BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anulxxi , Nr

BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXI , nr. 1 ( 79 ) /2018

• Cuvânt pentru unirea neamului românesc • Corpul 6 Armată în Basarabia • Prizonieri români în Bulgaria

http://smap .mapn.ro/ AMNR/index.html ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE SUMAR

EDITORIAL Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne Anul XXI, nr. 1 (79)/2018 Director fondator Centenarul –E, xamenul nostru de maturitate Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Colonel(r) D r. Mircea TĂNASE 1 Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 STUDII/DOCUMENTE

Coperta I: Regele Ferdinand I şi Structuri militare române care au purtat denumiri Regina Maria ale unor personalităţi princiare, regale, politice şi militare autohtone şi străine între anii 1859-1947, Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU 3 Coperta IV : 1918. Regina Mariaş i Principele Carol – participan ţi la comemorarea De la armata austro-ungară la armata română – eroilor de la Coş na – GMŞ,eneralul de brigadă iron erb Cireş oaia Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU 11 Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE O poveste adevărată Redactor-ş ef: Dr.Teodora GIURGIU RegeleFIC erdinand – uvânt pentru unirea Tel./fax:67 021-318.53.85, 021-318.53.67/03 neamului românesc (partea I,) [email protected] Redactor-ş ef adjunct: Neculai MOGHIOR 17 Dr. Ion RÎŞNOVEANU Secretar de redacţ: ie Războiul de Întregire văzut din linia a doua. Dr. Veronica BONDAR Redactori: CCC,azul căpitanului veterinar onstantin osma Mihaela CĂLIN, Lucian DR Ă GHICI, Dr. Anca Oana OTU, Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU 43 colonelD r. Gabriel -George PĂ TRAŞ CU , Raluca TUDOR

Coperte: Valentin MACARIE, Viorel COMAN, Nicolae CIOBANU Turtucaia –O tragică bătălie, o dureroasă rană sângerândă, Tă:ehnoredactare computerizat Măă d lina DANCIU Dr. Luminiţa GIURGIU 49 Consiliulş tiinţ ific: · General de brigadă Corneliu POSTU Statul Majoral Ap ărării Un locotenent român martor · Lectoruniv. D r. Florian BICHIR la agonia armatei ruse, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securită ţii Lucian DRĂGHICI 57 ·DProf. univ. r. Valentin CIORBEA Universitatea „Ovidius” Constanţa ·DProf. univ. r. Marian COJOC SRMCpre drumul omâniei ari: orpul 6 Armată Universitatea „Ovidius” Constanţa · Colonel(r) prof. univ. Dr. Alesandru DU Ţ U şi eliberareaB, asarabiei (ianuarie-aprilie 1918) Comisia Română de Istorie Militară · Colonel Dr. Petriş or FLOREA Profesor Dr. Cornel MĂRCULESCU 62 Depozitul Central de Arhivă · Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ Universitatea„” Hyperion din Bucureşti Situaţia prizonierilor români dinB ulgaria ·Prof. univ. D r. Dinu C. GIURESCU în rapoartele ofiţerilor de legătură de laS ofia Membru al Academiei Româ ne · Dr. Luminiţa GIURGIU (februarie-martie 1920), Comisia Română de Istorie Militară ·DComandor (r) r. Marian MOŞNEAGU Drd. Silviu-Daniel NICULAE 67 Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” · Colonel (r) prof. univ. Dr. Alexandru OŞ CA AŞRcademia de tiinţe din omânia şi artileriştii Universitatea„ Hyperion ” din Bucure şti (1935-1949), · Dr. Petre OTU Comisia Româ năă de Istorie Militar General de brigadă (r) profesor universitar Dr. · Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA Ministerul Afacerilor Externe ASdrian TROEA · Prof. univ. Dr. Ioan SCURTU CMGolonel (r) arin HINOIU 7 8 Academia Oamenilor deŞ tiinţă • Dr. Alin SPÂNU Centrul de Studii Euroatlantice Stadiul executării prevederilor · Colonel(r) Dr. Mircea TĂNASE CAonvenţiei de rmistiţiu la 30 iunie 1945 , Sumar în limba engleză: Dr. Teodora GIURGIU Dr. Teodora GIURGIU 82

Distribuţ: ie Serviciul Difuzare al Trustului de Presă al M.Ap.N. Proiecte de colaborare româno-sovietice

Adresa redacţ iei: în producţia aeronautică în anii 1980. Drumul Taberei nr.7H , sector 6, cod 61353, Realizarea motorului turboreactor RU 19 A-300, Bucureş ti. Tel./fax: 021- 318.53.85; 021- 318.53.67/03 67 Dr. Viorel GHEORGHE 88 e-mail:sia @forter.ro http://smap .mapn.ro /AMNR/index.html Generalul-locotenentGC heorghe onstantin, Buletinul Arhivelor Militare Româ ne apare trimestrial, sub egidaArhivelor Militare Naţionale Române . Publică articole primul comandant al Aeroportului Internaţional pe teme de istorie universalăăşş i româ neasc , precum i documente provenind din Arhivele Militare Româ ne, „MK ihail ogălniceanu“ , darş i din alte arhive din ţarăăă sau str in tate. Responsabilitatea pentru con ţinutul articolelor revine autorilor. Comandor (r) Dr. Marian MOŞNEAGU 93 Manuscrisele nu se înapoiază . Reproducerea articolelor sau a documentelor publicate se poate face numai cu indicarea autorului articoluluiş i a titulaturii revistei. Agora 99 ISSN 1454-0924 Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei SUMARUL |N LIMBA ENGLEZ~ 100 C. 99/2018 B 00139 editorial

CENTENARUL – EXAMENUL NOSTRU DE MATURITATE

rimul Război Mondial – cea mai mare confl agraţie în care fusese angrenată omenirea până la acel Pmoment – a reprezentat, pentru România, o suită de stări și trăiri existenţiale, în care extazul și agonia au alternat sinusoidal. Putem spune că fi nalul războiului ne-a găsit pe partea ascendentă a acestei curbe a suferinţei, deasupra liniei lui zero, și ne-a permis să luăm loc la masa tratativelor – e drept, mai pe la marginea ei – și să nu plecăm acasă cu mâna goală. De fapt nu am cerut și nu ni s-a dat mai mult decât ni se cuvenea de drept. Intraţi în război după o lungă perioadă de expectativă și de calcule geopolitice, care au divizat clasa politică românească mai mult parcă decât era ea, prin însăși starea sa de fapt, divizată, am avut speranţa că vom intra în echipa câștigătoare de la sfârșitul meciului – pentru că, în defi nitiv, războiul a fost un meci macabru în care echipele, alcătuite cu mult timp înainte în cancelariile europene, au jucat cu trofeul pe masă. Tentaţia acestuia, miza întrecerii, a fost harta Europei postbelice pe care fi ecare dorea să ocupe un loc cât mai bun, cât mai confortabil, câștigat sau doar reconfi rmat prin Tratatele de Pace. Într-o lume în care drepturile fundamentale ale popoarelor se obţin și se apără cu armele – lucru valabil, din păcate, și astăzi –, intrarea în război era inevitabilă, era, am putea spune, o condiţie sine-qua-non a reîntregirii naţionale. Clasa noastră politică a încercat s-o valorifi ce cât mai efi cient, dar și-a dat din nou în petic, într-un autentic și caracteristic stil balcanic, și doar alinierea favorabilă a astrelor de la sfârșitul confruntării a făcut să putem reveni și rămâne alături de câștigători. Dar pentru asta am plătit, poate, mai mult decât trebuia. Armata Română, victorioasă într-un război aproape fără adversari în 1913, oricât ar fi vrut să se pregătească pentru inevitabila confruntare ce o aștepta, n-a prea avut cu ce, politicienii – ameţiţi, ca întotdeauna, de aburii puterii, infatuaţi și iresponsabili faţă de viitorul ţării – s-au pierdut în dispute politice, în tergiversări, aranjamente și combinaţii obscure și au uitat că pentru a trimite un soldat la război trebuie să-i dai cel puţin o armă, muniţie, echipament, mâncare și o direcţie de atac sau o poziţie de apărare. Ceea ce, din păcate, a cam lipsit. Și s-a văzut, imediat după intrarea în luptă. Relatările contemporanilor sunt dezolante. Noroc cu entuziasmul și cu spiritul de sacrifi ciu, izvorât din dragostea ancestrală a ţăranului român pentru pământul său. După doi ani de neutralitate și expectativă, de rezistenţă la presiuni din partea celor două tabere, de oscilaţii în opţiuni, am cântărit – cât de bine? – și am intrat în arenă, ne-am aruncat, aproape cu mâinile goale, asupra unui adversar mult mai puternic document 2018 1 (79) 1 editorial pe toate planurile, însă surprins și blocat de entuziasmul prestaţia exemplară a clasei politice a momentului – și nostru, ne-am înfl ăcărat de victoriile imediate, ne-am doar știm, iar cei care nu știu, ar trebui să citească, cum oprit fără să înţelegem de ce, ne-am retras și ne-am a dus greul războiului clasa noastră politică și acoliţii risipit elanul și forţele pe alte fronturi, am râs și am săi! – mi se pare un afront nepermis și chiar periculos plâns, am căzut și ne-am ridicat. Am mizat pe sprijinul pentru așezarea viitorului ţării pe fundamente solide. celor care ne-au dorit și ne-au convins să le fi m aliaţi, Sau poate, miza politică actuală solicită arogarea unor care ne-au ajutat și nu prea, ne-am trezit singuri în faţa merite chiar cu preţul ignorării și deformării, fără vreo adversarului, am suferit până la disperare, dar am dat o remușcare, a adevărului istoric? lecţie de eroism și demnitate Europei în vara lui 1917, În anul Centenarului, când ar trebui să dovedim în triunghiul de foc de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din nou Europei și lumii că ne binemerităm locul am râs și am plâns deopotrivă, am fost apoi forţaţi să pe care l-am confi rmat acum 100 de ani cu jertfa de acceptăm o pace grea, dar n-am îngenunchiat și n-am sânge a poporului, trebuie să încercăm, până nu este pierdut nici Ţara, nici Armata și nici Dinastia, așa cum prea târziu, să dovedim că respirăm cu toţii la unison fusesem ameninţaţi. Am nădăjduit și ne-am îndârjit pentru păstrarea României – atât cât mai avem din ea – să nu renunţăm defi nitiv, ne-am ridicat sub lumina ca stat independent pe harta lumii, că avem dreptul să unor astre favorabile, am intrat din nou în luptă și am ne decidem viitorul și că dorim să fi m respectaţi ca și terminat-o în picioare. naţiune cu drepturi depline. Am dovedit că ne putem ridica și ne putem privi Mai avem astăzi, în fi bra fi inţei naţionale, sentimentul viitorul în ochi, cu demnitate și cu îndreptăţită speranţă de apartenenţă la o naţiune demnă și independentă? pentru recunoașterea noastră ca naţiune cu drepturi Câţi dintre noi am fi în măsură, aidoma înaintașilor depline pe noua hartă a Europei. noștri, să ne punem zălog viaţa pentru viitorul ţării? România Mare s-a făurit cu sângele și cu speranţa Suntem astăzi în măsură să purtăm pe mai departe acest soldaţilor români, cu suferinţa și durerea întregului trofeu câștigat cu sângele înaintașilor sau îl suportăm popor. Convinși că luptă pentru bucăţica lor de ca pe o povară de care am vrea să ne eliberăm? pământ – existentă sau doar promisă de guvern și de Anul 2018 este anul unei mari încercări, este anul Rege – soldaţii noștri, în marea lor majoritate ţărani, Marelui Examen al poporului român. Un examen au scos pieptul în faţa gloanţelor inamice și s-au pe care suntem obligaţi să-l trecem. Altfel, vom fi îndârjit să se agaţe cu dinţii de pământul ţării, să nu-l condamnaţi de istorie. lase din mână. În același timp este lăudabilă rezistenţa Centenarul este examenul nostru de maturitate. Va acestora la virusul comunismului care a bântuit Europa trebui să ne dovedim nouă și lumii întregi că suntem începutului de secol XX, mai periculos chiar decât demni de ceea ce ne-au lăsat înaintașii. tifosul exantematic și care ne-ar fi putut târî în haosul Să dăm, dar, încă odată, dovada puterii noastre bolșevic, în care identitatea și fi inţa noastră naţională ca naţiune cu pretenţii îndreptăţite, ca popor care își s-ar fi afl at în mare primejdie. poate construi singur viitorul clădit pe aspiraţii fi rești O ţară mică nu poate face chiar tot ce i-ar conveni, și respect faţă de cei deopotrivă înscriși în această ci este obligată să accepte politica celor mari, sperând competiţie a existenţei naţionale într-o lume din ce în că-și satisface propriile interese/idealuri dacă este parte ce mai imprevizibilă. a echipei care se afl ă la pupitrul de comandă a mișcării Să recunoaștem contribuţia hotărâtoare a armatei geopolitice a momentului. Aliaţii noștri, unii de tradiţie, la făurirea României Mari și să inoculăm și celor alţii de conjunctură, ne-au ajutat, atât cât au putut, sau care, dintr-un motiv sau altul încă nu sunt convinși, ne-au abandonat, atunci când au putut. convingerea că o armată puternică este unul dintre Tratativele de pace s-au semnat cu sângele ostașilor stâlpii pe care se sprijină edifi ciul naţional. căzuţi pe câmpul de luptă, cu suferinţa familiilor Fiecare în parte și toţi la un loc să dovedim că decimate de urgia războiului, dar au consfi nţit, încă o suntem demni de jertfa înaintașilor pentru făurirea dată, drepturile noaste legitime. România Mare, din României Mari. Centenarul este momentul și prilejul păcate atât de ușor destrămată peste numai 20 de ani, reconfi rmării României Mari ca naţiune, ca stare de a fost un vis în care a crezut întreaga naţiune și care a spirit, ca aspiraţie pentru un viitor alături de celelalte unit, deși cu mare greutate, toată sufl area românească popoare libere și independente. pentru împlinirea idealului nostru naţional. A minimaliza contribuţia decisivă a armatei la făurirea României Mari și a aduce în prim-plan Colonel (r) Dr. Mircea TĂNASE

2 1 (79) 2018 document studii/documente STRUCTURI MILITARE ROMÂNE CARE AU PURTAT DENUMIRI ALE UNOR PERSONALITĂŢI PRINCIARE, REGALE, POLITICE ŞI MILITARE AUTOHTONE ŞI STRĂINE ÎNTRE ANII 1859-1947

Colonel Dr. Gabriel-George PĂTRAŞCU1

n conformitate cu rangul său nobiliar și vânători de munte din Armata Română. Regele Mihai I prevederile protocolului vremii, domnitorii și a fost și el ofi ţer de vânători de munte. Regina Elisabeta Îmonarhii României au conferit unor structuri datorită contribuţiei aduse în îngrijirea răniţilor pe militare denumiri care conţineau numele lor sau al timpul Războiului de Independenţă, Spitalului Militar vreunui membru al familiei. În documentele vremii Central i se va acorda nume ei. Batalionul 2 Vânători se regăseau și unele titulaturi precum: Cap/șef onorifi c care s-a acoperit de glorie în luptele de la 30 august 1877 al regimentului; Patron onorifi c al regimentului; Cap al soldate cu cucerirea redutei Griviţa 1 și capturarea unui regimentului; Proprietar al regimentului; protector sau á drapel otoman a purtat denumirea onorifi că de „Regina la suite. Titulatura respectivă nu prevedea și exercitarea Elisabeta”. Numele primei regine a României a fost purtat efectivă a actului de comandă a vreuneia dintre unităţi. și de primul crucișător al marinei militare, iar pseudonimul Era doar o prevedere protocolară, specifică caselor ei literar „Carmen Sylva” a fost atribuit sanatoriului de imperiale și regale din acele timpuri care și astăzi se la Techirghiol. Regimentul 4 Roșiori a purtat între anii mai menţine, în special, în unele ţări europene, unde în 1915-1948 numele reginei Maria, iar Spitalul Militar de la fruntea statului se afl ă un monarh sau acolo unde s-a Brașov a purtat și poartă și astăzi numele aceleiași regine. menţinut sau a fost reluată tradiţia privind acordarea de Diferite unităţi, nave, cazărmi, cercuri, cămine, centre denumiri onorifi ce princiare/regale. de instruire, școli militare, spitale, sanatorii, societăţi au Conform legilor fundamentale ale statului român purtat numele unor membri ai familiei regale române adoptate între anii 1866-1938, la Secţiunea Despre sau străine precum „Milan al Serbiei”, „Ţarul Nicolae Domn/Rege era prevăzut: „Domnul/Regele era capul al II-lea al Rusiei”, „Regele Alexandru al Sârbilor, puterii armate/capul oștirii. El conferea gradele militare în Croaţilor și Slovenilor”, „Prinţul Paul al Iugoslaviei”, conformitate cu legea. El conferea decoraţiile românești”. „Mareșalul Josef Pildusky” [șeful guvernului polonez – În anul 1939, odată cu adoptarea „Decretului-Lege n.n] sau din Casa de Hohenzollern. asupra înaintărilor în Armata de Uscat”, la articolul 15 În perioada interbelică, datorită realizării unor din respectivul decret se prevedea: Membrii familiilor alianţe politice și militare regionale și ca o recunoaștere domnitoare române și străine, precum și înalte personalităţi a sprijinului acordat în timpul Primului Război Mondial, militare române și străine, pot fi numiţi „cap de unitate” sau unor unităţi militare le-au fost atribuite denumiri unor „á la suite” cu gradele pe care le au în armatele respective. În ţări precum „Cehoslovacia” și „Franţa”. Periodic, diferite cazul când nu au niciun grad mai mic decât acel impus de promoţii de absolvenţi ale unor instituţii de învăţământ unitatea la care sunt numiţi, li se poate acorda, prin înalt militar au primit denumirea unui membru al familiei decret, gradul respectiv2. regale române. Prerogativul de cap al puterii armatei îi permitea Pentru particularizarea apartenenţei la o structură domnitorului/monarhului ca la propunerea ministrului militară, de-a lungul timpului în uniforma unităţilor a de război/al apărării să confere prin decret domnesc/ fost introdusă cifra care aparţinea persoanei care a fost regal denumiri onorifi ce diferitelor structuri militare. comandant/șef/patron/cap/proprietar onorifi c. Cifra se Este necesar a se face precizarea că respectiva denumire purta de regulă pe epolet, la coifură, panglica de la beretă era condiţionată și de pregătirea militară efectuată (în sau era pictată pe puntea de comandă a unor nave de situaţia bărbaţilor) sau de anumite obligaţii, pasiuni sau război cum a fost distrugătorul „Regina Maria”, iar la înclinaţii (în situaţia femeilor), precum hipismul sau aeronautică, pe aripile și fuzelajele aeronavelor militare. navigaţia. Regele Carol I a fost ofi ţer de artilerie; regele În continuare vom prezenta sub formă tabelară, Ferdinand I a fost ofi ţer de cavalerie. Regele Carol al II-lea respectând statutul oficial și cronologia timpului, și-a început cariera militară într-un batalion de vânători, structurile militare care au fost identifi cate până în ulterior, devenind comandantul primului regiment de prezent, purtând astfel de denumiri. document 2018 1 (79) 3 studii/documente

STRUCTURI MILITARE ROMÂNE CARE AU PURTAT DENUMIRI ALE UNOR PERSONALITĂŢI PRINCIARE, REGALE, POLITICE ŞI MILITARE AUTOHTONE ŞI STRĂINE ÎNTRE ANII 1859-1947

Cadrul legal prin care a Personalitatea fost atribuită denumirea Nr. Denumirea princiară/regală/ de: comandant onorifi c; (Sursa) crt. onorifi că politică/militară patron onorifi c; cap al unităţii; protector Cazarma „Alexandria” (a Domnitorul Istoria Militară a Poporului 1. - funcţionat în Bucureşti din 1864) Alexandru Ioan Cuza Român, vol. IV, p. 444 Cazarma „Cuza” (a funcţionat Domnitorul Istoria Militară a Poporului 2. - în Bucureşti din 1865) Alexandru Ioan Cuza Român, vol. IV, p. 444 Principele Milan al IV-lea La 14 octombrie 1874 a fost Istoricul Armatei Române, 3. Regimentul IV „Tecuci” nr. 24 al Serbiei numit (Cap al regimentului) 1902, p. 119 Bateria de artilerie de coastă Armata Română în 4. „Carol” (a funcţionat la Domnitorul Carol I - Războiul de Independenţă Calafat între anii 1877-1878) 1877 – 1878, p. 201 *Bateria de artilerie de coastă Armata Română în 5. „Elisabeta” (a funcţionat la Principesa Elisabeta - Războiul de Independenţă Calafat între anii 1877-1878) 1877 – 1878, p. 201 Regimentul 3 Infanterie „Monitorul Oastei” nr. 40 Principele Leopold Înalt Ordin de Zi din de Linie „Dâmboviţa” din 18 noiembrie 1886, p. 609. 6. de Hohenzollern- 14 noiembrie 1886 „Principele Leopold de Istoricul Armatei Române, Sigmaringen (Cap al regimentului) Hohenzollern-Sigmaringen” 1902, p. 117 Crucişătorul „Elisabeta” (a fost în serviciul Marinei A intrat în serviciul Flotilei Crucişătorul Elisabeta în 7. Regina Elisabeta Militare Române între anii Române la 5 noiembrie 1888 campanie, p. 22; p. 33 1888-1922) Înaltul Ordin de Zi, din Batalionul 1 Vânători Principele-moştenitor „Monitorul Oastei” nr. 2 8. 1 ianuarie 1895 (Cap al Ferdinand din 14 ianuarie 1895, p. 61 batalionului) Înaltul Decret Regal nr. 1666 Batalionul 2 Vânători „Regina Regina Elisabeta „Monitorul Oastei” nr. 25 9. din 10 mai 1902 (Denumire Elisabeta” din 20 mai 1902, p. 427 onorifi că) Înaltul Decret Regal nr. 1666 Spitalul Militar Central Regina Elisabeta „Monitorul Oastei” nr. 24 10. din 10 mai 1902 (Denumire „Regina Elisabeta” din 10 mai 1902, p. 423 onorifi că) Regimentul 1 Artilerie Decizia Regală din 15 mai „Monitorul Oastei” nr. 25 11. Regele Carol I „Regele Carol I” 1902 (Denumire onorifi că) din 20 mai 1902, p. 427 Domnitorul Înaltul Decret nr. 2962 din Regimentul 7 Roşiori „Monitorul Oastei” nr. 27 12. Alexandru Ioan Cuza 27 mai 1912 (Denumire „Cuza-Vodă” din 4 iunie 1912, p. 439 onorifi că) Raportul nr. 7679 din Corpul Voluntar de Principele moştenitor „Monitorul Oastei” nr. 17 13. 18 ianuarie 1913 al ministrului Automobilişti Ferdinand din 15 aprilie 1913, p. 245 de Război (Protector de onoare) Înaltul Decret nr. 2463 din Regimentul 5 Roş iori Împăratul „Monitorul Oastei” nr. 28 14. 16 iunie 1914 (Denumire „Împăratul Nicolae al II-lea” Nicolae al II-lea al Rusiei din 23 iunie 1914, p. 656 onorifi că) Regina Maria Înaltul Decret Regal nr. „Monitorul Oastei” - Partea Regimentul 4 Roşiori 15. 2480 din 11 noiembrie 1915 Regulamentară nr. 46 din „Regina Maria” (Denumire onorifi că) 15 noiembrie 1915, pp. 681-682

4 1 (79) 2018 document studii/documente

Cadrul legal prin care a Personalitatea fost atribuită denumirea Nr. Denumirea princiară/regală/ de: comandant onorifi c; (Sursa) crt. onorifi că politică/militară patron onorifi c; cap al unităţii; protector „Monitorul Oastei” nr. 50 Fondul ofi ţeresc Înaltul Decret nr. 2652 din 16. Regele Carol I din 15 decembrie 1915, „Regele Carol I” (regulamentul) 7 decembrie 1915 p. 765 Crucişătorul auxiliar „Regele Carol I” (a participat la luptele Dicţionar Enciclopedic de 17. desfăşurate în Marea Neagră Regele Carol I - Marină, vol. I, p. 428 în timpul Primul Război Mondial) Nava-spital „Principele Dicţionar Enciclopedic de Carol” (a funcţionat pe 18. Regele Carol I - Marină, vol. I, p. 412 Dunăre în timpul Primului Război Mondial) Prin Înaltul Decret nr. 315 din 12 aprilie 1917, regimentului i „Monitorul Oastei” nr. 39 19. Regimentul 1 Vânători Regele Ferdinand I s-a acordat dreptul de a purta din 14 aprilie 1917, p. 815 cifra regelui Ferdinand I Liceul Militar Înaltul Decret nr. 3613 din Enciclopedia Armatei 20. „Regele Ferdinand I” Regele Ferdinand I 23 septembrie 1919 (Denumire României, p. 991 (a funcţionat la Chişinău) onorifi că) Înaltul Decret nr. 1474 Spitalul Militar „Regina Regina Maria „Monitorul Oastei” nr. 15 21. din 25 martie 1922 Maria” din 26 martie 1922, p. 238 (Denumire onorifi că) Şcoala Militară Pregătitoare Înaltul Decret nr. 187 din „Monitorul Oastei” nr. 21 22. de Ofiţeri de Cavalerie Regele Ferdinand I 11 aprilie 1922 din 15 aprilie 1922, p. 377 „Regele Ferdinand I” Înaltul Decret nr. 4366 din „Monitorul Oastei” – Regimentul 9 Roş iori Principesa Elena 23. 19 octombrie 1922 (Cap al Partea Ofi cială nr. 51 din „Principesa Elena” regimentului) 19 octombrie 1922, pp. 879-880 Decretul Regal nr. 4367 din „Monitorul Oastei” - Regimentul VII „Rahova” Mareşalul Constantin 24. 19 octombrie 1922 (Cap al Partea Ofi cială nr. 51 din nr. 25 Prezan regimentului) 19 octombrie 1922, p. 880 Înaltul Ordin de Zi nr. 2717 „Monitorul Oastei” - Regimentul 4 Artilerie Regele Ferdinand I 25. din 12 noiembrie 1922 Partea Ofi cială nr. 55 din „Regele Ferdinand I” (Proprietar onorifi c) 12 noiembrie 1922, p. 943 Înaltul Ordin de Zi nr. 2717 „Monitorul Oastei” - 26. Regimentul de Escortă Regală Regele Ferdinand I din 12 noiembrie 1922 Partea Ofi cială nr. 55 din (Proprietar onorifi c) 12 noiembrie 1922, p. 943 Regimentul nr. 91 Infanterie Înaltul Ordin de Zi nr. 2717 „Monitorul Oastei” - „Regele Ferdinand I” 27. Regele Ferdinand I din 12 noiembrie 1922 Partea Ofi cială nr. 55 din (a funcţionat în garnizoana (Proprietar onorifi c) 12 noiembrie 1922, p. 943 Alba Iulia) „Monitorul Oastei” - Şcoala de Ofi ţeri de Cavalerie 28. Regele Ferdinand I - Partea Ofi cială nr. 64 din „Regele Ferdinand I” 24 decembrie 1922, p. 1093

Regimentul 9 Vânători Regele Alexandru al Înaltul Decret Regal „Monitorul Oastei” - Partea 29. „Regele Alexandru al Sârbilor, Sârbilor, Croaţilor şi nr. 1443 bis din 24 martie Regulamentară nr. 7 din Croaţilor şi Slovenilor” Slovenilor 1924 (Denumire onoriﬁ că) 25 mai 1922, p. 272

document 2018 1 (79) 5 studii/documente

Cadrul legal prin care a Personalitatea fost atribuită denumirea Nr. Denumirea princiară/regală/ de: comandant onorifi c; (Sursa) crt. onorifi că politică/militară patron onorifi c; cap al unităţii; protector Decretul Regal nr. 3855 din „Monitorul Oastei” Regimentul 8 Vânători Domnitorul Grigore 30. 24 noiembrie 1924 (Denumire nr. 28 din 9 decembrie 1924, „Vodă Grigore Ghica” Ghica onorifi că) p. 790 Batalionul 11 Vânători de Înalt Ordin de Zi din „Monitorul Oastei” nr. 28 31. Munte „Hatmanul Luca Regele Ferdinand I 24 noiembrie 1924 (Proprietar din 9 decembrie 1924, p. 789 Arbore” onorifi c) Regimentul 1 Roşiori General de corp de armată 9 mai 1927 Volumul Mareşali ai 32. Alexandru Averescu (Cap al regimentului) României, p. 236 Sanatoriul Maritim „Carmen Sylva” (a funcţ ionat Decizia ministerială „Monitorul Oastei” nr. 5 din 33. la Techirghiol purtând Regina Elisabeta nr. 129 din 2 februarie 1928 1 martie 1928, p. 123 pseudonimul literar al Reginei (Denumire onorifi că) Elisabeta - Carmen Sylva)

Decretul Regal nr. 2067 din „Monitorul Oastei” - Partea Distrugă torul „Regele 34. Regele Ferdinand I 31 iulie 1928 Regulamentară nr. 18 din Ferdinand” (Denumire onoriﬁ că) 26 octombrie 1928, p. 428

Decretul Regal nr. 2067 din „Monitorul Oastei” - Partea 35. Distrugătorul „Regina Maria” Regina Maria 31 iulie 1928 (Denumire Regulamentară nr. 18 din onorifi că) 26 octombrie 1928, p. 428 Promoţia de ofi ţeri „Regele Decretul Regal nr. 2034 „Monitorul Oastei” - Partea Ferdinand I” a Şcolii 36. Regele Ferdinand I din 7 iunie 1930 (Denumire Ofi cială nr. 23 din 15 iunie Superioare de Război din onorifi că) 1930, p. 431 Praga Regimentul de Gardă „Mihai Principele Nicolae al Înaltul Decret nr. 2246 din „Monitorul Oastei”, nr. 25 37. Viteazul” României 21 iunie 1930 (á la suite) din 25 iunie 1930, p. 463 **Regimentul de Escortă Principele Nicolae al Înaltul Decret nr. 2246 din „Monitorul Oastei” nr. 25 38. Regală României 21 iunie 1930 (á la suite) din 25 iunie 1930, p. 463 Înaltul Decret Regal nr. 2247 ***Grupul de Aviaţie pentru Principele Nicolae al din 21 iunie 1930 (Cap al „Monitorul Oastei” nr. 25 39. Marină României grupului de aviaţie pentru din 25 iunie 1930, p. 463 marină) Şcoala Pregătitoare de Decretul Regal nr. 2448 „Monitorul Oastei” nr. 27 40. Ofiţeri de Aeronautică Regele Carol al II-lea din 1 iulie 1930 (Denumire din 15 iulie 1930, p. 489 „Regele Carol al II-lea” onorifi că) Arhivele Militare Naţionale Înaltul Decret nr. 2596 din Flotila 2 Aeronautică „Regele Române, Fond Flotila 2 41. Regele Carol al II-lea 8 iulie 1930 (Denumire Carol al II-lea” Aviaţie de Gardă, crt. 30, onorifi că) dosar H, f. 153 Decretul Regal nr. 2448 din Promoţia de sublocotenenţi „Monitorul Oastei” nr. 27 42. Regele Carol al II-lea 15 iulie 1930 (Denumire din Aeronautică din 15 iulie 1930, p. 489 onorifi că) Batalionul 4 Vânători de Înaltul Decret nr. 3016 din „Monitorul Oastei” nr. 33 Principele Nicolae al 43. Munte „Principele Nicolae al 18 august 1930 (Cap al din 1 septembrie 1930, României României” batalionului) p. 601 Înaltul Decret nr. 3324 din „Monitorul Oastei” nr. 10 Regimentul de Gardă „Mihai 44. Regele Carol al II-lea 20 septembrie 1930 din 10 octombrie 1930, Viteazul” (Proprietar onorifi c) p. 338

6 1 (79) 2018 document studii/documente

Cadrul legal prin care a Personalitatea fost atribuită denumirea Nr. Denumirea princiară/regală/ de: comandant onorifi c; (Sursa) crt. onorifi că politică/militară patron onorifi c; cap al unităţii; protector Înaltul Decret nr. 3324 din „Monitorul Oastei” nr. 10 45. Regimentul de Escortă Regală Regele Carol al II-lea 20 septembrie 1930 din 10 octombrie 1930, (Proprietar onorifi c) p. 338 Înaltul Decret nr. 3324 din „Monitorul Oastei” nr. 10 Regimentul de Artilerie de 46. Regele Carol al II-lea 20 septembrie1930 din 10 octombrie 1930, Gardă (Proprietar onorifi c) p. 338 Regimentul nr. 91 Infanterie Decretul Regal nr. 3325 din „Monitorul Ofi cial” nr. 14 47. „Regele Ferdinand I” (a Regele Ferdinand I 20 septembrie 1930 (Denumire din 10 octombrie 1930, funcţionat în Alba Iulia) onorifi că) p. 339 „Monitorul Oastei” - Şcoala de Ofi ţeri de Infanterie Decizia ministerială din 48. Regele Carol I Partea Ofi cială nr. 49 din nr. 2 „Principele Carol” 30 octombrie 1930 15 noiembrie 1930, p. 975 Regimentul 1 Vânători Decretul Regal nr. 270 din „Monitorul Oastei” - Partea Regele Ferdinand I 49. „Principele-moştenitor 3 februarie 1931 (Denumire Ofi cială nr. 5 din 1 martie Ferdinand” onorifi că) 1931, p. 96 Regimentul 1 Vânători de Regina Elisabeta a Înaltul Decret Regal nr. 1590 din „Monitorul Oastei” nr. 14 50. Gardă nr. 2 „Regina Elisabeta” Greciei 9 mai 1931 (Proprietar onorifi c) din 16 mai 1931, p. 297 Regimentul 9 Călăraşi „Regina Regina Mărioara a Înaltul Decret nr. 1591 din „Monitorul Oastei” nr. 14 51 Mărioara a Iugoslaviei” Iugoslaviei 9 mai 1931 (Proprietar onorifi c) din 16 mai 1931, p. 297 Regimentul 2 Vânători Înaltul Decret Regal nr. 1949 Regimentul 30 Gardă Regele Alexandru al 52. de Gardă nr. 9 „Regele din 6 iunie 1931 (Denumire „Mihai Viteazul”. Istorie- Iugoslaviei Alexandrul al Iugoslaviei” onorifi că) Uniforme-Simboluri, p. 31 Decretul Regal nr. 3011 din „Monitorul Oastei” - Regimentul nr. 69 Infanterie Domnitorul Ioan Vodă cel 53. 25 august 1931 (Denumire Partea ofi cială nr. 31 din „Ioan Vodă cel Cumplit” Cumplit onorifi că) 1 septembrie 1931, p. 609 Înaltul Decret Regal Regimentul Baia nr. 16 54. Mareşalul Jòsef Pilsudski nr. 3422 din 17 octombrie 1931 - „Mareşal Jòsef Pilsudski” (Şef onorifi c al regimentului) Regimentul 87 Infanterie Înaltul Decret Regal nr. 1576 „Monitorul Ofi cial” nr. 106 55. „Cehoslovacia” (a funcţionat Cehoslovacia din 30 aprilie 1932 (Denumire din 9 mai 1932 în garnizoana Satu Mare) onorifi că) Decretul Regal nr. 1478 Regimentul 1 Grăniceri de „Monitorul Ofi cial” nr. 117 56. Regele Carol al II-lea din 16 mai 1933 (Comanda Gardă „Regele Carol al II-lea” din 24 mai 1933, p. 3614 onorifi că) Statutul Liceului militar Liceul Militar „Nicolae „Monitorul Ofi cial” nr. 36 57. Regele Carol al II-lea „Nicolae Filipescu”, Filipescu” (Mânăstirea Dealu) din 20 martie 1934, p. 549 (Proprietar onorifi c şi cap) Batalionul 1 Grăniceresc de Decretul nr. 1002 din 4 aprilie „Monitorul Oastei” nr. 4 din 58. Regele Carol al II-lea Gardă „Năsăud” 1934 (Proprietar onorifi c) 1 mai 1934, p. 103 Decretul nr. 1389 din Batalionul 2 Grăniceresc de „Monitorul Oastei” nr. 6 din 59. Regele Carol al II-lea 09.05.1934 (Proprietar Gardă „Banat” 20 mai 1934, p. 226 onorifi c) Înaltul Decret nr. 396 din ****Regimentul de Gardă 60. Regele Carol al II-lea 7 ianuarie 1935 - Călare (Comandant onorifi c) Decizia ministerială Cercul Militar „Regele Carol I” „Monitorul Oastei” nr. 33 61. Regele Carol I nr. 1674 din 23 februarie 1935 (a funcţionat la Constanţa) din 10 martie 1935, p. 1121 (Denumire onorifi că)

document 2018 1 (79) 7 studii/documente

Cadrul legal prin care a Personalitatea fost atribuită denumirea Nr. Denumirea princiară/regală/ de: comandant onorifi c; (Sursa) crt. onorifi că politică/militară patron onorifi c; cap al unităţii; protector Sanatoriul „Regele Carol Decizia ministerială nr. 363 „Monitorul Oastei” nr. 13 62. al II-lea” (a funcţionat la Regele Carol al II-lea din 21 iunie 1935 (Denumire din 1 august 1935, p. 391 Sinaia) onorifi că) Regimentul 3 Artilerie Înaltul Decret Regal nr. 1354 „Monitorul Oastei” nr. 20 63. „Franţa” (a funcţionat în Franţa din 15 mai 1935 (Denumire din 10 octombrie 1935, garnizoana Brăila) onorifi că) p. 636 Decretul Regal nr. 532 din „Monitorul Oastei” Cazarma „Regele Ferdinand I” 64. Regele Ferdinand I 12 februarie 1937 (Denumire nr. 1 din 1 aprilie 1937, (a funcţionat la Satu Mare) onorifi că) p. 61 Cazarma de cavalerie „Regele Decretul Regal nr. 533 din „Monitorul Oastei” nr. 1 din 65. Ferdinand I” (a funcţionat la Regele Ferdinand I 12 februarie 1937 (Denumire 1 aprilie 1937, p. 61 Arad) onorifi că) Decretul Regal nr. 532 din Cazarma „Regina Maria” (a Monitorul Oastei nr. 1 din 66. Regina Maria 12 februarie 1937 (Denumire funcţionat la Satu Mare) 1 aprilie 1937, p. 61 onorifi că) „Monitorul Oastei” nr. 20 Şcoala Politehnică „Regele 67. Regele Carol al II-lea - din 10 octombrie 1935, Carol al II-lea” p. 617 Căminul Militar „Regele Decizia ministerială nr. 362 „Monitorul Oastei” nr. 9 din 68. Carol al II-lea” (a funcţionat Regele Carol al II-lea din 12 iunie 1936 20 iunie 1936, p. 262 la Sinaia) Decretul Regal nr. 19 din Regimentul 2 Pioneri de „Monitorul Oastei” nr. 32 69. Regele Carol al II-lea 4 ianuarie 1937 (Proprietar Gardă din 10 februarie 1937, p. 998 onorifi c) Principele moştenitor Decretul Regal nr. 532 din Cazarma „Voievodul Mihai” „Monitorul Oastei” nr. 1 din 70. Mihai, Mare Voievod de 12 februarie 1937 (Denumire (a funcţionat la Satu Mare) 1 aprilie 1937, p. 61 Alba Iulia onorifi că) Promoţia de sublocotenenţi Principele moştenitor Decretul Regal nr. 532 din din toate armele „Marele „Monitorul Oastei” nr. 10 71. Mihai, Mare Voievod de 12 februarie 1937 (Denumire Voievod Mihai de Alba Iulia”, din 1 august 1937, p. 682 Alba Iulia onorifi că) 1 iulie 1937 Arhivele Militare Naţionale Principele moştenitor Cabana „Marele Voievod Române Fond RIJO- 72. Mihai, Mare Voievod de - Mihai” (a funcţionat la Sinaia) Batalionul de Gardă al Alba Iulia Palatului (rola P.II. 9.70, cd. 637) Decretul Regal nr. 1633 din Batalionul de Gardă a l Regele Carol al II-lea „Monitorul Oastei” nr. 2 din 73. 30 martie 1937 (Comandant Palatului 15 aprilie 1937, p. 79 onorifi c) Decretul preşedintelui Regimentul 57 Infanterie Republici Polonia din 28 iunie 74. Polon „Regele Carol al II-lea” Regele Carol al II-lea - 1937 (Denumire onorifi că şi proprietar) Batalionul 3 Grăniceri de Principele Regent Paul al Decretul nr. 3491 din „Monitorul Ofi cial” nr. 244 75. Gardă – Orlat „Principele Paul Iugoslaviei 18 octombrie 1937 (Cap din 22 octombrie 1937, al Iugoslaviei” onorifi c al batalionului) p. 8464

Decretul Regal nr. 1850 din Regimentul nr. 32 Dorobanţi Regele Carol al II-lea „Monitorul Oastei” nr. 5 din 76. 10 mai 1938 (Proprietar „Mircea” 1 iunie 1938, p. 257 onoriﬁ c)

8 1 (79) 2018 document studii/documente

Cadrul legal prin care a Personalitatea fost atribuită denumirea Nr. Denumirea princiară/regală/ de: comandant onorifi c; (Sursa) crt. onorifi că politică/militară patron onorifi c; cap al unităţii; protector Decretul Regal nr. 3295 din „Monitorul Oastei” nr. 15 77. Yachtul N.M.S. „Luceafărul” Regele Carol al II-lea 24 septembrie 1938 din 1 noiembrie 1938, (Proprietar onorifi c) p. 906 Pasagerul fluvial „Regele Carol al II-lea” (pe timp de Dicţionar Enciclopedic de 78. Regele Carol al II-lea - război putea fi folosit ca navă Marină, vol. I, p. 429 de transport sau navă-spital) Şcoala Pregătitoare de Ofi ţeri de Artilerie „Regele Carol I” - Enciclopedia Artileriei 79. Regele Carol I (a funcţionat la Piteşti între Române, p. 472 anii 1940 – 1948) Promoţia de sublocotenenţi Iulie 1939 (Denumire Enciclopedia Artileriei 80. Regele Carol I de artilerie „Regele Carol I” onorifi că) Române, p. 464 Promoţia de ofi ţeri „Regele Decretul Regal nr. 1130 din „Monitorul Oastei” - Partea Ferdinand I” din toate 81. Regele Ferdinand I 30 martie 1940 (Denumire Ofi cială nr. 2 din 15 aprilie armele şi serviciile armatei, onorifi că) 1940, p. 84 31 martie 1940 Nava-spital „Principele Mihai” (a funcţionat pe Dicţionar Enciclopedic de 82. Regele Mihai I - Dunăre în timpul celui de-Al Marină, p. 412 Doilea Război Mondial) Decretul nr. 3433 din „Monitorul Oastei” nr. 15 Cercul Militar „Regele Mihai I” 83. Regele Mihai I 10 octombrie 1940 (Denumire din 1 noiembrie 1940, (a funcţionat la Focşani) onorifi că) p. 1048 Promoţia de ofi ţeri „Regina Decretul Regal nr. 1228 „Monitorul Oastei” nr. 5 din 84. Maria” din toate armele şi Regina Maria din 3 mai 1941 (Denumire 1 iunie 1941, p.294 serviciile armatei, 29 iunie 1940 onorifi că) Promoţia de ofi ţeri „Regele Decretul Regal nr. 1228 „Monitorul Oastei” nr. 5 din 85. Mihai I” din toate armele şi Regele Mihai I din 3 mai 1941 (Denumire 1 iunie 1941, p. 294 serviciile armatei, 10 mai 1941 onorifi că) Batalionul 3 Vânători de General de divizie Decretul nr. 1356 din „Monitorul Oastei” nr. 6 din 86. Munte „Principele Friedrich Principele Friedrich de 9 mai 1941 (Cap onorifi c al 15 iunie 1941, p. 372 de Hohenzollern” Hohenzollern batalionului) Arhivele Militare Naţionale Cazarma „Regele Mihai I” a Ordinul M.Ap.N. Direcţia Române, Fond RIJO – Companiei a 3-a din Batalionul 87. Regele Mihai I Domenii Militare nr. 32293/ Batalionul de Gardă al de Gardă Regală (a funcţionat 1942 (Denumire onorifi că) Palatului (rola P.II 9.70, la Castelul Foişor de la Sinaia) cd. 637) Cazarma „Regele Ferdinand I” Ordinul M.Ap.N. Direcţia Arhivele Militare Naţionale a Companiei 1 din Batalionul Domenii Militare nr. Române Fond RIJO- 88. Regele Ferdinand I de Gardă Regală (a funcţionat 32293/1942 (Denumire Batalionul de Gardă Regală la Palatul Regal din Bucureşti) onorifi că) (rola P.II 9.70, cd. 637) Cazarma „Marele Voievod Ordinul M.Ap.N. Direcţia Arhivele Militare Naţionale Mihai” a Companiei a 4-a din Domenii Militare nr. Române, Fond RIJO - 89. Batalionul de Gardă Regală Regele Mihai I 32293/1942 (Denumire Batalionul de Gardă al (a funcţionat în Ghencea – onorifi că) Palatului (rola P.II. 9.70, Bucureşti) cd. 637)

document 2018 1 (79) 9 studii/documente

Decretul Regal nr. 2973 din „Monitorul Oﬁ cial” nr. 266 90. Batalionul de Gardă Regală Regele Mihai I 11 noiembrie 1943 (Proprietar din 13 noiembrie 1943, şi comandant onoriﬁ c) p. 10464

Yachtul N.M.S. „Luceafărul” Decretul Regal nr. 2005 din „Monitorul Ofi cial” nr. 255 91. (Unitate de gardă) Regele Mihai I 25 octombrie 1944 (Proprietar din 3 noiembrie 1944 onorifi c) Decretul Regal nr. 2005 din Yachtul N.M.S. „Taifunul” „Monitorul Ofi cial” nr. 255 92. Regele Mihai I 25 octombrie 1944 (Proprietar (Unitate de gardă) din 3 noiembrie 1944 onorifi c)

Cazarma „Regele Carol I“ Arhivele Militare Naţionale Ordinul M.Ap.N. Direcţia a Companiei a 2-a din Române, Fond RIJO - Domenii Militare nr. 93. Batalionul de Gardă Regală Regele Carol I Batalionul de Gardă al 32293/1942 (Denumire (a funcţionat la Castelul Peleş – Palatului (rola P.II. 9.70, onoriﬁ că) Sinaia) cd. 637)

Puitorul de mine „Regele Carol I” (a participat la luptele Dicţionar Enciclopedic de 94. desfăşurate în Marea Neagră Regele Carol I - Marină, vol. I, p. 429 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* A funcţionat în Capul de Pod de la Turtucaia în anul 1916 și la Mamaia Sat între anii 1929-1948. ** Prin Decretul Regal nr. 1856 din 10 aprilie 1937 s-a hotărât: Art. 1. Principele Nicolae al României încetează, pe data de 10 aprilie 1937, de a mai face parte din cadrele armatei și în consecinţă pierde toate drepturile și prerogativele gradelor și funcţiilor avute în armata de uscat („Monitorul Oastei” nr. 3 din 1 mai 1937, p. 153). *** Prin Decretul Regal nr. 1857 din 10 aprilie 1937 s-a hotărât: Art. 1. Principele Nicolae al României încetează, pe data de 10 aprilie 1937, de a mai face parte din cadrele armatei și în consecinţă pierde toate drepturile și prerogativele gradelor și funcţiunilor avute în aeronautică și marină („Monitorul Oastei” nr. 3 din 1 mai 1937, p. 189). **** Prin Decretul Regal nr. 396 din 22 februarie 1935, s-a aprobat ca Regimentul de Escortă Regală să se numească Regimentul de Gardă Călare („Monitorul Oastei” nr. 32 din 1 martie 1935, p. 1101). ED

Romanian military Structures that were named after some signifi cant royal, political or military Personalities autochthonous or foreign between 1859-1947 Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D. Abstract: In accordance with their nobility rank and the provisions of the existing Protocols, the rulers and the monarchs of Romania granted their names or the names of the family members to military units. Th e documents of the those times included some entitling such as: Head/Chief of the Regiment; Honorary Patron of the Regiment; Head of the Regiment; Owner of the Regiment; Protector or “Á la suite”. Th e respective title did not imply the real act of commanding the units. Th e article presented a large number of military units which were named after diff erent personalities and also provided details regarding the laws and regulations through which they had been adopted. Keywords: honorary, chief, property, commander, regiment, battalion

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. 2 „Monitorul Oastei”, nr. 16 din 15 noiembrie 1939, f.p.

