DOCSLIB.ORG

Descoperim Eroi În Localitate La Noi

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Descoperim Eroi În Localitate La Noi KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei. © DVV International 2020 Elaborat în cadrul biroului DVV International în Moldova Str. A. Sciusev 60/1, Chișinău, MD-2012 Republica Moldova Tel.: 373 22 21 22 72 [email protected] / www.dvv-international.md Responsabil de ediție: Lucia Sava, dr., conf. univ. Adaptare texte: Sergiu Boțolin, Elena Cojocari, Alina Codreanu, Lucia Sava, Aliona Badiur Redactare: Lilia Toma Editarea lucrării a fost posibilă datorită asistenței Financiare din partea Ministerului de Externe al Germaniei, în cadrul proiectului ”Concurs Istoric 2.0” („Geschichtswettbewerbe 2”), 2019-2020. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Descoperim eroi în localitate la noi: Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020: Concurs pentru tineri cercetători "Moldova. Istorie Locală" / DVV International în Moldova, Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova; responsabil de ediție: Lucia Sava; adaptare texte: Sergiu Boțolin [et al.]. – Chișinău: S. n., 2020 (Tipogr. "Lexon-Prim"). – 164 p.: fig., fot. Texte: lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Referințe bibliogr. la sfârșitul art. – 1000 ex. ISBN 978-9975-3268-0-3. MD-2049, mun. Chişinău, str. București 59 GSM: 0 699 04 555; 0 795 29 555 fax. 022 28 81 78; www.lexon.md EDITURA LEXON e-mail: [email protected] CUPRINS PREFAȚĂ ............................................................................................................................................. 5 Eroi ]n familia mea Gimnaziu Diana Secrieru, Bunelul meu – participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobâl .......... 10 Инна Панаитова, Школа в селе Котовское названа в честь моего деда И. П. Сынку .............. 13 Ștefan Rusica, Ecoul războiului în familia mea .................................................................................. 17 Delia Malcoci, Amintiri despre „Siberia cea de gheață” .................................................................... 23 Liceu Irina Chilaru, Străbunelul Nicolae – eroul meu .................................................................................. 26 Victoria Musteață, Eroul meu – străbunica mea ............................................................................... 29 Maxim Nicolaev, O soartă de martir .................................................................................................. 33 Maria-Patricia Olaru, În lupta pentru eliberare națională ................................................................. 38 Ecaterina Marinovskaia, The role of my great-grandfather Peter Sinku in the fate of our family ...... 42 Virginia Rusu, Eroul meu – plămăditor de suflete umane .................................................................. 47 Oameni rezisten\i la atrocit=\i Liceu Dumitrița Cenușa, „Siberia înghețată nu o voi uita nicicând” ........................................................... 52 Alexandru Cimbriciuc, Un destin mai puternic decât regimul ........................................................... 56 Gabriela Gore, „Calda” copilărie siberiană ........................................................................................ 59 Veronica Craveț, Eufrosinia Kersanovskaia – soarta unui om care a străbătut viața 3 de la Soroca până în Siberia .............................................................................................................. 62 Alina Timofte, O copilărie înfometată ............................................................................................... 64 Renata Miron, Războiul din Transnistria. În memoria lui Anatol Popovici ......................................... 69 Nicoleta Cernei, Războiul din Transnistria: doi eroi cu destine diferite ............................................. 76 Modele de demnitate [i civism Gimnaziu Ruxanda Nichitin, Nicolae Misail, model de demnitate și civism ....................................................... 80 Davinia Suru, Vasile Gangal – erou al neamului ................................................................................ 83 Marius-Sebastian Babuș, Gheorghe Mare – erou al luptei pentru unitate națională ........................ 86 Liceu Ilinca Pușcaș, Un fiu al Unirii .............................................................................................................. 90 Inga Suhari, Emanoil Catelly – un bălțean care a făurit un neam ...................................................... 94 Gianina Tronciu, Gheorghe David, opozant al regimului totalitar ..................................................... 98 Ольга Трандафилова, «Я умираю невиновным» ........................................................................... 102 Roxana Vicol, Dinastia Murahovschi – destine trăite cu har și dăruire .............................................. 107 Promotori de cultur= [i spiritualitate Gimnaziu Иван Минку, Сельский учитель Владимир Дмитриевич Касым – герой моей семьи, герой моей Родины .......................................................................................................................... 