicei poporane Moldovenești, cari pleacă la București pentru a lua parte la conferința păcii x) (Din rusește).~~

~~,,1. Toate părțile contractante să-i recunoască pe delegații~~

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 5, f. 111.~~

164 Republicei Moldovenești ca reprezentanți plenipotențiari și ca membri egali ai conferinței. 2. Delegația trebuie să ceară să se introducă în proectul tratatelor de pace a unui aliniat, care să garanteze neatârnarea și de sine statornicia Republicei Moldovenești în granițele fostei gubernii Basarabia, între Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechia frontieră cu Austria. 3. Teritoriul Republicei Moldovenești în hotarele fostei gubernii a Basarabiei este indivizibil, și nici o parte din Re publica Moldovenească nu poate fi ruptă în folosul unui alt stat. 4. Până la adunarea poporană moldovenească constituantă, guvernul Republicei poporane Moldovenești se reazimă exclusiv pe bazele declarației Sfatului Țării din 24 Ianuarie 1918.”

~~i65~~

~~IV.~~

~~ACTE CU PRIVIRE LA ANARHIA DIN BASARABIA.~~

~~167~~

~~CXII.~~

~~Un proccs-vcrbal al comisiunii pentru cercetarea dczordinelor în Basarabia 1).~~

~~„1. Proces-verbal.~~

Comisiunea extraordinară pentru informațiuni, compusă din: reprezentanții comitetului executiv moldovenesc din Odesa, ai sfatului soldaților și ofițerilor din circumscripția Odesa și ai frontului românesc—praporșcic Matveev și pra- porșcic Ciornei, președintele comitetului executiv basarabean a sovietului deputaților țărani, soldați și lucrători — Bujniță, președintele radei militare ucrainene din Chișinău — Dr. Matveiciuc și tovarășul de procuror Adamovschi au sosit la Orhei pentru a cerceta dezordinile provocate de companiile de complectare în mersul dela Odesa spre front. In zilele de 6 și 7 Iunie a. c. la gara Șoldănești, ținutul Orheiului, au sosit din Odesa 12 compănii circa 3000 soldați. La Șoldănești, soldații au cumpărat dela negustorii evrei vin și îmbătându-se au atacat casa preotului spărgând 18 gea muri, au spart prăvălia lui Țalic și au furat dela Zinovia Rusu 3 covoare și hainele. Plecând spre Orhei, bandele dezordonate de soldați, după declarațiile făcute de miliție, în satul Cur- jeni au prădat o mamă și o fată de o sută ruble și vre-o zece vedre vin. La Sârcova au bătut pe sergentul lor Dolghii,

~~1) D. P. Cazacu, Op. cit., p. 211.~~

169 pentru că s’a opus prădărilor și, după declarația președin telui comitetului satului, au siluit multe femei. In satul Trifești, au siluit pe fata Epinevscaia de 14-15 ani, care după ce a zăcut 2 zile la spital a murit. Au batjocorit-o pe nenorocita mai mult de 10 soldați. Soldații mergeau în dezordine, în grupuri de 2-5 și mai mulți oameni, se abăteau prin satele vecine, furau alimente și animale, siluiau femei, care din sentiment de rușine nu fac declarațiuni, apucau pe drum cai și căruțe, cu care plecau spre Orhei. Intrând în dezordine în acest târg, soldații, a căror număr nu se poate stabili, în noaptea spre 8 Iunie, au spart pivnițele Goldei Cofman și au băut 30 vedre vin. Ziua de 8 Iunie a trecut în liniște, dar spre seară au fost sparte pivnițele zidite a lui Matei Keiser, de unde s’aubăut 250 vedre devin și s’au furat 500 ruble bani, — a lui Moșco Rabinovici, unde s’au furat 350 vedre, s’a prădat casa și toate lucrurile; s’au mai spart și prădat prăvăliile lui Furer și a lui Țineles. Au în cercat să între în case particulare, au făcut dezordini pe străzi și o mulțime de mici tâlhării. Așa a trecut noaptea, iar dimi neața la 9 Mai bande bete de soldați, urlând cântece, se plimbau prin oraș, iar cei mai mulți zăceau morți beți sub garduri; s’au trimis patrule cu arme, dar din insistențele președintelui sovietului deputaților, fără cartușe, astfel că au fost în ne putință de a restabili ordinea, soldații beți apucându-i de arme și baionete își băteau joc de ei. Pe la amiază la 9 Iunie au mai venit dinspre Chișinău câteva companii, dirijate spre front, care s’au unit cu bandiții și au început pe la 3 după amiază să prade pivnițele. Au fost prădate pivnițele: d-lui Ravici, Nelin, Suslic și Ganțșiein; s’au băut mai mult de 1000 vedre vin. Populația terorizată se ruga să fie aduși cazacii. Ajutorul comisarului ținutal a rugat să se cheme armata, dar președintele sovietului praporșcicul Gudcov a refuzat, spunând că el este împotriva ori cărei silnicii. Atunci ajutorul comisarului ținutal a cerut singur ajutor dela Chișinău. La ora 3 noaptea a sosit o sută de cazaci din regimentul Usurian cu mitraliere. Aflând despre aceasta, soldații în bande au

170 plecat din Orhei îndreptându-se spre Chișinău ; iar la 10 Iunie pe la ora 11 dimineața a sosit pe piața orașului muzica re gimentului 5 de rezervă, dar pe piață nu erau decât ofițerii și steagurile, soldații plecaseră. Cu sosirea cazacilor în oraș, s’a făcut liniște deplină“.

~~CX1II.~~

Telegrama din eoni. Cărpineni, jud Chișinău, către consiliul Directorilor în chestiune» evacuării unei farmacii 1 . (Din rusește). „Locuitorii din localitate au hotărît să evacueze farmacia. Din partea noastră găsim că aceasta se face cu foarte multă ușurință. Farmacia este una din cele mai utile între prinderi în sat. Rugăm dispuneți. Prietenii. Idem, p. 64. Telefonograma președinției consiliului dc directori către comitetul sătesc din Cărpineni. Nr. 170/19/XII 1917. Ordon să se ia toate măsurile ca farmacia să nu fie evacuată. Președintele consiliului directorilor generali (fără semnătură)”.

~~CXIV.~~

Ordinul președinției consiliului de directori generali către Comitetul sătesc din Slohozia-Mare din 19 Decembrie 1917 1 2). (Din rusește). Republica federativă Rusă Republica poporană Moldovenească Consiliul Directorilor Generali 19 Decembrie 1917 Nr. 157. Chișinău. Comitetului sătesc din Slobozia-Mare, Consiliul directorilor generali aduce la cunoștința comi

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 63. 2) Ministerul dc interne. Dosarul Nr. 1, f. 62.~~

171 tetului sătesc din Slobozia-Mare ca să ia sub supravegherea sa morile lui Dimitrie laghin și loachim Fadeev, ca bun al poporului și de a pune control ca să le apere de devastare. Președintele consiliului directorilor-generali, (fără semnătură).”. cxv.

~~Circulara comisarului guvernului provizoriu dela 2G Dec. 1917!). (Din rusește).~~

~~Ministerul Treburilor Interne Comisarul Guvernului provizoriu 24 Decembrie 1917 Nr. 8590.~~

~~Circulară tuturor comitetelor executive de voloste din jud. Bălți.~~

De a se lua de urgență măsurile cuvenite pentru organizarea Ia sate a pazei averei și persoanei, pentru care scop a se organiza cu mijloacele care se găsesc Ia sate pază înarmată. Comisarul judefean, V. Rudlev. p. Directorul cancelariei, indescifrabil”.

~~CXVI.~~

~~Telegrama președinției consiliului de directori către Comisarul jud. Bălți 21 ). (Din rusește).~~

„Rog luați toate măsurile pentru paza averii din economia Bumbata și pentru predarea cadavrului lui Anuș, care a fost omorît, pentru înmormântare. Președintele consiliului directorilor generali, (fără semnătură)”.

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 51. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 59.~~

~~172 CXVIL~~

~~Telegrama comitetului militar revoluționar din Bălți către Sfatul Tării dela 5 Decembrie 1917 1). (Traducere din rusește).~~

„Dezordinele cari s’au început în Bălți la 4 Decembrie au silit organizațiile locale militare revoluționare să creeze la 5 Decembrie un comitet militar-revoluționar pentru re stabilirea ordinei. Președinte, Tarascviei. Secretar, Masis”. CXVIIL

~~Tclcfonograma șefului ocolului I de miliție al jud. Chișinău către șeful miliției județene dela 13 Decembrie 1917 2).~~

„Vă aduc la cunoștință, că la 12 Decembrie curent dela orele 12 locuitorii satelor Zbiroaia, Balaurești și Marinici au început să prăde din ferma (economia) Zbiroaia depozitele de pâine, inventarul casnic, uneltele agricole; iar în noaptea spre 13 Decembrie soldații dela transportul din Nemțeni au luat dela Aristid Vilandos și au băut 300 vedre de vin. Cu puterile pe cari le am la îndemână nu pot lichida aceste dezordini. Rog trimiteți ajutor. Șeful ocolului 1 de miliție al jud. Chișinău, Gheorgliiev."

~~CX1X.~~

~~Tclcfonograma președintelui adunării cooperatorilor din Orhei către consiliul directorilor din 17 Decembrie 1917 3). (Din rusește).~~

~~„Din Chișinău spre Dubasari merge un transport militar cu 600 de oameni. Economia (ferma) lui Sinadino, Onițchani,~~

~~1) Dosarul ministerului de interne, Nr. 1, f. 45. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 68. 3) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 66.~~

J73 este devastată. Amenință cu devastarea morii unde se păs trează 20,000 puduri de făină pentru armată. Mai departe urmează Criulenii unde în două fabrici se găsesc mari canti tăți de spirt. Sunt inevitabile excese. Cerem ajutor urgent. Adunarea județeană a cooperatorilor. Președinte, Moraru.” cxx.

Telegrama consiliului de directori generali ai Republicei Moldovenești către comisarii județeni în chestia devastărilor moșiilor boerești1). (Din rusește). „Prin aceasta aduc la cunoștința tuturor, că în baza de clarației Sfatului Țării, toată averea, inventarul mort și viu în economiile (fermele, conacurile) Republicei Moldovenești, trecând sub supravegherea comitetului agrar al țării, tre buie să fie sub cea mai strictă pază și sub nici un motiv nu poate să fie furată și împărțită în mod arbitrar nici de per soane separate nici de obștii sătești, fiindcă astfel se fură economia poporului. Acei cari se vor face vinovați de așa ceva vor fi trași la răspundere penală. Rog pe comisarii ținutali să aibă grijă de a organiza paza și de a lua în primire totul cu inventar. Pâinea și animalele pot fi date numai direcțiunilor de aprovizionare, fiecare dată cu aprobarea lor, cu prețuri fixe. Banii se trec în contul consiliului directorilor generali ai Sfatului Țării în casieriile județene. A se aduce larg la cu noștința populației prin comitetele sătești și de voloste desprt interzicerea prădăciunilor. Tot inventarul furat și stricae să fie adunat și imediat înregistrat. Spre îndeplinirea ace stui ordin sunt chemate și comitetele sătești, cari duc mai mare răspundere pentru devastări și cari trebuie să apere bunul poporului. Toate cheltuelile cu înfăptuirea acestor dispoziții le ia asupra sa guvernul Republicei Moldovenești.” Președintele consiliului directorilor generali, (fără semnătură).

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 73.~~

~~174 CXXI.~~

~~Adresa președinției consiliului de directori către comandantul legiunclor poloneze J). (Din rusește).~~

~~Republica Federativă Rusă Republica Poporană Moldovenească 23 Decembrie 1917 Nr. 25 Chișinău~~

~~„Comandantului organizațiilor Icgiunelor poloneze din Basarabia,~~

Consiliul Directorilor Generali ai Republicei Moldovenești vă roagă să nu refuzați de a trimite două detașamente a cate 20 de oameni fiecare sub comanda ofițerilor pentru acțiune comună cu șeful ocolului 5 de miliție din jud. Chișinău în raionul plășilor Sireți, Budești și Mereni din jud. Chișinău. p. Președintele consiliului directorilor. Directorul general de interne, (fără semnătură)”.

~~CXXII.~~

~~Ordinul președinției consiliului directorilor către șeful miliției ocolului 3, târgul Fălești1 2). (Din rusește).~~

~~Republica Federativă Rusă ctc. 23 Decembrie 1917 Nr. 233~~

„Vă ordon imediat să plecați în satele Gorești, Unteni și Vrănești și să luați toată averea și materialele forestiere între cari și salcâmii, furate dela ferma lui Dimitrie Cujbă și, după

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 105. 2) Ministerul de Interne. Dosarul Nr. 1, f. 108.~~

175 ce va fi luată și inventariată toată această avere, să fie resti tuită proprietarului Cujbă. Odată cu aceasta îi previu pe țăranii satelor amintite pentru a înceta cu tăerea pădurei și a pomilor fructifieri și de a re stitui benevol cele furate, arătându-le, că în caz contrar va fi trimisă putere armată”. (fără semnătură).

~~CXXIII.~~

~~Telegramă către președinția consiliului de directori primită din Caliul și înregistrată cu Nr. 1912 din 16 Decembrie 1917 1). (Din rusește).~~

~~,,La numărul 3714 dela 1 Decembrie. In acest moment s’au primit știri că în raionul Leovei a fost devastată moșia Harjești a arendașului Cavalioti. Vizanti. Nr. 1450”,~~

~~CXXIV.~~

~~Telegrama din jud. Orhci către Direcția de aprovizionare dela 17 Decembrie 1917, Nr. 7745 21 ). (Din rusește).~~

„In momentul de față s’au primit știri că pâinea care aparține Direcției din Onițcani se fură de către țărani. Se pregătesc să dea foc morii. De acolo merg spre Criuleni. Cereți să se trimeată pază armată puternică, altfel pâinea precum și legumele pregătite la Zalunceni de către direcția de aprovizionare vor fi furate. Ferma dela Onițcani este devastată. Dudnicencu”.

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 200. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 201.~~

~~176 cxxv.~~

~~Telegrama Xr. 7694 dela Orhei din 15 Decembrie 1917 în chestia devastării fermei din Morărești1).~~

„Direcțiunea de aprovizionare diu plasa Cineșeuți aduce la cunoștință că economia lui Calihman, Mazarești, a fost pră dată de către țăranii din Pripiceni și Rezești (Berești?). La fermă se găsesc patru soldați moldoveni cari nu dau nici un concurs fermei. Dudnicenco”.

~~CXXVI.~~

~~Telegrama Comisarului jud. din Cahul despre devastările din județ din 25 Decembrie 1917, Xr. 3105 1 2). (Din rusește).~~

~~„Economiile (fermele) din Tartaul, Târtești și Bădica- Moldovan sunt devastate. Toată pâinea este furată. Ferma Tartaul a ars. Comisarul județean, Domusel.”~~

~~CXXVII.~~

~~Telegrama directorului regiunei tclegraîo-poștalc din Basarabia dela 26 Decembrie 1917, Xr. 11,107. adresată consiliului directorilor 3). (Din rusește).~~

„După raportul dirigintelui poștei din Chilia în noaptea spre 25 Decembrie regimentul al 4-lea de marină a deva stat toate magaziile, farmaciile și restaurantele. In trei rân duri s’au năpustit asupra poștei, cu greu au fost opriți. Orașul

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 202. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 285. 3) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 287.~~

12 177 arde. Răufăcătorii deschis amenință cu devastarea poștei în deseară. Funcționarii cer ajutor. Rog dispozițiuni din partea d-voastră și ajutor împotriva silniciilor la adresa poștei și a funcționarilor ei. Directorul regiunei tclcgrafo-poștalc, Jerebțov”.

~~CXXVIII.~~

~~Telcîonograma comisarului jud. Orhei Nr. 6121 din 27 Decembrie 1917, adresată directorului general de interne în chestiunea dezordinelor din acel județ1). (Din rusește).~~

„Potrivit ordinului telegrafic Nr. 414 aduc la cunoștință, că între 18-24 Decembrie s’au primit următoarele declarații despre dezordine în județ : 1) dela proprietarul moșiei Porcani, Fezi, că țăranii i-au luat o magazie de porumb ; 2) dela ferma Telenești, că țăranii din satul Peresecina au furat patru care, una vacă, 20 cai, 4 căruțe; 3) țăranii pradă averea mănă stirii Dobrușa ; 4) țăranii cer dela mănăstirea Curchi să li se predea averea; 5) țăranii din corn. Pripiceni-Rezeși au devastat ferma Măzarești a lui Calihman, din plasa Cinișeuții; 6) țăranii și soldații de pe front devastează ferma lui Ortemberg, Mândra; 7) țăranii au pus mâna pe moșia Scurta-Bazga a lui Eghiazarov; 8) țăranii din satul Izbești pradă depozitul de tutun al societății de export din Petrograd; 9) țăranii din satele Onițcani, Slobozia Dușca, Ohrincea, Izbești, Zaluceni, Grușeva, Mașcauți, Stețcani și Țigănești au prădat econo miile (fermele) proprietarilor A. Sinadino, Manuilov, P. An- drianov, N. Dobrovici, Glavce, Grișcenco, Cucicov și Ruso; fermele lui A. Sinadino, Manuilov și Dobrovici au fost prădate cu participarea soldaților transportului militar al corpului 8 din armata 4-a, care venea de pe front și al cărui comandant Vișnevschi a fost reținut de către reprezen tanții Sfatului Țării.

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 205.~~

178 Pentru lichidarea prădăciunilor și a devastărilor fermelor se întrebuințează de către mine puterea armată, dar ea este atât de insuficientă, că eu n'am posibilitate nu numai a pre veni devastările, ci chiar a-i urmări cu succes pe făptuitori. Pentru lichidarea lor completă trebuieștc timp și putere militară, pentru care eu internii. Comisarul județului, Postolaelie.“

~~CXXIX.~~

~~Din cererea unui cetățean al Republicei Moldovenești1). (Din rusește).~~

~~,,Domnilor miniștri ai Republicei Moldovenești,~~

Toate temeliile religiei creștine sunt sdruncinate din ră dăcină... Domnilor Miniștri 1 Indreptați-vă privirile spre acest coșmar ateistic; nu înțelegeți d-voastră că toate grozăviile pe cari le trăim, sunt consecința păcatului maselor omenești, îngropate în adâncurile păcatului 1 Treziți-vă, unde mergem? Mai repede la biserică, rugați-vă, îndreptați-vă către milo stivul Dumnezeu, altfel noi toți împreună cu copiii uoștri vom pieri. Cetățean al Republicei Moldovenești, M Hulii Bodescu."

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. -402.~~

~~179~~

~~ARMATA ROMÄXÄ ȘI REPUBLICA MOLDOVENEASCA.~~

~~ißi~~

~~cxxx.~~

~~Telegramă către Sfatul Țării din orașul Cahul dela 7 Decembrie 1917 1). (Traducere din rusește).~~

„In Leovo au intrat două regimente românești. Prin mi traliere au fost împușcați 5 Ruși, agitatori pentru pogromuri. Arestările continuă. In Cahul e liniște. Semnătura indescifrabilă”.

~~CXXXI.~~

~~Cererea consiliului directorilor generali pentru trimiterea armatei române în Basarabia 21 ).~~

„Domnule ministru de război al României, Conform hotărîrii consiliului directorilor generali ai Re- publicei Moldovenești, vă rugăm să binevoiți a dispune trimiterea în Chișinău a unui regiment ardelenesc cu posibilă urgență. Totodată vă rugăm să ordonați ca acest regiment să stea la dispoziția directorului Republicei Moldovenești. Chișinău Ia 22 Decembrie 1917. Președintele consiliului, P. Erlian. Directorul general de externe I. Pelivan. Directorul general de interne, V. Cristi”.

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 41. 2) Dr. P. Cazacu. Op. cit., p. 26G.~~

~~183 CXXXII.~~

~~Telegrama comitetului moldovenesc din Chiev către I. I. C. Brătianu1 2).~~

„Fiind informați de către reprezentantul Sfatului Țării despre situația critică a Basarabiei, creată prin retragerea armatei ruse, rugăm trimiteți imediat în Basarabia armata română pentru salvarea țării”.

~~CXXXIII.~~

Telegrama din Soroca către preșidenția consiliului de directori, și prezidiul Sfatului Țării, în chestia separatismului și intrării armatei române în Basarabia. înregistrată la 6 Ianuarie 1918 2). (Din rusește).

„Congresul țăranilor din jud. Soroca a hotărît în unanimi tate : Salutând crearea Sfatului Țării ca organ plenipotențiar superior poporan al Republicei Moldovenești, își exprimă în crederea în el și speră, că Sfatul Țării în munca lui se va ține cu stricteță de platforma congreselor țărănești guberniale din Basarabia și va ști să stea în apărarea țărănimei munci toare, și declară că toate inițiativele Sfatului Țării în con formitate și potrivit intereselor democrației revoluționare a țării vor fi susținute de către noi unanim și cu toate puterile. Congresul cere deasemenea, ca lucrările Sfatului Țării să meargă în contact strâns cu toate popoarele Republicei de mocratice, federative poporane ruse. Separatiștii și conserva torii nu pot să aibă loc în Sfatul Țării. Congresul țărănesc protestează în mod categoric împo triva introducerii armatei române în Republica poporană Moldovenească și cere să fie înlăturați acei din membri cari

~~1) Ziarul „KieBCKan Nr. 9, din 12 Ianuarie 1918. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 1, f. 3-15.~~

184 fac joc pe această chestiune, totodată își exprimă categoric dorința să fie introdusă în viață cât mai grabnic o stare legală prevăzută în declarația Sfatului Țării dela 2 Decembrie anul trecut. Comisarul județean Litvinov, Dobrovolschi, Arman”.

CXXXIV. Ordin circular Nr. 4038 din 27 Ian. 1918 al Stalului Major Român către trupele din Basarabia *). „Unitățile chemate de guvernul Republicei Moldovenești ca să restabilească ordinea din Basarabia, vor aplica în acest scop legile române de represiune, ori de câte ori va fi vorba de siguranța Armatei Române. Această siguranță va fi socotită ca atinsă, îndată ce se va comite o infracțiune în contra ordinei publice, — urmând a se da acestei noțiuni a siguranței Armatei o extensiune cât mai mare posibil. In caz când autoritățile locale din acea regiune ar funcționa, se va proceda de acord cu reprezentanții lor și dacă lucrul este cu putință printr’o delegațiune din partea lor, căutând a se evita zdruncinarea uzurilor și obiceiurilor din acea re giune ; — nefuncționarea autorităților locale se va constata prin proces-verbal. D. O. Șef serv. S. M. (ss) G-ral Cercșeanu,,. Acest ordin s’a dat în urma referatului consilierului juridic M. Balș, cxxxv. Ordinul circular al comand, corp, fi de Armată către trupele din Basarabia Nr. 332, din 10 Febr. 1918 21 ). „Ordin, circular. In momentul intrării trupelor române în Basarabia, che mate pentru a restabili ordinea publică, bandele de jefuitori

~~1) Ministerul de interne. Dosar fără număr. 2) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 2, f. 293.~~

I85 și anarhiștii precum și toți vrăjmașii Republicei dem. Moldo vene și ai armatei și statului român au răspândit pe toate căile zvonurile mincinoase, că armata română a venit în Basara bia pentru a distruge libertățile câștigate de poporul Repu blicei și a lua pământul țăranilor redându-1 proprietarilor. Pentru a se înlătura răspândirea unor asemenea svonuri și a se preciza atitudinea armatei noastre, Marelui Cartier General român s'a dat ordinul Nr. 8106 din 31 Ianuarie a. c. comunicat tuturor comandamentelor cu Nr. ISO al corpului 6 Armată, prin care se poruncește a se lua măsuri ca armata noastră să nu intervină în raporturile dintre proprietari și țărani decât pentru a împiedica noui devastări și jafuri și că trebuie să considerăm ca bună starea de lucruri, pe care am găsit-o în momentul intrării noastre în Basarabia, iar pentru faptele petrecute anterior proprietarii să se adreseze autorităților locale. Prescripțiunile ordinului M. C. G. Nr. 7106 sunt categorice, iar respectarea lor întocmai trebuie considerată ca o obliga țiune absolută. Este datorie de patriotism ca să nu ne amestecăm sub nici un cuvânt în raporturile dintre proprietari și țărani pentru ca să nu înstrăinăm simpatia populațiunii față de armată și statul român și să nu învrăjbim țăranii contra noastră. Marele Cartier General cu ordinul Nr. 6749, arată că este informat că unii ofițeri contrar ordinelor și instrucțiunilor date, continuă a interveni în diferendele și procesele ivite în Basarabia cu privire la acapararea pământurilor proprie tarilor. Corpul 6 Armată are deasemeni informațiuni că unii ofițeri nu respectă ordinele date în această privință. Domnii Comandanți de Divizii și al Flotei de operațiuni, vor lua măsurile cele mai severe pentru a se asigura de exe cutarea întocmai a prescripțiunilor ordinului Nr. 8106 al Marelui Cartier General. Ofițerii de orice grad, cari se vor facevinovați de călcarea ordinului acesta, se vor da în judecata Curților Marțiale, raportând-se pentru fiecare caz în parte Corpului 6 Armată.

186 Pentru a se asigura și liniști populațiunea, fiecare divizie va răspândi manifeste în satele din zonele respective în sensul prcscripțiunilor ordinului M. C. G. Nr. 8106, înaintând câte un exemplar Corpului 6 Armată. Prezentul ordin se va citi tuturor ofițerilor, cari vor semna de vedere. Comandantul Corpului 6 Arm., General de Divizie Istratl”.

~~CXXXVI.~~

~~Adresa directoratului general de război către preșidcnția consiliului de directori și directoratul de interne din 8 Ianuarie 1918, Nr. 229, în chestia ajutorului militar 1). (Din rusește).~~

„Ordinele repetate și numeroase pentru a trimite deta șamente militare pentru suprimarea dezordinelor și anarhiei nu pot fi executate, întrucât la dispoziția directoratului nu se găsește un număr suficient de unități militare sigure, din cari s’ar putea trimite pentru aceste scopuri, fără ca să se aducă prejudiții serviciilor din oraș. p. Directorul General, Osoian. Cuartirmeister General, Colonel de Stat major, Hudolei”.

~~CXXXVII.~~

~~Telegrama comisarului din jud. Cahul către consiliul directorilor 1 2).~~

„Eri seara Ia ședința Radei ucrainene, la care au luat parte împuterniciții tuturor organizațiilor obștești și comi tetul revoluționar, s’a hotărît să se cheme Ia întâmplare de nevoi pază românească, care după ce se va întocmi oastea locală, va trebui să părăsească orașul la cea dintâi cerere. Comisarul ținutului, Domusel".

~~1) Ministerul de interne. Dosarul Nr. 2, f. 13. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“ Nr. 4 din 11 Ianuarie 1918.~~

~~187 CXXXVIII.~~

~~Telegrama comisarului ținutului Orhei către consiliul directorilor1).~~

„Starea lucrurilor în ținut se înrăutățește pe zi ce merge. Pădurile se taie fără milă, economiile se dărâmă neîncetat. Pe Nistru oamenii din Ucraina taie și pradă pădurile noastre. Au loc ciocniri: o parte de săteni sar asupra altei părți. Satul Dereneu merge împotriva satului Bularda, cerându-și parte din averea prădată dela boieri. Oștilece trec prin ținut sporesc anarhia. Satele capătă dela oștile trecătoare granate, puști și chiar mitraliere. Eu n’am nici o putere de luptă. Dacă țineți la slobozenia și binele țării, aduceți mai degrabă oști streine, până când nu-i târziu, pentru că cele dintâi rânduri ale armiei a 4-a, ce a părăsit frontul din capul ei, au ajuns deacuma la Orhei. Comisarul ținutului, Postolache.

~~CXXXIX.~~

~~Chemarea comisarilor naționali militari de pe frontul românesc 21 ).~~

„Svonurile mincinoase ce se răspândesc în legătură cu cu prinderea drumului de fer dela Iași până la Bender de către oastea românească, ne îndatoresc pe noi să dăm o lămurire adevărată asupra acestei împrejurări. Niște cete de hoți organizați, neținând seama de interesele oastei, au pus mâna pe stația Socola (lângă Iași), oprind toată hrana, care trecea prin această stație la front. Din pri cina aceasta soldați! în mai multe locuri au îndurat multă nevoie și foame. Insă cu măsuri hotărîtoare Socola a fost curățită de hoți. Mulțumită acestor măsuri, oastea de pe front a început a primi

~~1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“ din 11 Ianuarie 1918, Nr. 4. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 11 din 31 Ianuarie 1918.~~

•i88 hrană îndestul, iar soldații demobilizați aveau chip să se întoarcă acasă cu ușurință, pe drumurile de fer. Lucrul necinstit al hoților și prădătorilor însă nu s’a sfârșit. Ei au început a-i îndemna pe soldați să părăsească frontul, și soldații mergând spre casele lor au prins a prăda munca și averea locuitorilor. O mulțime de sate din Basarabia au fost date focului și prădate. S’au prăpădit sute de mii de pu duri de pâine pregătită pentru oaste și locuitori. Averea în treagă a norodului se pradă și se risipește. Prădătorii însă nu se mulțumesc numai cu aceasta, — ei vreau să puie mâna și pe stăpânire. Din Socola ei s’au mutat la Ungheni, apoi la Chișinău, urmând a prăda și a face silnicii. Ei i-au arestat pe toți ofițerii străini, cari se aflau la Chi șinău și și-au bătut joc de dânșii; ei au prădat chiar și comisia, care cumpără pâine pentru oastea de pe front. La Chișinău ei și-au așezat ștabul lor, care întrebuința toate mijloacele pentru a împiedeca îndestularea frontului și a strica drumurile de fer. Ei chiar au și izbutit să strice drumul de fer dintre Ungheni și Chișinău. Din pricina aceasta soldații, cari au luptat pe front mai bine de 3 ani, au fost nevoiți să se în toarcă acasă pe jos și flămânzi. Sute și mii de acești oameni flămânzi trec prin sate și orașe, prădând tot ce găsesc. Stăpânirea Moldovenească, îngrijind de viața și averea Moldovenilor, împreună cu comănduirea frontului, care e datoare să îngrijească de îndestularea oastei, au fost nevoite să eie măsuri pentru paza drumului de fer Ungheni-Bender și a magazinelor de pâne pregătite pentru front. După mai multe cereri, făcute de stăpânirea moldovenească și locuitorii unor părți ai Basarabiei, Stăpânirea Bomână a hotărît să trimeată oaste românească în Basarabia. Oastea aceasta are poruncă să lupte numai împotriva hoților și a prădătorilor, cari își fac râs de locuitori și nu lasă să se tri meată hrană pentru soldații de pe front. Ostașii români îi vor apăra pe locuitori de toate prădăciunile și hoțiile, pe carele au îndurat până acuma. Hrana luată pentru soldații români numaidecât va fi plătită. Aducerea Oastei românești în Basarabia este o măsură

189 vremelnică, și îndată ce se va face liniște și rânduială la dru murile de fer și vor înceta prădăciunile, oastea aceasta numaidecât va fi scoasă din Basarabia. Acei cari răspândesc svonuri, că Românii, venind în Basa rabia, vreau s’o alipească la România, sunt niște turbură tori, și împotriva lor trebuie să lupte toți: și soldații de pe front și voi locuitorii Basarabiei. Noi nu voim alt ceva decât să îndestulăm frontul cu cele trebuincioase și să facem de mobilizarea cu rânduială. Noi voim să oprim prădăciunile, ce le fac în Basarabia cetele de hoți și prădători. Voi, locuitorii Basarabiei, pentru binele vostru sunteți datori să ne dați tot sprijinul și ajutorul. Comisarii naționali de pe frontul român”.

CXL. Apel către populația Chișinăului făcut de către delef|ația care a fost întru întâmpinarea armatei române1). ,,In dimineața zilei de 12 Ianuarie s’a trimis la Iași o dele gație din partea Sfatului Țării, a comitetului țărănesc, a comitetului moldovenesc, al marinarilor și soldaților moldo veni. Delegația a ajuns până la Călărași și a stabilit cele ce urmează : 1. Printre oștirea care înaintează se află părți române și ucrainene, atât printre soldați, cât și printre comandanți. Capii oștilor se află la Strășeni. 2. Oștile sunt numeroase și bine înzestrate cu artilerie, mitraliere și aeroplane. 3. înaintarea oștilor române-ruse, după spusele comandei, nu are alt țel decât să apere drumurile de fer, ceeace este de neapărată nevoie pentru oștile ruse, române și ucrainene, ce stau pe front, deasemenea ele voesc să apere depozitele și transporturile cu provizii aflătoare în cuprinsul Basarabiei. 4. Românii nu se vor amesteca în treburile lăuntrice ale Basarabiei; pentru aceasta a dat chezășie Franța și ceilalți aliați. 1) Ziarul „Ardealul” Nr. 4 diu 13 Ianuarie 1918.

I90 5. Oștile românești vor eși din țară pe măsură ce vor fi înlocuite cu oști moldovenești. 6. Intrarea oștilor române în Basarabia a fost hotărîtă de comanda rusă, ucraineană și română, precum și de înto- vărășiții noștri. Svonurile că ei, ar fi fost chemați de cineva nu sunt adevărate. Stavca (marele cartier) delà Iași nu putea să ființeze, fără drumul de fier, care de două săptămâni era luat de către bolșevici, nelăsând să treacă spre Iași nimic. Aceasta este adevărata pricină a intrării lor; 7. Comanda oștilor, care înaintează, chezăsluește viața tuturor locuitorilor, cu condiția ca să nu fie vre-o faptă duș mănoasă împotriva Românilor. Orice faptă dușmănoasă va fi aspru pedepsită. 8. Comanda roagă poporul să fie liniștit și să dea ajutorul său pentru îndepărtarea din oraș a tuturor acelora, cari hrănesc gândul de a duce război cu oștile ce înaintează. Prin aceasta orașul va fi scutit de bombardare. 9. Comanda cere dezarmarea deplină a persoanelor parti culare. Orice împușcătură va fi aspru pedepsită. 10. Treaba despre intrarea oștilor în Chișinău a fost ho tărîtă desăvârșit și intrarea se va face în cel mai scurt timp. 11. Comandant al oștirilor este generalul Broșteanu. El se va îndrepta spre norodul din Chișinău cu două strigări, care vor fi răspândite din aeroplane. 12. Oamenii de prin sate, cari au fost întrebați, au spus că Românii, nu fac nici un fel de silnicie și că plătesc pentru toate produsele ce li se dau. Observare. In seara de 12 Ianuarie s’a ținut o adunare a tuturor părților moldovenești din garnizoană. Adunarea a hotărît să nu se amestece în războiul dintre Români și bolșevici. Astăzi au mers în fața oștilor ce înaintează două delegații pentru stabilirea învoelilor. Una din învoeli, ce voesc să pună delegațiile, este ca să nu fie tribunale de război. Delegații : 1) Inculel, de la Sfatul Țării : 2) Budiștcanu, delà comitetul țărănesc ; 3) Siiruceanii, delà comitetul central ; 4) Ciobanii, delà regimentul moldovean ; 5) Tnrciiman, delà marinari.”