10 1 (79) 2018 document studii/documente DE LA ARMATA AUSTRO-UNGARĂ LA ARMATA ROMÂNĂ – GENERALUL DE BRIGADĂ MIRON ŞERB

Plutonier adjutant Eugen-Dorin SPĂTARU1

ituată la poalele Munţilor La 21 decembrie 1905 este numit Zărandului, la extremitatea adjutant al comandantului de regiment, Sestică a Câmpiei Aradului, fiind avansat la gradul de căpitan la străjuită de ruinele unei cetăţi medievale 1 mai 1908. construite de turci, ca bastion de apărare La 1 noiembrie 1910 este mutat în această zonă, dar și de întinsele în funcţia de comandant de companie podgorii din zonă, localitatea Șiria a în cadrul Regimentului 61 Infanterie devenit cunoscută datorită scriitorului K.u.k. din garnizoana Timișoara, iar Ioan Slavici, care a văzut lumina zilei pe începând cu 1 mai 1912 îndeplinește aceste meleaguri frumoase. funcţia de adjutant al regimentului. Dar tot aici va vedea lumina zilei În august 1914, Imperiul Austro- și unul din oamenii care-și vor lăsa Ungar declară război Serbiei, amprenta asupra dezvoltării Jandarmeriei declanșându-se astfel Primul Război în perioada interbelică, generalul de Mondial. Românii transilvăneni vor Generalul de brigadă Miron Şerb (1929) brigadă Miron Șerb. participa la un război care nu era al S-a născut la 20 septembrie 1873, la Vilagoș, după lor, cu numeroase pierderi umane și materiale, cu cum se numea în epocă localitatea, tatăl său, Gherasim, numeroase drame și multă suferinţă acumulate în cei fi ind asesor referent la Consistoriul greco-ortodox român cinci ani de campanii de-a lungul și de-a latul Europei, al Diecezei Aradului. din imensitatea spaţiului rusesc, ajungând în Galiţia și Elev silitor, aplecat spre învăţătură, disciplinat, Carpaţi și până pe meleagurile Italiei. a urmat 4 clase gimnaziale la Gimnaziul săsesc din Ca ofi ţer în armata austro-ungară, într-o unitate Sibiu, devenind un foarte bun vorbitor de germană și alcătuită în cea mai mare parte din români, căpitanul maghiară. Ulterior, a urmat cursurile Școlii de Cadeţi Miron Șerb va lua parte la acest confl ict, fi ind mobilizat din Sibiu între anii 1888-1892, pe care le-a absolvit cu la 27 iulie 1914, făcându-și datoria de militar în armata califi cativ foarte bun, fi ind avansat la gradul de stegar în care a depus Jurământul de credinţă. A servit pe la 18 august 1892, conform „Monitorului Armatei” front 30 de luni cumulate, participând la luptele de nr. 30 din 1892, și repartizat la Regimentul 33 Infanterie la Lemberg, apoi la retragerea Corpului 7 Armată K.u.k.2 din Cetatea Aradului, îndeplinind funcţia de austro-ungar, care avea reședinţa la Timișoara, până la comandant de pluton. Mezölaboro, ofensiva până la Przemysl și retragerea La 1 mai 1894 a fost avansat la gradul de sublocotenent, până în Carpaţi în 1914, la luptele Regimentului 61 iar începând cu 1 octombrie 1894 a fost transferat la Infanterie de la Pusztahaza, în februarie 1915, la luptele Cercul de Recrutare nr. 33 din Arad, afl at în zona de regimentului desfășurate în Carinthia (în sudul Austriei responsabilitate a regimentului. - n.n.) în 1915, la Doberdo (Italia de nord-est - n.n.) în La 1 mai 1898 a fost avansat la gradul de locotenent, august 1916, la luptele Batalionului 3/76 Infanterie la iar de la 1 mai 1899 revine în calitate de comandant de Caverna di Ragazza Bianca în Tirolul de sud în 1916, și companie în cadrul Regimentului 33 Infanterie. în regiunea Volînia la Ozerki (în Galiţia) în anul 19173. În perioada 1 decembrie 1901-30 iunie 1902 a urmat Deși luptau pentru o cauză străină, pe care nu o cursurile Școlii de Ofi ţeri la Corp (Korpsoffi zierschulle), înţelegeau, militarii ardeleni au dat dovadă de dăruire și pe care le-a absolvit cu succes. După absolvire revine jertfă, făcându-și datoria până la capăt în luptele la care în funcţia de comandant de companie în cadrul au participat sub steagul armatei austro-ungare. regimentului din Cetatea Aradului. La 1 octombrie La 31 ianuarie 1915, căpitanul Șerb este numit 1903 este numit adjutant de batalion, desăvârșindu-și comandant de companie, iar pe timpul luptelor, între pregătirea militară, prin absolvirea Școlii de Călărie, la 11 februarie și 2 martie 1915, a deţinut succesiv comanda 30 aprilie 1904. batalionului și a regimentului, din cauza grelelor pierderi document 2018 1 (79) 11 studii/documente suferite de regiment, el însuși fi ind rănit, evacuat și faţă situaţiei existente. În acest sens, în urma Raportului spitalizat. miniștrilor de Interne și de Război nr. 7397 din În perioada 1 iunie-8 august 1915 este numit în funcţia 29 ianuarie 1919, s-a aprobat, prin Înaltul Decret Regal de comandant de batalion4, iar la 1 septembrie 1915 nr. 444 din 29 ianuarie 19197, înfi inţarea Brigăzii IV este avansat la gradul de maior. După un binemeritat Jandarmi, cu Regimentele 7, 8 și 9 Jandarmi8. Ulterior, în concediu medical, la 4 septembrie 1915 este numit în urma Raportului nr. 301999 din 29 aprilie 1919, art. 3-6 funcţia de comandant de grup la formaţiunile de marș. din acest decret au fost modifi cate prin Înaltul Decret La 26 iunie 1916 este numit comandant al Batalionului 3 Regal nr. 1694 din 29 aprilie 19199. din Regimentul 76 Infanterie K.u.k. cu garnizoana la Pentru încadrarea acestor unităţi s-a făcut apel la Gran (Esztergom), iar la 1 septembrie 1917 în funcţia ofi ţerii de origine română, în special, din fosta armata de comandant al batalionului „de întregire” (partea austro-ungară, cu experienţă militară îndelungată și sedentară) a Regimentului 61 Infanterie. La 1 noiembrie buni cunoscători ai zonei, limbilor vorbite, obiceiurilor 1917 a fost avansat la gradul de locotenent-colonel. și realităţilor locului. În condiţiile destrămării Imperiului Austro-Ungar La 14 ianuarie 191910, locotenent-colonelul Miron în anul 1918 s-a simţit nevoia asigurării unui climat Șerb a fost numit la comanda Regimentului 7 Jandarmi de liniște și siguranţă pentru cetăţenii Ardealului și Cluj. A început o muncă asiduă de constituire, de Banatului, situaţia de pe front s-a deteriorat din ce organizare, înzestrare și intrare în atribuţiuni a noilor în ce mai mult, iar în condiţiile pierderii iniţiativei de formaţiuni de jandarmerie, în condiţii neînchipuit de către armata austro-ungară, în teritoriile transilvănene grele, inclusiv avându-se în vedere instabilitatea zonei, că românii au început lupta pentru autodeterminare și unire provocările maghiarilor erau din ce în ce mai incisive, iar cu fraţii de peste Carpaţi. Situaţia a fost extrem de grea, în proximitatea zonei de responsabilitate se desfășurau apăreau tensiuni și provocări din partea autorităţilor operaţiuni militare de mare amploare. Cu abnegaţie, și trupelor maghiare, în condiţiile în care nu existau devotament și multă muncă, ofi ţerul și-a îndeplinit formaţiuni militare românești care să menţină ordinea și misiunea încredinţată. apărarea populaţiei și bunurilor. Astfel, au început să fi e La 17 iulie 1919, alături de alte sute de ofi ţeri români create primele structuri cu atribuţii în domeniu pentru și sași din fosta armată austro-ungară, este primit în realizarea acestor deziderate, în condiţiile complicării Armata Română, cu gradul de colonel de infanterie și situaţiei social-politice și economice a acestor teritorii, vechimea de la 18 noiembrie 191811. cât și complexităţii situaţiei internaţionale. În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 august 1920- Astfel, la 1 noiembrie 1918 s-a înfi inţat pe teritoriul 30 aprilie 1920, colonelul Gheorghe Constantinescu, Comitatului Arad prima structură cu scopul de susţinerea comandantul Brigăzii III Jandarmi, notează: sănătos și ordinii, împiedicarea jafurilor și volniciilor, sub denumirea rezistent, poate suporta greutăţile unei campanii. Colonelul de Garda Naţională Română. Competenţa teritorială se Șerb Miron este capabil de a conduce un regiment de manifesta atât pe teritoriul comitatului, cât și pe cea a infanterie cu deosebire că are experienţa îndelungată a unor comitate învecinate (Bichiș, Cianad, Timiș și Bihor). războiului, putând fi califi cat ca având bune aptitudini În fruntea acestei structuri a fost desemnat maiorul militare. Este un ofiţer distins în ce privește educaţia Alexandru Vlad5 care, la 9 noiembrie 1918, a semnat militară. Serviciul și l-a îndeplinit cu devotament și Ordinul 1 către secţiunile cercuale ale gardei naţionale multă grijă pentru a fi în regulă. A probat sinceritate în române din Arad. La 11 noiembrie a fost numit în funcţia toate actele de serviciu. Bun camarad și respectuos faţă de de comandant suprem al statului major al Gardelor superiori. A avut mult de lucru pentru aplicarea organizării (Gărzilor - n.n.) Naţionale Române, cu reședinţa la Regimentului 7 Jandarmi, având de luptat cu ofi ţerii și Arad, iar la data de 12 noiembrie a elaborat primul trupa ce nu era pregătită pentru serviciul jandarmeriei, Regulament de funcţionare al Gardelor Naţionale de aceea se consideră un merit deosebit munca ce a depus. Române din Ungaria, Transilvania și Banat, făcându-se Notează pe ofi ţeri fără părtinire. Un regiment de jandarmi apel pentru constituirea și încadrarea și a altor structuri. având răspândite unităţile și subunităţile pe întinderea a La 20 noiembrie 1918, locotenent-colonelul Miron 7-8 judeţe, conducerea, îndrumarea și administraţia cere Șerb a fost numit în funcţia de comandant al Gardelor o vastă experienţă profesională în jandarmerie. Această Naţionale Române din Arad și din jurul acestuia. experienţă a lipsit colonelului Șerb, pentru aceasta s-a Existenţa acestor structuri au fost de scurtă durată, preferat trecerea sa în arma de origine fără ca prin aceasta desfi inţându-se în martie 19196. să infl uenţeze califi carea de prea bun ofi ţer12. Însă era necesară înfi inţarea unor structuri militare Comandantul Corpului de Jandarmi, generalul puternice, disciplinate, bine instruite și dotate care să facă Mihail Racoviţă, notează: am aceleași bune aprecieri asupra

12 1 (79) 2018 document studii/documente colonelului Șerb. Comandantul brigăzii l-a descris foarte bine. printr-o instruire metodică, progresivă și complet instructivă, Cred că identifi cându-se cu serviciul cerut unui regiment de a aplicaţiilor zilnice, cu scopuri instructive bine determinate, infanterie va putea spera și la gradul de general13. cu teme și momente judicios alcătuite. Din aceste lucrări, a La 6 mai 1921 este numit în funcţia de comandant al reușit pe de o parte, din punct de vedere pur profesional, pe de Regimentului 22 Infanterie „Dâmboviţa” din Târgoviște, alta, dotarea sa cu un spirit pedagogic desăvârșit, atât pentru departe de meleagurile natale, într-o zonă cu alte obiceiuri pregătirea corpului ofi ţeresc, cât și a trupei. Cu al doilea, și alt gen de activitate, dar bine cunoscut colonelului l-am apreciat pe câmpul de aplicaţii cu unităţile de luptă, Șerb, în condiţiile în care factorii de decizie au considerat în execuţia temelor, disipând temele și aplicaţiile și făcând că e binevenit un schimb de garnizoane între ofi ţerii criticile. Mi-a dat șansa de a-l aprecia drept un element din Vechiul Regat și cei proveniţi din armata austro- desăvârșit, pregătit din toate punctele de vedere și în partea ungară, pentru o anume teoretică (intelectului) și echilibrare a nivelului în partea practică; deci de cunoștinţe și a îl califi c drept apt pentru metodelor de instrucţie, comandă de brigadă și dar și de acomodare cu desăvârșit pregătit și teritoriile necunoscute apt pentru înaintare în cea mai mare parte excepţională la gradul de de către ofi ţeri. general, fi ind un element Suntem convinși că cu totul distins16. nu s-a putut acomoda În „Foaia califi cativă” cu zona și a solicitat pentru perioada prin raport numirea la 9 noiembrie 1921- comanda unei unităţi 10 mai 1922, coman- din zona Ardealului. dantul Brigăzii 41 Astfel, după șase luni, la Infanterie, colonelul 1930. Grupă de jandarmi 8 noiembrie 1921 a fost Marcovici, notează: numit, la cerere, la comanda Regimentului 81 Infanterie sănătos până la 26 aprilie (1922 - n.n.) de când a suferit din garnizoana Dej14. o criză violentă de rinichi care l-a ţinut la pat până la Pentru perioada 29 mai-17 octombrie 1921, întoarcere și care l-a determinat să ceară un concediu comandantul Brigăzii 6 Infanterie îl caracteriza ca aprobat de 60 de zile. Cu toate că prin șederea sa în Corpul fi ind prezentabil, sănătos și rezistent, poate în prea bune Jandarmeriei de 2 ani și jumătate înainte de a trece la condiţii face o bună campanie. Este inteligent și are frumoase Regimentul 22 suferise o mare întrerupere în antrenamentul cunoștinţe militare. Militar desăvârșit sub toate raporturile, cunoștinţelor sale, totuși, prin interesul vădit ce l-a arătat are o prea bună experienţă a războiului. Educaţie militară prin bunăvoinţa depusă în îndeplinirea îndatoririlor aleasă, comandant desăvârșit. Este devotat carierei, servind sale, s-a silit și a reușit în mai mare măsură a imprima în cu multă conștiinţă și destoinicie. Cu tot puţinul timp cât conducerea și direcţiunea R(egimentului) 81 Infanterie, a comandat Regimentul 22 Infanterie a dat proba vădită nota personalităţii sale. Inteligent, cu voinţă, cu iniţiativă de capacitate în conducere fi ind un adevărat părinte și în curs de dezvoltare, înzestrat cu conștiinţă remarcabilă, pentru trupă și pentru ofi ţeri. Este destoinic a comanda în caracter loial, pătruns de o desăvârșită educaţie, cu alese prea bune condiţii o brigadă. Apreciază și notează drept pe însușiri morale. Temperament domol și liniștit. Nu destul de subalterni. Merită, când va veni rândul promoţiei sale, de a energic - hotărât și integru - de aceea în comandamentul și i se încredinţa comanda unei brigăzi și a înainta în gradul controlul exercitat a avut momente de toleranţă și încredere de general în mod excepţional15. necorespunzătoare situaţiei. Autoritatea sa în conducerea În același mod, îl aprecia și generalul Alexandru corpului ofi ţeresc prea blândă. Spirit bun de organizator, Alexiu, comandantul Diviziei 6 Infanterie, care nota: cu cunoștinţe pline în formare. Capacitatea cunoștinţelor menţin în totul aprecierile și propunerile comandantului de sale profesionale călăuzite în mare măsură de bun simţ, brigadă. Am avut ocazia să constat gradul său de pregătire acea generală în creștere. A condus în mod mulţumitor în timpul celor cinci luni de aplicaţii practice pe teren școala ofi ţerilor și aplicaţiilor în teren la jocul de război pe (școala conducerii) cu compania și batalionul. I-am adus garnizoană, după cum se poate vedea din alăturatul dosar. A laude, în primul rând pentru judiciozitatea și competenţa depus mult interes și bunăvoinţă în a-și însuși cunoștinţele incontestabilă, cu care a alcătuit programele subperioadelor și noile metode de luptă. Judecată sănătoasă, sesizează bine, de aplicaţii cu compania și batalionul pe zile, caracterizată însă cu oarecare întârziere, cu putere de discernământ. document 2018 1 (79) 13 studii/documente Cunoaște regulamentele armei și a început a deprinde și pe notează cu sentimentul de dreptate. Are pregătirea pentru a acelea ale celorlalte arme. Spirit metodic și clar. La aplicaţiile comanda o unitate superioară regimentului, putând fi trimis făcute în teren a arătat, de asemenea, seriozitate și soluţiile a satisface condiţiile prevăzute de art. 43 din lege, ultimul sale au fost mulţumitoare. Perseverenţa și hotărârea în aliniat. Merită a înainta20. progresie. Nu am putut aprecia aptitudinea sa de a conduce Iar generalul Ștefănescu notează: mă unesc cu real în teren. A urmat spre a fi admis la cursul de informaţii aprecierile comandantului de brigadă. Ofi ţer cu bune calităţi, al coloneilor aspiranţi pentru gradul de general. am convingerea că va fi un bun comandant de brigadă. Are În rezumat: ca aptitudini fizice nu este destul de tact în comandă și autoritate asupra subalternilor. A făcut rezistent; morale - desăvârșite; intelectuale - în dezvoltare călătoria de comandament și cerere pentru a fi admis pentru și progres. În cele șapte luni de comandă începuse a reuși să gradul de general. Se propune pentru comandă provizorie învingă greutăţile din calea sa și să dea un început de direcţie de brigadă21. instrucţiei și educaţiei trupei și, mai ales, a corpului ofi ţerilor. În baza Înaltului Decret Regal nr. 4747 din Capacitatea cunoștinţelor sale și aptitudinile în conducerea 13 noiembrie 1922, începând cu 1 octombrie, a fost practică neafi rmată în întregime17. trecut defi nitiv în Corpul Jandarmeriei22. Și generalul de divizie Alexandru Hanzu, comandantul Aceleași cuvinte laudative se regăsesc și în „Foaia Diviziei 16 Infanterie, îl apreciază ca un caracter ferm, calificativă” pentru perioada 1 noiembrie 1922- integru și foarte corect. Cunoștinţele generale și profesionale le 31 octombrie 1923, același comandant de brigadă apreciez ca foarte bune. La o aplicaţie pe hartă am constatat considerând că este capabil, dovedit atât prin lucrările că a luat hotărâri foarte potrivite, dând ordine de executare personale cu subiect dat de brigadă, prin corecturile lucrărilor corespunzătoare. A condus corpul ofi ţeresc atât la instrucţie, practice date de brigadă fi ecărui ofi ţer, cât și prin felul cum a cât și în celelalte privinţe în mod favorabil. A cucerit în scurt dat teme ofi ţerilor, cu califi carea fi ecărei teme. Posedă știinţa timp încrederea ofi ţerilor și trupei, tratându-i cu dreptate și profesională practică și modul de executare a serviciului bunăvoinţă. Lucrările administrative la regiment se desfășoară practic la unităţi și subunităţi. A satisfăcut în bune condiţii în mod destul de mulţumitor. Caracterizez pe colonelul Șerb proba pe teren cerută de alin. 1 din art. 43 din L(egea de) Miron, după toată individualitatea sa și în baza notărilor Î(naintare). Se ocupă de educaţia ofi ţerilor și reangajaţilor anterioare, ca pe un prea bun comandant de regiment, care la de la care obţine bune rezultate23. timp va deveni și un bun comandant de brigadă18. Generalul Ștefănescu menţionează că a trecut cu succes La 1 mai 1922, în baza Ordinului Ministerului de proba (examenul) cerută pentru gradul de general, cu care Război nr. 3565, este detașat în cadrul Corpului de ocazie și-a confi rmat meritele pe care i le-au recunoscut șefi i Jandarmi. Comandantul Corpului de Jandarmi, generalul ierarhici împreună cu mine. În serviciu se conduce foarte de divizie Ștefan Ștefănescu, îl apreciază ca fi ind sănătos și bine cu tact, energie și multă pricepere. Merită a înainta rezistent pentru campanie, încalecă bine. Pe teren are ochiul excepţional la gradul de general în jandarmerie și încredinţa câmpului, la lucrările în scris a dat soluţii satisfăcătoare din comandă de brigadă24. punct de vedere militar. În specialitatea jandarmeriei însă nu Prin Ordinul nr. 253 din 13 decembrie 1923, s-a pus la curent cu misiunea ce-i revine ca pretor la marile Ministerul de Război comunică Corpului de Jandarmi unităţi - fi ind de curând în jandarmerie am convingerea că, în urma examenului susţinut, colonelul Miron Șerb a că-și va aprofunda cunoștinţele. Se poate prezenta pentru fost declarat reușit pentru obţinerea gradului de general. examenul de general19. Pe anul 1924/1925 a fost caracterizat de Consiliul La 1 iulie 1922, a fost însumat Regimentului 7 Superior al Armatei ca admis la înaintare excepţională Jandarmi Cluj. Pentru perioada 1 august-31 octombrie la gradul de general și comandă defi nitivă de brigadă. 1922, comandantul Brigăzii 4 Jandarmi, colonelul Pentru perioada 1 noiembrie 1923-31 octombrie Gheorghe Constantinescu, îl apreciază ca fi ind capabil, 1924, același comandant de brigadă îl aprecia că este probând și dorind a-și apropia știinţa profesională. Este rezistent la greutăţile inspecţiilor. Este capabil, are o bună sever în toate actele sale de conducere și sincer faţă de brigadă. pregătire militară și profesională, a dat lucrări la ofi ţeri, Este serios și cu bune calităţi morale. Este îndeajuns de sever le-a corijat și au fost folositoare pentru educaţia militară și și cu infl uenţă potrivită în aplicarea direcţiilor și în aplicarea profesională a ofi ţerilor. Are o prea bună educaţie militară măsurilor de ordine și siguranţă. Nu mă pot pronunţa dacă pe care o impune cu bune rezultate ofi ţerilor și reangajaţilor. este îndeajuns de energic în aplicarea poliţiei preventive Are bune aptitudini profesionale, cunoaște bine practica și judiciare de pe teritoriul regimentului (8 judeţe). De serviciului profesional, îl aplică, controlează și-l îndrumează asemenea, în ce privește instrucţia profesională a ofi ţerilor cu bune rezultate pentru progresul serviciului. Inspecţiile le din regiment, fi ind numit în jandarmerie numai de 3 luni. execută pe toate și la timp, cu bune foloase, deoarece intră în Face inspecţiile teritoriale regulat în fi ecare lună. Pe ofi ţeri îi amănuntul controlului. Conduce bine măsurile de ordine

14 1 (79) 2018 document studii/documente ofi ţerilor și reangajaţilor. A menţinut în bune condiţii ordinea și siguranţa pe teritoriul regimentului. [...] Merită a înainta la alegere29. În același mod îl caracterizează și generalul de divizie Ștefan Ștefănescu, comandantul Corpului de Jandarmi și generalul de divizie Dumitru Stratilescu, inspector general de armată. La 1 septembrie 1925, prin Ordinul Comandantului Corpului de Jandarmi nr. 2578, a fost numit în funcţia de comandant al Școlii de Jandarmi Oradea Mare30. Se probau astfel calităţile sale profesioanle, militare, pedagogice și administrative care l-au făcut să fie propozabil pentru o numire la comanda unei instituţii militare de învăţământ. Pentru perioada 1 noiembrie 1925-31 octombrie 1926, comandantul Corpului de 1930. Soldaţi jandarmi Jandarmi notează că ofiţerul dovedește tot mai mult și siguranţă pe teritoriul regimentului, are conștiinţa capacitatea și energia în conducerea unităţii ce i s-a responsabilităţii. Ordinele le execută bine și cu operativitate. încredinţat. Pe anul 1926/1927 a fost admis de Consiliul Este muncitor și execută serviciul cu punctualitate, este Superior la înaintare la alegere. Merită a înainta la alegere 31 conștiincios, sincer, serios și se bucură de o bună educaţie pentru gradul de general . morală. A obţinut rezultate mulţumitoare în conducerea, Ca o încununare a activităţii sale militare desăvârșite, a bunei pregătiri profesionale, dar și a calităţilor morale, comanda și îndrumarea regimentului, ce are un batalion prin Înaltul Decret Regal nr. 811, la 21 martie 1927, a de instrucţie detașat, 8 companii teritoriale pe 8 judeţe, o fost avansat la gradul de general de brigadă, cu vechimea companie-depozit și o companie în orașul Cluj. Notează pe de la 1 ianuarie 192732. ofi ţeri cum trebuie, fără părtinire. Este capabil a comanda o Prin Înaltul Decret Regal nr. 1975 din 2 septembrie brigadă de jandarmi. Anul trecut a fost califi cat de Consiliul 1927, școlile de jandarmi se vor organiza într-un Superior al Armatei că merită a înainta la excepţional comandament, echivalent cu un comandament de la gradul de general și confi rmat la comandă defi nită de brigadă, care va cuprinde: Școala Specială de Jandarmi brigadă. Merită a înainta la alegere25. pentru Ofi ţeri (București), Școala Jandarmilor Șefi de Generalul de divizie Ștefănescu îl apreciază ca foarte Secţie și Secretari (București) și Școala Jandarmilor Șefi bun comandant de regiment și va fi tot astfel comandant de de Post și Aspiranţi Șefi de Post (Oradea). brigadă. Ofi ţer pe a cărui capacitare, seriozitate și energie Prin Înaltul Decret Regal nr. 2707 din 2 septembrie se poate conta în toate împrejurările. Reușit la examenul de 1927, de la 15 august 1927, generalul Miron Șerb a fost general, a fost admis la înaintare excepţională anul trecut. numit în funcţia de comandant al Comandamentului Propun a fi admis și anul acesta la înaintare la alegere pentru Școlilor de Jandarmi33. Din această funcţie, și-a adus 26 gradul de general și comandă de brigadă . contribuţia la înfi inţarea, la 31 mai 1932, a Școlii de Iar generalul de divizie Nicolae Petala, inspector Ofi ţeri Jandarmi din București34. general de armată, menţine propunerea de înaintare în În „Foaia califi cativă” pentru perioada 1 noiembrie grad și funcţie. Pe anul 1925/1926 a fost caracterizat 1926-31 octombrie 1927, noul comandant al Corpului de Consiliul Superior al Oștirei ca admis la alegere și de Jandarmi, generalul Cleante Davidoglu35, îl apreciază comandă defi nitivă de brigadă. ca fi ind sănătos, având cunoștinţe profesionale complete. Prin Decizia Ministerială nr. 540 din 5 iulie 1924 i Aptitudini și educaţie militară desăvârșite. Este de o s-a acordat dreptul de a purta stea și îndoit lampas27. conștiinţă și perseverenţă la muncă mai presus de orice Pentru perioada 1 noiembrie 1924-31 august 1925, laudă. Rezultatele ce a obţinut atât la Școala Ofi ţerilor de comandantul Brigăzii 4 Jandarmi, generalul de brigadă Jandarmi, cât și la Școala Reangajaţilor au fost din cele mai Gheorghe Constantinescu28, îl notează cu aceleași bune. Are cunoștinţa și capacitatea de a comanda o brigadă de cuvinte laudative, considerând că are o bună educaţie jandarmi și de a instrui un corp ofi ţeresc. În general notează militară. A probat că este capabil, are bune aptitudini just pe subordonaţi, uneori însă, cu o nuanţă de toleranţă. În militare și profesionale de jandarmerie. A executat bine concluzie, este un prea bun ofi ţer general sub toate raporturile. serviciul profesional și administrativ. A condus bine educaţia Neavând vechime nu face obiectul niciunei propuneri36. document 2018 1 (79) 15 studii/documente Ultima notare de serviciu a comandantului Corpului rezervă pentru limită de vârstă, iar începând cu 1 ianuarie de Jandarmi, pentru perioada 1 noiembrie 1927- 1939, prin Înaltul Decret Regal nr. 1697 din 25 aprilie 31 octombrie 1928, e lapidară, dar extrem de sugestivă: 1939, a fost trecut în retragere40. menţin nota ce i-am dat anul trecut37. De-a lungul carierei sale militare, pentru meritele de pe Începând cu 1 octombrie 1931, generalul de brigadă câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial, a fost decorat Miron Șerb a fost numit în funcţia de subinspector general cu numeroase decoraţii austro-ungare - Ordinul „Coroana de pentru Subinspectoratul General de Jandarmi Vest al Fier” clasa a III-a, „Crucea de Merit” clasele III, II și I, Medalia Inspectoratului General al Jandarmeriei, cu sediul la Cluj38. „Signum laudis” (Meritul militar) de bronz, „Crucea lui Carol” După o carieră militară strălucită, prin Înaltul Decret și „Medalia pentru rănire” și germane - „Crucea de Fier” Regal nr. 177939, la 20 septembrie 1932, a fost trecut în clasa a II-a41.

From the Austrian-Hungarian Army to the Romanian Army - Brigadier General Miron Șerb - Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru

Abstract: Born in Şiria of Ioan Slavici, Miron Şerb will have an impressive destiny. He participated in the campaigns of the First World War in the Austrian-Hungarian Army, but on July 17, 1919, along with another hundred Romanian and Saxons offi cers he was accepted to join the Romanian Army, with the rank of infantry colonel and with seniority since November 18, 1918. On October 1, 1922 he was transferred to the Gendarmerie Corps, where he had a brilliant career. Keywords: Miron Şerb, Austrian-Hungarian Army, Romanian Army, First World War, Gendarmerie

NOTE

1 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. 14 Înaltul Decret Regal nr. 4267 din 26 octombrie 1921 publicat în „Monitorul 2 Acronimul din limba germană de la Kaiserlich und Königlich - Imperial şi Ofi cial” nr. 173 din 3 noiembrie 1921. Vezi şi Colonel (r) Gheorghe Tanco, Regal. Regimentul 81 Infanterie „Dej” 1919-1940, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 3 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond Generali Jandarmi 2017, pp. 152-155. Bătrâni, nr. crt. 89, Memoriul generalulul Şerb Miron, f. 1. Memoriul personal 15 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 7. cuprinde doar aprecierile de serviciu după încadrarea în Armata Română. 16 Ibidem. 4 Gazeta „Wolkswille” din 5 iunie 1915 ce apărea la Timişoara, în articolul 17 Ibidem, ff. 8-9. O execuţie statarială la Timişoara, îl menţionează pe căpitanul Miron Şerb, 18 Ibidem. ca fi ind comandantul unui pluton de execuţie în cazul ducerii la îndeplinire 19 Ibidem, f. 9 bis. a unei sentinţe capitale în cazul unui militar de origine română din cadrul 20 Ibidem, f. 10. Regimentului 61 Infanterie, apud William Marin, Ion Munteanu şi Gheorghe 21 Ibidem. Radulovici, Unirea Banatului cu România, Timişoara, 1968, p. 273 şi Vasile 22 „Monitorul Ofi cial” nr. 193 din 3 decembrie 1922. Dudaş şi Ioan Traia, Un caz de sustragere de la îndatoririle militare în anii 23 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 11. primului război mondial şi consecinţele sale asupra unui tânăr bănăţean, în 24 Ibidem. „Banatica 21”, Reşiţa, 2011, pp. 353-360. 25 Ibidem, f. 12. 5 S-a născut în 1876, la Braşov şi a absolvit Şcoala Militară de la Wiener 26 Ibidem. Neustadt. A luptat în Primul Război Mondial, fi ind grav rănit, i-a fost amputată 27 „Monitorul Ofi cial” nr. 146 din 8 iulie 1924. mâna stângă. A fost primit în Armata Română la 18 noiembrie 1918 (Înaltul 28 Prin Înaltul Decret Regal nr. 3137 din 1 noiembrie 1927, a fost numit în Decret Regal nr. 453 din 31 ianuarie 1919) şi pus la dispoziţia Ministerului funcţia de inspector tehnic al Serviciului Profesional şi al Centrelor de Instrucţie de Război. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3051 din 17 iulie 1919 i se rectifi că din Corpul de Jandarmi („Monitorul Ofi cial” nr. 249 din 10 noiembrie 1927). vechimea în gradul de locotenent-colonel la 1 noiembrie 1916, fi ind avansat 29 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 13. colonel (1 aprilie 1917), în baza Înaltulul Decret Regal. nr. 2739 din 28 iunie 30 La 1 noiembrie 1919 a luat fi inţă Şcoala de Jandarmi Oradea Mare, de la 1920, publicat în „Monitorul Ofi cial” nr. 75 din 6 iulie 1920. A fost avansat 1 septembrie 1920 Şcoala de Pregătire pentru Şefi i de Posturi (ofi ţeri de poliţie), la gradul de general de brigadă în rezervă. A îndeplinit funcţiile de senator şi iar de la 8 aprilie 1922 Şcoala de Jandarmi Oradea Mare, prin contopirea Şcolii deputat, preşedinte (1 martie 1929-22 decembrie 1931) şi vicepreşedinte al de Ofi ţeri şi Plutonieri Majori, Şefi de Secţii Bucureşti cu Şcoala de Jandarmi Camerei de Comerţ şi Industrie Arad (1931-1938) şi de primar al Aradului între Oradea Mare. 9 septembrie 1938-28 septembrie 1940. 31 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 14. 6 Prin Decizia Ministerială nr. 65 din 24 februarie 1919 a fost înfi inţat Serviciul 32 „Monitorul Ofi cial” nr. 65 din 23 martie 1927. de Organizare VI-VII, care va funcţiona pe timpul când va dura constituirea 33 „Monitorul Ofi cial” nr. 202 din 13 septembrie 1927. unităţilor militare ardelene („Monitorul Ofi cial” nr. 256 din 13/26 februarie 34 Regulamentul provizoriu al Şcolii Pregătitoare a Ofi ţerilor de Jandarmi a 1919). fost aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 2057 din 28 iunie 1932. 7 „Monitorul Ofi cial” nr. 246 din 30 ianuarie 1919. 35 A fost numit la 6 iunie 1927 prin Înaltul Decret Regal nr. 2709 din 7 septembrie 8 Brigada 4 Jandarmi şi Regimentul 7 Jandarmi aveau reşedinţa la Cluj, 1927. Regimentul 8 Jandarmi la Braşov, iar Regimentul 9 Jandarmi la Arad. 36 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 15. 9 „Monitorul Ofi cial” nr. 11 din 30 aprilie 1919. 37 Ibidem, f. 16. Din Memoriul personal al ofi ţerului lipsesc „Foile califi cative” 10 A.M.R., Memoriul generalulul Şerb Miron, f. 2. Personal, considerăm că este pentru perioada 1928-1932. o eroare, deoarece regimentul a fost înfi inţat la 29 ianuarie 1919. 38 Reorganizat în această structură în baza Înaltului Decret Regal nr. 3067 din 11 Înaltul Decret Regal nr. 3051 din 17 iulie 1919 publicat în „Monitorul Ofi cial” 1 octombrie 1931. nr. 73 din 18 iulie 1919. 39 „Monitorul Ofi cial” nr. 293 din 14 decembrie 1932. 12 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 6. 40 „Monitorul Ofi cial” nr. 109 din 13 mai 1939. 13 Ibidem. 41 A.M.R., Memoriul generalului Şerb Miron, f. 2.

16 1 (79) 2018 document studii/documente O poveste adevărată REGELE FERDINAND I – CUVÂNT PENTRU UNIREA NEAMULUI ROMÂNESC (Partea I) Neculai MOGHIOR1

ntr-o frumoasă zi de toamnă, la 15 octombrie lui de a avea copii ortodocși fu pentru ea o adâncă mâhnire; 1922, în prezenţa unei numeroase mulţimi pentru a-i face iertat acest păcat al copilului preferat, ea Îsosite din toate provinciile României Mari, zilnic se ruga din ce în ce mai mult la Cel de Sus. Când ei a unor importante personalităţi politice și civile se revedeau, după luni sau ani de despărţire, de îndată ce române, împreună cu reprezentanţi ai tuturor caselor prima emoţie a întâlnirii trecea, se lăsau prinși de vechile lor domnitoare din Europa și ai Puterilor Aliate din vremea obiceiuri de altădată, observând ore întregi vreo curiozitate Primului Război Mondial s-a desfășurat ceremonia de botanică sau discutând ultimele cercetări asupra orhideelor2. încoronare a primului rege al tuturor românilor, care Copilăria a petrecut-o într-o atmosferă aproape a pus mai presus de persoana și de familia sa germană cazonă impusă întregii familii, cu mână de fi er, de prinţul înfăptuirea năzuinţelor milenare ale poporului român. Karl-Anton de Hohenzollern (1811-1885), bunicul său Acela care a condus destinele neamului nostru și fost succesor la tronul Prusiei. într-un moment astral al istoriei Principele Ferdinand, alături Cea dintâi grijă a noastră a fost sale, Ferdinand-Viktor-Albert- de fraţii săi Wilhelm (1864- ca neamul, în fruntea căruia M-a aşezat Meinrad de Hohenzollern, era 1927) și Karl-Anton (1868- Pronia Cerească, să nu piardă prilejul descendentul unei vechi familii de a-şi asigura dreptul de a trăi 1919), a urmat, în particular, princiare germane, provenit netrunchiat şi de sine stătător. primii ani de școală la castelul din partea suabă a Casei de Sigmaringen, cu profesorul Hohenzollern (ale cărei rădăcini pot fi urmărite în Gröbels, ajuns ulterior director de muzeu, iar cursurile cronicile medievale până în anul 1061), se născuse cu gimnaziale și liceale le-a urmat, alături de alţi copii din 57 de ani mai înainte, la 24 august 1865 (stil nou) la case princiare sau de origine mai modestă, la liceul public Sigmaringen, un vechi castel situat aproape de izvoarele din orașul Düsseldorf, renumit centru de cultură și artă Dunării, în actualul land Baden-Württemberg. El era al încă din acea vreme. doilea fi u al prinţului prusac Leopold de Hohenzollern În primăvara anului 1885 a susţinut examenul de (1835-1905), fratele mai mare al regelui Carol I (1839- bacalaureat obţinând califi cativul „BINE”. Încă din 1914), și al Donei Antonia, din casa Sachsen-Koburg- această perioadă principele Ferdinand s-a remarcat prin Gotha Bragança (1845-1913). rezultatele foarte bune obţinute la franceză, latină, istorie, Despre Antonia de Bragança se spune că era o femeie geografi e, matematică și religie, domenii asupra cărora foarte cultă, pasionată de pictură, broderie și știinţele și ulterior s-a aplecat cu multă atenţie. naturii; o catolică ferventă care avea în biblioteca sa În legătură cu anii de școală ai viitorului rege al numeroase lucrări de artă și cărţi vechi, printre care României, profesorul Vasile Păun de la Liceul „Sfântul multe cu teme de botanică. Este cert faptul că ea a avut Sava” din București, care a avut sarcina să-l înveţe limba o infl uenţă deosebită asupra acelui care avea să ajungă română și a stat mai multă vreme în preajma tânărului regele Ferdinand I al României. prinţ, remarca faptul că Ferdinand nu a fost înconjurat Peste ani de zile, referindu-se la soacra sa, regina de dascăli aduși acasă ca doctorii la patul unui slăbănog, Maria afi rma în jurnalul său că Principesa Antonia era ci trimis la gimnaziul public ca și împăratul de acum al o acuarelistă de frunte, de un talent ce depășea cu mult pe Germaniei, ca și regele nostru (Carol I - n.n.) nu în trăsură cel al unui amator. Artistă în toată puterea cuvântului, ea ci, fi e vremea cât de rea, pe jos, îmbrăcat simplu, iarna fără iubea frumosul în toate manifestările lui, dar religiozitatea mănuși și vara fără umbrelă de soare; supus acasă la disciplina sa exagerată o împiedica de a avea vederi largi și o făcea să militară, sculat la șase dimineaţa și băgat într-o baie rece, judece lucrurile din punct de vedere religios. Niciodată ea la aceeași temperatură în tot timpul; hrănit, negreșit mai nu s-a resemnat de faptul că fi ul său va domni într-o ţară bine ca un spartan, dar îndestul de frugal, dus la biserici în îndepărtată; căsătoria lui cu o protestantă și consimţământul toate duminicile, căci religia în familia suveranului nostru document 2018 1 (79) 17 studii/documente și-a avut altarul pururea alături cu al patriotismului; ţinut Cu prilejul ceremoniilor organizate la împlinirea departe de toate petrecerile care i-ar fi umplut mintea numai a 15 ani de la urcarea pe tronul ţării a prinţului Carol cu doruri sterpe, obișnuit a dispune numai de sume foarte și proclamarea Regatului României, la 10 mai 1881, neînsemnate de bani daţi lunar, cheltuiţi cu rost pe lucruri prinţul Ferdinand, atunci în vârstă de 16 ani, vine pentru trebuincioase și justifi caţi până la cel din urmă pfening; prima dată în România, însoţindu-l pe tatăl său, prinţul privegheat apoi de ochii neîndurători a doi pedagogi, unul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Atunci s-a civil și celălalt militar, departe de sânul familiei, pe care nu-i hotărât, în principiu, ca el să fi e urmașul regelui Carol I. era dat s-o vadă decât la Sigmaringen de trei ori pe an: la Prin așa numitul PACT DE FAMILIE, patronat chiar Crăciun, la Paște și în vacanţele de vară; deprins, în sfârșit, de către Wilhelm I care, în calitatea sa de împărat al a auzi repetându-se des cuvintele de aur ale moșului său, Germaniei, era și șeful familiei de Hohenzollern, prinţul A.S.R. Principele Karl-Anton: „Nu-i destul că v-aţi născut Ferdinand-Victor-Albert-Meinrad Hohenzollern, principi, trebuie nepotul regelui să munciţi ca să Carol I, a fost dovediţi că meritaţi confirmat ca titlul vostru”3. moștenitor al În acest timp, în tronului României. România, a început După susţinerea să fie pusă în examenului de discuţie problema bacalaureat, în succesiunii la tronul primăvara anului ţării, deoarece 1885, Ferdinand, la unicul copil al fel ca toţi principii domnitorului Carol germani, a intrat I (1839-1914) și ca ofiţer în garda al principesei prusacă și elev la Elisabeta de Școala Militară din Wied (1843- Kassel. De la 24 1916), domniţa octombrie 1885 Maria (27 august/ îl găsim înscris 8 septembrie 1870- în controalele 29 martie/9 aprilie Regimentului I 1874) decedase din 1914. Regele Carol I împreună cu regina Elisabeta de Infanterie de cauza scarlatinei. Gardă din Postam, Mai ales, după încheierea Războiului de Independenţă unitate din care făcuseră parte atât tatăl, cât și bunicul (1877-1878) și proclamarea Regatului României la său. Acolo l-a avut comandant de companie pe 10 mai 1881, această problemă a devenit tot mai acută căpitanul-baron Moritz von Lyncker care, în timpul pentru guvernanţii ţării. Primului Război Mondial, avea să ajungă șeful de cabinet În aceste condiţii, suveranul Carol I4 a fost presat al împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei. de cercurile politice românești să solicite o declaraţie La 1 noiembrie 1886, prinţul Ferdinand și-a început din partea Casei de Hohenzollern privind o eventuală cariera militară și în armata română, fi ind înscris, cu succesiune a unui vlăstar al acesteia la cârma ţării noastre. gradul de sublocotenent, în controalele Regimentului 3 Ca urmare, în 1880, prinţul Leopold, prezumtivul Linie din București. urmaș, a renunţat la tronul României în favoarea fi ilor O ceremonie impresionantă s-a desfășurat, la săi, Wilhelm și Ferdinand, pentru ca în anul 1886, 14 noiembrie 1886, în prezenţa membrilor guvernului, a prinţul Wilhelm de Hohenzollern, prezumtivul urmaș lui Dimitrie Ghica, președintele Senatului, a generalului să-l anunţe pe unchiul său, regele Carol I, că renunţă la Dimitrie Lecca, președintele Camerei Deputaţilor, a dreptul său de succesiune în favoarea prinţului Ferdinand, generalilor și a întregului corp ofi ţeresc din garnizoana afi rmând că Am însă încrederea deplină că dacă Ferdinand, București. Cu acest prilej regele Carol I a rostit următorul fratele meu, ar fi chemat să urmeze marea operă începută discurs: Din întâia zi a domniei mele, am îmbrăţișat oștirea de Majestatea Voastră, el va pune la îndeplinirea acestei cu adâncă dragoste, privindu-o ca pe o comoară sfântă, pe misiuni măreţe o voinţă hotărâtă, o muncă conștiincioasă care o păzesc neîncetat cu mândrie și gelozie... Strâns legat și neobosită și toată onoarea sa, numele nostru fi ind de aici sunt dar cu scumpa mea armată, cu care am împărţit zile înainte legat de soarta acestei viteze naţiuni5. bune, ca și zile grele... Astăzi însă doresc a întări această

18 1 (79) 2018 document studii/documente fericită legătură și pentru timpuri mai depărtate și a adăuga Pasionat de botanică, o nouă pagină în analele noastre militare prin numirea prea Ferdinand a creat la iubitului meu frate, a principelui de Hohenzollern, Cap al Sigmaringen un Carpateum, Regimentului al treilea de Linie - un deosebit îndemn pentru grădină botanică având acest regiment - și prin înscrierea tânărului meu nepot, a plante provenite din principelui Ferdinand, ca sublocotenent în armata noastră. munţii noștri și, la Pelișor, Pentru noi este o bucurie și o siguranţă, în viitor, ceea ce un Alpineum în care era ţara întreagă va simţi, fi indcă el, ca membru al neamului reprezentată aproape toată meu, poate fi chemat într-o zi a păstra opera mea, a urma flora munţilor Alpi. El a tradiţiile mele... Să trăiască armata!6 fost primul botanist care Dorind să-și perfecţioneze cunoștinţele în domeniile a semnalat prezenţa lui știinţelor și culturii, după doi de activitate militară, Iris pseudocyperus și Iris începând din 1887, tânărul prinţ a audiat o serie graminea în Dobrogea, Principele Ferdinand de cursuri la Universitatea din Leipzig și la Școala precum și a lui Polygala chmaebuxus în munţii Bucegi. Superioară de Știinţe Politice și Economice din La rândul său, doctorul Constantin Angelescu Tübingen, orientându-se spre economie politică, știinţe relata în jurnalul său că m-au impresionat, de multe ori, fi nanciare, botanică și drept roman având ca profesori vastele sale cunoștinţe în domeniul chimiei și al știinţelor mari personalităţi ale vremii cum au fost: Schonberg la naturale, mai ales în botanică. Îmi revin adeseori în minte Economie politică, von Martitz la Drept Administrativ, toate discuţiunile ce am avut cu el înainte de război, atunci Krügler la Istoria Cruciadelor, Romelin la Statistică, când lucram la organizarea și aprovizionarea Serviciului Wach la Drept Penal, Freidberg la Drept Canonic și Sanitar al Armatei. Regele Ferdinand cunoștea proprietăţile Wunat la Filozofi e. tuturor substanţelor chimice, el cunoștea toate plantele. Pun Atât în casa părintească, precum și în liceu, școala în legătură aceste amintiri personale cu cele ce am afl at de militară sau universitate, prinţul Ferdinand a avut la cunoscuţi, care îl însoţeau deseori la vânătoare și care se condiţiile propice pentru a se dezvolta ca o fi re profund mirau de faptul că regele cunoștea numele tuturor plantelor religioasă, preocupat de știinţele clasice, dar și de din diferite regiuni ale ţării noastre, atât numele latin, cât botanică, manifestând în același timp o sensibilitate și cel în limba română9. deosebită, egalată doar de modestia sa, dar și un spirit O altă atestare a variatelor și bogatelor cunoștinţe de ordine și meticulozitate deosebit, elemente care i-au culturale și știinţifi ce ale lui Ferdinand o constituie o permis să ajungă un adevărat erudit, calitate cunoscută relatare a lui Onisifor Ghibu: în a doua audienţă mi-am doar de un cerc restrâns de persoane foarte apropiate permis să prezint regelui o importantă latură a politicii de el. religioase a statului nostru. Am rămas foarte surprins Primul român care a avut ocazia să fi e mai multă nu numai de orientarea perfectă a lui într-o materie, în vreme în preajma lui Ferdinand și care a făcut numeroase care la noi domnește o uimitoare lipsă de cunoștinţe la ore de pregătire cu tânărul prinţ, profesorul Vasile conducătorii temporali ai statului, ci și în orientarea lui în Păun, afi rma despre elevul său că Ferdinand are o ureche chestiuni teologice de pură specialitate. Regele cunoștea atât sensibilă la frumuseţea cuvântului vorbit. În fi ecare dintre de amănunţit istoria dogmelor și era așa de bine introdus în propoziţiile lui vibrează o melodie. Când pregătește, de deosebirile dintre diferitele confesiuni creștine încât ar fi putut pildă, o cuvântare, el este foarte atent la această simetrie aduce în perplexitate și pe cel mai bun profesor de dogmatică. melodică: niciodată nu are voie ca vreuna dintre propoziţiile Observând mirarea mea în faţa uimitoarei facilităţi cu lui să se termine într-un cuvânt neaccentuat sau slab care rezolva și cele mai complicate chestiuni teologice de accentuat. Astfel, cu timpul, el devine un stilist strălucitor, care venise vorba, regele îmi zise: „Te miri că eu cunosc atât ba chiar un creator de limbă7. de amănunţit aceste lucruri? Așa s-a întâmplat adeseori La rândul său, generalul Gheorghe Văleanu, detașat să văd o astfel de mirare și pe feţele vlădicilor voștri... Ei de Ministrul de Război pe lângă Ferdinand în primii bine, când studiam în liceu, pe vremea mea, la noi se învăţa ani ai activităţii sale în rândurile armatei noastre, aprecia religia cu o seriozitate desăvârșită. Ea era cel dintâi obiect de faptul că acesta cunoștea perfect limbile moderne și pe cele învăţământ. Și așa trebuia să fi e, căci religia este menită să vechi, chiar vechea ebraică; era un botanist de seamă și, în dea principiile conducătoare în viaţa spirituală și în întreaga fi ne, un cunoscător adânc al artei și scriitorilor militari. viaţă omenească. Dacă astăzi lumea este atât de decăzută Limba română o învăţase din citirea vechilor cronicari ai moralicește, cauza este că ea nu mai are o religie solidă”10. ţării, pe care îi aprecia foarte mult; de aceea și stilul său era La 18 martie 1889, a fost emis Decretul Regal nr. 871 de o românească atât de curată8. prin care Alteţa Sa, principele Ferdinand de Hohenzollern, document 2018 1 (79) 19 studii/documente moștenitor prezumtiv al Coroanei, va purta titlul de Alteţă cuvinte, căci prin culegerea și tipărirea cronicelor noastre Regală, Principe de România. Drept urmare, la 18 aprilie/ mi-a ușurat apropierea de aceste comori de mari învăţăminte, 1 mai 1889 el a venit defi nitiv în ţară, începând cei 25 izvoare nesecate de fapte strălucite și de mândrie naţională. de ani de ucenicie pentru domnie în preajma și sub Cum să nu fi m oare mândri când, citind acolo despre îndrumarea unchiului său, regele Carol I. luptele vitejești și glorioase cu toţi cei mai cumpliţi ai Datorită poziţiei sale sociale, protocolului care ţării vrăjmași, întâlnim numele și faptele atâtor voievozi funcţiona în epocă, precum și ca o recunoaștere a însufl eţiţi de iubirea de moșie până la jertfă? În toate preocupărilor sale știinţifi ce, la 16 martie 1890 a fost vremurile au trăit români, și pe tron și în rândurile ales membru de onoare al Academiei Române, unde poporului, care n-au uitat, cum zice Enăchiţă Văcărescu: a rostit următoarea cuvântare: Cu inima pătrunsă de „Creșterea limbii românești recunoștinţă am ascultat cuvântarea prea iubitului meu Și a patriei cinstire...” unchi, și, la rândul meu, dar numai Câte lucruri de cel mai mare îndemnat de rege, îndrăznesc a interes nu am găsit, cu o fi rească și rosti câteva cuvinte înaintea acestei iertată mirare pentru mine, în toţi adunări de învăţaţi, în mijlocul cronicarii, dar mai cu seamă în cei cărora pentru întâia oară am onoarea doi mai de frunte: Miron Costin și de a mă afl a. Este în același timp și o Ion Neculce! Cu deosebire, Neculce datorie de onoare din parte-mi a lua m-a fermecat, cu limba-i curată, cu cuvântul spre a exprima adâncul meu stil împodobit, cu icoane pipăite și cu simţământ de recunoștinţă pentru așa sănătoase poveţe. Cele patruzeci și marea distincţie ce Academia mi-a două de cuvinte, cum le numește el - de făcut, proclamându-mă ca membru la începutul cronicei sale - sunt ca o onorifi c al acestui înalt așezământ de galerie de cadre mici, dar cu măiestrie cultură naţională, unde tinereţea mea zugrăvite, pe care ochiul nu se mai neîncercată caută să se călăuzească poate sătura privindu-le. Câte chipuri de nepieritoarele lumini ale știinţei. vii, fapte, legende, cugetări înţelepte Am avut fericirea că s-au îngrijit în fi ecare din ele!... de timpuriu a mă învăţa frumoasa Atunci am înţeles cum și de ce el a limbă românească, și, mi-a fost drag insufl at talentul unui Alecsandri, unui să o învăţ, pentru că ea mi-a înlesnit Bolintineanu. Din toate însă mi-au cunoașterea de aproape a literaturii dat de gândit viaţa și întâmplările populare, a datinilor, obiceiurilor, dar 2 mai 1892. La Palatul Imperial din Potsdam lui Milescu Cârnul, învăţătorul lui mai ales a bogatei istorii a neamului a avut loc logodna dintre principesa Petru cel Mare, purtătorul numelui Maria de Edinburgh şi principele Ferdinand al românesc. Am putut citi și înţelege României (colecţia Diana Mandache) de român până în Suedia, unde se astfel numeroasele publicaţii ale scria latinește, și până în China - ţara Academiei, care mi-au arătat cât de mult s-a făcut pentru Chitailor - ca sol al Rusiei. Și când aceasta? Într-un timp propășirea știinţei și literelor în România. De câte ori am în care puţini s-ar fi gândit că în România se pot dezvolta avut aceste scrieri înaintea ochilor am zărit ca o vedenie asemenea oameni învăţaţi și cu înalte destoinicii sufl etești. minunată icoana ţării însăși, licărind, altădată ca o scânteie Apoi dacă acum două, trei sute de ani focul sfânt al știinţei minunată pe cerul răsăritean, ea crescu de atunci din zi în ardea cu atâta lumină în ţara noastră, din sânul căreia se zi, se mări de atunci din zi în zi, se mări plină de vlagă și năștea un Petru Cercel, domn întreg la minte și poet plăcut, de fală ca o stea cu raze limpezi pe malurile Dunării și pe apoi Cantemirii, unul istoriograf mare, altul poet nu mai ţărmul Mării Negre. puţin mare, un Neagoe Basarab, care înălţa pe malurile Iubitul meu profesor, domnul Păun, mi-a insuflat Argeșului cel mai măreţ lăcaș dumnezeiesc, vestit în toată neîncetat dragoste pentru istoria naţională, încredinţat lumea, cum să nu punem cea mai nestrămutată credinţă fi ind că, spre a putea ști bine cine și cât preţuiește un popor, în viitorul ţării noastre, binecuvântată de Dumnezeu, în trebuie negreșit și mai presus de toate să se cunoască trecutul care nici împilările dușmanilor, nici întunericul unor vremi său. De aceea m-am îndeletnicit a citi cu multă luare aminte amare n-au putut înăbuși izbucnirea geniului naţional? monumentele noastre istorice. Când privesc înapoi la șirul atâtor fapte măreţe, pilde și Datoresc și eu, ca toţi românii, o vie recunoștinţă dovezi vii ale puterilor neamului românesc, cum să nu domnului Kogălniceanu, astăzi venerabilul președinte fi u mândru că soarta m-a adus în această frumoasă ţară, al Academiei care m-a întâmpinat cu așa de bine simţite înzestrată cu atâtea daruri și cu mare viitor! Mă voi sili,

20 1 (79) 2018 document studii/documente dar, neîncetat a învăţa, a mă lumina și a asculta poveţe bune, La 28 noiembrie 1895, A.S.R. prinţul Ferdinand a fost spre a putea fi folositor noii mele patrii, care m-a întâmpinat numit comandant al Regimentului 4 Roșiori cu grad de cu căldură arătându-mi atâta iubire. O dovadă nouă, cu colonel, avansat la gradul de general de brigadă la 4 aprilie deosebire măgulitoare pentru mine, am primit-o astăzi prin 1898, a fost numit comandantul Brigăzii 8 Infanterie, iar înscrierea mea ca membru onorifi c al Academiei. Încă o dată, la 10 mai 1904 ca general de divizie primește comanda vă exprim adânca mea mulţumire pentru această înaltă Diviziei 4 Infanterie și apoi, avansat general de corp de distincţie, de care mă voi sili a mă arăta pururea vrednic11. armată la 7 aprilie 1911, primește comanda Corpului Încă din vara anului 1881 se discuta problema 2 Armată. căsătoriei prinţului Ferdinand cu o principesă din După cum reiese din numeroase relatări de epocă, marile case domnitoare ale Europei. După mai multe numai alături de ostași principele Ferdinand scăpa tatonări ministrul de externe al României, Alexandru oarecum de tutela unchiului său, regele Carol I, domeniul Lahovari a fost împuternicit să militar fi ind singurul în care a putut trateze împreună cu Charles manifesta o oarecare libertate de Harding, reprezentantul reginei iniţiativă și acţiune. Victoria a Marii Britanii și În jurnalul său, regina Maria Irlandei, ambasadorul Angliei la remarca faptul că Ferdinand era București, încheierea unui act, până în adâncul fi rii soldat, el adora semnat la 15 decembrie 1891, armata și, cel puţin în această privinţă, referitor la căsătoria A.S.R. i se lăsa mai multă iniţiativă. Cum principele Ferdinand al României el era conștiincios și muncitor, nici cu principesa Maria-Alexandra cel mai obositor detaliu militar nu de Marea Britanie și Irlanda, izbutea să-l plictisească. Pururea ducesă de Saxonia, nepoata reginei tot așa de leal, el era un camarad Victoria (pe linie paternă) și a minunat, foarte iubit de ofi ţeri și, ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei în mijlocul lor, regăsea atmosfera (pe linie maternă) care, în acel familiară a vieţii lui de altădată. moment, era a șasea persoană în Marșurile lungi cu regimentul său, ordinea succesiunii la tronul Marii manevrele de orice fel erau pentru el Britanii. o adevărată plăcere. În viaţa militară În ziua de 2 mai 1892, el găsea iluzia libertăţii, orizonturile la palatul imperial din largi, aerul curat, departe de politica Potsdam, în faţa împăratului statului, la care nu-i era îngăduit Wilhelm al Germaniei, a avut să ia parte. El fu numit inspectorul Principele moştenitor Ferdinand loc logodna dintre A.S.R. prinţul purtând sabia de ofi ţer model 1893 cavaleriei și, graţie acestui lucru, el Ferdinand de Hohenzollern și putu străbate în lung și în lat ţara și principesa Maria. Căsătoria s-a ofi ciat la 10 decembrie cunoscu orașele mici. El nu mai trebuia să ceară nimănui 1892, în castelul familiei de la Sigmaringen, la voie, căci aici el era șeful, și cum lucra pentru datorie nimeni ceremonie participând reprezentanţi sau membri ai nu putea să-l învinuiască de plăcerea pe care o simţea pentru tuturor familiilor princiare din Europa. aceste călătorii. Și ca dovadă că el socotea acești ani cei mai Regele Carol I avea de ce să fi e mulţumit - cel fericiţi din viaţa sa, au fost următoarele cuvinte lăsate la desemnat de el să moștenească tronul României moartea sa: „Doresc să fi u îngropat în uniforma de general se înrudise, prin căsătorie, cu cele mai mari familii de cavalerie, deoarece în timpul acestui comandament am domnitoare ale Europei și aducea în ţară o foarte trăit cei mai fericiţi ani din cariera militară”12. frumoasă prinţesă în vârstă de numai 18 ani (Maria s-a În vara anului 1913, prinţul Ferdinand a fost numit născut la 17 octombrie 1875) care avea să cucerească comandantul suprem al Armatei de Operaţii, care a trecut inimile tuturor românilor. Din această căsătorie au Dunărea la 2 iulie 1913, îndreptându-se în marș forţat rezultat șase copii care, deși tatăl era catolic, iar mama spre Sofi a, în cadrul celui de-Al Doilea Război Balcanic. protestantă, au fost botezaţi după legea românească în Cu acest prilej prinţul Ferdinand a dat următoarea conformitate cu ritualul creștin ortodox: Carol (1893- proclamaţie: Poporul bulgar a fost de la început informat 1953), Elisabeta (1894-1956), Maria-Mignon (1899- că armata română a intrat în Bulgaria pentru a pune capăt 1961), Nicolae (1903-1977), Ileana (1906-1991) și unei situaţii grele chiar pentru locuitorii ei. Trupele noastre Mircea (1912-1916). au călcat pământul bulgar nu cu ură pentru poporul bulgar, document 2018 1 (79) 21 studii/documente iar autorităţile militare au căutat întotdeauna să ușureze, pe monumentului voievodului Barbu Știrbei: Astăzi mă cât posibil, greutăţile și piedicile impuse de război. Se ordonă cuprinde o adâncă și fi rească bucurie când, în numele prea ca tot ce se ia pentru armată să fi e plătit și să nu se ia decât iubitului meu unchi, pot prezida, în orașul vechilor Bani, prin autorităţile administrative locale, iar pe de altă parte ridicarea statuii lui Barbu Dimitrie Știrbei, ultimul domn toate plângerile și nemulţumirile să fi e ascultate cu atenţie al ţării de dincolo de Milcov. Cu adevărată mulţumire și satisfăcute, chiar și cele mai neserioase. Trupele bulgare ce sufl etească salut, deci, patriotica dumneavoastră iniţiativă de ni s-au predat au fost eliberate și soldaţii au plecat fi ecare a aduce înaintea ochilor urmașilor chipul unui bărbat a cărui la domiciliul său. Asemenea domnie a lăsat urme trainice conduită din partea trupelor în organizarea statului... noastre impunea și locuitorilor Chemat la domnie în anul bulgari datoria de a nu se arăta 1849, în niște timpuri așa de ostili armatei române, dar, cu tulburate atât înlăuntru, cât toate așteptările noastre, au și peste hotare, care au adus și fost unele cazuri nu numai ţinut la noi numeroase armate ostile, dar chiar de atacuri de ocupaţie străine, el a fost inopinate contra soldaţilor pentru ţară apărătorul cel mai și ofi ţerilor noștri din partea dibaci și organizatorul cel mai locuitorilor înarmaţi. Adeseori încercat. Ca domn, el luă în s-a tras contra convoaielor mână aducerea la îndeplinirea noastre, iar în ultimele zile multiplelor reforme a căror un ofi ţer a fost rănit cu trei trebuinţă o simţise în lunga focuri de revolver, la marginea sa carieră, care-l adusese satului Lipniţa, iar altul de prin aproape toate ramurile asemenea a fost rănit aproape dregătoriei. Opera lui de de Lucoviţ. Asemenea fapte în reforme îmbrăţișează aproape niciun caz nu vor fi permise. toate direcţiile. Nu mă voi Populaţia este rugată a se întinde asupra lor, totuși sunt abţine de la orice acţiuni ostile două pe care nu le pot trece cu contra trupelor române și se vederea și care îl caracterizează comunică tuturor spre știinţă îndeosebi ca domnitor înţelept. că se vor lua cele mai drastice Judecând cu mintea lui clară, Principele moştenitor Ferdinand şi principesa Maria alături de Carol măsuri contra celor vinovaţi, ce pătrundea și viitorul, că o făcându-se vinovaţi în același timp pentru orice crimă și ţărănime slobodă, mulţumită și tare este unul din stâlpii acei ce ar fi putut împiedeca crima și nu au împiedecat-o. cei mai puternici și siguri ai unui stat trainic, Vodă Știrbei COMANDANTUL SUPREM a depus o neobosită solicitudine pentru rezolvarea chestiei PRINŢUL MOȘTENITOR ROMÂN rurale, prin măsuri de ocrotire pentru munca ţăranilor și FERDINAND a pregătit terenul pentru reformele ulterioare. Alăturea cu Plevna, iulie 191313. acestea, s-a gândit și a lucrat la reorganizarea armatei. Prin Ca urmare și a intervenţiei românești, la 17 iulie întemeierea școlii militare a creat pepiniera de ofi ţeri din 1913, Bulgaria a fost nevoită să solicite încheierea unui care au ieșit șefi i care au condus aproape treizeci de ani în armistiţiu iar, la 28 iulie 1913, s-a semnat Pacea de la urmă pe vitejii noștri la izbândă. Uitându-ne la opera lui București care a restabilit, pentru scurtă vreme, echilibrul de organizare așa de vastă, ne întrebăm: cum în șapte ani de forţe din Balcani. de domnie, sub apăsarea grea a ocupaţiei străine și bubuit Această acţiune militară a fost ocazia în care din toate părţile, Barbu Știrbei a putut să pună la cale Ferdinand și-a putut manifesta din plin abilităţile atâtea reforme prin care, pe tăcute, se pregătea renașterea de comandant și, totodată, a putut cunoaște mai economică, militară și culturală a ţării? Răspunsul îl găsim îndeaproape calităţile și nevoile ostașului român. Poate în întreaga lui viaţă, în fi rea lui măsurată, care se oglindește că această apropiere l-a determinat să fi e printre primii în cuvintele sale atât de chibzuite: „Patriotismul nu stă în factori de conducere din România care și-a manifestat cuvântări sonore și pompoase, ci în lucrări sistematice și de public convingerea necesităţii înfăptuirii unei reforme lungă răbdare”. Chipul lui, turnat în bronz, se înalţă acum agrare, după cum reiese și din discursul rostit la pe pământul său natal al Olteniei, pe care l-a iubit atât, Craiova, în toamna anului 1913, cu prilejul dezvelirii dar memoria acestui sufl et nobil va sta pentru totdeauna