118 Анна Манастырлы, Один из немногих ........................................................................................... 123 Nicoleta Ciorici, Daniela Musteață, Mihaela Munteanu, Maria Turculeț, Grigore Brașoveanu – promotor al sportului de performanță din Nisporeni ..................................... 125 Romica Bordeianu, Daniela Barila, Lumina înțelepciunii s-a născut la Pârlița ................................... 130 Liceu Viorelia Cătană, Un altfel de erou ...................................................................................................... 133 4 Vlada Condrea, Ioan Sîrbu – un destin în umbra crucii ...................................................................... 136 Олеся Кирович, Крепкая вера хрупкой женщины ......................................................................... 140 Оксана Единак, Призвание .............................................................................................................. 144 Antoaneta Lehevici, Anastasia Potoran, Anivart Gheorghiță, Fundamentul Adevărului ................................................................................................................... 149 În loc de postfață - creionările unui îndrumător ................................................................................ 153 PREFAȚĂ Asistăm cu bucurie la toria reprezintă o dimensiune a conștiinței umane, o nouă ediție a concursu- care include participarea „oamenilor mici” la con- lui „Descoperim eroi în lo- stituirea „marii istorii”. De aici rezultă, potrivit lui calitate la noi”, încununa- Christian Kestner, misiunea istoricului de a ne în- tă prin această culegere fățișa omul în integritatea sa, nu doar în ipostaze- de texte, care își propune le, rare sau speciale, de dominator al altor oameni să aducă în prim-plan po- sau de dominator al popoarelor și de cuceritor veștile de viață ale unor al unor țări. Se multiplică și se diversifică scrieri- oameni aparent „mici”, le care se opuneau prevalenței istoriei politice, care au trecut incognito pe care cercetătorii noii direcții, conjugați în jurul prin istorie, dar, prin idealurile și faptele lor, prin acti- Școlii Analelor, doreau s-o înlocuiască cu „o istorie vitatea și realizările lor, au adus contribuții importante mai amplă și mai umană”, o istorie care să includă la procese și fenomene istorice de importanță locală, toate activitățile umane, omul în complexitatea fi- națională sau internațională. Este o idee inovatoare inței sale: „Noi dorim să cunoaștem nu numai vâr- în spațiul Republicii Moldova, care a putut fi aplica- furile, ci și poalele munților, nu numai înălțimile și tă datorită parteneriatului dintre Asociația Naționa- adâncimile suprafeței, ci toată masa continentală” lă a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM), Repre- (Otto Hintze). Se creează, astfel, premisele unei li- zentanța DVV International în Moldova și Fundația bertăți și unei diversități, prin extinderea
Load more

Recommended publications
  • Joint Statement with President Mircea Snegur of Moldova January 30, 1995
    Administration of William J. Clinton, 1995 / Jan. 30 Mexican Loan Guarantees omy stay strong down there is more important Q. Mr. President, will you have a Mexico than anything else for our working people and bailout bill ready today? The peso and the bolsa our businesses on Main Street that are doing are dropping sharply. such business in Mexico. If they want to con- The President. We certainly hope so. I worked tinue to grow and to have that as a market, yesterday for several hours on this and secured we can't let the financial markets, in effect, col- again the reaffirmation of the commitment of lapse the Mexican political and economic struc- the leadership of both parties in both Houses ture. Secondly, there are a lot of pension plans to go forward. And we have put out more strong and ordinary Americans that have their invest- statements today about it. ments tied up there. Thirdly, we have immigra- I think we justÐthis is something we have tion and narcotics cooperation and control issues to do. The time is not a friendly factor, and here involved. This is something for ordinary I realize that the Congress had other important Americans. It's very much in our interest, and measures to debate last week, the unfunded we don't want to let it spread to other countries mandates legislation in the Senate, the balanced and, indeed, to developing countries throughout budget amendment in the House. But this can the world. We're trying to promote countries be resolved fairly quickly, and it needs to be.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • University of Florida Thesis Or Dissertation Formatting