~~i9r CXLI.~~

Proclamația generalului Broșteanu către poporul basarabean1). „De un an și jumătate pământul primitor al Țării Româ nești adăpostește și hrănește mulțimea oastei ruse. După atâta vreme toate hrănile pentru cai și oameni au fost istovite. Prin bună înțelegere cu stăpânirea poporului rus stăpânirea română a cumpărat și plătit cu bani gata o mare câtime de bucate din Rusia. Aceste bucate, adunate în magazii în multe sate și târguri, urmează a fi duse cu încetul în țara românească pentru a sluji atât la hrana locuitorilor, cât și a oștirilor române și ruse, care încă se mai găsesc acolo. Un duh de dușmănie, pe care nimeni nu-1 poate pricepe, a înarmat brațe răufăcătoare, care pradă și dărâmă aceste magazii. Stăpânirea rusească fiind, prinsă cu alte treburi, nu poate nici să apere aceste magazii, nici să le păzească, ci le lasă la voia răilor, a căror lăcomie nu cunoaște hotare. In scopul de a apăra aceste magazii, în scopul de a chezășlui aducerea hrănii trebuitoare locuitorilor români, hrană — plătită de stăpânirea românească, suntem trimeși noi aici. Noi, Românii, am dat totdeauna dovadă, că suntem prieteni credincioși și statornici. Noi nu întoarcem armele împotriva prietenilor noștri, ci ne înțelegem rostul de oameni cinstiți, ră mânând tovarăși credincioși până la urmă. Prin venirea noastră în Basarabia, noi nu numai că ne în deplinim o înaltă datorie de întovărășiți chezășluind și mai departe hrana oștilor ruse pe pământul românesc, dar vom apăra chiar și viața și avutul locuitorilor împotriva cetelor de anarhiști și pogromșcici. Ne adresăm vouă, cetățeni pașnici ai Basarabiei, și vă rugăm să înțelegeți cu toții, așa cum este într’adevăr rostul nostru.

~~1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. G din 16 Ianuarie 1918.~~

192 Ridicați-vă cu toții și alungați cete netrebnice, care pradă și omoară ! Ușurați-ne datoria noastră. înlăturați lupta între noi și ei. O oaste bine organizată, disciplinată și comandată, cum este oastea românească nu va putea da înapoi în fața unor cete de pogromșcici. Suntem hotărîți să luptăm cu cea din urmă putere pentru a nimici aceste cete. De vom ajunge la luptă cu cetele pomenite, nu va fi cu putință să scutim orașele și satele țării voastre de pierderi prin bombardarea, ce vom fi nevoiți să o facem. Spre a nu se întâmpla aceasta, poftim poporul pașnic să silească pe pogromșcici să părăsească țara cu un minut mai de vreme. Să nu fie nevoie să-i izgonim noi cu puterea armelor. Căci, de va fi așa, toată răspunderea pagubelor pricinuite va cădea asupra voastră. Comandantul trupelor române, însărcinate cu paza magaziilor și transportului grănelor cumpărate de stăpânirea română, General Broșteanu”.

~~CXLII.~~

~~Comunicatul oficial al generalului Broșteanu cu ocazia ocupării Tigliineix).~~

„După violente lupte, pe cari Românii nu le-au dorit, dar la care ne-au silit rezistența neînțeleasă a trupelor bol șevice, azi, la 20 Ianuarie 1918 ora 5 dimineața, trupele ro mâne după 3 zile de lupte crâncene au ocupat Benderul. Cetatea și podul sunt în mâinile noastre. Am căpătat o enormă cantitate de tunuri, arme și munițiuni. Orașul n’a putut fi cruțat de ororile războiului. Pierderile

~~1) V. Ziarul „Ardealul” Nr. 7 din 21 Ianuarie 1918. Ziarul „Cuvânt Moldo venesc” Nr. 9 din 24 Ianuarie 1918.~~

13 193 noastre sunt cu totul neînsemnate. Bolșevicii au fost alungați dincolo de Nistru. Pierderile lor se ridică la aproape zece mii de morți. Comandantul trupelor române, General Broșteanu”.

~~CXLIII.~~

~~Proclamația gen. Prczan la intrarea armatei române în Basarabiar).~~

~~„Cetățeni ai Rcpublicei Moldovenești,~~

Voi și țara voastră ca și a noastră, trec acuma prin ceasuri grele hotărîtoare pentru soarta lor. Din toate părțile și de către o mulțime de oameni răi, vi se spun tot felul de neadevăruri, cari vă întunecă mintea, vă înrăutățesc inimele și vă fac să nu mai simțiți, unde este binele și unde este răul. In aceste clipe de grea cumpănă și nestatornicie, Sfatul Țării și-a adus aminte de noi și ne-a cerut prin comandamentul militar rus să trecem Prutul : 1. Ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor și: 2. Ca să chezășluim transportul celor trebuincioase pentru traiul armatelor ruse și române, cari fac pază la hotarele noastre, apărând prin aceasta și hotarele țării voastre. Venirea soldaților români în Basarabia a supărat mult pe răufăcători și pe cei cumpărați de dușmanii voștri și ai noștri, cari își găsesc nu așa de bun adăpost pe pământul vostru, căci ei au simțit, că de acum înainte nu vor mai putea prăda Ia voi acasă, ca în codru. Și acești dușmani s’au folosit de sufletul vostru cinstit, bun și încrezător și au căutat să sădească învrăjbirea între voi și noi, spunându-vă că Românii vin să stăpânească țara

~~1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 9 din 21 Ianuarie 1918. Ziarul „Ar dealul” Nr. 6 din 18 Ianuarie 1918.~~

194 voastră, că ei vin să puie mâna pe pământurile voastre și că ei n’ar avea alt gând decât să aducă iarăș în capul vostru pe vechii stăpânitori, cari să vă răpească drepturile naționale și politice câștigate prin revoluție. Departe de noi gândul acesta ! Cetățeni Moldoveni ! Nu da ți nici o crezare acestor vorbe viclene. 1 Cum v’ați putea voi închipui, că soldatul român, — care prin mărirea Regelui și a stăpânirei lui, — și-a mărit acum pământul lui de hrană tocmai el să vie astăzi în țara fraților săi, ca să-i împiedece de a-și înfăptui și ei dreptul lor ! Vă declar sus și tare că Oastea Română nu dorește decât ca prin rânduiala și liniștea, ce aduce, să vă dee putința să vă statorniciți și să desăvârșiți autonomia și slobozenia voastră, precum veți hotărî voi singuri. Oastea română nu va obijdui pe nici un locuitor din Re publica Moldovenească, oricare ar fi neamul și credința lui. .De îndată ce se va statornici rânduiala și liniștea și va fi chezășie, că prădăciunile, tâlhăriile și omorurile nu vor mai începe, ostașii români se vor întoarce la ei acasă. Aveți toată încrederea și primiți pe ostașii aceștia cu dra gostea frățească cu care ei vin la voi. Iar dacă vreunul din acești ostași s’ar arăta nevrednic și s’ar abate dela calea cea bună, care i-a fost poruncită de noi, aduceți numai decât jalba voastră înaintea celui mai apropiat comandant și fiți încredințați, că vi seva face îndată deplină dreptate. Iași 12 Ianuarie 1918. însărcinat cu comanda Armatei Bomăne, General 1‘rezua".

CXLIV. Ordinul Marelui Stat Major al României către trupele din Basarabia 1). „Din știri particulare s’a aflat, că comandamentele noastre din Basarabia cred de datoria lor să-i puie din nou pe moșieri 1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 17 din 15 Februarie 1918.

i95 în stăpânirea lucrurilor, de cari ei au fost desbrăcați prin mișcarea revoluționară, ce a avut loc înainte de intrarea oștilor noastre în Basarabia. Cum această purtare învrăjbește pe țărani, mai cu seamă că dușmanii noștri i-au ridicat împotriva noastră, tocmai pe cuvântul, că oastea românească a fost adusă în Basarabia de foștii moșieri pentru a statornici din nou vechea stare de lucruri; și cum avem interesul de a înlătura noui tulburări, vă rog să binevoiți a lua măsuri, ca oastea să nu se mai a- mestece în trebile dintre moșieri și țărani, pentru a împiedeca noui jafuri și stricăciuni. Trebuie să socotim ca bună starea de lucruri, pe care am găsit-o în clipa intrării noastre în Basarabia; iar pentru faptele întâmplate mai înainte, moșierii trebuie să se adre seze stăpânirilor locale. General Lupescu.”

~~CXLV.~~

~~Manifestul generalului Broșteanu către locuitorii Basarabieix).~~

„Armata românească nu a venit în Basarabia decât numai atunci, când a fost chemată de ocârmuirea voastră. Omenirea întreagă trece astăzi prin vremuri mari, cari au să schimbe cu totul fața lumii. Astăzi noroadele își croesc viața pentru multe veacuri înainte. Cele vrednice și înțelepte vor trăi bine și în fericire, fiind binecuvântate de urmașii lor, iar cele ticăloase și proaste se vor nenoroci pentru multă vreme 1 Dar vremurile acestea nu sunt numai mari, ci și foarte grele, și-s împreunate cu multe primejdii și mari nenorociri, ca orice vremuri de prefaceri mari. Când stai să faci un lucru mare, se găsesc oameni, cari te sfătuesc de bine, dar și mulți cărora le-i ciudă de binele, tău și caută numai să-ți strice.

~~1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 24 din 11 Martie 1918.~~

196 Astfel de nenorociri și sfătuitori răi au dat și peste voi, frați Moldoveni din Basarabia, când ați vrut să vă alegeți pentru voi și pentru copiii voștri altă viață mai bună și mai dreaptă, răzimată pe limba și obiceiurile voastre moldovenești Și atunci în loc de bine, v’ați ales numai cu nenorociri, ca : hoții, prădăciuni, sate arse și omoruri, făcute de bande ti căloase de oameni ce nu sunt creștini și de bolșevici străini de țara, de datinele și de credința voastră. Acești oameni pă cătoși, vă îndeamnă mereu la aceste fapte rele și fărădelegi, cari sunt urîte în fața oamenilor și a lui Dumnezeu. Viața unei țări însă, nu se poate preface în bine, dacă acea țară n’are parte de liniște și bună rânduială. Când noi, armata românească, am fost chemați să vă aducem această liniște și rânduială, am venit cu dragă inimă, căci ne părea rău de durerea voastră, fiind și noi doară de aceiaș limbă și lege, ca și voi. Dușmanii noștri, cari sunt și dușmanii voștri, cei mai mari, nu vreau însă să se astâmpere și răspândesc fel de fel de min ciuni, despre venirea noastră ! Nu-i credeți! Noi n’am venit ca să vă împiedecăm ca voi să ajungeți la drepturile voastre, pe cari nimeni nu vi le poate lua,— ci am venit să vă ajutăm să vă căpătați liniște și bună rân duială, la adăpostul (cu ajutorul) cărora să aveți răgaz și să puteți așeza și păzi, cu sprijinul ocârmuitorilor voștri, țara voastră, după cum veți crede înșivă, că e mai bine pentru voi. Drepturile și slobozeniile, nu se pot întemeia prin fărădelegi, jafuri și omoruri, ci prin legi și bună rânduială 1 Să aveți încredere în dragostea și faptele noastre, căci noi suntem frați de aceiaș sânge și de aceiaș lege, și am venit ca cu primejdia vieții noastre să vă ajutăm la întemeierea drepturilor și slobozeniilor voastre. Armata română nu vrea să se amestece în treburile de până acum și de acum înainte, dintre proprietari și țărani. Armata noastră are însă poruncă, să împiedece hoțiile, omorurile și fărădelegile ce vi s’ar mai face de acum înainte de către acei, cari nu-și iubesc țara, neamul și rânduiala I

197 Noi vă dorim din inimă, ca Dumnezeu să vă ajute vouă și cârmuitorilor voștri, ca să vă puteți întemeia în aceste vremuri de prefaceri mari, pentru copiii și strănepoții voștri,, o viață mai bună și mai dreaptă decât acea de până acuma L General Broșteanu”.

~~CXLVI.~~

~~Proclamația generalului Broșteanu către populația Chișinăului1).~~

~~„Cetățeni ai Chișinăului I~~

1. Oștile românești, destinate a veni la Chișinău, au intrat în oraș fără a întâmpina nici un fel de împotrivire din partea voastră. 2. Aceasta dovedește, că ați primit și ați ascultat cu în țelepciune și luminat patiiotism, strigarea ce am făcut la purtarea voastră frățească față de noi și la primirea voastră binevoitoare. 3. Spiijinul vostru binevoitor și cinstit a făcut să nu fie nici o neînțelegere, nici o încăerare, nici o neplăcere, așa că n’a fost nevoie să întrebuințăm arme. 4. Pentru înțelepciunea arătată, stând pacinici și liniștiți, pentru încrederea ce ați avut în purtarea frățească față de noi și pentru nădejdea, ce ați pus în sprijinul nostru, ară- tându-ne dragostea și primindu-ne cu voioșie vă aduc mulță- mirile mele călduroase și vă asigur de cea mai deplină dragoste și ajutor pentru viitor. 5. Voiu avea nevoe și de aci înainte de sprijinul vostru, pentru îndeplinirea sarcinei militare, ce am în această țară și nădăjduesc, că cu acest sprijin să vă pot ajuta ca să scăpați cât mai curând de nenorocirile anarhiei, ce împrejurările au făcut să vie asupra țării. 6. Trăind vremuri mari și pentru poporul moldovenesc al Basarabiei, zilele acestea sunt hotărîtoare.

~~1) Ziarul „Ardealul” Nr. 6 din 18 Ianuarie 1918.~~

198 7. înțelepciunea, cinstea și patriotismul vostru vor ho tărî soarta Republicei Moldovenești (Basarabene). 8. Uniți-vă într’un gând curat, pentru mântuirea patriei voastre ! 9. Popoarele liberale din Europa și din lumea întreagă, care alcătuesc astăzi marea și sfânta întovărășire pentru slobozirea popoarelor mici de tirania popoarelor mari și care au scris în programul răsboiului ce duc, câștigarea drepturilor de libertate și de unire a tuturor Românilor, salută cu nespusă bucurie pri mirea ce ați făcut trupelor române, venite în mijlocul vostru. 10. Urmați și mai departe a vă arăta vrednici de aceste zile mari pentru neamul românesc. 11. Lumea întreagă are ochii ațintiți asupra voastră. 12. însărcinarea mea nu este să împiedec împlinirea soartei ce v’ați croit, declarându-vă autonomia sau neatârnarea mai bine, ci din potrivă, de a mă sili să vă ajut pentru așezarea întocmirei voastre pe temelii solide. 13. Pentru aceasta va fi nevoe să iau anumite măsuri de ordine și siguranță. 14. Toate măsurile de rigoare ce vom lua, vor fi în intersul vostru comun. 15. Să ascultați și să urmați cu voie bună măsurile, ce co mandamentul meu vă va adresa, căci pornesc din nevoia apărării voastre de anarhie. 16. România fiind țară în totul liberală, măsurile noastre nu sunt și nu vor fi măsuri de asuprire, din potrivă ele sunt și vor fi însuflețite de principiile de libertate, de frăție și ega litate, care stăpânesc stăpânirea noastră. 17. Puneți nădejdea în puterea noastră fiind strânși, uniți, liniștiți și cu răbdare. 18. In scurtă vreme veți vedea roadele bune ale înțelep ciunii voastre și veți vedea folosul ce veți avea dela sprijinul patriotic, ce veți da să curățim anarhia. 19. Liniștea și siguranța voastră v’o garantez. In schimb vă cer ascultarea. Chișinău, 16 Ianuarie 1918. Comandantul trupelor române, General Broțfteauu”.

~~199 CXLV1I.~~

~~Telegrama șefului statului major bolșevic diu Chișinău, Caabac, către sovctul soldaților și marinarilor din Odesa cu ocazia intrării armatei române în Basarabia 1). (Din rusește).~~

„Situația este gravă. Românii aranjați în forma de semicerc se găsesc la 20-25 verste de liniile Bender-Chișinău și Unghem- Chișinău. Românii dela Strășeni au un dos de apărare slab. Sub influența propagandei „Sfatului Țării”, comitetul mol dovenesc, a cerut evacuarea front-otdelului21 ) care luptă împotriva Românilor. Țăranii, cari s’au despărțit, au hotărît, să nu permită intrarea Românilor pe teritoriul lor. „Sfatul Țării” nu cedează. Ne gândim să lichidăm astăzi, mâine „Sfatul Țării” și „Directoratul”. Caminschi a părăsit astăzi comanda și nepredând-o nimănui, aplecat3). Noi ne vom opune până Ia extrem, și vom lua măsuri decisive. Depozitele cu avere Ie evacuăm. In Bender lăsăm o comandă de minieri. Plecând vom strica drumul de fer. Pentru apărarea Ben- derului, unde sunt concentrate forțe armate, vine din Odesa un batalion de căi ferate, pe care se poate conta. Situația în armată este satisfăcătoare. Naștarum Caabac’'.

1) Ziarul „OdeccKiH IIobocui“ Nr. 10.615, din 13 Ianuarie 1918. 2) Statul major bolșevic, care se instalase în Cliișinău 3) Praporșcicul Caminscbi, comandantul trupelor bolșevice din Chișinău.

~~200 VI.~~

~~MANIFESTĂRILE PENTRU UNIRE ȘI UNIREA.~~

~~201~~

~~CXLVIII.~~

~~Declarația corpului didactic primar al jud. Chișinăux).~~

„Noi învățătorii din ținutul Chișinăului declarăm, că deși n’am putut fi de față la înălțătoarea serbare românească, ținută în 24 Ianuarie, fiind răzlețiți prin sate, am primit cu mare bucurie vestea despre măreția ei și suntem de cre dință nestrămutată, că la acea zi sfântă, când se va serba unirea tuturor Românilor, vom fi și noi printre fericiții, cari vom putea vedea înfăptuirea unui ideal visat de sute de ani. Ne simțim de datoria noastră a mai declara, că noi, învă țătorii suntem aproape toți născuții Basarabiei, aici am fost și suntem în slujbă și chiar și aceia, cari nu suntem de neam Români, avem rude pi intre Români și totdeauna am avut deplină cunoștință despre aceea, că munca noastră de până acuma a fost o fărădelege a stăpânirei rusești, pe care pentru multele ei păcate a răsturnat-o revoluția. In inima noastră arde un mare dor de a spăla toate pă catele trecutului și vom face tot ce ne stă în putință, ca să scoatem norodul din întunerec, numai una ne este nădejdea, că ocârmuirea românească, odată cu unirea, va întocmi soarta poporului muncitor, care este talpa țării, altfel, încât să fie pe deplin mulțămit. Aceasta va fi și chezășia muncei noastre culturale, care numai atunci va da roade

~~1) V. și ziarul „România Nouă” Nr. 12 din 2 Februarie 1918. Ziarul „Cu vânt Moldovenesc” Nr. 14 din 7 Februarie 1918.~~

203 binecuvântate, și tot norodul numai atunci se va simți fe ricit, și la serbarea unirii întregului neam românesc vom putea striga cu cea mai mare însuflețire : Trăiască România, mama tuturor Românilor! p. Președinte al unirii învățătorilor din ț. Chișinăului, l’odlesnui. Secretar, Popcscti”.

~~CXLIX.~~

~~Chemarea comitetului studenților moldoveni către populația Basarabiei din 16 Ianuarie 19181).~~

~~„Moldoveni,~~

A sosit ceasul, când toată suflarea moldovenească să ser beze ziua cea mai sfântă, mai luminată și mai fericită în viața noastră. Acum Dumnezeu întâiaș dată a întins mâna sa de bunăvoință către neamul nostru. Viața poporului moldovenesc este acuma chezășluită pe veci. Mult am strădă- nuit și am năcăjit de jugul străinilor. Dar dela începutul revoluției am suferit și mai mult chiar dela ai noștri Moldoveni potlogari, cari s’au folosit de întunerecul poporului nostru, îi făgăduiau toate bogățiile ceriului și pământului și aduc ură și dușmănie în el, ca mai de grabă să se ucidă el singur. Nici o lumină adevărată n’a putut căpăta Moldoveanul nostru. Nici o gazetă moldovenească și rusească nu și-a făcut datoria sa sfântă față de norod. Cu una se îndeletniciau ele : aprindeau focul anarhiei în toate părțile, îndușmăniau oamenii unul față de altul. Dădeau prilejuri numai la ucideri, tâlhării, prădăciuni și blestămății. Dar cel mai rău lucru este, că nici un om adevărat binevoitor și iubitor de neam n’a putut să-și spue cuvântul sfânt și sănătos pentru că valul anarhiei și al destrăbălării poporului a scos la față printre oameni buni și oameni răi, cari făceau toate chipurile să-i înlăture, ba chiar și să-i ucidă pe cei buni.

~~1) Ziarul „Ardealul” Nr. 7 din 21 Ianuarie 1918.~~

204 Iată acești oameni, cari au venit ca un blestem în țara aceasta la începutul revoluției ca câinii la hoit, căci până atunci petreceau prin toată Rusia și nici gând nu aveau de Basarabia, au început să facă prigonire de moarte la toți Moldovenii, cari simt moldovenește, cari aveau minte sănă toasă și iubire de neam. Dar Dumneazeu sfânt n’a vrut moarte la acești oameni și întregului popor al nostru. El ne-a trimes pe mama noastră adevărată România, care ne-a pune toată rânduiala, ne-a îndrepta pe o cale adevărată, care duce tot neamul românesc la mare viitor. Să știți voi hoți potlogari și compania voastră, că dacă voi ne-ați vrut moarte nouă și fraților noștri, noi studențimea moldovenească vă spunem, că noi moarte nu vă vrem, dar hotărîți-vă, spunem, să vă lepădați de lucrul vostru cel scârnav. Gândiți-vă la ce nenorocire aduceți voi poporal cu faptele voastre scârnave ! Noi studenții moldoveni din Basarabia dela începutul revoluției am ridicat sfântul tricolor al tuturor Românilor și cu toate puterile ne-am luptat cu dumneavoastră. Acum vom grămădi toată puterea și energia tinereței noastre și avem să luptăm îndârjit cu d-voastră. Dacă aveți măcar vr’o leacă de omenie în sufletul vostru, cătați-vă de lucru curat, deși noi din urmă vom striga: Dumnezeu să vă pă zească. Din partea noastră, noi din toată inima curată a tineretului mulțumim ceriului, că a trimis pe mama noastră adevărată, mult așteptată și mult dorită de noi. Noi vom da tot sprijinul nostru de-a curăți țara noastră, patria Moldovei cei vechi, de toți dușmanii marelui ideal al noastru. Trăiască libertatea și unirea tuturor Românilor.

~~Chișinău, 16 Ianuarie 1918. Comitetul studenților Moldoveni.“~~

~~205 CL.~~

~~Declarația unui grup de Români din toate provinciile românești cu privire la Unirea tuturor Românilor1).~~

Împrejurări unice în felul lor în istoria neamului nostru au făcut, ca astăzi să se găsească în capitala Basarabiei o seamă de intelectuali refugiați din toate țările locuite de Români. Nu erâ cu putință ca vremurile de acum, în care se așează o nouă temelie vieții popoarelor, să-i lase pe acești fii ai celui mai încercat popor, nepăsători față de viitorul neamului lor. Ideea pe care războiul de acuma a pecetluit-o cu atâtea râuri de sânge, că toate noroadele, mari sau mici, trebue să-și adune sub ocârmuiri naționale pe toți fiii lor, pentru a-i putea face cât mai fericiți, — această idee a trebuit să-i frământe în modul cel mai serios pe acești oameni, cărora suferințele de sute de ani ale poporului nostru asuprit de străini, le erau atât de cunoscute. Refugiații (bejenarii) din țările românești, călcate de dușmani, au găsit și aici în Basarabia, unde trăesc de o vreme, o ramură a românismului gemând subt apăsarea sufletească a străi nului. Ceeace ei găsiau aici, i-a făcut să se încredințeze și mai bine de durerosul adevăr istoric, pe care-1 știau atât de bine de acasă, că poporul nostru, lipsit de o unire politică, a fost osândit la vecinică umilire și apăsare și că, dacă nu se va uni cel puțin acum, viitorul lui va fi și mai dureros decât trecutul plin de lacrimi și suspine. Dorința lor de a-și scăpa țara de naștere de sub stăpânirea străină și de a o vedea alipită la România, aici sub puterea lucrurilor, trăite în Ba sarabia, a luat o înfățișare și mai hotărîtă : țara de mâine a Românilor trebue să cuprindă întreg pământul locuit de ei, dela Tisa și până la Nistru, — și încă și dincolo de acest râu, până unde se întinde graiul românesc. Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor,

~~1) Ziarul „România nouă” Nr. 8 din 24 Ianuarie 1918.~~

206 în cari noi suntem cei mai vechi și cei mai mulți lo cuitori. Toate acestea sunt și trebue să fie ale noastre, dar ele numai așa ne vor putea chezășlui o viață mai fericită, dacă vor fi unite. Numai rătăciții și vânduții nu vor să înțeleagă aceasta și stăruie mai departe, că pământurile noastre străvechi să rămâie și de aici încolo pe mâna străinilor. Dar noi am văzut, vai, ce e străinul, căci supt călcâiul Iui am trăit sute de ani, până aproape să ni se strângă răsuflarea. Chiar și în cursul acestui războiu, ne-am putut încredința despre binele, pecare-1 putem aștepta dela el. Ungurii și Nem ții, despre cari unii credeau că se vor învoi să ne dec o auto nomie în marginile unei Austrii mari, ne-au luat în vremile din urmă și puținele drepturi naționale pe cari le mai aveam, iar Rușii erau să prăpădească nu numai Basarabia, ci și Ro mânia, cu anarhia lor nesăbuită și cu lipsa lor de simțământ de patrie și de cinste pentru cuvântul dat. Nu, mântuirea este numai în unirea noastră într’o singură țară. Conduși de aceste vederi, refugiații români adunați în jurul gazetei „Ardealul”, dându-și mâna cu tinerimea din Basarabia, au socotit că a sosit vremea ca să intre acum în luptă deschisă pentru înfăptuirea unirii politice a tuturoi- Românilor într’un singur stat. împrejurarea, că viteaza ar mată română astăzi este stăpână peste întreaga Basarabie, ne dă oarecum putința unei desfășurări slobode acestei lupte sfinte și drepte. Noi socotim această armată, în care pe lângă ostași din România, sunt și zeci de mii de Români din Tran silvania, Bucovina și Macedonia, ca o armată a întregului neam românesc, menită să lupte nu pentru alipirea la România a țărilor cari se află încă sub stăpâniri străine, ci pentru crearea unei Românii nouă, a întregului neam. Această Românie nouă va fi făcută de noi toți și va fi a noastră a tuturor. In marginile ei fiecare țărișoară își va putea avea autonomia sa, atât de trebuitoare pentru îndrumarea și ocrotirea ne voilor locale. Ea va fi pe atât de bună, pe cât de destoinici vom fi noi în a o așeza pe temelii trainice și pe cât de serioși ne vom ști dovedi în fața Aliaților. Fiind toți Românii la un

207 loc, și fiind animați de un singur ideal puternic, e dela sine înțeles că această Românie va fi mai bună decât România de până acum, de care atâția Basarabeni se tem, și mai bună de cât oricare altă țară românească, înțelegând aici și Basarabia. începând cu ziua de astăzi, în care toți Românii trebue să serbeze amintirea celei dintâiu uniri săvârșite la 1859 între două țări românești, noi cei mai jos iscăliți, potrivit punctu lui nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum : arde leni, basarabeni, bucovineni ș. a. m. d., și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiaș popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiaș stat unitar românesc, ca cetățeni ai României nouă a tuturor Românilor, cu aceleași datorii față de fiecare parte a ei și cu aceleași drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostași ai acestei Românii, pentru făurirea și întărirea căreia voim să luptăm cu ori ce armă va trebui. Deocamdată lupta noastră va fi purtată cu condeiul, la această gazetă, care este continuarea „Ardealului” și care de acum înainte va fi condusă de un comitet de redacție alcătuit de Români din toate țările. Potrivit vederilor noastre, fiecare parte de pământ locuit de neamul nostru este a întregului neam și datoria față de el este deopotrivă de mare. Câtă vreme împrejurările vor face deci ca această gazetă să se tipărească în Basarabia, e firesc ca stările de aici să ne intereseze mai mult și ca potrivit ve derilor noastre, să le judecăm ni ca pe niște lucruri de in teres local basarabean, ci ca lucruri de interes general româ nesc. Prin această prismă vom judeca lucrurile din toate provinciile româneșt', fiind încredințați că numai astfel se va putea întări viața noastră națională. La lupta noastră se alătură deocamdată numai tinerimea studioasă din Basarabia, dar avem credința. întemeiată că, cu ajutorul lui Dumnezeu, în curând vom vedea în rândurile noastre pe toți Românii basarabeni cu adevărată dragoste de neam, începând dela preoți și învățători și până la depu- tați și miniștri. Căci dacă până acum putea să însemneze o primejdie, ca cineva să lupte în Basarabia pentru unirea neamului, de aici încolo, având scutul armatei române, ar

208 fi o trădare (vânzare) dacă basarabenii nu și-ar înțelege datoria lor națională cea mai înaltă. Teama de străini trebuie să piară odată ! Destul ne-au asuprit, până au fost ei stăpâni pe soarta noastră, de acum trebuie să ne fim înșine stăpâni și să nu ne mai uităm la ce spun ei. Căci știm bine că nu pentru binele nostru vorbesc, ci pentru al lor. Lucrând în bună înțelegere, cei strânși în jurul acestei gazete nădăjduesc că vor izbuti să închiege o luptă sistematică în vederea ajungerii marelui scop, fără de care neam al nostru nu cred că va reuși să convingă pe toți Românii de neapărata nevoie a unirii întregului neam și să facă și cercurile europene politice să recunoască și să sprijinească punctul lor de vedere. In această credință ei se adresează prin aceasta tuturor Românilor, — și deocamdată mai ales celor din Basarabia, în mijlocul cărora se desfășoară propaganda—ca să se stră bată de. însemnătatea acestor vremuri unice în felul lor și să facă tot ce este omenește cu putință, pentru înfăptuirea scopului celui mare. Fiecare să-și dea seama, că mântuirea noastră este numai într’o Românie nouă, a tuturor Româi ilor. Pentru înfăptuirea acestei Românii vom lucra, pentru în făptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie.

Chișinău, 21 Ianuarie 1918. Din Transilvania : Dr. Onisi/or Ghibu, Dr. Ican Mateiu, Axente Banciu. Dr. Sebastian Borne misa, losif Șchiopul, Gheorghe Codrea, Xicolae Oancea, Xicolae Colan, Andreiti Oleica. Din Bucovina : George Tofan, Dimitrie Lcgigan, Emancil Iliul, Dr. Ovidiu Țopu. Din Basarabia : Vasile Horea, Vladinur Cazacliu, loan W'iluță, Alexandru Vâleanu. Din România : O. Murgaci, G. Miintcanu-Bâmnic, Petre V. Ilaneș, V. Tem- peanu. Din .Macedonia: Constantin Xoe și Epamimnda Balamace. Din Serbia : Dr. Atanasie Popovici”.

14 209 CLI. Cuvântul tinerimii din Basarabia1). „Basarabia noastră este țară românească, întocmai ca și celelalte țări de peste Prut locuite de frații noștri. De 10G ani ea a fost ruptă dela sânul mamei noastre, Moldova, și dată pe mâna străinilor cari ne-au asuprit și ne-au batjo corit cum au vrut; luându-ne ori ce drept la viața națională și omenească. Noi, sub stăpânirea rusească, n’am avut școală, n’am avut biserică, n’am avut limbă, n’am avut nimic din ce îi trebuie unui popor pentru ca să poată înainta. Pământu rile ni s’au luat de străinii colonizați aici, drepturile avute în vechea Moldovă ni-au fost răpite rând pe rând de veneticii așezați printre noi. Din poporul băștinaș ce am fost am ajuns „cap de bou” luați în râs de toți, chiar în casa și în țara noastră. Așa de bine au știut străinii să ne desguste de noi înșine și de frații noștri, în cât mulți Moldoveni s’au le pădat de neam și au ajuns să-i socotească dușmani pe însăși frații noștri Români. întâmplarea dela 6 Ianuarie 1918, când Moldovenii povățuiți de străini, și-au bătut joc de voluntarii transilvăneni, este o dovadă de starea în care ne-au adus acești străini, tot astfel și purtarea neprietenească a multor Moldoveni față de oastea românească, venită să ne scape de peire. Am ajuns să nu ne mai cunoaștem frații și să nu ne punem nădejdea în străini 1 Noi, studenții români din Basarabia, dându-ne seama de starea dureroasă de lucruri de la noi și voind să lucrăm pen tru îndreptarea ei, ne-am hotărît să pornim la luptă împotriva a tot ce a fost și este rău în viața noastră națională. Noi so cotim că mântuirea neamului noastru este numai în unirea tuturor fiilor noștri într’o singură țară. Noi dela străini nu mai așteptăm nimic ; toată nădejdea ne-o punem în viața Ia un loc cu toți frații noștri români. Nu ne trebuie Rusie federativă, căci Rusia nu ne-a dat în curs de 100 de ani, decât întunecime și sabie, iar în vremurile de slobozenie de acum nu ne-a dat decât anarhie; noi vrem o Românie a tuturor Românilor.

~~1) Ziarul „România Nouă” Nr. 8, din 24 Ianuarie 1918.~~

210 Suntem fericiți, că pentru ajungerea aceluiaș scop, putem da mâna cu frații noștri din Transilvania, Bucovina, România, Serbia și Macedonia, adunați în jurul gazetei „România Nouă” și putem lucra umăr la umăr pentru așezarea unei țări a noastră, a tuturor. La lupta sfântă pe care o începem noi acum, chemăm pe toți frații basarabeni. Veniți fraților cu toții, să facem o țară nouă și mare a tuturor celor de un sânge cu noi! Nicăeri nu ne va fi mai bine ca în acea țară. Blestemat să fie cel care ne va împiedeca în lupta noastră, decât care nu poate fi alta mai sfântă. Să știe toți dușmanii neamului nostru, fie ei străini, fie din mijlocul nostru, că noi, tinerimea română din Basarabia, nu ne vom da îndărăt dela nici o piedică, care va sta în calea îndeplinirii sfintei cauze a unirii tuturor Românilor. Nu ne vom uita la spusele mincinoase ale acestor răuvoi tori pentru neamul nostru, cum că nu suntem democrați și progresiști. Din programul pe care îl urmărim noi și care va fi adus la cunoștință cetitorilor noștri cât de curând, se va vedea lămurit, dacă suntem reacționari noi, sau sunt aceștia ce ne dau vina de reacționari. Studențimea tuturor popoarelor totdeauna a fost avan gardă în înaintarea lor. Nu facem deosebire nici noi studenții români din Basarabia. Gândurile ne sunt curate ca și sufletele noastre tinere, pline de iubire de neam și de dorințele cele mai bune de a-i aduce fericire. Să ne ajute deci Dumnezeu, după gândul nostru cel bun. Comitetul central al studenților români din Basarabia".

