UN ORHEIAN CE NE-A LĂSAT UN ALBUM DE NEUITAT ANDRONACHI, Gheorghe (8.IV.1893, S
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
UN ORHEIAN CE NE-A LĂSAT UN ALBUM DE NEUITAT ANDRONACHI, Gheorghe (8.IV.1893, s. Chiperceni, jud. Orhei – ?). Moldovean. Studii: Școala Militară de Infanterie din Odesa. A participat la Primul Război Mondial ca ofi ţer al armatei ruse, fi ind rănit de șase ori. În mișcarea de eliberare na- ţională din Basarabia s-a încadrat în 1917. A condus detașamentul de cavalerie al Sfatului Ţării. Pentru merite militare a fost avansat de conducerea Republicii Moldovenești la gradul de locotenent-colonel. Din luna august 1917 și până în martie 1918 a fost prefect de poliţie în jud. Lăpușna. După Unire a fost angajat ca ofi ţer activ în grad de căpitan în Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta”. După pensionarea din ofi ciu timp de opt ani a fost adjutant al Comandantului pieţii Chișinău. Autor al lucrării Albumul Basa- rabiei (Chișinău, 1933) și al unor memorii ră- mase în manuscris. Distincţii: ordinele: Sf. Gheorghe, cl. IV; Sf. Vladimir, cl. V; Sf. Ana, cl. IV; medalia Ferdi- nand I. Gheorghe Andronachi Despre el s-a Cine deschide Albumul Basarabiei rămâ- scris în enciclopedia ne uimit de ideea în sine. O carte în care mate- Figuri contemporane rialul istoric iconografi c prevalează net asupra din Basarabia (Chi- textului propriu-zis. Era o noutate pentru edi- șinău, 1939), dar tarea de carte din Basarabia. despre soarta lui de Pe de altă parte, trebuie să apreciem fap- după 1940 nu se mai tul că fotografi ile de odinioară erau extrem de cunosc informaţii. scumpe, clișeele se cedau cu greu, proprietarii Este și acesta de imagini din această cauză se considerau oa- un joc al destinu- meni bogaţi. lui: când îi salvezi Și totuși, un autor a reușit să pună între pe alţii de la uitare, coperţile unei cărţi o asemenea comoară de in- intri singur în ano- formaţii: nimat… Albumul Basarabiei, 1933 238 Pro fi luri în oglinda vremii UN FIZIOLOG NOTORIU ochimie unde a fost preparator, asistent (1927- 1931), dar după o perioadă de stagiu la Berlin și Heidelberg (1931-1932) devine șef de lucrări la Catedra de fi ziologie. Din 1937 este profesor titular de fi ziologie la Facultatea de medicină a Universităţii din Cluj și ocupă acest post până în 1958. Paralel din 1949 până în 1958 a fost directorul Institutului de Fiziologie Normală și Patologică „D. Danielopoulos” din București. La 2 iulie 1955 devine membru al Acade- miei Române. Iar pe parcursul anilor a devenit membru al Societăţii de Chimie Biologică din Paris, al Societăţii Regale de Medicină din Lon- dra, al Academiei de Astronautică din Paris ș.a. A scris o operă impunătoare debutând cu două volume: Elemente de fi ziologie generală (1933-1934). Și înainte de moarte a scos deja un volum în pas cu ultimele descoperiri știin- ţifi ce: Metode bioradiotelemetrice în medicină (1971). Deși se afl a departe de casă, urmărea atent cercetările ce se efectuau în Basarabia și era Grigore Benetato foarte atent la ceea ce realiza la Chișinău dr. Așa s-a întâmplat că Chișinăul rău își cu- Dimitrie Coţovschi. noaște fi i, pe oamenii care prin biografi ile lor Se vede că această legătură cu baștina a au scris pagini de aur în cultura și știinţa mon- fost pentru el și o bucurie și o povară. Era greu dială. uneori să justifi ci de ce, fi ind originar din Chi- Un exemplu elocvent e destinul lui Grigo- șinău, te găsești la Cluj ori la București. re Benetato (18.11.1905, Chișinău – 9.06.1972, Dar timpul pe toate le așează la locul po- București), care a trăit 66 de ani și a reușit per- trivit. formanţe pe care le poţi repartiza la zece indi- A sosit momentul oportun ca și Chișinăul vizi. să-l cunoască și să-l recunoască pe unul dintre După ce a făcut studii la Liceul „Alexandru cei mai remarcabili fi i ai săi – academicianul Donici” din Chișinău, promoţia 1922-1923, a Grigore Benetato. mers la Universitatea din Cluj (1923-1929) de Și poate chiar să dea numele lui unei in- unde a plecat cu un doctorat în medicină. Deși stituţii de profi l. Ar fi un gest care ar onora ora- în acest răstimp a fost chemat la Catedra de bi- șul cu pretenţii de capitală europeană. 