22 1 (79) 2018 document studii/documente zugrăvită în prin graţia lui Dumnezeu și voinţa naţională de a fi inimile noastre14. urmașul marelui întemeietor care mi-a lăsat ca sfântă Declanșarea moștenire simţămintele de iubire și credinţă ale unui Primului Război întreg popor, găsesc în dragostea pentru neam puterea Mondial, în de a păși fără șovăire spre îndeplinirea marii, dar grelei vara anului mele sarcini. Pilda aceluia pe care îl plângem toţi ca pe 1914, a provocat un părinte și convingerea că numai printr-o neîntreruptă frământări și o propășire se poate asigura viaţa trainică a unui popor, îmi mare problemă vor fi călăuze în sforţările mele spre a-mi jertfi întreaga de conștiinţă muncă a vieţii pentru dezvoltarea puterilor acestui stat. pentru suveranul În îndeplinirea acestei înalte datorii, pe care o îmbrăţișez României din cu neclintită credinţă și nestrămutată dragoste, stă cea mai acea vreme. dulce mulţumire ce o pot dobândi. Printr-însa aduc cel Pentru regele mai mare prinos de recunoștinţă aceluia a cărui amintire Carol I respec- e cea mai scumpă legătură între Ţară și Casa Mea. În tarea prevederilor rodnica domnie care face mândria istoriei noastre, primul vechilor tratate rege al României a găsit cel mai puternic sprijin în Regele Ferdinand I, de alianţă unirea tuturor românilor în jurul Tronului ori de câte ori curând după moartea Regelui Carol I încheiate în împrejurări mari impuneau această datorie. Sunt sigur secret cu Imperiul Austro-Ungar și cu cel German, că, însufleţiţi de același înalt patriotism, românii vor ști pe de o parte, și supunerea sa dorinţelor naţiunii și în viitor să dea Tronului și Ţării unirea în cugetare române, pe de altă parte, constituia o problemă aproape și în acţiune care este singura chezășie a unei sănătoase insurmontabilă, dar, după puternice frământări sufl etești, propășiri naţionale. Dumnezeu, care după atâtea grele s-a supus hotărârii Consiliului de Coroană care votase încercări a binecuvântat munca acelora care s-au devotat pentru menţinerea neutralităţii României, decizie care binelui acestui neam, nu va lăsa să scadă ceea ce cu atâta l-a afectat în mod deosebit, grăbind sfârșitul aceluia care trudă s-a clădit și va ocroti, cu dragoste pentru acest popor, dirijase cu mână de fi er destinele României timp de 48 munca fără preget ce sunt hotărât ca bun român și rege de ani, contribuind decisiv la integrarea ei în contextul să închin iubitei mele Ţări16. european al epocii. Ţara întreagă avea mari așteptări de la noul rege al În aceste împrejurări, la 27 septembrie/11 României, sperând ca acesta să fi e scut de apărare a octombrie 1914, toate ziarele au publicat unităţii etnice și culturale a tuturor românilor. Într-unul următoarea știre: Astăzi, 27 septembrie 1914, ora din cele mai grele momente prin care trecea ţara, după ce 5 și 30 de minute dimineaţa, Majestatea Sa Regele timp de 25 de ani a fost în umbra augustului său unchi Carol I, întemeietorul Regatului Român, a încetat din și a relaţionat numai în domenii secundare, cel puţin din viaţă la Castelul Peleș, în urma unei sincope pricinuită de punct de vedere politic, Ferdinand ajungea la funcţia o miocardită cronică. supremă în statul român. Spre deosebire de unchiul său, După ce evoluase timp de peste douăzeci și cinci nu era legat prin niciun fel de angajamente de onoare faţă de ani într-un con de umbră, din cauza personalităţii de cei care declanșaseră războiul și, totodată, ca urmare puternice a unchiului său, care i-a permis să se manifeste a strânselor legături cu oștirea română, sesizase faptul numai în domenii fără relevanţă pentru cârmuirea că opinia publică nu era favorabilă unui război alături regatului, A.S.R. Ferdinand, la vârsta de 49 de ani, a de Imperiul Austro-Ungar care asuprea pe fraţii noștri preluat conducerea României ca suveran cu drepturi de peste Carpaţi. depline și a rostit, la 28 septembrie/11 octombrie 1914, Așa cum aprecia în jurnalul său și regina Maria: ora 14, în faţa reprezentanţilor naţiunii întruniţi în Ferdinand se găsea în faţa poporului său ca o carte Parlamentul României, următorul jurământ: Jur de a închisă. Viitorul stătea în faţa lui, dar nimeni nu cunoștea păzi Constituţia și legile poporului român, de a menţine adevăratele lui gânduri. El niciodată nu se pronunţase drepturile lui naţionale și integritatea teritoriului15. într-o privinţă sau alta, nimeni nu ghicise gândurile sale, După ce a semnat jurământul și l-a înmânat lui Mihail dorinţele și părerile sale. Până în clipa aceea, cu neștirbita Pherekyde, președintele adunărilor legiuitoare întrunite, sa lealitate, el adoptase fără să murmure vederile și politica pentru a fi păstrat în arhiva Camerei Deputaţilor, regele unchiului său, niciodată buzele sale nu pronunţaseră vreo Ferdinand I a rostit o succintă și elocventă cuvântare în părere, vreo critică. Toţi ochii erau pironiţi cu îngrijorare care a prezentat programul său de guvernare: Bucurat la el; supușii se întrebau ce se va întâmpla. A doua zi după document 2018 1 (79) 23 studii/documente moartea unchiului său, când se duse la Parlament ca să idealuri în care n-au crezut niciodată, pontifi că de pe scările depună jurământul, el jură să fi e un bun român, și cu aceste templului, din care nimeni mai mult decât dânșii n-au făcut cuvinte rostite la sfârșitul unui discurs solemn și bărbătesc, decât o tarabă, despre prăbușirea zeilor. Caiafa în hlamida provoacă un entuziasm măreţ; de acum rămânea ca el să pătată de sânge a lui Iisus pe care l-a răstignit. Afară nimic dovedească cum înţelege să fi e bun român17. din legătura morală a naţiunilor n-a mai rămas. Un vânt Acum, noul monarh avea greaua misiune de a se de nebunie oarbă sucește în vârtejul său omenirea și lasă impune ca un suveran demn urmaș al unchiului său, și, în urma lui zilnic mii de oameni uciși. Ţinuturi întregi aceasta în condiţiile în care opinia publică știa foarte distruse. Loialitatea, justiţia - cuvinte rămase total fără sens. puţine lucruri despre el. În această adevărată confruntare Principiul naţional, el însuși nu se întrebuinţează decât ca cu vremurile și cu el însuși, regele Ferdinand a avut alături monedă pentru cei vii, ca giulgiu al morţilor pentru o cauză mari personalităţi ale României, între care menţionăm străină. În aceste împrejurări, Ferdinand I începe a domni, pe Ion I.C. Brătianu, Nicolae Filipescu, Take Ionescu, în această zi hotărâtoare de 27 septembrie 1914. El n-are I.G. Duca, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Barbu Știrbei popularitate fi indcă ajutătorii, care s-au impus regelui Carol, ș.a., care, în ciuda deosebirilor de opinii politice au au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru ca el să nu fi e o forţă manifestat disponibilitatea necesară pentru a se putea prin sine însuși. Despre însușirile moștenitorului, despre felul analiza cu parcimonie toate posibilităţile și a se adopta, său de viaţă s-au colportat cu stăruinţă toate zvonurile cele după multă chibzuinţă, decizia capitală pentru viitorul mai jignitoare, cele făcătoare de rău, și cine le căuta izvorul întregului neam românesc. Așa cum a demonstrat prin îl găsea totdeauna în lumea privilegiată a acelor care se întreaga sa activitate, regele Ferdinand I s-a dovedit a apropiau mai mult pe lângă dânsul, care stăteau mai mult fi gata pentru a urca, cu chinuri și suferinţe, Golgota sa pe lângă el, care-i erau datori cu credinţă absolută și cu toate și a neamului românesc în războiul care a urmat pentru sfaturile bune. Ziare erau puse anume pentru a-l pierde în înfăptuirea României Mari. opinia viitorilor săi supuși. Se comandau la scriitori din Afi rmaţia că va fi un bun român a avut un mare ecou în Paris cărţi infame contra lui. Nici sfi nţenia vieţii de familie toată societatea românească, deoarece toţi se așteptau de la nu i-a fost respectată măcar în povestirile care treceau din noul rege să ia hotărâri deosebite în împrejurări deosebite. om în om pentru ca un popor întreg să creadă că nimic nu Situaţia aceasta a fost plastic remarcată de Nicolae Iorga în e de nădăjduit de la viitorul suveran. Și, în același timp, se articolul O Domnie nouă, publicat la 28 septembrie 1914, luau măsurile cele mai dibace pentru a-l împiedica de a sta în jurnalul „Neamul Românesc”: Nu se poate începe o în contact cu oamenii care-i voiau binele și fi indcă voiau domnie în mai grele împrejurări decât a lui Ferdinand I-iu, binele ţării, pentru a zădărnici orice forţă nouă pe care s-ar astăzi rege al României. În interior problema materială, putea rezema un nou stăpânitor. Aceasta face ca în credinţa așa de grea, a liberării ţărănimii dintr-o robie economică multora, a celor mai mulţi, lovitura sorţii, care ajunge fără de pereche între popoarele Europei întregi. Alături cu astăzi România, să fi e ca o catastrofă totală pentru tron și dânsa, și cel puţin tot așa de însemnată, problema morală a pentru ţară. Principele Ferdinand a știut aceasta. El a simţit îndreptării unei societăţi care n-a trăit până acum decât o nedreptatea care i se face. Alteţă regală, îndrăzneam a-i viaţă sufl etească aparentă: coborârea celor răi, ridicarea celor spune la serbările pentru dezvelirea monumentului din Iași buni, înlăturarea leneșilor și neprevăzătorilor, chemarea al lui Cuza Vodă, iubirea unui popor nu trebuie dispreţuită la locurile de răspundere a acelor care aduc cu dânșii o - și mi se răspundea cu cuvintele, pe care nu le-am uitat - conștiinţă și un adevărat devotament către Ţară și Rege. Iar Desigur că nu. Cu greu se capătă și ușor se pierde. Și, tot la hotare războiul european, furia milioanelor, toate patimile atunci, am afl at nesfârșita lui iubire pentru ţăran, care e de cucerire dezlănţuie violenţa, brutalitatea serbându-și singurul element neatins prin păcatele lui proprii de corupţie infernalul sabat, pe când noi stăm înaintea întrebării nespus în această ţară, arzătoare-i dorinţă de a înnoi măsurile lui de grea ca urmări, a însuși viitorului naţional, nu numai Cuza Vodă dacă ar găsi numai puterile politice pe care să se al României, dar al tuturor Românilor. La noi, aici, vechea poată răzima. Din alt prilej am păstrat formula că fi ecare ordine s-a scufundat. Au rămas numai formele, fărâme de om are o conștiinţă, care se deschide numai înaintea lui părţi care, fără temelie, se clatină. Autoritatea și-a pierdut Dumnezeu și aceastălaltă, tot așa de clară și de nouă, că puterea asupra sufl etelor: nimeni nu mai crede în altul. pentru ca să aibă valoare, viaţa trebuie cucerită. N-a fost Solidaritatea n-a apărut încă, nu credem încă în noi. O o întâmplare că principele Carol a venit aici la Văleni și apoi naţie, needucată politicește, e la dispoziţia măgulelilor și la Universitatea din București nu pentru a căpăta cunoștinţe, înteţirilor oricărui agent provocator, în solda unora sau ci pentru a se pătrunde de un ideal. Și nu se citeau cuvinte altora, oricărui demagog setos de renume. Se vede această scrise de altul când, la Craiova, înaintea statuii lui Barbu prefacere simptomatică: oamenii cei mai împovăraţi de Știrbei, princiarul cuvântător afi rma că niciun stat nu poate păcatele trecutului, care îmbracă piele nouă și, vorbind de trăi decât rezemându-se pe o ţărănime egal îndreptăţită și

24 1 (79) 2018 document studii/documente mulţumită. Nu știu ce crede Ferdinand I despre modalităţile Uită-te în jurul tău, rege nou și încă tânăr! Uită-te prin care se poate realiza idealul nostru, dar n-am măcar regină, iubită din instinct de un popor întreg, care totuși dreptul de a bănui că sufl etul lui se încălzește de el mai puţin abia te cunoaște încă! Uitaţi-vă amândoi, ca suverani și ca decât oricare din sufl etele noastre. În materie de politică părinţi, ca oameni și ca români, cu interes, cu dragoste! Nu internă însă, desigur că această domnie nu va fi stearpă. știţi câţi oameni sunt pe pământul acesta, cu totul deosebiţi Ea va vădi hotărâri nebănuite și puteri la care nimeni nu de toţi aceia pe care i-aţi văzut până astăzi în jurul vostru, se așteaptă. Sinceritate, lipsă de fast sunt însușiri pe care de la miniștrii unui joc de partide, răzimat pe o falsifi caţie noul rege le împarte cu regina cea nouă. El va trebui să fi e permanentă, până la oamenii care prin talente de lingușire însă bine sprijinit în acţiunea lui. Nu de ambiţioșii care și de petrecere au căutat - și unii cred că au izbutit - să au ceva de așteptat de la dânsul. străbată în intimitatea voastră! A-l ridica ar fi poate o mai mare Descoperiţi odată și pe acești greșeală decât a menţine tradiţii oameni de treabă, care ard de fatale de la o bucată de vreme, dorinţa de a folosi și ei ţării! O care măcar de la o domnie la alta clipă de hotărâre și ţara întreagă trebuie schimbate. El va trebui să s-ar simţi întinerită și ar mulţumi fi e sprijinit de devotamente tăcute aceluia ce a făcut minunea de a o și obscure pe care nimic să nu le curăţi de vechile și grelele ei condiţioneze decât însuși interesul infi rmităţi. Ea singură nu poate patriei și al viitorului ei. și nu poţi tu singur: împreună aţi Unui rege, în cea dintâi din fi în stare să săvârșiţi minunea. zilele cârmuirii sale, i se poate Și fără minuni nu putem trăi, vorbi altfel decât unui suveran Măria Ta; nu puteam ieri, astăzi deprins a vedea pe acei care îl și mai puţin! înconjoară supuși, datori înainte Iar noi, cei care totdeauna de toate cu ascultare. E încă așa de am așteptat ceva de la asemenea demult între noi! Și, în această zi, providenţiale prefaceri, care am de care atârnă așa de mult tot ce trăit numai din nădejdea lor, ne vom fi , ne îndreptăm cu încredere vom îndeplini datoria, din colţul către regele Ferdinand pentru a-i nostru de umbră, întrebuinţând spune cu un glas pe care încercăm toate puterile graiului și scrisului de a-l face de o potrivă cu glasul, nostru pentru a-ţi crea acea totdeauna vrednic de respect, mare popularitate, pe care un al conștiinţei naţionale înseși: suveran trebuie să și-o merite Majestate, fi i și de acum înainte în fiecare zi prin fapte și fără ocrotitorul celor mici, care numai la de care domnia lui nu este decât Dumnezeu și la rege își pot ridica Regele Ferdinand şi regina Maria o fi rmă deasupra căreia, totuși, alături de Nicolae, Elisabeta, Maria-Mignon şi Ileana nădejdile! În marginile puterilor contemporanii, ca și urmașii, constituţionale, care sunt totuși destul de largi în ele însele, aruncă toată răspunderea pentru nenorocirile care ar fi . consacră zilele pe care ţi le va da Dumnezeu pentru înălţarea Să trăiești Măria Ta! - îţi zice astăzi ţara, care te vrea lor. Ca ostaș, știi că ei sunt cei mai credincioși, cei mai devotaţi, biruitor pe drumul nădejdilor noastre și făcător de dreptate cei mai buni; că ei dau pentru ţară ultimul ban și ultima ca domnii cei buni de pe vremuri! Îndrăznesc a tălmăci după picătură de sânge, fără a cere nimic în schimb pentru dânsele. sufl etul mulţimilor acest strigăt: viaţa ta de om s-a închis în Soţia Majestăţii Tale, regina cea nouă, pe care mila de această dimineaţă, cu toate aplecările și - să zicem! - cu toate oameni a dus-o la căpătâiul lor, știe că, după silinţe de eroi, slăbiciunile omenești ale ţărânei noastre. Regele s-a născut ei mor o moarte de sfi nţi, găsind în chinurile lor un ultim acum; el nu poate avea scăpări, șovăiri, slăbiciuni. E icoana zâmbet de recunoștinţă pentru măririle lumii care au știut de bronz a ţării, statornică, neînduplecată în cele bune, în cele să descopere agonia lor! Cu acești oameni se pot face lucruri rele neiertătoare. A trăi, pentru el, e altceva decât pentru noi, de care lumea să se uimească, atunci când ei vor vedea sus, care putem căuta odihnă și mângâiere în plăcerile vieţii; a pe părintele lor în suveranul ţării. A trecut o jumătate de trăi e a munci, a crede, a jertfi , a se jertfi . De aceea îţi putem veac de la plecarea lui Vodă Cuza și el trăiește încă în toate spune: Să trăiești Măria Ta!18 sufl etele; de ce să fi e siliţi, săracii de ei, a-și căuta numai Așa cum a demonstrat prin întreaga sa activitate și lângă morminte mângâierea? după cum o atestă și numeroase mărturii documentare, document 2018 1 (79) 25 studii/documente regele Ferdinand I era total diferit ca personalitate, octombrie 1914, că va fi scut de apărare a unităţii etnice ca spirit și atitudine, faţă de ceea ce se așteptau și culturale a tuturor românilor. Iar un simplu locuitor contemporanii săi. al ţinuturilor transilvănene, Nicolae Avram, cătană în I.G. Duca menţiona în notele sale că: Regele armata austro-ungară, dar român prin naștere, trăire Ferdinand I era din fi re democrat. Nu numai raţionamentul și simţire, consemna în carneţelul său, intitulat Jurnal său limpede îi zicea că omenirea merge spre o democratizare de front, redactat în toamna anului 1914, că speranţa tot mai desăvârșită, dar și forma inteligenţei lui, deschisă românilor din armata austro-ungară de a nu lupta contra oricărei idei noi, îndrăgostită de progres și de lumină... fraţilor din România era politica de neutralitate a acesteia, Dacă nu s-ar fi născut rege, cu siguranţă s-ar fi înscris în pe care sperăm să o urmeze și Ferdinand21. rândurile vreunui partid de stânga sau de extremă stângă. Atitudinea matură și conștiinţa răspunderii asumate Tendinţele conservatoare îi displăceau prin îngustime și îl din primele momente ale preluării tronului au fost jigneau prin egoismul lor, de aceea n-a fost idee democratică, relevate lui I.G. Duca în octombrie 1914: Eu sunt un rege n-a fost propunere înaintată pe care regele Ferdinand să n-o constituţional, prin urmare, dacă ţara crede că interesele ei îmbrăţișeze cu sinceră iubire și neprefăcută înfl ăcărare19. îi dictează să meargă împotriva Puterilor Centrale, nu în Stilul său, apropiat, deschis, total deosebit de al mine va găsi ea o piedică în realizarea idealului ei naţional. regelui Carol I, a fost remarcat încă din primele zile Un singur lucru cer însă ţării - și cred că am dreptul să i-l ale urcării sale pe tronul României de către pictorul cer, având în vedere gravitatea unei atari hotărâri - să se Costin Petrescu, autorul frescelor de la Ateneul Român gândească bine înainte de a-și spune ultimul cuvânt, de și al celor din Catedrala Întregirii Neamului de la Alba a-și trage spada22. Iulia, căruia regele Ferdinand I i-a pozat în repetate Furtuna conflictului mondial izbucnit în vara rânduri și care fusese și pictorul ofi cial al regelui Carol anului 1914 a zguduit Europa din temelii și a favorizat I. Acesta spunea că Ferdinand I nu mai prezintă acea amplificarea mișcărilor naţionale de pe întregul voinţă personală emanată de sus și căreia totul trebuia să i continent, lucru remarcat cu atât mai mult în România, se supună. El este mandatarul răspunzător și hotărât al unei unde populaţia se arăta a fi foarte sensibilă la soarta alte voinţe ce de astădată pornea de jos în sus, din clocotul fraţilor de peste munţi. conștient al unui popor întreg, din sufl etul românimii trezită Cu prilejul deschiderii sesiunii Corpurilor Legiuitoare, la viaţă nouă. El e al nostru, dintr-ai noștri. Distanţa dintre în cuvântul său, regele Ferdinand I a precizat clar și suveran și omul de rând a dispărut. Suveranitatea olimpiană concis prioritatea domniei sale: Cea dintâi grijă a noastră lasă locul unui sentiment de prietenie spontană. În locul a fost ca neamul, în fruntea căruia M-a așezat Pronia unui deget ţi se întinde azi o mână întreagă, care zguduie Cerească, să nu piardă prilejul de a-și asigura dreptul de cu frenezie braţul poftitului, căruia i se prezintă un scaun, a trăi netrunchiat și de sine stătător... Regatul pășește, cu o ţigară, un pahar, o glumă, un râs deschis. El îmbrăţișează încredere, spre îndeplinirea ursitei sale23. și sărută obrazul lac de sudoare al ostașului de rând, venit La o întrunire a Ligii Culturale desfășurată la de acolo, din mizeria tranșeelor. L-am văzut de aproape și 15 ianuarie 1915, în sala „Dacia” din București, deputatul pe el; mi-a pozat atât ca prinţ moștenitor cât și ca rege... Se Nicolae Filipescu declara: Când pe tron s-a urcat regele așeza totdeauna din profi l. Din nefericire acest aspect sub Ferdinand, Europa era zguduită de cel mai înfricoșător care vedem pururi portretul regelui Ferdinand era impus război din câte sunt pomenite de istorie. E și aceasta o de un defect al urechilor, care din faţă s-ar fi evidenţiat în prorocire de ce va fi domnia de azi. În vremurile furtunoase detrimentul chipului. Totuși, acel viguros profi l de medalie, în care trăim, nu cerem de la această domnie nici bogăţia înfăţișa o siluetă foarte caracteristică prin trei unghiuri și înfl orirea din timpul lui Petru Rareș, nici iscusinţa ascuţite formate de proeminenţa frunţii, nasului și bărbiei diplomatică a lui Constantin Brâncoveanu. Nu așteptăm și care-i da o atitudine de privire înainte și în sus. Ochiul de la regele nostru să dea la lumină pravile înţelepte, ori să său, de un albastru-verzui, ce părea că-și ţintește privirea fi e ctitor de biserici ca Matei Basarab. Ursita lui e să ne dea asupra unui punct depărtat, lua o expresie accentuată prin vitejia. Se vede că așa a fost scris să fi e și de aceea îi zicem: mușchii frontali, totdeauna în contractare. Un nas coroiat – ești trimisul lui Dumnezeu ca să împlinești visul unui al familiei – se contura în linii aspre peste mustaţa stufoasă, neam. Vei fi cel mai mare voievod al ţării împodobindu-te sub care se pierdea conturul gurii și care se unea cu barba ce cu titlurile lui Mihai Viteazul: Domn al întreg Ardealului, acoperea o curbă avansată a bărbiei. Totul contribuia să dea al Ţării Românești și al Moldovei și aducând pe deasupra chipului o alură de mișcare bruscă, plină de caracter ostășesc20. strălucirea purpurei regale sau, răpus în cel mai suprem Majoritatea românilor puneau toate nădejdile avânt de vitejie al neamului, vei fi totuși sfi nţit ca erou și speranţele în noul suveran al ţării, considerat de naţional. De nu va fi niciuna, grozav mă tem că nici praf fruntașul politic ardelean Vasile Goldiș, încă din nu se va alege de ţară și de dinastie. De aceea mărirea ce ţi-o

26 1 (79) 2018 document studii/documente urăm, Sire, este să te încoronezi la Alba Iulia sau să mori a lor trebuind să fi e foarte bine cumpănită. Aproape pe câmpia de la Turda!24. doi ani după urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, În acele momente, regele Ferdinand I se afl a într-o România și-a menţinut starea de neutralitate, cu toate postură foarte delicată care, din păcate, nu era cunoscută insistenţele și intervenţiile făcute asupra ei de ambele decât de câţiva dintre politicienii vremii ce făceau tabere beligerante. parte dintre apropiaţii săi. Așa cum remarca și Mircea În momentul urcării pe tron a regelui Ferdinand I, Vulcănescu: Sfi os, dar însufl eţit de o conștiinţă adâncă deja Europa se afl a în plin război. Germania, victorioasă a răspunderii sale monarhice, stimulat de personalitatea în Belgia și la Charleroi, fusese cu greu oprită la Marna, puternică și fermecătoare a soţiei sale, regina Maria, noul fără a i se știrbi autoritatea unei puteri invincibile. rege, Ferdinand I, trebuia să facă faţă, de îndată, unor German prin origine, educaţie, cultură și formaţie, împrejurări noi. Vremile păreau că vor cu dinadinsul să regele Ferdinand I nu și-a lăsat să se manifeste aparent grăbească, cu o generaţie, îndeplinirea unei misiuni pe care adevăratele lui sentimente. Doar regina Maria i-a visătorii cei mai îndrăzneţi n-o hărăziseră în gând decât cunoscut îndeaproape zbuciumul lăuntric: Urmară doi celui de-al treilea vlăstar al dinastiei. Cu cât trecea timpul, ani de neutralitate, în timp ce Europa trecea prin foc și sabie. se vedea că neutralitatea, proclamată în prima clipă a Zi de zi am trăit acești ani alături de acela în mâinile căruia chibzuielii, nu putea fi defi nitivă, ci, mai curând sau mai ședea soarta ţării sale; i-am trăit și i-am suferit cu el, căci târziu, România va fi atrasă în răfuiala generală care avea ei fură o suferinţă. Înfăţișarea lui Ferdinand își luă o nouă să hotărască despre noua rânduire a lumii. Ţara civilizaţiei, demnitate; dintr-o dată eliberat de autoritatea ce-l apăsa, el prosperităţii și prestigiului european cu sprijinul Germaniei, făcu impresia fi zică, ca să zicem așa, de o înălţare a trupului simţea că în curând va fi pusă la ispita de a-și răsturna său, de o ţinută mândră și măreaţă a capului său. Viitorul alianţele, de a-și jertfi prosperitatea și de a-și întrerupe îi aparţinea, cu toate că pentru moment era despărţit de el propășirea, pentru a-și îndeplini, prin grele încercări și printr-o perdea de fl ăcări. Anii trecuţi fuseseră închinaţi suferinţe, misiunea ei istorică25. răbdării și sacrifi ciului, dar acum îi stau în faţă lucruri făcute Cu inima frământată și împărţită, noul suveran al să înfi oare sufl etul cel mai tare. Unchiul său, conducătorul României nu putea să nu privească plin de îngrijorare său tiranic și poruncitor, al cărui cel mai neînsemnat cuvânt la viitorul său și al ţării, care, în mod sigur, avea să fi e era un ordin și care fusese călăuza și stăpânul său, nu mai puternic infl uenţat de valurile războiului care ameninţau era. Dumnezeu l-a luat poporului său în momentul în care să se extindă peste graniţele continentului european. bătrânul domnitor ajunsese la răscrucea drumurilor, ca și Mai ales, în împrejurările de atunci, era întrutotul cum a vrut să-l cruţe de chinurile hotărârii ce avea de luat, justifi cată preocuparea regelui Ferdinand I pentru a hotărâre ce i-ar fi zdrobit toate credinţele de până atunci. urmări îndeaproape evoluţia și starea de spirit a armatei Dar personalitatea regelui Carol I i se întipărise adânc noastre, fapt ce reiese și din Înaltul Ordin de Zi dat în în urmașul său, pătruns de aceeași credinţă, dar căruia îi ziua de 1 ianuarie 1915: La începutul Anului Nou gândul rămăsese lealitatea întreagă. Orice inovaţie de făcut îi cerea Meu se îndreaptă cu mulţumire către armată. Sunt aproape stăruinţe uriașe care necesitau ridicarea unor poveri grele de 25 de ani de când lucrez din tot sufl etul pentru dezvoltarea tot. Ţara sa privea și aștepta, ca pe urmă să-și dea opinia; în și îmbunătăţirea puterii armate. În acest pătrar de veac în ochii poporului său el era încă un element necunoscut și nici care, prin contact aproape zilnic, strânse legături s-au format nu ar fi putut dintr-o dată să-i câștige încrederea. Opinia între Mine și oștire, am putut urmări cu adâncă satisfacţie publică, ca și o mare furtunoasă, se agita în preajma lui progresele însemnate ale armatei, dovedind prin silinţele și toate glasurile, cele din afară ca și cele dinlăuntru, erau depuse și prin rezultatele dobândite că jertfele ce ţara a ameninţătoare. În răstimp, ochii lui Ferdinand căpătau făcut și dragostea cu care întâiul rege o îmbrăţișa nu au fost o expresie de nesfârșită tristeţe, ce creștea din zi în zi și el zadarnice. În anul ce a trecut, mulţumită concentrărilor mai trebui să înveţe să suporte critici răutăcioase, îndoieli și mii lungi, instrucţia, mai cu seamă a regimentelor de rezervă, de bănuieli. De câte ori nu vedea el în jurnal numele lui a progresat în mod simţitor. Ţara și cu Mine vă privim cu întovărășit de aprecieri rău voitoare sau dispreţuitoare, de încredere. Dar aceasta vă impune sfânta datorie de a păstra învinuiri nedrepte, când nu erau caricaturi insultătoare neatins renumele câștigat și de a lucra mereu cu abnegaţie împrăștiate spre marea bucurie a publicului. El suferea totul și fără preget, astfel ca în orice împrejurare, ţara să se poată în tăcere, dar într-o zi îmi spuse: Eu cred că toţi socotesc că, sprijini pe voi, scutul ei cel tare. Ofi ţeri, subofi ţeri și soldaţi dacă sunt rege, eu nu am sensibilitate. Nu e oare curios că vă urez la toţi ani mulţi și fericiţi!26. nimeni, nimeni nu pare să gândească că sunt și eu om de Starea de neutralitate adoptată de România limita carne și sânge ca toată lumea?... Dar Ferdinand știa să tacă foarte mult posibilităţile de mișcare atât ale regelui, cât și hotărârile sale, luate numai cu mari chibzuinţe, nu aveau și ale oamenilor politici afl aţi la guvernare, fi ecare acţiune în vedere decât binele ţării. De asemenea, el știa să asculte și document 2018 1 (79) 27 studii/documente părerile oamenilor luminaţi și încercaţi, dintre care acelea ale aceste cuvinte de recunoștinţă vechiului și credinciosului unui supus devotat unchiului său: Ion Brătianu, politician de prieten, Dimitrie Sturdza, care a fost atât timp secretarul o mare valoare, prudent și înţelept, și mai ales amic propriu general al Academiei. Sunt onorat că tălmăcesc prin aceasta și al lui. Momentul în care România trebuia să se arunce în sentimentele onoraţilor Mei colegi. Dar nu este momentul de vălmășag se apropia din ce în ce; iar eu eram de faţă la a plânge pe acei care nu mai sunt. Memoria lor, activitatea și îngrozitoarea luptă ce se desfășura în sufl etul lui Ferdinand. fi rea lor să ne fi e nouă, generaţiei de astăzi și celei de mâine, Cu toate că cunoștea tot așa de bine ca și predecesorul său un simbol pentru o muncă și o activitate nouă și rodnică. armata germană, în rândurile căreia se luptau fraţii săi, Cu mare bucurie și plin de nădejde, Mă găsesc astăzi cu toate legăturile de tradiţie, cu toată educaţia tinereţii, cu pentru întâia dată în mijlocul dumneavoastră ca Protector toate amintirile copilăriei care îl legau de ţara contra căreia și Președinte de onoare și vă aduc cu acest prilej mulţumirile se împotrivea soarta sa și care îi umplea sufl etul de un chin Mele călduroase pentru demnitatea ce Mi-aţi oferit. În ucigător. Și eu mereu citeam în ochii lui o durere prea mare, aceste zile de grele griji și uriașă răspundere am simţit o ca să poată fi spusă... Spre sfârșit de tot, noi avurăm numai adâncă mângâiere sufl etească afl ând că sesiunea anuală de convorbirea de mai sus, pe care a încheiat-o cu cuvintele: Voi ăstimp a fost inaugurată prin proclamarea Mea ca Protector aveţi să le spuneţi într-o zi cât am suferit27. și Președinte de onoare și că, printr-o hotărâre cu totul Considerăm necesar să remarcăm faptul că și în gingașă, aţi primit pe Regină, prea iubita Mea soţie, printre aceste momente tensionate, regele Ferdinand I nu a membrii de onoare. Mândră de această nouă demnitate, va renunţat la preocupările sale pentru propășirea culturii asista astăzi pentru prima oară, de drept, la ședinţa, acestui și istoriei neamului românesc. Acest fapt reiese cu învăţat corp, și vă aduce prin Mine, vouă, noilor ei colegi, pregnanţă și din cuvântarea rostită la 29 mai 1915, cu adânc simţita sa recunoștinţă. De netăgăduit că, una din prilejul primirii reginei Maria ca membru de onoare al cele mai înalte podoabe ale femeii este cultul frumosului, el Academiei Române. înalţă sufl etul și purifi că mintea. Blagoslovită este fi inţa Domnule Președinte, care a primit de la naștere darul de a tălmăci altora uvrajul Scumpi colegi! frumosului prin pensulă sau prin pană. Poeta pe tronul A trecut câtva timp de când n-am mai călcat pragul ţării, pe care cu fală Academia o numără printre membrii acestui așezământ de înaltă cultură; am primit deci cu ei de onoare, Regina Carmen Sylva a călăuzit-o pe nepoată o adevărată plăcere invitaţia dumneavoastră de a lua cu dragostea unei mame pe pantele înfl orite ale gândului parte la ședinţa de astăzi și de a prezida la distribuirea poetic și ale frumosului și a îndemnat-o să dea la lumină premiilor prin care se răsplătesc munca și talentul. Luând ceea ce de mult luase formă în sufl etul și mintea soţiei Mele. locul de onoare ocupat un lung șir de ani de augustul Meu Ultimul imbold însă de a picta și cu pana i-a dat-o dragostea predecesor, vă mărturisesc că două sentimente opuse luptă în care-i umple inima de frumuseţea scumpei noastre Ţări. Mine. Cu jale mă gândesc la cei a căror trecere într-o lume Ea a înţeles farmecul iernii, când giulgiul tainic al zăpezii mai fericită a lăsat goluri dureroase în rândurile acestei acoperă munţii și șesurile noastre, ea s-a înveselit cu natura societăţi de învăţaţi și care, cu inima lor caldă și patriotică, întreagă când primăvara îmbracă câmpiile noastre în haina închinaseră o mare parte a muncii lor Academiei Române, lor înfl orată de mireasă. Apusul de soare al serilor de vară contribuind astfel cu mult în a-i face un nume de onoare când scaldă holdele cu razele lui aurii face să vibreze și în printre societăţile știinţifi ce. inima ei acorduri calde. Pacea toamnei, când Cel de Sus Cu cuvinte calde aţi reamintit, domnule președinte, pe revarsă purpura pe frunzele codrului, îi vorbește de dor marele Rege care fusese sufl etul acestei instituţii culturale împlinit și de liniște sufl etească. Mai sunt și cântecele noastre și care, ca Protector mărinimos, participa la lucrările ei cu populare, mai este sufl etul sănătos și plin de viaţă ce-l găsim graiul și cu pana. Să-mi fi e îngăduit, Mie, succesorului lui, în poezia și fi losofi a poporului nostru, care au împins-o să de a-Mi opri pentru o clipă gândul în faţa unui alt fi u al înlocuiască pensula cu pana și de aceea am salutat cu atâta ţării, care ca om de stat fusese un sufl et înţelept și un prieten plăcere numirea Reginei ca membră de onoare a Academiei. credincios al Marelui Rege. În activitatea sa politică el a avut În anul 1890 când am fost primit în sânul Academiei, drept deviză: „Salus rei publicae suprema lex”. În lunga lui bătrânul Kogălniceanu, atunci președintele ei, Mi-a adresat ședere pe pământ el a fost călăuzit de adânca convingere următoarele cuvinte: „Noi bătrânii ne ducem, dar salutăm că adevărata valoare a vieţii stă în munca încordată și că pe junele Principe ale cărui forţe ne vor întineri în restul numai acela care pune cunoștinţele și puterile sale în serviciul zilelor noastre și vor îmbărbăta la muncă pe cei care rămân obștesc merită cinstea oamenilor. Pentru dânsul cea mai mare în urma noastră”. Eu unul n-am uitat cuvintele acestui mare satisfacţie era de a munci și de a produce cu sufl etul înalt, om de stat și de litere și dacă interesul viu și necurmat ce-l cu inima curată și cu conștiinţa nepătată. Mie, Regelui său, port și-l voi purta mereu acestui institut cu înaltă cultură să-Mi fi e permis să profi t de acest prilej pentru a închina poate contribui a vă îndruma la o activitate necontenită și o

28 1 (79) 2018 document studii/documente muncă încordată, aș saluta cu mare mulţumire dacă tinerele În toamna aceluiași an, la 28 noiembrie 1915, elemente, care înclină forţele lor studiului știinţifi c cu marii atunci când se împlineau 38 de ani de la capitularea oameni urmași ai generaţiilor care au pus temelia Academiei Plevnei, a avut loc la cazarma Malmaison, în prezenţa și care au clădit-o până a ajuns lăcașul frumos sub al cărui regelui Ferdinand I, depunerea jurământului tuturor acoperiș se întrunesc bărbaţii de știinţă din toate colţurile recruţilor aduși în garnizoana București. Cu acest prilej unde răsună frumoasa și duioasa limbă românească. șeful statului român a rostit următoarea cuvântare: Să lucrăm deci necontenit cu gând curat pentru Dragi recruţi, dezvoltarea tot mai largă a culturii neamului; să nu Am simţit ca o datorie sfântă de a mă găsi în mijlocul cruţăm nici timp, nici muncă pentru a înălţa cât mai mult vostru în ziua în care vă legaţi cu jurământ înaintea lui istoria vie, călăuză nepreţuită pentru a ne cunoaște pe noi Dumnezeu să păstraţi credinţa către Rege și Ţară. Am ales înșine; să întronăm, să păstrăm cu sfi nţenie și gelozie limba ziua de azi pentru sărbătorirea aceasta, căci data de 28 noastră, să ne învrednicim a-i da în scrierea noastră și în noiembrie e înscrisă în cartea de onoare a Armatei Române vorbire chipul cel mai curat; să ne ferim de străinisme în cu litere de aur, cu litere nepieritoare. Voi aţi venit din toate locul cărora vom găsi în bogata comoară a limbii vorbe colţurile ţării, cu inima voioasă aţi părăsit casele voastre și românești. Lucrând astfel nu numai că vom face operă rudele voastre pentru a intra într-o nouă familie - Armata culturală, dar vom îndeplini și un act de mare patriotism. Română - care, cu braţele deschise și ea părinte a tuturor, v-a Academia are frumoasa menire de a da pilda cea bună strâns la pieptul său. De azi înainte nu vă mai aparţineţi în această privinţă. Dar și știinţa adevărată, știinţa de vouă, aparţineţi Regelui și Ţării. Prin jurământul ce aţi care Confucius spunea într-una din maximele lui că nu depus aţi încheiat o legătură strânsă între Mine și între cunoaște hotare, știinţa care n-are etate căci trăiește fără voi. Frumoasă este menirea la care este chemat ostașul, el sfârșit, găsi-va sunt sigur și în viitor, ca și până acuma, trebuie să fi e scutul Ţării, să apere Ţara, căminul său și pe limanul ei sfânt sub aripile materne ale Academiei. Una ai săi, cu credinţă și chiar cu sângele lui. Este dar o cinste din cele mai dulci urări pe care o fac este aceea ca instituţia de a purta haina soldăţească, dar onoarea aceasta cere ca noastră să propășească mereu și pe câmpul acesta atât de soldatul să cinstească haina ce o poartă în orice moment, nu întins, ajungând astfel un adevărat focar știinţifi c care numai atunci când ochiul superiorului îl privește, ci mai să răspândească razele sale binefăcătoare și mai departe ales când știe că nu este văzut. Am nădejde că voi veţi ști în peste hotarele noastre. Ca fi ecare om, ca fi ecare popor, orice moment să fi ţi adevăraţi ostași români care poartă în așa și fi ecare instituţie trebuie să aibă un ideal înaintea inima lor simţământul de onoare și iubire către Ţară, către ochilor și a minţii. Știu bine că idealul, când este vorba Rege și către Drapelul înaintea căruia aţi jurat. Multe din de știinţă, rămâne totdeauna o dorinţă, dar prin muncă Drapelele de faţă au condus pe părinţii voștri la izbândă, încordată, vom putea totuși ajunge până la un înalt grad de la glorie și, dacă acum 38 de ani am putut birui, este pentru perfecţiune; și mi se pare că tocmai faptul că noile invenţii că ostașul de atunci era bine pătruns de datoria lui. Sunteţi și descoperiri ne deschid noi orizonturi, arătându-ne căi acum la începutul instrucţiei voastre. Multe lucruri poate vă noi de cercetare, fac ca știinţa să fi e atât de atrăgătoare, vor părea grele, dar cu inima sus și cu gândul la Dumnezeu împingându-ne mereu înainte, nelăsându-ne să ne oprim veţi trece deasupra greutăţilor în instruire. Noi, toţi șefi i la jumătatea drumului. voștri, vă privim cu dragoste și puteţi fi asiguraţi că vă vom Publicaţiile Academiei pe care le urmăresc cu mult și conduce și cu dragoste și cu încredere. Cu nădejde privesc la viu interes și din care un număr important are o valoare voi și dacă va veni o zi când vi se vor cere jertfe mari și sfi nte, reală, încă sunt cea mai sigură chezășie că ne găsim pe o sunt sigur, dragii mei recruţi, că fi ecare din voi își va face cale bună și că bunăvoinţa nu lipsește; totuși eu vă zic datoria și că nu se va zice de niciunul din voi că nu a fost astăzi ca Propertius: „In magnia et vornisse sat est”; căci erou. Acum, duceţi-vă înapoi la cazarmă și cu inima voioasă cine urmează această maximă a prietenului Ovidiu, se să vă faceţi datoria și atunci puteţi fi siguri de mulţumirea oprește pe drum și noi nu vrem acest lucru. Deci, mereu șefi lor și a Regelui vostru29. înainte în opera noastră și atuncea rodul muncii nu va Importanţa misiunii sale deosebite, simţul profund întârzia să se arate într-o lumină strălucitoare. Sprijinul al datoriei faţă de poporul care i-a încredinţat destinele Meu vă este asigurat. sale și un adevărat program de viaţă și activitate pentru Încă o dată vă mulţumesc, scumpi colegi, pentru regele Ferdinand I le găsim reliefate în cuvântarea rostită primirea călduroasă ce ne-aţi făcut, Reginei și Mie, și felicit de monarhul român la 3 februarie 1916, cu prilejul din inimă pe noii premiaţi sfătuindu-i să nu se odihnească aniversării nașterii principelui Carol: Iubite Carol, este pe laurii cuceriţi, ci din contra, să considere meritul câștigat astăzi întâia aniversare ce sărbătorești ca moștenitor al ca un puternic îndemn pentru o nouă activitate tot mai Tronului, căci anul trecut prea era proaspătă ţărâna ce rodnică28. acoperea rămășiţele pământești ale iubitului nostru unchi document 2018 1 (79) 29 studii/documente pentru a putea petrece cu veselie ziua când ai ajuns la inimă a bătut și bate așa de tare pentru neamul românesc. majorat. Prea regretatul tău unchi aștepta ziua aceasta Ești iubit de popor, păstrează dragostea ce-ţi poartă, dar în cu nerăbdare și cu inima lui părintească el a vrut să te toate acţiunile tale nu uita niciodată că mai lesne se pierde întâmpine la începerea vieţii tale de bărbat cu inima plină decât se câștigă iubirea și încrederea unui popor30. de dragoste și sfaturi ce erau să-ţi fi e neîncetat o călăuză. Momentul adoptării unei decizii ferme se apropia Pentru tine sunt larg deschise porţile unui viitor plin de tot mai mult. După cum este bine cunoscut, în vara nădejde și să sperăm și de izbândă. Totuși, timpuri grele de anului 1916, presiunile Antantei asupra României furtună au însoţit ajungerea ta la vârsta de azi și în inima s-au intensifi cat. În cursul lunii iunie, generalul M.V. ta caldă pentru Ţară, acest an a lăsat impresii; stă înaintea Alekseev, șeful Marelui Stat Major al armatei ruse, și ochilor tăi măreaţa fi gură a Regelui Carol, care te-a iubit ca generalul Joseph Joff re, comandantul-șef al armatelor pe un fi u, și pilda de abnegaţie ce ne-a lăsat ca o moștenire franceze, au cerut imperativ intrarea României în sfântă; și dacă urmezi maxima lui „Nimic pentru tine, totul război acum ori niciodată. O decizie concretă în această pentru Ţară” și deviza Casei noastre: „Nihil sine Deo”, nu privinţă nu putea fi luată peste noapte. După cum este vei putea păși greșit. Cu cât cineva este mai sus pus cu atât bine cunoscut, hotărârea de a intra în acţiune alături de mai mult trebuie să caute a merita mărirea la care soarta l-a puterile Antantei a fost adoptată după multă chibzuinţă chemat, numai aici este [indescifrabil] care-și îndeplinește și purtarea unor tratative îndelungate, analizându-se credincios datoriile, și de la un prinţ care stă aproape de Tron toate implicaţiile acesteia asupra viitorului ţării. se cere mai mult decât de la alţii. Nu pot deci să te sfătuiesc Zbuciumul sufl etesc al suveranului României atinsese [indescifrabil] să-ţi îndeplinești cu sfi nţenie datoriile tale atunci faza maximă, fapt remarcat și în însemnările către Dumnezeu, către Ţară și către tine însuţi. Sfera ta de reginei Maria: Știam cât suferea regele, cât îi era inima de acţiune este încă restrânsă, ca toţi vlăstarii din Casa noastră sfâșiată, de chinuită de îndoieli și de păreri de rău. Istovit ai intrat în nobila carieră a armelor, ea este o vioară pentru de lupta sufl etească ce-o îndura, nu prea avea somn, așadar tine cu care tu trebuie să cânţi pentru camarazii tăi. Și Eu când se sfârșea munca zilei, îl luam cu mine la plimbare. Îi iubesc meseria ta, precum iubesc și Eu pe ostașul Nostru și plăcea să-și conducă singur automobilul și eu stam lângă el armata. În mijlocul oștirii am crescut și am trăit cele mai bune aproape în tăcere. Ceea ce-i trebuia era neîncetata apropiere zile ale vieţii Mele, îi cunosc nepreţuita valoare, ea este scutul a unei fi inţe care îi cunoștea suferinţa, care nu încerca să și nădejdea Ţării și știu că pe dânsa ne putem bizui în orice vorbească despre ea, dar care totuși era acolo dacă îi venea moment. Dar din ce în ce se va lărgi câmpul tău de activitate, lui poftă să discute întâmplările viitoare... Îi plăceau aceste până ce la urmă vei fi chemat și tu odată ca să conduci o ţară plimbări pe înserate. Un imbold lăuntric ne îndemna să întreagă. Cu cât un moștenitor al tronului se pregătește mai regăsim și să revedem toate locurile care ne fuseseră dragi din vreme pentru această chemare, cu atât îi va fi sarcina în tinereţe. Viitorul se arăta în faţa noastră ca un portal de mai ușoară când momentul va veni. Nu uita niciodată că fl ăcări prin care trebuia să trecem; dincolo de el se întindea un rege trebuie să fi e întâiul servitor al Statului și de aceea necunoscutul. Până în acea zi, ţara era încă a noastră, așa Poporul poate cere ca el să fi e pildă în îndeplinirea datoriilor cum o cunoscusem și aveam nevoie s-o simţim, s-o pipăim, sale; gândește-te că un exemplu rău dat de el poate să ducă un ca să zic așa, s-o cuprindem încă o dată, înainte să se ivească stat la pieire. În mai toate statele moderne Constituţia a creat marile schimbări31. suveranului o poziţie excepţională; el nu este responsabil cu Preocupat de evoluţia evenimentelor pe fronturile actele de guvernământ, are însă pentru actele sale o răspundere europene și cu gândul la hotărârea decisivă, regele morală foarte grea faţă de Dumnezeu, faţă de sine și faţă de Ferdinand I a sprijinit creșterea numărului de licee și Ţară și de Istorie. Un suveran are datorii foarte mari către școli militare necesare pentru pregătirea viitoarelor Poporul care i-a încredinţat destinele sale, dar puterea lui cadre militare. Astfel, în vara anului 1916, pe lângă este îngrădită și nimeni nu trebuie să observe cu mai multă liceele militare de la Iași și Mănăstirea Dealu, a fost sfi nţenie Constituţia și Legile, lucrând cu încredere și în acord transformat și Gimnaziul fi ilor de militari de la Craiova cu sfetnicii săi. Nu uita că ei au o sarcină grea, că asupra lor în Liceul Militar „Dimitrie Sturdza”, creându-se și mai cade răspunderea actelor suveranului. Mereu de strajă, un multe școli pregătitoare de ofi ţeri, care au funcţionat în suveran trebuie să vegheze cu gelozie ca prestigiul Ţării să perioada anilor 1916-1919 pentru asigurarea cadrelor fi e păstrat sus și neștirbit; însă el nu se poate lipsi de sfaturile de comandă solicitate de cerinţele de război. consilierilor tronului, căci ei sunt organul de urmărire a Ca urmare a tratativelor îndelungate la 4/17 august părerilor, a le împărtăși și a se identifi ca cu ele este una din 1916 au fost semnate, la București, Tratatul politic cele mai înalte datorii ale unui suveran. și Convenţia militară cu Antanta, care prevedeau Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcină mai ușoară garantarea de către puterile Antantei (Franţa, Anglia, decât a acelora care au muncit și murit înaintea ta și a căror Rusia și Italia) a integrităţii teritoriale a României,