    ETHNIC WAR AND PEACE IN POST-SOVIET EURASIA By SCOTT GRANT FEINSTEIN A DISSERTATION PRESENTED TO THE GRADUATE SCHOOL OF THE UNIVERSITY OF FLORIDA IN PARTIAL FULFILLMENT OF THE REQUIREMENTS FOR THE DEGREE OF DOCTOR OF PHILOSOPHY UNIVERSITY OF FLORIDA 2016 © 2016 Scott Grant Feinstein To my Mom and Dad ACKNOWLEDGMENTS In the course of completing this monograph I benefited enormously from the generosity of others. To my committee chair, Benjamin B. Smith, I express my sincere appreciation for his encouragement and guidance. Ben not only taught me to systematically research political phenomena, but also the importance of pursuing a complete and parsimonious explanation. Throughout my doctoral studies Ben remained dedicated to me and my research, and with his incredible patience he tolerated and motivated my winding intellectual path. I thank my committee co-chair, Michael Bernhard, for his hours spent reading early manuscript drafts, support in pursuing a multi-country project, and detailed attention to clear writing. Michael’s appreciation of my dissertation vision and capacity gave this research project its legs. Ben and Michael provided me exceptionally valuable advice. I am also indebted to the help provided by my other committee members – Conor O’Dwyer, Ingrid Kleespies and Beth Rosenson – who inspired creativity and scientific rigor, always provided thoughtful and useful comments, and kept me searching for the big picture. Among institutions, I wish to gratefully acknowledge the support of the Center of European Studies at the University of Florida, IIE Fulbright Foundation, the American Council of Learned Societies, the Andrew W. Mellon Foundation, IREX, the American Councils, and the Department of Political Science at the University of Florida.
    [Show full text]
  • Moldova Under Lucinschi
    Moldova under Lucinschi PAUL D. QUINLAN uring the Soviet period Moldova was commonly referred to as "sunny D Moldova." Unfortunately, today the country's economic situation is anything but sunny. Moldova has the ignominious distinction of being one of the three poorest states in Europe. Since declaring independence in 1991 , Moldova has had the largest fall in gross domestic product and living standard of any former social- ist state in Europe. The GDP is a mere 30 percent of what it was in 1990. The average monthly nominal wage was a pitiful 405 le¡ (singular leu), or U.S.$32, as of the middle of 2000 . Moldova also has been plagued by myriad political problems as it struggles to make the transition from communism to democracy and a market economy. Although politically the country has made significant progress in establishing functioning democratic institutions , other problems, especially its dire economic situation, are taking their toll on its young democrat- ic political system and have raised concern about Moldova 's existence as an inde- pendent state . In this article , 1 take a brief look at the overwhelming economic, political, and other problems that Moldova faced from the parliamentary elections of March 1998 to those of February 2001, in an effort to understand why Moldo- va has now turned back to the Communist Party for leadership. The March 1998 Parliamentary Elections and the Second Ciubuc Government President Petru Lucinschi's chances of carrying out important reforms were hin- dered from the start by the scheduling of parliamentary elections for early 1998. This also relegated Prime Minister Ion Ciubuc's cabinet to a caretaker role.
    [Show full text]
  • NATO and the Security in the Eastern Countries During Transition Times ( Final Report )
    NATO RESEARCH FELLOWSHIPS PROGRAMME 2000/2002 NATO and the security in the Eastern countries during transition times ( Final Report ) Written by Ion Mardarovici Chisinau Moldova 2002 Ion Mardarovici “NATO and the security in the Eastern countries during transition times” Contents 1. The concept of Republic of Moldova’s neutrality in the context of NATO’s eastward extension 2 2. The NATO – Russia partnership and the security in the former soviet European area 5 3. Security of the Republic of Moldova and the Transnistrian conflict 9 4. The role of international organizations in the process of localizing the Transnistrian crisis 36 5. 10 years after the Transnistrian armed conflict – problems and perspectives 46 6. Bibliography 77 7. Attachments 79 2 Ion Mardarovici “NATO and the security in the Eastern countries during transition times” 1. The concept of Republic of Moldova’s neutrality in the context of NATO’s eastward extension Besides the fact that the dislocation of foreign military troops on the territory of the Republic of Moldova is inadmissible, the Constitution sets no other rules for being neutral. The dictionary of international public law (Bucharest, 1982) defines “permanent neutrality” as the position of the states that, through official documents, determined by their internal legislation (ex. Switzerland) or the decision of international conferences (Switzerland, 1815, Belgium, 1831 and 1937, Luxemburg, 1867 etc.) assumed the responsibility to never participate in a war (…). Besides the fact that they are committed to not participating in a war, states that are permanently neutral are committed not to sign, during peace times, documents that in case of an armed conflict could involve them in the war.