CLII. Chemarea scriitorilor români către neamul moldovenesc din Basarabia 1). ,,In aceste clipe, când armata noastră biruitoare la Oituz, Marăști și Mărășești, intră în Basarabia chemată de ocârmuirea

~~1) Ziarul „Bomânia Nouă” Nr. 11 dela 1 Februarie 1918. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 11 din 31 Ianuarie 1918.~~

211 voastră națională, ca să vă dec liniște și să așeze puternic stăpânirea voastră pe pământul muncit de voi, inima noastră, în egre atâta amar de vreme am frământat și sporit durerea desparțirei de voi, saltă de cea mai curată fericire. Acum un veac și mai bine împrejurări vrăjmașe ne-au răzlețit și între noi frați buni de același sânge s’a ridicat un zid de negură. Apăsați de. groaza și întunericul țarist, fără libertăți și fără lumină, ați trăit Dumnezeu știe cum. Dela sufletul nostru la al vostru n’a putut trece nimic. Noi cei slobozi în pământul nostru românesc, priveam cu jale, cum neamul nostru din Basarabia se întunecă și se stânge, fără ca să-i putem da un ajutor. In vremea din urmă durerea noastră a crescut, văzând cum dușmanii noștri au stăruit prin năs cociri mincinoase să samene vrajbă între noi, pentru ca apro pierea să nu mai fie cu putință nici chiar în sufletele noastre. Dar a venit ziua slobozeniei. Peste apa cea blăstămată a Prutului s’a durat punte. A sosit ceasul cel mare, întru care atâta am nădăjduit, să ne întindem mâinile și să ne îmbrățișăm. A sunat ceasul înfrățirei, în care frate pe frate se caută. A fost la olaltă odată țara Iui Ștefan Voevod cel Mare și sfânt — am luptat și am suferit împreună prin veacuri. — A venit, fraților vremea, că neamul moldovenesc să nu mai cunoască hotar pentru dragostea lui, pentru limba noastră cea dulce. Cultura, limba și școala noastră deacum trebuie să se unească pe veci și nedespărțiți vom rămâne până la sfârșitul sfârșitului. Dumnezeu a așezat neamul noastru într’un ținut frumos și îmbelșugat, ne-a înzestrat cu minte limpede și cu inimă bună, — ne-a hărăzit însă și grele încercări. începând acum o viață nouă, ca Iov pe care l-a binecuvântat Domnul după dureri, să ne strângem rândurile și să avem în cugetul nostru, ca pe un odor prețios gândul, că de azi înainte limba și cultura noastră una sunt nedespărțite.

~~Cum a glăsuit și poetul — prooroc : Români din patru colțuri, acum ori nici odată Uniți-vă în cuget, uniți-vă ’n simțiri!~~

~~212 Scriitorii din România, Ardeal și Bucovina :~~

Mihail Sadovcanu, Ion. Agârbiceanu, P. Locusteanu, Ghcorghe liane ti, Cor nelia Moldovanu, N. N. Beldiceanu, Gh. Gotică, A. Cazaban, Ion Minut eseu, Radu D. Rosetti, Ion I’etrovici, Gh. Tutoveanu, Mihail Codrcanu, Eugen Ilero- vanu; N. Gh. Lecca, Claudiu Milian, Nalalia Negru, Izabcla Sadovcanu, Alexan dru Stamatiad, Mircea Rădulescu, Virgil Barbat, Ion Pilat, I. V. Soricu, N. Dunăreană, G. Giurescu, D. Marmeliuc, Gh. Gregorian, Mihail Sorbu, Ludovic Dauș, A. Mândru, D. Tomescu, Nichilor Crainic.”

~~CLIIL~~

~~Cererea țăranilor, membri ai zcmstvei județene din Bălți, către adunarea zcmstvei din acel județ, ținută la 2 Martie 19181).~~

„Noi mai jos iscăliții membri ai Zemslvei ținutului Bălți, cu cinste vă rugăm ca, înainte de a intra în rânduiala zilei, hotărîtă pentru adunarea de astăzi a zemstvei, să puneți la glăsuire dorința noastră arătată, mai la vale, de a ne uni cu țara noastră mamă : România ! Știind prea bine că acum o sută și șase ani, am fost furați cu deasila dela sânul dulce al mamei noastre scumpe, cu care am fost un trup și un suflet; Știind prea bine că în vremile acestea grele, când după ce ne-a izbăvit Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit și întunecat atâta amar de vreme, eram să ne pră pădim în focul anarhiei bolșevice, — România ne-a dat ajutorul frățesc în zilele de grea primejdie, curățindu-ne țara de dușmani, dându-ne scutul, liniștea și rânduieli pierdute; Știind prea bine că singuri suntem și prea puțini și prea slabi și prea neputincioși pentru a ne putea ocârmui de sine, fără a cădea din nou sub alt jug străin, care să ne facă iarăși robi. Hotărîm, în numele ținutului nostru Bălți să ne unim din nou cu scumpa țară mamă : cu România, voind să împărțim

~~1) Ziarul „România Nouă” Nr. 48, din 17 Martie 1918. Ziarul „Cuvânt Mol dovenesc” Nr. 27, din 22 Martie 1918.~~

213 cu ea frățește tot norocul și nevoile vieții noastre viitoare, ca și în vremile Moldovei lui Ștefan cel Mare ! Această hotărîre nestrămutată și sfântă a noastră rugăm să fie trimisă fără întârziere Sfatului Țării, pentru ca acesta, ascultând glasul nostru să hotărască în grabă, în numele țării întregi: Sfânta, mântuitoarea, mult dorita și vecinica noastră unire cu țara noastră mamă, România, în care ne punem nădejdea, că ea, ne va chezășlui frăție deplină, și drepturile căpătate de norod prin revoluția din 1917. Bălți, 3 faur 1918.

Joan Scobiola, loan Cazacencu, Simian Ciobanii, loan Curita, Vasile Costică, .1. Filip, V. Osadciuc, D. Garconifa, N. Miaună, Gheorghe Popovici, loan Sar- ciuc, Vasile Focșa, F. Grigorier, Gheorghe Ciobanii, Șt. Roșea, P. Saltinschi, Gheorghe Cocoș, M. Moscalii."

~~CL1V.~~

Ilotărîrea adunărci zemstvei ținutale si a marilor proprietari din jud. Bălți în chestia unirii Basarabiei, votată în urma propunerii țăranilor cu unanimitate de voturi în ziua de 3 Martie 1918 1).

„Adunarea generală a Zemstvei din districtul Bălți, năs cută din alegerile regionale ce au avut loc la Decembrie 1917 și convocată în ziua de 1 Martie 1918, pentru votarea buge telor și altor măsuri necesare bunului mers al adminiștrațiunii și vieții economice în această regiune în unire cu adunarea generală a tuturor marilor proprietari, întruniți în ziua de 3 Martie 1918, terminând lucrările sale, înainte de a închide sesiunea a discutat și votat în unanimitate următoarea mo țiune depusă pe biuroul adunării de către membrii zemstvei și ai marilor proprietari: Rezămat pe principiile proclamate de marea revoluțiune a popoarelor fostului mare imperiu al tuturor Rușilor, care

~~1) Ziarul „România Nouă” Nr. 48, din 17 Martie 1918 și Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” din, No. 27 22 Martie.~~

214 în primul rând odată cu libertatea și egalitatea tuturor indivizilor în fața legilor, a proclamat libertatea naționali tăților de a dispune singure de soarta și așezămintele lor prezente și viitoare, poporul moldovenesc, așezat de acum 20 de veacuri de către străbunii noștri Romani între Nistru și Prut, a proclamat în ziua de 2 Decembrie 1917 Basarabia Republică Moldovenească indepedentă și de sine stătătoare; Ținând seamă că viața și propășirea economică a unui popor este în raport cu forța vie și aptitudinele pe care Dumne zeu le-a hărăzit, că în unire stă puterea și că unde-s doi pu terea crește; Ținând seamă, că în timp de 14 veacuri, Basarabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului și că soarta ei a fost deapururea legată de aceia a Principatelor dunărene, cu care a gustat aceleași, suferințe și aceleași bu curii ; Ținând seama că în anul 1812 în urma frământărilor sân geroase ale tuturor popoarelor europene Basarabia a fost smulsă fără consimțimântul ei dela trunchiul ei etnografic al națiunii sale de origine și Ținând seama de pilda splendidă pe care tânărul Regat al României a dat-o în scurtul timp de când a fost recunoscut Stat independent, atrăgându-și astăzi admirarea și iubirea tuturor popoarelor din lume și chiar respectul dușmanului comun; Proclamăm astăzi în mod solemn în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărui regim constituțional și sub ocrotirea legilor ei de monarhie democratică vedem siguranța existenței noastre naționale și a propășirii economice și culturale. Facem apel la toate adunările din întreaga Basarabie dela Hotin până la Ismail să se unească prin votul lor la moțiunea noastră și să ceară Sfatului Țării la Chișinău să trimeată o delegațiune cu reprezentanți din toate adunările regionale și de proprietari la Iași pentru a depune la picioarele Tronu lui României omagiile noastre de devotament și credință către Regele Ferdinand I, rege al tuturor Românilor.

2I5 D. D. Ciolac (preșei. ligii propriet.), B.Butmy-de Calman și A. Crupenschi, C. Leancă (președ. adunării Zemstvei, de Bălți), I. Glușchievici, A. Glujijchi, S. Popovici, I. Alacarov, C. Allaci, D. Allaci, A. Stahorschi, A. Rășcanu, A. Ciaicovschi, N. Casprovici, I. Șișco, Gh. Albot-Flondor, I. Siedeonschi, Ar. Scor- deli, I. Irjicovschi, A. Săcară, V. Valută, N. Dubravschi, Z. Vainștoc, E. Vlad, Așchenazi, T. Ciugureanu, A. Popovici, C. Eltingher, II. Victorov, Andriaș, Șeptilici, Gr. Blajievschi (Primarul orașului), D. Dobriș, P. Șișco, E. Za- harova, Gr. Teodorovici, N. Ciolac, P. Levinta, C.Hâncu (președ. Zemstvei ținut.) AI. Ciuhureanu, V. Osadciuc, S. Eoșca, D. Loganovici, A. Tolpegiu, Halangioglo, Romașcan, Gr. Loganovici, N. Cozac, St. Sadovici, L. Alasis, AI. Novitchi, T. Valu[a, D. Feldman, I. Catelli, II. Negrufi, L. Cohan, C. Ștefanov, S. Zanglidis. Gh. Popovici, P. Cutie, V. Lozanov, Scobiola, A. Filip, Gh. Ciobanu I. Sfeteuco, S. Eemirovschi, V. Horodenco, I. Lefter (Comisarul ținut. Bălți), D. Galușca, F. Grigorov, Gh. Cucoș, S. Popovici, I. Cozacenco, R. Alcaun, Gr. Popovici, I. Lcahu, D. Dorogan, D. Calistru, N. Roșea, N. Harconit, Gr. Trelea, AI. Aloscal S. Alusteata, P. Alusteața, Gr. Antonovici, I. Cocoși, I. Șargu, I. Guriță, V Ciocla, V. Condrefchi, T. Tofan, Șt. Pirogan, Al. Filip, L. Alarian, H. Cernitov, E. Palamar, A. Cavaza, Gh. Paranici, D. Aloldovan, Gh. Roșea, I. Goian, D. Vrabie (Președ. Partidului național moldovenesc).”

~~CLV.~~

~~Din memoriul asupra stării în Basarabia, înaintat guvernului român de către Uniunea marilor proprietari din Basarabia 1).~~

„Am crezut că este bine ca într’un rezumat precis, docu mentat cu date, să se cunoască adevărata situațiune politică și agrară din Basarabia, căci numai astfel se va putea vedea, cât de dreaptă este aprecierea tuturor acelora care într’adevăr prin situațiunea lor intelectuală, culturală, morală și materială au dreptul și datoria către Basarabia de a o apăra în contra acelora ce voind să abuzeze de o stare de desorganizare caută să tragă beneficii personale în detrimentul binelui și viitorului țării. Cum se va vedea actualul guvern și pretins Sfat al Țării este o creație ocazională de oameni politici ocazionali și aven

~~1) Ministerul de Interne. Dosarul fără număr. A fost publicat în parte de către D-rul P. Cazacii. Moldova dintre Prut și Nistru, pp. 305—308.~~

2l6 turieri care profitând de revoltele bolșeviste, pe care le con duceau chiar ei Ia început de oarece D-l Erhan și Inculeț au venit din Pctrograd la Chișinău cu delegații bolșeviste; au decretat o republică independentă și au acaparat situațiu- nea, promițând masselor predarea averilor proprietarilor și remiterea lor fără nici o plată, — distrugerea burjuilor și acordarea unei libertăți anarhice fără respectul legilor drep tului și vieții cetățenilor. Armata română, alarmată de această revoluție creată, prin aceste procedeuri ale acestor politicieni, a intervenit și a potolit dezordinele începute. Guvernul, care la început a voit să se opuie armatei române, văzând imposibilitatea, a schimbat atitudinea și a căutat să arate, că primește cu plăcere veni rea armatei române, dar pe sub mână continua a duce cam pania de revoluție și chiar caută a arata, că armata română e aceea care se opune la îndeplinirea promisiunilor date de el, adică de a împărți țăranilor fără plată pământurile pro prietarilor. Prin aceste mijloace însă se prepară viitoarea dezordine și constitue un pericol nu numai pentru Basarabia, dar și pen tru armata română, care trăește în acest mediu dizolvant. Guvernul actual nu face altceva decât de a trăi prin expediente zilnice fără a face vre-o organizare administrativă. Această stare de lucruri nu poate dura mai mult. Ea pune în pericol și viitorul Basarabiei și tendințele ei de unire.cu România. Nu poate să mai dăinuiască o administrație care arc ca țintă dezordine, ilegalitate și bunul plac. De aceia cerem ca pe baza celor arătate mai jos să se vadă justa noastră protestare și un moment mai curând România, cu care noi fără nici un încojur cerem a fi uniți, să ne dea spri jinul, sfatul și concursul moral și material pentru a înlătura o- stare de revoluție organizată de un pretins guvern și un pretins Sfat al Țării. I. Chestiunea agrară. Basarabia este o țară agricolă cu o industrie foarte slab desvoltată. Principalele și se poate zice singurele articole ale

217 exportului sunt productele agiicole ca : grânelc, vitele, vinul, fructele, tutunul și derivatele lor. Suprafața totală a Basarabiei este de 3.834.824 disetine” etc. (Aici date cu privire la repartizarea pământului între propr. și țărani). „Ori se pune întrebarea, cum s’a început și cum s’a întins grozava revoluție agrară în 1917, care a distrus literalmente aproape toate gospodăriile culturale în Basarabia. După cum e cunoscut, lozinca principală a revoluției ruse a fost următoare : toată libertatea ilimitată și tot pământul fără nici o despăgubire pentru popor. Pentru propaganda acestei lozinci, au fost trimiși din Petrograd, atât din partea guvernului, cât și din partea diferitelor organizațiuni re voluționare un mare număr de agitatori. La începutul re voluției în Basarabia fuse liniște. Contra acestei liniști presa locală a început o agitație, acuzând Basarabia ca contra revoluționară și numind-o „Vandeia Rusă.” Această apreciune a presei locale a atras atențiunea tuturor organizațiunilor revoluționare care atuncea au trimis în Basarabia un număr mare de agitatori propagandiști ai ideilor revoluționare. Mai întâi agitatorii fură trimiși de organizațiile din Odesa, însă populațiunea locală i-a primit rece. Atunci organizațiile din Petrograd (Consiliul muncitorilor, soldaților și țăranilor) au delegat la Chișinău vre-o 50 de agitatori sub conducerea lui Erhan și Inculeț, originari din Basarabia, cari însă lo cuiau în ultimul timp în Petrograd. Agitatorii aceștia, în cea mai mare parte persoane fără serioase relații, soldați și matroji, cari își făceau cariera printr’o demagogie nemărginită, venind la locurile lor, nu făceau decât otrăveau conștiința poporului instigând cea mai săl batecă ură și invidie maselor neavute în contra păturilor avute (așa numite burgheze). Agitatorii veneau cu mijloace materiale considerabile criace le-a permis a face o propagandă intensă. Ori ce contra- propagandă, având drept scop menținerea ordinei, era socotită contra-revoluționară și ca atare suprimată în modul cel mai riguros, prin arestări, violențe și chiar moarte. Efectele propagandei s’au simțit foarte repede. Toamna

~~218 la începutul însemințărilor, revoluția agrară a izbucnit cu o forță irezistibilă.~~

Până la finele lui Noemvrie dezordinele agrare nu au ieșit din limitele răpirei pământului. Atunci însă s’au întâmplat evenimente, care au produs ca tastrofa neauzită în istorie : devastarea tuturor gospodăriilor țărănești (sic) din țară. Evenimentele aceste sunt: 1) Luarea puterei în Basarabia de către o bandă de reprezentanți ai diferitelor organizațiuni revoluționare; 2) Formarea așa nu mitului Sfatul Țării și 3) Decretarea din partea lui a unui număr de declarațiuni (legi) și dispozițiuni, în duhul decre telor lui Lenin și Troțchi, prin care se stipula trecerea imediată a tuturor pământurilor și a întregei averi de pe moșia pro prietarilor, bine înțeles fără nici o despăgubire bănească, la țărani. Toate acestea s’au petrecut în următorul mod.

~~II. Sfatul Țării și politica activă.~~

In ziua de 25 Oct. 1917, în perioada cea mai acută a proce sului de desmembrare a fostului imperiu rus în Chișinău s’a întrunit „Congresul militar moldovenesc din toată Rusia” compus din reprezentanții organizațiunilor revoluționare, aceștia în cea mai mare parte niște simpli soldați din Basarabia. Dacă se ține cont de demoralizarea completă a armatelor ru sești în acel timp și de ideile ultra-bolșeviste ce pătrunseseră în mintea tuturor soldaților ruși, ușor își poate cineva în chipui care au fost ideile și tendințele politice și sociale ale acestui congres. Acest congres a hotărît: 1) Autonomia politică a Basarabiei, 2) înființarea unei armate basarabene și 3) înființarea instituțiunii Sfatului Țării, ca organ suprem al puterii legis lative în Basarabia. S’a hotărît următoarea compunere a Sfatului Țării. Nu mărul membrilor a fost fixat de 120, compus astfel : 44 aleși din congresul militar (s’au și ales exclusiv dintre soldați și

219 câțiva ofițeri proveniți și ei din soldați), 30 reprez. ai țărănimei dinBas., 10reprezcnt. ai organizațiilor revoluționare dinChiși- nău și 36 locuri au fost destinate pentru reprezentanții celorlalte naționalități. Intre altele s’au hotărît, ca nedoiită, orice co laborare cu capitaliștii.

~~Concluzie.~~

Din aceasta reesă concluzia indiscutabilă, că pentru res tabilirea ordinei de Stat în Basarabia zguduită de anarhie, poate să fie numai o singură cale și anume : Sfatul Țării, institu- țiune arbitrară aleasă de o bandă de soldați maximaliști, fără luare în considerație nici a păturilor burgheze și intelectuale, nici măcar a țăranilor mai avuți, compus în majoritatea sa din demagogi și aventurieri politici, și având în fruntea lui per soane, care au fost odinioară membrii organizațiilor extreme socialiste din Petrograd, trebuie să fie înlăturat. Pentru binele Basarabiei trebuie imediat de pus administrație mili tară, care să restabilească ordinea de stat în țară, asigurând la toată populația toate bunurile unui stat cultural, și aceasta până când spiritele poporului se vor trezi și vor reveni la recu noașterea dreptului sfânt al vieții fiecărui cetățean. 10 Martie, 1918. Prezident, 1’. Sinadino”.

~~CLVL~~

Memoriul cu cererea pentru unire a Uniunii proprietarilor agricoli din Basarabia, înaintat de către o delegație Regelui Fcrdinand I, într’o audiență acordată în ziua de G Martie 1918 la Cartierul Regal din Iași. Delegația în frunte cu Președintele Uniunii Panteleimon V. Sinadino a fost compusă din N. Botezatul, Socrate Cavaliotti, Victor Șerer, Ghcorghe Gonata, Alexandru Sinadino și îneă câțiva proprietari. Memoriul este semnat de această delegație x).

~~1) Din arhiva d-lui Panteleimon Vict. Sinadino.~~

~~220 Maj estate,~~

Nouă ni se impune datoria, de a așterne înaintea tronului Maiestății voastre în numele păturilor culte și producătoare ale populației din Basarabia recunoștința noastră adâncă pentru apărarea vieții noastre și a avutului nostru, care în mare parte a fost deja nimicit de anarhia revoluționară bolșevică, ce a găsit un resunet adânc și în Basarabia.

~~Sire,~~

Noi mulțumim din tot sufletul nostru Majestății Voastre, ca comandantului suprem al vitezei armate române, a fraților noștri de dincolo de Prut, cari aflând despre răsmerița marc anarhică, care nimicea viața și averile noastre, ne-au dat ajutorul necesar cu adevărată dragoste frățească și ne-au scăpat de pieire sigură.

~~Sire,~~

Suntem fericiți că putem exprima înaintea Majestății Voastre dorința tuturor păturilor din Basarabia, ce sunt pentru ordine, liniște și muncă productivă, de a fi totdeauna sub sceptrul Majestății Voastre, care dorință este a întregului neam românesc și prin urmare și a poporului românesc din Basarabia.

~~Sire,~~

Rugăm respectuos, ca cu înalta permisiune a Majestății Voastre, prin care a fost reprimată revolta fățișă, să se pună capăt pentru totdeauna în viitor încercărilor revoluționarilor, ce continuă încă, de a crea noi greutăți anarhice și să se re stabilească în Basarabia ordinea definitivă, întemeiată pe respectul legilor, al drepturilor și al siguranței personale a fieșcărui cetățean.

~~221 Sire,~~

Rugăm Maiestatea Voastră să permită, ca sora noastră România să restabilească aceleași condițiuni de viață corectă și normală, care domnește în România împiedecând astfel ca demagogia, care întotdeauna însoțește revoluția, să nu întunece cei dintâi pași în organizarea Basarabiei și a unirii ei libere cu România“.

~~CLVII.~~

~~Moțiunea adunării zemstvei în unire cu proprietarii jud. Soroea din 13 Martie 19171).~~

„1. Adunarea generală a zemstvei din districtul Soroea, născută din alegerile regionale din Decemvrie 1917, fiind con vocată pentru astăzi 13 Martie 1918, spre a-și alege președin tele, a vota bugetele și a lua măsurile necesare bunului mers al administrației și vieții economice din această regiune; după ce și-a ales președintele și înainte de orice altă lucrare, a discutat, împreună cu micii și marii proprietari ai distric tului, cu membrii comunei Soroea, cu membrii clerului, cu membrii învățământului și cu toți cetățenii, cari au fost prezenți și au votat în unanimitate următoarea moțiune : „Poporul Moldovenesc înființat de aproape 20 veacuri, de cătră străbunii Romani și deosebit apoi între Nistru și Prut de frații săi, rezemat pe principiile marei revoluții a popoarelor fostului mare Imperiu al tuturor Rușilor, care odată cu li bertatea și egalitatea tuturor indivizilor în fața legilor, a proclamat în primul rând : libertatea naționalităților de a dispune singure de soarta și așezămintele lor prezente și viitoare, a proclamat în ziua de 2 Decembrie 1917 Basarabia ca Re publică Moldovenescă independentă și de sine stătătoare. Ținând seama că viața și propășirea economică și culturală a unui popor este în raport direct cu forța vie și aptitudi-

~~1) P. Cazacii. Moldova dintre Prut și Nistru, Iași, pp 308—310. V. ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 28, din 26 Martie 1918.~~

222 nelc, cu care Dumnezeu le-a hărăzit, că în unire stă puterea și că unde-s doi puterea crește; Ținând seama că în timp de 19 veacuri, Basarabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, și că soarta ei a fost deapururea legată de aceia a Principatelor dunărene, cu care a îndurat aceleași suferințe, gustând aceleași bucurii și având aceleași nevoi; Ținând seama că în anul 1812 în urma sângeroaselor fră mântări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsă, fără consimțimântul ei, dela trunchiul politic și etnografic al națiunei sale de origină; Ținând seama de înălțătoarea pildă dată de tânărul Regat al României în scurtul timp de când a fost recunoscut ca Stat independent, atrăgându-și prin muncă, prin ordine, admi- rațiunea și iubirea tuturor popoarelor din lume, și chiar respectul dușmanului comun. Proclamăm astăzi în mod solemn și în fața lui Dumnezeu și a întregei omeniri, că declarăm unirea Basarabiei cu Regatul României, sub al cărui regim constituțional și sub ocrotirea legilor căruia de monarhie democratică, vedem siguranța existenței noastre naționale și propășirea economică și cul turală. Facem apel la Sfatul Țării și la toate adunările constituite din întreaga Basarabie, dela Hotin până la Ismail să se u- nească prin votul lor la moțiunea noastră și să trimeată de- legațiuni cu reprezentanți din toate adunările regionale și proprietare pentru a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament și credință către Regele Ferdinand l-iu, Rege al tuturor Românilor. Alegem ca delegați pe d-nii: Mija, Rusu, Secară, Coșciug, Ganea, Topală, Șoltuz, Meleghi, Bondac, Butmi de Catzman, Hergiu, Safanov, Kaisan, Braunștein, Variau, Vizitiu, Bersan, Cernăuțan, Grosul și Protopopul Kotujinschi. Primarul orașului Soroca, Șoltuz; Vasile Barcă, N. V. Kru- șevan, B. Roiltnan, V. Stroescu, G. Variau, C. Hărjeu, F. V. Rusu, Preotul Vasile Bulancea, Teodor Caceaun, Teodor Slejanovici, indescifrabil, Președintele Dumei orașului Soroca

223 Safonof. învățători: Victor Caisân, A. Roitman, Ștefan Alaluda, indescifrabil, I. Țiterman, P. N. Rüsnac, Naum Kitroser, Ioan Chistruga, A. I. Bronștein, I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort (doamnă), Hărjeu Catcrinici (doamnă), N. Ilârjeu Cscțiac (doamnă), E. Meleghi-Cuzminschi (doamnă), I. Bandac, I. Rusu, II. Coșciug, Zus Țucherman, Toader Melniciuc învățător, 0. Hais, IgnatieD. Afanasie, N. Sokirca, P. Rusu, L. I. Fainștein, Eugeniu Gramă, Μ. Grajdean, G. Solonovki, A. Glușchevici Ivan, Vas. Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N. I. Cazacu, Afa nasie Sih. Bradovschi, Preotul Filip Uatu, învățător Ion logo, V. Bozdarevici, D. S. Pisarevsky, Simion Lozovan, N. Coandă, Ștefan Cocerva, Altăr indescifrabil, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, I. Stahi, I. Cojuhar, L. Țurcan, T. Botezat, in descifrabil, N. I. Cioban, procupor Kersnovski, N. Mahu, I. A. Canțiș, Μ. S. Caiuc, D. I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmațki, Leon Cărbun, An. Popovsky, I. Vârtej, E. Nicu, O. Beleavski, C. Ștefana, V. Murafa, indescifrabil, D. Gropa, Popovschi, Μ. A. Baron, I. Petrușcă, Cuțuleac, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamțu, Filip Mija, Comisarul ținutul Soroca V. Săcară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, Preotul Nicanor Murafa, Teo- dosie Spiridonovici Jovmir, Teodosie Barcă, Ivan Zaharievici Popovschi, Hristofor Dancilă, I. Bârcă, Sergie Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleșcov, Ivan Ivanovici Țepilovan, Anton Bcliovski, Simion Plerjanovschi, P. Dimitraș, Iv. Popovski, Alexandru Burjanovschi, Vladimir Repețki, C. Motoc, VI. Manughevici, Constantin Ivanovici Harbur, Dimitrie Popovski, Iv. Popovski, N. de Pleșcov, indescifrabil, Nicolae Prodan, N. Cantemir, Emilian Hcrț, P. lanevski, Feig Voloh, Locotenent Leon Axsentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicola Schimonovici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coșciug, lacov Bulat, Vasile Bacalam, Ti mo f tei P. Botezat, I. Voloh, indescifrabil, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Glușchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, AI. S. Ramase, Justin Nicolaevici Nacu, indesci frabil, T. Anlonovici, Emilian Filipovici Negruș, Pavel Tal-

224 ma[chi, Teodor Pelin Cocervă și luau Petru Cocervă, iar printre cei neștiutori de carte și pentru sine au semnat: luau M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatievici Har- cenco, AI. Perveacova, Ivan Druță, Ejtimie Eflimievici, in descifrabil, Andrei Aristarhovici Sârb, Teodor Lucidei Da- inaschevici, Alihail Pănzar, Ivan Crâjanovski și Ivan Pro- jirevici Coșciug“.

~~CLVIII.~~

~~Telegrama primului ministru român către guvernul Republicci Moldovenești Nr. 30.177 din G III 1918 i).~~

„Vă mulțumesc pentru călduroasa D-voastră telegramă. Venirea D-voastră în mijlocul nostru va lăsa o amintire scumpă și neștearsă. In ea vedem nu numai prima strângere de mână cu frații noștri, de cari am fost despărțiți un veac, dar și primul pas către un viitor mai frumos. General Averescu. CLIX.

~~Proeesul-verbal al ședinței Sfatului Țării din 27 Martie 1918 1 2). (din rusește).~~

„Ședința se deschide la orele 4 și 15 min. p. m. sub preșe dinția lui I. C. Inculeț în prezența următorilor membri ai Prezidiului: P. N. Halippa, B. ivi. Epuri, C. P. Misircov, I. A. Buzdugan. In sală sunt prezenți: toți membrii cabinetului Republicci Moldovenești, Primul ministru al cabinetului român d. Mar ghiloman, d. Stere, Ministrul de război Hârjeu, anturajul

~~1) Ministerul de Interne. Dosarul Nr. 2, !. 398. 2) Dosarul cancelariei Sfatului Țării din Basarabia. Anul 1917—19, Nr. 3 Voi. II. Proeesul-verbal Nr. G3.~~

225 primului ministru și alți mulți reprezentanți ai guvernului român. Președintele: Salut în numele Parlamentului nostru pe capul guvernului român d. Marghiloman (aplauze). Ședința de astăzi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru națiunea noastră, pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silințile ca să eșim cu cinste în acest moment istoric. Dați-mi voie să acord cuvântul primului-ministru d. Marghiloman pentru a face declarație cu ce scop a venit la noi. (Voci: rugăm, rugăm). La tribună se urcă primul ministru Marghiloman, întâmpinat cu aplauze furtunoase. Când acei prezenți în sală s’au liniștit, Primul ministru s’a adresat către ei în limba românească cu o cuvântare, în care a declarat: Marea și sfânta problemă, de care s’a călăuzit un întreg partid politic în România, — problema unirei Basarabiei la sânul patriei mame, a României, a.fost pusă pentru prima dată la ordinea zilei în toate dimensiunile ei în ziua procla mării indepedenței Republicei Moldovenești; iar în timpurile de față această problemă este scoasă la iveală și mai pronunțat mulțumită mersului istoric al lucrurilor și însuș Sfatului Țării. In vremurile de răstriște ale Republicei Moldovenești, când tânărul guvern s’a adresat României după ajutor, ea ca mamă iubitoare, care a auzit vocea cunoscută a copilului său, n’a întârziat să vină în ajutorul ei. Toate clasele sociale, toate partidele, ca unul s’au grăbit să vină acolo, unde-i chema datoria și vocea sângelui. Și iată că astăzi noi culegem roadele muncii domniilor voastre, fii adevărați ai poporului, și patrioților, cari au muncit pentru folosul și mărirea poporului nostru și a întregei Românii. Cu o atenție încordată cercurile politice ale României ur măreau, ce se face pe partea cealaltă a Prutului, și, când s’a ivit pericolul, care amenință integritatea Republicei, România înrudită s’a grăbit cu ajutorul, ca să garanteze integritatea și nedespărțirea acestei țări. La conferința de pace din București am lămurit condițiunile,

226 prin cari s’ar putea păstra integritatea și nedespărțirea Ba sarabiei, și eu m’am grăbit să vin aci, în mijlocul domniilor voastre. Din constatările și tratativele cu reprezentanții diferitelor fracțiuni și partide ale parlamentului, eu am înțeles dorințele și cerințele dictate de vremuri și împrejurări, pe cari noi trebuie să le îndeplinim în conformitate cu obiceiurile locale, moravurile, libertățile și drepturile câștigate de domniile voastre și cari nu sunt în contrazicere cu interesele marei, unitei și nedespărțitei Românii. Unirea Basarabiei cu România trebuie să se facă cu condițiunea păstrării particularităților locale ale acestei țări. Dar să trec din domeniul dorințelor la fapte ceva mai reale, să-mi dați voie să dau citire declarației guvernului român”, — teimină cuvântarea sa primul ministru și trece la citirea în limba românească a declarației: „Sfatul Țării de astăzi va rămâne numai pentru rezolvirea chestiunii agrare potrivit cu nevoile poporului. Guvernul va prezenta adunării constituante, la care vor lua parte și reprezentanții aleși ai Basarabiei, normele stabilite de Sfatul Țării, cari vor rămâne până la rezolvirea acestei chestiuni de către adunarea constituantă. Basarabia își păstrează autonomia provincială având Sfatul său provincial (dieta), ales în viitor pe baza votului universal, direct, secret cu organul său executiv și cu admi nistrația proprie. Acest Sfat provincial (dieta) votează bugetul local și controlează organele autoadministrării orășenești și a zemstvei. Organul lui executiv numește funcționarii instituțiilor administrative locale. Funcționarii locali se numesc de către guvern. Recrutarea armatei se face pe aceleași baze ca și în în tregul regat, teritorial. Legile existente și autoadministrarea locală (orășenească și a zemstvei) vor rămâne și nu vor putea fi schimbate de către Parlamentul român, până când la lucrările lui nu vor lua parte și reprezentanții Basarabiei.

227 Drepturile, câștigate de către minoritățile din Basarabia se vor păstră. Guvernul propune, ca în consiliul de miniștri al României să intre și doi reprezentanți ai Basarabiei aleși de Sfatul Țării existent. Basarabia trimite în Parlamentul Țării un număr de repre zentanți, proporțional cu numărul populației. Ei vor fi aleși în cameră potrivit legii generale electorale ; în Senat potrivit re galelor, cari vor fi stabilite de către adunarea constituantă. Votul universal, egal, direct și secret va servi ca bază pentru alegerile din Basarabia în volosti (plăși), sate, orașe și zemstve. Libertatea individuală, libertatea cuvântului, a presei, cugetului și adunărilor și toate libertățile cetățenești se ga rantează de către constituție pentru Basarabia, ca și pentru întreaga țară. Toate infracțiunile săvârșite până acuma împotriva le gilor din motive politice în timpurile turburi ale transfor mărilor vor fi amnistiate. După unirea Basarabiei, ca a unei fiice cu patria mamă România, Parlamentul va hotărî convocarea neîntârziată a adunării constituante, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși pe baza dreptului general electoral pentru a introduce în Constituție de comun acord principiile și garanțiile arătate mai sus.” După ce a terminat citirea, primul ministru a declarat că el ar dori, ca parlamentul să poată discuta cu toată liber tatea propunerea guvernului român și de aceia el cu repre zentanții săi părăsește sala. In aplauzele furtunoase ale întregei săli, oaspeții români părăsesc parlamentul. Președintele : Domnilor deputați, are cuvântul, pentru a face o declarație în afară de ordinea zilei, reprezentantul blo cului moldovenesc, deputatul Cijevschi. Dcp. Cijevschi : Blocul moldovenesc, având în vedere acti vitatea și meritele luptătorului politic și profesorului savant Stere, basarabean, a hotărît să-l primească în mijlocul său.