30 1 (79) 2018 document studii/documente precum și dreptul ţării noastre de a anexa teritoriile vâltoare ca aceea a actualului război, în care harta lumii se locuite de populaţia majoritar românească afl ate în acel preface, o ţară ca a noastră, o ţară cu aspiraţii naţionale, moment sub dominaţia austro-ungară (Transilvania și nu poate să rămână neutră până la capăt, fără să-și Bucovina). Aliaţii se obligau să înceapă, la 7/20 august compromită defi nitiv tot viitorul. Pe de altă parte, având 1916, o puternică ofensivă militară la Salonic, iar drept ideal unitatea naţională, suntem datori să urmărim România, la opt zile de la începerea acestei ofensive, să realizarea lui... Iată de ce nu putem să mergem decât alături declare război Austro-Ungariei și să acţioneze deosebit de aliaţi și în contra Puterilor Centrale... De aceea, chiar de energic pe frontul respectiv. Puterile garante se de ar fi să fi m bătuţi, prin faptul că cele mai mari puteri angajau să asigure României muniţiile și materialele de ale lumii au recunoscut temeinicia revendicărilor noastre război necesare în limita a cel puţin 300 de tone pe zi, naţionale și au sfi nţit printr-un act solemn hotarele etnice tranzitate prin Rusia, pe linia Arhanghelsk - Kiev - Iași. ale românilor de peste Carpaţi, cauza românismului va face La 13/26 august 1916, regele Ferdinand I a avut un pas înainte mai mare și mai însemnat decât oricând... o întrevedere cu liderul Partidului Conservator, Titu Mihai Viteazul poate nici nu avea conștiinţa ideii mari Maiorescu, căruia i-a declarat: trebuie să vă spun că sunt ce reprezenta și el rămas totuși simbolul ei. Așa va fi și hotărât să merg cu Antanta. S-au dat în mine lupte teribile, cu regele Ferdinand, oricare ar fi soarta războiului... dar acum sunt pregătit și deplin hotărât... După lupte teribile Nu vă uitaţi, deci, Sire, la rezultatele imediate, priviţi care s-au dat în mine, sacrifi c totul pentru binele patriei32. îndatoririle de azi în perspectiva cea mare a menirii acestui Decizia de intrare a României în război a fost luată neam și a viitorului său, și mergeţi cu hotărâre înainte pe în cadrul Consiliului de Coroană, convocat la Palatul calea pe care v-o arată conștiinţa naţională. Majestatea Cotroceni, în ziua de 14/27 august 1916. La acest Consiliu Voastră va înscrie în istoria românismului o pagină de au participat membrii guvernului: Ionel I.C. Brătianu, glorie nepieritoare34. Em. Costinescu, Em. Porumbaru, Al. Constantinescu, Dezbaterile pro și contra au fost deosebit de V.G. Morţun, Al. Radovici, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, aprinse. Unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi faţă dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, președintele de atitudinea manifestată de regele Ferdinand I, în Adunării Deputaţilor - M. Pherekyde, vicepreședintele acel moment, a fost bătrânul conservator Petre P. Senatului - C. F. Robescu și marile personalităţi politice Carp, care declarase de mai multe ori că el nu este un ale vremii, între care amintim pe Take Ionescu, Nicolae fi logerman, dar este consecvent antiruși. În intervenţia Filipescu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Alexandru sa el a afi rmat: Sunt contra politicii pe care o inaugurează Marghiloman ș.a. în momentul de faţă Majestatea Sa. A merge cu Rusia este După cum menţionează Take Ionescu în jurnalul a izbi în interesele ţării și continuitatea dinastiei... Rusia, său: Regele s-a așezat în mijlocul mesei, având în faţă pe victorioasă, va căuta înainte de toate să pună stăpânire pe Ion I.C. Brătianu. La dreapta regelui, prinţul Carol; el strâmtori35, amintindu-i apoi suveranului nostru faptul era vizibil emoţionat și căuta cu tot dinadinsul să învingă că este un Hohenzollern și că trebuie să ţină cont de rezistenţa la care se aștepta din partea lui Carp, Maiorescu, interesele acestei familii. Marghiloman. În acest cadru solemn, fără a se mai insista pe Atunci, regele Ferdinand I a replicat ferm: Domnule diverse proceduri protocolare, Ferdinand I, având conștiinţa Carp, știu foarte bine că sunt un Hohenzollern, nu era imensei răspunderi ce apăsa pe umerii săi, i-a informat pe nevoie să mi-o amintești dumneata. Dacă interesele patriei participanţii la Consiliul de Coroană: „Am convocat aici pe de origine ar corespunde cu cele ale României n-aș ezita mai marii ţării nu ca să le cer un sfat, ci ca să le cer sprijinul. să adopt opiniile dumneavoastră; această soluţie ar fi fost Văd situaţia în așa fel, încât nu mai putem rămâne în cea mai ușoară pentru mine. Dar, scormonind adânc în neutralitate. De aici înainte victoria Puterilor Centrale este conștiinţa mea, am ajuns, cu durere, la concluzia că interesele exclusă. Guvernul Meu, care crede și el că a venit momentul României nu merg alături de cele ale Austro-Ungariei și, să începem războiul, a și avut o consfătuire cu unul din în consecinţă, cu cele ale Germaniei. A trebuit să-i impun guvernele beligerante”33. inimii mele tăcerea; asta n-a fost ușor; cu sufl etul torturat am Indiferent de opiniile lor politice, toţi participanţii la luat hotărârea de a-mi face datoria faţă de poporul român, acest Consiliu de Coroană au remarcat că, prin această ale cărui destine le conduc. Cu durere, dar cu convingerea că atitudine hotărâtă în favoarea intereselor naţionale, decizia din aceste zile este singura care concordă cu destinul regele Ferdinand I a deschis larg poarta istoriei și a ţării mele, România36. sculptat cu litere de aur domnia sa în coloana infi nitului Atunci, Petre P. Carp a insistat pentru o alianţă a neamului românesc. cu tabăra Puterilor Centrale, afirmând, în finalul Acest fapt reiese și din discursul șefului guvernului intervenţiei sale: Sire, am trei fi i, îi voi trimite pe toţi român, Ionel I.C. Brătianu, rostit cu acest prilej: Într-o trei pe front, totuși doresc înfrângerea armatelor române, document 2018 1 (79) 31 studii/documente căci prefer România învinsă alături de Germania decât supremă a armatei și, la 15/28 august 1916, a fost dată victorioasă alături de Rusia. următoarea proclamaţie către armată: La aceste cuvinte, regele a tresărit, roșu la faţă, dar OSTAȘI! foarte stăpân pe el, și a răspuns fără echivoc: Domnule V-am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste Carp, respect toate părerile, dar nu pot lăsa să treacă ultimele hotarele unde fraţii voștri vă așteaptă cu nerăbdare și cu d-voastră cuvinte. Ele nu pot fi exprimarea adevăratelor inima plină de nădejde. Umbrele marilor voievozi Mihai d-voastră simţăminte. Îmi închipui că au izvorât în focul Viteazul și Ștefan cel Mare, ale căror rămășiţe zac în discuţiei, într-un moment de necugetată mânie... Aţi greșit, pământurile ce veţi dezrobi, vă îndeamnă la biruinţe ca domnule Carp, când aţi vorbit de interesul Dinastiei. Nu vrednici urmași ai ostașilor care au învins la Războieni, la cunosc decât interesele Ţării. În conștiinţa mea aceste două Călugăreni și la Plevna. Veţi lupta alături de marile naţiuni interese se confundă. Dacă m-am hotărât să fac acest pas cu care ne-am unit. O luptă aprigă vă așteaptă. Cu bărbăţie grav, e fi indcă după o matură chibzuinţă am ajuns la să îi îndurăm însă greutăţile și cu ajutorul lui Dumnezeu convingerea adâncă și nestrămutată că el corespunde cu izbânda va fi a noastră. Arătaţi-vă deci demni de gloria adevăratele aspiraţii și a căror răspundere o port în ceasul de strămoșească. De-a lungul veacurilor un neam întreg vă faţă. Dinastia va urma soarta Ţării, învingătoare cu ea sau va binecuvânta și vă va slăvi40. învinsă cu ea. Deoarece, mai presus de toate, să știţi, domnule Cu acest prilej a fost dată publicităţii și Proclamaţia Carp, că Dinastia mea este română... Românii n-au adus pentru intrarea în război către poporul român redactată aici pe unchiul meu, pe regele Carol I, ca să întemeieze o chiar de către regele Ferdinand I: dinastie germană la gurile Dunării, ci o dinastie naţională ROMÂNI! și revendic pentru Casa mea cinstea de fi îndeplinit în Războiul care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele întregime misiunea pe care acest popor i-a încredinţat-o37. noastre a zdruncinat adânc vechiul așezământ al Europei Totuși, Petre P. Carp, a cărui atitudine fi logermană era și a invederat că pentru viitor numai pe temeiul naţional bine cunoscută, i-a reproșat regelui Ferdinand hotărârea se poate asigura viaţa pașnică a popoarelor. Pentru neamul adoptată: Majestate, un Hohenzollern nu a fost niciodată nostru el a adus ziua așteptată de veacuri de conștiinţa învins!, la care suveranul României a răspuns: Te înșeli, naţională, ziua unirii lui. După vremuri îndelungate de domnule Carp, eu am învins deja pe unul. nenorociri și de grele încercări, înaintașii noștri au reușit să Aceasta a fost clipa astrală a regelui Ferdinand I, întemeieze Statul Român prin unirea Principatelor, prin când, trecând peste legăturile de familie și amintirile Războiul Independenţei, prin munca lor neobosită pentru tinereţii, el s-a contopit întrutotul cu interesele neamului renașterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim românesc, hotărând intrarea ţării în război și afi rmând, opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul în fi nalul ședinţei: Întrunirea noastră este istorică și plină a înfăptuit numai pentru o clipă: unirea Românilor de pe cele de răspunderi pentru toţi. În hotărârea ce iau sunt călăuzit două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă azi să scăpăm de numai de sentimentul poporului român și de o întreagă sub stăpânirea străină pe fraţii noștri de peste munţi și din convingere că Dumnezeu va fi cu noi; am încredere în iubirea plaiurile Bucovinei, unde Ștefan cel Mare doarme somnul de neam a acestei ţări38. lui de veci. În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa Consecinţele acestei decizii, îndelung cumpănite, și de a le reda dreptul ca într-o Românie întregită și liberă, frământările profunde prin care a trecut suveranul român de la Tisa până la Mare să propășească în pace, potrivit au fost reliefate de Constantin Kiriţescu: Nu i-a fost ușor destinelor și aspiraţiunilor gintei noastre. regelui Ferdinand, urcându-se pe tronul gloriosului său ROMÂNI! unchi, să ia hotărârea cea mare. N-a fost o victorie ușoară Însufl eţiţi de datoria sfântă ce vi se impune, hotărâţi cea pe care a repurtat-o, învingând pe Hohenzollern-ul să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen dintr-însul. Căci ea însemna, la acest descendent al unei război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor străvechi și ilustre familii, la acest vlăstar crescut în mediul care are credinţă nemăsurată în menirea lui. Ne vor răsplăti naţional german și în respectul hieratic al tradiţiilor, o roadele glorioase ale izbânzii. completă dezrădăcinare. Era ruperea tuturor legăturilor de Cu Dumnezeu înainte!41 familie, de prietenii, de întregul trecut, de toate tradiţiile și În aceeași zi, la ora 14, a fost dat publicităţii decretul afecţiunile, de vechii camarazi, de casa părintească, de ţara în de mobilizare generală, iar la ora 20.45, ambasadorul care văzuse lumina, atât el, cât și întregul șir al generaţiilor României la Viena, Edgar Mavrocordat, a înmânat de străbuni ce rămăseseră acolo, încremeniţi în cadrele aurite „Declaraţia de război” a României faţă de Austro- și în armurile grele din castelul de la Sigmaringen39. Ungaria, în care se preciza că prevederile tratatului Odată intrarea în război hotărâtă, a fost decretată de alianţă, semnat în 1883, au devenit nule din cauza mobilizarea generală, regele Ferdinand I a luat comanda acţiunilor agresive din vara anului 1914, atitudinii

32 1 (79) 2018 document studii/documente dușmănoase faţă de România și pentru că: În cursul unei zbuciumul sufl etesc, care îl chinuia când a primit știrea perioade de mai bine de 30 de ani, românii din monarhie că a fost șters dintre membrii familiei de Hohenzollern- nu numai că n-au văzut niciodată introdusă vreo reformă Sigmaringen, schiţând și desenând apoi în cele mai mici de natură a le da măcar o speranţă de satisfacţie, dar, din detalii crucea albastră a Ordinului „Mihai Viteazul”44. contră, au fost trataţi ca rasă inferioară și condamnaţi Generalul Radu Rosetti a remarcat frământările să sufere apăsarea unui element străin, care nu constituie sufl etești și stăpânirea de sine de care a dat dovadă în decât o minoritate în mijlocul naţionalităţilor deosebite din acele momente grele pentru suveranul român: Cât a care se compune statul austro-ungar... Războiul la care ia costat pe regele Ferdinand această hotărâre care-l tăia de parte aproape întreaga Europă, dezvoltarea naţională și familia sa, de legăturile cu familia sa, de toate ideile în care însăși existenţa statelor; România, mânată de dorinţa de a fusese crescut afară de aceea a îndeplinirii datoriei, a spus-o contribui la grăbirea sfârșitului confl ictului și sub imperiul el însuși lui Robert de Flers: „Am câștigat izbânda cea mai necesităţii de a salvgarda interesele sale de rasă se vede silită grea, m-am învins pe mine însumi”. Dar ceea ce n-a spus de a intra în linie alături de cei care îi pot asigura realizarea atunci regele Ferdinand a fost cât a suferit ca om. Și, totuși, unităţii sale naţionale42. nu a disperat niciodată și pot afi rma cu atât mai tare cu cât, După decretarea mobilizării generale, regele Ferdinand I într-unele din cele mai întunecoase luni ale marelui război, a preluat comanda supremă a armatei române și ostașii în toată toamna anului 1916, mă afl am la Marele Cartier noștri au primit ordinul de a trece Carpaţii pentru a-și General și vedeam pe rege de două ori pe zi, la raportul de elibera fraţii de peste munţi afl aţi sub ocupaţia Imperiului dimineaţă și la cel de seară și uneori și de mai multe ori. Austro-Ungar. Chiar în acea noapte (14/27 august- O dată nu l-am auzit ocupându-se de altceva decât de 15/28 august 1916), primele unităţi ale armatei române cele necesare operaţiilor, o dată nu a arătat că se gândește au trecut, prin 18 puncte dinainte stabilite, crestele la persoana sa, o dată nu a arătat o părere de rău pentru munţilor Carpaţi, începând lupta de eliberare a fraţilor hotărârea luată. Bârfi t și înjurat de ziarele inamice, făcut, din Transilvania. chiar de unii dintr-ai noștri, răspunzător de nenorocirile În Pastorala adresată preoţilor din eparhia sa, ce se abătuseră asupra ţării, pierzându-și chiar un copil, mitropolitul Pimen al Moldovei și Sucevei susţinea decizia a primit toate loviturile cu creștinească resemnare și tărie. adoptată de conducătorii ţării apreciind că: M.S. Regele Căci regele Ferdinand era adânc credincios și creștinismul Ferdinand I, la un loc cu fruntașii ţării, după multă gândire său curat și convingerea căpătată din studiul trecutului și și matură chibzuinţă, a hotărât mobilizarea oștirii și pornirea din cunoașterea aspiraţiilor noastre, că viitorul neamului la război, subliniind mai departe că nouă, celor de azi, ne e cerea să se facă ceea ce se făcuse, îi dădură tăria să primească dat să întregim opera înaintașilor noștri, închegând pentru loviturile în faţă, cu un stoicism de care marele public poate vecie ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit pentru o clipă, unirea că nici azi nu-și dă seama45. românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor43. Deși prognozată de serviciile de informaţii străine, Această decizie a Consiliului de Coroană a avut declaraţia de război a României adresată Austro- implicaţii deosebite nu numai asupra ţării, dar și asupra Ungariei a surprins autorităţile militare conducătoare ale regelui Ferdinand I, care a suportat, chiar din punct de Puterilor Centrale, după cum afi rma generalul Gramon: vedere personal, o serie de repercusiuni dureroase. Astfel, în Germania se credea că e imposibil ca un Hohenzollern să împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, în calitatea sa atace pe un alt Hohenzollern. Asupra împăratului Wilhelm de cap al familiei de Hohenzollern, i-a retras dreptul de această știre căzu ca un trăsnet. a purta ordinul Casei de Hohenzollern, precum și toate Informaţia este confirmată și de alte surse gradele și distincţiile acordate de Imperiul German. Șeful documentare. Prinţesa Blūcher, în însemnările sale, Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prinţul Wilhelm, publicate la Londra, în anul 1920, scria: Cineva, care fratele mai mare al lui Ferdinand I, l-a renegat public pe se întâmplase a fi la majestatea sa în momentul când suveranul român și i-a anulat toate drepturile pe care le România a declarat război și, de asemenea, când știrea avea ca membru al acestei case princiare. Mai mult de despre declaraţia de război americană a fost cunoscută, ne-a atât, deasupra castelului familiei de la Sigmaringen a fost asigurat că [sic!] cu ocazia celei dintâi, Kaizerul a venit arborat drapelul de doliu, simbolizând ștergerea regelui în odaie agitat, alb precum coala de hârtie, cu genunchii României din arhondologia familiei de Hohenzollern- tremurând și a zis:„Totul e pierdut, aș face mai bine dacă Sigmaringen. aș abdica imediat”, pe când, cu ocazia celei de-a doua, el Generalul adjutant Petre Anghelescu, care s-a și cei din jurul său erau veseli și ziceau că „nu face nimic, întâmplat să fi e în apropierea regelui Ferdinand în acele deoarece America nu ar putea face faţă submarinelor”46. momente, își amintea: [...] la Scroviștea – unde era instalat Proclamaţia către ţară și Ordinul de Zi către armată din Cartierul General în prima parte a campaniei – și-a potolit 14 august 1916 exprimau încrederea regelui Ferdinand I în document 2018 1 (79) 33 studii/documente schimbarea din temelii a situaţiei României și în dreptul mai grea și nimeni nu cârtea împotriva greutăţilor care se românilor, după atâtea veacuri de jertfă și durere, de a adunau. Ce nu poate răbda omul pentru o așteptare așa de se reuni în aceeași ţară. Începutul glorios al campaniei sfântă? Știau toţi, se dezlipeau toţi de legăturile de aici, se și primirea făcută ostașilor noștri de către populaţia făceau liberi și sprinteni și viteji pentru marea și strălucita orașelor și satelor din Transilvania au relevat necesitatea încercare. Ea a venit. Pare că s-a făcut în aerul acestei ţări o imperioasă a înfăptuirii acestei voinţe naţionale. liniște mare. Un sfânt potir de sânge și de lacrimi s-a ridicat În ziarul „Universul” din 7 septembrie 1916 se pentru binecuvântarea cea mai scumpă. Plaiurile ardelene consemna pe prima pagină: La chemarea zguduitoare a au băut răscumpărarea robiei. Odihniţi-vă viteji, în brazda regelui Ferdinand, dorobanţii noștri, într-un formidabil lacomă de mult de acest sânge care plătește birul nenorocirilor avânt, au făcut, dintr-un lanţ blestemat de uriașe pietre de seculare! Ţărani, ostași, dormiţi în pământul care aștepta hotar, podoaba cea mai splendidă a ţării noastre, Carpaţii nu moaștele voastre, ale răbdătorilor și voinicilor, ca să fi e iarăși mai sunt! Iar la 10 septembrie 1916, același ziar reamintea al nostru! Niciodată nu se va uita fapta voastră, biruinţa cititorilor săi că: Astăzi, 10 septembrie, se împlinesc voastră prin moarte. Voievozii cei mai vechi, dezrobitorii 233 ani de când strălucitul voievod al Ţării Românești, mucenici din zilele bătrâne, cheamă la sine din negura Șerban Cantacuzino, a pus la poarta Vienei o cruce... Cu trecutului umbrele voastre care abia au părăsit carnea lor ajutorul lui Dumnezeu va pune regele Ferdinand I o cruce chinuită de dușmani. Veșnică pomenire vouă, marilor și Budapestei. fericiţilor! Iar toţi acei care au rămas în vechea ţară îngustă Formula comandamentului româno-rus a fost nu pot avea decât un singur rost: munca și o singură lozincă: rezolvată printr-o înţelegere personală între regele unirea. Dumnezeu va ajuta silinţele unui neam întreg care Ferdinand I și ţarul Nicolae al II-lea, respectiv suveranul pentru un drept așa de fi resc nu cruţă nimic din tot ce a putut român deţinea comanda supremă exercitând comanda agonisi, din tot ce cuprinde în puterile sale!47 trupelor române prin Marele Cartier General, condus Este demn de menţionat faptul că și în aceste de generalul Constantin Prezan, și asupra celor ruse prin condiţii, când era împovărat de grijile războiului, intermediul generalului Vladimir Victorovici Zaharov, monarhul român, iubitor de cultură, nu a uitat de comandant al Armatei ruse de Dunăre și, din decembrie valorosul patrimoniu cultural pe care îl văzuse la Muzeul 1916 până în mai 1917, locţiitorul augustului comandant covăsnean din Vâlcele și l-a trimis pe Alexandru Tzigara- al Frontului român, respectiv regele Ferdinand I. Această Samurcaș cu împuternicirea de a instala o gardă militară înţelegere menţinea autoritatea românească asupra care să păzească și să ocrotească frumoasele colecţii trupelor noastre, nu a permis tentativele de integrare a care începuseră a fi descompletate de „autorităţile” unităţilor române în masa armatei rusești și le-a ferit de în retragere. Această atitudine a determinat, ulterior, infl uenţa revoluţiei bolșevice. guvernul ungar să trimită, suveranului român, o scrisoare Impresionat de entuziasmul în care s-a efectuat de mulţumire prin care era exprimată recunoștinţa mobilizarea și de primele acţiuni ofensive ale armatei pentru salvarea patrimoniului acestei instituţii prin române, Nicolae Iorga consemna în articolul Ceasul: A intermediul înaltei protecţii regale. Astăzi, scrisoarea sosit un ceas pe care-l așteptăm de peste două veacuri, pentru respectivă se afl ă în arhiva Muzeului Judeţean de Istorie care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru din orașul Sfântu Gheorghe. care am muncit și am scris, am luptat și am gândit. A sosit După aproape două săptămâni de ofensivă încununată ceasul în care cerem și noi lumii, cinstit, cu arma în mână, de succes, la 24 august/6 septembrie 1916, regele cu jertfa a tot ce avem, ceea ce alte neamuri, mai fericite au Ferdinand I a fost nevoit să ordone oprirea înaintării de atâta vreme fără a fi vărsat o picătură de sânge pentru armatei noastre pe frontul transilvan. După o scurtă aceasta: dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da campanie victorioasă, în cadrul căreia a fost eliberată nimănui ca robi rodul ostenelilor noastre. În miez de noapte aproape o treime din teritoriul Transilvaniei, Marele au sunat iarăși clopotele, sfi ntele clopote care simt toate Cartier General român a fost obligat să ordone încetarea durerile și bucuriile noastre și care acuma s-au înfi orat de ofensivei și trecerea la apărare, din cauza incapacităţii cea mai mare speranţă pe care am avut-o și la care, cu orice Aliaţilor de a-și respecta angajamentele asumate prin preţ, ţinem. Și sute de mii de oameni s-au trezit fără teamă Convenţia militară din august 1916, dar și din cauza și fără zburdăciune, liniștit și sigur, și în inimile lor a fost erorilor și slăbiciunilor proprii. România, care avea un singur răspuns: știm! Da, o știam demult. Ceas de ceas cel mai lung front din Europa (circa 1.500 km), s-a trecea, urzindu-se pânză de înţelepciune pentru a pregăti văzut atacată aproape din toate părţile de forţe inamice și apăra vitejia gata de luptă. Certurile de deasupra nu importante, peste 50 de divizii, multe dintre acestea pătrundeau în adânc. Acolo fi ecare zi anunţa o altă zi și fi ind aduse de pe frontul de la Verdun. Dezastrul de la

34 1 (79) 2018 document studii/documente Turtucaia determinat de acţiunea comună a trupelor După cum constata și Nicolae Iorga, în ciuda tuturor bulgare, turcești și germane, aflate sub comanda loviturilor primite, cu neclintita încredere în virtuţile oștirii mareșalului von Mackensen, lipsa de intervenţie a sale, regele Ferdinand însuși ordona să nu se vorbească de trupelor rusești din Dobrogea și pasivitatea Corpului retragere, inamicul, obosit, putând fi el însuși întors... Se Expediţionar francez de la Salonic au impus oprirea va lupta, deci, pas cu pas și contraatacând mereu. Orice acţiunii ofensive în Transilvania și deplasarea de trupe defecţiune, orice idee de retragere, nemotivată de presiunea românești pentru apărarea Frontului de Sud. reală a inamicului, trebuie reprimată cu pedeapsa capitală. Prim-ministrul francez și deţinător al portofoliului de Omul blând, monarhul timid și înţelegător, devenise ministru de război, Aristide Briand, avea să recunoască intransigent, chiar dur atunci când interesele ţării o într-o cuvântare susţinută în Camera franceză după cereau. Cu toate eforturile depuse, cu toate faptele război, în anul 1921: În timpul războiului d-l Tardieu de vitejie, României și suveranului ei le-a fost dat să mi-a reproșat energic că am hotărât intrarea României simtă gustul amar al înfrângerii în tragica toamnă a în război alături de noi. Mi-a reproșat cu ardoare că am anului 1916. Una după alta s-au succedat loviturile de impus menţinerea expediţiei de la Salonic. Pentru ce? Pentru la Turtucaia, Sibiu, Constanţa, Brașov, Predeal, Olt, Jiu, că rezultatele nu erau imediate – ceea ce n-a împiedecat Neajlov... Cauzele acestei dramatice înfrângeri au fost: mai târziu benefi ciul acestor operaţii. Din memoriile lui nerespectarea promisiunilor aliaţilor privind livrarea de Ludendorff și din constatările Marelui Stat Major Aliat armament și muniţii, lipsa de iniţiativă a forţelor anglo- reiese că Germania și aliaţii ei au fost nevoiţi să mobilizeze franceze de la Salonic, afl ate sub comanda generalului încă 58 de divizii pe Frontul Oriental, din cauza intrării Sarail (la noi circula butada: Aoleu Sarail, Sarail, noi ne României în acţiune. Victoria de la Mărășești, unde s-au batem și tu stai!) și oprirea ofensivei rusești în Galiţia. Sub consumat peste 30 de divizii germano-austro-ungaro- presiunea înaintării pe trei direcţii a trupelor Puterilor bulgaro-turce, a salvat Frontul Oriental în 1917, până la Centrale, după pierderea bătăliei pentru București venirea iernii, căci prin ocuparea Moldovei și a Basarabiei (la 21 noiembrie 1916) armata, autorităţile guverna- s-ar fi prăbușit mult mai devreme armata rusă, înainte mentale, regele Ferdinand I și regina Maria, precum și ca Anglia să fi ajuns la maximum efortului său militar și o parte importantă a populaţiei au fost nevoiţi să apuce America să-și fi transportat în Franţa trupele sale, imense lungul drum al retragerii în Moldova. cantităţi de alimente și muniţii, care au hotărât victoria pe În aceste împrejurări deosebit de critice pentru ţară Frontul Occidental48. și pentru dinastie, după cum remarca și Constantin Chiar și în aceste zile grele, Ferdinand și-a păstrat Kiriţescu regele Ferdinand și-a ocupat locul de onoare, încrederea în armata română și în dreptatea cauzei cuvenit majestăţii sale regale, în fruntea acţiunii de pentru care aceasta lupta, așa cum reiese și din Ordinul încurajare. Cu cât loviturile se îndeasă, cu atât el știe că de zi către armată din 7 octombrie 1916: trebuie să se înalţe. El își dă seama că este punctul central OSTAȘI! către care, cu neliniște, se îndreaptă privirile. Și, deci, oricare După șapte săptămâni de război, cât timp aţi ţinut i-ar fi îndoielile ce-i chinuiesc uneori sufl etul, el se arată piept vrăjmașului cu bărbăţie, astăzi se încinge lupta plin de încredere și curaj, căci din curajul și din încrederea aprigă la graniţa ţării contra armatelor inamice, care vor lui, trebuiau să încolţească și să crească încrederea și curajul să ne cotropească. În aceste momente simt o datorie să vă celorlalţi50. amintesc că pământul sfânt al ţării noastre a fost apărat Condiţiile retragerii erau deosebit de grele, mai ales totdeauna cu cinste și vitejie de Marii Noștri Voievozi din cauza vremii de iarnă, a faptului că nu era pregătită și stropit cu sângele strămoșilor noștri care au biruit pe din vreme, nu erau asigurate rezerve de hrană și nutreţuri, năvălitori. Aștept de la toate gradele, ca și acum, să-și facă Moldova devenind suprapopulată în scurt timp. cu sfi nţenie datoria, apărând cu orice preţ, până la ultima Așa cum menţiona și I.G. Duca: spectacolul drumurilor sufl are, patria ameninţată. Nicio unitate să nu dea înapoi, era de nedescris: bărbaţi, femei, copii, bolnavi, bătrâni, ci să-și păstreze cu orice preţ poziţiile de luptă, oriunde schilozi, pe jos, în căruţe, călări, umblau în ploaie, pe vânt, inamicul este slab să fi e atacat și respins. O poziţie ce a fost pe frig, pe ninsoare. Unii adunaseră în grabă ce putuseră din pierdută să fi e imediat atacată și reluată. Munţii noștri, avutul lor... Alţii nu mai puteau înainta și cădeau sleiţi de care de mii de ani au fost leagănul și pavăza neamului, puteri și lihniţi de foame de-a lungul șoselelor. Alţii mureau să fi e zidul nebiruit unde valurile de oţel ale vrăjmașului prin șanţuri și trupurile lor descompuse erau lăsate în prada să se sfarme înaintea vitejiei apărătorilor. Cinstea oștirii corbilor. Pe lângă aceasta, exodul populaţiei civile se amesteca și salvarea patriei o cere. Înainte, deci, cu Dumnezeu și cu [sic!] convoaiele armatei în retragere, soldaţii, grăbiţi să biruinţa va fi a noastră!49 treacă spre a executa ordinele ce aveau, răsturnau tot ce le document 2018 1 (79) 35 studii/documente stătea în cale, se nășteau astfel învălmășeli îngrozitoare, în generaţiile ce vor veni să nu poată avea faţă de aceia care depărtare se auzeau focurile inamicului, copiii ţipau, femeile luptă acum altă atitudine decât lauda pentru virtuţile ei plângeau, oamenii răcneau, ploaia nu mai înceta, gerul se războinice. înteţea, într-o parte un sat era bombardat, într-alta se Afi rmând că nimic nu ne va putea dezlipi de cauza pe care vedeau fl ăcări de incendiu. Era o viziune de infern. am îmbrăţișat-o, Ferdinand I al României adaugă: „Dar În zona ocupată, nemţii au impus severe restricţii. românii se roagă Cerului ca, oricare ar fi preocupările lor După cum consemna în memoriile sale Note politice, de astăzi și uriașele probleme ce au de rezolvat, aliaţii să Alexandru Marghiloman pe hârtiile oficiale, titlul nu lase câtuși de puţin a cădea pe al doilea plan interesele ministerului și menţiunea Regatul României sunt șterse. Ei României”. Sunt adevărate cuvinte de rege, fi indcă în ele zic că ofi cial Regatul României nu mai există. Au oprit să fi e se cuprinde tot ceea ce sufl etul nostru a simţit de la începutul pomenit în biserici regele și chiar să se pronunţe numele lui. acestor împrejurări de supremă criză până la greutăţile pe Când peste două treimi din teritoriul regatului care le înfruntă, cu siguranţa că fi ind mai mari decât noi, român căzuse sub ocupaţie străină (100.000 kmp din cei vom găsi în sprijinul acelora pe care i-am ales și i-am ajutat, 137.903 kmp ai vechiului Regat), regele Ferdinand I nu tot ce ne mai trebuie pentru a le învinge51. s-a lăsat pradă disperării, ci s-a situat în fruntea acelora Chiar și în aceste clipe grele ale refugiului, pe o iarnă care încurajau, înlăturau îndoielile și alinau durerile. aspră cu temperaturi de -20°, când unităţi fragmentate După cum remarca și Nicolae Iorga la 2 noiembrie ale armatei noastre, zdrobite de oboseală, rebegite de 1916, în articolul Declaraţiile Regelui: Se pot ști, în sfârșit, frig, lihnite de foame, decimate, rătăceau din sat în sat textual declaraţiile pe care regele le-a făcut unui corespondent pentru a ajunge la locurile stabilite pentru taberele de al ziarului „Times”. Ar fi greu să se cuprindă mai mult decât refacere, regele Ferdinand I s-a străduit să fi e alături de în acele rânduri de cumpătată cugetare politică, sub care se armata sa, să-i îmbărbăteze cu orice preţ pe iubiţii săi ascunde o hotărâre de oţel, care nefi ind produsul succesului ori oșteni și să le menţină trează speranţa că într-un viitor al unor așteptări optimiste, nu poate fi atinsă de greutăţile apropiat vor realiza România Mare. situaţiei și ar supravieţui chiar unei nenorociri. Se arată Demn de subliniat este faptul că armata nu și-a cum România avea de îndeplinit o misiune naţională de pierdut niciun moment încrederea în comandatul său la care cu niciun preţ nu se putea sustrage. Se califi că aspru, de căpetenie, care a fost preocupat în permanenţă să dar drept, politica Puterilor Centrale, care nu căutau nicio evidenţieze faptele de vitejie și eroism ale ostașilor îndreptăţire dincolo de puterea lor și nu vedeau în statele noștri. În acest sens amintesc Înaltul Ordin de Zi nr. 29 ei decât formaţiuni istorice trecătoare, ajunse acum inutile, din 31 decembrie 1916: Acum trei luni am așezat Divizia odată ce și pe altă cale poate ajunge cineva – ba încă mai 15 la hotare pe culmile Carpaţilor, ca să păzească pământul deplin – la exploatarea izvoarelor de venit ce cuprind. patriei, spre a nu fi călcat de dușmani. Spre adânca Mea Cu fi neţe se colorează atitudinea noastră faţă de prieteni mulţumire, aceasta a rămas neclintită cu toate atacurile ca și de dușmani, Ungaria având, în schimbul urii sale, furioase ale inamicului. Onoare Diviziei 15!52. aversiunea noastră, Bulgaria fi ind privită cu o legitimă Aprecieri similare găsim și în Ordinul de Zi către aprehensiune, Germania fi ind socotită până deunăzi numai întreaga armată din 1 ianuarie 1917: pe baza rapoartelor noastre economice, pe când Franţa – și Ostași, Italia deci – se bucurau de simpatiile de rasă, iar Anglia Pe pragul noului an, întâiul Meu gând se îndreaptă de respectul datorat unui mare imperiu întemeiat pe spre iubiţii Mei ostași, care de patru luni de lupte crâncene dreptate. România a trebuit să aibă hotărârea cea mai nu s-au arătat mai prejos de aceia despre a căror vitejie grea din cauza împrejurărilor ei speciale: puteri mai slabe, ne povestește istoria neamului nostru. Cu gând duios și cu hotar extraordinar de întins. Și totuși ea și-a făcut datoria, inima plină de dragoste, Regele vostru își amintește de aceia deși, adaugă suveranul aducând înainte un punct nou de dintre voi care dorm înfrăţiţi în ţărână somnul de eroi. vedere, ea avea exemplul Belgiei, al Serbiei, în ce privește Cu încredere și nădejde privesc la ceilalţi care zi și noapte ceea ce putem numi sistemul german. Se relevă cu indignare înfruntă primejdia, ale căror braţe n-au știut să slăbească, amănuntele ucigașe ale acestui sistem, întărit în cazul nostru a căror vitejie n-a putut să stânjenească încercările grele ce printr-o deosebită sete de răzbunare, înfi erându-se uciderea vremurile ne-au impus. cu bombe aruncate de aviaţie a populaţiei civile pe care Ostași, până acum nicio naţie n-a amestecat-o în confl ictul crud, Lumea întreagă se uită la voi, iar Ţara se sprijină pe dar cavaleresc, al armatelor. La aceste sălbăticii, el, regele, voi ca pe scutul ei, cu Mine ea așteaptă să faceţi zid viu din răspunde ordonând oștirilor sale să nu calce niciodată și faţă piepturile voastre spre apărarea scumpei noastre Ţări, să de nimeni vechile legi ale războiului. Aceasta și pentru ca duceţi drapelele române la izbândă. Aduceţi-vă aminte că

36 1 (79) 2018 document studii/documente luptaţi pentru pământul strămoșesc, pentru copiii și părinţii ne înţelegem și pe întuneric”. Duioasă în micimea ei, era voștri, pentru fraţii voștri de dincolo de hotare, că prin încă o renunţare a acestei voinţe năprasnice care și-a rupt, biruinţă le veţi pregăti un viitor mai fericit. într-o tragică hotărâre, însăși legăturile de carne și nervi Vă salut azi cu recunoștinţă și încredere în viitor și ce păreau covârșitoare. Din aceste sfaturi în amurg, egale urându-vă la toţi, ofi ţeri, subofi ţeri și soldaţi un an bun și cu legenda populară a lui Cuza Vodă, regele a gustat încă încununat cu lauri, vă spun: Înainte cu Dumnezeu!53. o dată, la izvor, amărăciunile poporului său și cuvintele Relevant, în privinţa sentimentelor suveranului faţă lui de făgăduială și nădejde – fl ăcări aruncate din focul de ostașii săi și a dorinţei lor de a lupta neabătut, ni se hotărârii lui în colibele unui sat sărman – aveau să răsune în pare și Înaltul Ordin de Zi nr. 32 din 17 februarie 1917, primăvara următoare, pentru ţăranii-soldaţi de pe stâncile în care se arată că în Spitalul Veniamin nr. 272/103 Moldovei, ca trâmbiţa unui nou așezământ în ţară55. din Iași, comisia medicală de reformă a fost de părere ca Sunt greu de imaginat astăzi condiţiile grele, aproape soldatul Mușat Constantin, din Regimentul 2 Grăniceri, imposibile de trai ale celor retrași într-o Moldovă să fi e reformat din cauză că i se amputase braţul stâng, ca o suprapopulată, fără rezerve acumulate pregătite din consecinţă a unei plăgi provenită prin împușcare pe câmpul vreme, unde majoritatea oamenilor erau în căutarea de luptă. Cu multă bărbăţie și însufl eţit de cele mai frumoase unui acoperiș și sufereau de foame, fără nicio perspectivă sentimente de dragoste de ţară, numitul soldat a stăruit să nu de îmbunătăţire a traiului lor mizer, atunci când, chiar fi e reformat și să fi e retrimis pe front, ca aruncător de bombe în meniul zilnic al familiei regale, fasolea devenise un (grenade – n.n.), având mâna dreaptă în bună stare. Cinste aliment de bază. lui, pentru pilda frumoasă ce dă camarazilor lui de arme. Tocmai de aceea ni se pare revelatoare aprecierea Dat la Marele Cartier General, astăzi 17 februarie făcută de Cezar Petrescu în articolul Regele și poporul 191754. când afi rmă: Nimic nu apropie oamenii mai mult ca o Nichifor Crainic, care l-a văzut pe suveranul român suferinţă comună. Atunci distanţele dispar, rigidul formalism în acele clipe grele pentru ţară și pentru el, afi rma în se înmlădie, oamenii rămân înainte de toate oameni, din memoriile sale: În anul bejaniei, cantonasem pentru o vreme aceeași substanţă în care durerea a mușcat. Atunci sufl etele într-un sat pe moșia regală de lângă Bârlad. Retragerea se întrepătrund mai deplin, iar iubirea își sapă temelii mai armatelor se urma zi și noapte pe șoseaua desfundată de adânci, din care vânturile vremelnicelor schimbări nimic tunuri, de care și de chesoane. Coloanele noastre zdrenţuite nu mai poate clinti. Un sentiment profund nu se pecetluiește și sfârtecate forfoteau greoi și ostenit prin noroaiele lui decât pe o rană care s-a vindecat. Dacă războiul ar fi fost decembrie. Un uruit și un geamăt nemărginit se ridicau pe fericit de la început până la capăt, fără ceasuri de îndoială și urma acestor călători fără voie și umpleau valea de o jelanie fără strângerile de inimi când Ţara, armata și familia regală deznădăjduită, pătrunzătoare până în măduva oaselor. se ghemuiseră pe o îngustă fâșie de pământ, poate ceva din Regele, pribeag și dânsul în ţara lui, poposise în treacăt la iubirea poporului faţă de Suveran ar fi lipsit. Ar fi spus că a conacul moșiei. De acolo; îl urmăream zilnic cum străbătea fost doar un căpitan norocos în luptă. O minte ageră care a călare lunca împăienjenită de ceaţă și bură, înspre Cartierul știut să prevadă întorsătura armelor și să folosească ceasul cel de la Bârlad. Pe fondul acela de toamnă târzie, înnegrit de mai prielnic. Un rege calculând cu răceală, politicește, cum dezolare, silueta lui semeaţă se tăia ca o vedenie de aur a jertfa cea mai mică poate plăti biruinţa cea mai desăvârșită. crezurilor noastre nebiruite. Un om și dânsul, înfrăţit cu Și poporul mai mult și-ar fi respectat Suveranul pentru sutele de mii în aceeași durere profundă a renunţărilor și aceste rare virtuţi, decât l-ar fi iubit așa cum omenește îţi sângelui risipit; noi pierdeam un cămin tihnit, el pierdea o iubești un tovarăș în bântuirea furtunii și un conducător jumătate de ţară. Inimile sfâșiate simţeau gândurile negrăite care te-a scos la liman. Poporul, deprins să-și lege soarta ce tulburau fruntea aceea severă, dar în înfăţișarea lui de-a voievozilor în vremuri aspre când principatele moldo- dârză și bărbătească niciun ochi nu putea descifra regretul valahe n-aveau odihnă cinci ani deplini, n-ar fi știut să marilor lucruri neizbutite. Părea un arhanghel înveșmântat iubească în Monarh un simbol, o putere abstractă, un factor în lorica destinului care întoarce nopţile în zile cu soare și constituţional, noţiunea unei comunităţi, ori nu mai știu răstoarnă zodiile prielnice peste zodiile nenorocului. Uneori, ce alte justifi cări ale teoreticienilor monarhiști: poporul a în amurgurile umede și timpurii, își făcea clipe de răgaz, fost învăţat să iubească din vechi timpuri un om care-l coborându-se singur, printre umilele gospodării ale satului. conducea la izbânzi sau îl izbăvea, cu ascuţimea minţii Se oprea la poarta unui bătrân și-i asculta păsurile, intra și dreptatea inimii, în ceasurile când cumpăna istoriei se sub grinzile lui afumate și nu respingea scăunașul scund ce înclina. Dar un voievod care știa să îndure alături de el și ca i se întindea. Unul, voind să aprindă lumina, atât de rară el, să nu-și piardă nădejdea. Numai un astfel de rege putea și de scumpă în vremurile acelea, braţul regal l-a oprit: „Noi intra desăvârșit și durabil în sufl ete. Iar soarta războiului document 2018 1 (79) 37 studii/documente a vrut ca înainte de biruinţa fi nală, în faţa primejdiei și încercări, a știut să-și păstreze regește voinţa de a lupta și în anii întunecatului refugiu, să confundăm destinul ţării credinţa în victorie. Ei ar fi trebuit să-I vadă gestul sobru, cu al coroanei așa cum nici cincizeci de ani de glorioasă și expresia calmă și încrezătoare, privirea de un albastru prosperă și pașnică domnie n-ar fi izbutit. La Iași, în vechiul deschis, perfect sinceră și directă, însoţindu-i cuvintele și palat domnesc, în șanţurile frontului, în spitalele răniţilor scoţându-i în relief adevărata valoare. Atunci, fără îndoială, și exantematicilor, pe câmpurile de exerciţii unde înviau ei l-ar fi plasat pe regele Ferdinand la locul său și și-ar fi dat regimentele tinere printr-un miracol din sfărâmăturile seama care este locul lor. oștirii cumplit încercate, sfi nţind un steag nou și decorând Regele Ferdinand era puţin cunoscut înainte de ultimele unul sfâșiat de gloanţe, pretutindeni, Regele a fost atunci evenimente care l-au scos într-o așa de vie lumină. numai printre noi, îl simţeam cum trăiește numai pentru Răspunzătoare de aceasta era modestia sa, incredibila sa noi, veșnic prezent să primească în inimă loviturile care modestie, cu care unii greu se puteau obișnui. Ea nu face parte ne dureau pe noi. Dacă n-au șovăit, încrederea era fi indcă dintr-un moft regal, ci este rezultatul unei educaţii edifi cată el se afl a acolo. Fiindcă în cea mai mare simplitate și cu un de-a lungul secolelor. Violetele se împletesc greu în coroană. curaj dispreţuind gestul hieratic, ne învăţa să suferim și Totuși, această trăsătură este poate mai puţin frecventă la să nădăjduim. Fiindcă îl simţeam printre noi și deasupra suverani decât ne imaginăm noi… După primele cuvinte tuturor, nelipsit - inimă în care bătea tot sângele nostru, spuse ezitant, timid, vorbirea și gândirea se degajează, se cuget în care se frământau toate chinurile noastre56. afi rmă. Nicio morgă. Nicio solemnitate. El rămâne în orice În iarna 1916-1917, în condiţii deosebit de vitrege, moment sensibil și bun, cordial și familiar - fără a ţine, datorită eforturilor depuse de Marele Cartier General aș putea zice, coroana sa în mână. Fiecare privire, fi ecare român și al sprijinului oferit de Misiunea Militară infl exiune a sa relevă o energie liniștită, o onestitate căreia, Franceză (sosită la Scroviștea în octombrie 1916), ca rege, înţelege să i se supună. Această modestie exemplară, precum și a celorlalţi aliaţi, armata noastră s-a această onestitate superioară i-au permis regelui României reorganizat și, în primăvara anului 1917, s-a produs să traverseze cu atâta nobleţe sufl etească cel mai patetic un adevărat miracol: o armată nouă, bine instruită și confl ict moral. Acest rege, german de origine profund atașat mult mai bine înzestrată decât în campania din 1916, a de toate amintirile de familie și de tinereţea sa, întrevăzând apărut pe frontul român. Din partea aliaţilor am primit adevăratul destin al poporului pe care îl conduce, și-a importante cantităţi de armament: 150.000 de puști sacrifi cat întreg trecutul, întreaga tandreţe și, am putea zice, Lebel, 3.792 mitraliere, 2.736 puști mitralieră, 100 de chiar și inima sa - și aceasta fără vreun gest teatral, fără avioane, 495.189 măști de gaze, efecte de echipament vreo frază grandilocventă și lacrimi în ochii săi - aceasta (căști „Adrian”), 1,3 milioane de grenade și 335 de tunuri nefi ind, fără îndoială, cea mai mică dramă a acestui război. plus muniţia necesară. Practic, până în decembrie 1917, Traversând aceste ore de criză dureroasă, în care multe spirite România a achiziţionat 119.341 tone de armament care cumpătate nu păstrau decât înţelepciunea strict necesară au intrat în dotarea unităţilor armatei române. și multe inimi curajoase abandonau mult din curajul lor, Scriitorul Robert de Flers, care a fost în România precum aeronauţii aruncând din lest pentru a se înălţa mai în timpul războiului, l-a cunoscut îndeaproape pe iute, România a fost guvernată mai sus de ele, la cel mai regele Ferdinand I, despre care afi rma în articolul Le înalt nivel de salvgardare morală, de loialitatea suveranului roi Ferdinand „Le Loyal”, publicat în anul 1937, că: O ei. Loialitate cu atât mai mare, cu cât era măsura tuturor întâmplare fericită mi-a permis să-l întâlnesc pe M.S. regele durerilor cauzate de respectarea ei; loialitate cu atât mai României după ce revenise din vizita făcută la Divizia 15 emoţionantă, cu cât nu a încetat niciodată de a fi exprimată pentru a o felicita pentru rezistenţa și curajul de care a dat cu mândria unui rege și simplitatea unui om oarecare. dovadă. Atât de puternică și de vie a fost impresia creată în S-ar putea consacra un interesant studiu asupra timpul întrevederii ce am avut onoarea să-mi fi e acordată supranumelor date suveranilor de-a lungul secolelor. Desigur, de Majestatea Sa, încât aș dori să o împărtășesc și altora. epitete cum ar fi cel Înalt, cel Gras, cel Simplu sunt net Aș vrea să o dedic mai ales acelor oameni politici care, în dezagreabile. Un simplu particular nu le vrea și interzice multe ţări, nu au reușit decât cu greu să ridice nenorocirile familiei sale să-l apeleze așa. Altele, precum cel Pios sau publice la demnitatea atinsă de durerile lor personale; acelor cel Sfânt nu sunt capabile să satisfacă în întregime amorul directori de opinie candidaţi perpetuu la toate temerile, propriu. Cele ca Blajinul sunt ușor peiorative; mult Iubitul ca și cum acestea le-ar fi îndatoririle lor, acelor oratori ai are amprenta curtezanului. Singurele cele ca cel Drept, cel disperărilor elocvente. Ar trebui, într-adevăr, ca aceștia să Înţelept, cel Mare sunt respectuoase. Dar se poate remarca ia ca pe o lecţie și ca un exemplu de exprimare clară, simplă, că epitetul de Loial nu a fost alăturat până acum numelui puternică a acestui suveran, care, în mijlocul celor mai grele niciunui rege. Poate istoria, care, spunea Dumas-Tatăl,

38 1 (79) 2018 document studii/documente nu este o fi inţă, i-a rezervat ea însăși regelui României, originea Mea, nici de familia Mea, nici de sentimentele Ferdinand cel Loial… Mele personale; să văd numai România, să mă gândesc Mă găsiţi, a binevoit să-mi spună regele Ferdinand – numai la ea, numai pentru ea. Nu domnești deasupra unui după zile crunte. Dar ţin să afi rm de îndată, chiar dacă popor pentru tine însuţi, ci pentru acest popor. Aceasta nu le place inamicilor noștri, că încrederea mi-a rămas îmi pare a fi onestitatea unui rege. Eu m-am străduit să-i întreagă și că nu mă va părăsi. România va merge până rămân fi del. Apoi, puţin câte puţin, prin meditaţie, prin la capăt, adică până la victorie, cu marii și dragii săi refl exie, am ajuns la convingerea că locul României este aliaţi. Ea este mândră să lupte alături de ei. Greutăţile alături de popoarele Antantei, că ea era de rasă și vocaţie provizorii pe care ea le suportă, și pe care eu le resimt latină; că interesul său, nu interesul său provizoriu, ci dureros în tot ceea ce inima unui rege care trebuie să fi e ca interesul său permanent, istoric, trebuia să o alăture un părinte, nu mă împiedică să fi u sigur că am angajat-o Franţei, Rusiei, Angliei și Italiei; că neglijând această pe marele drum al destinului său istoric. Fiecare popor îl misiune, ea devenea ceea ce fusese atât de mult timp, are pe al său. Le-a fost dat ţărilor germanice să formeze vasala unei alte puteri și că ar fi nimicit cu totul ceea ce un vast imperiu. Așa s-a întâmplat. A fost destinul vitezei face grandoarea și nobleţea unei ţări: unitatea naţională, Italii să realizeze unitatea sa, după multe vicisitudini libertatea de acţiune, independenţa; atunci m-am simţit a ajuns la aceasta pentru că acest destin era scopul său consolat pentru că am văzut cu certitudine drumul, pentru superior - pentru că ea a tins către aceasta cu ardoare, că înţelegeam de ce acest drum mă va îndepărta pentru curaj și tenacitate. La fel va fi și pentru România. Vă totdeauna de familia Mea, de amicii Mei de odinioară, de asigur că de cinci luni de când durează războiul nostru, afecţiunile copilăriei… A fost - iertaţi-mă pentru aceste oricare ar fi gravitatea orelor și greutăţile întâmpinate, mari cuvinte, nu-mi plac de obicei, dar nu le pot evita nu am regretat niciun moment și nu am simţit nicio clipă acum - a fost atunci lupta dintre conștiinţa Mea și inima că m-am înșelat asupra destinului acestei ţări. Mea. Conștiinţa Mea a avut prioritate. Inima mi-a - Ofi ţerii dumneavoastră afi rmă, Sire, că nici în cele rămas puţin tristă… Nu trebuie să-i port ranchiună… mai rele momente n-au auzit pe Majestatea Voastră Vocea regelui Ferdinand a luat dintr-o dată o notă plângându-se de ceva. sumbră. Privirea mi s-a părut că i s-a voalat un pic. A Regele a replicat cu vioiciune: adăugat foarte simplu, cu multă blândeţe: Ce vreţi! Nu se - Asta ar mai lipsi! Să mă plâng! Dar cum aș putea poate uita locul unde te-ai născut... să mă plâng, pentru că tot ce am făcut, ascultaţi-mă bine, Regele tace… Se reculege o clipă cufundat în propriile dacă s-o iau de la capăt aș face la fel! Cert, ar trebui să amintiri. Pentru a-i simţi întreaga emoţie, trebuie să tragem din greutăţile actuale concluziile necesare. Dar am ne amintim că prinţul Ferdinand era atașat de familia fi vinovaţi dacă le-am lua în considerare pentru a căuta sa germană, al cărei fi u bun și nepot a fost. Se cuvine să motive de disperare și de mare neliniște. Trebuie să vedem evocăm atmosfera patriarhală și, dacă se poate spune, puţin mai departe și să ne păstrăm moralul la înălţime. Să vrem, de casă regală, de căminul Hohenzollernilor, de castelul să vrem, totul este în asta, să vrem... Regele Ferdinand Sigmaringen, cu umbrele teilor săi seculari, cu heleșteul insistă, apăsând pe aceste două cuvinte, ca și cum ar fi făcut emanând liniște ca un lied, pădurea sa teribilă și candidă ca o armă. Și să vrei, nu un pic, nu trecător, dar cu toată forţa o dramă de Schiller, întreg acest cadru cu poveștile sale care raţiunii și a inimii. Voinţa în vremurile grele pe care le se continuă în mobilele sale și vechile legende, în arborii săi. trăim este talismanul care va sfârși prin a face să cedeze Trebuie să reconstituim în gând viaţa simplă și familială ușile cele mai solid închise. Trebuie ca fi ecare dintre noi, de dusă acolo; în camere vaste și cu ornamente greoaie, marea la cel mare până la cel mai mic, să fi e convins de adevăr și sală înconjurată de vitrine, unde sunt conservate, prin mii de să aibă demnitatea de a-l pune în practică. Așa am dorit, în decoraţii toate generaţiile succesive, reunirea în jurul aceleiași ce mă privește, să fi e intervenţia României și, de acord cu mese, la marile sărbători din an, aceeași tartă împărţită neamul Meu, am decis-o. Oh! Cât m-a costat? Reţine-ţi, în mod egal, un amestec pios, burghez și princiar de vechi pentru mine acesta a fost momentul cel mai dureros, cel rugăciuni, de vechi cântări și de obiceiuri străbune – lungile mai neliniștit din această serie lungă de încercări. De vegheri de Crăciun cu sonoritatea și lumina clopotelor și când am urcat pe tron, gândul la rolul pe care trebuia stelelor – sau, pentru ca și pădurea să fi e invitată, plasau pe să-l joace România în marele confl ict mi-a absorbit toate masă un mic brăduleţ!... minutele vieţii mele. Aceasta era marea îndatorire pe care Din această dulce persuasiune și naivă putere a nu puteam s-o evit. Ce lupte! Ce dezbateri interioare! Încă amintirilor a trebuit să se smulgă regele Ferdinand din de la început mi-am impus această regulă de conștiinţă: ziua în care a considerat că misiunea și onoarea sa de rege o să fac abstracţie de mine însumi, să nu ţin seama nici de impun. Și el s-a gândit la priviri scumpe. Și el se gândea: document 2018 1 (79) 39 studii/documente Ah! N-a fost decât un copil acolo… Și el a trebuit să uite luptat cu multă vitejie pentru ţara lor. Este în intenţia fi gurile iubite, peisajele, arborii, stâncile, întreaga tinereţe mea ca de acum să prevăd și să studiez ceea ce în România - și să sufl e pe rând peste luminile din bradul de Crăciun. A va fi marea reformă de după război: legea agrară. Mă voi trebuit să facă să moară toate acestea în el… lent. A ajuns strădui împreună cu guvernul meu să-i dăm cea mai mare la aceasta după o luptă în care, după propriile sale cuvinte, întindere socială, cea mai mare efi cacitate practică și să s-a învins pe sine însuși. A reușit să o facă prin curaj și fi e realizată cu toată largheţea și toată echitatea posibilă. loialitate. Dar, el era regele. Putea să domnească peste alţii, Nimic nu este mai difi cil și mai delicat decât de a stabili pentru că învăţase să domnească asupra sa. o lege democratică dacă nu vrei să devină demagogică, În această clipă este trecutul care a absorbit gândirea pierzându-și astfel întreaga sa valoare. Această lege regelui. Dar nu se înduioșează, pentru că, rupând tăcerea, merită să i se pună în serviciul ei întreaga conștiinţă și regele Ferdinand continuă: întreaga inimă, pentru că armata este aceea care, întoarsă - Vedeţi, după cum v-am spus, vine o clipă când marea acasă, va benefi cia de ea. Eu rămân profund recunoscător aliată este voinţa, și, în epoca noastră, sentimentalismul acestei armate pentru efortul formidabil pe care l-a depus. este marele dușman. Este obișnuit să creeze piedici, să Ea a trecut prin cele mai grele lupte și prin cele mai dure travestească realitatea, să disimuleze adevărata datorie. privaţiuni. Cum să nu fi u așa de mândru de unităţi atât de Sentimentalismul îl cunosc bine: eu m-am bătut mult cu eroice cum au fost Diviziile a 12-a, a 15-a și a 19-a, și de el… Regimentul de la Siret, și de a-l 9-lea și al 4-lea Vânători... - Știe toată lumea, Sire, ce sentimente a trebuit să Și regele a continuat această enumerare din care n-am îndepărtaţi cu violenţă. putut reţine, spre marele meu regret, toate elementele. Apoi, - Da, fără îndoială, îmi iubeam mult familia. Cu mine completând expresia gratitudinii sale, a adăugat: Această a fost dură, nedreaptă. Este normal ca în febra luptei armată așa de încercată se reformează activ. Cu mai corectitudinea judecăţii să se denatureze. Dar, vedeţi, multă experienţă de război, mai bine instruită, ea va sunt convins că oricare dintre ai mei, în locul meu, ar fi avea în primăvară o nouă valoare. În această operă de făcut la fel… reconstruire, apreciez mult concursul atât de devotat Nu este profund emoţionant cuvântul acestui dat de Misiunea Franceză, sub conducerea generalului suveran care, refuzând să-i blameze pe cei care de cinci Berthelot, căruia îi sunt atât de recunoscător și pentru luni în manifestările lor și în jurnale nu încetează să-l care simt, dacă el îmi permite să o spun, multă prietenie. batjocorească fără milă și să insulte coroana sa, găsește Păstrez, după cum vedeţi, o frumoasă speranţă. Am fost în același timp mijlocul, în aceeași frază, de a afi rma fericit ieri constatând alura și ţinuta Diviziei a 15-a, demnitatea misiunii sale regale și de a acorda alor săi – deși pe care am vizitat-o. Acolo am văzut o baterie de patru a dispărut din inimile lor – o loialitate asemănătoare cu obuziere, două rusești și două românești care trăgeau, a lui?... Regele Ferdinand se desprinde acum de această cordial, una lângă alta. Comandantul rus al bateriei emoţie intimă. fusese rănit; i-a succedat comandantul român. Nimic nu - Ce ciudată este viaţa! – își reia fi rul povestirii – Un poate întări mai mult credinţa noastră în viitor și nu ne mare număr dintre ofi ţerii care luptă împotriva oștilor poate ajuta mai mult în prezent decât nobila fraternitate mele au fost prietenii mei, camarazi de regiment. Îl cunosc de arme cu marea și viteaza Rusie. Am o încredere totală bine pe Mackensen, care locuiește, se pare, în palatul meu că având sprijinul ei puternic vom putea să-i scoatem pe din București. Nu-l cunosc mai puţin pe Falkenhayn. invadatori din ţară. Știu bine că, în furia lor, dușmanii Adversarii mei consideră că aceasta ar trebui să creeze noștri au afi șat pe zidurile Craiovei o proclamaţie în legături cu regele României. Nu știu ei că niciunul dintre care declarau că eu și românii suntem cauza războiului. noi nu are de ales și că ceea ce se impunea pentru mine Ce prostie! Trebuiau să-și dea seama că, în prezent, era de a apăra România și de a asigura independenţa poporul meu și cu mine formăm un tot, că noi am făcut ei în prezent și grandoarea sa în viitor. Nemţii spun: unul pentru altul toate sacrifi ciile și ei sunt aceia care, „Germania mai presus de toate”. Eu am spus: „Datoria fără să-și dea seama, au consacrat această indisolubilă mea este mai presus de toate”. O altă obligaţie morală unitate. îmi va reveni în viitor și o voi îndeplini pe zi ce trece, Spunând această ultimă frază, regele Ferdinand nu cu mare dragoste inspirată de poporul român, este aceea încerca să disimuleze emoţia care îl cuprindea. Poporul de a-i lărgi viaţa, de a crește bunăstarea tuturor acestor meu, el pronunţa acest cuvânt ca pe numele unui copil ţărani, înţelepţi, chibzuiţi, metodici și bravi, care s-au găsit. Poate, pe drept cuvânt, așa este. Este greu pentru un