    [Show full text]
  • La Orizontul Celei Mai Frumoase Vârste – Vâr- Multă Vreme
    Ţara nu se poate ridica decât prin ingineri UTM – decorată cu medalia Anul XVII. № 10 (168) Decembrie 2014. Ediţie lunară. 8 pagini. „European Quality” Fondator: Universitatea Tehnică a Moldovei (Oxford, Marea Britanie, 2010) www.utm.md/mesager; e-mail: [email protected] Porniţi UTM – la orizontul celei colindul , a venit mai frumoase vârstenile studenţilor, în semn de recunoştinţă pentru munca Crăciunul! La mulţi ani, lor neprecupeţită, adusă pe altarul acestei unice instituţii Azi nu mai ninge cum ningea odată de învăţământ superior ingi- În zi de-Ajun, când colindam tot satul, UTM! neresc de la noi. Şi o făceam de-a lungul şi de-a latul – „UTM se află la orizontul celei mai fru- Prin Decret prezidenţial, Atenţi să nu rămână nicio vatră... moase vârste – vârsta unei limpezi conşti- în semn de înaltă apreciere a inţe de sine, a unei maturităţi asumate, a meritelor deosebite în dezvol- Deşi sunt alte timpuri şi alţi oameni, unei creativităţi aşezate, o vârstă de bilanţ tarea învăţământului univer- Noi datina o ţinem ne-ntinată, şi analiză, vârsta certitudinii senine, dar şi sitar, pentru contribuţie sub- În seara de Crăciun cu mic, cu mare a îndoielii interpelatoare, sensibilă însă la stanţială la pregătirea speci- Ne-adună aceiaşi caldă sărbătoare. provocările visurilor îndrăzneţe” aliştilor de înaltă calificare şi (Radu Munteanu, prof., dr. ing.) activitate didactico-ştiinţifică La ceasul dintre ani ne strângem roată prodigioasă, Universitatea La fel ca-acum un veac pe jumătate, În octombrie 2014 UTM şi-a marcat jubileul Tehnică a Moldovei a fost Şi dăm frâu liber gândurilor toate de 50 de ani.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Staff Delegation to Moscow, Georgia, Moldova
    STENY H. HOYER, MARYLAND, CHAIRMAN COMMISSION ON DENNIS DECONCINI. ARIZONA, CO-CHAIRMAN SECURITY AND COOPERATION IN EUROPE DANTE B. FA5CELl, FLORIDA FRANK LAUTEN BERG, NEW JERSEY EDWARD J. MARKEY , MASSACHUSETS TIMOTHY WIRTH, COLORADO 237 FORD HOUSE OFFICE BUILDING Bill RICHARDSON, NEW MEXICO WYCHE FOWLER , GEORGIA EDWARD FEIGHAN, OHIO HARRY REID, NEVADA WASHINGTON, DC 20515 DON RITTER, PENNSYLVANIA ALFONSE M, D' AMATO, NEW YORK CHRISTOPHER H. SMITH. NEW JERSEY MALCOLM WALLOP, WYOMING JOHN EDWARD PORTER, ILLINOIS LARRY E. CRAIG. IDAHO (202) 225- 1901 FRANK R. WOlF, VIRGINIA ARLEN SPECTER. PENNSYLVANIA EXECUTIVE BRANCH COMMISSIONERS RICHARD SCHIFTER. DEPARTMENT OF STATE STEPHEN J. HADLEY, DEPARTMENT OF DEFENSE WilLIAM D, FRITTS, DEPARTMENT OF COMMERCE SAMUEL G. WISE. STAFF DIRECTOR MARY SUE HAFNER, DEPUTY STAFF DIRECTOR AND GENERAL COUNSEL JANE S. FISHER, DEPUTY STAFF DIRECTOR 102ND CONGRESS SECOND SESSION STAFF DELEGATION TRIP REPORT ON MOSCOW, GEORGIA, MOLDOVA AND BELAUS JUNE 25 . JULY 4, 1992 A REPORT PREPARED BY THE STAFF OF TIlE HELSINKI COMMISSION August 1992 HELSINKI COMMISSION STAFF DELEGATION VISIT TO MOSCOW, GEORGIA, MOLDOVA AND BELARUS From June 25 - July 4, a Helsinki Commission staff delegation consisting of Senior Advisor David M. Evans, Michael Ochs and John Finerty visited Moscow and three new CSCE member states: the former Soviet republics of Georgia, Moldova and Belarus. The delegation met with government officials, opposition, religious and national minority representatives, businessmen, journalists, academics and others. The trip was part of Commission examination of CSCE implementation in new CSCE member states of the former Soviet Union, and completed a program of visits undertaken this year to each of these new states.