228 Președintele Inculc}: Domnilor deputați, eu am avut fe ricirea să fac revoluția rusă la Retrograd, unde am văzut, că în toate organizațiile democratice și revoluționare, cari s’au creat acolo, cei mai doriți oaspeți au fost emigranții. Eu cred că reîntoarcerea mucenicului regimului țarist, a luptă torului pentru idealurile cele mai frumoase, a profesorului Stere nu poate fi trecută cu tăcerea, și eu propun să-l primim în mijlocul nostru, ca pe deputatul nostru (aplauze furtunoase pe toate băncile). Toți deputății se scoală în picoare și-l ovaționează lung și furtunos pe profesorul Stere. In strigătele „Trăiască profesorul Stere” și în aplauzele necontenite ale întregei săli, profesorul se urcă la tribună și mulțumește adunărci. „Domnilor deputați”, începe cuvântarea sa profesorul Stere, „în viața omului, ca și a popoarelor întregi, momente așa de înălțătoare nu sunt multe. Sunt profund emoționat pentru încrederea, pe care mi-ați acordat-o, și pentru greaua sarcină, pe care ați pus-o pe umerii mei, dar simt și o bucurie nesfârșită, că îmi dați iar posibilitatea de a lupta pentru dreptul și libertatea poporului, al cărui fiu sunt. Gonit din țara mea natală prin puterea oarbă a despotului țar, astăzi, eu, iar sunt adus aici prin voința poporului eliberat. Astăzi noi trebuie să hotărîm aceia ce va avea o impor tanță hotărîtoare, extraordinară asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fer al istoriei pune asupra umerilor noștri o răspundere, pe care noi n’o putem ignora cu niciun fel de sofisme. Nimeni, în afară de noi, n’arc dreptul să vorbească și să. hotărască ceva în numele poporului Basarabiei. Noi suntem aduși aici prin acel proces elementar istoric, care distruge temeliile cetăților și Bastiliei. Revoluția a adus Ia aceasta nu numai pe Ruși, ci și pe întreg poporul românesc. Voi ați aprins acea făclie, dela a cărei flacără s’au aprins și au ars toate hârtiile, care împărțeau pe oameni în privilegiați și neprivilegiați; voi ați creat din poporul

229 moldovenesc un popor, care nare alt privilegiu mai înalt, decât acela al muncii. Acuma sunteți chemați de istorie să duceți această flacără sfântă dincolo ca să-i luminați tot așa pe frații voștri și să le rupeți lanțurile nedreptății de veacuri, achitând prin aceasta datoria voastră față de frați, cari au venit în ajutorul vostru în cel mai greu moment istoric (aplauze furtunoase). Astăzi noi proclamăm drepturile poporului suveran nu numai aci, în Basarabia, ci și drepturile tuturor fraților noștri, oriunde ar fi ei. Mulțumindu-vă pentru cinstea, pe care mi-ați arătat-o prin alegere, astăzi după atâția ani de luptă, eu împreună cu voi, iar voi merge la luptă cu aceiaș hotărîre ca și 30 de ani în urmă, când încă tânăr am fost aruncat în pușcăria, care se înalță și astăzi acolo, ca o amintire a trecutului blestămat, de care noi astăzi ne-am despărțit pentru totdeauna”. (Aplauze furtunoase pe băncile deputaților și în public. Deputății și publicul se scoală în picioare și-1 ovaționează pe profesor). După aceasta profesorul se adresează Parlamentului în rusește : „Domnilor deputați, în acest moment istoric, care trebuie să ne ridice la nivelul acestei probleme, la care ne-a ridicat pe noi soarta, eu îmi voi permite să mă adresez acelora, cari până acuma au fost stăpânii situației, și nu s’au deprins cu gândul despre schimbarea acestei ordine. Domniile voastre ați auzit declarația pe care a făcut-o primul ministru, cum a înțeles el din discuțiile, pe care el le-a avut cu diferiți repre zentanți ai parlamentului, dorința țării. El a vorbit despre hotărîrea poporului românesc și a guvernului român de a satisface dorințele domniilor voastre. Socot, că vorbesc cu domniile voastre, ca cu oameni cari se conduc de rațiunea oamenilor de stat, cari înțeleg situația, și socot, că sunt oameni, cari nu sunt mulțumiți cu hotărîrea luată, dar eu vă rog să vă gândiți, în fața cărei dileme trebuie să stea statul român, dacă Sfatul Țării ar respinge ideia unirei? Domnilor, se poate ca România să renunțe la drepturile sale istorice, la idealurile naționale și chiar la dreptul de viață,

230 fiindcă fără· a avea acces la mare, România nu poate trăi. Să presupunem că din dorința de a complace îndoelilor și conștiinții minorităților guvernul român, devenind trădătorul întregului trecut al poporului românesc, ar renunța la aceasta. Ce ar ieși din aceasta? Toate poftele vecinilor ar duce în mod inevitabil la aceia, că România, sacrificânda-și viitorul po porului său, ar pune Basarabia în fața unei necesități crude : să fie ruptă în bucăți de către vecini. Este admisibil aceasta pentru Basarabia ? Și dacă România nu poate renunța nici la drepturile sale istorice, nici la idea lurile naționale, nici la interesele de stat, care-i dictează să-și găsească ieșire la mare, ea va fi nevoită să anexeze Basarabia fără consimțimântul nostru, sau bazându-se pe alte elemente ale societății, anume acele elemente, care de multe ori în viața istorică a Basarabiei aveau singuri dreptul de a vorbi în numele ei. Și dacă unirea s’ar face sub auspiciile elementelor doborîte de noi, la ce ar duce aceasta? Tot sângele, toate suferințele, din cari a eșit Basarabia liberă, ar fi zadarnice. Această dilemă, domnilor, stă înaintea noastră, și ca fiu al Basarabiei, eu zic, că o asemenea hotărîre ar pune asupra noastră o mare răspundere în fața urmașilor noștri, cărora poate le va fi sortit să trăiască din nou toată groaza trecutu lui nu prea îndepărtat. Poate oare un pretext oarecare, o oarecare creațiune logică să justifice această răspundere? Fac apel, domnilor, la conștiința domniilor voastre, la răspunsul domniilor voastre.” Mai departe, profesorul Stere, adresându-se în moldove- nește către fracțiunea țărănească, continuă : „Unul din reprezentanții minorităților, un Rus, a spus că, dacă se va face unirea Basarabiei cu România, toată intelectua litatea rusească va pleca de aici. Eu respect acest sentiment, fiindcă toate sentimentele sunt legitime, dar omul la care sen timentele de legătură cu această țară sunt atât de slabe și șubrede, poate să aibă acelaș mod de judecată, ca și populația băștinașă ? Poporul românesc n’a venit în Basarabia din afară, el

231 aici s’a născut, aici a fost acel cazan, unde au fiert și s’au topit toate acele elemente, din cari s’a născut poporul român. Noi n’avem unde ne duce și pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră. Un veac fără sfârșit, noi, plecați, tăcuți, conștienți de slăbiciunea noastră, noi am dus jugul, un veac întreg limba noastră a fost interzisă, un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată, ca o otravă revoluționară ; sacrificii imense făceau aceia, cari doreau să-și însușească începuturile cul turii naționale. Și acuma, când noi vroim să intrăm ca stăpâni în casa noastră, reprezentanții minorităților n’au dreptul moral de a închide ușa în fața noastră. Nu uitați domnilor, că nu numai chestiunea dreptății naționale, ci și chestiunea dreptății sociale, cere să avem tăria și hotărîrea de a lua asupra noastră răspunderea. Astăzi voi puteți da poporului pământul cerut de el în condițiunile acceptabile pentru el și nimeni nu poate garanta, că mâine voi veți putea avea această posibilitate. „Conștiința proprie a domniilor voastre să vă lumineze“. Președintele : Domnilor deputați, dați-m voie să stabilim următoarea ordine de zi a ședinței noastre : dintâi să ascultăm declarațiile reprezentanților diferitelor grupări, și pe urmă rezoluțiile propuse să le punem la vot.” Adunarea se unește cu propunerea. „Atunci cuvântul îl are deputatul Buzdugan, reprezen tantul blocului moldovenesc.” Deputatul Buzdugan înaintea citirii declarației blocului moldovenesc spune : „In numele blocului moldovenesc, care întotdeauna a fost straja intereselor poporului moldovenesc, apărând cu râvnă drepturile lui de orice tentative venite de oriunde, în numele blocului moldovenesc, care de astăzi înainte va fi blocul românesc, care va apăra drepturile între gului neam românesc, am marea cinste, ca în această șe dință istorică a Sfatului Țării, să dau citirea următoarei declarații”. Mai departe citește declarația blocului moldovenesc (aplauze prelungite).

232 Aceiaș declarație o citește în limba rusă deputatul Cijevschi. Rezoluția blocului moldovenesc în chestiunea unirii Basa rabiei cu România : „In numele poporului Basarabiei Sfatul Tării declară1)....” Dep. Țiganco : Eu mă voi mărgini la rezoluția, pe care a scos-o fracțiunea țărănească : „Fracțiunea țărănească recunoscând toată importanța ches tiunii unirii Republicei neatârnate moldovenești cu Regatul român, în această clipă de o importanță politică extraordinară în fața istoriei scumpului său popor și neavând împuternicirea acestui popor pentru rezolvirea acestei chestiuni, crede ne cesar a o preda la hotărîrca votului întregului popor (refe rendum), sau a adunării constituante, ca exponentul voinții suverane a poporului cu condițiunea că această voință va fi liberă în Republica Moldovenească liberă și neatârnată. Fracțiunea țărănească, care singură exprimă dorințele poporului și care reprezintă majoritatea adevărată a populației, declară, că ea, apărând neatârnarea Republicei Moldovenești, în acelaș timp socoate posibilă formula unirii popoarelor înfrățite moldovenesc și românesc într’o alianță federativă strânsă”. (Aplauze pe unele bănci).

In numele populației germane din Republica Moldovenească deputatul Von Lesch declară : „In calitate de reprezentant al tuturor Germanilor din Republica Moldovenească, care se ridică la mai bine de 75,000, în numele fracțiunii mele declar, că populația germană nu ne-a împuternicit să hotărîm ches tiunea alipirii Republicei Moldovenești ori unde ar fi; la această chestiune poate da răspuns congresul tuturor ger manilor din Republica Moldovenească. De aceea noi ne abținem dela vot.” In numele Bulgaro-gagaujilor deputatul Misircov declară :

~~1) Declarația blocului moldovenesc a fost votată în întregime și reprezintă declarația Sfatului Țării cu privire la unire. V. Declarația Sfatului Țării cu privire la unire.~~

-33 „Fracțiunea bulgaro-gagaujilor m’a împuternicit să declar, că ca în nici un caz nu se socoate în drept fără împuternicirea populației gagauze și bulgare din Basarabia, să discute și să hotărască chestiunea alipirii Basarabiei la orice stat vecin. Chestiunea înțelegerii cu statele străine, care ar limita dreptu rile politice și neatârnarea Basarabiei, după părerea fracțiunii, poate fi pusă în discuție și rezolvită numai de către adunarea constituantă a Republicei Moldovenești, aleasă liber de către tot poporul. De aceea fracțiunea bulgaro-gagauză în chestiunea unirei Basarabiei la România în orice condițiuni se abține dela vot“. Reprezentantul populației ucrainene deputatul A. D. Osmolovschi declară : „Când Ucrainenii ne-au trimis pe noi în Sfatul Țării, ne-au dat mandat, ca fii credincioși ai republicei tinere, s’o păzim și s’o întărim. Chestiunea alipirii ei oriunde ar fi nici nu s’a ridicat. Și de aceia noi ncavând împuternicire pentru acest scop, nu ne socotim în drept de a hotărî o chestiune de importanță atât de mare; după părerea.noastră ea poate fi rezolvită numai prin voința întregului popor al Republicei Moldovenești exprimată prin adunarea constituantă”. In numele Polonejilor iese deputatul Dudchievicz. : „Regret foarte mult că în această zi solemnă pentru po pulația moldovenească, eu trebuie să vorbesc în limba rusă, care a fost simbolul împilării atât a națiunii moldovenești cât și a celei poloneze : limba moldovenească n’o cunosc, iar pe acea poloneză nu o vor putea înțelege Moldovenii. In această zi măreață, eu salut călduros nefericitul și în acelaș timp fericitul popor moldovenesc înfrățit, care în- sfârșit poate să se unească cu poporul românesc legat prin sânge. In numele poporului polonez susțin în întregime unirea Basarabiei cu România, cum aceasta o doresc Moldovenii locuitorii băștinași ai acestei țări.” Din partea ligii culturale rusești iese deputatul A. F. Greculov:

234 „Chestiunea unirii Basarabiei astăzi în ordinea urgentă, sub niciun motiv nu poate fi rezolvită; ea poate să fie rc- zolvită numai de către adunarea constituantă moldovenească.” Deputatul Țiganco în numele fracțiunii țărănești roagă să se întrerupă ședința pentru a discuta chestiunea, dacă fracțiunea va putea vota propunerea blocului. Președintele suspendă ședința pentru zece minute. După redeschiderea ședinței, deputatul Barcă (Teodosie) dă citire declarației unei părți a fracțiunii țărănești, care s’a separat de acea fracțiune : „Noi mai jos iscăliții deputați moldoveni, nc-am hotărît astăzi, în această zi măreață și sfântă pentru națiunea noastră să ne unim cu toți Moldovenii din Sfatul Țării pentru înfăp tuirea unirii noastre cu frații de sânge din Bomânia (aplauze). Eu cred că din cei ce împărtășesc părerea noastră sunt încă mulți.” Dep. Halippa, de pe bancă : „Sunt mulți de aceștia !” In numele muncitorilor deputatul Crivorucov, declară : „Având în vedere seriozitatea momentului, când Sfatul Țării, sub influența unei politici fără răspundere a unei gru pări mici, es'te chemat să săvârșască un act de o importanță istorică mare și recunoscând, că Sfatul Țării nu este împuterni cit pentru aceasta de către poporul Bepublicei, eu ca repre zentant al clasei muncitorești, țin de datoria mea să arăt, că clasa muncitorească își declină răspunderea pentru actul, care se înfăptuește în spatele lui, și refuză de a lua parte la votare”. Președintele, adresându-se adunării, întreabă, cum să se facă votarea rezoluției blocului și a altor rezoluții. Dep. Cijevschi, în numele blocului moldovenesc, cere ca votarea să se facă nominal și deschis. Dep. Țiganco, în numele fracțiunii țărănești cere vot secret. Președintele dă cuvânt unui orator să se pronunțe pentru votul deschis și unuia pentru secret. Dep. Buzdugan, se pronunță pentru votul deschis, moți vând că în acest moment istoric important, fiecare trebuie deschis și cu curaj să-și exprime părerea în fața poporului

235 întreg și a țării, ca poporul și istoria să știe adevărata opinie a fiecărui deputat, ce-și dă votul. „Las ca poporul nostru, țara noastră și toată lumea să știe, că noi Românii basarabeni, cari am suferit un veac întreg sub jugul țarismului rus, că noi toți dorim unirea cu frații noștri de peste brut, că noi vroim să fim și să rămânem pentru totdeauna împreună cu toți Românii. Să știe toată lumea, că noi vroim unirea tuturor Românilor, de partea aceasta a Prutului și de ceialaltă a Carpaților într’o Românie Mare una și nedespărțită, și în baza principiului proclamat de revoluție de autodeterminare a popoarelor, astăzi, domnilor deputați, noi suntem chemați să înfăptuim cel mai revoluționar act în istoria poporului nostru, mult încercat în suferințe, — să votăm pentru unirea Basarabiei cu România. Eu zic cel mai revoluționar, întrucât numai în zilele re voluției adevărate, problema națională a unirii popoarelor după particularitățile lor de rasă și etnice, s’a pus în toată puterea ei. Și înfăptuind acest pas, adică votând pentru unirea Basarabiei cu România, la ce avem toate drepturile istorice și naționale, noi prin aceasta în mod logic vom duce la sfârșit revoluția noastră națională. Isprăvind cu chestiunea unirii naționale, ncuă ne rămâne să rezolvim încă o problemă cardinală — chestiunea agrară, care este și națională, fiindcă, domnilor, chestiunea agrară, în rezolvirea radicală a căreia este interesată toată țărănimea noastră, este și o chestiune națională, fiindcă de îmbunătățirea vieții agricultorilor noștri, a țăranilor, depinde și viitorul mai frumos al întregului nostru popor, fericirea întrcgei na țiuni românești și buna stare a întregei țări. Astăzi noi avem să rezolvim definitiv prima chestiune națională — unirea Basarabiei cu România. Și în această oră solemnă, eu, domnilor deputați, în fața întregului popor și a urmașilor, în fața istoriei și a omenirei întregi vă învit să vă faceți datoria până Ia sfârșit — să vo tați deschis și curajos pentru unirea Basarabiei cu România. In special adresez această rugăminte către țărănimea

236 muncitoare mai cu seamă cea moldovenească și zic : pentru binele întregei țărănimi, pentru binele poporului nostru mol dovenesc și a tuturor urmașilor, datoria domniilor voastre, țărani-moldovcni, să votați pentru unire. Fiți tari și îndepliniți-vă datoria, fiindcă ceasul uniiii a sunat. Vă chem pe toți să votați cu îndrăzneală și deschis, ca istoria să fixeze pentru totdeauna numele tuturor fiilor adevărați ai poporului nostru moldovenec, cari au votat pentru unirea tuturor Românilor, a viitoarei Românii Mari.” Dep. Diaconovici, vorbește împotriva votului deschis, găsind că numai votul secret poate da fiecărui deputat po sibilitatea, fără ingerințe din partea ori cui ar fi, să-și spună cuvântul său în această chestiune atât de importantă pentru întreaga țară. Președintele : „Propun să se voteze nominal chestiunea —să se facă votarea deschis sau secret.” Rezultatul votului este următorul: pentru votul deschis s’au pronunțat 82 deputați, contra 27 și 16 s’au obținut. Președintele : Pun rezoluția blocului moldovenesc la vot deschis nominal. Se votează și după aceasta Președintele cu vice-președin- tele numără voturile. Președintele I. C. Inculeț: „Cu adâncă emoțiune vă aduc la cunoștință rezultatul votării. Domnia voastră cu unanimitate de voturi m’ați pus în capul Sfatului Țării și în mod cinstit, ca un revoluționar adevărat și democrat, am muncit pentru binele poporului. In fracțiunea țărănească s’a spus astăzi, că eu nu fac ceia ce s’ar cuveni și n’am muncit cât a trebuit. Eu, Domnilor, până la vârsta de 15 ani am fost țăran și interesele țărănimei îmi sunt scumpe. Fiecare pas al meu este pătruns de iubire față de țărani și fiecare pas al meu a fost dictat de interesele și nevoile țărănimei; eu întotdeauna am fost pentru ca și nici odată nu m’am lepădat de ea, nu mă lepăd nici în acest moment grav. Domniile voastre cunoașteți bine părerile mele și evoluția lor, și iată vă spun, că tot ce se

237 face acuma se face în interesele țărănimei noastre. Aici se spunea, că se poate sta la o parte. Poate, dar nu țăranii, cari în afară de pământ nu se pot aștepta la nimic. Și eu cu conștiința curată vă spun, că actul unirii, care se săvârșește astăzi, se face pentru binele țără nimei și conștiința mea, a alesului lor, este curată. Și acuma, domnilor deputați, să-mi dați voie să vă aduc la cunoștință rezultatul votării. Pentru rezoluția blocului moldovenesc au votat opzeci și șase (86) deputați, împotriva —trei (3); s’au abținut treizeci și șase (36); absenți treispre zece (13). Cu majoritate de optzeci și șase (86) voturi împotriva a trei (3) rezoluția pentru unirea Basarabiei cu România a blocului moldovenesc este primită (aplauze furtunoase). Trăiască unirea cu România mamă !” In acest timp în sala ședinței își fac apariția oaspeții ro mâni în cap cu primul ministru d. Marghiloman. Președintele comunică capului guvernului român d. Mar ghiloman rezultatul votului Parlamentului. O nouă explozie de aplauze și strigăte „Vivat!” „Trăiască România !”. După propunerea Președintelui, secretarul Sfatului Țării deputatul Buzdugan dă citire declarației, primite de către Sfatul Țării, în limba moldovenească, care este ascultată în picioare de toată asistența. La tribună se urcă d. Marghiloman primul ministru al Ro mâniei și declară : „In numele poporului român și al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de aci înainte și în veci! Trăiască România Mare,” termină el (aplauze furtunoase și strigăte : „Vivat!” „Ura !”, „Trăiască România Mare !” „Trăiască unirea în veci I”) Din public se aruncă flori deputaților. Președintele Sfatului Țării I. C. Inculeț pune întrebarea primului ministru d. Marghiloman : primește guvernul român condițiunile unirii, citite de către secretarul Buzdugan, din rezoluția blocului moldovenesc, primite de către parlament ca declarație a Sfatului Țării.

238 Primul ministru d. Marghiloman sc urcă din nou la tribună și declară că guvernul român primește în întregime atât litera cât și sensul condițiunilor unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate în rezoluția blocului moldovenesc, primite ca declarație a Sfatului Țării (aplauze furtunoase și strigăte „Ura,” „Trăiască unirea,” „Trăiască România Mare, nouă).” Deputății și publicul ovaționează pe președintele I. C. Inculeț, primul-ministru Ciugureanu și ministru Pelivan. Președintele la orele 7 și 20 seara declară închisă ședința Sfatului Țării. Președintele Sfatului Țării, Inculeț Secretari I. Buzdugan, B. Epuri.”

~~CLX.~~

~~Declarația blocului moldovenesc propusă Sfatului Țării și cetită de I. Buzdugan în ședința dcla 27 Martie 1918 3).~~

„In numele poporului Basarabiei Sfatul Țării declară : Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în ho tarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze : 1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvirea și realizarea reformei agrare după nevoile și cererile norodu lui ; aceste hotărîri se vor recunoaște de guvernul român. 2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un sfat al țării (dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.

1) înregistrat: Preșidcnția Consiliului de Miniștri. 9 Apr. 1918, Nr. 68. Originalul la Preșidenția Consiliului de Miniștri. Dosarul 13'1918. înre gistrat cu Nr. 68 din 9 Aprilie. V. dosarul cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. II, Procesul verbal Nr. 63. V. ziarul „Cuvânt Moldovenesc" Nr. 30 din 1 Aprilie 1918.

239 3. Compentința Sfatului Țării este : a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor; c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de guvern. 4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teri toriale. 5. Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămân în putere și vor putea fi schimbate de parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și repre zentanții Basarabiei. 6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia. 7. Doi reprezentanți ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din parlamentul român. 8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret. 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, zemstve și parlament se vor face pe baza votului uni versal, egal, secret și direct. 10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin constituție. 11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate. Basarabia unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, parla mentul român va hotărî convocarea neîntârziată a constitu antei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezen tanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și se cret, spre a hotârî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România deapururea și totdeauna. Președintele S/alului Țârii, I. Ineuleț. Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan.

240 CLXI. Telegrama 1)-Iui Mitilineii din 20 Martie 1918 către ministerul de interne 1). ,,Primul Ministru și ministrul de război cu toate persoanele, ce îiînsoțesc, au sosit în Chișinău la ora 10 dimineața. Pe peronul gării au fost salutați de d-nii Inculeț, președintele Sfatului Țării, Halippa vice-președinte, Ciugureanu președintele con siliului de miniștri, general Brăescu, ministru de război, toți miniștrii basarabeni, generalii : Istrate, Broșteanu, Bâș- canu și Anastasiu, tot corpul ofițeresc, primarul orașului, arhimandritul Gurie și notabilitățile orașului. O gardă, de onoare cu drapel și muzică, compușii din trupe românești și din regimentul 2 de cavalerie moldovenească, a dat onorurile militare. Miniștrii au trecut în revistă trupele și după prezen tările oficiale s’au întreținut cu persoanele prezente. La ora 11 cortegiu], cu toate persoanele oficiale, sosite din Iași și lo calitate, având în cap un escadron de cavalerie românească încheiat cu alt escadron, a străbătut strada principală până la hotel Londra unde au descins domnii miniștri. Primul mi nistru și ministrul de război s’au întreținut cu președintele Sfatului Țării și cu miniștrii locali și alte notabilități. D-nii C. Stere, doctor Cazacii și Cădere au luat parte la primire și la consfătuiri. In momentul de față consfătuirile continuă. Populațiunea a manifestat cu căldură marea sa satisfacțiune la intrarea miniștrilor români în orașul Chișinău. Mare animație pe strade și toată populațiunea ține să-și manifesteze cu căldură toată simpatia. In fața hotelului staționează continuu sute de oameni doritori a vedea și a fi primiți de primul ministru. Mitilineu.” CLXII. Telegrama D-hii Chiriaeescu către ministerul de interne 1 2). „Primul ministru și ministrul de război au primit eri după sosirea lor autoritățile și pe șefii militari români. La 3 ore a

~~1) Ministerul (le Interne. Dosar ffiră număr. 2) Ministerul~~

m 24i avut loc o masă mare oferită de guvernul basarabean și la care au luat parte 35 persoane. Peste zi au fost urmate cu activitate consfătuirile politice cu diferite partide din Sfat, iar primul ministru făcând vizitele oficiale cu reprezentanții diferitelor corporațiuni și confesiuni. Cu această ocaziune din partea președintelui consiliului au fost remise episcopului vicar Gavril 20,000 lei, — pentru populațiunea sărmană din Chișinău; arhimandritului Gurie ministru locțiitor al cul telor—20,000 lei — pentru oferte bisericești; marelui rabin 10,000 lei pentru a ajuta la întemeierea ospiciului de bătrâni, care se proectează de comunitatea israelită; astăzi cu o scri soare oficială a fost trimis primarului Șmit 50,000 lei pentru oferte de asistență din oraș, care voi’ fi de hotărît de consiliul comunal local. Aseară generalul Hârjeu, ministrul de răsboi, a oferit o masă ofițerilor superiori ai armatei române. In acelaș timp s’a dat un prânz mare în onoarea primului ministru la d-1 și d-na de Herța, urmat de un concert la care au luat parte marii artiști români George Enescu, Barozzi și domnișoara Dicescu. Plecăm la noapte. Chirlacescu.”

~~CLXIII.~~

~~Telegramad-lui Chiriaccseu către ministerul de interne Iași *).~~

„După două zile de deliberare Sfatul Țării a votat azi prin 86 voturi contra 3 unirea cu România. Primul ministru, ministrul de război, însoțiți de toți generalii și ofițerii supe riori din Basarabia și de înalții funcționari administrativi veniți la Chișinău, au sosit la orele 7 seara la Sfatul Țării pentru a lua act de votul dat. Ședința a fost emoționantă, un adevărat act istoric. Manifestațiile calde și indescriptibile. In mijlocul unor acla- mațiuni vii s’a proclamat votul, iar primul ministru luând

~~1) Ministerul de interne. Dosar fără număr.~~

242 act de vot a fost obiectul unei călduroase manifestațiuni, Primul ministru în numele poporului român și al Μ. S. Re gelui Ferdinand a luat act de votul Sfatului Țării. Numeroși membri ai Sfatului și militari aveau lacrimi în ochi. In mij locul aclamațiunilor miniștrii români, însoțiți de miniștrii basarabeni și înalți demnitari, au mers la catedrală pentru a asista la Te Deum. Pe stradă staționa lume imensă, cate drala eră ticsită. Serviciul divin a fost oficiat la orele 8 de arhimandritul Gurie. După Te Deum primul ministru și Ministrul de război au trecut trupele în revistă: Astă seară mare banchet, 160 tacâmuri. Plecarea după miezul nopții. Chiriaeescu.”

~~CLXIV.~~

~~Unirea Basarabiei cu România1).~~

„in urma consfătuirilor ce au avut loc în Iași, între membrii guvernului român și d-nii Ion Inculeț, prezidentul Sfatului Țării al Republicei Moldovenești din Basarabia, doctor Daniel Ciugureanu, prezidentul consiliului de miniștri, d. Halippa, vice-prezident al Sfatului, d. prim ministru A. Marghiloman, și d. ministru de război general Hărjeu însoțiți de d. Mi- tilineu, secretarul general al ministerului de interne, Garoflid secretarul general al ministerului domeniilor, A. Corteanu, secretarul general al ministerului finanțelor, de generalul Mir- cescu și un numeros personal administrativ superior, s’au dus la Chișinău pentru a lua contactul oficial cu guvernul și cu statul Republicei. In dimineața zilei de Luni, 26 Martie (8 Aprilie) miniștrii au fost primiți în capitala Basarabiei de prezidentul Sfatului, de membrii guvernului basarabean și sub-secretarii lor de stat, de generalul Istrate, comandantul corpului VI de armată

~~1) Monitorul Oficial Nr. 309. (30 Martie 12 Aprilie 1918). Partea oficială Iași. 29 Martie. 1918, pp. 3769 — 3770.~~

243 română, de generalul Broșteanu și de generalul Rășcanu, comandanții diviziilor din Chișinău. Onorurile au fost date de un escadron al cavaleriei armatei basarabene și un batalion de vânători ai armatei române. Luni și Marți, miniștrii români au avut lungi conferințe cu membrii guvernului basarabean, cu delegațiunile fracțiu nilor din Sfat, cu capii bisericei ortodoxe române, cu șefii de comunități și cu delegațiunea uniunei proprietarilor. Primul ministru a primit deasemenea pe marele mareșal al nobilimei din Basarabia și pe mareșalul nobilimei din Bender. In urma adesiunilor unanim exprimate de toți factorii mai sus indicați, primul ministru putând să-și dea seama de aspirațiunile politice ale tuturor păturilor poporului basarabean a formulat o serie de propozițiuni asupra cărora Sfatul Țării putea să-și exprime, într’un mod concret, voința lui. In tot timpul acesta Sfatul Țării a ținut ședințe permanente în cari toate opiniunile s’au rostit cu o respectare absolută a libertății de cuvânt și prerogativele fiecărui deputat. Adop- tându-se în principiu propunerea de unire formulată de blo cul moldovenesc, Marți dimineața, 27 Martie (9 Aprilie), biuroul Sfatului a invitat pe primul ministru al României să-i facă propunerile lui. La orele 4 după amiază primul ministru, d. A. Marghiloman, însoțit de ministrul de război, general Hârjcu și numai de funcționarii administrativi civili, a fost primit în plină șe dință a Sfatului și dela tribuna parlamentului a expus pun ctul de vedere al guvernului român, care ar dori ca, menținân- du-se libertățile locale și obiceiurile pământului, să nufie nici o discordanță cu ideea constituțională de Stat unitar român. După aceia primul ministru a dat citire propunerilor isvorîte din consfătuirile, ce avusese loc cu membrii guvernului și cu delegațiunile partidelor. Citirea acestor propuneri a fost salutată cu calde ovațiuni de către membrii Sfatului. Primul ministru a declarat pe dată, că, împreună cu repre zentanții guvernului român, se retrage din incinta adunării pentru ca deliberațiunea care va urma, să se facă în afară de orice sugestiune sau impunere de Sfat.

244 Miniștrii români s’au retras în mijlocul aclamațiunilor. Sfatul a fost îndemnat pe dată de prezidentul lui, d-1 Inculc ț, să ia în desbaterc programul elaborat și să nu se mai despartă până ce nu va hotărî asupra soartei Țării. Miniștrii români s’au dus Ia corpul VI de armată, unde un ceai de onoare fusese pregătit de d. general Istrate și unde au așteptat mesajul parlamentului basarabean. La orele 7 seara desbaterile Sfatului luând sfârșit, membrii guvernului român au fost invitați să se prezinte la Sfat pentru a lua cunoștință de rezultatul deliberărilor. Primul ministru și ministrul de război, însoțiți de d. general Istrate, comandantul corpului VI, și de generalii : P. Gre- ceanu, Schina, Broșteanu, Ghinescu, Rășcanu, Al. Anastasia, Mărgineanu, Mircescu, de șefii de stat major, de autoritățile administrative române, s’au dus în cortegiu, escortați de ca valeria basarabeană și de escadroane de roșiori, la palatul liceului nobilimei, în care SfatulȚării își ține ședințele Iui. Ei sunt întâmpinați de miniștrii basarabeni și de foarte numeroși deputați, dintre cari d. C .Stere, ales de curând reprezentant al județului Soroca. Emoțiunea este la culme. Se cunoaște deja rezultatul vo tului, care s’a rostit pentru unire cu aproape unanimitatea voturilor exprimate. Deputății basarabeni îmbrățișează pe generalii și pe ofițerii români. Intrarea în sala ședințelor se face în mijlocul unor aclamațiuni, care cu greu se pot calma, pentru a se da citire hotărîrilor luate de parlament. Sala este ticsită de o mulțime de cetățeni marcanți și de doamne, care se înghesuiau în toate colțurile libere din vasta sală a ședințelor. Prezidentul, d. Inculeț, proclamă rezultatul votului. Prin vot nominal și pe față 86 membri ai Sfatului, contra 3, fiind și 36 abțineri, au votat unirea Basarabiei cu România. Numai 13 deputați, din numărul total al Sfatului și cari dela început nu au luat parte la lucrări, sunt lipsă, împiedicați de diferite circumstanțe de a se afla în Chișinău. Primul ministru român, dela tribuna Sfatului, în numele poporului român, și al Regelui lui, M. S. Regele FerdinandI, a

■245 declarat că ia act de votul quasi unanim al Sfatului și proclamă Basarabia unită cu România de aci înainte una și nedespărțită. Toată asistența în picioare strigă : „Trăiască România“ ! Trăiască Regele Ferdinand! Trăiască Regina Maria 1” Imediat Sfatul Țării, împreună cu membrii guvernului român și ai guvernului basarabean, însoțiți de toată oficia litatea română, se duce în corpore la catedrala Soborului unde un Te Deum este oficiat, la 8 ore seara, de arhimandritul Gurie cu tot clerul mitropolitan. La pomenire se rostește numele Maiestăților Lor Regele și Regina împreună cu fa milia regală și numele mitropolitului Moldovei. Seara primul ministru a oferit, în sala Casinoului, un prânz membrilor Sfatului Țării, guvernului basarabean și tuturor notabilităților prezente în capitala Basarabiei. M. S. Regele, care se afla la Bârlad, fiind încunoștiințat telegrafic de primul ministru, d. Al. Marghiloman, de pro clamarea unirei, a adresat președintelui Sfatului d-lui Inculeț, și primului ministru basarabean d-lui Ciugureanu, la Chișinău, următoarea telegramă : „Cu adâncă emoțiune și cu inima plină de bucurie, am pri mit știrea despre importantul act, ce s’a săvârșit la Chișinău. Sentimentul național ce se deșteptase atât de puternic în timpu rile din urmă în inimele Moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălțător al Sfatului Țării, o solemnă afirmare. Un vis frumos s’a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restriște, ca o dulce mângâere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la Patria Mumă. Aduc prinosul Meu de călduroase mulțumiri Domniilor Voastre și Sfatului Țării, ale cărui patriotice sfor țări au fost încoronate de succes. In aceste momente solemne și înălțătoare pentru patrie, de aici înainte comună, Vă trimit la toți cetățenii din noua Ro mânie de peste Prut regescul Meu salut, înconfurându-vă cu aceiași inimoasă și caldă iubire părintească.” FERDINAND L. 1) Telegrama M. S. Regelui Ferdinand este reprodusă în rusește în procesul-verbal al Sfatului Țării, Nr. 64 din 31 Martie 1918.

~~246 CLXV.~~

~~Președinția Consiliului de Miniștri.~~

~~Programul Serbărei Unirei Basarabiei cu România din ziua de 30 Martie 1918 1).~~

„In ziua de 30 Martie curent, prezidentul Sfatului Țării, membrii guvernului basarabean și reprezentanții clerului vor sosi în Iași la orele 10 dimineața pentru a se prezenta și a aduce la cunoștința Maiestăților Lor Regele și Regina actul unirei. Deputațiunea basarabeană va fi primită la gară de către membrii guvernului român, președinții corpurilor legiui toare și de reprezentanții autorităților militare și civile.

~~II.~~

La orele 11 și 15 minute se va oficia la Mitropolie un Te Deum de către I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și al Sucevei încojurat de înaltul cler în prezența M. M. Lor Regele și Regina, A. S. R. Principele Moștenitor, a Familiei Regale și a Casei militare și civile a Maiestăților Lor. La acest Te Deum vor asista d-nii Miniștri, deputațiunea basarabeană, membrii corpurilor legiuitoare și reprezen tanții autorităților militare și civile. Doamnele vor fi admise a lua parte la seviciul religios. Ofițerii vor trebui să fie în ținuta de campanie cu decorații, civilii cu redingotă sau jachetă. Plecarea Maiestăților Lor dela reședința regală va avea loc la orele 11. Regimentul de escortă va urma cortegiul regal. Pe tot parcursul până la Mitropolie vor fi înșirate trupe, iar în curtea Mitropoliei o companie de onoare cu drapel și muzică. 1) „Monitorul Oficial” Nr. 309 din 30 Martie 12 Aprilie 1918, p. 3770.

