BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 1 ( 79 ) /2018 • Cuvânt pentru unirea neamului românesc • Corpul 6 Armată în Basarabia • Prizonieri români în Bulgaria http://smap .mapn.ro/ AMNR/index.html ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 1 (79)/2018 Director fondator Centenarul –E, xamenul nostru de maturitate Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Colonel(r) D r. Mircea TĂNASE 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 STUDII/DOCUMENTE Coperta I: Regele Ferdinand I şi Structuri militare române care au purtat denumiri Regina Maria ale unor personalităţi princiare, regale, politice şi militare autohtone şi străine între anii 1859-1947, Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 3 Coperta IV : 1918. Regina Mariaş i Principele Carol – participanţ i la comemorarea De la armata austro-ungară la armata română – eroilor de la Coş na – GMŞ,eneralul de brigadă iron erb Cireş oaia Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU 11 Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE O poveste adevărată Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU RegeleFIC erdinand – uvânt pentru unirea Tel./fax:67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 neamului românesc (partea I,) [email protected] Redactor-ş ef adjunct: Neculai MOGHIOR 17 Dr. Ion RÎŞNOVEANU Secretar de redacţ: ie Războiul de Întregire văzut din linia a doua. Dr. Veronica BONDAR Redactori: CCC,azul căpitanului veterinar onstantin osma Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 43 colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Turtucaia –O tragică bătălie, o dureroasă rană sângerândă, Tă:ehnoredactare computerizat Măă d lina DANCIU Dr. Luminiţa GIURGIU 49 Consiliulş tiinţ ific: · General de brigadă Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării Un locotenent român martor · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR la agonia armatei ruse, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securită ţii Lucian DRĂGHICI 57 ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC SRMCpre drumul omâniei ari: orpul 6 Armată Universitatea „Ovidius” Constanţa · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U şi eliberareaB, asarabiei (ianuarie-aprilie 1918) Comisia Română de Istorie Militară · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Profesor Dr. Cornel MĂRCULESCU 62 Depozitul Central de Arhivă · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Universitatea„” Hyperion din Bucureşti Situaţia prizonierilor români dinB ulgaria ·Prof. univ. D r. Dinu C. GIURESCU în rapoartele ofiţerilor de legătură de laS ofia Membru al Academiei Româ ne · Dr. Luminiţa GIURGIU (februarie-martie 1920), Comisia Română de Istorie Militară ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Drd. Silviu-Daniel NICULAE 67 Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA AŞRcademia de tiinţe din omânia şi artileriştii Universitatea„ Hyperion ” din Bucure şti (1935-1949), · Dr. Petre OTU Comisia Româ năă de Istorie Militar General de brigadă (r) profesor universitar Dr. · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Ministerul Afacerilor Externe ASdrian TROEA · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU CMGolonel (r) arin HINOIU 7 8 Academia Oamenilor deŞ tiinţă • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Stadiul executării prevederilor · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE CAonvenţiei de rmistiţiu la 30 iunie 1945 , Sumar în limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU Dr. Teodora GIURGIU 82 Distribuţ: ie Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. Proiecte de colaborare româno-sovietice Adresa redacţ iei: în producţia aeronautică în anii 1980. Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Realizarea motorului turboreactor RU 19 A-300, Bucureş ti. Tel./fax: 021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Dr. Viorel GHEORGHE 88 e-mail:sia @forter.ro http://smap .mapn.ro /AMNR/index.html Generalul-locotenentGC heorghe onstantin, Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egidaArhivelor Militare Naţionale Române . Publică articole primul comandant al Aeroportului Internaţional pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româ ne, „MK ihail ogălniceanu“ , darş i din alte arhive din ţarăăă sau str in tate. Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Comandor (r) Dr. Marian MOŞNEAGU 93 Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei. Agora 99 ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 C. 99/2018 B 00139 editorial CENTENARUL – EXAMENUL NOSTRU DE MATURITATE rimul Război Mondial – cea mai mare confl agraţie în care fusese angrenată omenirea până la acel Pmoment – a reprezentat, pentru România, o suită de stări și trăiri existenţiale, în care extazul și agonia au alternat sinusoidal. Putem spune că fi nalul războiului ne-a găsit pe partea ascendentă a acestei curbe a suferinţei, deasupra liniei lui zero, și ne-a permis să luăm loc la masa tratativelor – e drept, mai pe la marginea ei – și să nu plecăm acasă cu mâna goală. De fapt nu am cerut și nu ni s-a dat mai mult decât ni se cuvenea de drept. Intraţi în război după o lungă perioadă de expectativă și de calcule geopolitice, care au divizat clasa politică românească mai mult parcă decât era ea, prin însăși starea sa de fapt, divizată, am avut speranţa că vom intra în echipa câștigătoare de la sfârșitul meciului – pentru că, în defi nitiv, războiul a fost un meci macabru în care echipele, alcătuite cu mult timp înainte în cancelariile europene, au jucat cu trofeul pe masă. Tentaţia acestuia, miza întrecerii, a fost harta Europei postbelice pe care fi ecare dorea să ocupe un loc cât mai bun, cât mai confortabil, câștigat sau doar reconfi rmat prin Tratatele de Pace. Într-o lume în care drepturile fundamentale ale popoarelor se obţin și se apără cu armele – lucru valabil, din păcate, și astăzi –, intrarea în război era inevitabilă, era, am putea spune, o condiţie sine-qua-non a reîntregirii naţionale. Clasa noastră politică a încercat s-o valorifi ce cât mai efi cient, dar și-a dat din nou în petic, într-un autentic și caracteristic stil balcanic, și doar alinierea favorabilă a astrelor de la sfârșitul confruntării a făcut să putem reveni și rămâne alături de câștigători. Dar pentru asta am plătit, poate, mai mult decât trebuia. Armata Română, victorioasă într-un război aproape fără adversari în 1913, oricât ar fi vrut să se pregătească pentru inevitabila confruntare ce o aștepta, n-a prea avut cu ce, politicienii – ameţiţi, ca întotdeauna, de aburii puterii, infatuaţi și iresponsabili faţă de viitorul ţării – s-au pierdut în dispute politice, în tergiversări, aranjamente și combinaţii obscure și au uitat că pentru a trimite un soldat la război trebuie să-i dai cel puţin o armă, muniţie, echipament, mâncare și o direcţie de atac sau o poziţie de apărare. Ceea ce, din păcate, a cam lipsit. Și s-a văzut, imediat după intrarea în luptă. Relatările contemporanilor sunt dezolante. Noroc cu entuziasmul și cu spiritul de sacrifi ciu, izvorât din dragostea ancestrală a ţăranului român pentru pământul său. După doi ani de neutralitate și expectativă, de rezistenţă la presiuni din partea celor două tabere, de oscilaţii în opţiuni, am cântărit – cât de bine? – și am intrat în arenă, ne-am aruncat, aproape cu mâinile goale, asupra unui adversar mult mai puternic document 2018 1 (79) 1 editorial pe toate planurile, însă surprins și blocat de entuziasmul prestaţia exemplară a clasei politice a momentului – și nostru, ne-am înfl ăcărat de victoriile imediate, ne-am doar știm, iar cei care nu știu, ar trebui să citească, cum oprit fără să înţelegem de ce, ne-am retras și ne-am a dus greul războiului clasa noastră politică și acoliţii risipit elanul și forţele pe alte fronturi, am râs și am săi! – mi se pare un afront nepermis și chiar periculos plâns, am căzut și ne-am ridicat. Am mizat pe sprijinul pentru așezarea viitorului ţării pe fundamente solide. celor care ne-au dorit și ne-au convins să le fi m aliaţi, Sau poate, miza politică actuală solicită arogarea unor care ne-au ajutat și nu prea, ne-am trezit singuri în faţa merite chiar cu preţul ignorării și deformării, fără vreo adversarului, am suferit până la disperare, dar am dat o remușcare, a adevărului istoric? lecţie de eroism și demnitate Europei în vara lui 1917, În anul Centenarului, când ar trebui să dovedim în triunghiul de foc de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din nou Europei și lumii că ne binemerităm locul am râs și am plâns deopotrivă, am fost apoi forţaţi să pe care l-am confi rmat acum 100 de ani cu jertfa de acceptăm o pace grea, dar n-am îngenunchiat și n-am sânge a poporului, trebuie să încercăm, până nu este pierdut nici Ţara, nici Armata și nici Dinastia, așa cum prea târziu, să dovedim că respirăm cu toţii la unison fusesem ameninţaţi. Am nădăjduit și ne-am îndârjit pentru păstrarea României – atât cât mai avem din ea – să nu renunţăm defi nitiv, ne-am ridicat sub lumina ca stat independent pe harta lumii, că avem dreptul să unor astre favorabile, am intrat din nou în luptă și am ne decidem viitorul și că dorim să fi m respectaţi ca și terminat-o în picioare. naţiune cu drepturi depline. Am dovedit că ne putem ridica și ne putem privi Mai avem astăzi, în fi bra fi inţei naţionale, sentimentul viitorul în ochi, cu demnitate și cu îndreptăţită speranţă de apartenenţă la o naţiune demnă și independentă? pentru recunoașterea noastră ca naţiune cu drepturi Câţi dintre noi am fi în măsură, aidoma înaintașilor depline pe noua hartă a Europei.