239 O CARTE DE MEMORII CA UN TESTAMENT să construiască ceva, mă refer la o construcţie știinţifi că, la un studiu contemporan în această temă. A încercat să fi e om politic, dar dorința lui a eșuat, fi indcă în politică, atunci când ai principii ferme, te menţii foarte greu. Nu ești acceptat și chiar ești o persoană periculoasă, căci în raport cu tine, liderii politici se simt in- comod. Însă din toată opera lui Boldur, eu întot- deauna remarc o monografi e excepţională de- dicată lui Ștefan cel Mare și o lucrare despre existenţa căreia bănuiam, dar nu credeam că vreodată va apărea în forma tipărită, este vorba despre memoriile lui Boldur, pe care el le-a in- titulat Viaţa mea. Lumini și umbre. Din momentul când am citit în revista Viaţa Basarabiei niște pagini memorialistice intitulate Arabescuri revoluţionare și care de- scriau un mic segment de timp, dar foarte im- portant, Vara anului 1917 în Basarabia, am fost convins că dincolo de această lucrare trebuie să Alexandru V. Boldur existe un volum mare memorialistic, un fel de cronică a întregii vieţi și intuiţia nu m-a minţit. În peisajul savanţilor basarabeni, care au Această carte a apărut în anul 2006 la Bucu- excelat în istorie, Alexandru V. Boldur este rești, la Editura „Albatros”. fi gura cea mai proeminentă. În primul rând, Este o lucrare pe care o putem împărţi în prin studiile făcute, în al doilea rând, prin cari- două părţi mari: una ţine de viaţa lui particu- era universitară de excepţie, și-n al treilea rând, lară și el relatează detaliile vieţii sale fără să prin opera scrisă. se sfi iască. Cea de-a doua parte este așa-zisul A scris trei volume de istorie a Basarabiei, arabesc al personalităţilor. Oamenii cu care el care sunt fundamentale și rămân neîntrecute, a contactat și anume imaginea lor întipărită în în primul rând, conceptual. A scris în limba fi rmamentul timpului. franceză o carte despre relaţiile româno-ruse și Și aici avem o galerie superbă din care problema Basarabiei La Bessarabie et les relati- ne interesează numele sonore: Nicolae Iorga, ons russo-roumaines (1927), care, de asemenea, Constantin Stere, Ștefan Ciobanu, Pan. Halip- este un fundament deosebit pentru cei care vor pa, Dimitrie Bogos, Petre Constantinescu Iași, 240 Nichifor Crainic, Ioan Hudiţă, Ion Minea, Din momentul pensionării din anul 1947 Pro fi Constantin Cihodaru, Andrei Oţetea, Ion In- și până la moarte, care a survenit în 18 octom- luri în oglinda vremii culeţ ș.a. brie 1982 la București, el a reușit să creeze încă Și ca în orice volum memorialistic, dinco- zeci de lucrări. Pe unele cu greu le-a tipărit în lo de imaginea pretins ofi cială, aceste persona- ţară, pe când marea lor majoritate au apărut în lităţi venite în contact direct cu autorul, capătă Turcia, în Spania, în Grecia, în Rusia și numai o altă dimensiune, una prozaică și nu întot- nu acasă. Străinii s-au dovedit a fi mult mai in- deauna imaginea lor proiectată în conștiinţa teresaţi în opera acestui istoric, care trata pro- lui Boldur, capătă o dimensiune favorabilă. Is- blemele lor poate nu chiar în lumina cea mai toricul este necruţător ca un cronicar și fi xează favorabilă, dar ei apreciau profunzimea docu- toate virtuţile și toate slăbiciunile. mentării și obiectivitatea argumentării. Nu cred că el este prea subiectiv, nu am te- Născut în Chișinău, Alexandru Boldur a mei să cred în aceasta. Fiind un istoric de con- fost și rămâne a fi un anonim. Ici-colo pomenit cepţie clasică el nu-și permitea să dea avansuri, în studiu de specialitate, cu mici apariţii publi- dar nici să treacă cu vederea slăbiciunile cole- cistice, el practic nu este acceptat nici astăzi în gilor de generaţie. De aceea, pentru portretiza- Basarabia. Noi, care considerăm că trăim sub rea acestor oameni, notele memorialistice ale fl amura lui Ștefan cel Mare, n-am îndrăznit să lui Alexandru Boldur sunt foarte utile. reedităm lucrarea Ștefan cel Mare, voievod al O viaţă de om a încăput exact în 400 de Moldovei. 1457-1504, cum n-am îndrăznit să-i pagini. Concluzia pe care o fac la fi nele acestui dăm numele lui Alexandru Boldur unui liceu, volum. Românii au fost și rămân niște risipitori sau chiar unei biblioteci. El, care a stat la bazele în materie de istorie, fi indcă pensionarea lui fondării Conservatorului Municipal din Chiși- Boldur la 61 de ani a însemnat excluderea din nău și care a scris una dintre cele mai frumoase circuitul didactic a unui profesor de excepţie, lucrări Muzica în Basarabia (1940), putea să a unui om care forma o școală în istoria naţio- ajungă pe frontispiciul unei școli de muzică nală a României, iar pensia mică nu-i permitea sau chiar a Academiei de Arte. Dar astăzi ne să lucreze, să-și valorifi ce întregul lui potenţi- limităm la ceea ce avem și remarcăm faptul că al știinţifi c și creator. Grija pentru o bucată de Boldur postum vine spre noi să se convingă că timpul fura timpul și ideile istoricului Boldur. Basarabia a avut, are și va avea mari persona- lităţi. P.S. File inedite autografe din biografi a lui Alexandru V. BOLDUR, profesor universitar MEMORIU DE TITLURI ȘI LUCRĂRI ȘTIINŢIFICE I. Scurte date biografi ce Mama ne-a crescut pe toţi, cu mari difi cultăţi, Născut la Chișinău, la 25 februarie 1886 muncind din greu pentru a asigura subzistenţa (stil vechi), din părinţi români-moldoveni – familiei.