~~247 III.~~

După terminarea serviciului religios Maiestățile Lor, în conjurate de membrii Familiei Regale, d-nii miniștri și Casa militară și civilă, vor primi în palatul mitropolitan deputa- țiunea basarabeană·.

~~IV.~~

~~La orele 12.30 va avea loc în fața Mitropoliei defilarea tru pelor.~~

~~Un prânz de gală va fi oferit de Reședința Regală în onoa rea deputațiunii basarabene la orele 13.~~

~~VI.~~

~~La orele 23 deputațiunea basarabeană va părăsi lașul, fiind condusă la gară de aceleași persoane, cari au asistat la sosire.”~~

~~CLXVI.~~

~~Promulgarea actului unirii R. Președinția Consiliului de Miniștri.~~

„FERDINAND I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Sfatul Țării din Basarabia, în ședința lui dela 27 Martie (9 Aprilie) 1918, votând, prin 86 voturi pentru, contra 3, fiind și 36 abțineri, următoarea rezoluțiune :

~~1) „Monitorul Oficial” Nr. 8, din 10 Aprilie 1918. Partea oficială.~~

248 „In numele poporului basarabean Sfatul Țării declară : Republica democratică Moldovenească (Basarabia) în ho tarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marca Neagră, și ve chile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vcchci Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului, că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeuna se unește cu Mama sa România.” Și Prezidentul Consiliului Nostru de Miniștri declarând că : „In numele poporului român și al Regelui lui M. S. Fer- dinand I al României ia act de acest vot quasi unanim și de clară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci una și indivizibilă.” Promulgăm acest vot și această declarație și ordonăm să fie învestit cu sigiliul statului și publicat în Monitorul Oficial. Dat în Iași la 9 Aprilie 1918. FDKIIIXAXD I. Nr. 842 Președintele consiliului de miniștri, A. Afarghiloman. Ministru de Justiție I). Dobrescu.”

Raportul d-lui președinte al consiliului do miniștri către M. S. Regele. . Sire, Sfatul Țării din Basarabia votând în ședința dela 27 Martie (9 Aprilie) 1918, unirea Rcpublicei democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, subsemnatul arc onoare a ruga respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proect de decret pentru promulgarea votului în chestiune și a declarațiunii făcute cu acest prilej de subsem natul în numele poporului Român și al Maicstăței Voastre. Sunt Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății voastre, Prea supus și prea plecat servitor, Președintele consiliului de miniștri, A. Marghiloman.” Nr. 68. 9 Aprilie, 1918.

~~249 CLXVII.~~

~~Numirea miniștrilor basarabeni în guvernul român 1).~~

~~„FERDINAND I,~~

Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al Ro mâniei, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului președintelui consiliului nostru de miniștri Nr. 69/918. Am decretat și decretăm: Art. I. — Sunt numiți miniștri ai noștri secretari de stat fără portofoliu : D. Ion Inculeț și D. Doctor Daniel Ciugureanu. Art. I. — Președintele consiliului nostru de miniștri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Iași la 9 Aprilie 1918. FERDINAND I. Nr. 849. Președintele consiliului de miniștri, A. Marghiloman.“

~~Raportul D-lui Președinte al Consiliului de miniștri către M. S. Regele 1 2).~~

~~Sire,~~

Intru îndeplinirea dorințelor articulate de Sfatul Țării din Chișinău, când el a votat în ziua de 27 Martie Unirea Ba sarabiei cu România și pentru o strânsă colaborare cu acea parte a României, lipsită încă de reprezentațiunea ei în Parlamentul țăiii, rog pe Maiestatea Voastră, să binevoiască

~~1) „Monitorul Oficial” Nr. 8 din 10 Aprilie 1918. 2) „Monitorul Oficial” Nr. 8, din 10 Aprilie 1918.~~

25° pe temeiul legei din 11 Decembrie 1916, să numească miniștri fără portofoliu pe d-nii Ion Inculcț și Doctor Daniel Ciugu- reanu. Sunt Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății Voastre Prea supus și prea plecat servitor, Președintele consiliului de miniștri, și ministru de Interne, Λ. Marghiloman“. Nr. 64. 9 Aprilie 1918.

~~CLXVIII.~~

~~Deerctul pentru numirea consiliului de directori pentru Basarabia după unire 1).~~

~~„FERDINAND I,~~

Prin grația Iui Dumnezeu și voința națională, Rege al Ro mâniei, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului președintelui consiliului nostru de mi niștri și ministru secretar de stat la departamentul de In terne Nr. 70/918. Am decretat și decretăm : Ari. I. — Se înființează un consiliu de directori pentru administrarea provizorie provincială a Basarabiei. Ari. II. — Sunt numiți membri ai acestui consiliu : Doctor P. Cazacu ca prezident; D-nii Ion Costin, N. N. Codreanu, Ștefan Ciobanu, Vlad Chiorescu, Gheorghe Grosu, Emanoil Catelie, Isac Gherman și Arcadie Osmolovschi, ca membri. Ari. III. — Jurământul prezidentului se va depune înaintea

~~1) „Monitorul Oficial” Nr. 8, din 10 Aprilie 1918, p. 94.~~

2.51 ministrului nostru de interne, iar prezidentul este împuternicit să primească jurământul celorlalți membri. Ari. IV. —Un regulament ulterior va determina repartiția lucrărilor, după ramurile de activitate administrative co respunzătoare cu ministerele țării. Art. V. — Președintele consiliului nostru de miniștri secretar de stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Iași, la 9 Aprilie 1918. FERDIXAXI) I. Președintele consiliului de miniștri, și ministru de Interne, Nr. 852. A. Marghiloman“.

~~Raportul d-lui președinte al consiliului de miniștri și ministru de interne către Μ. S. Regele.~~

~~„Sire,~~

In urma unirei Basarabiei cu România, se impune ca o lucrare de reorganizare a serviciilor de stat să se facă în timpul cel mai scurt. Cum numai constituanta poate hotărî asimilarea Basara biei cu Țara Mamă, din punctul de vedere administrativ și judiciar, propun întocmirea unui consiliu provizoriu de directori, care să servească de legătură între organele de stat ale țării cu Basarabia. Acest consiliu va fi în principal consultat în toate chestiunile, cari cer să fie rezolvate pe cale de decrete, în așteptarea unei lucrări legislative. Sunt Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății voastre, Prea supus și prea plecat servitor, Președintele consiliului de miniștri și ministru de Interne, A. Marghiloman. Nr.70. 9 Aprilie 1918”.

~~252 CLXIX.~~

~~Serbarea dela Iași în ziua de 30 Martie 1918 !).~~

„La 30 Martie, orele 11,15. MM.LL. Regele și Regina îm preună cu întreaga Familie Regală au asistat la Te Dcum-ul, care a avut loc în biserica Sfintei Mitropolii în vederea unirei Basarabiei proclamată la 27 Martie. Serviciul divin a fost oficiat de către I. P. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei asistat de clerul mitropolitan. La acest Te Deum au asistat : D-nii miniștri, d-nii membri din Sfatul Țării din Basarabia în frunte cu d. Inculeț, președintele Sfatului, d-nii președinți și membri ai corpurilor legiuitoare aflați în Iași, înalții funcțio nari ai Statului, d-nii generali și ofițerii superiori, Casa militară și civilă a Maiestăței Sale Regelui. Onorurile s’au dat de către o companie cu drapel și muzică. La orele 12, terminându-se serviciul divin, Maiestățile Lor împreună cu d-nii miniștri și celelalte persoane oficiale au trecut în palatul Mitropolitan, unde a avut loc o recepție. La orele 12,30 Maiestățile Lor împreună cu întreaga fa milie regală, urmați de toate persoanele oficiale, au primit defilarea trupelor de pe o estradă din fața sfintei Mitropolii. La orele 13 defilarea s’a terminat și Maiestățile Lor îm preună cu familia regală s’au reîntors la Cartierul Regal, unde persoanele oficiale și reprezentanții Basarabiei au fost invitați la dejun. La acest dejun M. S. Regele, ridicând paharul, rostește următoarele cuvinte : „Vă salut azi pe voi frați de dincolo de Prut. Voi sunteți aceia, cari ați înțeles sentimentul, ce de mult domnea în inimele fraților noștri moldoveni ai Basarabiei; l-ați înțeles așa de bine, că azi putem vorbi unii cu alții și ca frați și ca prieteni. Sărbătorim astăzi înfăptuirea unui vis, care de mult zăcea în inimile tuturor Românilor de dincolo și de dincoace, de apele

~~1) „Monitorul Oficial” Nr. 1 din 1 Aprilie 1918. Partea neoficială, p. 5.~~

253 Prutului. Din graniță ați făcut punte, unindu-vă cu țara mumă și de aceia vă zic : „bine ați venit între noi”. V’ați alipit în timpuri grele pentru țara mumă ca copil tânăr, însă cu inimă adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis, care nici odată nu se va șterge. De aceia azi ridic paharul Meu în sănătatea fraților noștri îmbrățișați de mine cu aceiaș căldură a dragostei părintești. Trăiască copilul cel mai nou dar poate cel mai voinic al României mume !” x) Cuvintele Maiestății Sale Regelui au fost acoperite cu urale nesfârșite producând în întreaga asistență un entusiasm fără margini. D. Inculeț, președintele Sfatului Țării Basarabiei, răspunde în felul următor : „Sunt foarte fericit că eu, în calitate de reprezentant al poporului român de peste Prut, am căderea să aduc Maie stăților Voastre vestea Unirei poporului basarabean cu țara noastră mumă. A fost un gând vechiu al nostru pe care astăzi prin noi îl vedem cu mare bucurie realizat, rămânând acum după înfăptuirea unirei să luptăm pentru realizarea dorințelor poporului nostru și în deosebi a țărănimei noastre. In această privință Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul Maiestății Voastre a avut un ecou mare în țără nimea basarabeană, care, aclamând pe Maiestatea Voastră, Vă numește Crestianski Corol— „Regele Țăranilor”8). Cuvintele d-sale au fost acoperite de vii urale ale tuturor celor prezenți. După terminarea dejunului, la orele 15, câteva mii de ce tățeni cu două muzici au venit în fața cartierului regal acla mând pe MM. LL. Regele și Regina, familia regală și pe oaspeții Basarabiei, apoi muzica intona hora unirei. Entuziasmul erâ înălțător.

~~1) V. ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 31, din 5 Aprilie 1918. 2) V. ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 31 din 5 Aprilie 1918.~~

254 In. urmă Maiestatea Sa Regele a binevoit a conferi decora țiuni tuturor reprezentanților basarabeni, convorbind cu fiecare în parte. La orele 15.45, Maiestățile Lor retrăgându-se, întreaga asistență a părăsit cartierul“.

~~CLXX.~~

~~Din desbaterile Adunării deputaților. Chestiunea unirii Basarabiei1).~~

,,D. Președinte. : D-lor deputați la telegrama de felicitare, pe care în numele Camerei am adresat-o Sfatului Țării din Basarabia, am primit următorul răspuns : ,,In calitatea de președinte al Sfatului, aduc viile noastre mulțumiri Camerei pentru salutul ei frățesc. Provincia ro mânească Basarabia, după o robie de un veac, unită pentru veci cu patria mamă, așteaptă cu încredere dela Camera română asigurarea autonomiei și a instituțiilor ei democratice, ca și îndrumarea pe căi sănătoase a propășirii naționale obștești”. P. 73 Președintele Sfatului Țării, C. Stere.’’

~~CLXXI.~~

~~Răspunsul la Mesajul Tronului și unirea Basarabiei1 2).~~

„Grație patriotismului luminat al reprezentanților Țării, cari au adus la bun sfârșit negociercle de pace, visul mai mult decât secular al Românimei de dincoace și de dincolo de Prut s’a înfăptuit; Basarabia, prin liberă și spontanee voință, s’a realipit la patria mumă, tocmai în momentul când țara însângerată avea mai multă nevoie și de consolare și de în tărirea forțelor ei.

~~1) „Monitorul Oficial“ Nr. 9 din 8 August 1918. 2) „Monitorul Oficial”. Desbaterile adunării deputatilor ședința din 11 Iunie 1918.~~

255 Adunarea deputatilo!' salută cu recunoștință și pietate acest înălțător moment și înseamnă ziua de 29 Martie st. v. (sic), când, în numele Maiestății Voastre și al Poporului român și prin voința Sfatului Țării din Basarabia, s’a consacrat legalmente unirea, ca o zi de sărbătoare națională.” P. 75. CLXXII.

~~Deshatcrile Senatului. Mesafjiul regal și unirea Basarabiei1).~~

„Să mulțumim însă cerului că, tocmai în acele ceasuri grele, simțul superior al neamului a făcut, ca frumosul pământ moldovan rupt din ogorul strămoșesc să se reîntoarcă la țara mumă, și ca poporul basarabean să se arunce în brațele ei pentru a-i spori puterea de muncă și încredere în viitor”.

~~CLXXIIL~~

~~închiderea sesiunii Sfatului Țării1 2).~~

„In ședința de Luni, 28 Maia.c. a Sfatului Țării Basarabiei d. C. Stere, Președintele Sfatului, a dat citire următorului decret : FERDINAND I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului președintelui consiliului nostru de mi niștri Nr. 119, Am decretat și decretăm : Ari. I. — Declar închisă sesiunea extraordinară a Sfatului Țării.

1) Monitorul Oficial” Nr. 1, din 13 Iunie 1918. 2) „Monitorul Oficial” Nr. 51, din 30 Mai 1918. Convocarea Sfatului Țării pentru o nouă sesiune ulteri oară se va face printr’un decret dat de Noi. Ari. II. — Președintele consiliului de miniștri este în sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Iași, la 23 Mai 1918. FERD1NAND I. Nr. 1221 Președintele consiliului de miniștri, A. Marghiloman“.

~~Raportul d-lui președinte al consiliului de miniștri către M. S. Regele.~~

~~„Sire,~~

Sesiunea Sfatului Țării din Basarabia, deschisă în primele zile ale lui Noemvrie din anul trecut, a fost de o vrednicie, care îi asigură un loc de frunte în istoria neamului. Sfatul Țării constituit pe bazele naționale și democratice, nu a șovăit un moment să cheme ajutorul armatei române pentru a apăra propiietatea și libertățile amenințate de anarhia revoluționară. El a proclamat despărțirea de jugul secular și a încununat opera realipind Basarabia de patria mumă. Aceste fapte mari și glorioase vor atrage asupra Sfatului Țării recunoștința generațiunilor următoare. Rămâne acum ca Sfatul Țării să îndeplinească lucrarea, ce’i mai rămâne de făcut, dând formulele lui pentru rezol vi rea definitivă a chestiunei agrare. O lucrare de felul acesta, cerând anchete amănunțite și preparațiuni, care nu se pot duce la bun sfârșit decât prin comisiuni și aceste comisium fiind deja alese, activitatea Sfa tului este de fapt suspendată. De altă parte lucrările agricole fiind înaintate și cerând membrilor Sfatului prezența lor în țară, sunt de părere că sesiunea Sfatului poate fi închisă până la terminarea lucrări lor preparatorii, când voiu ruga pe Maiestatea Voastră să convoace din nou pe membrii lui într’o nouă sesiune, care va fi probabil și cea din urmă înainte de Constituanta română, ir 257 care va avea să hotărască, cu participarea și a deputaților și senatorilor basarabeni, asupra chestiunilor fundamentale ce sunt la ordinea zilei nu numai a Basarabiei dar a întregei țări. Am onoare să propun Maiestății Voastre alăturatul proect de decret. Sunt Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății Voastre Prea supus și prea plecat servitor. Președintele consiliului de miniștri, A. Marghiloman. Nr. 119 22 Mai, 1918.

~~CLXXIV.~~

~~Hotărîrea congresului din Tarutino a coloniștilor germani din Basarabia din 7 Martie 1919 eu privire la unirea Basarabiei cu România (hotărîrea a fost luată cu unanimitate de voturix).~~

~~(din limba germană).~~

„Războiul popoarelor în Europa, care pretutindeni a avut ca urmări schimbări fundamentale, a creat ceva cu totul nou și pentru Basarabia, unde acum mai bine de 100 de ani coloniștii germani și-au întemeiat patria. După ce déjà în Martie 1918 reprezentanții populațiunii basarabene și-au exprimat dorința serioasă de unire cu Ro mânia, unirea definitivă a Basarabiei cu Regatul România, a fost sancționată prin Decretul M. S. Regelui din 27 Noem- vrie 1918. Deci Basarabia, a cărei populație se compune în cea mai mare parte din Români (Moldoveni), e alipită la România înrudită. In vederea faptului acesta, Congresul coloniștilor germani

~~1) Textul acestei hotărîri ne-a fost transmis de către D-l H. Roemich, Di rectorul liceului german din Tarutino.~~

258 •din Basarabia la rândul său declară alipirea la regatul Ro mânia, fiind pe deplin convins că coloniștii germani din Basa rabia vor trăi cu poporul român, uniți sub un singur sceptru, în pace și în bună înțelegere. Colonișt:i germani pun la dispoziția Statului Român destoi nicia lor moștenită și încercată și exprimă așteptarea sigură, că poporul român și statul român vor fi conduse față de ei totdeauna de sentimente nobile și drepte. Coloniștii germani, cari în primele decenii ale secolului al XIX-lea au fost chemați de guvernul rus țarist de pe atunci, cari s’au stabilit în Basarabia, îndurând greutăți nespuse, cari și-au creat existența cu mare trudă și osteneală și au întemeiat asftel sate înfloritoare în stepa pustie, au fost foarte asupriți în ultimele decenii înaintea războiului și mai ales în timpul răsboiului. Cu toată credința lor integră și cu tot devotamentul față de Rusia și de casa țaristă, coloniștilor li s’au luat unul după altul drepturile promise și recunoscute lor odinioară în mod solemn și în scris. Dar nu numai atât, ei au fost și deposedați prin faimoasele legi țariste de lichidare din 2 Fevruarie și 13 Decemvrie 1915, luându-li-se toate drep turile cetățenești și toată averea. Aplicate numai în parte din cauza schimbării în guvernul rus, aceste legi sunt și astăzi în vigoare în toată gravitatea lor. Congresul roagă pe Maiestatea Sa Regele Ferdinand I, a desființa acele legi nedrepte și hrănește speranța dreaptă că toate pământurile, expropriate déjà în baza acelor legi, vor fi restituite posesorilor lor de odinioară. Coloniștii germani așteaptă că nu vor fi împiedecați nicio dată a se menține și a se desvolta ca o unitate națională și politică conștientă, presupunând că statul nou le va oferi și le va da bucuros totul, ce coloniștii germani consideră ca ■condițiuni vitale. O garanție pentru aceasta, coloniștii germani o văd în ho- tărîrile Sfatului Țării, prin care se stabilește că fiecare nație are dreptul de a fi condusă, educată, administrată și ju decată în limba sa și de fii săi și să aibă reprezentare cores- •punzătoare în corpurile legiuitoare și în guvern, care reprezen

259 tare garantează autonomia bisericii și școalei precum și dreptu rile cuvenite coloniștilor germani. Coloniștii germani basarabeni ca cetățeni ai statului ro mân vor fi totdeauna credincioși Tronului și Statului. Pasul acesta serios și cu mare răspundere, Congresul colo niștilor germani îl face cu încredere în Dumnezeu și rugând, pe Atotputernicul să-1 binecuvinteze și să se ducă totul la un bun sfârșit.” CLXXV.

~~Telegrama Iui I. I. C. Brătianu către Sfatul Țării1). (din rusește).~~

,,In această clipă îngrozitoare, din Chișinău au pătruns în casa noastră razele înviorătoare ale luminii. După o des părțire îndelungată, când soarta neîndurată a făcut Prutul prin mijlocul armelor hotar vremelnic între frați, vocea sân gelui și legile naturale ale popoarelor, singurele pe care se poate clădi ceva temeinic, v’au adus pe voi pentru totdeauna în. mijlocul nostru. In numele partidului național liberal vă salut. Bine-ați. venit .fraților. Unirea sufletelor și a puterilor în aceste zile triste, ca și în- zilele de bucurie, vor fi pentru poporul nostru chezășia trăi- niciei lui și a progresului. Brătianu.” CLXXV I.

~~Telegrama Universității din București către Sfatul Țării1 2).~~

„Universitatea din București salută cu respect patriotica hotărîre a Sfatului Țării dela 27 Martie și urează din toată 1) Procesul-verbal al ședinței Sfatului Țării, Nr. 69 din 31 Martie 1918. Dosarul Nr. 3, voi. II. TeXtul rusesc de pe care reproducem această tele gramă este puțin confuz. 2) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 3 Martie 1918. V. Procesul-verbal, Nr. 64, V. și ziarul „România nouă”, Nr. 61 dela 1 Aprilie- 1918. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 31 din 5 Aprilie 1918.

260 ■inima, ca unirea cu patria mamă, să aducă fraților basarabcni toată fericirea și prosperitatea așteptată. Fie ca acest al doilea fapt măreț de unire între frații Ro mâni, să grăbească sosirea ceasului, când poporul românesc întreg se va putea bucura de viața slobodă, la care îi dau dreptul veacurile de suferință ce a îndurat. Rectorul Universității din București, Profesor I. Atanasiu”.

~~CLXXVII.~~

~~Telegrama Universității din Iași către Sfatul Țării1).~~

„Sunt foarte fericit să transmit președintelui Sfatului "Țării călduroase urări din partea Universității din Iași, pentru mărețul fapt ce ați săvârșit spre reîntregirea țării și a neamului. Universitatea din Iași va depune toată munca și inima ■sa caldă spre a întări această legătură. Ea se bucură că pu teri nouă se adaog la lucru pentru ideal și menirea noastră. Rector, Dr. Leon”. CLXXVIII.

~~Telegrama din Lyon, cu privire la unirea Basarabiei21 ).~~

„Lyon, 30 Martie.—Aflăm prin telegrafie din Bâle, că ■dieta Basarabiei, a votat în chip sărbătoresc, unirea țării cu România. Acest sfârșit a fost înainte văzut cu plăcere de Franța. E nimerit să aducem aminte celor ce nu cunosc toate amă nuntele, că Franța a fost cea dintâi țară care și-a trimis solii (reprezentanții) săi în Basarabia, când această provincie s’a despărțit de Ucraina, — și că solii francezi au mijlocit și stăruit pentru intrarea oștilor românești în Basarabia.

1) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 31 Martie 1918. Procesul-verbal, Nr. 64.V. și ziarul „România nouă” Nr. 63 din 4 Aprilie 1918. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 31 din 5 Aprilie 1918. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 31, din 5 Aprilie 1918.

261 Franța nu poate decât să se fericească de această întâm plare, care dând deplină dreptate poporului român din Ba sarabia, ajută în aceiași vreme la mărirea României. Această întâmplare trebuie să fie apoi socotită, ca întâia trăsătură pentru regularea statornică a stărilor din acest răsărit al Europei”.

~~CLXXIX.~~

~~Telegrama Mitropolitului Moldovei către Sfatul Țăriir)..~~

„Binecuvântat fie Dumnezeul părinților noștri, care în ai sa iubire către neamul românesc, a orânduit ca a noastră Basarabie prin hotărîrea Sfatului Țării și luminatul patrio tism al guvernului, să se lipească pentru vecinicie la trupul patriei mame, dela care a fost despărțită mai bine de un veac. Această veste bună ce ne-a sosit dela Chișinău, e pentru Biserica neamului românesc o dulce mângâere în aceste vre muri grele, dar pline de nădejde pentru un viitor mai fericit. Din toată inima binecuvântez norodul basarabean și îi ■doresc o viață liniștită și întemeiată pe dragostea creștinească. rimen”.

~~CLXXX.~~

~~Telegrama industriașilor, negustorilor și meseriașilor români către Sfatul Țării 2).~~

„Industriașii, negustorii și meseriașii din Iași și cei refu- . giați din țara cuprinsă, adunați în seara zilei de 29 Martie 1918 la locuința domnului V. Stefaniu, industriaș, pentru a sărbători unirea Basarabiei cu țara mamă, salută adunarea norodului moldovenesc de peste Prut, care însuflețit de dra

1) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 31 Martie 1918. Procesul-verbal, Nr. 64. Ziarul ,,Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 32, din 8 Aprilie 1918. 2) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nr. 32, din 8 Aprilie 1918.

262 gostea de neam, a botărît ca să șteargă hotarul ce ne despăr- țește de peste un veac. Cu nemărginită bucurie întindem frățește mâinile către acei de cari nu ne vom mai despărți nici odată”. Urmează peste 400 de semnături.

~~CLXXXI.~~

~~Scrisoarea voluntarilor români ardeleni si bucovineni către Sfatul Țării x).~~

„In fața măreței hotărîri a Sfatului Țării, sufletul nostru, care grijește de veacuri și cu sfințenie dorul unirii, —se în chină cu evlavie. Conștiința națională, care a votat unirea dela Chișinău, ne întărește credința, că nu e departe nici ceasul nostru, când „crengile pomului națiunii românești, cari își are rădă cinile în Carpați,” — cum au spus-o anul trecut aleșii universitari în Chiev, „va umbri și Nistrul și Tisa și Dunărea și Marea”. Fericirea, în care se scaldă azi tot sufletul românesc, ne dă putere să așteptăm, să muncim alături cu voi și să păstrăm ridicată și senină credința în înfăptuirea întregului ideal național. Voluntarii români ardeleni și bucovineni. Iași, 30 Martie 1918

~~CLXXXI I.~~

~~Țelcgraraa „Asociației presei române” către Sfatul Țării1 2).~~

~~„Unind drapelul vostru nou cu eroicele noastre zdrențe, învăluind în cercul vredniciei voastre nenorocul nostru,~~

1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, No. 32 din Aprilie 1918. 2) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 2 Aprilie 1918. Pro- ccsul-verbal Nr. 65. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 32 din 8 Aprilie 1918.

263 ■ați știut să alinați dureri, în fața cărora curajul cel mai mândru sta gata să se plece. Pătrunși de trebuința lui cea mare, ați ținut să întăriți, în vestirea serbătorească a unirei cerința mai presus de toate a democrației: libertatea presei. Asociația Generală a Presei Române” încătușată de un an și jumătate, salută pe membrii Sfatului Țării și trimite ne țărmurita ei dragoste aleșilor, cari au înfăptuit cu tăria cre dinței și iubirei de neam, cel mai puternic fapt politic din istoria nouă a Românilor.”

~~CLXXIII.~~

~~Telegrama Corpurilor legiuitoare române către Sfatul Țării1).~~

„Parlamentul român nefiind deschis în ziua când aleșii Basarabiei au venit la Iași să aducă hotărîrea unirii votate de Sfat, — colegii noștri, deputați și senatori, n’au avut prilejul să vă arăte în chip sărbătoresc bucuria și frățeasca lor dragoste. Ca reprezentanți ai Senatului și ai Adunării deputaților români, —vă rugăm în numele lor și al întregului popor ro mânesc care i-a ales, să primiți prinosul nostru de recuno ștință pentru patrioticul fapt săvârșit în ziua însemnată de 27 Martie, pentru arătarea dreptului istoric și de neam, pe care Sfatul Țării își întemeiază hotărîrea sa de a duce înapoi Basarabia la sânul patriei mume. După un veac de silnică despărțire, alină multe din suferințele prin cari trecem și întărește în sufletele noastre credința în statornicia și chemarea neamului românesc.

~~Președintele Senatului, Emil l’orumbaru. Președintele Adunării deputatilor, P. Gh. Morțun”.~~

~~1) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 2 Aprilie 1918. Pro- cesul-verbal Nr. 65. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” NT. 33, din 12 Aprilie 1918.~~

~~264 CLXXXIV~~

~~Telegrama asociației profesorilor universitari români către Sfatul Țării i).~~

,.Asociația profesorilor universitari din România a fost :adânc mișcată de marele fapt săvârșit de Sfatul Țării la 27 Martie, prin care Republica democratică Moldovenească — Basarabia se unește pentru totdeauna cu patria română. Prin acest fapt măreț s’a îndreptat nedreptatea făcută bătrânei Moldove la 1812, și s’a adus înapoi la vechea lui obârșie un popor, care deși trăind sub jugul cel mai aspru în curs de mai bine de un veac, a avut tăria să-și păstreze neatinsă limba și năzuințele sale de neam. întrunind în viitor puterile noastre la olaltă, în urmărirea aceloraș scopuri culturale și naționale, avem credința că poporul nostru va merge pe căi de propășire repede, pentru întruparea tuturor năzuințelor neamului românesc. Unind glasul nostru cu al tuturor Românilor vă zicem : Să trăiască poporul moldovenesc de peste Prut! Să trăiască Sfatul Țării, care i-a îndeplinit dorința ! Să trăiască România unită ! Președinte, P. Poni. Secretar, A. C. Caza". CLXXXV.

~~Telegrama Regelui Fcrdinand către C. Stere21 ).~~

~~,,In crudele încercări ale acestor vremuri, cu dragoste mai vie ca oricând, și primind din nou la străvechiul cămin scumpa noastră Basarabie, am aflat cu neîntrecută mulțumire,~~

1) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 2 Aprilie 1918. V. Procesul-verbal Nr. G5. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 33 din 12 Aprilie 1918. 2) Telegrama a fost citită în ședința Sfatului Țării din 0 Aprilie 1918. Do sarul cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Procesul verbal Nr. 67. Ziarul .„Cuvânt Moldovenesc” Nr. 33, din 12 Aprilie 1918.

265 după un veac de despărțire, că sâmțimintele și credințele noastre de pe amândoi țarinii Prutului, au rămas neclintite E Nu mă îndoesc, că, călăuzit de ele, Sfatul Țării ne va da neîn cetat ajutorul său pentru a desăvârși marca lucrare întreprinsă împreună,— precum unirea tuturor glasurilor care v’au ales, Președinte dintre membrii Adunării dcputaților României, este negreșit arătarea hotărîrei tuturor partidelor din Sfatul Țării de a consfinți și întări unirea. In sâmțimintele de unire și credință ale noilor cetățeni ai regatului, toți Românii împreună cu mine, vor vedea o chezășie puternică a propășirii neamului nostru,·—pentru care vă mulțumesc și vă rog a împărtăși Sfatului Țării arătarea recu noștinței melc. FEBDIXA5D 1.”

~~CLXXXVI.~~

~~Manifestul consiliului directorilor din Basarabia către popor 1).~~

„In ziua de 27 Martie Sfatul Țării a hotărît, ca țara noastră, care a fost din veci a Moldovei, să fie din nou alipită de Ro mânia. E o zi mare și sfântă pentru neamul nostru, o zi care va fi în veci sărbătorită. Pentru ca fiecare locuitor al Basarabiei să-și dec bine seama de hotărîrea Sfatului Țării, Sfatul directorilor Basarabiei, care este ocârmuirea legiuită a provinciei noastre, aduce la cunoștința obștească următoarele : 1. Prin alipirea din nou a Basarabiei la țara Românească, noi cu toții alcătuim o singură țară. Dar drepturile locuito rilor Basarabiei nu sunt întru nimic micite, așa că toate slo bozeniile, dobândite prin revoluție sunt neatinse.

1) (Originalul în rusește. Dosarul Ministerului de Interne Nr. 5, pp.. 145—147, precum și în proccsul-verbal al ședinjei Sfatului Țării din 11 Aprilie- 1918 Nr. 69). Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 35, din 22 Aprilie 1918.

266 2. Cel mai mare drept, pe care și-l statornicește Basarabia, este că ea se va ocârmui singură prin aleșii săi. Așezământul de ocârmuirc al Basarabiei va fi Sfatul Țării (dieta), care va purta gospodăria țării și va supraveghia din scurt lucrarea zemstvelor și orașelor. Așezământul împlinitor al Sfatului Țării va fi sfatul directorilor Basarabiei, care va avea toată răspunderea pentru mersul trebilor în țară. 3. Sfatul Țării pe viitor se va alege de către tot poporul prin glăsuire obștească, deadreptul, secretă și deopotrivă, așa că va înfățișa în chipul cel mai drept dorințele și interesele țării. Dar fiindcă o astfel de alegere în Sfatul Țării acum nu e cu putință de înfăptuit, iar treaba pământului cere a fi dezlegată desăvârșit cât mai degrabă, s’a hotărît că Sfatul Țării în alcătuirea lui de astăzi va urma să lucreze până când va orândui treaba pământului și va pune toate trebile țării la cale așa după cum cer interesele locuitorilor. 4. Stăpânirea României din care facem parte, și-a luat sarcina să ne ajute în trebile noastre, ca să ne orânduim țara cât mai bine. Și pentru aceasta Sfatul Țării al nostru, va avea doi miniștri în sfatul miniștrilor României întregi, care ne vor apăra interesele și nevoile noastre pretutindeni unde va fi cu cale. 5. Prin unirea Basarabiei cu România locuitorii țării noastre au ajuns cetățeni ai întregei Românii, și de azi înainte viața românească avem s’o clădim cu toții împreună, sfă- tuindu-ne și îndemnându-ne unii pe alții. Puterea noastră va crește și relele de cari suferim, se vor mistui și nu ne vor mai slăbi. 6. Unirea Basarabiei cu România e un bine pentru toți lucuitorii Basarabiei, nu numai pentru Moldoveni. Neamurile străine, cari trăesc printre noi, nu pierd nimic din drepturile lor. Sfatul directorilor aduce toate acestea la cunoștința ob ștească și poate încredința, că-și va face datoria, ca toate turburările și obidele de cari cu toții am suferit, să nu se mai întâmple. Putem fi liniștiți de viitorul nostru : păstrăm drepturile

267 dobândite prin revoluție, avem chip să deslegăm treaba pă mântului potrivit cu nevoile norodului muncitor. Rămâne dar ca fiecare să-și facă datoria față de țară și de neam și în li niște să se puie la muncă. Plugarilor! Unirea vă dă pământul de care aveți nevoie și toată dreptatea 1 Preoți, învățători și slujbași! Sunteți fruntea țării și aveți toată răspunderea pentru povățuirea norodului. Să liniștiți toate mințile și sufletele și răspândiți peste tot buna vestire •a unirii. Noroade înfrățite ale Basarabiei! Unirea Basarabiei cu România a fost o poruncă a istoriei și o îndreptare a nele- giuirei ce a apăsat această țară peste un veac, Am suferit împreună ca frații sub stăpânirea veche : acuma tot împreună ne vom bucura de toate drepturile obștești, de viață pașnică, orânduită și luminată. Unirea va fi o temelie puternică pentru cultura națională în țara noastră; această cultură va aduce țara la înflorire :și ne va așeza printre popoarele luminate. Un viitor întreg așteaptă țara noastră întreagă. Dumnezeu ne binecuvântează spre liniște, muncă orânduită, drepturi cetățenești și bună stare obștească. Trăiască Unirea, Trăiască România și noroadele cari tră- esc pe pământul ei. Trăiască Regele nostru obștesc Ferdinand !

~~Sfatul Directorilor Basarabiei:~~

P. Cazacii, președinte și director de finanțe, Gh. Grosu, directorul justiției Șt. Ciobanii, directorul învățământului A'. Codreanu, directorul lucrărilor obștești V. Cltiorescu, directorul industriei și comerțului I. Costin, directorul trebilor din lăuntru E. Cateli, directorul trebilor pământului I. Gherman, directorul controlului.