40 1 (79) 2018 document studii/documente rege să-și cunoască supușii; este greu pentru aceștia să-și necesar pentru asigurarea unui trai la limita de jos a cunoască regele. Se văd puţin, niciodată nu rămân singuri decenţei. Reprezentantul Franţei în România, contele faţă în faţă și dacă aceasta se întâmplă vreodată este pentru de Saint-Aulaire vorbea chiar de o adevărată icoană a puţină vreme. Pentru a schimba această stare de lucruri este suferinţelor care copleșeau ţara: Ca o conspiraţie între nevoie de evenimente deosebite și violente. Războiul este un natură și oameni, iarna anului 1917 a fost deosebit de asemenea moment. Datorită acestuia s-a găsit brusc faţă în aspră. La Iași, termometrul cobora la -20°, la -30° și chiar faţă regele Ferdinand și poporul său și, dacă pot să afi rm, la -40°. Pe frontul francez, atunci când ploaia inunda chiar în intimitate. S-au cunoscut, s-au plăcut, s-au iubit. tranșeele și încetinea convoaiele cu aprovizionare pe Acestea sunt etapele obișnuite ale tuturor istoriilor de amor pământul îmbibat cu apă și prin băltoacele de noroi, soldaţii și de prietenie. Aceasta este foarte frumoasă. Micii soldaţi se consolau spunând: „Și la nemţi plouă”. În România nu moldavi și valahi l-au văzut, într-o seară, trecând prin se putea spune:„Este tot atât de frig și pentru nemţi și cantonamentele și tranșeele lor, îmbrăcat într-o uniformă pentru ruși”. Acolo, dușmanul – adică neamţul – în cele aproape ca a lor, cu privirea directă și bună, expresia două treimi ale ţării pe care le ocupa, și aliaţii – adică cordială, întinzându-le mâna, pe acela care până în acea zi rușii – și mai brutali decât dușmanul, în Moldova, pe care îl văzuseră numai în fotografi i. Suveranul a văzut oamenii de asemenea o ocupau într-un anume fel, erau înfofoliţi care participaseră la campanii dure, răbdători și bravi, care îl în șubele lor, ocupaseră clădirile cele mai bune, din care ei priveau miraţi cu ochii strălucind. A văzut curgând sângele îi goniseră pe locatari și puseseră mâna pe lemnele de foc; lor, dar nu i-a auzit plângându-se de ceva. Le-a spus, în lor nu le păsa de frigul ce se abătuse și mai năprasnic peste maniere diferite, prin actele sale: Voi suferiţi, și eu sufăr nenumăraţii români în zdrenţe, fără case sau înghesuiţi de asemenea, copiii mei, vă iubesc. Și ei răspundeau: Sire, în locuinţe neîncălzite58. noi vă iubim. În zilele noastre este greu de imaginat condiţiile Astfel s-a realizat în România, spre marea sa glorie, deosebit de difi cile în care trăia populaţia retrasă în unirea dintre popor și rege. Această unire, rodnică prin Moldova. De aceea vom apela din nou la relatările unui marile sale consecinţe, întărită de la o zi la alta, a devenit martor imparţial, Contele de Saint-Aulaire: Dimineaţa, indestructibilă. Ea este fundamentată pe o triplă infl uenţă: ducându-mă la birou, întâlneam tomberoane care ridicau loialitatea sufletului și nobleţea inimii suveranului; cadavrele nenorociţilor morţi de frig pe trotuar. Deseori se devotamentul și curajul acestei armate de ţărani care a afl a printre ei cadavrul unei mame cu copilul ei nou-născut. păstrat, la adăpost de corupţia străină, neamul românesc, Din lipsă de adăpost, un nou val de refugiaţi depunea pe al cărui sânge bogat curge în cele mai sărace vene; și, în fi ne, aceleași trotuare epave umane care a doua zi aveau să fi e brutalitatea germană, furioasă și nedumerită că a găsit un un nou lot de cadavre, îngropate, ca și cei din ajun, într-o rege acolo unde ea se aștepta la un complice, a amestecat groapă comună. Cultul morţilor, atât de viu în România, cu stângăcie coroana sa care din spini a devenit pentru era acum redus la o operă de salubritate. În această Moldovă totdeauna regală57. suprapopulată, subalimentată, devastată, mizeria și În toată această perioadă, regele Ferdinand I a foametea, din care iau naștere tifosul exantematic, făceau fost prezent permanent în mijlocul ostașilor și nu a mai multe victime decât focul inamicului. În spitalele pregetat să adopte aceeași atitudine apropiată faţă de care refuzau să mai primească lume, lipsea totul afară ei, să vină adesea până în tranșeele din prima linie, de devotament. Lipseau lemnele, rufăria, pansamentele, să inspecteze taberele de refacere sau să participe instrumentele chirurgicale, lipseau anestezicele. Răniţii la depunerea jurământului de către noile promoţii, și bolnavii le implorau pe infirmiere să pună capăt manifestându-și faţă de toţi militarii recunoștinţa pentru suferinţelor lor, să-i ucidă. Urletele de durere acopereau eroismul demonstrat în timpul luptelor, decorându-i gemetele muribunzilor. Materialul sanitar expediat de și încredinţându-i că toţi cei care se luptă pentru Franţa – neglijenţă sau sadism? – era reţinut tot de integritatea ţării vor fi împroprietăriţi cu pământul Rusia, care, după ce dezlănţuise toate aceste suferinţe, nu pentru care se bat. preda leacurile furnizate de alţii. Acestea nu vor începe să După cum am mai spus, în iarna anului 1917 sosească la Iași decât în trenuri însoţite de ofi ţeri francezi, condiţiile de trai din Moldova suprapopulată de detașaţi din misiunea noastră sanitară care condamnată unităţi militare în refacere, de refugiaţi, de autorităţile la inactivitate de Statul Major rus, va deveni un fel de centrale retrase din București erau deosebit de grele. soră-șefă a acestui imens spital sau a acestei grădini a Practic se înregistrau lipsuri imense în tot ceea ce era supliciilor59. document 2018 1 (79) 41 studii/documente

King Ferdinand I – Word for the Union of the Romanian Nation Neculai Moghior

Abstract: Descendant of a princely German family, Ferdinand de Hohenzollern was born on August 24, 1865, in Sigmaringen. Following the Family Pact, the prince came to Romania for the fi rst time on May 10, 1881, as the successor of King Carol I. Under the attentive supervision of his uncle, Ferdinand will begin an intense preparation for the diffi cult mission with which the destiny will entrust him - the assumption of Romania’s destiny in 1914, the year in which it started the fi rst major confl agration of the 20th century. Keywords: Carol I, Ferdinand, prince, king, Mary

NOTE

1 Membru fondator al Asociaţiei Cultural-Ştiinţifi că „Dimitrie Ghika- 26 Ferdinand I, Op. cit., document nr. 23. Comăneşti”. 27 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., pp. 113-114. 2 Eugen Wolbe, Ferdinand I. Întemeietorul României Mari - o biografi e. 28 Ferdinand I, Op. cit., document nr. 27. Traducere din limba germană de Maria şi Ion Nastasia, Bucureşti, 29 Ibidem, document nr. 32. Editura Humanitas, 2004, p. 15. 30 Regina Maria, Op. cit., pp. 65-66. 3 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Ferdinand I - Cuvânt 31 Constantin I. Stan, Regele Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), pentru întregirea neamului românesc, Editura Metropol, 1994, p. 16. Editura Paideia, Bucureşti, 2003, p. 67. 4 Carol I a fost domnitor al ţării între anii 1866-1881 şi rege al României 32 Ion Scurtu, Regele Ferdinand I (1914-1927). Activitatea politică, între anii 1881-1914. Editura Gramont, Bucureşti, 1995, p. 32. 5 *** Moştenirea tronului României, cu un portret al A.S.R. Principele 33 *** Discursurile lui Ion I.C. Brătianu, publicate de George Fotino, Ferdinand, moştenitorul prezumtiv al Coroanei, tipografi editori F. vol. IV, Bucureşti, 1940, p. 398. Gobl şi Fii, Bucureşti, 1889, pp. 90-91. 34 Constantin C. Gane, P. P. Carp şi locul său în istoria politică a ţării, 6 Ibidem, pp. 85-87. vol. II, Editura Universul, Bucureşti, 1936, pp. 539-540. 7 Eugen Wolbe, Op. cit., pp. 51-52. 35 Ion Scurtu, Op. cit., p. 62. 8 *** Mărturii contimporane, Regele Ferdinand I. Amintiri de pe la 36 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Op. cit., p. 88. cei ce l-au apropiat, adunate de G. N. Budişteanu, 1933, pp. 413-414. 37 Ibidem, p. 89. 9 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., p. 17. 38 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 10 *** Mărturii contimporane…, pp. 96-97. 1916-1919, vol. I, Tipografi a România Nouă, Bucureşti, f.a., p. 175. 11 Ferdinand I, Discursuri, scrisori, alocuţiuni, cuvântări şi ordine de 39 Ferdinand I, Op. cit., document nr. 35. zi, text olograf, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Secţia 40 Ibidem, document nr. 36. Documentare, Fond Manuscrise, inv. 91. 41 *** România în războiul mondial, 1916-1919, vol. I-IV, Bucureşti, 12 Regina Maria, Povestea vieţii mele, Ediţia a VI-a, Editura Adevărul 1934-1946, vol. I, Documente-Anexă, p. 4. S.A., f.a., vol. I, pp. 339-340. 42 Ziarul „Universul” din 16 august 1916, p.1. 13 Arhiva Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Fond 43 *** Mărturii contimporane…, pp. 14-15. Contabilitate în materii. Exerciţiul 1937, dosar nr. 1, f. 103. 44 Ibidem, pp. 338-339. 14 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., pp. 2-29. 45 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., pp. 63-64. 15 General C. Dragu, Educaţiunea morală şi naţională în armată 46 *** Închinare M.S. Regele Ferdinand I…, p. XXVI. (Noţiuni de pedagogie), Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Sibiu, 47 Victor Atanasiu, Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. Oprea, Tipografi a Şcolii Militare de Infanterie nr. 2, 1928, p. 279. Paul Oprescu, România în primul război mondial, Editura Militară, 16 Ferdinand I, Op. cit., document nr. 20. Bucureşti, 1979, vol. II, p. 147. 17 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Ferdinand I văzut de 48 Ferdinand I, Op. cit., document nr. 37. contemporanii săi, Editura Militară, Bucureşti, 2006, pp. 59-60. 49 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit.,p. 65. 18 *** Închinare M.S. Regele Ferdinand I cu prilejul celei de-a 50 *** Închinare M.S. Regele Ferdinand I…, p. XXX. şasezecea aniversări, album întocmit de Pamfi l Şeicaru, cavaler al 51 General C. Dragu, Op. cit., p. 295. Ordinului „Mihai Viteazul”, Bucureşti, Institutul de Arte Grafi ce 52 Ferdinand I, Op. cit., document nr. 40. „RAMPA” S.A. f.a., pp. XVIII-XXII. 53 General C. Dragu, Op. cit., p. 295. 19 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., p. 31. 54 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Leonida Moise, Op. cit., p. 66. 20 *** Mărturii contimporane…, pp. 266-267. 55 *** Închinare M.S. Regele Ferdinand I…, p. XXVI şi pp XLV-XLVI. 21*** Acte fasciculare, Arhivele Statului Sibiu, Pachet 0. II/act nr. 7. 56 Cezar Petrescu, Cei trei regi, Editura Fundaţia Culturală Regală 22 Neculai Moghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Op. cit., p. 76. „Principele Carol”, 1935, p. 98. 23 *** România în războiul mondial, 1916- 1919, vol. I-IV, Bucureşti, 57 *** Les francais et la Roumanie, Textes choisis par Paul Desfeuilles 1934-1946, vol. I, Documente – Anexe, p. 4. et Jaques Lasaigne, Bucarest, 1937, Monitorul Ofi cial Imprimeria 24 Nicolae Filipescu, Pentru România Mare. Cuvântări din război, Naţională, pp. 35-42 1914-1919, Bucureşti, 1925, pp. 24-26. 58 Contele de Saint-Aulaire, Confesiunile unui bătrân diplomat, Editura 25 *** Regii României – o istorie adevărată, Editura Tess Expres, Humanitas, Bucureşti, 2003, p. 94. Bucureşti, 1998, pp. 80-81. 59 Ibidem, pp. 95-96.

42 1 (79) 2018 document studii/documente RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE VĂZUT DIN LINIA A DOUA. CAZUL CĂPITANULUI VETERINAR CONSTANTIN COSMA

Lector universitar asociat Dr. Alin SPÂNU1

emorialistica Primului Codreanu” din Bârlad și apoi s-a înscris Război Mondial se la Facultatea de Medicină Veterinară Mîntregește an de an cu din București. La absolvire a fost sfătuit lucrări mai substanţiale sau mai puţin de fratele Nicolae și cumnatul Gheorghe consistente, însă fiecare aduce un Donose (ofi ţer de justiţie militară) să plus de cunoaștere, o aprofundare, o se îndrepte spre cariera militară, mai percepţie proprie, fi e și de nișă, asupra sigură și, probabil, mai avantajoasă unor aspecte petrecute în arealul unui din punct de vedere fi nanciar. Pentru confl ict care a început în Balcani și s-a început, în 1913, tânărul s-a înrolat extins pe trei continente. voluntar pentru a participa la campania România nu face excepţie și, în din Bulgaria. A fost acceptat, a primit ultimii ani, în contextul aniversării gradul de plutonier veterinar și Centenarului Războiului de Întregire repartizat în Compania 5 Sanitară, iar (1916-1919), editurile s-au axat atât la fi nalul campaniei a fost decorat cu pe reeditarea unor volume apărute medalia „Avântul Ţării”. La revenirea în perioada interbelică și semnate de în ţară a fost avansat sublocotenent diverse personalităţi politice, economice, veterinar (1 decembrie 1913) și trimis militare sau martori cu talent literar, la Regimentul 5 Artilerie din Târgu-Jiu, cât și pe noi apariţii, fi e ele editări sau unde puţin peste doi ani (16 februarie traduceri. Locotenent-colonelul veterinar 1915) a primit gradul de locotenent. În acest din urmă capitol se înscrie și Constantin Cosma (1937) La 15 august 1916, alături de întreaga jurnalul unui medic veterinar, ofi ţer, martor al Războiului armată și cu susţinerea opiniei publice, se angajează cu de Întregire de la început și până la sfârșit. Fără a avea entuziasm în luptele pentru eliberarea Transilvaniei. vreo pretenţie literară și fără a fi implicat, ci doar, uneori, Destinul său este cel al armatei române: succese iniţiale martor, în acţiuni politico-militare de anvergură, acesta în Transilvania contra armatei austro-ungare, retragerea a ţinut un jurnal în care a menţionat ce a văzut și ce i în faţa trupelor germane, înfrângeri pe Valea Oltului, s-a întâmplat. În calitatea sa, tânărul ofi ţer avea grijă de Valea Prahovei, la porţile Bucureștiului și refugiul în cai: rechiziţiona, distribuia, verifi ca starea de sănătate, Moldova. Urmează refacerea și luptele victorioase din izola și trata bolnavii identifi caţi până la însănătoșire. vara anului 1917, urmate de dezamăgirea armistiţiului cu Constantin Cosma s-a născut la 12 iulie 1882 în Puterile Centrale din cauza retragerii trupelor ruse din Bârlad, într-o familie cu bună reputaţie. Bunicul său, România. Este trimis în Basarabia, apoi în Transilvania Ion Cosma, a trecut la cele veșnice în 1900, la vârsta și Ungaria. de 95 de ani și a lăsat în urmă 14 copii. Unul dintre Prin ochii săi, Războiul de Întregire pare destul de ei a fost Ioniţă (n. 25 ianuarie 1859 – d. 7 noiembrie „soft”, în care privaţiunile de tot felul sunt omise tocmai 1941), care a rămas în orașul natal și s-a dedicat bisericii, pentru că nu acestea erau momentele pe care dorea să fi ind diacon la bisericile Vovidenia (1883) și Sfântul le ţină minte. A punctat lucrurile plăcute, petreceri, Spiridon (1884), duhovnic (1894), preot paroh la biserica spectacole, vizitarea unor locuri deosebite, întâlniri cu Sfi nţii Voievozi (1896), sachelar, „rector al cimitirelor”, prieteni sau comandanţi. Dincolo de sacrifi ciu, eroism institutor superior la Școala nr. 3 și econom stavrofor. și dramele inerente confl ictului, mai ales în timpul Preotul a avut opt copii, din care au supravieţuit cinci: bătăliilor, Constantin Cosma arată viaţa celor din trei fete și doi băieţi. Primul băiat, Nicolae, a ales cariera linia a doua, care contribuiau la înzestrarea, echiparea armelor și a devenit ofi ţer de cavalerie, participând la Al și aprovizionarea celor din linia întâi. În cazul de faţă Doilea Război Balcanic (1913) și Războiul de Întregire. subiectul principal este calul, pe care medicul veterinar Mezinul Constantin a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca- îi are în grijă înainte și după luptă. Dovada importanţei document 2018 1 (79) 43 studii/documente este dată de înfi inţarea unei Școli de Potcovari (Cosma atelaj cu trei cai, încalecă pe unul și se salvează. Trece fi ind profesor), iar în campania din Ungaria, deși nu balta Tâncăbeștiului și constată că o parte din oamenii părăsește cantonamentul, afl ă că este mutat succesiv la și caii care au vrut să treacă apa s-au înecat. Continuă dispoziţia mai multor mari unităţi. Finalul Războiului retragerea până la Ţigănești, apoi spre Balta Doamnei. de Întregire aduce schimbări radicale în viaţa sa: A doua zi își regăsește ordonanţa, care se salvase rămâne cu serviciul la Timișoara, se cu tot cu bagajele personale ale căsătorește, începe să se preocupe de ofi ţerului, după care este îndrumat copii și de o viaţă culturală activă, spre Glodeanu-Sărat. Peregrinează atât în România, cât și în Ungaria. prin Florica, Gherăseni, Costești și Pe acest fond, războiul a fost lăsat Buzău, unde staţionează o noapte. în urmă, împreună cu amintirile, iar Continuă spre Tăbărași, Cilibia și timpul nu i-a mai permis să revină Mânzu, unde se oprește și așteaptă la acest subiect. Chiar dacă fi ul său, ordine. Ordinele vin și îl trimit pe emeritul muzicolog Viorel Cosma, traseul Poșta, Beilic, Găvănești și editorul volumului, consideră că Baniţa. Aici află că trebuie să se acesta avea la bază „un simplu caiet întoarcă spre Costești și Vintileanca. de însemnări intime, fără pretenţia Retragerea își urmează cursul prin de a fi publicat”2, realitatea l-a Slobozia-Galbenu, Bălăceanu, contrazis. Poate că medicul veterinar Râmnicu-Sărat și Știubeiu (unde n-a intenţionat să-și publice cantonează); Puieștii de Jos și de Sus, însemnările, însă fi ul său le-a adus Ciorăști și Mărăcinești (cantonare); la cunoștinţa publicului și, odată cu Nămoloasa, Ivești, Vultureni și ele, o altă abordare a Războiului de Podoleni (cantonare). În fine, la Întregire, ceea ce reprezintă un câștig 9 decembrie 1916 ajunge la Bârlad, indiscutabil pentru istoriografia unde se odihnește în casa părintească. naţională. Odihna nu durează mult și periplul Primul eveniment demn de a fi continuă: Vaslui, Negrești, Roman, menţionat se petrece la 27 august Maiorul veterinar Constantin Cosma Galbeni. În ajunul Crăciunului 1916 când tânărul medic veterinar cu soţia şi fi ul Viorel (1924) (24 decembrie 1916) ajunge la merge la trap între Hinova și Rogova, dar calul „se Pădureni, la conacul colonelului Felix, „unde luăm un împiedică și cade cu mine, trântindu-mă în noroi, fără dejun copios”8, după care pleacă spre Oniceni. Cumpăna a-mi cauza nimic, decât murdărie și noroi”3. Stă la dintre anii 1916/1917 îl găsește pe locotenentul veterinar Cireșu (29 august-22 septembrie 1916 și 3-11 octombrie Constantin Cosma la Voinești, unde sărbătorește „cu 1916), unde asistă la lupte și vede mulţi prizonieri cucoanele ofi ţerilor”9. austro-ungari, unii fiind români: la 21 septembrie După sărbătoarea Sfântului Vasile (1 ianuarie 1917) 1916 numără 200 de prizonieri, iar după bătălia de la ofi ţerii sunt relocaţi în Târgu-Frumos, însă prima noapte Rasoviţa (14 octombrie 1916), în care singura victimă o petrece în satul Jora „într-o casă cu patru copii, femei din rândurile proprii este căpitanul Lepri, sunt capturaţi și soldaţi, un loc mizerabil”10. Cantonamentul fi nal 500 de militari și 14 mitraliere. A doua zi, alţi 260 de este satul Heleșteni, unde îl serbează pe comandantul inamici sunt prinși împreună cu mult material de război. regimentului, colonelul Ioan Dejoianu, de Sfântul Ion La 28 octombrie 1916, în localitatea Șuici, îl cunoaște (7 ianuarie 1917). Viaţa devine banală, cu inspecţii la pe generalul Henri-Mathias Berthelot4, șeful Misiunii cabalinele de la subunităţile regimentului, între care se Militare franceze, afl at în inspecţie însoţit de generalul intercalează „un mic chef la plutonierul Dumitrescu până Paraschiv Vasilescu5, comandantul Armatei 1 române. la 4 dimineaţa”11, la 15 ianuarie 1917. Cosma ajunge la Curtea de Argeș, unde staţionează în La fi nalul lunii are loc o schimbare: unitatea este prima parte a lunii noiembrie 1916 și notează scurt și redenumită Regimentul 5 Obuziere Artilerie. După cuprinzător situaţia: „Lupte aprige pe front. Inamicul câteva zile se primește ordin pentru plecarea în linia înaintează”6. întâi, însă comandantul merge la Bacău „spre a expune Dă nas în nas cu războiul la Tâncăbești (23 noiembrie personal situaţia precară în care ne găsim: oameni foarte 1916), când este surprins de atacul trupelor germane. mulţi bolnavi și ușor îmbrăcaţi”12. Intervenţia are succes Vrea să-și ia calul, dar „împușcăturile se înteţesc”7 și este și ordinul se contramandează, dar apoi oamenii valizi, obligat să abandoneze ideea. Fuge pe jos, încearcă să se caii și materialul sunt vărsaţi la Regimentul 1 Artilerie. urce într-un cheson afl at în mers, dar este dat jos… de În etapa a doua majoritatea ofi ţerilor urmează aceeași un soldat. Are prezenţă de spirit, taie șleaurile de la un cale, iar Regimentul 5 Obuziere Artilerie rămâne cu

44 1 (79) 2018 document studii/documente 13 ofi ţeri, de la colonelul cu colegii ofi ţeri de la unitate („toţi mănâncă cu poftă Dejoianu (comandant) și cu laude”18). la locotenentul veterinar Ziua de 20 noiembrie 1917 este una tristă după ce Cosma. Ultimul va fi s-a anunţat armistiţiul cu Puterile Centrale. „Toţi ofi ţerii mutat în Regimentul 21 discută foarte amărâţi și îngrijoraţi de felul cum am fost Artilerie la 23 februarie trădaţi de ruși”19, a notat medicul veterinar sub impresia 1917, dar plecarea efectivă momentului. A doua zi Regimentul 21 Artilerie este are loc abia la 1 martie înlocuit de Regimentul 3 Artilerie și se instalează în 1917. Regimentul 21 Valea Caselor și pădurea Socriș. La inspecţii găsește Artilerie este la Varniţa 35 de cai cu scabie și improvizează pe loc un grajd (judeţul Putna), unde infi rmerie. Unitatea primește ordinul să se deplaseze pe Cosma ajunge seara și traseul Bârlad – Vaslui – Huși (9 decembrie 1917) spre prima noapte o petrece a asigura paza și protecţia populaţiei civile în timpul „pe un pat de scânduri fără evacuării trupelor ruse spre Basarabia. Cosma rămâne nimic pe el”13. Își intră în pe loc cu Eșalonul 2 pentru a preda infi rmeria și caii atribuţii și efectuează bolnavi, urmând să vină mai târziu. Are o fereastră de Viorel Cosma lângă tabloul tatălui, inspecţii în prima linie, timp și se duce la Bârlad pentru a-și revedea părinţii, pictat de Petre Bulgăraş, la Bârlad (1920) iar la Pufești (17 martie rudele și prietenii. Revelionul 1917/1918 îl face la familia 1917) „bivuacăm și dorm Clinceanu, unde „petrecem admirabil cu mâncare și afară sub cerul liber”14. În perioada 19-30 martie 1917 băutură de ajuns, însă fără lăutari. (…) La 4 dimineaţa se află la Sascut, unde așteaptă ordine și vagoane plecăm cu toţii foarte mulţumiţi”20. de îmbarcare pentru cai. Paștele (2 aprilie 1917) îl La 4 ianuarie 1918, colonelul Mărculescu îl surprinde la Heleșteni în compania foștilor camarazi informează că vor pleca în Basarabia, întâi divizioanele, din Regimentul 5 Obuziere Artilerie. După slujba de apoi Eșalonul 2. Peste patru zile, în Albești, face „inspecţia la biserica din sat „toţi ofi ţerii și cucoanele ciocnesc ouă și aranjarea cailor râioși pe baterii și categorii”21. Până să cu soldaţii”15 și se simt bine pentru câteva ore. Cosma plece este naș la logodna sublocotenentului Buturescu primește ordin să plece la Prisăcani, unde va rămâne mai în Bârlad și petrece „foarte bine până la 4 dimineaţa”22, mult timp. Primește 118 cai de remontă din Rusia „ce alături de prieteni și colegi (14 ianuarie 1918). i-am înmatriculat și maleinizat [test pentru a identifi ca În fine, primește ordin să se alăture unităţii în existenţa morvei, boală contagioasă mortală care se poate Basarabia, începe demersurile pentru predarea serviciului transmite la om]”16, la 20 aprilie 1917; peste patru zile și, pe de altă parte, pentru obţinerea unor vagoane. Trece alţi 118 cai, tot din Rusia, au aceeași soartă și intră în prin Iași să preia o scrisoare de la colonelul Botez pentru dotarea armatei române. colonelul Mărculescu, dar nimerește „peste o serată În prima zi din luna iunie 1917, Cosma este numit familială și petrec foarte bine până la ora 6 dimineaţa”23. profesor la Școala de Potcovari, nou înfi inţată, de pe În seara zilei de 29 ianuarie 1918 ajunge la Chișinău lângă Divizia 11 Infanterie, ocazie cu care îl cunoaște și doarme pe o canapea la Comandamentul Pieţii. O și pe noul comandant al Regimentului 21Artilerie, săptămână mai târziu pleacă la Tighina/Bender, ajunge colonelul Constantin Mărculescu. Peste o lună (9 iulie noaptea și se odihnește pe un scaun în restaurantul 1917) citește în ziarul „România” avansările, în care se gării. Împreună cu colegii ofi ţeri vizitează împrejurimile regăsește cu gradul de căpitan din 1 aprilie 1917. Odată orașului, face câteva cunoștinţe feminine și petrece cu absolvirea promoţiei de potcovari (30 august 1917), „admirabil”24 în câteva localuri. Revine la Chișinău și aceștia sunt trimiși la unităţile lor împreună cu 200 de cai este invitat la balul Diviziei 11 Infanterie (17 februarie pentru a fi distribuiţi bateriilor. Regimentul 21 Artilerie 1918). Se distrează foarte bine până dimineaţa cu „dans, se pregătește de luptă, iar la începutul lunii septembrie mâncare, băuturică gratis”25, bașca trei domnișoare 1917 începe afl uirea spre Păunești și Valea Caregria. cucerite sentimental. A doua zi ajunge la alt bal, în satul Inspectează cabalinele de la Brigada 11 Artilerie, care Costiujeni, unde rezistă până la 4 dimineaţa. Sâmbătă, se afl ă desfășurată pe Dealul Glodului. La una dintre 24 februarie 1918, este de serviciu la regiment, însă seara, deplasări, pe Valea Caregria (11 octombrie 1917), afl at evident, ajunge la o nouă rundă de distracţie. într-o trișcă cu ordonanţa „cădem într-o râpă de vreo 5-6 Luna martie 1918 îi aduce o detașare la Depozitul metri adâncime. Niciun accident, decât o ușoară contuzie de cai din Călărași, tot în Basarabia, unde se ocupă cu la un picior”17, a notat Cosma. Vizitează abatorul de cai primirea, verifi carea și trierea cabalinelor. Revine la de la Divizia 11 Infanterie (4 noiembrie 1917), ocazie Chișinău și primește ordin să inspecteze bateriile care cu care se aprovizionează cu două-trei kilograme de se afl ă desfășurate până la Tighina/Bender. La jumătatea pastramă și un kilogram de cârnaţi, pe care îi împarte lunii martie 1918, cunoaște câţiva români refugiaţi din document 2018 1 (79) 45 studii/documente Odessa „ce mi-au istorisit lucruri groaznice păţite de iar el rămâne încă la bolșevici”26. Își continuă activitatea de a completa patru zile. Ajunge la efectivul cabalinelor la Divizia 11 Infanterie pentru a fi Ruginoasa și rămâne trimise la unităţile operative. Interesantă este menţiunea până la 4 aprilie din ziua de 27 martie 1918, în care căpitanul veterinar 1919, când un ordin este martorul unirii Basarabiei cu România: „Pe la 11,30 îi direcţionează spre ne vine știrea că trebuie să mergem toţi ofi ţerii la Sfatul Craiova. Peste o lună Ţării, unde dl prim-ministru Marghiloman și dl general află că se îndreaptă Hârjeu, ministrul de Război, vor anexa Basarabia. La ora spre Transilvania și 3 p.m. încep discuţiile și pe la 4,30 se termină. Basarabia ajunge în Sibiu (5 este anexată la România. Seara la 7 este un Te Deum la mai), Cluj (7 mai) – catedrală, sobor cu paradă”27. „oraș foarte frumos, A doua zi, Regimentul 21 Artilerie este anunţat că dar limba română misiunea în Basarabia s-a încheiat și i se destinează se aude foarte rar”34 localitatea Bucium (Iași) ca loc de repliere. Ca de obicei, – și Oradea (8 mai) Cosma rămâne pe loc cu caii urmând să vină mai târziu. – „constat același Abia la 10 aprilie 1918 revede «dulcele târg al Ieșilor» oraș maghiarizat și este cantonat la Prisăcani. Rămâne până la inspecţia complet”35. Centrul Generalul Ernest Broşteanu, 28 comandantul Diviziei 11 Infanterie generalului Ernest Broșteanu , comandantul Diviziei de primire al cailor (decembrie 1916-octombrie 1918) 11 Infanterie, după care primește o permisie pe care este la Mezöberény, o petrece la Bârlad. Merge la denie (20 aprilie 1918), unde Cosma este îndrumat; este cazat „la un ungur teatru (22 aprilie) și circ (23 aprilie), după care afl ă că s-a foarte bine, cu confort”36, face un mic banchet cu colegii semnat pacea între România și Puterile Centrale. Revine (10 mai) și în ziua următoare sunt invitaţi la un dineu la Iași și este trimis la Chișinău, unde în 27 și 28 aprilie oferit de o farmacistă („foarte ales și copios”37), unde 1918 se distrează. Prima zi din luna mai 1918 îl prinde petrec până la 3 dimineaţa. în capitala Moldovei și rămâne cu serviciul la regiment. Ajunge la Gyomaendröd (12 mai), unde trebuie să La 11 mai 1918 este din nou în capitala Basarabiei unde, completeze necesarul de 457 de cai pentru Divizionul 1, împreună cu alte cunoștinţe, „petrec foarte bine”29 în statul major al regimentului și statul major al brigăzii. următoarele trei zile. Dejunul din 15 mai îl servește la Mezötúr împreună cu Din 15 mai și până în 5 iulie 1918, căpitanul veterinar căpitanul Riffl er la un baron ungur „unde ni se servește stă în Prisăcani fără nicio activitate profesională sau o masă admirabilă”38. Aici afl ă de la gazdă ce lucruri mondenă demnă de a fi menţionată. Excepţie face data îngrozitoare au făcut comuniștii unguri „și aduce laude de 23 iunie 1918 când, împreună cu căpitanul Lemeni, românilor care le-am salvat viaţa”39. merge la Chișinău „să ne plimbăm”30. Au ghinion la Continuă activitatea de remontare la Szarvas, ocazie întoarcere cu mijlocul de transport, așa că petrec noaptea cu care își cumpără „o iapă bunicică și ieftină”40 de la un la Ungheni „pe bănci în sala de așteptare”31. localnic. Autorităţile din comuna Szentendre oferă un La 5 iulie 1918, afl ă din ziare că pacea a fost semnată, banchet ofi ţerilor români, care petrec foarte bine până iar armata este demobilizată. Îl năpădește tristeţea și la mijirea zorilor. notează: „Această pace încheiată în condiţii așa de rele La 22 mai, sunt invitaţi de o contesă pe domeniul ei, pentru neamul nostru să sperăm că va fi trecătoare și vizitează parcul, se plimbă cu barca pe lac și savurează durerile noastre vor înceta în ziua când scumpii noștri delicii culinare. Peste două zile, în Nagyszénás, câţiva aliaţi vor ieși învingători. Încrezători într-un viitor ofi ţeri români, între care și Cosma, sunt acostaţi de un strălucit al aliaţilor, să strigăm din toată inima și cu domn care îi invită la masă pe moșia lui. „Este un grof speranţa în viitorul apropiat. (…) Trăiască România ungur foarte bine situat”41, a notat Cosma. Destinaţia Mare de la Nistru până la Tisa!”32. este castelul contelui Karoly de pe domeniul Czifra, Pacea strâmbă nu durează mult. Ofensiva Antantei unde ofi ţerii români sunt invitaţi să se odihnească și contra Puterilor Centrale desfășurată pe toate fronturile urmează „un mare banchet”42 oferit de administratorul este încununată de succes. Cosma notează că inamicii domeniului. „încep a fi învinși pe rând, în fruntea cărora stau bulgarii, Pleacă la ordin cu unitatea și trece prin localităţile cel mai nesuferit popor din lume”33. Remobilizarea Orosháza (30 mai), Szarvas (31 mai), Gyomaendröd armatei române este anunţată la 28 octombrie 1918, iar (1 iunie) și Szajol (3 iunie). Aici staţionează tot într-un Regimentul 21 Artilerie se mută la Ruginoasa (judeţul castel și se plictisește până este trimis la Kisújszállás să Suceava). Ca de obicei, conducerea și subunităţile inspecteze Bateria 6 Artilerie. Revine la Szajol (16 iunie) operative se mută primele (1 noiembrie 1918), pentru a fi prezent la inspecţia generalului Dănilă Papp43,

46 1 (79) 2018 document studii/documente comandantul Diviziei 18 Infanterie. După manifestare ministrul plenipotenţiar român, Constantin Diamandy53 revine la Kisújszállás pentru a înmatricula caii Bateriilor (5 septembrie), care „ne strânge mâna la toţi pentru 3 și 2. Pentru Bateria 1 merge la Kunhegyes, în linia bravura trupelor ce au ocupat Ungaria”54. Peste o întâi, aproape de Tisa. săptămână Cosma este la Budapesta – „unde mă distrez La 26 iunie este în tren la Szajol și aude bubuitul foarte bine”55 – și vede spectacole de operă, operetă și artileriei inamice, ale cărei obuze cad aproape de linia circ. Revine la Kecskemet pentru scurt timp, apoi, din ferată. Își continuă activitatea profesională la Regimentul 26 septembrie, este din nou în capitala Ungariei. Se 92 Infanterie și escorta Statului Major al Divizionului 1, distrează „admirabil”56 și merge la spectacole de cabaret apoi maleinizează caii Bateriilor 4 și 5. până la fi nalul lunii, după care își reia inspecţiile la Abia la 1 iulie se întoarce la Kisújszállás „petrecând Bateriile 4, 5, 1 și 2. Cu încă doi colegi participă „la un admirabil”44 în compania doctorului Enciulescu. Peste mic banchet”57 organizat de preotul din satul Solt care se trei zile lucrează la caii Brigăzii 11 Artilerie, iar seara încheie pe la ora două dimineaţa. Dă o fugă la Budapesta toţi ofi ţerii „petrec binișor”45. Duminică, 6 iulie, se („mă distrez foarte bine”), apoi face un drum la Szajol și revede cu Iancu Teodorescu, un vechi prieten, și fac „un doarme fără griji în gara din Szolnok. Revenit la muncă mic chefuleţ”46 cu colegii din Regimentul 3 Călărași. verifi că animalele de la Bateriile 6, 3 și Statul Major al Este numit șeful Serviciului Infi rmerie din Divizia 18 Brigăzii 11 Artilerie. Infanterie (10 iulie) și prima sa misiune este să inspecteze Află de o altă modificare organizatorică la cabalinele de la Regimentul 18 Vânători (?). 19 octombrie, când se vede pus la dispoziţia Diviziei La 21 iulie, sergentul Potârniche anunţă că ungurii 20 Infanterie. După 10 zile o telegramă îi anunţă să se au declanșat ofensiva și au pătruns în liniile române. pregătească pentru revenirea în ţară. Ajunge la Arad Cosma și Serviciul Infi rmerie se plimbă de colo-acolo (5 noiembrie), apoi continuă deplasarea prin Timișoara, până la Endröd, unde se instalează (27 iulie) și așteaptă Lugoj, Caransebeș, Orșova, Turnu-Severin și Craiova. reconstituirea regimentului. În prima zi a lunii august La 12 noiembrie, vine și ultima baterie de artilerie a 1919 „afl u că ai noștri au respins pe inamic peste Tisa și regimentului, așa că „de acum încolo totul e sfârșit cu că armatele noastre înaintează spre Budapesta”47. bine. Nu ne rămâne decât să muncim cu toţi românii Se atașează la trenul generalului Papp (4 august) laolaltă pentru consolidarea României Mari. Sunt foarte până la Szajol, trece Tisa cu o căruţă și ajunge la „Grand fericit că am trăit cele mai frumoase zile ale neamului Hotel” din Szolnok, unde se cazează. A doua zi trece nostru românesc. Ura! Trăiască M.S. Regele Ferdinand I, prin Abony și Nagykörös, unde reîntâlnește camarazi Regele cel mare al tuturor Românilor! Trăiască marea și din Regimentele 1 Artilerie și 5 Obuziere Artilerie, buna noastră Regina Maria! Trăiască întreaga Dinastie apoi ajunge la Kecskemét. Regimentul 21 Artilerie este și poporul român ferice!”58. cantonat în cazarma Regimentului 13 Husari și apoi Înainte de semnarea Tratatului de pace cu Ungaria defi lează în faţa generalului Marcel Olteanu. Cosma este avansat la gradul de maior (1 aprilie 1920), iar inspectează subunităţile, vizitează casa lui Petöfi Sandor din 1922 se stabilește la Timișoara în calitatea de și servește un dejun „foarte copios”48 la un director de medic veterinar șef al Diviziei 1 Infanterie. Gradul bancă. următor, locotenent-colonel, îl primește în 1931, iar Ajunge la Budapesta (16 august), se cazează la Hotel câţiva ani mai târziu este pensionat pentru limită de „Metropol”, se plimbă, iar seara, cu colegii, „facem vârstă. Nu apucă să guste prea mult din pensie întrucât cunoștinţă cu două doamne ce se oferă a ne da orice un infarct l-a răpit familiei, prietenilor și colegilor la explicaţii vom cere”49 despre capitala Ungariei. Vizitează 14 februarie 1938. A lăsat în urmă doi băieţi, Viorel-Eugen clădiri reprezentative, asistă la reprezentaţii de operetă (n. 1923) și Th eodor (n. 1926), care s-au îndreptat și nu ratează câte „un mic chefuleţ”50 la hotel sau la către cariera militară, începând prin absolvirea Liceului alţi colegi. Rămâne impresionat de vizita generalilor Militar „D. A. Sturdza” din Craiova. Viorel-Eugen a Berthelot și Traian Moșoiu51 la Kecskemet (23 august), urmat Școala Militară de Ofi ţeri de Cavalerie, a fost cu care dă mâna și servește dejunul. Din nou la Szajol repartizat la Regimentul de Gardă Călare și a participat (26 august) pentru inspecţia cailor din Bateriile 3, 6 la Al Doilea Război Mondial cu Divizia 1 Cavalerie, și Brigada 11 Artilerie, apoi este invitat la un doctor în timp ce Th eodor s-a îndreptat către justiţia militară. „unde petrec foarte bine până la 12 noaptea”52. Finalul În 1947, Viorel-Eugen a renunţat la haina militară și lunii îl găsește în capitala Ungariei și are surpriza să se s-a îndreptat către domeniul muzicologiei și criticii întâlnească cu fratele Nicolae, afl at împreună cu soţia, muzicale, în care va performa și va câștiga o recunoaștere și alţi amici. naţională și internaţională. El va descoperi, păstra și Rămâne în Ungaria, dar nu sub ordinele Diviziei 6 valorifi ca manuscrisul tatălui său, punând în circulaţie Infanterie, care a primit ordin să revină în ţară, ci ale o altă experienţă, una inedită și captivantă, a Războiului Diviziei 1 Cavalerie. Marea unitate este vizitată de de Întregire. document 2018 1 (79) 47 studii/documente

Th e First World War seen from Line two. Th e Case of Captain vet Constantin Cosma. Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. Abstract: Constantin Cosma (1882-1938) was born in Bârlad, in a respectable family. He graduated the Faculty of Veterinary Medicine, at the advice of his family and he will be interested in a military career. Volunteer in the Second Balkan War, he will be mobilized as lieutenant on August 15, 1916. His diary, published by his son, musicologist Viorel Cosma, emphasizes the pleasant things lived on front, describing the life of those in line two. Keywords: Constantin Cosma, vet, 1913, 1916-1920, Bârlad, Timişoara

NOTE

1 Universitatea Bucureşti. 31 Ibidem. 2 Viorel Cosma, Jurnal de Război (1916 -1919). Căpitan doctor Constantin 32 Ibidem, p. 127. Cosma, Editura Magic Print, Oneşti, 2013, p. 48. 33 Ibidem, p. 129. 3 Ibidem, p. 55. 34 Ibidem, p. 130. 4 Henri Mathias Berthelot (n. 7 decembrie 1861, Feurs - d. 28 ianuarie 1931, Paris), 35 Ibidem. general francez. A absolvit Şcoala Militară St. Cyr (1883), după care a activat în 36 Ibidem, p. 131. Algeria. Din 1907 şi-a desfăşurat activitatea în Statul Major General, subşef al 37 Ibidem. Marelui Stat Major (1913-1914), comandantul trupelor de rezervă din regiunea 38 Ibidem, p. 132. Soissons (1914-1915), al Diviziei 53 infanterie rezervă (1915), al Corpului 32 39 Ibidem. Armată (1915-1916). Din 22 septembrie 1916 a fost numit şeful Misiunii Militare 40 Ibidem. franceze în România, până la 17 mai 1918, după care a fost trimis în SUA (5 iulie 41 Ibidem, p. 133. 1918), rechemat şi numit la comanda Armatei a 5-a (7 octombrie 1918). Pentru mai 42 Ibidem. multe detalii privind activitatea sa a se consulta: Dumitru Preda (coord.), Neculai 43 Dănilă Papp (n. 20 mai 1868, Aciuva/Avram Iancu, Arad – d. 1950, Sibiu) a Moghior, Tiberiu Velter, Berthelot şi România, Editura Univers Enciclopedic, urmat Academia Militară Tereziană din Viena (1887-1890) şi Şcoala Superioară Bucureşti, 1997; Generalul H. M. Berthelot 80 de ani după Misiunea Franceză în de Geniu. În perioada 1894-1899 a fost profesor la Şcoala Militară de cadeţi din România 15-16 octombrie 1996, Editura Universităţii din Bucureşti, 1996; Jean- Sibiu, apoi profesor la Academia Militară din Viena. După izbucnirea Primului Noel Grandhomme, Le général Berthelot et làction de la France en Roumanie Război Mondial a fost şef de Stat Major al Diviziei 54 Infanterie (1914-1915), et en Russie méridionale (1916-1918), Vincennes, SHAT, 1999; General Henri apoi, până în 1918, a comandat o brigadă numită după numele său pe fronturile Berthelot, Jurnal şi Corespondenţă 1916-1919 (traducere din limba franceză de din Galiţia şi Italia. Este primit în armata română, avansat la gradul de general şi Oltiţa Cântec), Presa Universitară Clujeană, 2000. numit la comanda Diviziei 18 Infanterie (1919) şi al Corpului 6 Armată (1924- 5 General Paraschiv Vasilescu (n. 1964 – d. 1925) a comandat Corpul 1930). Este rezidentul regal al Ţinutului Mureş (1938-1940) şi reprezentantul Grănicerilor (martie 1904-aprilie 1905), Regimentul 3 Infanterie şi Corpul 4 diplomatic al României la Vatican (1941-1944). Armată până la 15 august 1916. După intrarea României în război a comandat 44 Viorel Cosma, Op. cit., p. 137. Divizia 14 Infanterie (15 august-20 octombrie 1916), Armata 1 (21 octombrie- 45 Ibidem. 11 noiembrie 1916) şi Corpul 3 Armată (ianuarie 1917-iunie 1918). A fost 46 Ibidem, p. 138. decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” cl. a III-a prin Înaltul Decret nr. 3055 din 47 Ibidem, p.140. 27 octombrie 1916 „pentru destoinicia cu care a condus trupele de sub comanda 48 Ibidem, p. 142. sa deschizând defi leul de la Topliţa cu minimum de pierderi” (Colonel Eugen 49 Ibidem. Ichim, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Editurile Modelism & 50 Ibidem, p. 143. Jertfa, Bucureşti, 2000, p. 53). 51 Traian Moşoiu (n. 2 iulie 1868, Bran-Braşov – m. 29 iulie 1932, Bucureşti) 6 Viorel Cosma, Op. cit., p. 68. a urmat Şcoala Militară din Viena (1889), de unde a absolvit sublocotenent 7 Ibidem, p. 70. (1891-1893), iar din 1 aprilie 1893 a fost încadrat în armata română. A fost 8 Ibidem, p. 74. avansat colonel (1 aprilie 1916), general de brigadă (ianuarie 1917) şi general 9 Ibidem, p. 77. de divizie (1919). În Războiul de Întregire a comandat Regimentul 2 Infanterie 10 Ibidem. „Vâlcea”, Grupul „Lotru”, Diviziile 20, 23 şi Brigada 26 Infanterie. În fruntea 11 Ibidem, p.78. Diviziei 12 Infanterie s-a distins în bătălia de la Oituz. În campania 1918-1919 12 Ibidem, p. 79. a comandat Divizia 7 Infanterie, Comandamentul Trupelor din Transilvania, 13 Ibidem, p. 81. Grupul de Nord şi Gruparea de Manevră. A fost numit, succesiv, Guvernator 14 Ibidem, p. 83. al Ungariei, Comandant al Corpului Vânătorilor de Munte şi Guvernator al 15 Ibidem, p. 85. Basarabiei. A intrat în politică, ca deputat (1922) şi senator de drept, alături de 16 Ibidem, p. 86. Partidul Naţional Liberal şi a deţinut portofoliile Ministerului de Război (2- 17 Ibidem, p. 96. 13 martie 1920), Ministerul Comunicaţiilor (24 ianuarie 1922-30 octombrie 18 Ibidem, p. 98. 1923) şi Ministerul Lucrărilor Publice (30 octombrie 1923-27 martie 1926). 19 Ibidem, p. 99. Pentru mai multe detalii despre viaţa şi activitatea sa, a se consulta: General 20 Ibidem, p. 106. Traian Moşoiu, Memorial de război (august-octombrie 1916), Editura Dacia, 21 Ibidem, p. 109. Cluj, 1987; Cronică de Marş – 80 de ani de la înfi inţarea Diviziei 11 Infanterie, 22 Ibidem, p. 110. ediţie pregătită şi prefaţată de lt.-col. Constantin Moşincat, Editura Cogito, 23 Ibidem, p. 111. Oradea, 1996; Gl. bg. (r) prof. univ. dr. Gheorghe Tudor-Bihoreanu, lt.-col. (r) 24 Ibidem, p. 114. Constantin Moşincat, ing. ec. Ioan Tulvan, General Traian Moşoiu – arhanghel 25 Ibidem, p. 115. al bătăliei pentru Ardeal, Editura Tipo MC, Oradea, 2004. 26 Ibidem, p. 118. 52 Viorel Cosma, op. cit., p. 144. 27 Ibidem, p. 119. 53 Constantin Diamandy (n. 1860, Bârlad – m. 1931, Idrici-Vaslui), diplomat 28 General Ernest Broşteanu (24 ianuarie 1869, Roman – d. 6 iunie 1932, din 1892, ataşat de legaţie la Sofi a (1910-1912), Roma (1913), ministru Bucureşti) a absolvit Şcoala Militară de Ofi ţeri de Infanterie şi Cavalerie plenipotenţiar la Petrograd (februarie 1914-ianuarie 1918), delegat la Conferinţa (1890) şi Şcoala Superioară de Război (1900); a comandat Regimentul 53 de Pace de la Paris (1919), înalt comisar al guvernului român pentru Ungaria Infanterie (14 august-22 decembrie 1916), Divizia 11 Infanterie (23 decembrie (1919-1920) şi ministru plenipotenţiar la Paris (1924-1930). 1916-28octombrie 1918), Corpul Grănicerilor (1922-1929) şi Inspectoratul 54 Viorel Cosma, op. cit., p. 146. General al Infanteriei (1929-1930); a fost avansat la gradele de colonel (1916), 55 Ibidem, p. 147. general de brigadă (1917) şi general de divizie (1919). 56 Ibidem, p. 148. 29 Viorel Cosma, Op. cit., p. 123. 57 Ibidem, p. 149. 30 Ibidem, p. 126. 58 Ibidem, pp. 153-154.