    [Show full text]
  • 2018-2019 12 Decembrie, Ora 14:00
    2018-2019 12 decembrie, ora 14:00 Denumire webinar: România - un secol Descriere: Să ne amintim ce s-a înâmplat în urmă cu 100 de ani și cum înaintașii noștiri au făurit România de azi. Cele mai importante momente și oamenii care au luptat pentru Marea Unire. Spațiu de lucru: https://agora.reteauaedu.ro/open/NMkPAO4Lg0gkwur.html Titlul lucrării: La trecutu-ti mare, mare viitor Autor(i): Braila Felicia, Arnaut Gabriela, Rotari Valeria, Covaci Claudia Clasa: X-a , profil umanist Coordonator(i): Panioglo Aculina Școala:Liceut Teoretic “M. Sadoveanu” Județ, localitate: Republica Moldova, Cahul, s. Giurgiulesti Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Cel mai mare eveniment al romanilor de pretutindeni a avut loc. Alba Iulia ne-a unit din nou ! Am trait un moment unic , un sentiment de mandrie nationala! Sunt mandru ca sunt roman! Gandesc, simt si iubesc romaneste! Primul an centenar, in valtoarea relatiilor internationale tensionate, Ferdinand I a pus bazele unei Tari Unite, independente, moderne si a reinteregit neamul romanesc din Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia. Prin jertfa s-a nascut Unirea! Inaintasii neamului romanesc din proviinciile aflate sub ocupatie au luptat pentru a se uni cu Tara! În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Romania ca o mama iubitoare a venit si si-a strans copilul la piept. La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Țării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei și să decidă soarta ei.
    [Show full text]
  • Din Nou Despre Biroul De Organizare a Sfatului Ţării
    DIN ARHIVA BIROULUI DE ORGANIZARE A SFATULUI ȚĂRII 107 Valeriu Popovschi* DIN NOU DESPRE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII SAU O ALTĂ SERIE DE DOCUMENTE INEDITE PRIVIND ACTIVITATEA MULTILATERALĂ DESFĂȘURATĂ DE ACEST ORGAN ÎN BASARABIA ÎN TOAMNA ANULUI 1917 Forat în mod special la 27 octombrie 1917 de către Congresul militar- moldo- venesc în scopul întemeierii primului parlament basarabean, Biroul de organizare a Sfatului Ţării şi-a încheiat activitatea la 21 noiembrie 1917, când organul su- prem de conducere din ţinut, în pofida tuturor piedicilor şi dificultăţilor, a fost inaugurat într-o atmosferă solemnă la Chişinău. Calea de mai puţin de o lună de zile, pe care a parcurs-o Biroul, a fost, prin urmare, nu numai una extrem de grea şi anevoioasă, dar şi victorioasă. Or, scopul propus a fost atins, Basarabia alegându-se, pentru prima dată în isto- rie, cu un Sfat al Ţării care, în raport cu celelalte organizaţii, instituţii, ligi, uni- uni, comitete, consilii, formaţiuni politice locale, avea la bază cel mai înalt grad de reprezentativitate şi de care populaţia mult pătimitei provincii, inclusiv cea minoritară, îşi lega toate speranţele. Nucleul Biroului l-au constituit, după cum se menţionează în literatură, cei câţiva deputaţi militari (sublocotenentul Vasile Ţanţu, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporgicul Nicolae Surureanu şi solda- tul Zamfir Munteanu1), propuşi, din rândul celor 32 de deputați aleși de Con- gresul militar-moldovenesc la 27 octombrie 1917, mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa peste 50 de membri plini2, printre care şi principalii lideri ai mişcării de renaştere şi eliberare naţională din spaţiul basarabean.
    [Show full text]