~~-268 CLXXXVII.~~

~~Cartea pastorală a Sfântului Sinod al bisericii autocefale române drept slăvitoarc de Răsărit către clerul și norodul Basarabiei1).~~

„Cucernici părinți și drept stătătorilor creștini! Sfântul Sinod al bisericei ortodoxe autocefale române, vă trimite la toți, cu cea mai mare părintească dragoste, cuvântul lui de pace și de binecuvântare în domnul. îndreptățit prin fapta înălțătoare și veșnică a Unirii din 27 Martie 1918, prin care Basarabia s’a alipit de bună voie la patria mamă — Sfântul Sinod a ținut de a sa grabnică și plăcută datorie, să facă purtare de grijă pentru cele bise ricești ale voastre, chiar din cele dintâi ședințe ale adunării lui de acum. I.

Cel dintâi pas pe care dragostea noastră și așezământul Sfintelor canoane ale sfintei noastre biserici, una, sfântă, sobornicească și apostolică, ne-au îndemnat să-l facem către voi,—a fost poftirea în mijlocul nostru a fratelui întru Hristos I. Prea Sfinția Sa, Anastasie, Arhiepiscop al de Dumnezeu păzitei eparhii a toată Basarabia. Cu multă mâhnire vă vestim însă, I. Prea Sfinția Sa Anas tasie a nesocotit deopotrivă și dragostea noastră, și rândue- lile de veacuri ale sfintei biserici ortodoxe de Răsărit. In loc să se înfățișeze în Sfântul nostru Sinod, unde îl chemau da toria sa canonică și trebuința de a ne arăta și nouă starea, păsurile și dorințele de acum ale clerului și ale norodului ba sarabean, I. Prea Sf. Sa a găsit de cuviință să plece la Moscova,, unde a primit să rămână și să lucreze într’un Sinod strein de biserica națională a păstoriților săi, și sub o autoritate alta decât a Chiriarhului său canonic înalt Prea Sfinția Sa Pimen, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, sub a cărui oblă

~~1) Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” Nr. 51, din 21 Iunie 1918.~~

269. duire îl rânduesc prin Unire, atât vechiul așezământ bise ricesc al țării Moldovei, cât și canonul 34 apostolic. Purtarea aceasta ne-a dovedit, că I. P. S. Anastasie în țelege să rămână cetățean rus și să fie ierarh al bisericei rusești,—ca unul care a călcat deopotrivă: 1. Hotărîrea clerului și a credincioșilor basarabeni din vre mea republicei basarabene, de a-și avea biserica lor de sine- stătătoare față de biserica rusească, de care o despărțea -și de fapt și de drept, neatârnarea politică a statului basa rabean ; 2. Rânduiala de a-și fi cerut și de a fi dobândit canonica învoire de plecare atât dela Chiriarhul său înalt Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Sucevei, cât și dela înaltul guvern al Regatului român; 3. îndatorirea canonică de a se înfățișa, cel mai târziu după a doua chemare, la lucrările Sfântului Sinod al Rega tului român, din care I. Prea Sfinția Sa face parte și de drept și de fapt, prin însăși alipirea țării din 27 Martie a. c. Drept urmare a unei astfel de purtări, în ședința sa din 14 Iunie 1918, Sfântul Sinod al bisericei ortodoxe autocefale române, într’un glas l-a socotit ca retras de bună voie dela Eparhia Chișinăului și Hotinului, pe care a vestit-o văduvită. II. Tot într’un glas Sfântul Sinod a hotărît apoi cuprinderea vremelnică a acestui scaun de un împuternicit al său, ales în persoana Prea Sfințitului Nicodim, episcopul de Dumnezeu păzitei Eparhii a Hușilor, pe care l-am îmbrăcat cu toate •drepturile și îndatoririle fostului arhiepiscop. Pe acest împuternicit al său, care în curând va sosi la voi, Sfântul Sinod vă poruncește în Domnul să-l ascultați întru toate până la alegerea unui titular canonic, care se va face în curând, — povățuindu-vă să vă arătați supuși și binevoitori orânduelilor sale în întreaga măsură, în care vă socotim pe toți pătrunși de grija și de râvna mântuirei sufletelor voastre. La sfintele slujbe, se va pomeni în toate bisericile numai Familia Regală Română și împuternicitul Sfântului Sinod.

~~7270 III.~~

Odată cu trimiterea Prea Sfințitului Nicodim, împuternicitul nostru, atât Sfântul Sinod, cât și înaltul Guvern, au ținut ca într’un glas să vă dee și încredințarea că : vi se vor înde plini cu sfințenie toate dorințele privitoare la autonomia bisericească de care aveți nevoie. încredințarea aceasta va fi în curând prin lege un fapt îndeplinit, —potrivit cu declarația înaltului Guvern al regatului român înfățișată Sfântului Sinod în scris, de domnul Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice și păstrată la hârtiile noastre sinodale. După această vestire lucrurile cele mai de seamă care vi se chezășluesc, sunt următoarele cinci și anume : 1. Alegerea ierarhilor bisericești basarabeni se va face de marele colegiu electoral atunci, când vor face parte din acela aleșii norodului basarabean adică deputății, senatorii și membrii consistorului bisericesc. 2. Averile bisericei basarabene vor fi ținute în cinstea lor și lăsate numai în folosul bisericei și al așezămintelor bise ricești de cultură și binefacere, cari se află acuma și cari se vor mai întemeia. 3. Starea materială a clerului, nu numai că se va păstra cum este, dar se va mai îmbunătăți, tot așa ca și starea lui culturală. 4. Clerului îndeobște i se va lăsa toată putința de a-și înte meia ori ce așezământ de învățătură și binefacere care se va socoti de folos, cu îndatorirea, bineînțeles, de a nu se vătăma nici rânduelile de veacuri ale ortodoxiei, nici drepturile și îndatoririle naționale, nici buna rânduială în stat. 5. într’un cuvânt Sfântul Sinod și înaltul Guvernai rega tului român, își iau împreună îndatorirea, nu numai să nu lip sească biserica din Basarabia de ceiace a dobândit până acuma, dar să-i îndeplinească în cel mai apropiat viitor, toate dorin țele, care se pot împăca cu păstrarea neștirbită a ortodoxiei, cu fața națională a ei și cu îndatorirea de a fi chiar de bună rân duială în această biserică, ajunsă una și nedespărțită cu biserica autocefală drept slăvitoare de răsărit a regatului român. Mulțumind prea bunului Dumnezeu, părintele nostru

271 ceresc, că după trecere mai bine de un veac, biserica moldo venească dintre Prut și dintre Nistru s’a întors din nou în sânul bisericii și al patriei sale mame, precum a fost de veacuri— și cu nădejdea, că vom avea din partea voastră deplină mân- gâcre sufletească, la care ne dau dreptul atât binecuvântarea lui Dumnezeu de a vă avea din nou sub părinteasca noastră oblăduire, cât și osârdia noastră de a vă vedea cât mai re pede împăcați în dorințele voastre de autonomie, împărtășite și de noi în întregul lor, — vă trimetem, prea cucernici pă rinți și drept slăvitorilor creștini ai scumpei noastre Basarabii doririle noastre de sănătate, de dragoste desăvârșită a unuia către altul și către patrie, statul, neamul și Dumnezeul pă rinților noștri.—cum și binecuvântările noastre arhierești și părintești, în numele prea Sfintei celei de o ființă și ne despărțitei treimi, al Prea Sfintei și Pururea Fecioarei Maria Născătoarea de Dumnezeu și a tuturor Sfinților. Amin. Dat în Iași, la 16 Iunie, anul mântuirii 1918. Canon, mitropolit primat; Pimen, mitropolitul Moldovei și Sucevei Nicodem, Ep. Hușilor Antim, Pr. Botoșanului Ni fon, al Dunării de jos Teodosie, al Râmnicului Dionisie, al Buzăului Bartolomeu, Bacăoanul.” S. Mehedinți, ministru de Culte

CLXXXVIII. Telegrama Senatului universitar din București către Sfatul Țării1). (din rusește). „Domnului Președinte al Sfatului Țării din Chișinău, Senatul universitar din București, întrunindu-se pentru redeschiderea cursurilor, transmite Sfatului Țării și guvernu

~~1) Ziarul „Sfatul Țării” Nr. 15, din 12 Aprilie 1918. In rusește în Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. II, procesul-verbal Nr. 70, din 13 Aprilie 1918.~~

272 lui basarabean urările sale pentru marele act al unirii să vârșit la 9 Aprilie a. c. Acest act impune universităților noastre o nouă misiune : aceia de a contribui prin răspândirea științei și literaturii în limba națională la deplina unificare a Basa rabiei cu patria mumă. Universitatea noastră împreună cu cea din Iași, conștiente de acea misiune, vor face totul pentru cultura academică a tineretului basarabean și pentru creșterea lui în sentimente patriotice românești. Trăiască Basarabia unită pentru totdeauna și în vechile ei granițe cu România.”

~~CLXXXIX.~~

~~Telegrama cetățenilor orașului Tecuci către Sfatul Țării1), (din rusește).~~

„Cetățenii orașului Tecuci, întruniți în sala teatrului la o adunare publică astăzi în 8 Aprilie 1918, salută cu entu ziasm mărețul act istoric al fraților basarabeni, cari s’au unit deapururea cu patria mamă, și îi asigură că formând de azi înainte o singură țară, vom forma un singur suflet gata la orice jertfe pentru cinstea și mărirea neamului întreg. Trăiască frații noștri Români din Basarabia unită. Președintele Adunării, Economu Conduratu.” cxc. Telegrama reprezentanților plășii Bolotino, jud. Bălți, către Sfatul Țării21 ). ' (din rusește). „Reprezentanții plășii Bolotino, jud. Bălți, în adunarea de astăzi cu mare bucurie sărbătoresc marea și strălucita

1) Ziarul „Sîatul Țării” Nr. 17, din 14 Aprilie 1918. Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi II. Procesul-verbal Nr. 69 din 11 Aprilie 1918. 2) Dosarul cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. II. Procesul-verbal Nr. 69 din 11 Aprilie. V. și ziarul „Sfatul Țării” Nr. 17, din 14 Aprilie 1918.

18 273 zi a unirii pentru veci a scumpei și iubitei noastre patrii Basarabia cu mama sa România, dela care a fost ruptă de către Ruși în anul 1812. Sub stăpânirea acestor din urmă noi ■eram cufundați în înlunerec, fiindcă ei prin toate mijloacele căutau să ne facă să uităm limba și patria noastră. Dar Dumnezeu a avut grijă de noi, și Dumneavoastră mulțumită frumoasei idei, pe care V’a inspirat-o el, ați săvârșit acest act mare al unirii Basarabiei cu patria mamă. Această ideie va rămâne ca o rază de lumină în istoria poporului nostru și ne dă nouă posibilitate pentru a ne renaște. Sentimentele tuturor basarabenilor, care vă aduc recuno ștința lor frățească, se unesc strigând : Trăiască unirea în veci. Președinte, Vasllie Mironlța. Vice-Președinte, Ion Scobiola." CXCI.

Telegrama populației plășii Cineșeuți către Sfatul Țării1), (din rusește). „Toate clasele sociale ale populației din plasa Cineșeuți cu însuflețire serbătoresc ziua mare pentru Basarabia, ziua de 27 Martie, ziua reîntoarcerii Basarabiei la sânul patriei Ro mânia. In amintirea acestui eveniment de dreptate istorică Zejnstva de voioșie (plasa) a desemnat un fond pentru deschi derea unei școli medii în Cineșeuți. Trăiască România Mare 1 Președintele Zemstvei de voioșie din Cineșeuți, Melnieov.”

~~CXCII.~~

Telegrama populației plășii Criuleni către președintele Sfatului Țării1 2). (din rusește). „Sărbătorind astăzi împreună cu frații noștrii Români, soldații regimentului 10 vânători, ziua unirii Basarabiei

~~1) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. II. Procesul-verbal bir. 69, din 11 Aprilie 1918. 2) Dosarul Sfatului Țării Nr. 3, voi. II. Procesul-verbal Nr. 65 din 2 Aprilie 1918.~~

274 cu patria mamă, populația plășii Criuleni cu sentimentul unui profund respect salută pe bărbații înțelepți ai țării, cari au înfăptuit năzuințile poporului moldovenesc spre unire cu România. Trăiască conducătorii noștri luminați, cari au muncit pentru binele poporului! Trăiască Regele României! Președintele comitetului plășii Criuleni, Grujdann.”

~~CXCIII.~~

Telegrama proiectului județului Muscel către președintele Sfatului Țării1). (din rusește). „Prutul nu există mai mult ca râu, care ne desparte, ci ca linie care unește două popoare înfrățite. In numele județului Muscel și al orașului Câmpulung, prima capitală a României, trimit marilor luptători pentru ideia unirii și apostolilor-depu- tați ai Sfatului Țării sentimentul adâncei noastre recuno ștințe, admirația și iubirea frățească pentru marele act din 27 Martie 1918, prin care se reconstitue din nou Moldova glorioasă a lui Ștefan cel Mare, unită pentru vecie cu patria mamă. Fie ca evanghelia dreptății noastre istorice să se răspândească de acuma pretutindene, ca întreg poporul românesc să poată proslăvi mila lui Dumnezeu și sfânta înviere a neamului nostru românesc, răstignit pe crucea unei mari nedreptăți istorice. Prefectul jud. Muscel, Ion Jureulescu.”

~~CXCIV.~~

Telegrama adunării consilierilor din plasa Bravieea, jud Orhei către Sfatul Țării 21 ). (din rusește). „Adunarea consilierilor din volostea (plasa) Bravieea, aflând dela președintele său despre crearea Sfatului Țării, 1) Dosarul Sfatului Țării Nr. 3, voi. II. Procesul-vcrbal Nr. 65 din 2 Aprilie 1918. 2) Dosarul Cancelariei Sfatului Țării Nr. 3, voi. I. Procesul-verbal Nr. 22 din 29 Decembrie 1917.

~~275 organul superior de ocârmuire a Basarabiei, îi trimite cele- mai bune urări, își exprimă devotamentul și dorința deplină, de a se conforma ordinelor lui. Președinte, Mușciusclil.~~

Telegrama adunării din plasa Bolotino, jud. Bălți către Sfatul Țării1). „Prima adunare a Zemstvei de voloste din Bolotino sa lută fierbinte Parlamentul Republicei Moldovenești, văzând în el chezășia înfăptuirii tuturor visurilor popoarelor unite frățește din Republica Moldovenească, a introducerii ordinei în țară și a convocării adunării constituante a Moldovei pentru desăvârșirea organizării Republicei pe principii de mocratice. Președintele Adunării, Seobiola·’.

Telegrama adunării consiliului județean din Tighina adresată primului ministru român 1 2), „Adunarea consilierilor județului Bender în ziua de 3 Aprilie 1918, ascultând cu dragoste declarația Sfatului Țării â unirii Basarabiei cu mama sa România, cu toții au hotărît a vă ruga să binevoiți a aduce M. S. Regelui Ferdinand I al României felicitări pentru săvârșirea înălțătorului act al unirii popoarelor înfrățite.”

CXCV. Actul unirii Basarabiei cu România mamă la 27 Nocmbrie 1918 (renunțarea la condiții3). „In urma unirei cu România mamă a Bucovinei, Ardealului,. Banatului și ținuturilor ungurești, locuite de Români, în 1) Idem. 2) Ziarul „România Nouă” Nr. 67, din 7 Aprilie 1918. 3) (Extras din Jurnalul ședinței Sfatului Țării din 27 Noembrie 1918 cu Nr. 2). Președinția Consiliului de Miniștri. Dosarul B/1918. înregistrat Ia 20- Decembrie 1918 m Nr. 2224.

276 'hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară, că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul dela 27 Martie, fiind încredințată că în România tuturor Românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării în preziua Constituantei române, care se va alege după votul universal, și rezolvând chestia agrară după nevoile și cererile poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 Martie și declară unirea necondiționată .a Basarabiei cu România mamă. Președinte, Pan. Halippa. V. Barcă, {Buruiană. Secretar, A. Scobiola”.

~~CXCVI.~~

~~Nota Consiliului Suprem al păcii către Primul Ministru al României în chestiunea recunoașterii unirii Basarabiei din Martie 19201).~~

Principalele puteri aliate n’au putut până acuma lua hotărîre definitivă asupra chestiunei Basarabiei, în primul rând pentru că ele o considerau ca făcând parte din chestiunea ■românească în general; chestiunea, care nu putea fi rezolvată din cauza greutăților, create de către precedentul guvern român și, în al doilea rând, pentru că ele sperau, că un aran jament amabil între Rusia și România va fi posibil. Principalele puteri aliate nu văd nici o cauză pentru a mai întârzia regularea acestei chestiuni. Guvernul Român a făcut dovada dorinței sale de a regula chestiunile în suspensiune în interesul României și al Europei în general, și a supus hotărîrei Consiliului suprem chestiunea retragerei trupelor din Ungaria, încrezându-se în asigurările principalelor puteri aliate. Guvernele aliate consideră, în afară de aceasta, că chiar

~~1) Dr. P. Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru, Iași pp. 339—340.~~

277 în interesul României, și al țărilor vecine, chestiunea basa rabeană nu mai trebuie să rămâie în suspensie. După ce a luat în considerație aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acestei provincii din punct de vedere geografic și etnologic, precum și argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirei Basa rabiei cu România, reunire, care a fost formal proclamată de către reprezentanții Basarabiei ; ele doresc de a încheia un tratat de recunoaștere a acestui fapt, îndată ce condițiile menționate vor fi executate. Ele socot că în această reunire interesele generale și parti culare ale Basarabiei vor fi păzite, în special în ce privește raporturile cu vecinii și că drepturile minorităților vor tre bui să fie garantate în acelaș fel, ca și în alte părți ale României. Principalele puteri aliate își rezervă dreptul de a supune toate dificultățile, ce s’ar putea ivi în ce privește una din aceste două chestiuni, arbitrajului Societății Națiunilor”.

~~CXCVII.~~

~~Tratatul prin care puterile aliate recunosc unirea Basarabiei, semnat la 28 Octomvrie 1320 și ratificat la 19 Mai 19221).~~

~~LEGE.~~

Ari. unic. — Guvernul este autorizat a ratifica și a face să se execute Tratatul privitor la unirea Basarabiei cu România, semnat la Paris, la 28 Octombrie 1920, de către Marea Bri tanic, Franța, Italia, Japonia, Principalele Puteri aliate și România. Copii și traduceri autentice depe zisa Convențiune se ală tură la prezenta lege. Depunerea ratificărilor tratatului pentru unirea Basara biei cu România a avut loc la Paris la 19 Mai 1922.

~~1) Dr. P. Cazaca, Op. cit., p. 340—342.~~

278 Imperiul Britanic, Franța, Italia, Japonia, principalele Puteri Aliate și România : Considerând că în interesul păcii generale în Europa, trebuie asigurată încă de pe acum în Basarabia o suveranitate, care să corespundă la aspirațiile populațiunii și să garanteze mi norităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunca ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnogra fic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România. Considerând, în sfârșit, că România din propria ei voință dorește să dea garanții sigure de libertate și dreptate, fără deosebire de rasă, de religiune sau de limbă, conform cu tra tatul semnat la Paris, la 9 Decemvrie 1919, locuitorilor atât ai vechiului Regat al României, cât și ai teritoriilor de curând transferate; Au hotărît să închee tratatul de față, și au desemnat pe plenipotențiarii lor, care s’au înțeles asupra stipulațiunilor următoare : Ari. 1. — înaltele părți contractante declară că recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cu prins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului dela gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina și Basarabia și acest vechiu hotar. Art. 2. — O comisiune compusă din trei membri, dintre care unul va fi numit de Principalele Puteri aliate, unul de România și unul de Consiliul Societății Națiunilor pe seama Rusiei, va fi constituită în termen de 15 zile, cu începere dela punerea în vigoare a tratatului de față, spre a fixa pe teren noua linie de fruntarie a României. Art. 3. — România se obligă a respecta și a face să fie ri guros respectate pe teritoriul Basarabiei, arătat la art. 1, stipulațiunile tratatului semnat la Paris la 9 Decemvrie 1919^ de către Principalele Puteri aliate și asociate și România,

279· și anume: a asigura locuitorilor, fără deosebire de rasă, de limbă sau de religiune, aceleași garanții de libertate și dreptate, ca și celorlalți locuitori din toate ținuturile, ce fac parte din Regatul României. Ari. 4. — Naționalitatea română va fi dobândită în deplin drept, cu excluderea oricărei alteia, de către supușii fostului imperiu al Rusiei, stabiliți pe teritoriul Basarabiei, arătat la articolul l-iu. Art. 5. — In termen de doi ani, cu începere dela punerea în vigoare a tratatului de față, supușii fostului imperiu al Rusiei, în vârstă de mai mult de 18 ani și stabiliți pe teritoriul Basarabiei, arătat la art. 1 vor putea opta pentru orice altă naționalitate ar putea dobândi. Opțiunea soțului va atrage după sine pe aceea a soției, ■opțiunea părinților va atrage după sine pe aceea a copiilor lor în vârsta de mai puțin de 18 ani. Persoanele, care vor fi exercitat dreptul de opțiune, prevă zut mai sus, vor trebui, în cele 12 luni următoare, să-și tras- porte domiciliul în Statul în favoarea căruia vor fi optat. Ele vor putea să-și păstreze bunurile imobiliare, pe care le-ar poseda pe teritoriul român. Ele vor putea să ia cu dânsele bunurile lor mobile de orice natură, asupra cărora nu se va impune nici o taxă de ieșire. Art. 6. — România recunoaște ca supuși români, de plin drept și fără nici o formalitate, pe supușii fostului imperiu al Rusiei, născuți pe teritoriul Basarabiei, arătat la art. 1, din părinți domiciliați acolo, chiar dacă la data punerii în vigoare a tratatului de față ei înșiși nu și-ar avea domi ciliul pe zisul teritoriu. Totuși, în termenul celor doi ani, care vor urma punerii în vigoare a tratatului de față, aceste persoane vor putea declara în fața autorităților române competente, din țara în care își au reședința, că renunță la naționalitatea română și ele vor înceta atunci de a fi socotite ca supuși români. In această privință, declarațiunea soțului va fi socotită valabilă pentru soție și acea a părinților va fi socotită valabilă pentru copiii în vârstă de mai puțin de 18 ani.

280 Ari. 1. — înaltele părți contractante recunosc că gura Du nării, numită gura Kiliei, trebuie să treacă sub jurisdicțiunea Comisiunii Europene a Dunării. - In așteptarea încheierii unei convențiuni generale cu pri- ■virc la regimul internațional al căilor de comunicație pe apă, România se obligă de a aplica, în ceeace privește porțiunile din sistemul fluvial al Nistrului, care pot fi cuprinse pe te ritoriul ei sau care alcătuesc fruntariile acestui teritoriu, regimul prevăzut în paragraful 1 al art. 332 și în articolele 333—338 din tratatul de pace cu Germania, încheiat la 28 Iunie 1919. Art. 8.—România își va asuma responsabilitatea pentru partea proporțională ce revine Basarabiei din datoria publică a Rusiei, precum și din celelalte angajamente financiare ale ■statului rus, așa cum va fi determinată printr’o convențiune particulară între Principalele Puteri aliate și asociate de o parte și România de altăparte. Aceată convențiune va fi pregătită de către o comisiune ară tată de zisele puteri. In cazul în care comisiunea nu ar ajunge la un acord în termen de doi ani, chestiunile în litigiu vor fi supuse fără întârziere la arbitrajul Consiliului Societății Națiunilor. Art. 9. — înaltele părți contractante vor învita Rusia să adere la tratatul de față, de îndată ce va exista un Guvern tuș recunoscut de ele. Ele își rezervă dreptul de a supune arbitrajului Consiliului Societății Națiunilor toate chestiu nile, care ar putea fi ridicate de guvernul rus cu privire la detaliile acestui tratat, fiind bine stabilit că fruntariile de finite de acest tratat, precum și suveranitatea României asupra teritoriilor pe care le cuprinde nu vor putea fi puse în discuțiune. Se va proceda la fel în ce privește toate dificultățile ce ar putea naște ulterior din aplicarea sa (a tratatului). Tratatul de față va fi ratificat de Puterile semnatare. El nu va intra în vigoare decât după depunerea acestor ra tificări și cu începere dela intrarea în vigoare a tratatului semnat de Principalele Puteri aliate și asociate și România la 9 Decembrie 1919.

281 Depunerea ratificărilor va avea loc la Paris. P'ăcut la Paris, în 28 Octomvrie una mie nouă sute două zeci, într’un singur exemplar, care va rămâne depus în arhi vele Guvernului Republicei Franceze și de pe care vor fi remise copii autentice fiecăreia din Puterile semnatare ale tratatului. Drept care, Plenipotențiarii de mai jos, ale căror depline puteri au fost recunoscute în bună și cuvenită formă, au semnat tratatul de față.

~~L. S. Derby, L. S. Andrea Fischcr, L. S. Derby, L. S. Derby, L. S. Derby, L. S. G. Leygues, L. S. Jules Cambon, L. S. Bonin, L. S. K. Ishii, L. S. Tache lontscu, L. S. 1). I. Ghica.”~~

~~282 INDICE~~

A grează, în XV; Evreii din Basara Adamovschi, face cercetări cu privire bia emigrează, 107; este chezășie la dezordinele din Basarabia ,169. că Republica Moldovenească va Afanaslev, ales deputat în „Sfatul rămâne neatârnată, 150. Țării”, 133. Anastasie, episcopul Basarabiei, che Afanasie Jgnalle, votează unirea la mat la ședințele Sinodului român,. Soroca, 224. 269, 270. Afon DImitrie, votează unirea la So Anastasia, general, participă la pri roca, 224. mirea lui A. Marghiloman la Chi Aflărbiceanu Ion, scriitor, semnează șinău, 241, 245. chemarea scriitorilor români către AndronaehJ Gh., ofițer, candidează în Basarabeni, 213. alegerile comunale din Chișinău, 57. Alba lulla, oraș, Moldovenii din Chi- Andrîanov P., proprietar, i-se devas șinău trimit o icoană ca să fie a- tează moșia, 178. șezată în catedrală, LIII. Andrlaș, votează unirea la Bălți, 216. Albot-FIondor Gb., votează unirea Ia Andren Fiseher, semnează tratatul cu Bălți, 216. privire la Basarabia, 282. Allstar Elena, deputat în Sfatul Țării, Andronlc I., preot, ales membru în participă la deschidere 94, 95, 104 ; comitetul partidului național, 18.. aleasă deputat în Sfatul Țării, 134. Antlm, arhiereu, semnează pastorala AlexandriNlcolae N., directorul ziaru către poporul basarabean, 272. lui „Cuvânt Moldovenesc”, XXXV; Anlonovici Gr·, votează unirea la împuternicitul obștei moldovenești, Bălți, 216. 5 ; candidat la alegerile comunale Antonovlel T., semnează unirea la din Chișinău, 56 ; deschide ședința Soroca, 224. Sfatului Țării, 94 ; ales deputat Anuș, proprietar, omorât în timpul în Sfatul Țării, 133. revoluției, 172. Alexandru I, împăratul, acordă au Anglia, este chezășie că Republica tonomie Basarabiei, 50, 110. Moldovenească va rămâne neatâr Allael C., votează unirea la Bălți, 216. nată, 150. Allacl D., votează unirea la Bălți, 216. Arbore Zamiir, emigrează în Româ Altor, votează unirea la Soroca, 224. nia, XVIII. America, minoritățile din Rusia emi Ardealul, Românii ardeleni, VIII, IX ;

283> unirea Basarabiei nu se aseamănă Balamace Epaminonda, semnează ma cu acea de acolo, XI ; leagănul nifestul grupului de români din poporului românesc, 118; unirea toate părțile, 209. lui, 276. Bălăurcștl, sat, locuitorii pradă ferma ■Arhlp Ivan, votează unirea la Soroca, din Zbiroia, 173. 224. Bale, oraș, o telegramă anunță unirea Armenia, se autodetermină, XXVI, Basarabiei, 261. XXVIII. Baltaga Alexandru, protoiereu, ales .Arman, ales deputat în Sfatul Țării, deputat în Sfatul Țării, 134. 133 ; semnează telegrama din So Bălți, oraș, adunarea zemstvei vo roca, 185. tează unirea, se ține un congres .Arseniev, ales deputat în Sfatul Țării, țărănesc, XLV; LXXXIII; se orga 135. nizează cursuri pentru învățători Arventicv I., votează unirea la Soroca, 61—63 ; se creiază un comitet re 224. voluționar militar, 173. Arzumancanț, doctor, salută congre Bălți, jud., învățătorii se prezintă la sul militar moldovenesc, LXIII. cursurile de limba română, 63; .Anastasia, rectorul universității din deputați aleși, 133 ; se iau măsuri București, felicită Sfatul Țării, 261. pentru pază, 172 ; zamstva votează Așchenazl, votează unirea la Bălți, unirea, 213—214. 216. Balș M., consilier juridic pe lângă Austria, Austroungaria, proecte de armată, 185. autonomie a popoarelor din Rusia Banatul, unirea lui, 276. sub protectoratul ei, XXIII ; hotarul Bandae, votează unirea Ia Soroca, 224. cu Basarabia, 157, 165 ; Ucrania Banciu Axente, semnează manifestul o roagă să fie admisă la pacea dela unui grup de români, 209. București, 160. Barbat Virgll, semnează chemarea scri Averescu, general, mulțumește gu itorilor români, 213. vernului Republicei Moldovenești, Bârlad, oraș, se întrunesc ostașii mol 225. doveni, XLIII 44; Regele se gă Azerheidjanul, se autodetermină, sea acolo, 246. XXVI, XXXII. Baron M., semnează unirea la Soroca, Axentovlci I., votează unirea la So 224. roca, 224. Barozzi, artist, dă concert la Chișinău, Axentovlci Leon, votează unirea la 242. Soroca, 224. Bartoiomeu, episcop, semnează pas B torala către basarabeni, 272. Baesan, ales deputat în Sfatul Țării Barcă Vasile, votează unirea la So 133, 135. roca, 223; semnează actul renuh- Bacdem Vasile, semnează unirea la țărei la condițiile unirei, 277. Soroca. 224. Barcă Teodosle, votează unirea la Bădcseu Mihail, cetățean, 179. Soroca, 224 ; ales deputat în Sfatul Bădiea-Moldovan, fermă devastată, Țării, 135; face declarație pentru 177. unire 235.

-284 Bejan T., semnează unirea la la Soroca, Boldur A., autor, XI. 224. Boniu S., semnează tratatul de pace Beleavsehl O., semnează unirea la cu privire la Basarabia, 282. Soroca, 224. Bondar C. I., consilier al zemstvei C. Bcliovsehl Ant., semnează unirea la Albă, 146. Soroca, 224. Bondac, votează unirea la Soroca, 223- Bcldlceanu X. N., scriitor, semnează Bornemisa Sebastlan, semnează de chemarea scriitorilor români, 213. clarația unui grup de Români, 209. Berești, sat, locuitorii pradă ferma, Botezatul N., proprietar, în audiență 177. la Rege, 220. Berezovsehi Miliail, protoercu, parti Botezat T., votează unirea la Soroca, cipă la deschiderea Sfatului Țării, 94. 224. Berdeansc, oraș în guvernământul Botnar I). I., votează unirea la Soroca, Tauridei, 23. 224. Berzon, votează unirea la Soroca, 223. Botnar, preș. Comitetului sătesc, 58. Bejenar Gheorghe, membru al comi Bozdarcvicl V., votează unirea la tetului sătesc, 58. Soroca, 224. Belaia Țereovi, oraș în Ucraina, se Bravleea, plasă, aduce felicitări Sfa ține un congres căzăcesc, XXXI. tului Țării, 275. Belorusia (Rusia Albă), luptă pentru Brăescu, general, ia parte la primirea autonomie, XVI, XIX, XXVI; lui A. Marghiloman la Chișinău, 241. cerc federalizarea popoarelor XLII; Braeseul I)., votează unirea la So se folosește de armata germană roca, 224. LXXV ; luptă cu bolșevicii, LXXX. Brânzenl, sat, jud. Orhci, cere auto Blajersclii Gr., votează unirea la Bălți, nomie, 57. 216. Bradovsehi Afanasie, votează unirea Bogdan Hmelnițehi, unește Ucraina la Soroca, 224. cu Rusia, 113. Brătlanu I. I. C., prim ministru ; i Boeaneseu Ana, candidează în alege se cere introducerea armatei în rile comunale din Chișinău, 56. Basarabia, 184 ; felicită Sfatul Țării Bogol Dimitrie, autor, IX ; salută des 260. chiderea Sfatului Țării, 124, 125. Braunsteln, votează unirea la Soroca, Bogos V., student, secretarul adunării 224. militarilor la Odesa, 19. Brest-Litovsc, oraș, pacea de acolo, Bogos Teodor, preot, candidează în LXXXV ; la conferință este invitată alegerile comunale din Chișinău, 56. Republica Moldovenească, 162,163. Bohascviei, votează unirea la Soroca, Breșeo-Breșeovseala, bunica revolu 224. ției rusești, vizitează Chișinăul, Bolotino, plasa, jud. Bălți, felicită XLVIII. Sfatul Țării, 273, 276. Brlnlel, ales deputat în Sfatul Țării, Bolgrad, târg, adunarea part, mold., 135. 17 ; manifestul part, mold., 46,137. Bronșteiu A. I., votează unirea la Bolocan Ștefan, ales deputat în Sfatul Soroca, 224. Țării, 132. Broștcanu, general, face declarație

285. populației basarabene, LXXVII; Bularda, sat, atacat de locuitorii din comandantul trupelor ce au intrat Dezeneu, 188. în Chișinău, 191 ; face o proclama Bulgaria, este rugată să admită dele ție către populația basarabeană, gația ucraineană la pacea dela Bu 192, 193, 196, 198, 199, 241, 244, curești, 160. 245 ; comunicat la ocuparea Tighi- Bumbăta, moșie, 172. nei, 193, 194. Burduh, ales deputat în Sfatul Țării, Bucovina, soldații basarabeni pe 135. frontul ci, VIII unirea ei, XI, XIII Burduja loan, când. în alegerile co Românii din Bucovina fac parte munale din Chișinău, 56. din armata de ocupație a Basara Burjanovsehl Alex., votează unirea biei, 207; se cere ca învățătorii la Soroca, 224. bucovineni să poată fi primiți în Buruiană Gheorghe, cooperator, când, școala basarabeană, 276. în alegerile comunale pentru Chi București,conferința de pace. LXXXV, șinău, 56 ; în constituanta rusă, 65 ; 161 ; universitatea de acolo felicită salută deschiderea Sfatului Țării, Sfatul Țării, 260. 120 ; ales deputat în Sfatul Țării, Buciușcan, ales deputat în Sfatul 134 ; semnează actul renunțării la Țării, 135. condițiile unirii, 277. BudecI, comună, jud. Lăpușna, se cere Burlaeov I., membru în direcția zem- ajutorul miliției, 175. stvei C. Albă, 146. Budișteanu, membru în comitetul cen Bușită Alexandru, când, pentru con tral țărănesc, 191 ; ales deputat în stituanta rusă, 73. Sfatul Țării, 133, 135. Butniy de Cațman B., votează unirea Budnlcenco Nichila, ales deputat în la Bălți, 216. Sfatul Țârii, 134, 135. Butmi de Cațman, votează unirea la Buga Vaslle, candidat în alegeri pen Soroca, 223. tru constituanta rusă, 73. Butmi de Cațman B., votează unirea Bugeac, regiune, cere autonomie, la Soroca, 224. LXIX, 146. Buzdugan I., publică o poezie, LXXX ; Buhai Matei, președ. unui grup de salută deschiderea Sfatului Țării, Ucraineni, 157. 123 ; ales deputat în Sfatul Țării, Bujnița, ales deputat în Sfatul Țării, 133; intră în prezidiul Sfatului 133 ; face cercetări asupra dezor- Țării la votarea unirii, 225, 232, dinelor din Basarabia, 169. 235, 239, 240. Bujor, președinte de plasă, 43. Bujor Dumitru, președinte adunării C Moldovenilor din Slobozia Bălți, 26. Cabae, șeful statului major bolșevic Bule Ion, ales deputat în Sfatul Țării, la Chișinău, 200. 133. Caeianu, semnează unirea la Soroca, Bulat lacov, votează unirea la Soroca, 223. 224. Cădere, ia partea la consfătuirea Bulancca Vaslle, votează unirea la cu Marghiloman, 241. Soroca, 221. Calsâu, semnează unirea la Soroca, 223.