48 1 (79) 2018 document studii/documente TURTUCAIA – O TRAGICĂ BĂTĂLIE, O DUREROASĂ RANĂ SÂNGERÂNDĂ

Dr. Luminiţa GIURGIU1

egimentul 5 Obuziere, la declanșarea Primului II/R[egimentul] 80 I[nfanterie], din R[egimentul] 79 Război Mondial, făcea parte din artileria mobilă I[nfanterie], din btl. [batalionul] II/R[egimentul] 75 a Diviziei 17 Infanterie, comandată de generalul I[nfanterie], btl. [batalionul – n.n.] 76 mil. [miliţii – R 2 Constantin Teodorescu , având în dotare obuziere ușoare n.n.]; deci mai mult de către unităţile din sectorul ce de 105 mm. La Turtucaia materialul era organizat în nu a fost atacat. 2 baterii cu 8 piese și a acţionat în Sectorul II Daidir. În Rezistenţă fără rost, căci nu mai acoperea nimic, nici nu ziua de 24 august, la ora 6.30, Divizia 4 bulgară declanșează mai salva nimic [s.n.]. Acţiunea s-a redus la un foc de atacul asupra Centrelor 7, 8, 9 și 11. La ora 9.30, generalul artilerie și la mici încercări de contraatac. Toată lumea Teodorescu constatând distrugerea a trei din cele patru s-a aruncat pe malul Dunării”4. baterii fi xe ale sectorului, ordonă colonelului Atanase Memoriul și Scrisoarea colonelului Atanase Grigorescu, Grigorescu să ocupe o poziţie în spatele Centrului 8, pe linia comandantul Regimentului 5 Obuziere, sunt documente de sud a pădurii și să tragă asupra artileriei bulgare de la aparte ca stil de redactare. Dacă memoriile sau dările de Nord-Vest Beliţa și Mesi Mahle, apoi asupra rezervelor care seamă privind evenimentele de la Turtucaia, ce se regăsesc înaintau spre Staroselo, făcând o tragere de baraj împotriva prezentate în numerele anterioare ale revistei „Document. atacului infanteriei împotriva Centrului 8. Buletinul Arhivelor Militare Române”, sunt redactate Analizând rezultatul luptei, generalul Dabija într-un stil sobru, după normele unor documente aprecia că „Artileria Sect. II. a) artileria nu a tras asupra militare, cele propuse se adresează fi e unui interlocutor coloanelor bulgare ce înaintau la atac, mai cu seamă imparţial care poate să judece faptele de arme, fi e direct trebuia să se tragă asupra coloanelor ce înaintau pe la subordonaţilor, pe care-i laudă și îi încurajează pentru Est de satul Daidir și văilor Doptac-Colac și Ceșme modul exemplar în care și-au făcut datoria. Daidir, pe unde înaintau 8 batalioane bulgare; b) numai În cuvinte emoţionante este redat dramatismul bateria de tunuri de 105 mm locot[enet] Jucu a tras de celor două zile de luptă. Cu amărăciune, colonelul la 8-9 dim[ineaţa] asupra artileriei inamice de la moara Grigorescu constată deficienţele în aprovizionarea Racagiu, nicio altă baterie nu a contrabătut artileria cu muniţie, superioritatea armamentului din dotarea inamică; c) artileria ar fi putut bate R[egimentul]19 trupelor bulgare, folosirea de către acestea a unor noi I[nfanterie] bulg[ar] ce a înaintat la atacul Centrelor 7 și invenţii (observatorii din balon care furnizau în timp 8, trecând prin faţa Centrelor 5 și 6, dar nu l-a bătut de real informaţii despre poziţia trupelor inamice și care loc; d) pe timpul atacului infanteriei bulgare, infanteria coordonau tragerile de artilerie), lipsa de iniţiativă a Sectorului II a fost, în general, prea puţin susţinută comandanţilor români, abandonul propriilor trupe și de artileria acestui sector, ea a fost lăsată să se lupte neadecvarea ordinelor conform situaţiei reale de luptă. Și singură sub focul artilerie bulgare, numai diviz[ionul] de nu în ultimul rând, constată că nu fusese prevăzută nicio obuz[iere] de 105 mm, sosit pe timpul nopţii, a susţinut posibilitate de retragere și repliere a trupelor române, infanteria acestui sector, tot acest diviz[ion] pare că a tras fi ind surprins de focurile de armă trase de pe malul asupra fl ancului stg. [stâng – n.n.] al R[egimentului] 1 3 românesc de către jandarmi și marinari asupra celor care I[nfanterie] bulg[ar], pe timpul când ataca Centrul 11” . cu disperare încercau să-și salveze viaţa, atitudine pe care În ziua de 24 august, unitatea a primit ordinul de a se o califi că ca o „mare și oribilă crimă”. regrupa, ocupând zona între remiza II și șoseaua Daidir, sub comanda colonelului Gheorghe Anastasiu. ♦♦♦ Dar să-i dăm cuvântul generalului Dabija: „Ultima În cartea nepătrunsă a destinului i-a fost scris rezistenţă. Bateriile de obuziere de 105 mm col. Regimentului 5 Obuziere (mai puţin 2 baterii) ca după Grigorescu, div[izionul] de 75 mm maior Divary, 3 ani și 5 luni de la înfi inţarea lui, după ce ca tânăr divizion, 2 tunuri cu lt. [locotenentul – n.n.] Constantinescu compus din 3 baterii, făcuse campania din 1913, să fi e dat Toma și 1 btr. [baterie – n.n.] tun 75 mm cu slt. prizonier în lupta cea mare a românilor pentru realizarea [sublocotenentul – n.n.] Pârvulescu Fulger, au venit de idealului de secole, idealul naţional și, ceva mai mult și mai au luat poziţie înapoia văii Chivei cu stânga la Dunăre și trist, prizonier la bulgari. dreapta la cazarma Șaramet, cu faţa spre Sud - Sud-Est. Am zis mai puţin 2 baterii, căci în lupta În jurul acestei artilerii s-au adunat diferite secţiuni de crâncenă de la Turtucaia au luptat numai 4 baterii, unităţi de infanterie, în special btl. [batalionul – n.n.] 2 fi ind oprite la dispoziţia Marelui Cartier al Armatei de document 2018 1 (79) 49 studii/documente Operaţii. Poziţia nemărginit de tristă de prizonier implică mele drepte, fără a mă încovoia, uneori chiar cu riscul de a-mi sau faptul de lașitate atunci când frica de moarte primează sacrifi ca anii de muncă puși în serviciul ţării, dacă în calitate sentimentul datoriei și voinţa de a învinge și luptătorul de comandant de regiment am căutat, frământându-mi uitând totul, până și jurământul de credinţă, cuvântul divin sufl etul, fi ind în continuă preocupare de datoria mea de a „Patrie”, caută ocazia și se predă dușmanului fără să lupte nu pierde o clipă pentru ca să pregătesc ofi ţerii și trupa de până la ultimul cartuș, până la ultima picătură de sânge sau sub comanda mea pentru ora supremă a îndeplinirii celei implică adevărata vitejie, îndeplinirea deplină a datoriei și mai sublime îndatoriri de pe acest pământ, instruindu-i în că în vâltoarea meseria armelor asurzitoare și făcându-le o a bătăliei, solidă educaţie luptătorul este morală, surprins și întărindu-le dezarmat fără astfel voia lui din convingerea că consideraţii numai printr-o anumite sau din instrucţie imposibilitatea perfectă și de a învinge, calităţi mari de a avea cu sufl etești pot să ce se hrăni, se facă faţă cu folos dă ordin să tuturor grelelor înceteze lupta împrejurări și să capituleze. ale războiului Șeful și să înfrunte Corpului (și moartea fără comandantul teamă și să-și de baterii) este oţelească singurul șef în sufl etul cu tăria armată căruia și voinţa de a suveranul ţării, învinge; apoi în șeful suprem împrejurări așa al armatei îi de importante și încredinţează așa de dureroase ca acelea ce au cu mare Crochiu realizat de generalul de divizie Mihail Aslan (Turtucaia. Studiu strategic solemnitate cu trei crochiuri şi o anexă, Bucu reşti, Imprimeria „Liga Poporului” S.A., 1921) urmat și ne Drapelul, acest aflăm, după mare și sfânt simbol care înseamnă „Onoare și Patrie!”. El rușinoasa înfrângere de la Turtucaia, cred că aș lipsi de la are deci marea datorie și onoare de a păstra cu onorurile cea mai esenţială datorie a mea de comandant de regiment, cuvenite (ceremonia cuvenită) în timp de pace acest divin dacă nu aș arăta în mod cinstit cum s-au comportat ofi ţerii simbol și a conduce la victorie, sub umbra lui regimentul la și trupa Regimentului 5 Obuziere în această tragică bătălie glorie. El este deci responsabil faţă de Dumnezeu, faţă de pentru ca asupra acestui regiment să nu mai planeze nicio conștiinţa lui, faţă de M.S. Regele, faţă de Ţară și chiar faţă clipă, nici chiar urmă de bănuială că nu și-ar fi îndeplinit de ostașii de sub ordinele lui, de modul cum și-a îndeplinit pe deplin datoria pe câmpul de onoare (luptă). această mare Dumnezeiască însărcinare, de modul cum și-a Voi face deci aceasta cu conștiinţa împăcată că mi-am păzit jurământul de credinţă și de modul cum regimentul îndeplinit una din cele mai esenţiale datorii ale mele, în și-a făcut datoria pe câmpul de onoare. calitatea mea de comandant al acestui corp de trupă. După nenorocita luptă de la Turtucaia cu un rezultat așa Nu cred că este acum momentul să arăt în toate de dezastruos și umilitor pentru Ţară și de demoralizator amănuntele, mărturisite de oameni întregi la minte, altele pentru întreaga armată, s-a adus, de unii la o parte din văzute de mine însămi, faptele de arme de la Turtucaia, trupele destinate la apărarea acestei localităţi întărite, căci am credinţa că felul cum a fost concepută și executată cea mai gravă învinuire ce se poate aduce în asemenea organizarea și condusă apărarea acestei importante localităţi împrejurări rare, învinuirea de lașitate. întărite, precum și modul cum a urmat lupta propriu-zisă de Dacă în timp de pace, timp de 26 de ani, mi-am făcut acolo și cum au fost aduse trupele de întărire, de ajutor, faptele datoria de cinste și conștient apărător al ţării, de adevărat petrecute până la momentul capturării trupelor române, apostol militar și mi-am susţinut întotdeauna convingerile rămâne încă un mare proces militar și social, o dureroasă rană

50 1 (79) 2018 document studii/documente sângerândă, proces care nu se termină decât în urma unei Am avut cele mai calde lacrimi de bucurie, de mândrie, anchete severe și cinstite, cu sancţiuni exemplare, așa cum de nedescris entuziasm când, apropiindu-mă de Bateriile comportă un fapt de arme unic în felul lui în analele militare 1 și 2, care aruncau cu bărbăţie moartea în dușman și în și rană care nu se va închide și vindeca decât în urma unei urma cuvintelor mele de îmbărbătare, de „Bravo, copii!”, revanșe cu arma în mână, în urma unei strălucite victorii. am auzit explozia căldurosului lor strigăt „Trăiţi!”, pe când Sosite în cea mai mare grabă la Olteniţa și ajuns la obuzierele în mâinile lor îndemânatice și sub ochiul lor sigur Turtucaia în seara zile de 22 august, Regimentul 5 Obuziere și îndrăzneţ (pătrunzător) continuau să doboare la pământ primește ordin ca cel mai târziu la ora 3.30 a.m., în ziua de valurile de rânduri ale inamicului care căutau cu orice 23 august, să se afl e pe poziţia de luptă. La ora 1.30 noaptea, preţ să înainteze și căror dușmani se opuneau înverșunat regimentul condus de mine s-a îndreptat, în liniște, spre acea Regimentele 34, 74 și 79 Infanterie. poziţie, iar la ora 3.10, am ajuns pe locul hotărât pentru luptă. În ziua de 23 august, lupta a continuat înverșunat Nu voi discuta până s-a întunecat aici ordinele ce cu totul, iar am primit și nici muniţiile erau pe poziţiile ce mi s-au sfârșite și, numai indicat în ziua de graţie vredniciei și 22 august la sosirea unei voinţe ferme mea în Turtucaia de a valorosului către comandantul locotenent-colonel Capului de Pod Păncescu Gheorghe Turtucaia, căci nu și după greutăţi acesta este scopul supraomenești, acestor rânduri. s-au putut aduce Mă mărginesc la Turtucaia însă a mărturisi chesoanele6 coloanei că acest regiment Obuziere „Krupp” calibru 105 mm folosite în Primul Război Mondial de muniţii de corp a luptat două zile (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) de armată, așa că, de-a rândul, fără nicio întrerupere, fără nicio clipă de repaus, pe la ora 12 noaptea, s-a făcut aprovizionarea bateriilor nici chiar pentru hrana, printre picături, a oamenilor sau a cu muniţiile trebuitoare pentru lupta din ziua următoare. cailor, au luptat cu cea mai mare bărbăţie toţi ostașii acestui În ziua de 24 august, lupta a început la ora 5 a.m. și, încă regiment, ca vrednici apărători ai ţării, după ce, de la început, de la ora 6.30 a.m., prevedeam sfârșitul fatal și îngrozitor chiar au fost nevoiţi, spre satul Daidir, să pună în baterie, sub al acestei bătălii, căci rândurile apărătorilor Turtucaiei focul vijelios de șrapnele și obuze și, ceva mai mult, sub focul se răriseră înspăimântător, pe ici pe acolo împușcături și salvelor de puști și mitraliere ale dușmanului. bubuituri de tunuri, unele mai dese, altele mai rare. Grupuri În aceste memorabile zile de luptă, de mândrie la unii și de răzleţe ieșind din porumbiștea netăiată se îndreptau spre tristeţe pentru toţi, mi-a fost dat mie, comandant de regiment, Dunăre, grăbite și îngrozite de exploziile formidabile ale să văd rodul muncii mele, priceperea, bărbăţia și sângele rece obuzierelor de mare calibru al dușmanului. ale vitejilor comandanţi de baterie - căpitanii Grigorescu Dușmanul înainta mereu cu toată înverșunarea, căci Traian și Costescu Ștefan și locotenentului Otopeanu. observatorul pe care îl avea în balon îi da desigur știri de Aici am avut priveliștea înălţătoare, să văd trăgând cu cele ce se petreceau la Turtucaia. ardoare, bărbăţie și întrecere șefi i de obuziere, cu vrednicii lor La ora 11.30, lipsit de orice susţinere, Regimentul 5 camarazi de arme, ochitorii și servanţii, aici am avut marea Obuziere trebuia să facă, și mă hotărâi fără a mă gândi prea mulţumire sufl etească să văd conducătorii antetrenurilor5 mult pentru ultima sforţare, sforţare supremă de artileriști, stând neclintiţi ca niște brazi, pe caii lor puternici și sprinteni să protejeze retragerea trupelor demoralizate cu totul și să înapoia obuzierelor, foarte aproape de ele, gata la un semn să înlesnească astfel trecerea lor pe malul opus, la Olteniţa. Și ia aceste puternice arme și să le ducă acolo unde nevoia luptei au făcut-o cu toată seninătatea și mândria îndeplinirii unei va cere, deși asurzitoarele vijelii de șrapnele și obuze dușmane datorii sfi nte. Secondat acum și de devotatul meu ajutor, mă îi copleșise cu totul; fără frică de moarte ei au stat la postul lor, găseam în fruntea regimentului, care se retrăgea pe baterii. La căci era credinţa în Dumnezeu care-i ferea de îngrozitoarea pas, cu admirabilă liniște și ordine ne-am îndreptat în colţul moarte, era ferma voinţă de a-și păzi jurământul și de a-și de Sud-Est al pădurii din acea parte a orașului Turtucaia, îndeplini datoria lor de credincioși apărători ai Patriei, ceea ce lângă lucrările de pământ destinate tunurilor antiaeriene, prin cuvinte calde, eu, șeful lor, le-am recunoscut aceste merite poziţie ce dintr-o aruncătură de ochi ni s-a părut că este, după în faţa camarazilor lor din Infanterie, în faţa colonelului cum a și fost, foarte avantajoasă pentru punerea regimentului Atanasiu, comandantul brigăzii de infanterie, atunci când în baterie. Aici am ales locul fi ecăreia din cele 4 baterii, pe se găsea sub cel mai infernal foc al dușmanului. care le-am și instalat la locurile ce le credeam mai nimerite. document 2018 1 (79) 51 studii/documente Aici în bubuitul obuzierelor noastre și vijeliilor de șrapnele ale inamicului, fi ecare la postul său, cu liniște de adevăraţi creștini, eroi-martiri, la un semn ce le-am făcut, ne-am descoperit, am îngenuncheat cu toţii, trompeţii au sunat Sfânta Rugăciune și 4 ostași au scoborât în locul de veci, în groapa rece, dar mormânt de onoare, făcut din ordinul meu, la câţiva pași înapoia bateriilor, pe bravul soldat Mincu Alexandru ctg. 1915, din Bateria 4 care, lovit în frunte de un glonţ de pușcă tras din apropiere de dușman, a căzut mort la postul său, îndeplinindu-și ca un adevărat erou suprema datorie, datoria către Ţară și Rege. În locul fl orilor pe mormântul său au fost lacrimile noastre de buni camarazi, iar onorul ultim i s-a dat de cele 16 obuziere și tunuri de câmp, care începuseră din nou și cu mare grabă să Obuzier „Krupp” calibru 105 mm, md. 1891 folosite în Primul Război bubuie năprasnic, cel mai mare și mai sublim onor ce i se poate Mondial (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) da unui vrednic ostaș al ţării, onor care îţi făcea impresia Aici a alergat, ceva mai târziu și s-a pus sub comanda că vroia să răzbune moartea unui bun tovarăș care, o clipă mea maiorul Divari cu 2 baterii, precum și plin de inimă mai înainte, lupta cu bărbăţie pentru onoarea regimentului, și viteazul locotenent Constantinescu Toma din Regimentul 3 pentru scumpa noastră Patrie! Să-i fi e memoria eternă, Artilerie cu bateria ce o comanda, ofi ţer al cărui nume va căci memoria lui, ca și a altor camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, va fi scrisă cu litere de aur în Cartea Sfântă a rămâne nemuritor în Cartea de Aur a Armatei Române, Ţării, iar mângâierea familiei lui să fi e faptul că a avut un în special a Artileriei și în inima noastră, care l-am văzut asemenea vrednic și viteaz fi u. luptând ca cel mai brav dintre bravii tunari. Noi artileriștii Se făcuse ora 4. O mitralieră din aripa noastră am plâns cu lacrimi fi erbinţi moartea acestui erou și dator dreaptă începuse să tragă. Am dat ordin locotenentului sunt să exprim în numele tunarilor Regimentului 5 Obuziere Constantinescu, ce se găsea în acea parte, să o aducă la tăcere, chiar aici, între aceste rânduri, mult încercatei familii a ordin care s-a executat imediat, căci glasul ei, secerișul ei de generalului Th . Constantinescu, respectoasele noastre regrete gloanţe, nu se mai auzi. pentru pierderea acestui valoros și viteaz ofi ţer a cărui fi gură Muniţia împuţinându-se simţitor, am dat ordin să se măreaţă va rămâne pe veci în mintea noastră. grăbească chesoanele și antetrenurile. Cu iuţeală uimitoare Aici, în colţul pădurii, cu gurile de foc mascate de se repeziră o parte dintre servanţi și conducătorii trăsurilor frunzișul tăiat din copacii din împrejurime, timp de 6 ore respective la chesoanele adăpostite ceva mai înapoi, căci și mai bine și anume până la ora 5.45 p.m., Regimentul 5 aducerea acestor trăsuri cu atelajele lor lângă obuziere nu Obuziere, format în semicerc, a dus lupta cea mai vrednică mai era cu putinţă, din cauza proiectilelor dușmanului pe care o poate duce un regiment de artilerie, vărsând care ne descoperise poziţia și, într-o clipă, chesoanele de moartea în dușmani cu ferma convingere că ajută să lângă obuziere fură aprovizionate cu muniţie, fără ca în salveze pe arma, soră de luptă, Infanteria. Aici am avut acest interval de timp să fi e vreo întrerupere în tragerea ocazia să văd din nou și din nefericire pentru ultima oară asupra dușmanului. Iuţeala tragerii se comandă chiar la postul de luptă, de datorie sfântă, priceperea și vitejia de de subsemnatul, căci trebuia cu orice preţ să prelungesc nedescris a comandanţilor de baterii, a ofi ţerilor subalterni, rezistenţa cât mai mult, până noaptea pentru a da timp a plutonierilor majori, a sergenţilor-instructori, sergenţilor, sufi cient trupelor din Turtucaia afl ate pe malul Dunării caporalilor și simplilor ostași ai Regimentului 5 Obuziere, să se retragă pe celălalt mal. Exact la ora 4 p.m. am trimis cu un cuvânt vitejia artileriștilor noștri. printr-un agent următoarele rânduri-raport: Aici am putut să constat cu o neînchipuită satisfacţie, disciplina focului a cărei conducere o luasem chiar eu, aici am constatat „Turtucaia, 1916.VIII.24, ora 4 p.m. într-adevăr devotamentul cel mare către Ţară, Rege și șefi . Aici am putut să văd curatele lacrimi de bucurie adâncă, Domnului general Teodorescu - de entuziasm de nedescris când, voind să-i îmbărbătez, le comandantul Capului de Pod Turtucaia spuneam, din când în când, cu voce puternică și hotărâtă: Domnului comandant al Marinei „Auziţi copii, tunurile din depărtare! Vine Divizia 9 de la Silistra, vin rușii în ajutor! Ura, copii! Ura! Ura!”, când toţi Regimentul 5 Obuziere, aproape singur, apără într-un glas strigau răsunător și din toată inima: „Ura! Ura!”. Turtucaia de la ora 5 dimineaţa. Vom trage ultimele Din nenorocire nu era nici divizia, nici rușii, ci tunurile cartușe, vom prăvăli materialele în vale, la Dunăre, luând dușmanului ce bombardau gara Olteniţa, erau, în cele din piesele de la închizătoare sau le vom îngropa în pădure căci urmă, tunurile care trăgeau în noi. nu avem cu ce le distruge. Cum se va înnopta, neavând

52 1 (79) 2018 document studii/documente muniţie, trebuind să ne retragem și noi, trimiteţi-ne un vas La ora 5 p.m. am trimis următorul raport: pentru îmbarcare. Dacă ne trimiteţi vase și de îmbarcarea „24.08, ora 5 p.m. întregului regiment, oameni, cai, obuziere, chesoane am fi Domnului general Teodorescu sau prea fericiţi. Domnului comandant al Marinei Colonel A. Grigorescu Regimentul 5 Obuziere. Continuăm să rezistăm cu curaj Comandantul Regimentului 5 Obuziere”. și vom trage până la ultima lovitură. Rog trimiteţi-ne grabnic ajutoare, căci vom face minuni de vitejie. Când Am trimis acest raport și pentru comandantul Marinei, vom termina muniţia, trebuind să ne retragem și vă rog, căci se răspândise știrea că domnul general Teodorescu ar fi din nou, să ne puneţi la dispoziţie vasele trebuitoare spre a fost grav rănit de un obuz inamic, știre de a cărei veridicitate ne îmbarca și trece pe celălalt mal al Dunării. nu eram sigur. Colonel A. Grigorescu Tragerea urma înainte cu toată înverșunarea, Comandantul Regimentului 5 Obuziere”. comandanţii de baterii și subsemnatul eram suiţi în câte un copac pentru observarea inamicului și loviturilor. De unde, La ora 5.55, zăresc pe sublocotenentul (r) Vitianu mai târziu, a trebuit să coborâm căci inamicul se apropiase Alexandru rănit la frunte, cu sângele curgând pe obraz, de baterii mascat de o creastă a unui deal în faţa noastră. cu capul gol, îndreptându-se către mine, adus pe braţe de La ora 4.45 sau 5.05 sosește un soldat cu capul gol, galben doi soldaţi. În primul moment credeam că este bravul și la faţă, cu ochii tulburi, holbaţi, de abia putea respira și cu nepreţuitul camarad sublocotenentul Cornea Gheorghe, voce tremurândă, din care se putea citi marea lui emoţie, adjutantul subsemnatului. îmi spuse, înecându-l plânsul, următoarele cuvinte: „Trăiţi, Am comandat imediat tragerea repede. Ea începu cu domnule colonel, nu mai trageţi că s-a predat oștirea și Ţara atâta ardoare, cu atâta vitejie că-ţi făcea impresia că-i Românească!”. Am reprodus aici întocmai cuvintele acestui desfășurarea ultimei noastre energii, erau ultimele lovituri soldat al cărui nume nu-l cunosc și nici nu l-am mai văzut pe care obuzierele le aruncau cu înverșunare în vrăjmaș, pe urmă. cu tunet îngrozitor de se cutremura pământul dimprejur, Primind această îngrozitoare știre, am dedus că ceva cu vuiet infernal al cărui ecou îl ducea valurile Dunării în defavorabil pentru noi se petrecea pe malul Dunării, însă depărtare, ca ultimul răget de disperare al unui leu puternic nu-mi închipuiam și nici nu puteam să-mi închipui vreodată care moare. că dezastrul ar fi fost așa de îngrozitor cum era în realitate Un moment m-am gândit că purtându-ne până aici și că nicio măsură nu se luase pentru trecerea pe celălalt mal (luptând) ca eroi, să murim ca adevăraţi eroi, să facem ca a trupelor demoralizate. dușmanul să plătească scump capturarea armelor noastre, Cu vocea puternică și hotărâtă, îi spusei imediat fără dar refl ectai îndată că sacrifi ciul atâtor vieţi tinere, când ezitare: „Înapoi netrebnicule că nu știi ce vorbești! Desigur o întreagă armată se predase, nu va schimba întru nimic că ești nebun!”. rezultatul fi nal al acestei nenorocite lupte, dar că aceste vieţi Nu puteam să încetez lupta fără să primesc un ordin vor fi mai târziu de folos Ţării. formal și în scris. Și pentru a da și mai mult curaj Nu trece mult și la ora […] am primit următorul ordin regimentului și să șterg impresia penibilă ce vorbele […]. Imediat am dat ordin de distrugerea lunetelor și luarea acestui om ar fi putut să pricinuiască asupra moralului cheilor de siguranţă de la închizătoarele obuzierelor, ce s-a oamenilor, am comandat foc repede, după care am dat din executat aproape instantaneu și ochii noștri și ai tuturor nou semnalul pentru micșorarea întru-câtva a iuţelii de ostașilor mei credincioși erau aţintiţi la mine, apoi la un tragere. Și la auzul la auzul tunurilor inamice care trăgeau semnal ce am dat (făcut) toţi ne-am îndreptat repede spre în Olteniţa am repetat din nou cu voce tare: „Auziţi divizia cai, prin vijelia de șrapnele a dușmanului. Voiam să distrug de la Silistra! Vin rușii! Ura! Ura! Sună trompet atacul închizătoarele și chiar obuzierele, însă mijloacele necesare general!”. îmi lipseau și de altfel această distrugere nu era cu putinţă Acest din urmă ordin l-am dat a mai susţine și moralul în aceste momente așa de critice. puţinilor oameni din regiment care sub comanda bravilor Plecând de pe poziţia de luptă, m-am întors cu faţa maiori Dobriceanu și Antonescu mai rezistau pe creasta de la înapoi, în care poziţie am privit lung, lung de tot, căci Sud-Est și Sud - Sud-Est din apropierea poziţiei bateriilor vroiam să mai văd încă o dată, pentru ultima dată Regimentului 5 Obuziere, conform ordinului ce primiseră obuzierele noastre, acești tovarăși de luptă credincioși și personal de la subsemnatul. puternici, nepreţuiţi. Mi se sfâșia inima de mâhnire și Infanteria inamică se apropia cu ezitare de noi prin simţeam lovită mortal mândria mea de șef gândindu-mă că porumbiștea netăiată din faţa noastră, iar comandanţii de trebuie să le lăsăm pradă dușmanului și cu această duioasă baterii ajunseseră cu modifi carea treptată a înălţătoarelor și plină de amărăciune privire, părându-mi-se că au mai până la 600 m, după care începeau salvele de încadrare și rămas la chesoanele de lângă obuziere cartușe cu proiectile apoi vijeliile de șrapnel pentru efect. netrase, m-am întors repede înapoi să observ mai bine dacă document 2018 1 (79) 53 studii/documente într-adevăr nu mă înșelase vederea, iar voi scumpi tovarăși în cale soldatul-ordonanţă al bravului sublocotenent Cornea de luptă și de cumplite suferinţe, când aţi zărit mișcarea mea, Gheorghe, cu calul acestuia, avusei și aici plăcuta ocazie să ca un val furios v-aţi întors înapoi la armele voastre, care constat devotamentul fără margini al acestui tânăr ofi ţer vai! amuţiseră. Nu vă împiedică să faceţi această mișcare către șeful său, căci dacă în timpul celor două zile de luptă eroică proiectilele dușmanului care trăgea încontinuu în nu m-a părăsit niciun moment, prin pericolele cele mai mari, voi și aţi făcut-o, căci era devotamentul, era inima voastră prin ploaia de șrapnele, obuze și gloanţe de pușcă, nu mai care vă lega de aceea a șefului vostru, de nepreţuitele voastre puţin și în această clipă, cu inima de bun camarad, a făcut obuziere, era dispreţul vostru faţă de moartea năprasnică. gestul cel mai frumos ce-l poate face un tânăr ofi ţer de elită Deși vrășmașul trăgea mereu, totuși ne-am apropiat pentru șeful său, mi-a oferit frumosul și sprintenul său cal și, văzându-le bine, ne-am convins că nu erau cartușe- cu ajutorul căruia m-am coborât la Dunăre, sublocotenentul proiectile, ci tuburile goale puse de vitejii servanţi, care Cornea încălecând pe un cal de trupă. credincioși serviciului lor și prescripţiilor regulamentare, Imediat ce am ajuns la Dunăre, am dat ordin bravilor avuseseră grijă necontenit, ca după fi ecare lovitură trasă să mei ofi ţeri și adjutantului meu, care cu toţii mă urmau de așeze tuburile goale la locurile lor respective din chesoanele aproape, să dea foc hărţilor, ordinelor și notiţelor în legătură de lângă obuziere. cu lupta noastră, în care scop am înmânat sublocotenentului Era și aici o nepreţuită ocazie pentru mine să constat Cornea și pe acelea ce le aveam asupra mea. cu adâncă mulţumire îndeplinirea cea mai conștiincioasă Am privit cu toţii cu tristeţe cum ardeau toate aceste a îndatoririlor voastre de ostași desăvârșiţi, era rezultatul acte preţioase, apoi am aruncat în Dunăre binoclurile și trudei din timp de pace a neobosiţilor și vitejilor ostași ai pistoalele automate ce le aveam asupra noastră. În fi ne, cu regimentului. inima strânsă de durere, am dat drumul în libertate calului Am pornit din nou cu toţii spre malul Dunării, am trecut meu, care m-a purtat în spinare în mijlocul celor mai mari pe lângă antetrenuri și chesoane, le-am privit cu durere și pericole, același lucru făcându-l și ceilalţi ofi ţeri, uitându-mă cu durere și mai mare am privit și atelajele de cai sublimi, cu milă, lung, și am plecat adânc mâhnit că mă despart supuși tovarăși în greutăţile războiului, pe care am fi voit pentru totdeauna de el. să-i înecăm în Dunăre, dar din cauza focului vrășmașului Când mi-am aruncat privirea pe malul Dunării, o ne era peste putinţă să o facem. priveliște din cele mai dureroase pe care vreodată o poate Ochiul bunului Dumnezeu ne-a dat probă de o mare vedea un militar, un comandant de regiment, un ostaș minune, de marea Lui putere, ne-a ferit ca, după ce am fost devotat ţării sale, devotat Regelui său: o armată întreagă nevoiţi cu durere nemărginită, să părăsim locul de luptă, de mii de ostași și sute de ofi ţeri stăteau îngrijoraţi de armele noastre nepreţuite, să cădem și pradă morţii pe care rezultatul nenorocit al luptei și, îngrijoraţi de viitor, stăteau dușmanul căuta să o împrăștie în vijelii de șrapnel și obuze pe malul Dunării, așteptându-și moartea lor crudă, iar arme ce ne bara drumul între poziţia de luptă și malul Dunării. nenumărate (mii de arme) erau aruncate pe jos. Grija Atotputernicului Dumnezeu a mai fost încă [sic!] Mă uitam cu groază, priveam acești oameni, aceste arme că prin vitejia noastră, dușmanul să ezite să se oprească din și mi se părea că este un vis, un vis îngrozitor, dar vai!, totul înaintarea lui, temându-se de vreo cursă, de vreo așa-zisă nu era decât realitatea cea mai crudă, emoţionantă, teribila stratagemă și să nu pătrundă imediat în baterii, după realitate, era o armată întreagă dezarmată, prin lipsa ei ce noi trăsesem ultimele lovituri, căci am fi căzut jertfei de voinţă fermă de a învinge, prin lipsa de iniţiativă a morţii fără să putem prin aceasta aduce nici cel mai mic comandantului ei. ajutor Ţării noastre într-un viitor război, pe care mintea Ce impresie sfâșietoare și când te gândești că au fost atâţia noastră îl prevede că va fi , să pătrundă, zisei, în baterii bravi și în multe regimente de infanterie, care în alte condiţii și să cădem jertfă după cum, cu câteva minute înainte, ar fi adus desigur victoria. căzuse jertfă bravul locotenent Constantinescu Toma, care, La priveliștea aceasta de necrezut m-am simţit și mai aflându-se cu bateria în aripa dreaptă a regimentului zdrobit de adâncă mâhnire și durere, decât cum mă simţeam nostru și anume aproape de orașul Turtucaia și neavând atunci când am fost nevoiţi să părăsim armele noastre, o susţinere de infanterie, deși o ordonasem, a fost surprins obuzierele, postul nostru de luptă. Nu, nu putea fi altfel de infanteria inamică, deși ordonasem să se facă în această impresia mea, căci ultima mea iluzie, a bravilor mei ofi ţeri, parte recunoaștere și pază de cercetași de artilerie, și și-a a întregului regiment de obuziere, iluzia ce ne-o făceam dat sufl etul ca un mare erou lângă tunurile lui, după ce, mai că vom putea să luptăm, să dăm timp Comandamentului întâi, o parte din acei care au atacat bateria au plătit scump Superior să retragă trupele de pe malul Dunării, ultima cu viaţa lor îndrăzneala lor. iluzie a noastră pornită din cel mai înalt comandament al Ieșiţi din zona vijeliilor de șrapnele ale dușmanului, cum oricărui ostaș, pentru care toţi luptaserăm ca adevăraţi eroi, mai aveam o bună distanţă de parcurs până la malul Dunării se spulberase într-o clipă. Niciun batalion, nicio companie, și cum soldatul-ordonanţă care ţinea calul meu, de teamă să niciun pluton, nicio secţie, nici chiar o grupă de oameni nu nu fi e ucis și el și caii, se retrăsese pe malul Dunării, mă văd fusese trecută pe celălalt mal al Dunării, deși timp fusese în situaţia să fac acest drum pe jos. Întâlnind însă, imediat, îndeajuns ca să scape toată infanteria din mâna dușmanului,

54 1 (79) 2018 document studii/documente de soarta tristă de prizonier, Infanteria care putea fi grabnic reconstituită pentru ca să poată lupta cu mare folos, pe un alt front al teatrului de război al ţării noastre. Dispăruse încă de la ora […] și comandantul […] cu sublocotenentul […], dispăruse și M[…], fapt a cărui grozăvie și […] nu poate mintea omenească să-și închipuie o mai mare […] nu poate să existe în […] și ca [sic!] culmea acestui […] a fost și faptul nespus de barbar pe care câţiva marinari și jandarmi români, ostași de-ai noștri, îl comiteau din ordin superior, marea și oribila crimă de a împușca fără cruţare pe acei care, știind să înoate, aveau curajul să înfrunte valurile Dunării, cu gândul să treacă pe celălalt mal, deși cu riscuri infi nit de mari, căci aveau puterile sleite de greutăţile și emoţiile luptei și din cauza foamei, prin neputinţa de a lua Obuziere „Krupp” calibru 105 mm, md. 1912 folosite în Primul Război hrana la timp, în plus că se trăgea în ei și de pe malul ocupat Mondial (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”) de bulgari la Turtucaia. Voiau sărmanii să treacă Dunărea, să nu cadă prizonieri la bulgari, dar destinul le rezervase Scumpi ostași, ne-am despărţit de voi, o repet, cu durerea soarta tristă să se înece în Dunăre sau să fi e împușcaţi de cea mai sfâșietoare și dacă soarta armelor în împrejurările proprii lor fraţi de arme. nenorocite și C[…] S[…] nu ne-au permis să culegem laurii Nu sunt cuvinte așa de puternice cu care se poate victoriei și aţi suferit martiriul, nu trebuie nicio clipă, cum stigmatiza purtarea așa de criminală, odioasă a […] de altfel nici nu mă îndoiesc, să vă simţiţi umiliţi, din contră și nici revolta sufletească care să arate prin cuvinte să aveţi cea mai mare mulţumire sufl etească, acea mare grozăvia acestei crime fără pereche care va rămâne o mângâiere și mândrie că v-aţi făcut pe deplin datoria de pată eternă în conștiinţa acelora care au dat ordine de ostași vrednici, îndeplinire pe care, de altfel, v-o recunosc asemenea natură. Nu puteam, îmi era peste putinţă să toţi bunii voștri camarazi din Infanterie, v-o recunosc eu, stau martor acestei priveliști îngrozitoare și am trecut șeful vostru, și dacă voi nu veţi avea (aveţi) semnul vitejiei hotărât, urmat de devotaţii mei ofiţeri prin mulţimea pe pieptul vostru, veţi avea însă, ca mine, curata mândrie imensă de ostași care aștepta ca să se decidă soarta lor. că aţi luptat cu bărbăţie și aţi stat neclintiţi la postul vostru Din când în când se auzeau lovituri trase în această de onoare, până la ultima clipă aţi luptat ca niște lei, având mulţime de către […]. Din această mulţime nesfârșită de în faţa voastră icoana Patriei, dând astfel probă de demni prizonieri apare în faţa mea valorosul căpitan Niculescu apărători ai Ţării, păstrând cu sfi nţenie jurământul de Athanase din Regimentul 2 Grăniceri, rugându-mă să credinţă către Ţară, către șeful vostru suprem, către scumpul merg cu el, ca însoţitor, la Cercul Militar, unde spunea nostru suveran, M.S. Regele Ferdinand I-ul. el se găsește colonelul Mărășescu, acest bătrân, brav, Această vitejie a voastră va trebui și va fi chiar scrisă cu inimos și demn colonel, care, deși poate avea putinţa să litere de aur în Cartea Sfântă a Regimentului 5 Obuziere, plece odată cu comandantul […], a stat la postul său de în Sfânta Carte a Armatei noastre, în aceea a Ţării, ca să onoare, împărtășind soarta camarazilor, tovarăși de luptă servească ca o pildă ostașilor, urmașilor voștri, de modul cum și suferinţă, titlu de mare glorie pentru el, ceea ce am și voi aţi știut să vă faceţi datoria. Ţara va fi recunoscătoare făcut, urmat și aici de ofiţerii mei din regiment, după ce că v-aţi făcut pe deplin datoria de ostași credincioși ai ei mai întâi trupa a fost despărţită de noi. și iubitul nostru suveran va recunoaște că v-aţi luptat ca Această despărţire, bravi ostași ai Regimentului 5 adevăraţi eroi. Obuziere, a fost pentru noi ofi ţerii o clipă de sfâșietoare Acestea sunt faptele voastre iubiţi și nepreţuiţi ostași și durere, o clipă de lacrimi, căci era semnalul despărţirii eu, ca și șef al vostru, trebuie să le arăt așa cum s-au petrecut. noastre de fraţii de armă. Însă ne consolam că legăturile Era o sfântă datorie a mea în calitate de comandant al puternice ce ne uneau pe toţi sub umbra Drapelului nostru Regimentului 5 Obuziere și acum am conștiinţa împăcată Sfânt, nu puteau să fi e rupte ne nimeni, acele legături că mi-am îndeplinit și această datorie de ostaș și de șef. sufl etești între voi și mine, între voi și bravii noștri căpitani, Terminând cu înșirarea faptelor voastre de mare locotenenţi și sublocotenenţi, mai marii voștri, legături care bărbăţie, ţin să vă dau un sfat. Fiţi și de aici înainte cu rămâneau nu numai neatinse, zic, dar și întărite și mai mult credinţă în marele și bunul Dumnezeu, fiţi cu voinţă prin vitejia ce aţi arătat cot la cot ca vrednici ostași ai ţării, și hotărâre credincioși scumpului nostru suveran, M.S. timp de două zile de luptă îndârjită, în această nenorocită Regele Ferdinand I-ul, ascultători și devotaţi șefi lor voștri. bătălie de la Turtucaia. Ne-am despărţit cu durere în sufl et Căutaţi necontenit să vă oţeliţi inimile prin marile pilde că [sic!] cu toată vitejia voastră nu am putut să culegem de vitejie din marele și groaznicul nostru război pentru laurii victoriei, ca să suferim martiriul pe locuri unde aveam îndeplinirea idealului nostru naţional, siliţi-vă de vă credinţă că vom călca victorioși, nu ca prizonieri. întăriţi braţele și încrederea în voi înșivă printr-o continuă document 2018 1 (79) 55 studii/documente și solidă instrucţie. Iar când veţi pleca din rândurile Oștirii, dureros sufl etele, nu-i mai puţin adevărat, însă, că trebuie să duceţi cu voi la casele voastre, în mijlocul familiilor voastre găsim, cu toţii, mângâierea sufl etească și energia de a rezista scumpe amintirea clipelor de vitejie ce voi și ofi ţerii, șefi i și împrejurărilor, în faptul că ofi ţerii și trupa Regimentului 5 camarazii voștri au arătat pe câmpul de luptă și căutaţi să Obuziere s-au purtat admirabil pe timpul celor 2 zile de însufl eţiţi celor mai tineri ca voi dragostea de Armata Ţării luptă. și nepreţuită iubire de Ţară, fi ţi harnici, fi ţi gospodari, Aici am văzut și roadele strălucite ale muncii și având totdeauna în voi simţirea că până în clipa când capacităţii ofi ţerilor din regiment. vom intra în liniștea eternă, avem marea îndatorire să Nu voi uita toată viaţa mea eroismul, calmul și lucrăm pentru apărarea și întărirea scumpei noastre Patrii destoinicia ofiţerilor, bărbăţia și îndemânarea trupei întregite, pentru atingerea căreia ţinte mari, trebuie ca noi regimentului nostru și această impresie adâncă, după o toţi, cu mic cu mare, să avem cultul Drapelului și credinţa constatare […], îmi dă speranţele cele mai mari pentru un în iubirea nestrămutată pentru șeful nostru suprem, M.S. viitor strălucit al acestui regiment. Regele Ferdinand I-ul și dragoste nemărginită pentru Noi, ofi ţerii acestui regiment, trebuie să ne amintim în întreaga familie regală. continuu că, în dosarul dezastrului și rușinii de la Turtucaia, stă și va sta scris pentru o veșnicie și o pagină glorioasă a Comandantul Regimentului 5 Obuziere ofi ţerilor și trupei Regimentului 5 Obuziere, care au luptat Colonel A. Grigorescu”7. vitejește pentru salvarea a zeci de mii de oameni. ♦♦♦ Datoria mea, ca șef al dumneavoastră, îmi impune ca, odată ajuns în ţară, să pun în evidenţă, prin grai și scris, „Copie faptele vitejești ale ofi ţerilor și trupei și să cer răsplata Din scrisoarea colonelului Grigorescu Anastase binemeritată a acestora, pentru ca să dea o pildă generaţiilor către ofi ţerii Regimentului 5 Obuziere viitoare. Ţinând socoteală de vitejia și calmul de care au dat probă, În cursul atâtor luni de suferinţe morale și, acum, pe precum și de capacitatea ofi ţerilor acestui regiment, eu le patul din spital, am găsit o mare mângâiere sufl etească în prevăd, le doresc din inimă un viitor strălucit, iar de faptele faptul că munca mea fără preget, preocuparea și grija mare lor de eroi vor vorbi veșnic Cartea de Aur a Ţării, Istoricul și continuă din timp de pace, precum și exigenţa mea la Regimentului și memoriile califi cative respective, fapte care, serviciu, cu scopul numai și numai de a aduce regimentul la după cum am mai spus, vor rămâne și adânc întipărite în înălţimea pe care o doream, n-au fost zadarnice, ci au dat sufl etele acelora care i-au văzut neclintiţi și voioși la postul roadele cele mai strălucite. lor de onoare până în ultima clipă a bătăliei, făcându-și Dacă rezultatul fi nal al luptei de la Turtucaia a fost datoria în mod desăvârșit, ca adevăraţi și nepreţuiţi un adevărat dezastru și o mare rușine și ne-a atins așa de apărători ai Patriei”8.

Turtucaia – A tragic Battle, a painful bleeding Wound Luminiţa Giurgiu, Ph.D.

Abstract: On 23 and 24 August 1916, Regiment 5 Howitzers participated at the confrontation with the Bulgarian Army at Turtucaia. Colonel Atanase Grigorescu relates the drama of the fi ght, analyzing with lucidity the causes of the defeat. Keywords: Colonel Atanase Grigorescu, Regiment 5 Howitzers, Turtucaia, 1916, Bulgarian Army

NOTE

1 Comisia Română de Istorie Militară. 3 General G.A. Dabija, Armata Română în Războiul Mondial (1916- 2 Generalul Constantin Teodorescu (n. 25 ianuarie 1863- d. ?), absolvent 1918), vol. I, Editura IG. Hertz, Bucureşti, 1936, p. 229. al şcolii de suboﬁ ţeri Bucureşti (1881-1883), Şcolii Militare de Infanterie 4 Ibidem, pp. 244-245. şi Cavalerie (1883) şi a Şcolii Superioare de Război (1893-1895); a urcat 5 Antetren: vehicul pe două roţi, care se cuplează, în vederea toate treptele ierarhiei militare de la gradul de sublocotenent (1883), transportului, cu un tun, cu o bucătărie de campanie sau cu un cheson. locotenent (1887), căpitan (1893), maior (1900), locotenent-colonel 6 Cheson: căruţă, cu două roţi, având, pe dric, o cutie în care se (1903), colonel (1911), la cel de general de brigadă (1915); în timpul transportă muniţiile artileriei. Primului Război Mondial a fost comandantul Diviziei 17 Infanterie, în 7 Arhivele Militare Române, Fond microﬁ lme, rola F II 1.2687, perioada 14/27 august-24/6 septembrie 1916; a fost decorat cu Ordinele cd. 434-447. „Coroana României” (1912) şi „Steaua României” (1913). 8 Ibidem, cd. 448.

56 1 (79) 2018 document studii/documente UN LOCOTENENT ROMÂN MARTOR LA AGONIA ARMATEI RUSE

Lucian DRĂGHICI1

egimul bolșevic, instaurat la Petrograd rusă în curs de descompunere, ar fi fost dezastruoasă prin lovitura de stat din noaptea de pentru Rusia. Lenin dorea să grăbească cu orice preţ R25/26 octombrie 19172, a dat lovitura de încheierea păcii pentru a concentra toate elementele graţie armatei ruse, afl ate de mai multe luni într-un disponibile în lupta cu forţele contrarevoluţionare proces de disoluţie. pentru victoria fi nală a Revoluţiei5. Sovietele de soldaţi, înfi inţate după revoluţia din Pentru realizarea acestui obiectiv, era necesar, în februarie 1917, au determinat, prin activitatea lor, primul rând, ca bolșevicii să preia controlul asupra instaurarea unui climat de anarhie. Acesta se caracteriza Marelui Cartier General de la Moghilev, condus de prin creșterea exponenţială a numărului dezertorilor, generalul N.N. Duhonin. precum și La 9 diminuarea noiembrie disciplinei 1917, V.I. în rândurile Lenin, în militarilor, calitate de care, prin președinte al intermediul Consiliului sovietelor, Comisarilor refuzau Poporului, să execute anunţa, ordinele printr-o primite3 . radiogramă Totuși, adresată sovietele de către „toate soldaţi nu comitetele procedaseră de regiment, La sfârşitul anului 1917, faimoasa disciplină a trupelor ruse din perioada ţaristă devenise o amintire la schimbarea divizie, corp ofi ţerilor din funcţiile deţinute. După „Marea Revoluţie de armată, armată și alte comitete, către toţi soldaţii Socialistă din Octombrie”, noua conducere de la armatei revoluţionare și marinarii fl otei revoluţionare”, Petrograd a început, într-un ritm precipitat, înlăturarea că generalul N.N. Duhonin era destituit din funcţia generalilor și ofiţerilor din funcţiile de comandă, de comandant-șef al armatei ruse, deoarece nu a începând cu Marele Cartier General. executat ordinul Consiliului Comisarilor Poporului de Ce i-a determinat pe liderii bolșevici să acţioneze a iniţia tratative pentru încheierea unui armistiţiu cu astfel, în condiţiile în care armata rusă era în curs de armatele Puterilor Centrale6. Generalul Duhonin, care destrămare și era previzibil că o astfel de măsură radicală nu recunoștea autori-tatea Consiliului Comisarilor va duce la dezintegrarea totală a acesteia ? Poporului, era înlocuit la comanda supremă a armatei Cel mai important obiectiv al guvernului bolșevic ruse cu praporcicul7 N.V. Krîlenko, un „revoluţionar (Consiliul Comisarilor Poporului4), imediat după de profesie”. Până la sosirea noului comandant-șef, preluarea puteri, era încetarea ostilităţilor cu Puterile generalului Duhonin i se ordona să continue activitatea. Centrale. Scoaterea cât mai grabnică a Rusiei din război Schimbarea de comandă la vârful armatei ruse a avut fusese lozinca principală a bolșevicilor după întoarcerea loc la 20 noiembrie 1917. Ea s-a efectuat în mod violent, lui Lenin din exil. Liderul bolșevic era conștient de generalul Duhonin fi ind ucis cu bestialitate de gărzile faptul că generalii și ofi ţerii formaţi în armata ţaristă s-ar praporgicului Krîlenko8. Generalul Duhonin, a fost scos fi opus unei păci cu Puterile Centrale care, cu o armată cu brutalitate din vagonul personal, unde se refugiase, și, document 2018 1 (79) 57 studii/documente odată coborât din vagon, a fost pur și simplu măcelărit militar-revoluţionar. Totodată, o problemă deosebită o cu zeci de lovituri de baionetă9. prezentau militarii de origine ucraineană, mare parte Concomitent cu aceste evenimente, în întreaga dintre aceștia nemairecunoscând autoritatea Marelui armată rusă, comitetele militar-revoluţionare conduse Cartier General rus. de bolșevici au procedat la înlocuirea generalilor Cele două rapoarte ale locotenentului Petre și ofiţerilor din Mardari, pe care le corpul de comandă prezentăm mai jos, al marilor unităţi sunt mărturii „la și unităţi cu prima mână” ale militari dedicaţi unui ofi ţer român trup și suflet care a asistat cauzei bolșevice, personal la agonia indiferent de vechii armate ruse, gradul deţinut întemeiate de și nivelul de Petru cel Mare cu competenţă mai bine de două profesională. secole în urmă, și, Descrieri concomitent, la detaliate privind punerea bazelor modul de acţiune noii Armate Roșii al comitetelor a Muncitorilor militar-revolu- După lovitura de stat bolşevică din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, și Ţăranilor, cu procesul de dezintegrare a armatei ruse a intrat în faza fi nală ţionare pentru ajutorul căreia, preluarea conducerii unor mari unităţi ruse de pe frontul peste mai puţin de 20 de ani, statul comunist creat de din Moldova le regăsim în două rapoarte ale ofi ţerului V.I. Lenin pe ruinele Imperiului Ţarist va subjuga o de legătură al Corpului 4 Armată român pe lângă mare parte a continentului european. Corpul 30 Armată rus, locotenentul Petre Mardari. În primul raport, ofiţerul român relatează cum, ♦♦♦ în noaptea de 18/19 noiembrie 1917, în numai câteva 20 noiembrie 1917 ore, bolșevicii au reușit să preia controlul asupra No. 155 Diviziei 48 Infanterie și Corpului 24 Armată. Așa Locotenentul Mardari S. Petre cum reiese din raportul locotenentului Petre Mardari, către argumentul principal al bolșevicilor pentru eliminarea Corpul 4 Armată ofiţerilor din posturile de comandă era că aceștia (Biroul Operaţii) din urmă se opuneau terminării războiului, iar noii comandanţi numiţi din rândurile ofi ţerilor inferiori, Asupra celor întâmplate în ziua de 18 [noiembrie] subofi ţerilor și chiar soldaţilor, bineînţeles dintre cei a.c. la Corpul [de armată] 24 rus, am onoarea a vă animaţi de „spirit revoluţionar”, vor face totul pentru comunica următoarele: încheierea cât mai grabnică a păcii. Maximaliștii11 din Corpul 24, în seara de 18 Peste câteva zile, bolșevicii au reușit să ia sub noiembrie, au pătruns în cartierul Diviziei 48 arestând control și Corpul 30 Armată rus. Ce se întâmpla pe comandantul diviziei, în locul căruia au numit ca într-o structură militară după instaurarea noilor [sic!] comandant pe un locotenent. Pe șeful de stat- comandanţi bolșevici, afl ăm dintr-un alt raport al major al diviziei l-au lăsat în funcţia ce o ocupă, fi indcă locotenentului Petre Mardari. În primul rând, se la întrebarea pusă de maximaliști dacă e dispus să proceda la degradarea ofi ţerilor, adesea prin mijloace execute ordinele noului comandant de divizie, a răspuns violente, iar noua ierarhie militară era generată, în că da. La cartierul12 diviziei au arestat apoi toţi ofi ţerii principiu, numai de funcţiile deţinute: comandant din cartier. Temându-se ca nu cumva Corpul 24 să ia de companie, de batalion, de regiment10 etc. Ofi ţerii vreo măsură contra lor, au îndreptat contra corpului de stat-major își exercitau în continuare atribuţiile, Compania de Poliţie a Diviziei 48, cu ordin de a aresta dar strict supravegheaţi de membri ai comitetului tot comandamentul.