-286 'Calsău Victor, semnează unirea la Cavallioti Soerate, proprietar, i se de Soroca, 223. vastează ferma, 176; delegat în :CaIuc, .Vi. S., semnează unirea la Soroca, audiență la Rege, 220. 224. Cavaza A., votează unirea la Bălți, 216. Cahul, ținut, 176, 178, 184. Cnzacllu loan, candidează în alege Caraiman, ales deputat în Sfatul congresul țărănesc din Bălți, XLV. Țării, 133, 135. Cazaeu Ion, participă la congresul ță CarpațI, Bomânii de dincolo de ei, 124. ranilor din Bălți, XLV. Cărăuș Alexei, candidează în alegerile Cazaeu X. L, votează unirea la Soroca, pentru constituanta rusă, 74. 224. Cărăuș Dimiirle, prezidează adunarea Cazaeu, locotenent, salută deschide militarilor la Tighina, 55 ; ales rea Statului Țării, 109. deputat în Sfatul Țării, 133. Cetatea Albă, delegații ei Ia congre *Casso L., autor cit., XVII, LXI. sul țărănesc, XLVI; Ucraina, pre •Casparoviel X., votează unirea Ia tinde asupra județului, LVIII, 162 Bălți, 216. se manifestă pentru Sfatul Țării, ■Cateriniel Ilărjeu, votează unirea la LXVIII ; se votează alipirea la U- Soroca, 224. craina, LXVIII; lupte cu bolșevicii, Catelli 1., votează unirea la Bălți, 216. LXXVI; secere introducerea limbei 'Cntelli Emanuil, căpitan, prezidează române în școala normală, 42,86; adunarea ostașilor moldoveni la măsuri pentru naționalizarea școa- Odesa, 18 ; președintele secției par Ici, 133; Consilierii moldoveni salu tidului național-progresist moldo tă Sfatul Țării, 138; raportul venesc, 78; membru în consiliul zemstvei în chestiunea Sfatului directorilor, 251, 268. Țării, 144, 145, 147, 148. ■Caușinselil S. JI„ membru în comi Cernăuțeanu, ales deputat în Sfatul tetul de direcție al meseriașilor, 144. Țării, 132.

287 Cernăuțean, votează unirea la So- Chiriaeescu, lelegrafiază ministerului roca, 223. de interne despre unirea Basara Cernega, ales deputat în Sfatul Țării, biei, 241, 242, 243. 135. Chlrtoca Serghie, votează unirea la Cernov, ales deputat în Sfatul Țării,135. Soroca, 224. Cernigov, guvernământ, intră în com Chistniga loan, votează unirea la poziția Ucrainei, 162. Soroca, 223. Cercșcanu, general, dă ordine tru Chiselev, general, XVII. pelor din Basarabia, 185. Chitroser,voteazăunireala Soroca, 224. Cernilov II. votează unirea la Bălți, 216, Chirlțescu Const., autor citat, VIII, IX. Cerensehi, luptă împotriva autono Ciaieovschi, votează unirea la Bălți,216. miei popoarelor, XXX; guvernul Clapă C., student, secretarul adunării de sub președenția lui, LX. militarilor moldoveni dela Odesa, 19. Chcrson, guvernământ, L, LVII, 8, Ciobanu Ștefan, citat, XVII; membru 28, 83, 148, 162. în comitetul partidului naț. mol Chlcv, studenții de acolo, IX, X, XVII, dovenesc, 18; candidează în ale 13, 63, XIX ; congresul militarilor gerile comunale din Chișinău, 56; ucraineni, XXVII, XXVIII, XXIX ; ales director general în Republica se deschide școala ucraineană, Moldovenească, 128, 129; numit XXXVII; studenții moldoveni se director, 251, 268. organizează, XXXVII; universalul. Ciobanu, ales deputat în Sfatul Țării,. LIV; consfătuirea comisarilor guber- 133, niali, LV; 83; congresul popoarelor Ciobanu, reprezentantul regimentului LX; congresul militarilor ucraineni, moldovean, 191. LXIV; 84 ; se încearcă trimiterea Ciobanu N. I. .votează unirea la Soro unei delegații acolo, LXXXV, 157 ; ca, 224. Moldovenii cer ajutorul armatei, 161. Ciobanu Sim., votează unirea la Bălți,. Cbibai Anton, votează unirea la So- 214, 216. roca, 223. Ciobanu Gh., votează unirea la Bălți,. Chieiorman Petru, candidat în ale 214, 216. gerile pentru constituanta rusă, 78. Cijevsehi Vasile, ofițer, prezidează Chilia, târg, soldații amenință cu congresul militarilor moldoveni, devastarea poștei, 177. LXIII, 91; ales deputat în Sfatul Cbiorăseu Vladimir, cooperator, can Țării, 133, 134, 156, 228, 235. didat în alegerile comunale din Cineșeuți, plasă, se devastează fermele,. Chișinău, 56; candidat în alegerile 177, 178. pentru constituanta rusă, 64 ; ales Ciornei A’., ales deputat în Sfatul deputat în Sfatul Țării, 134; di Țării, 133; face cercetări cu privire rector general, 251, 268. la dezordinele din Basarabia, 169. Chiper Dim., candidat în alegerile Ciorescu, ales deputat în Sfatul Țării, comunale din Chișinău, 57. 133, 135. Chineșma, oraș în Rusia, 22. Ciolae B. D., votează unirea Ia Bălți,. Chirlae Atanasle, ales deputat în 216. Sfatul Țării, 133. Ciolae A’., votează unirea la Bălți, 216..

288 Ciocla V., votează unirea la Bălți, 216. Cojocarii Teodosie, ales director gene Ciugureanu Daniil, doctor, XXIII, pre ral, 128, 129. zidează adunarea din plasa Lăpușna, Cogan M. I., salută deschiderea Sfa 33, 34 ; candidat în alegerile pentru tului Țării, 102; ales deputat în constituanta rusă, 65 ; formează Sfatul Țării, 134. guvernul Rcpublicei Moldovenești, Cohan L., votează unirea la Bălți, 216. LXXVII ; 239, 241; ia parte la Colan X., semnează declarația unui consfătuirea delà Iași, LXXXV, grup de Români, 209. 243 ; primește telegramă delà Rege, Coieherl., votează unirea la Soroca, 224 246; numit ministru, 250. Comendant, ales deputat în Sfatul Ciugureanu T., votează unirea la Țării, 134. Bălți, 216. Codrea X., votează unirea la Soroca, Ciugureanu M., votează unirea la Bălți, 224. 216. Condrațchl V., votează unirea la Bălți, Coandă X., votează unirea laSoroca, 224 216. Coeârlă, deputat în Sfatul Țării, Conduratu E., Salută Sfatul Țării 133, 135. în numele unei adunări dela Tecuci, Cociorvă X., votează unirea la Soroca, 273. 224. Conon, mitropolit, semnează pasto Cociorvă I., votează unirea la Soroca, rala către populația din Basarabia, 224. 273. Cociorvă Ștefan, votează unirea la Corobceanu T., cooperator, candidat Soroca, 224. în alegerile pentru constituanta Cociar Ștefan, ales deputat în Sfatul rusă, 65; ales deputat în Sfatul Țării, 133. Țării, 134. Cocorozeni, școală de agricultură, Corjevo, sat, se pronunță împotriva 86. școalci naționale, XLVI. Codrea Gh., semnează declarația unui Cortcanu A., ia parte la consfătuirea grup de Români, 209. din Iași în chestia unirii, 243. Codreanu Mihail, semnează apelul Costiea Vasile, votează unirea la scriitorilor români, 213. Bălți, 214, 216. Codreanu Ion, candidat în constituanta Costin Ion, ales deputat în Sfatul rusă, 65 ; ales deputat în Sfatul Țării, 134 ; numit director, 251, Țării, 133. 268. Codreanu-Bosie X., director în Re Coșciug L., votează unirea la Soroca, publica Moldovenească, 128, 129; 224. ales deputat în Sfatul Țării, 134 ; Coșciug I., votează unirea la Soroca, numit director, 251, 268. 225. Codreanu-Bosie Petre, ales deputat în Coșciug II., votează unirea la Soroca, Sfatul Țării, 134. 224. Codreanu-Zubeu, emigrează în Ro Cotoros T. B., locotenent, salută des mânia, XVIII. chiderea Sfatului Țării, 99; ales Cotman Golda, i se devastează pivnița, deputat în Sfatul Țării, 133, 170. 135.

289 19 Covarsehl, salută deschiderea Sfa Curehl, inânăstirca, țăranii cer pre tului Țării, 106; ales deputat în darea averei, 178. Sfatul Țării, 134. Curcluc Gh., candidat pentru alege Crainic Niclilîor, semnează apelul scrii rile în constituanta rusă, 74. torilor romăni, 213. Cust I., votează unirea la Soroca, 224. Creannă Ion, ales deputat în Sfatul Cutie, 1*., votează unirea la Bălți, 216. Țări, 133. Cuțuleae, votează unirea la Soroca, Crimeia,războiul cu bolșevicii, XXVI; 221. se constituie guvern local, 158, 162. Cuza A., semnează telegrama de feli Crilian A., inspector a Icohortelor, citări către Sfatul Țării, 265. LII, 77; candidat pentru ale gerile în constituanta rusă 65; D ales deputat în Sfatul Țării, 133. Damașehevici Teodor, votează unirea Crljanovsehi I-, votează unirea la la Soroca, 225. Soroca, 225. Danellă Ilr., votează unirea la Soroca, Crivorueov, deputat în Sfatul Țării, 235 224. Cristi Vladimir, comisar gubernial intră Dascal, ales deputat în Sfatul Țării,135 ca membru în guvernul Republicei Dauș L., semnează apelul scriitorilor Moldovenești, LI, 127, 129; ales români, 213. deputat în Sfatul Țării, 133, 148, Demirov, ales deputat în Sfatul Țării, 183. 135. Criuleni, comună, 174 ; felicită Sfatul Dereneu, sat, se ridică împotriva Țării, 274. altui sat, 188. Cronștadt, cetate, se răscoală militarii, Derby, semnează tratatul cu privire LI. la Basarabia, 282. Crupensehi A., votează unirea la Diaeonoviei, deputat în Sfatul Țării, Bălți, 216. 133, 135, 237. Csețiae Ilârjeu, votează unirea la Dieescu A., artistă, dă concert Ia Soroca, 224. Chișinău, 242. Cubanul, regiune căzăcească, se auto- Dieeseu P,. președintele partidului determină, XXVI. național, XXL Cubițehi, candidat în alegerile comu Dimitraș P., votează unirea la So nale din Chișinău, 57. roca, 224. Cucicov, proprietar, i se devastează Dimitrașeu, deputat în Sfatul Țării, gospodăria, 178. 133, 135. Cujbă Dimitrie, proprietar, i se de Dionisie, episcopul Buzeului, semnează vastează ferma, 178. pastorală, 272. Culieovo, câmp la Odesa, 77. Diteater F. P., propune zemstvei Cuncev, ales deputat în Sfatul Țării, C. Albă moțiunea pentru unirea 135. cu Ucraina, 147. Curdinovschi V., ales deputat în Sfatul Dobrovici X., proprietar, i se deva Țării, 134. stează moșia, 178. Curjeni, sat, soldații pradă populația, Dobrovolsehi, semnează telegrama îm 169. potriva separatiștilor, 185.

290 Dobrovolsehi, salută deschiderea Sfa Eplnerseahi, fată, batjocorită de sol tului Țării, 101. dați, 170. Dobrlș D., votează unirea la Bălți, 216. Epurl Borls, deputat în Sfatul Țării, Dobreseu, ministru, contrasemnează 132, 157, 225. decretul promulgării unirii, 249. Erhan 1’., ales președinte al Consi Dobrușa, mănăstire, țăranii pradă liului directorilor generali, LXVII, averea, 178. 127, 128, 129; ia parte Ia deschi Dobuleac, ales deputat în Sfatul derea Sfatului Țării, 94, 99; ales Țării, 133, Dolghii, 169. deputat în Sfatul Țării, 133, 135, Domusel, anunță despre devastările 143, 145, 183; vine dela Petro- dela Cahul, 177,187. grad, 217, 218. Donlei Al., scriitor, emigrează în Ro Esehizarov V., prezidează adunarea mânia, XVIII, 111; meseriașilor, 143, 144. Donlei Matei, scriitor, XIX. Estonia, se autodetermină, XXIV, Donlei, legislator, 111. XXIX, XXXII, LXXIV. Donlei, general, ia parte la întrunirile Ettinghcr C., votează unirea la Bălți, Moldovenilor, 37. 216. Dorogan, votează unirea la Bălți, 216. Ețcul, ales deputat în Sfatul Țării, 133. Dorpăt, oraș, studenții moldoveni se Europa, 107, 199, 277. organizează, XIX. Dragomir Dlm., ales deputat în Sfatul F Țării, 133. Fadeev I., este amenințat că i se va Drue Dlm., soldat, LII. devasta moara, 172. Dubasari, soldații ruși acolo, 173. Fainștein L. I., votează unirea la Dubravschi N., semnează unirea la Soroca, 224. Bălți, 216. Fălești,târg,se pregătesc dezordini,175. Dunărea, 160, 281, Fală Porfirie, învățător, candidează Dunărcanu N., scriitor, semnează ape în alegerile pentru constituanta lul scriitorilor români, 213. rusă, 64. Dudehicviel F., deputat în Sfatul Ferdinand I, Rege, i se aduc omagii Țării, 134, 234. din partea zemstvei din Bălți, Duduieeneo, anunță despre devastă LXXXIII, 215 ; primește în audiență rile din Orhei, 176, 177. delegația proprietarilor, 220; Re gele și unirea, LXXXVII, 243, E 245, 246, 248, 249, 250, 251, 252, Ecaterlnoslav, se organizează soldații 256, 257, 259, 265, 266. Moldoveni, XXXIII, L, 49, 54, Feldman D., votează unirea la Bălți, 121, 162. 216. Eigher, salută deschiderea Sfatului Feni, proprietar, i se devastează moșia, Țării, 113. 178. Eghiazarov, proprietar, i se pradă Fllip A., votează unirea la Bălți, 214, moșia, 178. 216. Eneseu G., artist, dă concert Ia Chiși- Fllip M., votează unirea la Bălți, nău, 242. 216.

291 Finlanda, se luptă pentru autonomie, Gheorghiev I., membru în direcția XIV, XV, XX, XXVI, XXXII, 48, societății meseriașilor, 144. 50. Gheorghiev, șeful ocolului de miliție,173- Focșa, votează unirea la Bălți, 214,216. Ghljițchi A., semnează unirea la Bălții Franța, 150, 190, 261, 278, 179. 216. Furer, i se pradă prăvălia, 170. Ghibu O., autor citat, X; salută deschiderea Sfatului Țării, 117,119 ; G semnează apelul unui grup de Ro Gafencu, marinar, membru în comi mâni, 209. tetul partidului moldovenesc la Glavce, proprietar, i se devastează Odesa, 59 ; salută deschiderea Sfa moșia, 178. tului Țării, 121; ales deputat în Glinjeni, sat, vin plugari din Podolia, Sfatul Țării, 133. LXVIII. Găgăuzi, 82. Globciastâi, ia parte la adunarea Găină, ales deputat în Sfatul Țării, 135. zemstvei dela C. Albă, LXIX, 144, Galețchi, ales deputat în Sfatul Țării, 160. 135. Glugan, deputat în Sfatul Țării, 135·. Galușea, votează unirea la Bălți, 216. Glușcheviel A., votează unirea la Gangureanu Gh., soldat, LXXI. Soroca, 224. Ganea, votează unirea la Soroca, 223. Glușcheviel I., votează unirea la Ganștcin, i se devastează pivnița,170. Bălți, 216. Garbuz, ales deputat în Sfatul Țării, Glușcheviel Ivan, votează unirea la 135. Soroca, 224. Gareonița D., votează unirea la Bălți, Godzevici O., votează unirea la So 214, 216. roca, 224. Garoflid, secretar general, ia parte Godzlnschi D., votează unirea la So la consfătuirea cu Marghiloman, 243. roca, 224. Gasert, consilier la C. Albă, 145. Golan loan, candidat în alegerile Gavriil, episcop, ia parte la deschide comunale din Chișinău, 56. rea Sfatului Țării, 93, 94 ; 242. Golan I., votează unirea la Bălți, 216. Gavriliță, avocat, conduce ziarul Ba Goga Oct., aut. cit., 123. sarabia, XXI. Gonata Gheorghe, în delegație Georgia, își capătă autonomie, XV,; Rege, 220. se autodetermină, XXVI, XXXII; Gore Gh., autor, XIX. luptă cu bolșevicii, LXXX. Gorești, locuitorii pradă ferma, 178. Germania, se proectează autonomia Gorodiște, țăranii cer drepturi, 29. popoarelor sub protectoratul ei, Grama E., votează unirea la Soroca, XXIII, 160. 224. Giureseu, semnează chemarea scriito Grăjdean M-, votează unirea la Soroca, rilor români, 213. 224. Giurgea E., autor citat, X. Grigoreseu G. G., membru al partidu Gherman I. I., salută deschiderea lui național moldovenesc, 18. Sfatului Țării, 109 ; numit director, Grigoriev, F., semnează unirea Ia. 251, 268. Bălți, 214, 216.

2Ș2 Grișeeneo, proprietar, i se pradă moșia, Halangiogeo, votează unirea Ia Gălți, 178. 216. Gregorian Gh„ semnează chemarea Ilallppa loan, inspector școlar, sc cere scriitorilor români, 213. să i sc încredințeze învățământul Greeulor F., deputat în Sfatul Țării, 234. primar, 23. Gropa D., votează unirea la Soroca, 224. Ilallppa Panteleimon, directorul „Cu Groppa Alexandru, cooperator, candi vântului Moldovenesc”, XXXV; ia dat în alegerile comunale din Chiși parte la adunarea Moldovenilor nău, 56 ; candidat în alegerile pentru dela Odesa, 18 ; 27 ; candidat în a- constituanta rusă, 65; ales deputat legerile comunale din Chișinău, 56 ; în Sfatul Țării, 134. salută deschiderea Sfatului Țării, Grosul, votează unirea la Soroca, 223. 97; prezidează ședința Sfatului Grosu Pavel, candidat în alegerile Țării, XC; ia parte la lucrările comunale din Chișinău, 56. parlamentului basarabean, 235, Grosu P., prezidează ședința sovetului 241, 243, 277, LXXX. militarilor moldoveni, 83. Ifaneș Petre, semnează declarația gru Grosu X., ales deputat în Sfatul pului de Români, 209. Țării, 133. Ilâneu C., votează unirea la Bălți, 216. Grünfeld V. I., director general în Hammer M., candidat în alegerile co Republica Moldovenească, 128, 129 ; munale din Chișinău, 56. ales deputat în Sfatul Țării, 134. Harbuz C., votează unirea la Soroca, Grünfeld L. S., deputat în Sfatul 224. Țării, 134. Hareeneo N., votează unirea la So Grubsehi, ales deputat în Sfatul Țării, roca, 225. 134. Hareov, guvernământ, intră în U- Grunștein, ales deputat în Sfatul craina, 162. Țării, 135. Harea Pavel, candidat în alegerile co Grușeva, sat, locuitorii pradă ferma, munale din Chișinău, 56. 178. Harea Vaslle, student, colabor. „Cu Grușevsehl Μ., XXVIII. vântului Moldovenesc”, LXXXII; Grünfeld X. E., deputat în Sfatul salută deschiderea Sfatului Țării, Țării, 104, 134. 112; semnează declarația grupului Gudeov, ofițer, 170. de Români, 209. Gurie, arhimandrit, 22; participă la Harito, comisarul guvernului provi deschiderea Sfatului Țării, 94, 122, zoriu la Odesa, LII. 242. Hărjeu C., votează unirea la Soroca, H 223. Hârjeu, ministru, vine la Chișinău Haehil, ales deputat în Sfatul Țării, cu A. Marghiloman, 225, 242, 244. 133. Herța Vladlmlr, prezidează ședința Hăis, votează unirea la Soroca, 224. pentru organizarea Sfatului Țării, Ilajdeu B. P., autor, 111. LVII, 242. Hajdeu A., în scrierile lui se mani Herglu, votează unirea la Soroca, festă ideia națională, XVIII. 223.

293 Ilerovanu E., semnează apelul scrii director general, 128, 129; ales- torilor români, 213. deputat în Sfatul Țării, 134. Hodorogea, naționalist omorit, LXXII Irjicovselii, votează unirea la Bălți, Holban Ștefan, prezidează ședința co 216. mitetului executiv moldov-, 61 ; Isliii K., semnează tratatul cu pri ales deputat în Sfatul Țării, 133. vire la Basarabia, 282. Iloim, guvernământ, se cere încor Ischiniji V., propune proclamarea re porarea lui în teritoriul Ucraninei, publice! din Bugeac, 146. XL. Ismail, județ, trimite delegați la con Hotin, oraș, LVIII, LXVIII, LXXII, gresul țărănesc, LXXXIII, 133. 63, 132, 162, 223. Istrati, general, 187, 241, 243, 245. Hozodeneo, votează unirea la Bălți, Italia, semnează tratatul de pace 216. cu privire la Basarabia, 278, Hudolei, colonel rus, 187. 279. Iurco, ales deputat în Sfatul Țării, I 133. Iureov, președintele direcțiunii zemst- laghiu ])., proprietar, 172. vei din Cetatea Albă, 146. lacovsclil I., candidat în alegerile Izbești, sat, țăranii iau parte la de comunale din Chișinău, 57. vastări, 178. lancvsehi P., votează unirea la Soroca, 224. J Iașii, se organizează comitetul militar Japonia, semnează tratatul cu pri moldovenesc, L, se cere trimiterea vire la Basarabia, 278, 279. unei delegații la Iași, LXXXIII; Jerebțov, directorul regiunii telegrafo- calea ferată, 188; bolșevicii îm poștale, 177. piedecă circulația spre Iași, 191 ; Jovmir Teodor, votează unirea la unirea Basarabiei, 220, 261. Soroca, 224. Ignatiue Ion, ales deputat în Sfatul Jureuleseu Ion, prefect, felicită Sfatul Țării, 132. Țării, 275. lliuță, semnează declarația unui grup de Români, 209. K Ineuleț Ion, ales președinte al Sfa Keizer Matei, soldații îi sparg piv tului Țării, LXVI, 94, 95, 97, 125 ; nițele, 170. ales deputat în Sfatul Țării, 133, Kersnovselii, votează unirea la So 135; întâmpină armata română, roca, 224. 191 ; vine din Retrograd, 217, 218 ; Kireorov G., salută deschiderea Sfa prezidează ședința pentru unire, tului Țării, 114, 120. 225, 229, 237, 238, 240, 241, 246, Kitroser X., votează unirea la Soroca, 250, 251. 224. loga Ion, votează unirea la Soroca, Kotliijlnsclii, votează unirea la So 224. roca, 223. loncu TeofiL candidat în alegerile Krușcvan N., votează unirea la So pentru constituanta rusă, 64 ; ales roca.

294 L· Lungu D., membru în comitet, parti Lăpușna, jud., trimite delegați la con dului național moldovenesc, 18. gresul țărănesc, XLVI, 29. Lurie, salută deschiderea Sfatului I.ăpușna, plasă, 33. Țării, LXIII. Lazo loan, candidat în alegerile co Luțeneo, doctor, salută deschiderea munale din Chișinău, 56. Sfatului Țării, 101. Lntvia, se autodetermină, XXIV, Luzghiu, salută deschiderea Sfatului XXXI, XXXVII. Țării, 101. T.canu I., votează unirea Ia Bălți, 21G. Μ Lcancă C., votează unirea la Bălți, 216. Madan Gh., prezidează adunarea sol- Lefter I., votează unirea la Bălți, 216. daților moldoveni la Bârlad. 44. Lecca X., semnează apelul scriitorilor Maedonii, ales deputat în Sfatul Țării, români, 213. 134. Lenin, uzurpează puterea în Rusia, Macedonia, Românii din Macedonia 100; pământurile din Basarabia fac parte din arm. română, 207. sunt expropriate în spiritul lui, 219. Maeazov, semnează unirea laBălți,216. Lcova, târg, în regiunea lui se fac Maho, prezidează adunarea corpului devastări, 176 ; intră armata ro didactic din Orhei, 136. mână, 183. Mahn N., votează unirea la Soroca, Leon, rectorul universității din Iași, 224. felicită Sfatul Țării, 261. Maiuda Șt., votează unirea la Soroca, I.cttonia, XVI, XVII, XX ; se auto 224. determină, XXVI. Mămăligă N., candidat în alegerile co Leseh, deputat în Sfatul Țării, 134, munale din Chișinău, 57. 233. Mândru A., semnează apelul scriito Leviuța P., votează unirea la Bălți, rilor români, 213. 216. Mândru Matei, candidat în alegerile Lcygnes, semnează tratatul cu privire comunale din Chișinău, 57. la Basarabia, 282. Mândra, fermă devastată, 178. Lion, oraș, 261. Manueheviei V., votează unirea la Litvinov, prezidează congresul țără Soroca, 224. nesc la Soroca, LXXVI, 185. Manuilov, proprietar, prădat, 178. Loeusteanu P., semnează apelul scrii Mărăști, armata română biruitoare, torilor români, 213. 211. Loganoviei D., votează unirea la Bălți, Mărășești, armata română biruitoare, 216. 211. Loganoviei Gr., votează unirea Ia Mare Gli., salută deschiderea Sfatului Bălți, 216. Țării, 104 ; ales deputat în Sfatul Logigan, semnează declarația unui Țării, 139. grup de Români, 204. Marca llritanie, semnează protocolul Lozanov V., votează unirea la Bălți, cu privire la Basarabia, 278, 279. 216. Marca Neagră, 157, 160, 164, 165. Lozovan S., votează unirea la Soroca, Marghiloman A., prim ministru, vine 221. la Chișinău, LXXXV; participă la

295 unirea Basarabiei, 225, 226, 238, Miaună, votează unirea la Bălți, 214, 239, 244, 246, 254 , 252, 257 , 258. 216. Marginea, candidat în alegerile comu Mlhailiceneo I., votează unirea la nale la Chișinău, 57. Soroca, 224. Mârgincanu, general, 245. Mija Filip, votează unirea la Soroca, Marchitan, ales deputat în ' Sfatul 224. Țării, 135. Milian Claudiu, semnează apelul scrii Marian Filimon, 28- torilor români, 213. Marian L., votează unirea la Bălți, 216, Mlliucov 1·., XXII. Marinici, sat, locuitorii pradă ferma, Mimi C., Comisar gubernia!, 28. 173. Minciună Mihall, candidat p. con Mârza D., ales deputat în Sfatul Țării stituanta rusă, 65; deputat în 132. Sfatul Țării, 120. Mașcăuțl, țăranii pradă moșia, 178. Minulesen Ion, semnează apelul scrii Masis, secretarul comitetului revolu torilor români, 213. ționar din Bălți, 173. Minse, oraș, XXVII. Masis L., votează unirea la Bălți, 216. Mlrecscu, general, 243, 245. Matei Ioan, semnează apelul unui Mironiță V., felicită Sfatul Țării, grup de Români, 209. 274. Matceviei A., scriitor, XIX. Misircov, deputat în Sfatul Țării, Matvccv, praporșeic, face cercetări cu LXXVIII, 225, 233. privire la dezordinele din Basarabia, Mitilineu, ia parte Ia unire, 241, 169. 243, 249, 250, 251. Matvccv N., votează unirea la Soroca, Moldovanu Corneliu, semnează che 224. marea scriitorilor români, 213. Matveiciuc, face cercetări cu privire Moldovan I)., votează unirea la Bălți, la dezordinele din Basarabia, 169. 216. Mavrocordat, legile lui, 114. Morari Anatolie, ales deputat în Marx, general, 74. Sfatul Țării, 132. Mehedinți Sim., ministru, semnează Morari Al., ales deputat în Sfatul pastorala către populația Basara Țârii, 132. biei, 272. Morțnn V., preș, camerei, mulțumește Meleghi D., votează unirea la Soroca, Sfatului Țării pentru felicitări, 224. 159; felicită Sfatul Țării, 264. Meieghi V., votează unirea la So MoruzI D., scriitor, XVIII, 111. roca, 225. Moscalii M., votează unirea la Bălți, Mclcghi-Cuzminsclii E. votează uni 214, 216. rea la Soroca, 224. Motoc C., votează unirea la Soroca, Melnieiue Toader, votează unirea la 224. Soroca, 224. Movlleanu V., cântăreț, 29, 30. Mcrcni, corn., se cere ajutorul mili Mujlcicov, inginer, salută deschide ției, 175. rea Sfatului Țării, 117. Met· Ștefan, ales deputat în Sfatul Mumjiu F., membru în comitetul Țării, 134. partidului moldovenesc, 18.

296 Miintcanu Râmnic, semnează decla Nclin, i sc pradă pivnițele, 170. rația unui grup de Români, 209. Xcmirovschi S., votează unirea la AIurafa S., directorul ziarului ,,Cu Bălți, 16. vânt Moldovenesc”, XXXV; orga Nica L, comisar al zcmstvei C. Albă, nizează militarii moldoveni, LI, 145. 39 ; omorît, LXXII; 125. Xlcodlm, episcop, delegat cu girarea Alurafa V., votează unirea Ia Soroca, treburilor bisericii basarabene, 270, 224. 271, 272. Murata X., votează unirea la Soroca, Xicu E., votează unirea Ia Soroca, 224. 224. Murgoeî Gh., semnează declarația Xlcolacv, oraș, soldații moldoveni sc unui grup de Români, 209. organizează, 49. Muscel, prefectul jud., salută Sfatul Nieolae I, desființează autonomia Țării, 275. Basarabiei, 50, 110. Mușcinselii, președintele plășii Bra- Xichltiuc T., ales deputat în Sfatul vicea, salută Sfatul Țării, 276. Țării, 134, 135. Musteață S., votează unirea la Bălți, Nisclsohn, doctor, salută deschide 216. rea Sfatului Țării, 102. Musteață P., votează unirea la Bălți, Xifon, episcop, semnează pastorala, 216. 272. N Nlstor L, autor citat, VIII, IX. Xaberejnâi, felicită Sfatul Țării, 137. Noe Constantin, semnează declarația Xaeu I., votează unirea la Soroca, unui grup de Români, 209. 224. Xovițehl .AL, votează unirea la Bălți, Xadejda-Pârliț, cale ferată, 134. 216. Xaștă P., ucrainean, participă Ia O ședința zcmstvei din C. Albă, Oaneca, organizează un cor moldo LXVIII, 145. venesc, 71 ; semnează declarația Xastăsă Gheorglie, sublocotenent, se grupului de Români, 209. cretarul congresului militar, 91. Obuhorschi Teodor, candidează în Ncamțu I., votează unirea la Soroca,’ alegerile comunale din Chișinău, 224. 57. Xeaga Teodor, candidat în alegerile Odesa, IX, XXXVIII, XLII, XLIII, comunale pentru Chișinău, 56; XLIX, L, LI, LVI, LVII, LIX, ales deputat în Sfatul Țării, 133. LXVIII, LXXII, 9, 10, 18, 20, Xedeae, ales deputat în Sfatul Țării, 35, 36, 37, 39, 45, 46, 49, 53, 135. 59, 63, 75, 77, 78, 82, 121, 133, Xejhiseaia, stradă la Odesa, 77. 160, 169, 218. Xegru Xatalala, semnează chemarea Oituz, armata română biruitoare, 211. scriitorilor români, 218. Ohrineca, sat, țăranii pradă, 178. Xegruți II, semnează unirea la Bălți, Onlțcanl, corn., se fac devastări, 173, 216. 176, 178. Xegruș Emilian, semnează unirea la Oranlenbaum, oraș, soldații se răs Soroca, 221. coală, LI.

297 Orlici, oraș, județ, 63, 120, 133, Pcreteateov, ales deputat în Sfatul 164, 170, 173, 188. Țării, 133. Ortemberg, proprietar, i se pradă Pcrcseeina, sat, țăranii fac prădăciuni, moșia, 178. 178. Osoian, secretarul adunării ostașilor Petliura, XXXII. moldoveni la Odesa, 19 ; ales de Petreneo A., votează unirea la Soroca, putat în Sfatul Țării, 133; 187. 224. Osadeiue, votează unirea la Soroca, Pelrograd, XI, XVI, XXVIII, XLVI, 214, 216. XLVII, LXV, LXVII, LXX, 8, Osmolovschi A., deputat în Sfatul 44, 178, 218, 220. Țării, LXXV1II, 234, 251. Petrovlci Ion, semnează chemarea Oțetea A., semnează declarația unui scriitorilor români, 213. grup de Români, 209. Petrovsclii 31., secretarul direcțiunii meseriașilor, 144. P Pilat Ion, semnează chemarea scrii Pâjov, delegat din partea sovietului torilor români, 213. muncitoresc la Chișinău, XLVI. Pimcn, mitropolit, salută deschiderea Palamar X., votează unirea la Bălți, Sfatului Țării, 262 ; semnează pas 216. torala, 269,272. Palii E., ales deputat în Sfatul Țării, Pirogan Șt., votează unirea la Bălți, 133. 216. Panțâr loan, candidat în alegerile Pisarevschi D., votează unirea la So comunale din Chișinău, 56, ; ales roca, 224. deputat în Sfatul Țării, 133. Plătică D., ales deputat în Sfatul Pântca Gherman, candidat în alegerile Țării, 133. comunale din Chișinău, 56 ; salută Plerjanovsehi, votează unirea la So deschiderea Sfatului Țării, 133 ; roca, 224. ales deputat în Sfatul Țării, 133. Plcșeov N., votează unirea la Soroca, Pânzar Mlhail, votează unirea la So 224. roca, 225. Podolia, guvernământ, LVII, LXXII, Pelivan loan, prezidează adunarea 8, 83, 148, 162. moldovenilor la Bolgrad, 18; ia Podlesnâi, salută deschiderea Sfatu parte Ia adunarea ostașilor la O- lui Țării, 119 ; prezidează adunarea desa, 18 ; prezidează adunarea mol învățătorilor, 204. dovenilor la Bălți, 29 ; candidat Poliatâneluc P., ales deputat în Sfatul în alegerile pentru constituanta Țării, 134. rusă, 64 ; ia parte la deschiderea Polonia, XIV, XV, XVI, XVII, Sfatului Țării, 44, 109; ales di XX, XXII, XXIII, LXXIX, 48,50. rector general în Republica Moldo Poltava, oraș, 162. venească, 128, 129 ; ales deputat Pomorselii C., salută deschiderea Sfa în Sfatul Țării, 133, 137, 183, tului Țării, 105. 239. Poni, președintele asociației pro Pcrveaeova 31., votează unirea la fesorilor, salută Sfatul Țării, Soroca, 225. 265.

298 Popa Mlhail, votează unirea la So- R roca, 224. Robei X., ales deputat în Sfatul Țării, Popa, ales deputat în Sfatul Țării, 133. 135. Rablnoviei A. Z., ales deputat în Popeseu, secretarul adunării învăță Sfatul Țării, 134. torilor, 204. Rablnoviei M., i se pradă averea, 170. Popov 1)., secretarul comitetului exe Rădulescu M., semnează chemarea cutiv moldovenesc la Odesa, 61. scriitorilor români, 213. Popovlei Atanasie, doctor, semnează Raneti Gh., semnează chemarea scrii declarația grupului de Români, 209. torilor români, 213. Popovlei Gh., votează unirea la Bălți, Ramase .11. S., votează unirea la 216. Soroca, 224. Popovlei A., idem. Rășeanu A., votează unirea la Bălți, Popovlei I., idem. 216. Popovlei G., idem. Rășeanu, general, 241, 244. Popovlei Gr., idem. Ravici, i se pradă averea, 160. Popovlei Eufimie, candidat în consti Razii M., omorît, LXXII. tuanta rusă, 65. Repețehi Vladlmir, votează unirea Popovlei Roman, candidat în alegerile la Soroca, 224. comunale din Chișinău, 56. Riga, oraș, XXIV. Porș, secretarul general al Ucrainei, Rodiecv, XXII. Roitman A., votează unirea la So Poreanl, moșie prădată, 178. roca, 223. Porumbarii, președintele senatului, Roitman B., votează unirea la So mulțumește Sfatului Țării pentru roca, 223. telegramă, 159 ; felicită Sfatul Țării, Romașean, votează unirea la Bălți, 264. 216. Postolaelie, comisarul jud. Orlici, 179, Roman, oraș, Moldovenii salută Sfatul 188. Țării, 142. Popovsclil A., votează unirea la So- Rosetti Radu D., semnează chemarea roca, 224. scriitorilor români, 213. Popovsehi, idem. Roșea Grigorie, ales deputat în Sfatul Popovsehi Iv., idem. Țării, 133. Popovsehi Dini., idem. Roșea Șt., semnează unirea la Bălți, Prahnițehi, ia parte la congresul mi 214, 216. litar, LXIII; salută Sfatul Țării, Roșea, X. idem,. 117; deputat, 133. Roșea Gh. idem. Presau, general, semnează proclamația Rotar Petre, semnează unirea la So către trupe, LXXVII, 194, 195. roca, 224. Prlpleenl, corn., locuitorii pradă ferma, Rotleă Gh., semnează chemarea scrii 177, 178. torilor români, 213. Prodan X., votează unirea la Soroca, Rudeovsehi, grădină, 77. 224. Rudiev, ales deputat în Sfatul Țării, Prusia, XV. 133; comisar al jud. Bălți, 172.

299 Rugina, ales deputat în Sfatul Țârii, Sâreova, sat, soldații își bat joc de 133. populație, 169. Ruso Alecu, scriitor, 111. Saveiue, ales deputat în Sfatul Țării, Rusu Zinovia, prădată de către sol 135. dați, 169. Saveneo M., director general în Rep. Ruso, proprietar, i se devastează fer Mold., 128,129 ; deputat în Sfatul ma, 178. Țării, 134. Rusu, votează unirea la Soroca, 223. Satinsehi, ofițer rus, 77. Rusu, V., idem. Sblerea Chirii, ales deputat în Sfatul Rusnae P., votează unirea la Soroca, Țării, 133. 224. Sehimonoviei N., votează unirea la Rusu I., idem. Soroca, 224. Rusu P., idem. Sehimonoviei S., idem. Rusu V'., idem. Sehina, general, 245. Schirmunt, președintele Republicei S Beloruse, LXX1V. Saeară, ales deputat în Sfatul Țării, Seoblola A., candidat în Constituanta 133; șeful cancelariei direct, ge rusă, 73; ales deputat în Sfatul nerali, 148. Țării, 133; semnează actul renun Saeară A., semnează unirea la Bălți, țării la condițiile unirii, 277. 216. Seoblola I., votează unirea la Bălți, Saeară V., votează unirea la Soroca, 214, 216; felicită Sfatul Țării, 224. 274, 276. Saeară Ștefan, candidat în alegerile Seordeli X., votează unirea la Bălți, pentru constituanta rusă, 74. 216. Sadagursehi, ales deputat în Sfatul Scoropadsehi, hatmanul Ucrainei, Țării, 134. LXXIV. Sadoveanu Mihall, scriitor, semnează Sebastlan, episcop, 22. chemarea scriitorilor români, 213. Sevastopol, port, 49, 117, 121, 144. Sadoveanu Isabcla, semnează chema Steteneo I., votează unirea la Bălți, rea scriitorilor români, 213. 216. Sadoviei Șt., votează unirea la Bălți, Siberia, minoritățile din Rusia mor 216. pe câmpiile ei, XV. Safonov, votează unirea la Soroca, Siedlovsehi I., votează unirea Ia Bălți, 223, 224. 216. Saltinsehi, votează unirea la Bălți, Sllitraru T., ales deputat în Sfatul 214, 216. Țării, 133. Sarandea SI., secretarul comitetului Sinadino P., semnează cererea uni de voloste, 34. unii proprietarilor pentru unire, Sârbu I., scriitor, XIX, 111. LXXXIV ; salută deschiderea Sta Sârbu M., semnează chemarea scrii tului Țării, 105; semnează me torilor români, 213. moriul către guvern, 220. Sârb Andrei, votează unirea la So Sinlellu E., ales deputat în Sfatul roca, 225. Țării, 133.

3°O Șiret, comună, se cere ajutor militar, Stepanov 1., membru al zemstei C. 175. Albă, 146. Slivinschl Gh., secretarul zemstvei C. Stere C., emigrează în România, Albă, 146. XVIII ; deputat în Sfatul Țării, Slobozia-Dușca, sat, țărani pradă 228, 229, 231, 241, 255, 256, 265. ferma, 178. SteteanJ, comună, sătenii pradă, Slobozia Ilare, sat, 171—172 178. Slobozia Bălților, comună, 26 Strășcni, stație, 190. Soeolov N., vice-preșcdinte comite Stroescu V., votează unirea la Soroca, tului central muncitoresc din Pc- 223. trograd, XLVI. Stroescu Vasllc, președintele partidu Soeola, stație, ocupată de bolșevici, lui național moldovenesc, XXXVIII. LXXIII, 188, 189. Stolanov M., salută deschiderea Sfa Socolscbl A., prezidează adunarea tului Țării, 106. zemstvei din C. Albă, 146, 147. Stolâpln, regimul lui, XXII. Solonovsclii, votează unirea la So- Struvc P., XXII. roca, 224. Sturdza A.,Românbasarabean,XVIII, Soricu I., semnează chemarea scriito Suedia, XIV. rilor români, 213. Surueeanu N., ales deputat în Sfatul Șoltuz, votează unirea Ia Soroca, Țării, 133. 223. Surueeanu, membru comit, executiv Spinei, ales deputat în Sfatul Țării, militar, 191. 133. Suslie, i se pradă pivnițele, 190. Stahi, votează unirea la Soroca, 224. Stahovsehl A., votează unirea la ș Bălți, 216. Șahoma, târg, 22. Stalin, recunoaște autodeterminarea Șargu I., votează unirea la Bălți, popoarelor, XXX. 216. Stamati C., scriitor, XIX, 111. Șchiopul I., semnează declarația unui Stamatl C. C., scriitor, XIX. grup de Români, 209. Stamatiad Al., semnează chemarea Șeptiliel, votează unirea la Bălți, scriitorilor români, 213. 216. StanchevieiV., autor citat,XIV,XXII, Șerer V., delegat la Rege din partea XXVI, XXVII, XXXII, LXXIV. proprietarilor, 220. Starcnehi, ales deputat în Sfatul Șevceneo, salută deschiderea Sfatului Țării, 134. Țării, 113. Staviiev, ales deputat în Sfatul Șcvccnco, scriitor ucrainean, XV. Țării, 133, 135. Șișeo I., votează unirea Ia Bălți, Ștefan C., votează unirea la Soroca, 216. 224. Șișeo P., idem. Stefanov C., votează unirea la Bălți, Șmidt A., primarul orașului Chișinău, 216. salută deschiderea Sfatului Țării, Stcfanin V., sărbătorește unirea Ba 100 ; primește în gară pe primul sarabiei, 262. ministru, 242.

3°I Șoîdăneștl, com., soldații fac prădă- Tofan Gh., semnează declarația unui ciuni, 169. grup de Români, 209. Ștefan cel Mare, 7, 121. Tofan T., votează unirea la Bălți, 216. Știrhâț, ales deputat în Sfatul Țării, Tolpegtu, A. votează unirea la Bălți, 133. 216. Ștern G., ales deputat în Sfatul Țării, Tomescu D., semnează chemarea scrii 135. torilor români, 213. Șulghin, ministru ucrainean, semnează Topală, votează unirea la Soroca, 223. telegrama către Republica Moldo Tralan, împărat, LIII, 7, 118. venească, 161, 163. Transilvania, XVIII, 60, 207. Trcîîort E., votează unirea la Soroca, T 224. Taehc Ionescu, semnează tratatul cu Trelea Gh., votează unirea Ia Bălți, privire la Basarabia, 282. 216. Tâlâmlniță, ales deputat în Sfatul Trifești, sat, soldații siluesc o fată, 170. Țării, 133. Trlfan Teod., ales deputat în Sfatul Talmațehl A., votează unirea la Soroca, Țării, 133. 224. Troîim, țăran, salută deschiderea Sfa Talmațchi P., idem. tului Țării, 125. Taraseviei, președintele comitetului re Troia Ivan, votează unirea la Soroca, voluționar din Bălți, 177. 225. Tortaul, sat, ferma devastată, 177. Troțchl, 219. Tărtești, sat, ferma devastată 177. Tuehcrman Z., votează unirea la Tavrida, guvernământ, 23, 162. Soroca, 224. Tceucî, oraș, cetățenii felicită Sfatul Tudor Gheorghc, ales deputat în Țării, 273, Sfatul Țării, 133. Tclenești, târg, fermă devastată, 178. Tudose loan, idem. Tcmpcanu V., semnează declarația Tureuman, ales deputat în Sfatul unui grup de Români, 209, Țării, 133; întâmpină armata ro Tcodoroviel Gr., votează unirea la mână, 171. Bălți, 216. Turtică A., membru în comitetul Teodosie, episcopul Râmnicului, sem sătesc, 58. nează pastorala, 272. Tutoveanu Gh., semnează chemarea Tcognost, arhimandrit, 22. scriitorilor români, 213. Tcrioelii, localitate în Finlanda, se ține congresul corpului didactic primar T al minorităților, XX. Țallc, comerciant, soldații îi pradă Tifin II., candidat în alegerile comu prăvălia, 169. nale din Chișinău, 57. Țanțu Vasilc, ofițer, candidat în Tighina, oraș, XLIII, L, LI, LXXVI, alegeri pentru constituanta rusă, 49, 55. 58, 244, 276. 73; face apel la militarii moldo Tighina, județ, 63, 133, 183, 189, veni, 92; președinte al biuroului 193, 200. de organizare a Sfatului Țării, 93; Tisa, 206. salută deschiderea Sfatului Țării,

302 100; ales deputat în Sfatul Țarii, Vâleov, târg, luptele cu bolșevicii, 133 LXXVI. Țepilovan Iv., votează unirea la Soroca, Văluță Ion, student, salută deschide 224. rea Sfatului Țării, 121 ; semnează Țerctell, ministru rus, 49. declarația grupului de Români, 209. Țlganeo, președintele blocului țără Văluța V., semnează unirea la Bălți, nesc, LXXXVI; ales deputat în 216. Sfatul Țării, 135, 233, 235. Văluța T., idem. Țigănești, sat, locuitorii iau parte la Vâleanu Al., semnează declarația devastări, 178. unui grup de Români, 209. Ținelaș, i se pradă prăvălia, 170. Vandeia rusă, 217. Țiterman I., votează unirea Ia Soroca Varlan, votează unirea la Soroca, 223. 221. Varlan G„ idem. Țopa Ovldiu, semnează declarația unui Vârnav T., scriitor, XIX. grup de Români, 209. Vârtej I., votează unirea la Soroca, 224 Țurean I., candidat în alegerile co Vianchi, președintele Republicei din munale pentru Chișinău, 57. Grimeia, 158. Țurean L., votează unirea la Soroca, Victorov II., votează unirea la Bălți, 224. 216. U Vlghcl F. F., vice-guvernatorul Ba Uatu Filip, votează unirea la Soroca, sarabiei, XVIII. 224. Vilandos A., i se pradă averea, 173. Ueraina, XII, XVI, XVII; XIX, Vilno, oraș, XIX, XXXII. XXVI, XXVII—XXXII, LV, LVI, Vinleeneo, ministru ucrainean, 161, LVII, LIX, LX, LXVIII, LXXX, 163. 83, 84, 101, 113, 138, 147, 148, Vlșnevschl, comandantul unei bande 149, 156, 160, 161, 163, 188, 261. de soldați, 178. Un eu T., ales deputat în Sfatul Țării, Vizanti, înștiințează despre devastă 134. rile din Leova, 176. Unglieni, stație, se instalează bolșe Vizitiu, votează unirea la Bălți, 216. vicii, LXXIII, 188, 200. Vlad E. votează unirea la Bălți, 216. Ungaria, Românii își retrag trupele, Voculeneo VI., ales deputat în Sfatul 277. Țării, 134. Ungureanu V., președinte de voloste, Voldemar, profesor, redactează re 34. zoluțiile congresului popoarelor, Unteni, sat, locuitorii pradă ferma, 175. XXIX. Ursu A., candidat în alegerile pentru Voloh F., votează unirea la Soroca, 221. constituanta rusă, 74. Vololi, I. idem. Volânia, guvernământ, 175. V Vrabie I)., votează unirea la Bălți, 216. Valnștoe Z., votează unirea la Soroca, Vrănești, sat, locuitorii pradă ferma, 224. 175. Vaisman I., votează unirea la Soroca, Vranov, ales deputat înSfatuI Țării, 224. 135.

~~3°3~~

~~CUPRINSUL Pagina Prefață...... III—VI Introducere ...... VII—LXXXIX~~

~~Românii din Basarabia și începuturile revoluției ruse. Manifestările eu caracter național până la deschiderea Sfatului Țării...... i— 78~~

1. Românii basarabeni și lovitura de Stat din Rusia. Apelul ziarului „Cuvânt Moldovenesc”. . . . . 3— 4 II. Apelul ziarului „Cuvânt Moldovenesc”, în chestiunea națională...... 4 III. Apelul ziarului „Cuvânt Moldonenesc” în chestiunea autonomiei Basarabiei...... 5 IV. Telegrama Societății Moldovenilor către guvernul provizoriu rus...... 5 V. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc” către Românii basarbeni 6— 7 VI. Scopurile pe care le urmărește partidul național-moldovenesc...... 7— 8 VII. Apelul ofițerilor și studenților moldoveni din Odcsa. 9— 10 VIII. Telegrama Societății moldovenești din Odesa către guvernul rus...... 10 IX. Programul partidului național-moldovenesc. . . . 11— 13 X. înființarea Cercului moldovenesc din Chiev .... 13 XI. Apelul Comitetului provizoriu al partidului național moldovenesc către preoțime...... 14— 17 XII. Chemarea partidului național-moldovenesc. ... 17 XIII. Hotărîrile adunării -membrilor partidului național- moldovenesc din Belgrad, din 11 Aprilie 1917. . . 17— 18

20 305 Pagana XIV. Hotărîrile adunării ostașilor moldoveni din Odesa din ziua de 18 Aprilie 1917...... 18—20 XV. Idem ...... 20 XVI. Procesul-verbal al adunării Uniunii Cooperativelor din Basarabia din 6-7 Aprilie 1917...... 21— 23 XVII. Chemarea adunării extraordinare a reprezentanților clericilor și mirenilor din eparhia Basarabiei către cetățenii Basarabiei...... 23—· 24 XVIII. Scrisoarea elevilor moldoveni din cursul superior al liceului din Soroca...... 25— 26 XIX. Rezoluția adunării delegaților din plasa Slobozia Bălților din 23 Aprilie 1917...... 26— 27 XX. Apelul partidului național-moldovenesc...... 27 XXI. Scrisoarea unui romăn transnistrian...... 27— 28 XXII. Apelul partidului național-moldovenesc...... 28 XXIII. Telegrama adunării Moldovenilor din Bălți și din împrejurimi trimisă comisarului gubernial Mimi. 28— 29 XXIV. Scrisoarea unui număr de țărani din com. Gorodiștea, jud, Lăpușna...... 29— 30 XXV. Manifestul Comitetului profesorilor și învățătorilor mol doveni...... 30— 33 XXVI. Hotărîrile adunării delegaților din plasa Lăpușna . 33— 34 XXVII. Hotărîrile congresului delegaților țărani din Basarabia din zilele de 21-23 Mai 1917...... 34— 35 XXVIII. Programul partidului progresist moldovenesc din Odesa ...... 35— 36 XXIX. O variantă a programului partidului progresist din Odesa...... 36— 37 XXX. O scrisoare de propagandă națională tipărită de către Comitetul partidului național din Odesa...... 37— 38 XXXI. Telegrama adunării delegaților soldaților moldoveni de pe frontul românesc...... 39 XXXII. Declarația partidului național-moldovenesc în che stiunea agrară...... 39— 41 XXXIII. Din rezoluțiile congresului corpului didactic moldo venesc din 25-28 Mai 1917...... 41— 43 XXXIV. Hotărîrile adunării delegaților din plasa Bujor, jud Lăpușna...... 43— 44 XXXV. Procesul-verbal al adunării ostașilor moldoveni din Bârlad din 12 Mai 1917...... 44— 45 XXXVI. Hotărîrile Sfatului deputaților moldoveni ofițeri și soldați dinOdcsa din 25 Iunie 1917..45— 46

306 Pagina XXXVII. Manifestul Comitetului partidului național moldo venesc din Belgrad...... 46— 51 XXXVIII. Apelul Comitetului partidului național moldovenesc. 52— 53 XXXIX. Zece porunci ale neamului moldovenesc...... 51— 52 XL·. Procctul statutelor Comitetului sovctului moldovenesc al ofițerilor și soldaților- din Odesa...... 53— 54 XL·!. Hotărîrile adunării ostașilor moldoveni din Ecatcri- noslav...... 54 XLII. Rezoluția ,,Adunării moldovenești de ostași și civili” din Bender (Tighina), ținute în ziua de 14 Iulie 1917 55 XLIII. Manifestul partidului național moldovenesc cu pri lejul alegerilor comunale din Chișinău ■ . . . . 55— 57 XLIV. Hotărîrile adunării sătenilor din com. Brânzeni, jud Orhci. . . .·...... 57— 58 XLV. Hotărîrile adunării soldaților și ofițerilor moldoveni din garnizoana Tighinei...... 58— 59 XLVI. Din proectul statutelor Sfatului soldaților și ofițerilor moldoveni de pe frontul românesc...... 59 XLVII. Hotărîrile Sfatului deputaților ostași moldoveni din Odesa...... 59— 60 XLVIII. Apelul Comitetului executiv al Sfatului deputaților soldați și ofițeri moldoveni din Odesa...... 60— 61 XLIX. Hotărîrile adunării zemstvei guberniale în chestiunea învățământului...... 61 L. Din hotărîrile adunării Zemstvei guberniale din 19-22 Septemvrie 1917...... 61— 63 LI. Manifestul electoral al partidului național-moldovenesc cu ocazia alegerilor în Constituanta rusă. . 63— 65 LII. Șase porunci deputaților țărănești, ce vor fi aleși în Constituanta rusă...... 66 LIII. Manifestul (al doilea) partidului național moldovenesc cu ocazia alegerilor în adunarea întemeietoare rusă. 67— 68 LIV. Manifestul electoral al „Ligei femeilor moldovencc”. 69— 70 LV. Anunțuri...... 70— 71 , LVI. Strigarea studenților români...... 71— 72 LVII Hotărîrile comisiunii școlare moldovenești depe lângă zemstva gubernială ...... 72 LVIII. Manifestul electoral al partidului socialist-revoluționar moldovenesc...... 73— 74 LIX. Strigarea Comitetului central al ostașilor basarabeni de pe frontul românesc către frații Români. . . 74— 75 LX. Instrucții pentru cetele de miliționari moldoveni, . 75— 77

3ογ Pagi«ft LXI. .Chemarea Comitetului moldovenesc al regimentului 40 infanterie către ofițerii moldoveni ... . 77 LXII. Chemarea Comitetului de organizare a partidului național-moldovenesc din Odesa către Moldovenii din întreaga Rusie...... 77— 78 LXIII Chemarea Comitetului de organizare a militarilor moldoveni din Odesa către militarii moldoveni din Odesa...... 78

~~II.~~

~~Sfatul Țării ...... 79—152~~

LXIV. Memorandum-ul partidului socialist revoluționar mol dovenesc în chestiunea organizării Sfatului Țării. 81— 82 LXV. Rezoluția Comitetului Sfatului soldaților și ofițerilor moldoveni în chestia memorandum-ului partidului social-revoluționar moldovenesc...... 82— 83 LXVI. Telegrama congresului militar moldovenesc către congresul militar (al treilea) ucrainean din Chiev. 84 LXVII. Hotărîrea Sfatului deputaților soldați și ofițeri mol doveni cu privire la înființarea Sfatului Țării. . . 84 LXVIII, Declarația Moldovenilor de pe frontul românesc. . 85— 86 LXIX. Apelul redacției ziarului ,,Cuvânt Moldovenesc” „către ostașii moldoveni” cu ocazia deschiderii Congresului ostășesc la 20 Octomvrie 1917. . . . 86— 87 LXX. Rezoluțiile întâiului congres ostășesc moldovenesc. . 88— 91 LXXI. Strigarea Comisariatului general militar moldovenesc către soldații și ofițerii celui dintâi regiment moldovenesc...... 92 LXXII. Anunț...... 92 LXXIII. înștiințare dată presei din Chișinău cu privire la data deschiderii SfatuluiȚării . 93 LXXIV. Solemnitatea deschideriiSfatului Țării...... 93—126 LXXV. Proectul organizării ocârmuirei Basarabiei primit (prima citire) în ședința Sfatului Țării din 28 Noemvrie 1917...... 126—127 LXXVI. Decretul Consiliului Directorilor generali ai Repu- blicei Moldovenești...... 127—128 LXXVII. Telegrama Președențici Consiliului de Directori către . agențiile telegrafice din Rusia...... 129 LXXVIII. Declarația Sfatului Țării din 2 Decemvrie 1917. . . 129—132

308 LXXIX. Lista deputatilor Sfatului Țării ale căror mandate . . au fpst validate În ședința din 4 Decemvrie 1917. 132—135 LXXX. Lista deputaților Sfatului Țării aleși de către con gresul țăranilor din Ianuarie 1918...... 135 LXXXL Telegrama unui grup de țărani din jud Hotin către Sfatul Țării...... 135 LXXXII. Telegrama Comisariatului moldovenesc de pe lângă divizia 14 de infanterie către Sfatul Țării. . . . 136 LXXXIIL Telegrama Congresului Moldovenilor ostași din armata IV către Sfatul Țării...... 136 LXXXIV. Telegrama Congresului corpului didactic din jud. Orhei către Sfatul Țării...... 136—137 LXXXV. Telegrama Consiliului permanent al zemstvei din Bolgrad din 14 Decemvrie 1917..... 137 LXXXVI. Scrisoarea coinandei telefonice a Moldovenilor din armata activă către Sfatul Țării...... 137—138 LXXXVII. Telegrama unui grup de consilieri județeni moldoveni din jud. Cetatea-Albă către Sfatul Țării...... 'Î38 LXXXVIII. Declarația reprezentantului Armenilor din Basarabia citită în ședința Sfatului Țării din 9 Decemvrie 1917. 139—140 LXXXIX. Rezoluția adunării marinarilor din 13 Decemvrie 1917. 140—141 XC. Telegrama Congresului administrativ militar al co mitetelor de aprovizionare a miliției și pazei ' militare din Soroca către Sfatul Țării...... 141—142 XCI. Telegrama Comitetului Moldovenilor din garnizoana din Roman către Sfatul Țării...... 142—143 XCII. Din procesul verbal al adunării meseriașilor și târ goveților mici, ținută la 17 Decemvrie 1917 . . . 143—144 XCIII. Raportul direcțiunei zemstvei din Cetatea Albă către adunarea generală extraordinară a acelei zemstve din 16 Ianuarie 1918 cu privire la sfatul Țării și Rada ucraineană...... 144—146 XCIV. Din procesul-verbal al adunării zemstvei din Cetatea Albă ’din 16 Ianuarie 1918 cu privire la atitudinea • față de Sfatul Țării ...... 146—147 XCV. Telegrama Directorului general de interne către Di recțiunea zemstvei din Cetatea Albă..... 148 XCVI. Declarația Sfatului Țării din 21 Ianuarie 1918. . . 148—I5t XCVII. Formula jurământului pentru cetățenii Republicei Moldovenești...... 151 XCVIII. Formula jurământului pentru funcționarii Republicei Moldovenești...... ■...... 151—152 XCIX· Formula jurământului pentru ostași...... 152

~~3°9 Pagîn* III.~~

~~Raporturile cu vecinii ...... 153—165~~

C. Telegrama Sfatului Țării către Rcpublicele rusești cu ocazia proclamării autonomiei Basarabiei. . . . 155 CI. Protestul Comitetului central moldovenesc a sovetului deputaților ofițeri și soldați față de Bada ucraineană...... 155-—156 CU. Rezoluția partidului național-moldovenesc și ale altor organizațiuni moldovenești cu privire la ten dințele Ucrainei de a încorpora Basarabia. . . . 156 CUI. Telegrama unui grup de Ucraineni trimisă Sfatului Țării...... 156—157 CIV. Instrucții din partea Rcpublicei Moldovenești date delegației pentru regularea raporturilor între Ucraina și Republica Moldovenească...... 157 CV. Telegrama guvernului din Crimeia către guvernul Rcpublicei Moldovenești...... 158 CVI. Telegrama Sfatului Țării către Parlamentul român. 158—159 GVII. Telegrama Parlamentului Român către Sfatul Țării. 159 CVIII. Telegrama ministrului afacerilor străine al Ucrainei către puterile centrale și guvernul român. . . . 160 CIX. Radiograma guvernului Republicei Moldovenești către Ucraina...... 161—162 CX. Nota Republicei Moldovenești către Republica Ucrai neană din Martie 1918...... 162—164 CXI. Instrucții date delegaților Republicei Moldovenești pentru conferința păcii dela București...... 164—165

~~IV.~~

~~Acte cu privire la anarhia din Basarabia. . 167—179~~

CXII. Un proces verbal al Comisiunii pentru cercetarea dezordinelor din Basarabia ...... 169—171 CXIII. Telegrama din corn. Cărpineni, jud Lăpușna, către Consiliul Directorilor în chestiunea evacuării unei farmacii...... 171 CXIV. Ordinul Președinției Consiliului de directori către Comitetul sătesc din Slobozia-Mare...... 171—172 CXV. Ordin circular către Comitetele de voloste din jud. Bălți...... 172

310 Pagina CXVI. Telegrama Președenției Consiliului de Directori către comisarul jud. Bălți...... 172 CXVII. Telegrama Comitetului militar revoluționar din Bălți către Sfatul Țării...... 173 CXVIII. Telegrama șefului ocolului I de miliție al jud. Cliișinău către șeful miliției județene ..... 173 CXIX. Telegrama președintelui adunării cooperativelor din Orhei către Consiliul Directorilor...... 173—174 CXX. Telegrama Consiliului Directorilor către comisarii județeni...... 174 CXXI. Adresa președintelui Consiliului de Directori către comandantul legionarilor polonezi...... 175 CXXII. Ordinul Președinției Consiliului Directorilor către șeful miliției ocolului 3, târgul Fălești...... 175—176 CXXIII. Telegramă către Președenția Consiliului de Directori trimisă din or. Cahul...... 176 CXXIV. Telegrama din jud. Orhei către Direcția de Apro vizionare...... 176 CXXV. Telegrama din Orhei în chestia devastării fermei din Morărești...... 177 CXXVI. Telegrama Comisarului din jud. Cahul cu privire la dezordinele din acel județ...... 177 CXXVII. Telegrama Directorului regiunii telegrafo-poștale din Basarabia către Consiliul Directorilor...... 177—178 CXXVHI. Telefonograma comisarului jud. Orhei cu privire la dezordinele din acel județ...... 178—t79 CXXIX. Din cererea unui cetățean al Republicei Moldovenești. 179

~~Armata română și Republica Moldovenească ist—200~~

CXXX. -Telegramă din Cahul către Sfatul Țării dela 7 Dec. 1917...... 183 CXXXI. Cererea Consiliului Directorilor generali pentru intro ducere armatei române în Basarabia . 183 CXXXII. Telegrama comitetului moldovenesc din Chiev către I. I. C. Brătianu...... 184 CXXXIII- Telegramă din Soroca către Sfatul Țării în chestia separatismului și intrării armatei române în Ba- · sarabia...... 184—185 CXXXIV. Ordin circular al Statului Major român către trupele din Basarabia ...... 185

3rr Pagina ’ CXXXV. Ordin circular al Comandantului corp. 6 de armată către trupele din Basarabia...... 185—187 ■ GXXXVL. Adresa Directoratului general de război către Preșe- .denția Consiliului de Directori în chestia ajutorului militar ...... 187 GXXXVII. Telegrama comisarului din jud. Cahul către Consi- . . liul directorilor...... 187 CXXXVIII. Telegrama comisarului ținutului Orhei către Consi- . liul, directorilor...... 188 CXXXIX. Chemarea comisarilor naționali militari de pe frontul român...... , . . ,...... 188—190 CXL. Apel către populația Chișinăului făcut de către dele gația care a fost întru întâmpinarea armatei române 190—191 CXLI. Proclamația generalului Broșteanu către poporul basa rabean...... 192—193 CXLII. Comunicatul oficial cu ocazia ocupării Tighinei de către trupele române...... 193—194 CXLIII. Proclamația generalului Prezan la intrarea armatei române în Basarabia...... 194—195 CXLIV. Ordinul Marelui Stat Major al P.omâniei către tru pele din Basarabia...... 195—196 CXLV. Manifestul generalului Broșteanu către populația Basarabiei ...... 196—198 CXLVI. Proclamația generalului Broșteanu către populația Chișinăului...... 198—199 CXLVII. Telegrama șefului statului major bolșevic din Chi- șinău, Caabac, către sovetul soldaților și marina rilor din Odesa cu ocazia intrării armatei române în Basarabia...... 200

~~VI.~~

~~Manifestările pentru unire și unirea . . . 201—282~~

CXLVIII. Declarația corpului didactic primar al jud. Chișinău. 203—204 CXLIX. Chemarea Comitetului studenților moldoveni către populația Basarabiei...... 204—205 CL. Declarația unui grup de Români din toate pro vinciile în chestiunea unirii tuturor Românilor 206—209 C LI. Cuvântul tinerimii din Basarabia...... 210—211 CLII. Chemarea scriitorilor români către neamul româ nesc din Basarabia...... 211—213

312 Pagina CLIII. Cererea țăranilor membri ai zemstvei din jud. Bălți- 213—211 CLIV. Hotărîrea adunării zemstvei din Bălți cu privire la unire...... 214—216 CLV. Din memoriul asupra stărilor din Basarabia înaintat guvernului român de către uniunea marilor pro prietari...... 216—220 CLVI. -Memoriul cu cererea pentru unirea Uniunii propri etarilor agricoli din Basarabia, înaintat de către o delegație Regelui Ferdinand I, intr’o audiență acordată în ziua de 6 Martie 1918 la Cartierul Regal din Iași. Delegația în frunte cu Președintele Uniunii Panteleimon V. Sinadino a fost compusă din N. Botezatul, Socrate Cavaliotti, Victor Șercr, Gheorghe Gonata, Alexandru Sinadino și încă câțiva proprietari. Memoriul este semnat de această delegație . . ■...... 220—222 CLVII. Moțiunea Adunării zemstvei din jud. Soroca. . . . 222—225 CLVIII. Telegrama primului ministru român către guvernul Republicei Moldovenești ...... 225 CLIX. Procesul-verbal al ședinței Sfatului Țării din 27 Martie 1918...... 225—239 CLX. Actul unirii. (Rezoluția blocului moldovenesc primită de către blocul moldovenesc în ședința din 27 Martie 1918...... 239—240 CLXI. Telegrama D-lui Mitilineu din 26 Martie 1917 către Ministrul de Interne...... 241 CLXII. Telegrama D-lui Kiriacescu către Ministerul de Interne 241—242 CLXIII. Idem...... 242—243 CLXIV. Unirea Basarabiei cu România după Monitorul Oficial. 243—246 CLXV. Programul Serbării Unirii Basarabiei cu România din 30 Martie 19181a Iași. După Monitorul Oficial. 247—248 CLXVL Promulgarea actului unirii...... 248—249 CLXVII. Numirea miniștrilor basarnbeni în guvernul român . 250—251 CLXVIII. Decretul pentru numirea Consiliului de Directori din Basarabia...... 251—252 CLXIX. Serbarea dela Iași în ziua de 30 Martie 1918. . . . 253—255 CLXX. Din desbaterile Adunării deputaților. Chestiunea unirii Basarabiei...... 255 CLXXI. Răspunsul la mesajultronului și unirea Basarabiei. 255—256 CLXXIL Idem...... 256 LXXIII. închiderea sesiunii Sfatului Țării...... 256—250 CLXXIV. Hotărîrea congresului Germanilor din Basarabia în chestiunea Unirii...... 258—260

313 Pagina CLXXV. Telegrama lui I. I. C. Brătianu către Sfatul Țării. . 260 CLXXVI. ,, Universității din București către Sfatul Țării...... 260—261 GLXXVII. Telegrama Universității din Iași către Sfatul Țării . 261 CLXXVIII. ,, din Lion cu privire ia Unirea Basarabiei . 261—262 CLXXIX. ,, Mitropolitului Moldovei către Sfatul Țării. 262 GLXXX. ,, industriașilor și meseriașilor români către Sfatul Țării...... 262—263 GLXXXI. Scrisoarea voluntarilor români ardeleni și bucovineni către Sfatul Țării...... 263 CLXXXII. Telegrama Asociației presei române către Sfatul Țării. 263—264 GLXXXIII. ,, Corpurilor legiuitoare române către Sfatul Țării...... 264 CLXXXIV. Telegrama Asociației profesorilor universitari români către Sfatul Țării...... 265 CLXXXV. Telegrama Regelui Ferdinand I către C. Stere. . . . 265—266 CLXXXVI. Manifestul Consiliului Directorilor din Basarabia către popor...... 266—268 CLXXXVII. Cartea pastorală a Sfântului Sinod către clerul și poporul basarabean...... 269—272 CLXXXVIII.Telegrama Senatului Universitar din București către Sfatul Țării...... 272—273 CLXXXIX. Telegrama cetățenilor orașului Tecuci către Sfatul Țării...... 273 CXC. Telegrama din plasa Bolotino, jud. Bălți către Sfatul Țării...... 273—274 CXCI. Telegrama din plasa Cineșeuți către Sfatul Țării . . . 274 CXCII. ,, din plasa Criuleni...... 274—275 CXCIII. ,, prefectului jud. Muscel către Sfatul Țării. 275 CXCIV. ,, din plasa Bravicea către Sfatul Țării. . 275—276 CXCV. Actul renunțării la condițiile unirii dela 27 No- emvrie 1918 ...... 276—277 CXCVI. Nota Consiliului suprem al păcii către Primul mi nistru al României în chestiunea recunoașterii Unirii Basarabiei din Mărite 1920 .... 277—278 CXCVH. Tratatul prin care se recunoaște de către puterile aliate Unirea Basarabiei, semnat la 28 Octombrie 1920 și ratificat Ia 19 Mai 1922 ...... 278—282

~~Indice de nume proprii...... 283—303~~

~~314~~