58 1 (79) 2018 document studii/documente Pe la orele corpului. Acolo 10.30 noaptea, au fost primiţi 150-200 de cu indiferenţă. oameni13 au Atunci pătruns în maximaliștii au palatul din ieșit sub cerul Comănești, liber, unde au ocupând organizat un telefoanele, miting, fiind telegraful ascultaţi de și aparatul vreo 150-200 Hugues și apoi de soldaţi. au procedat A vorbit la arestarea noul comisar ofi ţerilor. Nu s-a maximalist de știut de nimeni la Corpul 24, Mărşăluind spre „visul de aur al omenirii”… prin faptul că un soldat, care toate legăturile tot timpul nu a spus decât că trebuie să se facă erau în mâna lor și apoi au instalat santinele de jur pace și că aceasta o vor face numai maximaliștii, împrejurul parcului, care să oprească apropierea vreunei să schimbe pe burghezii (ofiţerii) de la persoane. comandamente, fi indcă ei lucrează în contra păcii, Armata a IV-a rusă, fi ind întrebată de mine dacă înlocuindu-i cu soldaţi, tovarăși de-ai lor, care vor face știe ceva de cele petrecute la Corpul 24, mi-a răspuns pace imediat. După miting s-au dus cu automobilul la că nu știe, dar are să întrebe pe aparatul Hugues și Corpul 24. Izbândă din partea lor nu se remarcă a fi la îmi va comunica răspunsul. Pe la orele 2.30 noaptea, Corpul 30. primesc următorul răspuns: „La Corpul 24 e liniște La Corpul 24 a fost numit comandant al corpului și nu s-a întâmplat nimic”. Atunci am cerut [legătura Soznov. prin telefon cu] Corpul 24 spre a putea verifi ca știrea Ofi ţerii sunt puși să mănânce la cazanul trupei. primită la Corpul 4 român. Aproape o oră nu a răspuns Ucrainenii cer să se facă ucrainizarea trupelor. Corpul 24; chemând pe șeful de stat-major la aparat, Aceasta ar fi bine deoarece Ucraina dorește să rămână telefonistul mi-a spus că doarme și nu-l poate scula. Am credincioasă aliaţilor. cerut să-mi dea la aparat pe ofi ţerul de serviciu. Acesta a Noaptea de 19/20 noiembrie a trecut liniștită. La venit, dar nu a putut spune făţiș ce s-a întâmplat acolo, Corpul 24 aceeași situaţie. La Corpul 30 nu se observă lăsând să se înţeleagă că e adevărată arestarea cartierului întreg. Pentru a căpăta informaţii mai precise asupra vreun rezultat al întrunirii de ieri a maximaliștilor. În celor ce se petrec la Comănești, m-am dus la poșta ziua de 20, la ora 11.30 s-a comunicat de la Armata a locală și am vorbit cu ofi ciul Comănești unde se găsea IV-a că generalul Ragoza a fost arestat de maximaliști comisarul guvernului. De la Comănești mi s-a răspuns și că în locul lui a fost numit praporcicul Protopopov. că e adevărată arestarea statului major al Corpului 24 și Șeful de stat-major a rămas același. S-a comunicat că, până în prezent, nu s-a făcut nicio mișcare spre a se ca să se continue lucrul pe front și să se trimită la timp împiedica acţiunea maximaliștilor întrucât și comitetul rapoartele. Toate aceste dezordini sunt provocate de [sovietul soldaţilor] a fost arestat. Motociclistul trimis o parte neînsemnată de soldaţi. Cred că dacă s-ar de Corpul 30 ca să vadă ce se petrece acolo, s-a întors proceda din partea noastră la arestarea lor, ar fi liniște aducând știrea că tot comandamentul Corpului 24 e imediat. Circulă zvonul printre soldaţi că maximaliștii arestat și că maximaliștii vor veni și la Dărmănești pentru se pregătesc să aresteze și pe comandantul Suprem al 14 a aresta comandamentul Corpului 30. S-a încercat a se frontului român . lua măsuri contra acestei hotărâri a maximaliștilor de […] După cum se vede anarhia se răspândește pe către comandantul Corpului 30, însă nu s-a reușit, fi ecare clipă la armatele ruse de pe frontul român, de deoarece soldaţii au refuzat de a-și da concursul. aceea cred că ar trebui să ne ţinem în gardă și să ne Noaptea a trecut liniștită. În ziua de 19, la ora 12, s-au așteptăm la orice. prezentat la Dărmănești trei delegaţi ai maximaliștilor de la Corpul 24. Aici s-au dus la întrunirea social- Ofi ţer de legătură pe lângă Corpul 30 rus revoluţionarilor (Kerenski), care se făcea în teatrul Locotenent (ss) Petre Mardari15 document 2018 1 (79) 59 studii/documente ♦♦♦ (maximaliștilor) se proiectează o mișcare revoluţionară la noi în ţară. Acestea mi le-a declarat categoric tovarășul 3 decembrie 1917 președintelui comitetului revoluţionar. Răspunzându-le Nr. 165 că nu vor putea face nimic la noi întrucât poporul nostru Locotenentul Mardari S. Petre e conștient, ne-am despărţit în termeni cordiali. către În ziua de 3 decembrie, la orele 8 dimineaţa, Corpul 4 Armată președintele comitetului revoluţionar și cu vreo câţiva (Biroul Operaţii) membri din comitet s-au prezentat la Biroul operaţii cerând ofi ţerilor de stat-major să le aducă la cunoștinţă Am onoarea a vă aduce următoarele la cunoștinţă: tot ce s-a făcut și se va face la acel birou. Fiind puși După cum vi s-a raportat în raportul nr. 164 din la curent, au comunicat șefului de stat-major că în 30.11.1917, conform ordinului Comitetului [Militar] Biroul operaţii vor sta în permanenţă doi membri din Revoluţionar de pe lângă Marele Cartier [General] rus, comitetul revoluţionar cărora trebuie să le prezinte ofi ţerii au fost degradaţi, luându-se epoleţii și gradul, toată corespondenţa ce vine și ce pleacă. Acești doi intitulându-se astfel: șef de stat-major Popov, comandant membri și-au instalat o masă și stau în permanenţă la de corp Gavrilov etc. În urma acestui ordin, toţi birou. În același timp, maximaliștii și-au postat membri ofi ţerii Corpului 30 [ai comitetului și-au scos epoleţii, revoluţionar] rămânând fi ecare la pentru control birourile pe care le la toate serviciile ocupau, așteptând corpului, care totodată hotărârea supraveghează Comitetului mersul serviciilor. Revoluţionar al Propriu-zis nu corpului de armată. s-a întrebuinţat Acest comitet, forţa asupra după terminarea nimănui. Singur întrunirii, în colonelul Laptev, noaptea de 2/3 comandantul decembrie, pe la cartierului, a fost orele 4 dimineaţa, arestat, punându- au pătruns în i-se o santinelă locuinţele ofi ţerilor Faptul că regimul comunist a făcut zeci de milioane de victime în rândurile poporului rus, la ușă. Până în și i-au somat ca nu-i împiedică pe admiratorii lui Lenin şi Stalin din Rusia de astăzi să-i omagieze prin manifestări publice prezent au plecat dl. să predea săbiile și general Gavrilov, revolverele, la care somaţie ofi ţerii, fără nicio împotrivire, slt. Dimitriev și slt. Jiratov. Acesta din urmă a fugit în și-au predat armele. Mici discuţii s-au iscat între noaptea de 2/3 decembrie, înainte de a i se lua armele maximaliști și ofi ţerii Mirski și Basinski, care, în primul de către comitetul revoluţionar. Restul de ofiţeri, moment, le-au răspuns: „Armele pe care le avem nu le momentan, au rămas la locurile lor, dar ofi ţerii rămași au ţinem la noi pentru scopuri politice, ci, pur și simplu, hotărât că dacă nu li se va plăti solda pe care o primeau pentru paza persoanei noastre”. Atunci maximaliștii până în prezent și dacă vor fi puși la cazanul trupei, vor le-au răspuns: „Noi vă dăm cuvântul că vom lua măsuri pleca în masă în România. Până la această oră, corpul pentru a păzi persoana Dvs.”. După răspunsul primit, a fost înștiinţat că doi ofi ţeri s-au împușcat; motivul, ofi ţerii mai sus-citaţi au convenit să-și predea armele. se crede, că soldaţii au vrut să le rupă singuri epoleţii. Pe la orele 4.50, acești membri ai comitetului au Din discuţia avută cu un membru al comitetului pătruns și în odaia mea cu aceeași somaţie, cărora revoluţionar, care face de serviciu în Biroul Operaţii, răspunzându-le că sunt ofiţer român, au părăsit pot să vă comunic următoarele: controlul asupra odaia cerându-și scuze. Am avut o convorbire cu ei Biroului Operaţii l-au hotărât spre a sprijini pe soldaţii din care rezultă următoarele: mă taxează ca burghez din tranșee, care strigau că ei se găsesc încă în mâinile și ca partizan al ofi ţerilor și că [sic!] cu ajutorul lor burghezilor. Prin prezenţa unui membru revoluţionar

60 1 (79) 2018 document studii/documente în acel birou, soldaţii se vor liniști, având convingerea revoluţionar, care a luat măsuri spre a satisface la timp că într-adevăr se execută ordinele venite de la Troţki cerinţele soldaţilor de pe front. Formaţia actuală a – Lenin, binefăcătorii lor. Relativ la ofi ţeri, același comitetului [revoluţionar] are diferite culori politice, membru mi-a spus că nu au nimic contra lor și, dacă ei întrucât în comitet sunt aleși și social-revoluţionari doresc, pot rămâne în funcţiile pe care le ocupă. Vorbind și social-democraţi și independenţi. Majoritatea o au cu ofi ţerii relativ la aceasta, ei mi-au spus că, într-adevăr, maximaliștii. Comisarul corpului a rămas un social- vor fi lăsaţi în pace de maximaliști până ce aceștia vor fi revoluţionar, tovarășul Tonino. puși la curent cu mersul serviciului și apoi, cu siguranţă, Știri politice din Rusia ne-au sosit următoarele: lupte [ofi ţerii] vor fi înlocuiţi. se dau între maximaliști și Kornilov, care a fost rănit. Din toate cele întâmplate la acest comandament, Luptele au fost sângeroase, cu mari pierderi de ambele rezultă că momentan vom avea liniște până la o nouă părţi, părând a fi victorioși maximaliștii. ședinţă a comitetului revoluţionar, care va avea loc Curentul general e astfel, că într-un caz eventual de în timp de o săptămână și când se va lua în discuţie reîncepere a ostilităţilor nu se poate pune bază pe niciun chestiunea ofi ţerilor. soldat. Din convorbirea avută cu un soldat rus reiese că Mâine are loc întrunirea ucrainenilor din întreg el ar fi vorbit cu un soldat austriac și că acesta i-ar fi comandamentul. Se vorbește că se va lua în discuţie spus: „În caz de nu se încheie pacea, soldaţii austrieci care [dintre] ordine să fi executate: cele venite de la vor părăsi toţi frontul”. Marele Cartier rus sau cele venite de la Rada ucraineană. De la Corpul 24, știri noi nu am. Mulţi ofi ţeri pleacă Rezultatul acestei întruniri îl voi comunica în raportul și sunt hotărâţi de a pleca toţi. din 4 decembrie. Relativ la soldaţii [ruși] de pe front, am convingerea că în curând vor pleca toţi dacă nu li se va da hrana Ofi ţer de legătură pe lângă Corpul 30 Rus 16 la timp. Acest fapt l-am comunicat comitetului Locotenent (ss) P. Mardari

A Romanian Lieutenant Eyewitness at the Agony of the Russian Army Lucian Drăghici Abstract: After the overthrow of the Provisional Government by the coup d’état of 25 October/ 7 November 1917, the Bolshevik leaders had as their main objective the withdrawal of Russia from the First World War. Knowing that most generals and offi cers will not accept an unfavorable peace after more than three years of war, Bolshevik leaders have decided to dismiss then from the command positions. How this process happened in the case of two army corps from Romanian Front, we fi nd out from the reports written by Lieutenant Petre Mardari, an eyewitness at the agony of the Russian Army. Keywords: First World War, 1917, Romanian Front, Russian Army, Bolsheviks, Military Revolutionary Committee

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. la 29 iulie 1938. 2 Toate datele sunt conform calendarului iulian (stil vechi). 9 Vasile Popa, Ion Cerăceanu, Vasilica Manea, Misiunea generalului Coandă 3 De exemplu, sovietul unui regiment convoca o adunare a soldaţilor în care la Kiev (1917-1918), Editura Militară, Bucureşti, 2012, p.116. se supunea la vot participarea sau neparticiparea la ofensiva ordonată de 10 Această formă de ierarhie militară a fost în vigoare în Armata Roşie în eşaloanele superioare. perioada 1918-1935. 4 Denumire oﬁ cială a guvernului rus şi, din 1922, sovietic folosită până în 11 Termen folosit în epocă pentru a-i desemna pe bolşevici. anul 1946. 12 Statul major. 5 Michael S. Neiberg, David Jordan, The Eastern Front 1914-1920, From 13 În lucrarea Armata revoluţionară rusă şi România, 1917, Editura Militară, Tannenberg to The Russo-Polish War, Amber Books, London, 2008, p. 155. Bucureşti, 2005, la pagina 89, istoricul Glenn Torrey scrie că grupul care a atacat 6 V.I. Lenin, Opere complete, volumul XXVI, ediţia a 2-a, Editura Politică, comandamentul Corpului 24 Armată rus număra 70 de soldaţi şi era condus de Bucureşti, 1965, p. 86. praporcicul bolşevic I.S. Konduruşkin. 7 În armata rusă, praprorcic (praporgic), în traducere „stegar”, era cel mai mic 14 Referire la comandantul suprem al armatelor ruse de pe frontul din Moldova, grad din ierarhia oﬁ ţerilor, inferior celui de sublocotenent. generalul D.G. Şcerbacev. 8 După Războiul Civil din 1918-1920, N.V. Krîlenko a ajuns procuror general 15 Arhivele Militare Naţionale Române, fond Corpul 4 Armată, dosar nr. crt. al RSFSR şi comisar al poporului (ministru) de justiţie al URSS. În ianuarie 530/1917, ff. 93-94. 1938 a fost arestat la ordinul lui Stalin şi, după un proces sumar, a fost executat 16 Ibidem, ff. 116-117.

document 2018 1 (79) 61 studii/documente SPRE DRUMUL ROMÂNIEI MARI: CORPUL 6 ARMATĂ ŞI ELIBERAREA BASARABIEI (IANUARIE-APRILIE 1918)

Profesor Dr. Cornel MĂRCULESCU1

upă marea revoluţie bolșevică 13/26 ianuarie 19189, unde au fost din octombrie 1917 ce a adus întâmpinate de către Pantelimon Halipa Dcu ea anarhia, autorităţile de și de către un grup de doctoriţe costumate la Petrograd în frunte cu Lenin și Troţki, în culorile naţionale, prezenţa trupelor n-au mai respectat legile și forţa publică române în zonă asigurând liniștea și punând ce nu mai existau2, au promovat ura și capăt groaznicei anarhii bolșevice10. revolta împotriva populaţiei românești La scurt timp după intrarea trupelor din Basarabia, dedându-se chiar la jafuri române în Basarabia, șeful Marelui Cartier și omoruri, cum a fost cazul atacurilor General al armatei române, generalul violente asupra unităţilor române din Constantin Prezan, adresa o proclamaţie Galaţi în zilele de 7-8 ianuarie 19183, către populaţia din Basarabia, în care drept care, în scurt timp, numeroase sate preciza: Vă declar sus și tare că oastea română românești au fost pustiite, ajungându-se Generalul de divizie Ion Istrati nu dorește decât ca, prin orânduiala și liniștea inevitabil la lupte deschise între armatele ce o aduce, să vă dea putinţa să vă statorniciţi română și rusă. și să vă desăvârșiţi autonomia și slobozia voastră, precum La 4/17 ianuarie 1918, s-a decis intervenţia militară veţi hotărî voi singuri11. la est de Prut, unde Corpul 6 Armată, destinat în Odată cu intrarea trupelor române în Basarabia, acest scop, trebuia să respingă peste Nistru bandele ruse Rusia Sovietică a rupt relaţiile diplomatice cu România: care ar putea încerca să treacă în Basarabia, fără ordinul Toate relaţiile diplomatice cu România încetează. Legaţia comandantului rus al frontului (generalul Scerbacev – română și, în general, toţi reprezentanţii autorităţilor n.n.) și deci cu intenţia de a jefui sau ataca trupele noastre; române se expulzează pe cea mai scurtă cale dincolo să asigure ordinea și regulata circulaţie pe calea ferată; să de frontieră. Tezaurul României, aflat în păstrare la se facă ordine în tot ţinutul Basarabiei, punându-se viaţa Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. și avutul locuitorilor la adăpostul jafurilor și crimelor4. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest Celor patru divizii destinate să acţioneze în Basarabia tezaur, pe care îl va preda în numele poporului român12. li s-a ordonat să distrugă forţele de agitaţie existente în Acest moment delicat din istoria relaţiilor diplomatice Basarabia; să treacă peste Nistru sub escortă, cu trenul sau româno-ruse a reprezentat o puternică lovitură dată pe jos, toţi soldaţii ruși dezertori care rătăcesc prin sate și sistemului financiar naţional, stopând procesul de sunt organizaţi în bande în scopul de a jefui și răzvrăti redresare al economiei românești13. pe locuitori. Cei originari din Basarabia vor fi trimiși la După defi larea armatei române, cu mult fast, în vetrele lor5. capitala Basarabiei la 14/27 ianuarie 1918, în frunte În aceste condiţii grele, în urma intervenţiei și a cu generalul Broșteanu și statul major al acestuia14, invitaţiei făcute de guvernul basarabean Sfatul Ţării6, Marele Cartier General prin Ordinul nr. 7255 din Marele Cartier General român, a ordonat, la 7/20 17 ianuarie 1918 trasa indicaţii precise cu privire ianuarie 1918, ca două divizii de infanterie și două la modul de comportare al trupelor române pe de cavalerie să pătrundă în Basarabia7. Astfel, după ce teritoriul cuprins între Prut și Nistru, care vor avea se ia hotărârea ca trupele române să nu se amestece faţă de populaţia basarabeană o atitudine frăţească și în viaţa internă a Basarabiei și să nu reprezinte demnă15, ca prieteni ai Republicii Moldovenești, pentru tribunale de război (Extras din istoricul Diviziei 11 a da ajutor în luptele cu jefuitorii și siluitorii ce tind Infanterie)8, trupele Diviziei 11 Infanterie comandate a distruge și a sugruma a noastră Republică tânără și de generalul Ernest Broșteanu au intrat în Chișinău la libertatea ei16.

62 1 (79) 2018 document studii/documente La rândul său, generalul Toma Dumitrescu, tandemul Broșteanu, printr-o care va organiza și dirija, până în telegramă din 23 ianuarie aprilie 1918, toate operaţiunile 1918, aducea la cunoștinţa militare ale armatei române în Marelui Cartier General Basarabia20. român, că generalul În compunerea acestui corp de Vouillemin îi solicitase armată intrau cele 4 divizii care ca ofiţerii francezi să nu operau în Basarabia: Diviziile 1 participe la nicio manifestare și 2 Cavalerie, 11 și 13 Infanterie, a Diviziei 11 împotriva dispuse astfel: bolșevicilor, datorită - Divizia 13, întărită cu Colonelul Toma Dumitrescu raporturilor diplomatice ale Regimentul 5 Călărași, să Mareşalul Constantin Prezan Franţei, care îi impun această situaţie17. înainteze și să se concentreze în zona Bolgrad - Kazaclia Înscriindu-se pe aceleași coordonate ale restabilirii - Novotroion - Sandaclia; raporturilor dintre fraţii români de pe ambele maluri ale - Divizia 2 Cavalerie să se concentreze în regiunea Prutului, este semnifi cativă declaraţia din 24 ianuarie/6 Gura Galbini - Carbuna - Batior - Cimișlia; februarie 1918, a Sfatului Ţării de la Chișinău, în care se - Divizia 1 Cavalerie în zona Bălţi - Strâmba - preciza: prin venirea oștilor frăţești române pe pământul Putigești. republicii noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru Misiunea lor era de a asigura ordinea pe căile ferate și munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieţii. Oștile normala funcţionare a trenurilor și de a apăra populaţia românești au venit să apere drumurile de fi er și magaziile de de jafuri și distrugeri. pâine pentru front; dar fi inţa lor pe pământul nostru ajută Divizia 2 Cavalerie trebuia să asigure legăturile la așezarea rânduielii în ţară și de azi înainte roada muncii dintre Diviziile 13 și 11, iar Divizia 1 trebuia să acopere fi ecărui cetăţean al republicii este chezășuită împotriva fl ancul stâng al trupelor ce operau în zona Chișinău - lăcomiei răufăcătorilor18. Bender. Acestora li s-au alăturat Regimentul 5 Călărași Trebuie menţionat și faptul că, alături de armata repartizat lângă Divizia 11, Detașamentul „General română, în Basarabia s-au deplasat și preoţii militari Rășcanu” cu 8 regimente de vânători, Diviziile 9 și care, în urma rapoartelor bine întocmite și amănunţite, 10 Infanterie, Diviziile 3, 4 și 5 Infanterie, Flota de au putut pune în lumină starea românismului din Operaţiuni, trupele care asigurau siguranţa în deltă, Basarabia: Că suntem fraţi cu ei, aceasta n-o prea știu, două escadrile de aviaţie, un detașament de jandarmi căci nimeni nu le-a spus-o. Când îi întrebam dacă știu rurali și grăniceri. românește, răspundeau că nu, dar că moldovenește pot Zona de operaţii a corpului de armată era cuprinsă vorbi. Unde și unde, întâlneai câte un moșneag de 80-90 între Prut - Dunăre - Sfântu Gheorghe - Nistru și, în de ani, care îţi spunea că îi povestise mama lui, că ei au nord, până la Soroki (Soroca) - Ripiceni (Pripiceni), trăit odată la un loc cu noi, dar muscalii au întins hotarul inclusiv, conform Ordinului Marelui Cartier General până la Prut. Populaţiei moldovenești din Basarabia, orice nr. 7746. educaţie naţională îi lipsește, orice conștiinţă de neam îi este Trebuie menţionat faptul că, anterior înfi inţării străină. Ce e drept, vorbesc o limbă curată și frumoasă, poate Corpului 6 Armată, Marele Cartier General, prin cea mai frumoasă dintre dialectele noastre. Această comoară, generalul Constantin Prezan și locotenent-colonelul limba, au păstrat-o aproape neatinsă. Încolo, ei ne privesc Ion Antonescu (șeful Biroului 2 Operaţii), a emis ca stăpâni, îi auzi foarte des exprimându-și bucuria că s-a două ordine în legătură cu componenţa și misiunile făcut rânduială, dacă li s-ar da și pământul atunci, zic ei, încredinţate acestui corp de armată, datate în zilele de ar fi tare bine. Aduc rugăciuni de mulţumire că și-au găsit 18 și 20 ianuarie 1918, prin care se scotea în evidenţă un stăpân. Așa ne vede poporul19. prădăciunile la care se pretau bandele înarmate ruse ce Pentru mai buna coordonare a marilor unităţi care cutreierau Basarabia. operau în Basarabia, Marele Cartier General a decis, Principalele misiuni pe care trebuia să le execute la 25 ianuarie/7 februarie 1918, prin Ordinul nr. 7446, Corpul 6 Armată erau: înfi inţarea Corpului 6 Armată, comandat de generalul - respingerea peste Nistru a tuturor trupelor sau Ion Istrati, iar ca șef de stat-major a fost numit colonelul bandelor bolșevice care ar încerca să treacă în Basarabia document 2018 1 (79) 63 studii/documente fără ordinul Comandamentului Rus al Frontului și deci în mintea celor mai mulţi. cu intenţia de a jefui sau ataca trupele noastre; Recunoaștem improbabilitatea - asigurarea ordinii și regulata circulaţie pe calea unui rezultat satisfăcător, însă ferată; suntem datori să încercăm - formarea și paza depozitelor necesare armatei totul și nu înţelegem ca cineva române; să se opună scopurilor noastre - asigurarea ordinii în tot ţinutul Basarabiei, războinice26. punându-se viaţa și avutul locuitorilor în adăpostul Despre acţiunile jafurilor și crimelor21. separatiste din Basarabia În acest sens, s-a ordonat distrugerea tuturor focarelor ale consulului francez de agitaţii existente în zona de operaţii a Corpului 6 Sarré și ale generalului rus Armată, trecerea peste Nistru sub escortă, cu trenul sau Scerbacev, comandantul pe jos, a tuturor soldaţilor dezertori ruși care rătăcesc șef al armatelor rusești pe Generalul Ernest Broşteanu prin sate și sunt organizaţi în bande, cu excepţia celor frontul român în 1917, era informat atât guvernul de origine basarabeană, care erau lăsaţi la vetrele lor. României de către Ion Pelivan, cât și exponenţii armatei Toate aceste misiuni, urmau să fi e duse la îndeplinire cu române, generalii Alexandru Averescu și Constantin sprijinul Armatei 6 ruse condusă de generalul Kotzbuc, Prezan, deși, erau de notorietate adversităţile dintre care avea în Basarabia, după estimările Marelui Cartier cele două personalităţi militare27. În plus, așa cum General, aproximativ 46.000 de soldaţi22. reiese dintr-un interviu acordat de consulul Franţei, Semnifi cative sunt aprecierile colonelului Toma gazetei „Glasul Chișinăului”, independenţa Republicii Dumitrescu, șeful statului major al Corpului 6 Armată, Moldovenești nu era recunoscută de către Franţa, care, la 9 februarie 1918, face referire la atitudinea iar coroborat cu această situaţie, evreii din Basarabia Franţei faţă de situaţia nou creată în Basarabia, ca lucrau la răspândirea ideii unei republici moldovenești urmare a deteriorării relaţiilor diplomatice româno-ruse: independente, dar în cadrul federaţiei ruse28. Misiunea Militară Franceză din Chișinău lucrează pentru Atât problemele de serviciu obișnuite, cât și cele de interesele francezilor și ale aliaţilor care, în ce privește Rusia operaţii în Basarabia, colonelul Toma Dumitrescu le și, mai ales, Basarabia sunt contrarii intereselor noastre studia cu atenţie și le prezenta cu multă claritate, drept […] aliaţii au tot interesul ca să împiedice dizolvarea care, șeful său ierarhic, generalul Ion Istrati, îl caracteriza Rusiei în mici state, care ar cădea în dependenţa politică astfel: În rezumat, colonelul Toma Dumitrescu este un a Puterilor Centrale, iar Franţa are interes să menţină excelent ofi ţer de stat-major și mulţumită instrucţiei sale unitatea Rusiei și pentru a-și încasa enormele sume de bani militare complete și a celorlalte calităţi, activitate, pricepere, ce i-a împrumutat23. iniţiativă, tact. Sunt convins că va fi tot atât de valoros și la În același timp - nota colonelul Toma Dumitrescu în comanda de mare unitate, la care are tot dreptul să aspire29. raportul său - atât consulul, cât și Misiunea Militară Franceză Deși afl ată în plin proces de refacere, armata română acţionează pentru a-și apropia evreii și pe toţi cei care sunt în trebuia să se opună vandalismelor săvârșite de ruși în contra noastră în scopul de a putea lucra pe cale revoluţionară Basarabia, unde anarhia era mai rea decât în celelalte contra noastră în caz când încheiem pace cu germanii24. părţi ale fostei Rusii, și să contribuie la curăţirea Informaţii preţioase despre situaţia din Basarabia, teritoriilor române de noul inamic, în condiţiile în privind politica separatistă reprezentată de ofiţerii care armatele ruse erau mult mai numeroase și mult francezi, de Sarré, consulul Franţei la Chișinău și de mai dotate decât cele române. Această operaţiune de către evrei, afl ăm dintr-o Schiţă a situaţiunii politice din eliberare a Basarabiei de către trupele române a cuprins Basarabia, întocmită de Nicolae Titulescu la 14 februarie două faze: dacă la Chișinău și în alte localităţi din 191825. Astfel, pornindu-se de la ideea mascată a creării nordul Basarabiei nu a fost nevoie să se întrebuinţeze de difi cultăţi germanilor, ofi ţerii francezi doreau să armele deoarece majoritatea populaţiei era românească, înfi inţeze în Basarabia o armată mercenară rusească, nu același lucru putem spune că s-a întâmplat în sudul care să absoarbă o parte cât de mică a forţelor germane, Basarabiei pentru că, aici, pe lângă români trăiau foarte argumentând acest lucru astfel: […] organizăm armata mulţi ruși, găgăuzi, polonezi, bulgari, evrei, turci și rusă basarabeană, după cum am organiza pe bolșevici sau pe tătari, astfel încât procesul de eliberare a fost greoi, imperialiștii ruși, căutând să redeșteptăm ideea de stat unitar soldându-se cu ciocniri armate între români și ruși.

64 1 (79) 2018 document studii/documente Astfel, armata română a întâmpinat o dârză rezistenţă de Sfatul Ţării la Chișinău în puterea dreptului istoric și în eliberarea orașelor Bender (Tighina)30, Vâlcov a dreptului de neam, în ziua cea mare și mult așteptată (atacat atât pe uscat, cât și pe apă )31, Cahul și Bolgrad a mântuirii, 27 martie 191837, care se datorește într-o (regiunea cea mai împânzită de grupuri de soldaţi mare măsură și acţiunilor armatei române. în care se descompusese Armata 6 rusă în retragere De altfel, la încheierea misiunii sale, generalul Ioan din sudul Moldovei)32, pentru ca ultimul bastion Istrati înainta, Marelui Cartier General, Raportul din sudul Basarabiei, Cetatea Albă, să fi e eliberat la nr. 515, în care descria rolul, misiunile îndeplinite și 27 februarie 191833. Până la 3 martie 1918, cu excepţia acţiunile desfășurate în Basarabia de către Corpul 6 judeţului Hotin ocupat de către trupe austriece, armata Armată: Preluarea armamentului de la populaţia urbană română reușise să instaureze în întreaga Basarabie și rurală; asigurarea celei mai complete ordini; împingerea ordinea, garantându-se totodată, liniștea și siguranţa peste Nistru a ultimelor coloane ruse din Basarabia și care populaţiei34. veneau din Moldova; asigurarea condiţiilor ca activitatea La sfârșitul lunii februarie 1918, Basarabia era agricolă, economică și comercială să reînceapă; adunarea și împărţită în patru zone, controlate de cele patru divizii inventarierea armamentului lăsat de armatele ruse; o purtare componente ale Corpului 6 Armată, după cum urmează: corectă și demnă și desfășurarea unei propagande active, care - Divizia 1 Cavalerie, cu cartierul general la să apropie toate naţionalităţile, iar moldovenii în special să Bălţi, ocupa zona limită la nord de linia Moghilev - fi e deșteptaţi la viaţa naţională, combătându-se agitaţiile Litpvac - Lopatin - Viișoara, iar la sud de linia Zuri - străinilor contra noastră. […] După o lună de operaţiuni Zorobatin - Rizeni - Cotu-Morii; active și în condiţii excepţional de grele, trupele Corpului 6 - Divizia 13 Cavalerie, cu cartierul general la Armată și-au îndeplinit misiunea, respingând peste Nistru Bolgrad, ocupa zona învecinată la nord cu Divizia 2 toate bandele de bolșevici astfel că, la data de 23 februarie, Cavalerie și la sud de Dunăre și Marea Neagră; odată cu ocuparea Akkermenului, ultimele forţe bolșevice au - Divizia 2 Cavalerie, cu cartierul general la Cimișlia, fost azvârlite peste Nistru […] trupele Corpului 6 Armată ocupa zona limită la nord de Divizia 11, iar la sud linia și-au făcut datoria peste tot. Liniștea a fost menţinută și a Purcani - Carasinscaia - Flămânda; ajutat populaţia la muncile agricole. Armata română nu s-a - Divizia 11, cu cartierul general la Chișinău, ocupa amestecat în desele confl icte dintre ţărani și proprietari decât fâșia de centru dintre Diviziile 1 și 2 Cavalerie35. în cazuri foarte rare, ceea ce a dus la ameliorarea atitudinii Ele au asigurat liniștea și siguranţa Basarabiei până populaţiei rurale faţă de armata noastră38. în aprilie 1918, când Corpul 6 Armată a devenit la Cuvinte elogioase la adresa armatei române, au 1 iulie 1918, Corpul 5 Armată, care, după decretarea fost aduse în vara anului 1918, și de către Ion Inculeţ, mobilizării armatei la 9 noiembrie 1918 de către regele care nota în jurnalul său: Pentru noi, moldovenii, pentru Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 3179, era alcătuit din mișcarea noastră naţională, intrarea armatei române în două mari unităţi, Diviziile 9 și 10 Infanterie, ce au avut Chișinău a fost un eveniment de primă importanţă, decisiv. misiunea de a apăra graniţa de est, dar și de a organiza Elementele românești au câștigat mai mult curaj și mai un serviciu de informaţii efi cient36. multe speranţe pentru viitor39. Perioada cuprinsă între lunile ianuarie-martie Concluzionând, în aceste lupte pentru eliberarea 1918, în care și-a desfășurat activitatea Corpul 6 Basarabiei, Corpul 6 Armată a pierdut 3 ofi ţeri și Armată, coincide în mod fericit cu etapa pregătitoare 22 trupă - morţi, 12 ofi ţeri și 300 trupă - răniţi, precum și a realizării unirii Basarabiei cu România, hotărâtă și 151 dispăruţi.

NOTE

Towards Great Romania: 6th Army Corps and Basarabia liberation ( January-April 1918) Prof. Cornel Mărculescu, Ph.D. Abstract: Established on January 25/February 7, 1918, 6th Corps Army acted against Bolshevik groups, assuring the safety of the population and properties in Basarabia. Th e period coincided, due to favorable circumstances, with the one preceding the union of this historical province with Romania. Keywords: 1918, Basarabia, 6th Corps Army, General Ion Istrati, Colonel Toma Dumitrescu

document 2018 1 (79) 65 studii/documente

NOTE

1 Şcoala Gimnazială „Dora Dalles” Bucşani, judeţul Dâmboviţa. Buletinul Arhivelor Militare Române”, An XIV, nr. 1(51)/ 2011, pp. 2 Ion Inculeţ, O revoluţie trăită, în „Generaţia Unirii. Revista politică 65-66. şi socială” nr. 11 din 25 ianuarie 1930, p. 3. 20 Marin C. Stănescu, Op. cit., pp. 109-110. 3 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 21 Ibidem, p. 111. 1916-1919, Ediţia a II-a, vol. III, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 22 Petre Otu, Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei, Editura 1934, pp. 36-39. Militară, Bucureşti, 2008, pp. 224-225. 4 Arhivele Militare Române (în continuare A.M.R.), Fond microfi lme, 23 Marin C. Stănescu, Op. cit., pp. 50-51. rola P.II. 2.510, cd. 282; Ion Giurcă, Armata română în preajma marii 24 Ibidem, p. 51. uniri din anul 1918, în „Gândirea militară românească. Revistă de 25 Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti (în continuare teorie şi ştiinţă militară”, serie nouă, anul XXIV, noiembrie-decembrie A.N.I.C.), Fond personal Titulescu, dosar nr. crt. 157/1918, ff. 1-6. 2013, p. 173. 26 Ibidem, f. 2-2 verso. 5 Ibidem. 27 Ibidem, f. 2 verso. 6 Eugeniu N. Giurgea, Din trecutul şi prezentul Basarabiei, Institutul 28 Ibidem, f. 3 verso. de Arte Grafi ce Bucovina I.E. Torouţiu, Bucureşti, 1928, p. 64. 29 A.M.R., Fond Memorii. Generali Bătrâni, nr. 12, General de 7 A.M.R., Fond microfi lme, rola P.II. 5.221, cd. 77-80; Teofi l Oroian, divizie Toma Dumitrescu, f. 48 verso. Acţiunea militară şi Marea Unire, în ,,Document. Buletinul Arhivelor 30 Marin C. Stănescu, Op. cit., pp. 102-106; Constantin Kiriţescu, Militare Române”, An II, nr. 1(5)/1999, p. 12. Op. cit., pp. 91-93. 8 Dimitrie Bogos, La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, 31 Constantin Kiriţescu, Op. cit., pp. 102-106; Marin C. Stănescu, Ediţia a II-a, Întreprinderea Editorial-Poligrafi că ,,Ştiinţa”, Chişinău, 1998, p. 146. Op. cit., pp. 115-121. 32 9 Petru Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru 1812-1918, Editura ,,Viaţa A.M.R., Fond microfi lme, rola P.II. 5.221, cd. 81-84; Marin C. Românească”, Iaşi, f.a., pp. 270-271; ***Basarabia. Monografi e, ediţie Stănescu, Op. cit., p. 112. 33 îngrijită de Ştefan Ciobanu, Imprimeria Statului din Chişinău, 1926, p. Marin C. Stănescu, Op. cit., pp. 122-123. 34 151; Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu şi documente cu privire A.M.R., Fond microfi lme, rola P.II. 5.221, cd. 93. la mişcarea naţională din Basarabia în anii 1917-1918, Editura Cartea 35 Marin C. Stănescu, Op. cit., p. 124. Românească, Bucureşti, 1929, pp. 192-193; Constantin Moşincat, 36 Alin Spânu, Organizarea şi activitatea serviciul de Informaţii al Cronică de marş, Editura Cogito, Oradea, 1996, pp. 22-32. armatei române la graniţa de est. Divizia 9 Infanterie (noiembrie 10 Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmaşi. 1918-iunie 1919), în ,,Gândirea militară românească”, serie nouă, An Mărturii şi documente, Editura Hyperion, Chişinău, 1991, p. 85; XXII, nr. 5/septembrie-octombrie 2011, pp. 185-186. Dimitrie Bogos, Op. cit., p. 149. 37„Monitorul Ofi cial” nr. 8 din 10/23 aprilie 1918, Decretul nr. 842, p. 11 A.M.R., Fond microfi lme, rola P.II. 2.510, cd. 282; Ştefan Ciobanu, 93; „Sfatul Ţării. Organ al Parlamentului Republicii Moldoveneşti” Unirea Basarabiei. Studiu şi documente…, p. 195; Ion Giurcă, Armata nr. 4, vineri 30 martie 1918, pp. 1-6; Ion Rusu Abrudeanu, România română în preajma marii uniri din anul 1918…, p. 173. şi războiul mondial, Editura Librăriei Soccec&Co., Bucureşti, 1921, 12 Constantin Diamandy, Amintiri din viaţa diplomatică, în ,,Cuget p. 250; Idem, Pacostea rusească. Note istorice, impresii, documente Românesc” nr. 1/februarie 1922, p. 22; Ioan Ciupercă, România în şi scrisori în legătură cu războiul nostru, Editura Atelierele Grafi ce faţa recunoaşterii unităţii naţionale. Repere, Editura Universităţii A.I. Socec&Co., Bucureşti, 1928, pp. 282-283; Eugeniu Giurgea, Op. Cuza, Iaşi, 1996, p. 35; Marin C. Stănescu, Armata română şi unirea cit., p. 77; Ştefan Ciobanu, Op. cit., pp. 225-240; Petru Cazacu, Basarabiei şi Bucovinei cu România 1917-1918, Editura Ex. Ponto, Op. cit., pp. 316-341; Gheorghi Andronachi, Op. cit., p. 225; Paul Constanţa, 1999, p. 59; ***Relaţiile româno-sovietice. Documente, Cernovodeanu, Basarabia. Drama unei provincii istorice româneşti 1917-1934, vol. I, editat de Direcţia Arhivă Diplomatică a Ministerului în context politic internaţional 1806-1920, Editura Albatros, Afacerilor Externe al României şi Departamentul Istorico-Documentar Bucureşti, 1993, pp. 161-162; Alexandru V. Boldur, Basarabia al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, redactor românească, Tipografi a ,,Carpaţi” Petre Bărbulescu, Bucureşti, responsabil al ediţiei române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică, 1943, pp. 129-139; Idem, Basarabia şi relaţiile româno-ruse. Bucureşti, 1999, Documentul nr. 9: Hotărâre a sovietului comisarilor Chestiunea Basarabiei şi dreptul internaţional, traducere şi îngrijire poporului al R.S.F.S. Ruse privind ruperea relaţiilor diplomatice cu Grigore Clima, Editura Albatros, Bucureşti, 2000, pp. 322-324; România din 13/26 ianuarie 1918, Palatul Taurida (Petrograd), p. 16. M.C. Schina, Basarabia ianuarie 1918-iunie 1919, în vol. Basarabia 13 Marius Hriscu, Un moment din istoria relaţiilor politice româno- Română, Antologie, ediţie îngrijită, note şi comentarii de Florin ruse: Nicolae Titulescu şi tezaurul României la Moscova, în ,,Analele Rotaru, Editura Semne, Bucureşti, 1996, pp. 192-193; Dimitrie Ştiinţifi ce ale Universităţii „A.I. Cuza”. Ştiinţe Politice”, Tom V, Iaşi, 2010, p. 125. Bogos, Op. cit., pp. 171-178; *** Relaţiile româno-sovietice. 14 Dimitrie Bogos, Op. cit., p. 148. Documente…, p. 32; Victor Cădere, Istoria războiului românesc, în 15 A.M.R., Fond Divizia 2 Cavalerie, dosar nr. crt. 7, f. 66; Ştefan Stări de spirit şi mentalităţi în timpul marelui război. Corpurile de Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studii şi documente…, pp. 195-199. voluntari români din Rusia, coordonator Ion Agrigoroaiei, Dumitru 16 Gheorghi V. Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui Ivănescu, Sorin D.Ivănescu, Silviu Văcaru, Editura Junimea, Iaşi, eveniment al unirii, f.e., Chişinău, 1933, p. 201. 2005, pp. 249-250. 17 *** Documente din Arhivele Franceze referitoare la primul război 38 A.M.R., Fond microfi lme, rola P.II. 5.221, cd. 220; Marin C. Stănescu, mondial, repertoriu întocmit de Emilia Poştăriţă şi Ieliţa Gămulescu, Op. cit., pp. 125-126; Ion Giurcă, Armata română în preajma marii Bucureşti, 1983, Documentul nr. 847 din 23 ianuarie 1918, pp. 274-275. uniri din anul 1918…, p. 176. 18 *** Relaţiile româno-sovietice. Documente…, pp. 18-19. 39 Teodor Pavel, Armata română şi Marea Unire: contribuţii la 19 George Oprea, Preoţi militari români în Basarabia. Misiune realizarea Unirii şi la consolidarea statului naţional, Editura Daco- religioasă şi reverberaţii naţional-politice (1918), în „Document. Press, Cluj-Napoca, 1993, p. 178.

66 1 (79) 2018 document studii/documente SITUAŢIA PRIZONIERILOR ROMÂNI DIN BULGARIA ÎN RAPOARTELE OFIŢERILOR DE LEGĂTURĂ DE LA SOFIA (FEBRUARIE-MARTIE 1920)

Drd. Silviu-Daniel NICULAE1

elaţiile politico-diplomatice dintre România de sud a ţării, fi ind materializate o serie de proiecte și și Bulgaria, înainte de declanșarea Primului planuri de campanie împotriva unor eventuale atacuri RRăzboi Mondial, se desfășurau în cadrul venite din partea acestora. regimului juridic stabilit prin prevederile Tratatului de la Preocuparea strategilor români din cadrul Biroului București din 28 iulie/10 august 1913, prin care se punea Operaţiilor era întemeiată de negocierile politice capăt celui de-Al Doilea Război Balcanic declanșat de și militare pe care Bulgaria le demarase în secret. factorii decizionali politici și militari de la Sofi a. La 24 august/6septembrie 1915, Puterile Centrale, Turcia În ciuda faptului că delegaţii bulgari, prezenţi la și Bulgaria au încheiat un tratat secret prin care vecinii banchetul organizat la 31 iulie/13 august 1913 cu ocazia noștri de la sud se angajau să intre în război în cel mult încheierii tratativelor de pace de la București, susţineau 35 de zile. La scurt timp, a urmat semnarea unui acord o apropiere trainică și sinceră între români și bulgari, militar bulgaro-turc care stabilea condiţiile participării realitatea era însă alta. Privite cu suspiciune, deși relaţiile acestora alături de centrali, fapt materializat prin atacarea diplomatice dintre cele două state au fost reluate la scurt Serbiei, fără declaraţie de război, la 28 septembrie/ timp de la evenimentele politice din capitala României, 11 octombrie 1915. Devenise mai mult decât evidentă respectiv la 11/24 septembrie 1913, declaraţiile ofi cialilor concepţia bulgară privitoare la respectarea normelor bulgari susţineau cu tărie o politică de bună vecinătate internaţionale care reglementau confl ictul armat dintre și cooperare cu vecinii. state. Cu toate acestea, declaraţia ofi cială de război a ajuns Cu toate acestea, politicienii români nu puteau la cunoștinţa factorilor decizionali politici și militari sârbi să ignore tendinţele expansioniste ale cercurilor după 3 zile de la declanșarea atacului, moment în care conducătoare bulgare în fruntea cărora se afl a ţarul temerea Statului Major român de a fi silit să lupte pe Ferdinand de Saxa-Coburg, accentuate de trecerea două fronturi s-a transformat în certitudine. Prin urmare, Dobrogei de Sud (Cadrilaterul) sub administraţia în toate Ipotezele de campanie elaborate pentru apărarea românească și pierderea teritoriilor ca urmare a frontului de sud, cât și în Planul fi nal de campanie din tratativelor de la București din vara anului 1913. Mai 1916, era prevăzută o strategie defensivă în susţinerea mult decât atât, era cunoscută dorinţa bulgarilor de a acţiunilor de pe frontul de nord-vest deschis pentru anexa întreaga Dobroge românească pentru a-și asigura atingerea scopului politic urmărit de români la intrarea în prezenţa strategică la gurile Dunării. război, redobândirea teritoriilor locuite de fraţii noștri de Anul 1914 aducea declanșarea Primului Război peste munţi afl ate sub stăpânirea injustă austro-ungară. Mondial, moment în care, atât România și Bulgaria își Inevitabilul s-a produs la 19 august/1 septembrie declarau poziţia de neutralitate, așteptând momentul 1916, zi în care s-a declanșat atacul Armatei 3 bulgară, prielnic de a intra în acţiune. Factorii decizionali din cele precedat de acţiuni de intimidare ale comitagiilor bulgari două state, conștientizau faptul că, mai devreme sau mai cu o zi înainte, susţinut de un corp de armată turc și un târziu, se vor alătura primilor combatanţi, însă experienţa detașament german, împotriva trupelor de acoperire ale recentă din cele două războaie balcanice, îi determinau să grănicerilor români de la frontiera de sud a României, aleagă clipa participării în funcţie de realizarea scopurilor între Marea Neagră și Turtucaia. politice urmărite. Îndeplinirea acestora era condiţionată Despre modul în care s-a desfășurat atacul de la de interesele Marilor Puteri în spaţiul geografi c sud-est Turtucaia s-a scris foarte mult și trebuie să precizez european și balcanic, fapt pentru care clasa politică și faptul că, subiectul Turtucaia face obiectul preocupării militară din România și Bulgaria urmărea cu mare atenţie mele alături de un distins colectiv de istorici militari, evoluţia situaţiei geopolitice din regiune. temă care se va materializa prin aducerea la cunoștinţa Evoluţia evenimentelor pe parcursul anilor 1914 și publicului a documentelor recente găsite în Arhivele 1915 avea să întărească convingerea Marelui Stat Major Militare Române și Arhivele Naţionale. român că declaraţiile de bună vecinătate ale bulgarilor se Din rezumatul acestor documente reiese foarte clar transformau, treptat, într-o reală ameninţare la frontiera că sursa primară a prizonieratului bulgar o reprezintă document 2018 1 (79) 67 studii/documente contingentele participante la eroica rezistenţă de la Conform acesteia Consiliul a decis ca administraţia bulgărească Turtucaia. În ciuda faptului că de-a lungul timpului în Dobrogea să fi e înlocuită prin administraţia românească „episodul Turtucaia” a reprezentat o catastrofă militară, sub protecţia și controlul trupelor aliate. Această schimbare eroismul soldatului român s-ar putea să remodeleze de administraţie trebuie să se facă în liniște. Toţi locuitorii impresia lăsată de istoriografi a românească care dezbate dobrogeni refugiaţi în Muntenia și în Moldova sunt autorizaţi acest subiect infl uenţată de diferite interese. Însă toate a se întoarce în satele lor și a-și relua în posesie proprietăţile. la timpul lor. Aceasta numai patru zile după instalarea administraţiei române adică: în judeţul Tulcea din ziua de 29 noiembrie/12 decembrie Contextul colaborării Marelui Cartier General 1918; în judeţul Constanţa din ziua de 4/17 decembrie 1918; cu Comandamentul Aliat din Orient în judeţul Durostor (Silistra) din ziua de 9/22 decembrie 1918; în judeţul Caliacra din ziua de 14/27 decembrie 1918. Niciun Evenimentele politico-militare care au urmat pierderii locuitor, oricare ar fi naţionalitatea căreia aparţine, nu trebuie să frontului de sud până în anul 1918 sunt cunoscute, fapt fi e supărat sau jignit în drepturile sale. Trupele franco-engleze pentru care nu vom insista asupra lor. Reamintim doar nu vor tolera niciun fel de agitaţie oriunde ar veni ea și o vor atrocităţile bulgarilor din Dobrogea și furtul masiv de bunuri reprima cu ultima energie3. din teritoriile ocupate de aceștia, un tip de comportament Autorităţile române au luat primele măsuri refl ectat și asupra prizonierilor din Bulgaria. administrative în Dobrogea, sarcina organizării teritoriale Desfi inţarea frontului bulgăresc concretizată prin a funcţionarilor publici revenind Ministerului de Interne. semnarea Armistiţiului de la Salonic, precum și de Conform Planului întocmit ca urmare a Proclamaţiei semnarea la 30 octombrie/11 noiembrie 1918 a amintite și a corespondenţei cu generalul Chrétien, Armistiţiului de la Rethondes între Puterile Aliate și Guvernatorul Bulgariei a hotărât retragerea administraţiei Asociate reprezentate de mareșalul Foch, Prim Lordul bulgare din Dobrogea după cum urmează: judeţul Tulcea va fi Amiralităţii, sir Roselyn Wemyss și Puterile Centrale evacuat la 25 noiembrie/8 decembrie 1918; judeţul Constanţa prin generalul Maxime Weygand, contele Alfred von va fi evacuat la 30 noiembrie/13 decembrie 1918; judeţul Oberdoff , Mathias Erzberger, generalul von Winterfeldt Durostor (Silistra) va fi evacuat la 5/18 decembrie 1918; și căpitanul Vanselow, permitea punerea în aplicare a judeţul Caliacra va fi evacuat la 10/23 decembrie 1918. planului de operaţiuni elaborat de Armata Aliată de Pentru a evita incidentele rog binevoiţi a dispune cu personalul Orient la Salonic, care prevedea o colaborare strânsă cu administrativ român să se găsească: la Tulcea în ziua de armata română. 26 noiembrie/9 decembrie 1918; la Constanţa în ziua de Negocierile privind o acţiune militară comună au 1 decembrie/14 decembrie; la Silistra în ziua de 6 decembrie/ fost duse în secret, un rol important l-a avut Victor 19 decembrie; la Dobrici în ziua de 11 decembrie/24 decembrie4. Antonescu, care a fost desemnat să iniţieze în acest Reacţia guvernului bulgar se refl ecta în comportamentul sens discuţii cu generalii Franchet d’Esperey și Henri- propriei armate de ocupaţie din Dobrogea, care, așa cum Mathias Berthelot. Planul prevedea mobilizarea armatei era de așteptat, întârzia în executarea hotărârilor asumate române cu scopul de a sprijini Armata Dunării compusă prin semnarea Convenţiei de suspendare a focului. De din forţe franceze și britanice aflate sub comanda altfel, încă din 3/16 noiembrie 1918, au apărut primele generalului Berthelot, să treacă Dunărea pentru a pune semne de nerespectare a armistiţiului, fi ind semnalate, de presiune pe trupele germane care întârziau să respecte exemplu, executarea unor tranșee în faţa satului Regele condiţiile armistiţiul semnat. Carol din Tulcea. Evident că o asemenea atitudine Odată realizat capul de pod peste Dunăre, prin demonstra faptul că armata bulgară era decisă să nu ţină instalarea la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, la Giurgiu seama de armistiţiu și să nu cedeze niciun metru pătrat a primelor trupe franceze, unităţile Armatei Dunării au din teritoriul Dobrogei, chiar dacă o să fi e impusă această fost dislocate în Dobrogea, unde Divizia 26 britanică condiţie la pacea generală, așa cum afi rma un ofi ţer bulgar5. își făcea simţită prezenţa; linia Constanţa – Cernavodă La 6/19 noiembrie 1918, era semnalată sosirea din era securizată de Divizia 30 Infanterie franceză, iar Bulgaria în Dobrogea a Diviziilor 2 și 4 Infanterie, cea zonele Craiova – Slatina – Pitești – Ploiești intrau sub dintâi cu direcţia Tulcea, iar cealaltă spre Măcin. supravegherea Diviziei 16 Colonială franceză. La 7/20 noiembrie, erau semnalate deplasări de Sub protecţia trupelor aliate, generalul Henri-Mathias noi trupe de cavalerie bulgare la Mahmudia, iar la Berthelot, fostul șef al Misiunii Militare Franceze din 8/21 noiembrie 1918 era transmisă vestea că s-a remarcat România2, transmitea, în luna decembrie 1918, de o baterie de artilerie în satul Prislova, mitraliere în satul la Comandamentul Trupelor din România și Rusia Ilganu de Jos, precum și continuarea lucrului la tranșee Meridională o Proclamaţie către locuitorii Dobrogei. în zonele menţionate.

68 1 (79) 2018 document studii/documente La 10/23 noiembrie 1918, erau semnalate rechiziţii Măcin se alătura nemulţumirilor născute din deposedarea ale bulgarilor de la populaţia românească, precum și o forţată de către trupele bulgare a locuitorilor de agitaţie mare a trupelor bulgare din Tulcea, locuitorii bunurile lor (în special de animale), pe care le treceau acestei localităţi fi ind deranjaţi de zgomotul căruţelor, peste frontieră. Se estima furtul a 92.000 de vite mari, camioanelor și ale automobilelor care ieșeau spre și 124.000 de oi și 140.000 de porci, un procent de 30% veneau dinspre Babadag, activitate care a continuat până mai mare decât la începutul războiului. spre miezul nopţii. La 28 noiembrie/11 decembrie 1918, locuitorii La 15/28 noiembrie 1918, trupele bulgare erau satelor Măcin și Turcoaia cereau sprijinul autorităţilor prezente în sectorul sud Măcin - Niculiţel unde se afl a militare române să intervină împotriva populaţiei Regimentul 5 Infanterie rezervă, în sectorul Niculiţel - bulgare din satele Cerna și Satul Nou care, Câșla unde se afl a Regimentul 2 Infanterie, în sectorul înarmată cu armele lăsate de trupele bulgare în Câșla - Mahmudia unde se afl a Regimentul 9 Infanterie, retragere, îi ataca, furându-le vitele și proviziile. în sectorul Mahmudia - Dunavăţ unde se afl a o parte La 5/18 decembrie 1918, patrula postului român din Regimentul 7 Infanterie și Regimentul 6 Cavalerie de la Turcoaia (formată dintr-un plutonier și și la Babadag unde se afl a Regimentul 9 Cavalerie și un 16 soldaţi), afl ată în satul Cerna, a fost atacată de batalion din Regimentul 7 Infanterie. În sectorul sud populaţia bulgară, fi ind descoperite 1.000 de arme și Măcin - Câșla se afl a Regimentul 21 Artilerie, iar în 16 mitraliere deţinute de aceasta comunitate8. sectorul Câșla - Dunavăţ se afl a Regimentul 24 Artilerie. În asemenea condiţii, Guvernul român și Marele La 16/29 noiembrie 1918, se raportau incidente la Cartier General întâmpinau greutăţi foarte mari cu pichetul Cartal, afl at la 12 km sud-est de Reni, provocate privire la chestiunile militare care priveau teritoriile afl ate de o patrulă bulgară care deschisese focul asupra sub ocupaţia armatei bulgare, fi ind nevoie de abordări grănicerilor români. individuale cu cei trei generali francezi la Belgrad, În sprijinul îndeplinirii Proclamaţiei, erau semnalate, Sofi a și Salonic. Comunicarea era difi cilă și din cauza la 23 noiembrie/6 decembrie, primele trupe franceze care lipsei de legături telegrafi ce și telefonice, fi ind astfel acostau, în jurul orei 21.00, în portul Tulcea. Regimentul compromise susţinerile la timp a intereselor românești. 61 Infanterie, cu un efectiv de 100 de oameni, afl aţi sub Din menţinerea dispozitivului rezultau și alte dezavantaje comanda unui locotenent francez, a debarcat în Tulcea, pentru România, întrucât generalii Henrys și Chrétien la 24 noiembrie 1918/7 decembrie, ora 7 dimineaţa. nu cunoșteau bine chestiunile teritoriale române și, era Pe fondul retragerii Armatei Germane din Muntenia, fi resc, să fi e infl uenţaţi de sârbii și bulgarii cu care aveau între 17/30 noiembrie-26 noiembrie/8 decembrie 1918, contacte zilnic. se observa debutul procesului de evacuare a trupelor bulgare din Dobrogea. În Tulcea au rămas doar doi Ofi ţerii români de legătură ofi ţeri bulgari, care aveau misiunea de a preda orașul de pe lângă trupele de ocupaţie din Bulgaria trupelor franceze, păzit de sergenţi de stradă recrutaţi din populaţia bulgărească, îmbrăcaţi în uniformă bulgară În acest context internaţional, un rol important l-au și înarmaţi cu revolvere și săbii6. avut ofi ţerii de legătură români din cadrul Marelui La scurt timp, după debarcarea trupelor franceze, Cartier General, care aveau misiunea de a menţine poliţia bulgară din Tulcea a fost dezarmată, paza orașului o comunicare deschisă cu Comandamentul Trupelor fi ind făcută de către patrulele franceze și civilii români. Aliate de Ocupaţie din Bulgaria și de a face cunoscute Toate denumirile străzilor și fi rmele magazinelor în limba și susţinute interesele militare ale României în regiune. bulgară au fost scoase. Tricolorul român a fost arborat Rapoartele transmise de aceștia, între anii 1918-1920, deasupra localului vămii. Tot aici, a fost organizat de către au contribuit enorm la susţinerea intereselor politice un aspirant francez un birou de verifi care a refugiaţilor de către delegaţia românească de la Conferinţa de Pace care treceau în Tulcea. Acesta cerea cu insistenţă ajutor de la Paris 1919-1920, referitoare la frontiera de sud și de la comandantul Companiei de grăniceri afl ată în relaţiile româno-bulgare. punctul de frontieră Regele Carol, solicitând prezenţa Referitor la subiectul materialului de faţă, primii unui funcţionar poliţienesc de la Ismail7. ofi ţeri desemnaţi de către Marele Cartier General După înlocuirea autorităţii militare de ocupaţie, să clarifice situaţia prizonierilor din Bulgaria au populaţia bulgărească a săvârșit o serie de acte criminale fost locotenent-colonelul Nicolae Bolintineanu și împotriva populaţiei românești din Tulcea, dând naștere locotenentul Arthur Holban, pe care îi prezentăm pe unei puternice mișcări de revoltă. Astfel, primarul din scurt. document 2018 1 (79) 69 studii/documente Arthur Holban legătură pe lângă Comandamentul Aliat din Sofi a. Sănătos, rezistent, poate suporta greutăţile unei campanii. Aptitudini S-a născut la militare bune, calităţi intelectuale și având o cultură generală 29 noiembrie 1891 în comuna dezvoltată, punând în serviciu un zel deosebit și o pricepere Lozna, judeţul Dorohoi, remarcabilă, s-a achitat de îndatoririle sale în mod lăudabil. ca fi u al lui Mihai (ziarist) Deși ofi ţer tânăr, în relaţiile ce a legat cu ofi ţerii aliaţi, a dovedit și al Matildei (profesoară). tact și prevedere, care au fost în folosul serviciului său. A procurat S-a căsătorit, în anul 1914, informaţii preţioase și a ţinut Marele Cartier General la curent cu Ioana N. Donici. Din cu situaţia din Bulgaria, aducând prin aceasta reale servicii căsătorie au rezultat Iolanda Comandamentului. Având în vedere însușirile sale și modul (n. 1921), Nicolae9 (n. 1924), lăudabil cum și-a îndeplinit serviciul merită să fi e înaintat la Dimitrie10 (n. 1926), Mihai11 gradul de căpitan în rezervă în mod excepţional14. (n. 1927) și Radu12 (n. 1930). Șeful Serviciului Secret, unul dintre superiorii săi, Locotenentul Arthur Holban Studii: Liceul Internat Iași (1906), Liceul Teoretic nota: Ofi ţer de rezervă, prezentabil, cu o educaţie aleasă, Iași (cu bacalaureat în anul 1911); Școala Ofi ţerilor vorbește perfect limba franceză și engleză. Foarte discret, de Rezervă Artilerie și Geniu (1913); Facultatea de întreprinzător, cu spirit de iniţiativă. A fost întrebuinţat Drept Iași (1914), Facultatea Politehnică din Zürich ca ofi ţer de legătură la Varna și apoi la Sofi a pe lângă (1914-1916) și Școala de Goniometrie de pe lângă Comandamentul francez unde și-a îndeplinit serviciul cu Regimentul 1 Transmisiuni (1939). mult tact și pricepere nedând ocazii niciunei plângeri sau Campanii: în cel de-Al Doilea Război Balcanic aluzii din partea Comandamentului citat. În Serviciul de (1913), cu Batalionul 1 Pionieri, sublocotenent, Informaţii a adus servicii reale, ţinând M.C.G. [Marele comandant de pluton; în Primul Război Mondial - la Cartier General – n.n.] la curent cu organizarea armatei Turtucaia a fost rănit în braţul drept (16 septembrie bulgare. Statului a făcut servicii prin iniţiativa pe care a 1916); cu Divizia 2 Infanterie la Mărășești și Onești avut-o, urmărind bandele de falsifi catori de bani. Deși ofi ţer (15 februarie 1917-1918); în cel de-Al Doilea Război de rezervă s-a remarcat prin munca pe care a depus-o, merită cu totul o înaintare excepţională15. Mondial, cu Compania gonio de pe lângă Armata 4, căpitan, comandant de companie gonio la Chișinău, Nicolae Bolintineanu Nistru (21 iunie 1941-1 octombrie 1941). Activitate: atașat comercial al României la Londra S-a născut la 10 iunie 1884 (1930-1936); delegat al României la Conferinţa la Câmpulung, judeţul Muscel, Camerei de Comerţ Internaţională Washington - Paris - fi ul lui Constantin (de profesie Berlin - Madrid (1930-1939); expert economic în Delegaţia militar) și Kiriach născută Română de pe lângă Liga Naţiunilor Geneva (1935-1939). Popp. A fost arestat în anul 1941 sub acuzaţia de ajutorarea S-a căsătorit, la 2 iunie prizonierilor sovietici și atitudine antifascistă. Dosarul a 1913, cu Sylvia Odobeștianu, fost clasat din lipsă de dovezi. avându-i copii pe Radu, Mircea În ceea ce privește activitatea sa ca ofiţer de și Monica. legătură, menţionăm că, în perioada 1 noiembrie 1918- Studii și activitate: 31 octombrie 1919, s-a afl at sub directa comandă a Școala Militară de Infanterie, șefului Biroului de legătură de pe lângă Armata de Școala Fiilor de Militari din Orient, Divizia 26 engleză, locotenent-colonelul Douglas Craiova (1901); bursier în Căpităneanu. Acesta nota că și-a îndeplinit serviciul cu Armata Germană, înrolat ca Locotenent-colonelul Nicolae Bolintineanu multă dragoste și pricepere. A adus lăudabile servicii acestui fahnenjunker în Regimentul 29 birou unde este nevoie de mult tact și cunoștinţe militare. Infanterie „von Horn” al 3-lea de Rhin (1901); Școala Merită să fi e înaintat la gradul de căpitan în rezervă13. Militară din Hanovra (1902); sublocotenent în Șeful Secţiei V Informaţii, locotenent-colonelul Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta”, rămas la Bianu consemna: Este locotenent în rezervă de la 1 aprilie stagiu în Germania în Regimentul 29 Infanterie „von 1917. De la a II-a mobilizare din 1918, a fost în Serviciul Horn” al 3-lea de Rhin (1903); Școala de Tragere a de legătură al Comandamentului armatei noastre pe lângă Infanteriei Spandau, Berlin (1906); Regimentul 4 Comandamentele Aliate din Bulgaria și anume: până în Infanterie „Argeș” (1906); elev la Școala Superioară iulie 1919 a fost ajutor al ofi ţerului de legătură la Varna de Război (1909-1911); Școala Militară de Infanterie, și în perioada august 1919-mai 1920 a fost singurul ofi ţer de locotenent, comandant de companie-elevi (1911);

70 1 (79) 2018 document studii/documente Școala Militară de Infanterie, căpitan (1912); Batalionul însoţit de instrucţiunile privitoare la prizonierii români. 6 Vânători (1912); Comandamentul 3 Teritorial, ofi ţer Potrivit acestui ordin semnat de generalul Rășcanu, de stat-major (1915); mobilizat la Divizia 13 Infanterie locotenent-colonelul Nicolae Bolintineanu era informat că (14 august 1916); maior, șeful Biroului Operaţii potrivit rezoluţiei pusă pe referatul nr. 23539 din 12 ianuarie (1 octombrie 1916); locotenent-colonel - se remarcă 1920 sunteţi numit ca delegat al Ministerului de Război - în luptele de la Mărășești (1 septembrie 1917); Marele Secţia Statisticii la Sofi a având următoarele însărcinări: Cartier General, Comandamentul Etapelor, locotenent- 1) stabilirea cu exactitate a numărului de prizonieri făcuţi colonel, șeful Biroului Etapelor (12 ianuarie 1918); de bulgari; 2) stabilirea răspândirilor acestor prizonieri pe subșef stat-major la Corpul 5 Armată, Basarabia lagăre; 3) prizonierii trimiși la lucru pe frontul de la Salonic; (8 iunie 1918); Grupul General Popovici (30 aprilie 4) prizonierii repartizaţi formaţiunilor de etape în Dobrogea; 1919); locotenent-colonel, ofi ţer de legătură pe lângă 5) stabilirea cu precizie a numărului de morţi în captivitatea trupele aliate din Sofi a (17 decembrie 1919); Ministerul bulgară și în răspândirile prevăzute la punctul 2; 6) căutarea de Război - Secretariatul General (1 mai 1920); inspector dispăruţilor și rătăciţilor rămași în Bulgaria; 7) obţinerea de studii la Școala Superioară de Război (6 iunie 1920). valorilor aparţinând supușilor români foști prizonieri; Referitor la activitatea sa din Germania, comandantul 8) indicaţii asupra numărului și situaţiei mormintelor morţilor Regimentului 29 Infanterie „von Horn”, colonelul- îngropaţi fără identificare; 9) întreţinerea mormintelor comandant Schuch scria în raportul său din ianuarie prizonierilor români în conformitate cu articolul 225 și 226 1903: Sublocotenentul Bolintineanu a fost înaintat la acest din tratatul de pace; 10) obţinerea actelor de deces pentru grad la 27 ianuarie. Fizic și intelectual e bine înzestrat. cei morţi în captivitate; 11) stabilirea prizonierilor care au O bună și juvenilă înfăţișare militară; cu dragoste și poftă fost condamnaţi, cercetând dacă se mai găsesc în Bulgaria soldat. Posedă bune cunoștinţe militare și regulamentele prizonieri închiși condamnaţi sau în prevenţie. de serviciu destul de bine. Difi cultatea ce o avea de a citi și În caz afi rmativ, veţi cere imediata lor eliberare, luând pricepe aceste regulamente și întrebuinţarea limbii germane, și o declaraţie din partea guvernului bulgar că în închisorile a învins aproape cu desăvârșire. În toate privinţele promite din Bulgaria nu se mai găsește niciun prizonier român de a deveni un bun ofi ţer. El posedă bune maniere și e privit condamnat sau în prevenţie. Pentru aducerea la îndeplinire a în cercurile camarazilor ca o persoană simpatică16. lucrărilor de mai sus vă veţi adresa atât autorităţilor bulgare În ciuda acestor aprecieri, în anul 1912, este închis competente, cât și instituţiilor particulare ca Societatea 30 de zile pentru motivul că a avut relaţii cu femeia unui Crucea Roșie bulgară. De asemenea, veţi cere și sprijinul camarad și a avut impulsul de a divulga. În anul 1917, Înaltului Comandament francez din Sofia, precum și primește mustrare și mustrare aspră, fi ind totuși decorat instituţiilor de binefacere aliate. cu „Medalia Jubiliară Carol I” la 10 mai 1906 și Medalia Spre orientarea dvs., vă mai comunicăm că guvernul „Avântul Ţării” la 2 ianuarie 1914. bulgar, invocând motivul că nu a ratifi cat convenţia de la Haga, a refuzat nu numai plata soldei ofi ţerilor români Prizonierii români din Bulgaria prizonieri la care era obligat conform art. 17 din această convenţie, dar a supus pe prizonierii noștri la un tratament Așadar, situaţia prizonierilor români din Bulgaria peste măsură de barbar, astfel că are tot interesul să ne ascundă devine o preocupare majoră a Marelui Cartier General, drama desfășurată în lagărele de prizonieri bulgare pe care care, prin intermediul Biroului de contrainformaţii, îl ne-o înfăţișează domnul Saavedra, ministrul Spaniei la informa pe locotenent-colonelul Nicolae Bolintineanu Sofi a, prin nota sa verbală nr. 213 către guvernul bulgar, în afl at la Sofi a, cu nr. 9807 din 18 februarie 1920, că avem modul cel mai drastic, arătând că soldaţii români prizonieri onoare a vă face cunoscut că potrivit cererii Ministerului de se găsesc „dans une situation pitoyable nu-pieds, les vêtements Război, dl. general subșef de Stat Major General a aprobat en lambeaux et tellement déguenillés qu’ils ne pourront ca să vi se încredinţeze misiunea repatrierii prizonierilor résister au froid rigoureux de l’hiver”. români afl aţi în Bulgaria, în care scop veţi primi de la Adăugând la aceasta atrocităţile la care s-au dedat minister instrucţiuni de procedare. Pentru personalul în bulgarii, și pentru care avem probe indubitabile, găsim grade inferioare ce eventual v-ar mai fi necesar, urmează a vă explicabilă mortalitatea excesivă printre ostașii noștri din adresa Ministerului de Război făcând propunerile necesare17. Bulgaria. Îndrumările noastre vi le dăm aici în linii mari, La scurt timp, mai precis la 25 februarie 1920, lăsând bineînţeles la aprecierea dvs. ca prin perspicacitate și locotenent-colonelul Nicolae Bolintineanu primea din o voinţă irezistibilă să faceţi posibilă realizarea înaltului partea șefului Secţiei Informaţiilor, locotenent-colonelul scop al misiunii dvs. De mersul lucrărilor și de rezultatele Bianu și șefului Biroului 2 contrainformaţii, maiorul investigaţiilor dvs. veţi binevoi a ne informa din cinci în Ţăranu, Ordinul nr. 41.474 al Ministerului de Război, cinci zile18. document 2018 1 (79) 71 studii/documente Conform anexei care însoţea Ordinul nr. 41.474 și valorilor, relicvelor și efectelor prizonierilor și internaţilor care cuprindea Instrucţiunile privind executarea sa, pentru români în viaţă sau decedaţi în captivitate, vă veţi adresa stabilirea cu exactitate a numărului de prizonieri și internaţi Ministerului de Război bulgar, iar după primire, le veţi civili români făcuţi de către armata și autorităţile bulgare înainta fără întârziere spre distribuire familiilor decedaţilor, vă veţi adresa Ministerului de Război bulgar cerând liste Ministerului de Război - Secţia Statisticii. La punctul 9, numerice și nominale ale tuturor prizonierilor și internaţilor veţi căuta, prin anchetă, a obţine indicaţii precise asupra civili, controlând apoi datele cartotecii Crucii Roșii bulgare cu mormintelor morţilor îngropaţi fără identifi care, intervenind acelea ale Ministerului de Război. La punctele 2 și 4, pentru totodată pe lângă autorităţile bulgare în acest sens. La stabilirea răspândirilor acestor prizonieri, veţi cere autorităţilor punctul 10, veţi vizita și veţi lua măsuri ca mormintele bulgare competente: a) liste numerice și nominale din toate prizonierilor români să fi e îngrijite potrivit convenţiilor lagărele unde au fost români; b) liste numerice și nominale internaţionale în vigoare, de asemenea veţi stărui ca guvernul de prizonieri trimiși în batalioanele de lucru, fi e pe Dunăre, bulgar să se conformeze art. 225 și 226 din Tratatul de Pace fi e pe frontul de la Salonic sau aiurea; c) liste numerice cu Germania, relativ la întreţinerea mormintelor. Veţi și nominale lua cunoștinţă de prizonieri de intenţiile români Societăţii repartizaţi Mormintele formaţiilor Eroilor Căzuţi de etape în în Război, în Dobrogea. care scop vă La punctul veţi adresa 5, pentru direct Biroului stabilirea cu de Studii din precizie a Ministerul numărului de Război, total de în care scop repartizaţi, veţi rămâne veţi cere în legătură autorităţilor în această bulgare liste privinţă. La complete de punctul 11, prizonieri de pentru obţinerea toate gradele și de internaţi repartizaţi, în anul 1918, actelor de deces, vă veţi adresa atât autorităţilor bulgare ca urmare a convenţiei relativ la schimbul de prizonieri. competente, cât și instituţiilor particulare, ca Societatea Veţi dispune, de asemenea, copierea listelor de prizonieri Crucea Roșie. La punctul 12, pentru stabilirea prizonierilor repatriaţi în anul 1919 și le veţi expedia la București - români care au fost condamnaţi sau care se mai găsesc Secţia Statisticii, aceasta fi indcă nu s-au primit toate listele în Bulgaria încă închiși sau în prevenţie, vă veţi adresa de prizonierii repatriaţi. La punctul 6, pentru stabilirea cu Ministerului de Război bulgar, cerând imediata lor eliberare, exactitate a numărului de morţi în captivitate în Bulgaria și luând, în același timp, o declaraţie din partea guvernului în răspândirile de la punctul 2, veţi cere autorităţilor bulgare bulgar că în închisorile din Bulgaria nu se mai găsește competente să vă predea toate datele de morţi și actele de deces niciun prizonier român condamnat sau în prevenţie. În referitoare la prizonierii români, spre a completa pe cele toate chestiunile privitoare la punctele de mai sus precum primite până în prezent și care se ridică la un număr de circa și cele prevăzute în art. 225 și 226 din Tratatul de Pace 4.200, ceea ce bineînţeles, faţă de mortalitatea excesivă din cu Germania veţi cere, în caz de difi cultăţi, din partea lagărele bulgare nu poate corespunde cu realitatea. La punctul autorităţilor bulgare, concursul Înaltului Comandament 7, pentru căutarea dispăruţilor și rătăciţilor în Bulgaria Francez din Sofi a, căruia vă veţi prezenta la sosire19. sau în teritoriile fost ocupate de armatele bulgare, veţi face În martie 1920, Misiunea Militară română de la publicitatea necesară în gazetele din Sofi a, intervenind pe Sofi a, care printre alte însărcinări primite, trebuia să lângă autorităţile respective, pentru a da ordin la toate rezolve cât putea de mult situaţia prizonierilor români administraţiile provinciale și departamentale în acest sens, din Bulgaria, era compusă din: locotenent-colonelul în conformitate cu art. 222 din Tratatul de Pace. Veţi cere, de Nicolae Bolintineanu, locotenentul Arthur Holban, asemenea, liste nominale de acești prizonieri pe care le veţi venit după mutarea de la Sofi a a locotenent-colonelului comunica Secţiei Statistice. La punctul 8, pentru obţinerea Douglas Căpităneanu, sergentul Petru Dumitrescu,

72 1 (79) 2018 document studii/documente sergent-curierul Gheorghe Diaconescu, sergentul Gh. Justiţie Militară Zona Interioară; maiorul Stătescu P., Vlad, sergentul Constantin Dumitrescu, soldaţii Vasile comisar regal la Curtea Superioară de Justiţie Militară Dinu, Andrei Manuchevici, Șerban Sandu și soldat- Zona Interioară; maiorul Cornișoiu Grig de la Secţia I a curierul Ion Brătianu. Biroul de la Varna era format din Marelui Stat Major al Armatei; maior Miulescu Alex de ofi ţerul de legătură - locotenent Alexandru Smutny, la Secţia III Justiţie din Ministerul de Război, căpitanii soldaţii Gheorghe Nica și Tudor Băjenaru, precum și Ștefănescu Traian, Tănăsescu Ioan de la Secţia III Justiţie din maiorul Alexandru Petrescu - șeful Biroului de legătură Ministerul de Război; locotenenţii Mărgărit Cosma și Pericle român pe lângă Comandamentul Aliat din Varna. S. Alex de la Secţia III Justiţie din Ministerul de Război, Din data de 18 martie 1920, locotenent-colonelul Capul Cercului de Recrutare ale cărui lucrări se verifi că, Nicolae Bolintineanu informa Direcţia Personalului - Secţia precum și doi căpitani de rezervă învăţători recomandaţi de Statisticii din Ministerul de Război, prin intermediul către Ministerul Cultelor și Instrucţiuni Publice, membrii. Notei nr. 1.837, că subsemnatul fi ind rechemat în ţară, Cercurile de recrutare vor înainta toate lucrările ce Ordinul dvs. nr. 41.474 din 25 februarie 1920 relativ au întocmit conform citatelor ordinelor circulare, atât la prizonierii români făcuţi de bulgari, l-am predat pentru cei găsiţi vinovaţi, cât și acelor găsiţi nevinovaţi locotenentului Holban pentru executare20. președintelui Comisiei Centrale la Ministerul de Război Din acest moment, corespondenţa dintre Ministerul - Secţia III Justiţie, până la 15 februarie 1920 cel mai de Război și ofi ţerul de legătură de la Sofi a, locotenentul târziu. Se vor înainta, mai întâi, lucrările privitoare la Arthur Holban, se intensifi că. Direcţia Personalului - cei care au rămas în teritoriu fost vremelnic ocupat de Secţia Statisticii transmitea, prin Adresa nr. 47.369 din inamic, precum sunt: acei care nu au răspuns ordinelor 26 martie 1920, Decizia Ministerială din 6 februarie 1920. de chemare, au dezertat sau s-au predat la inamic și au Conform acesteia, binevoiţi a întocmi și înainta de urgenţă fost lăsaţi în acest teritoriu sau fi ind făcuţi prizonieri sau acestui serviciu un tabel nominal, pe regimente, de militari predându-se de bună voie și fi ind internaţi în lagărele prizonieri care au rămas în lagărele de prizonieri până azi sau de război, au fost lăsaţi în urma angajamentelor ce au decedaţi în acele lagăre, precum și acei care au părăsit lagărele luat cu inamicul să se întoarcă la domiciliul lor; pentru cu învoirea inamicului înaintate la 15 noiembrie 1918 și s-au aceștia cercurile de recrutare vor întocmi tabele nominale întors în teritoriul vremelnic ocupat de inamic; acest serviciu pe comune și pe regimente. Aceste tabele vor fi semnate de fi ind în imposibilitate a executa aceste tabele, lipsindu-i datele primar, preot, șeful postului de jandarmi și de învăţător și elementele necesare alcătuirii acestora21. și vor fi înaintate Comisiei Centrale cel mai târziu până Trebuie precizat faptul că Decizia Ministerială la 1 martie 1920. Celelalte lucrări vor fi înaintate până nr. 90 din 6 februarie 1920 se referea la funcţionarea la 15 martie 1920. Se va pune la cunoștinţa tuturor prin unei Comisii centrale pentru verifi carea și centralizarea „Monitorul Ofi cial” și ziare că pot adresa denunţurile lucrărilor comisiilor care au stabilit situaţia militarilor arătând pe care se afl ă în aceste categorii Comisiei Centrale rămași în teritoriul fost vremelnic ocupat, urmare a din București, la Ministerul de Război( Secţia III Justiţie). Ordinelor Circulare nr. 5.255 din 28 ianuarie 1919 și Comisia Centrală lucrează cu maximum de intensitate, în nr. 25.506 din 11 noiembrie 1919 ale Ministerului de orele libere peste programul serviciului zilnic, va verifi ca Război. Potrivit acestei decizii, pentru păstrarea acelorași și centraliza lucrările primite începând cu cei rămași sau norme pentru toţi infractorii de la datoriile militare precum veniţi în urmă în teritoriul fost vremelnic ocupat stabilind sunt: 1) acei care au rămas în teritoriul vremelnic ocupat pentru toţi aceleași norme, astfel ca să se aleagă numai acei de inamic; 2) acei care au răspuns la ordinele de chemare; a căror vinovăţie ar fi bine constatată, iar pentru cei a căror 3) acei care au dezertat la inamic pe timpul campaniei vinovăţie pare dubioasă va propune măsurile de represiune trecute; 4) acei care s-au predat de bună voie inamicului; cuvenite, în așa fel ca acei care au fugit de la sfânta datorie 5) acei care în urma angajamentelor ce au luat inamicului de a-și apăra ţara, de a nu putea benefi cia de ajutoarele și au fost liberaţi din lagărele de prizonieri și lăsaţi să vină drepturile cuvenite numai acelora care au luptat pentru la casele lor, Ministerul de Război instituie, în București, o întregirea neamului. Cei vinovaţi trebuie să fi e repede comisie centrală pentru verifi carea și centralizarea lucrărilor judecaţi și să-și primească pedeapsa ce li se cuvine. Lucrările comisiilor care au funcţionat conform ordinelor circulare de Comisiei vor începe cu Corpul de Armată, urmând, apoi, mai sus. Această comisie se compune din: colonelul Pangrati în ordinea numerică cu celelalte corpuri de armată și se vor Gheorghe, prim-comisar regal la Curtea Superioară de termina în cel mai scurt timp posibil. De îndată ce se vor Justiţie Militară a Zonei Interioare, președinte; colonelul stabili vinovaţii unui corp de armată care trebuie trimiși Rădulescu D., șeful Serviciului Personalului din Ministerul înaintea Curţii Marţiale, li se vor prezenta dosarele lor, de Război; locotenent-colonelul Străjescu V., șeful Secţiei însoţite de un tabel nominal recapitulativ; apoi dosarele III Justiţie din Ministerul de Război; locotenent-colonelul vor fi trimise comandantului corpului de armată respectiv Protopopescu N., comisar regal la Curtea Superioară de pentru a ordona curţii marţiale judecarea lor cu precădere. document 2018 1 (79) 73 studii/documente Pe acei a căror vinovăţie ar fi dubioasă sau cei care se vor găsi Fiind la curent cu aceasta, nu am căutat să obţin pur și vinovaţi, de asemenea, li se vor prezenta dosarele lor cu un simplu dosarele, dar am cerut ca un ofi ţer să-mi dea toate tabel nominal recapitulativ, apoi aceste dosare se vor trimite explicaţiile pe care le voi cere. Comandamentul francez comandantului corpului de armată respectiv spre a ordona mi-a susţinut cererea, iar domnul colonel Mèalin, șef de neurmărirea sau pentru cei decedaţi stingerea acţiunii. Cei stat-major, a fost atât de amabil încât a insistat personal pe care nu se vor prezenta cercurilor de chemare până la 1 aprilie lângă generalul Nerezoff pentru ca un ofi ţer din Ministerul 1920 și a căror situaţie nu este lămurită, vor fi judecaţi în de Război bulgar să fi e delegat pentru a se ocupa împreună contumacie; pentru aceștia cercurile de recrutare vor înainta cu mine de chestiunea prizonierilor români. M-am pus Comisiei Centrale, tabele nominale pe regimente. Familiile în contact cu acest ofi ţer, locotenentul Kaneff , și am ajuns celor neprezentaţi sunt datoare să prezinte cercurilor de deocamdată la următoarele rezultate: punctele 1, 3 și 4 se recrutare actele prin care pot dovedi că ei au decedat sau că pot stabili prin studierea dosarelor care se afl ă la Ministerul sunt dispăruţi, contrar se vor face pasibili de faptul prevăzut de Război - Secţia Prizonierilor, iar pentru punctul 12 la de art. 116 din Legea Recrutării, art. 52 din Codul de Secţia Justiţiei Militare, unde s-au transportat toate arhivele Procedură Civilă combinat cu art. 59 din Codul Justiţiei Curţilor Marţiale care au funcţionat în timpul războiului. Militare titlul II adiţional22. Pentru stabilirea numărului de repatriaţi, am intervenit la Tot la 26 martie 1920, Direcţia Personalului - Secţia Ministerul de Război bulgar, prin Comandamentul francez, Statisticii îi mai trimitea locotenentului Holban, cu pentru a obţine liste cu toţi prizonierii repatriaţi în anul Adresa nr. 47370, următoarele îndrumări: Pentru a putea 1918 și anul 1919. La punctele 2, 6 și 8, Ministerul de stabili în mod precis numărul repatriaţilor și cum până în Război s-a angajat că va da foștilor comandanţi de lagăre prezent nu ne-au parvenit toate listele de repatriere, deoarece de prizonieri ordinele necesare pentru ca să ni se dea toate parte s-a pierdut pe drum, iar altele nu ne-au fost remise de datele cerute. După ce vom obţine numărul total de prizonieri către inamic, cu onoare vă rog să binevoiţi a întocmi și a ne (punctul 1), voi compara rezultatele obţinute cu listele pe care înainta de urgenţă un tabel nominal cu toţi ofi ţerii, plutonierii le voi găsi în fi ecare lagăr (punctul 2); de asemenea, voi lua de și soldaţii care au fost repatriaţi din Bulgaria fi e direct prin la fi ecare lagăr lista decedaţilor, din care voi alcătui aceste liste Misiune, fi e direct de către inamic în urma Convenţiei din de prizonieri români morţi în captivitate (6); la aceste liste luna martie 1918, care a avut ca rezultat încheierea Păcii vor trebui adăugaţi prizonierii morţi pe când erau trimiși la de la Buftea specifi cându-se aceasta în tabel. Veţi binevoi a lucru pe frontul din Salonic (punctul 3) și cei făcând parte din mai specifi ca în tabel următoarele: câţi ofi ţeri, plutonieri și formaţiunile de etape din Dobrogea (punctul 4). Ministerul soldaţi din cei repatriaţi au fost capturaţi direct de bulgari de Război a insistat asupra faptului că mi se vor pune la și câţi din ei au fost aduși pentru munci din Germania, din dispoziţie toate mijloacele necesare pentru obţinerea acestor Austro-Ungaria pe frontul Salonicului sau în alte localităţi, date, însă că lagărele, mormintele (punctul 9) și centrele unde arătându-se totodată câţi din repatriaţi au fost din Regat și sunt depuse obiectele aparţinând celor decedaţi (punctul 8) câţi din Transilvania, Bucovina sau Basarabia. Asemenea, fi ind răspândite, mijloacele de locomoţie mă vor privi pe ne veţi înainta și un tabel nominal cu toţi ofi ţerii, plutonierii mine, având în vedere că Statul Major bulgar nu dispune de și soldaţii invalizi repatriaţi în schimbul invalizilor inamici automobile. Când domnul locotenent-colonel Bolintineanu sau trimiși cu ceilalţi prizonieri. Listele ni le veţi înainta pe a primit această însărcinare i s-a pus la dispoziţie și un măsură ce vor fi lucrate din 10 în 10 zile23. automobil, fără de care orice deplasare este imposibilă, având La 31 martie 1920, ofiţerul de legătură Holban în vedere că mai toate centrele arătate mai sus nu au cale transmitea Raportul nr. 908 adresat Ministerului de ferată. Relativ la punctele 9 și 10, Comandamentul francez Război - Secţia Statisticii. La Ordinul domniei voastre a binevoit să delege un ofi ţer, pe locotenentul Acquaviva, nr. 41.474, primit cu Ordinul nr. 10.760 din 3 martie 1920 care va veni cu mine în toate cimitirele unde sunt îngropaţi al M.C.G., am onoarea a raporta: domnul locotenent-colonel prizonieri români. Vom stabili numărul mormintelor, Bolintineanu mi-a încredinţat acest ordin, la plecare, pentru identifi când acelea care pot fi identifi cate și le vom da în executare. M-am pus imediat în legătură cu Ministerul de primire cu proces-verbal municipalităţii care conform Război bulgar prin mijlocirea Comandamentului francez. art. 225 și 226 din Tratatul de Pace cu Germania și 116, Din studierea dosarelor care se afl ă la Ministerul de Război 117 din Tratatul de Pace cu Bulgaria, e datoare să vegheze la am observat următoarele: în general chestiunea prizonierilor întreţinerea lor. Lista acestor morminte va rămâne la dosar, este foarte încurcată și am impresia că nici bulgarii nu cunosc astfel că după reluarea relaţiilor diplomatice se va putea cu precizie numărul de prizonieri făcuţi de ei. Misiunile controla modul cum statul bulgar se va ţine de angajament. grecești și sârbești au încercat de mult să stabilească cele cerute Având în vedere că înlesnirea pe care mi-o face Statul Major de dumneavoastră, prin ordinul de mai sus. Statul Major francez, însărcinând pe un ofi ţer să mă însoţească, este deja bulgar le-a dat toate dosarele, însă ele erau așa de încurcate, destul de mare, nu am putinţa ca să-i cer și mijlocul de încât nu s-a putut ajunge la niciun rezultat satisfăcător. transport. Este, deci, indispensabil ca să am la dispoziţie un

74 1 (79) 2018 document studii/documente automobil pentru a mă deplasa unde nevoia o va cere. La onoare a înainta alăturat: 1) un document prin care șeful punctul 11 am făcut intervenţiile necesare. Biroului de prizonieri de la Ministerul de Război bulgar Ministerul de Război mi-a făcut cunoscut că adunarea certifi că că nu mai rămâne de la data de azi niciun prizonier actelor de deces se va face încetul cu încetul, având în vedere de război român în lagărele din Bulgaria; 2) un tabel că trebuie făcute cercetări în toate comunele și trebuie căutat nominal cu numele celor 20 de ofi ţeri și 4.452 de subofi ţeri în dosarele spitalelor care sunt desfi inţate. Pe măsură ce voi și soldaţi care au decedat în lagărele din Bulgaria; 3) un căpăta aceste acte le voi înainta Ministerului de Război. tabel nominal al celor 2.277 ofi ţeri și soldaţi care au părăsit Cu onoare, se alătură, deocamdată, un număr de 18 acte lagărele cu învoirea inamicului și s-au întors în teritoriul fost de deces care se afl au la Ministerul de Război. La punctul 7, vremelnic ocupat de inamic; 4) un tabel cu numele celor 341 am intervenit pe lângă Comandamentul francez pentru ca subofi ţeri și soldaţi care au evadat din lagărele bulgărești. Ministerul de Interne să dea Prefecturilor ordinele necesare Am împrumutat aceste documente la Ministerul de Război spre a se căuta toţi dispăruţii și rătăciţii în fi ecare judeţ. Voi bulgar și am semnat pentru ele cu chitanţă de primire cu înainta Ministerului de Război - Secţia Statisticii listele făgăduiala a le restitui26. nominale ce le voi transmite. În aceeași zi, 26 martie 1920, Nota nr. 194 era Supunându-vă cele de mai sus, am onoarea a raporta completată cu Nota nr. 195 prin care Biroul ofi ţerului că am convingerea că, graţie preţiosului concurs al Statului de legătură de la Sofia de pe lângă Marele Cartier Major Aliat din Sofi a și mulţumit atitudinii binevoitoare General român făcea cunoscut Direcţiei Personalului - a autorităţilor bulgare, voi putea duce la bun sfârșit înalta Secţia Statisticii din Ministerul de Război, faptul că, misiune ce mi-a fost încredinţată. la Ordinul nr. 47.370 din 26 martie 1920 am onoarea a Pentru a obţine rezultate cu totul satisfăcătoare, cu onoare înainta alăturat: un dosar conţinând 588 fi le cu tabelele vă rog să binevoiţi a aproba ca să mi se dea aceleași înlesniri nominale a unui nr. de 738 ofi ţeri și 12.625 subofi ţeri și pe care le avea domnul colonel Bolintineanu. Domnia-sa pe soldaţi prizonieri în Bulgaria, care au fost repatriaţi direct când a luat automobilul, spunându-mi că această mașină este de către inamic în urma Convenţiei din martie 1918 [și] prea slabă pentru drumurile lungi și că va interveni pentru ca un tabel cu numele celor 541 subofi ţeri și soldaţi care au fost să i se trimită altul. Dacă Ministerul de Război binevoiește a repatriaţi prin mijlocirea Autorităţilor Militare Aliate. aprecia cele expuse mai sus, am onoarea a vă ruga să binevoiţi Aceste documente mi-au fost împrumutate de către a dispune ca să mi se trimită un automobil cu sergentul-șofer Ministerul de Război bulgar și am semnat pentru ele o Dumitrescu Constantin, care a fost aici cu domnul locotenent- chitanţă cu făgăduiala de a le înapoia. În privinţa celorlalte colonel Bolintineanu și care acum se afl ă la M.C.G. - Biroul 2 puncte cu onoare raportez că șeful Biroului de prizonieri ne-a contrainformaţii sau Corpul Tracţiune Automobilă24. declarat următoarele: 1) toţi prizonierii au fost capturaţi Sprijinul aliatului francez s-a confi rmat prin adresa direct de bulgari și nu a fost adus niciunul pentru diferite trimisă de generalul de Gondrecourt - comandantul munci din Germania sau Austro-Ungaria; 2) tabelul trupelor franceze în Bulgaria, delegatul Comandamentului nominal al prizonierilor invalizi care au fost repatriaţi în General al Armatelor Aliate în Orient, către generalul schimbul invalizilor inamici nu există în arhivele Biroului de Nerezoff , șeful Statului Major General al armatelor prizonieri. Acest tabel cu numele celor 4 ofi ţeri și 2.985 soldaţi bulgare de la Sofi a. Documentul înregistrat cu nr. 1.948 repatriaţi a fost trimis Comisiei române care trata restituirea din 19 aprilie 1920, preciza că Statul Major român a cerut prizonierilor la București (domnul colonel Lupașcu) cu Adresa locotenentului Holban, ofi ţerul de legătură cu statul meu cu nr. 5.362 din 12 iulie 1920; 3) printre prizonierii români major, să stabilească listele ofi ţerilor, subofi ţerilor și soldaţilor făcuţi de bulgari un număr de 4.500 a fost predat germanilor și români care au fost făcuţi prizonieri în timpul războiului, un număr de 2.000 a fost predat turcilor. Biroul de prizonieri care au fost repatriaţi până astăzi sau care au rămas în nu posedă tabele nominale ale acestor prizonieri, având în Bulgaria, pentru a evita reîntoarcerea în ţara lor sau sunt vedere că ei au fost luaţi de germani și turci imediat după lupta morţi în lagărele de concentrare sau au părăsit aceste lagăre cu de la Turtucaia, fără ca autorităţile bulgare să fi avut timpul autorizaţia administraţiei bulgare înainte de 15 noiembrie să întocmească tabele nominale cu ei27. 1918. Pentru ca locotenentul Holban să poată efectua această Printr-un simplu calcul, afl ăm numărul prizonierilor sarcină cât mai rapid posibil și în cele mai bune condiţii, l-am români din lagărele din Bulgaria. Conform documentelor autorizat să intre direct în legătură cu Secţia de legătură care au stat la baza studiului nostru, cei 23.393 de a Ministerului de Război. Vă aduc la cunoștinţă că am a militari români, care au reușit să rămână în viaţă, au avut onoarea să vă facilitez această dorinţă ca să-i ofer tot fost identifi caţi cu mare greutate. Ei au fost supuși unor sprijinul în vederea executării acestei sarcini25. rele tratamente de către autorităţile bulgare, descrise Cu ajutor francez și tenacitatea ofi ţerului de legătură, de memorialistica Primului Război Mondial. Pentru locotenentul Arthur Holban, apar primele rezultate. La a contura o minimă imagine asupra celor care nu au 26 aprilie 1920, Direcţia Personalului - Secţia Statisticii avut norocul să se întoarcă acasă, Tabelul nominal28 care din Ministerul de Război primea, cu nr. 194, următoarea urmează conţine un număr restrâns al celor care au murit informare: la Ordinul nr. 47.369 din 26 martie 1920, am în lagărele bulgare. document 2018 1 (79) 75 studii/documente

Lagărul de Nr. Gradul/numele și Unitatea din care prizonieri/ Data decesului Observaţii crt. prenumele prizonierului făcea parte localitatea Regimentul 19 1. Puţică Ștefan Târnovo 30 martie 1918 Infanterie Mina „Principele 7 februarie 2. Contrea Dumitru - Boris” 1918 Regimentul 14 3. Ungureanu Iordache Sliven-Ceairli 22 iunie 1918 24 de ani Infanterie Regimentul 49 30 octombrie 4. Stan N. Hâncu Sliven-Ceairli 39 de ani. Inaniţie Infanterie 1917 Regimentul 35 29 decembrie 5. Ciobanu Dumitru Sliven-Ceairli 30 de ani. Cangrenă Infanterie 1917 Regimentul 84 17 februarie 6. Florea Dumitru Sliven-Ceairli 32 de ani. Inaniţie Infanterie 1918 Regimentul 24 5 februarie 7. Procopie Ion Sliven-Ceairli 27 de ani. Inaniţie Infanterie 1918 34 de ani. Bronșită. Cf. notei nr. 903/25 august 1920 eliberată de Primăria comunei 8. Matei Marin Sliven-Ceairli 8 martie 1918 Goicea Mare, Dolj Este în viaţă fi ind - demobilizat din Moldova Regimentul 63 23 ianuarie 9. Ion Ilie Iosef Sliven-Ceairli 36 de ani. Nevroză. Infanterie 1918 10. Constantin Silvestru - Sliven-Ceairli 1 august 1917 23 de ani. Inaniţie 19 ianuarie 23 de ani. Inaniţie, 11. Georgescu Gheorghe - Sliven-Ceairli 1918 enterită 18 februarie 12. Grigoraș Tănase Sliven-Ceairli 29 de ani. Inaniţie 1918 Soldat Constantin Regimentul 75 13. Sliven-Ceairli 4 august 1917 40 de ani Cristea Infanterie Regimentul Locotenent Constantin 2 decembrie 14. 40 Infanterie, Varna 22 de ani Făgărășanu 1916 Compania 12 Dat dispărut la Regimentul 76/80 16 decembrie Turtucaia. Născut 15. Soldat Marin Dumitru Gradsco Infanterie 1916 1880. 36 de ani Regimentul 3 februarie 16. Soldat Marin Mirgel 1 Infanterie, Prilep (Macedonia) 23 de ani 1917 Compania 1 Regimentul 75 Demirhisar 17. Soldat Manea Gheorghe 4 ianuarie 1917 42 de ani Infanterie (Macedonia) 18. Soldat Marin Ion - Criva Livada 7 iulie 1917 28 de ani 44 de ani. Dispărut Regimentul 76 14 noiembrie 19. Soldat Marin Bălan Burgas în luptele de la Infanterie 1916 Turtucaia

76 1 (79) 2018 document studii/documente

Lagărul de Nr. Gradul/numele și Unitatea din care prizonieri/ Data decesului Observaţii crt. prenumele prizonierului făcea parte localitatea 6 octombrie 20. Soldat Marin C. Dobre - Sliven-Ceairli 34 de ani. Inaniţie 1917 Regimentul 22 februarie 21. Soldat Marin Marin Ion 79 Infanterie, Prilep 1917 Compania 14 Regimentul 45 Infanterie, 22. Soldat Marin Prodan Batalionul Medgidia 11 martie 1917 45 de ani 5 Miliţieni, Compania 3 Regimentul 72 23. Soldat Marin Cristea Sliven-Ceairli 10 mai 1917 42 de ani. Inaniţie Infanterie Regimentul 3 21 noiembrie 24. Soldat Marin Stan Artilerie Grea, Razgrad 21 de ani. Dizenterie 1916 Bateria 1

Th e Situation of the Romanian Prisoners from Bulgaria in the Reports of the liaison Offi cers from Sofi a (February-March 1920)

Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate

Abstract: After the end of the First World War, the Ministry of War tried to clarify the situation of the war prisoners that were dead or restrained in camps on the territory of Bulgaria. Th is action was carried out by the staff of the Romanian Military Mission in Sofi a, in particular by Lieutenant Arthur Holban and Lieutenant-Colonel Nicolae Bolintineanu, with the direct support of the French High Commandment in Sofi a. Keywords: Bulgaria, Romanian prisoners dead or restrained, Romanian Military Mission in Sofi a, French High Commandment, Arthur Holban, Nicolae Bolintineanu

NOTE

1 Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. 14 Ibidem, ff. 30-32. 2 Misiunea Militară Franceză în România a fost desfi inţată prin decizia 15 Ibidem, f. 50. Statului Major General al Armatei franceze prin integrarea ei, la data 16 Ibidem, litera B, f. 39. de 30 octombrie 1918, în efectivele Armatei Dunării. 17 Idem, Fond Marele Stat Major, dosar nr. crt. 263/1920, f. 21. 3 Arhivele Militare Române (în continuare AMR), Fond microfi lme, 18 Ibidem, ff. 23-24. rola F.II. 1.2584, cd. 9. 19 Ibidem, ff. 25-26. 4 Ibidem, cd. 10. 20 Ibidem, f. 19. 5 Ibidem, rola F.II. 1.2654, cd. 690. 21 Ibidem, f. 6. 6 Ibidem, cd. 727. 22 Ibidem, ff. 6-9. 7 Idem, Fond Marele Cartier General, dosar nr. crt. 2024, f. 300. 23 Ibidem, f. 2. 8 Idem, Fond microfi lme, rola F.II. 1.2654, cd. 745. 24 Ibidem, f. 14. 9 A fost diplomat al Academiei de Muzică şi pianist. 25 Ibidem, f. 10. 10 A fost funcţionar la Editura Partidului Muncitoresc Român. 26 Ibidem, f. 3. 11 A fost funcţionar la Editura de Stat. 27 Ibidem, f. 1. 12 A fost şofer la „Alimentara” S.A. 28 Idem, Fond Marele Cartier General, dosar nr. crt. 3602, ff. 2-40 şi 13 A.M.R., Fond Direcţia Cadre şi Învăţământ, Memorii bătrâni, litera H, f. 29. dosar nr. crt. 3603, ff. 2-64. document 2018 1 (79) 77 studii/documente ACADEMIA DE ŞTIINŢE DIN ROMÂNIA ŞI ARTILERIŞTII (1935-1949)

General de brigadă (r) profesor universitar Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

cademia de Știinţe din România, precursor uneia din secţiuni. Ei se aleg în Adunarea Generală cu al actualei Academii a Oamenilor de majoritatea de voturi din numărul total al membrilor Știinţă din România, a luat fiinţă la titulari ai Academiei, în urma propunerii secţiunii din A 5 11 martie 1935, la iniţiativa a 26 oameni de știinţă, și care urmează a face parte” . a primit personalitate juridică la 29 martie 1935, ca Este de notorietate inamiciţia instituţională dintre „o asociaţie știinţifi că fără scop lucrativ sau patrimonial, Academia de Știinţe din România și Academia […] persoană juridică, cu sediul în București și cu Română. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă durată nelimitată”1. […] „Necesitatea înfiinţării intervenţia în justiţie a acesteia din urmă pentru a se unei academii de știinţe cauzate de imperfecţiunea interzice Academiei de Știinţe din România de a purta organizării Secţiunii știinţifi ce a Academiei Române, titulatura de „Academie”, considerată ca fi ind dreptul fusese exprimată încă din anii `20 de P.P. Negulescu, său de monopol, în calitate de instituţie mai veche. Ca membru al Academiei Române în lucrarea Reforma urmare, prin Decretul Lege nr. 2418 din 7 iulie 1938 învăţământului, în care arată că Secţiunea știinţifi că din s-a interzis dreptul Academiei de Știinţe de a purta Academia Română este lăsată pe plan secundar, având titulatura de „Academie”. Astfel, la 24 septembrie 1938, doar 12 locuri pentru a reprezenta toate știinţele atât Adunarea Generală a Academiei de Știinţe din România de numeroase și de diferite”2. a hotărât să adopte hotărârea de „Institutul de Știinţe Încă de la înfi inţare s-a statuat că „rolul Academiei din România”. După doi ani, la 7 noiembrie 1940, a de Știinţe nu este atât de a crea, ci mai mult de a ajuta fost publicat în „Monitorul Ofi cial” nr. 241, Decretul- creaţia știinţifi că, a o încuraja, a o îndruma. De aceea lege 3714 din 6 noiembrie prin care institutului i-a existenţa ei nu exclude, ci dimpotrivă, implică existenţa fost reatribuită denumirea de „Academia de Știinţe asociaţiilor pe specialităţi. Tot așa, coexistenţa ei cu din România”. Academia Română nu constituie nicio piedică pentru Primii artileriști au fost aleși membri titulari în vreuna din cele două instituţii”3. ședinţa din 21 decembrie 1935 și aceștia au fost: La articolul 2 din Regulamentul Academiei de generalul de divizie (r) Nicolae Alevra și generalul de Știinţe din România se arăta: „Scopul Academiei de divizie (r) doctor în matematici Ștefan Burileanu. Tot Știinţe din România este de a încuraja și a îndruma atunci au fost aleși ca membri corespondenţi colonelul creaţia știinţifică prin: a) punerea în contact a Gheorghe Potopeanu și colonelul Nicolae6. cercetătorilor din diversele specialităţi știinţifi ce pure și Din `2o decembrie 1936 au fost aleși ca membri aplicate și punerea în circulaţie a rezultatelor cercetărilor titulari colonelul Gheorghe Potopeanu și colonelul lor, prin comunicări, referate, publicaţii, expoziţii etc.; Nicolae Scarlat Stoenescu, din rândul membrilor b) stimularea cercetărilor prin acordarea de premii corespondenţi, și generalul de divizie Ion Sichitiu. pentru lucrări de valoare, prin subvenţionări etc.; În ședinţa din 5 iunie 1943, colonelul Ion Bungescu c) iniţierea știinţifi că a personalului din instituţiile și comandorul dr. inginer Ion Linteș au fost aleși membri speciale ce depind de Academia de Știinţe”4. titulari, după ce fuseseră aleși membri corespondenţi la Conform articolului 3 din același Regulament, 20 decembrie 1936. Academia de Știinţe din România era organizată pe Din rândul membrilor corespondenţi ai Academiei 10 secţiuni, a șaptea fi ind denumită „Geniu militar cu de Știinţe au mai făcut parte: colonelul Mihail aplicaţie la Apărarea Naţională”, iniţial prevăzută cu Andronescu, colonelul Nicolae Dragomir, generalul de 6 membri titulari, ulterior numărul acestora fiind brigadă Alexandru Ioaniţiu, colonelul Paul Leonida, stabilit la 12, iar numărul membrilor corespondenţi generalul de divizie (r) Vasile Negrei, generalul de era nelimitat. În articolul 7 se arăta că: „Pot deveni brigadă Dimitrie Petrovan, generalul de brigadă Florea membri titulari numai cetăţenii români care s-au distins Ţenescu, toţi aleși în ședinţa din 20 decembrie 1936, prin lucrări sau activitate recunoscută în specialitatea generalul de brigadă (r) Gheorghe Buicliu, maiorul

78 1 (79) 2018 document studii/documente Eduard Dragomirescu-Buzne, căpitanul inginer artileria este rodul efortului naţional. „În acest prim secol, Aurelian Stan și căpitanul inginer Ion Zamfi rescu, toţi artileria română a realizat – atât în privinţa cantităţii și aleși în ședinţa din 5 iunie 1943. calităţii materialului, cât și în privinţa întrebuinţării lui În anul 1943 generalul de divizie Gheorghe tactice – progrese, pe care nu le egalează decât epocalele Potopeanu era președintele secţiunii „Geniu militar”, înfăptuiri ale Naţiunii, din același veac. Între artileria iar comandorul Ion Linteș, secretarul acesteia. (numeroasă, modernă, bine instruită, comandată de Parcurgând lista artileriștilor membri titulari sau șefi pricepuţi și viteji) care a înfruntat în 1941 cel mai corespondenţi ai Academiei de Știinţe din România uriaș adversar apărut până atunci și «cele 2 sau 3 tunuri observăm că aceștia „s-au distins prin lucrări sau domnești, puse pe fălcele fără roate, ce serveau numai la activitate recunoscută în specialitatea secţiunii”, de altfel, petrecerile Curţii», există aceeași diferenţă ca între anii activitatea marii majorităţi a acestora fi ind reliefată, pe de strălucire ai Reîntregirii și întunericul din vremea larg, în lucrările noastre, în special Din elita Artileriei. domniei Fanarioţilor. […] România Mare nu a fost În publicaţia periodică „Buletin” a Academiei creată printr-un fel de „generaţie spontană” și cu atât mai de Știinţe, artileriștii au publicat puţin din simpatia sau mila cuiva, numeroase comunicări. Dintre ci a fost rodul unor îndelungate acestea menţionăm: generalul lupte și a unor susţinute străduinţe. Ștefan Burileanu – Confirmări […] Iar artileria cu care „s-a făcut de teorii știinţifice prin experienţă visul fapt” nu a fost – nici ea – (nr. 9); Frontul occidental: Surpriza comandată în preajma războiului materialului; surpriza strategică pentru reîntregirea neamului, ci cu (nr. 10); comandorul Ion Linteș – greu agonisită de pomeniţii făurari Cercetări știinţifi ce în serviciul armatei ai României moderne”10. (nr. 9); Câteva noutăţi tehnice din După ce evidenţiază rolul actualul război (nr. 10). De asemenea, lui Cuza, Carol I și Ferdinand au fost publicate monografiile, în dezvoltarea artileriei române, sub formă de fascicole separate: generalul Potopeanu concluzionează general Gh. Potopeanu – Despre că „se poate preţui capul și căpeteniile organizarea cercetărilor știinţifice responsabile ale unei oștiri după (nr. 9) și general Gheorghe atenţia pe care o acordă artileriei în Potopeanu și maior Dragomirescu- organizarea și pregătirea de război Buzne – Comemorarea centenarului a forţelor ei armate. Aserţiune, la renașterii artileriei române (nr. 11)7. prima vedere, prezumţioasă și, în În anul 1941/1942, Academia de Știinţe din România gura unui artilerist interesată, dar pe care – tocmai a organizat o serie de ședinţe în plen, în care au fost pentru a preîntâmpina atari obiecţii – am și evidenţiat-o: ţinute 30 de comunicări pe tema legăturii război-știinţă. atât prin argumentele, pe care le-am putea denumi Astfel, în ședinţa din 12 ianuarie 1942, generalul Ștefan pozitive, enumerate mai sus: importanţa dată artileriei Burileanu a susţinut comunicarea Frontul Occidental: de marii căpitani, cât și printr-unul de sens contrar: surpriza materialului; surpriza strategică, iar comandorul confi scarea întregii artilerii române, în 1854, de către Ioan Linteș comunicarea Câteva noutăţi tehnice din ruși. Să aducem, totuși, pentru a închide discuţia încă o actualul război. În anul 1943 aceste comunicări au fost dovadă, tot negativă; iat-o: prin Regulamentul Organic, publicate într-un buletin special, nr. 10/1 noiembrie rușii au îngăduit în Principatele Române numai 1942, intitulat Problemele războiului și știinţa8. infanterie și cavalerie. Au știut ei ce fac când nu le-au Cu prilejul Centenarului Artileriei Române, îngăduit să aibă și artilerie, care constituia și a constituit, Academia de Știinţe din România a organizat, la cum constituie și azi și cum va constitui întotdeauna, 14 noiembrie 1943, o ședinţă festivă în Amfi teatrul coloana vertebrală a corpului de bătălie!”11. „Negreanu” al Facultăţii de Știinţe prin care a comemorat Generalul Potopeanu critică o trăsătură caracteristică 100 ani de la renașterea artileriei9. negativă a artileriei noastre, și anume „marea varietate În comunicarea sa Câteva trăsături caracteristice ale de modele și calibre a gurilor sale de foc. Explicaţia artileriei noastre, în prima sută de ani a existenţei sale acestei slăbiciuni – căci slăbiciune este să ai, pentru autonome, generalul Gheorghe Potopeanu, un titrat una și aceeași nevoie a câmpului de luptă, mai multe general al artileriei, membru al Academiei de Știinţe a modele sau calibre – explicaţia acestei slăbiciuni o României și al Societăţii „Gazeta Matematică”, arăta că găsim la început în vitregia vremurilor, iar mai târziu document 2018 1 (79) 79 studii/documente în faptul că România votului universal – ţară bogată cu regulamentelor, scoase în timpul sau imediat după buget sărac – a ţinut întotdeauna faimosul „sistem D” război, și în studiul, fără idei preconcepute, al trecutului (Debrouillez-vous! = Descurcaţi-vă prin improvizaţii) nostru. […] Concomitent, să urmărim, obiectiv, dar cu în mai mare stimă decât chiar ţara lui de origină”12. Și, ardoare, ce se pune la cale în celelalte ţări și, mai ales, în în strânsă legătură cu această caracteristică, este criticată cele care ne interesează direct; numai astfel vom ţine pas o alta, din păcate tot negativă: „proporţia prea mică cu vremea, evitând în același timp și fatala greșeală de a de guri de foc cu tragere curbă și mai ales lipsa cvasi întocmi armata și tactica ei bazaţi numai pe mijloacele totală a artileriei grele”, deși, în ultima vreme, „artileria existente în acel moment «la noi», mijloace și tactică, divizionară a fost unifi cată la calibrele de 75 și 100 mm, în faţa cărora nu i-ar rămâne inamicului altceva de iar artileria de corp de armată la calibrele de 105 și făcut decât să se declare de la început învins!”17. […] 150 mm – toate la înălţimea cerinţelor vremii”13. „Concluzia este că organizatorii de oști trebuie să alunge În acest context, generalul critică și pe „acei oameni de la ei răii sfătuitori (intuiţia, pripeala…) și când, ca cu pretenţii și răspundere care s-au opus, acum 14-15 tacticieni «dau tehnicii ordine», să o întrebe și pe ea ani, la sporirea bătăii tunului de câmp […] până asupra reacţiilor posibile ale inamicului. […] Regele când a fost precipitat în mormânt unul din cei mai Carol I, marele artilerist al primului secol de artilerie iluminaţi artileriști ai epocii noastre: generalul Dumitru românească, a pus armata pe drumul cel bun și cu Popescu”14. ajutorul ei, a dat ţării independenţa politică”18. Un alt aspect al artileriei noastre, reliefat de generalul În comunicarea sa Începuturile Artileriei Românești, Potopeanu, asupra căruia „tratatele de tactică nu prea maiorul Eduard Dragomirescu-Buzne, profesor la insistă, dar care are în luptă cel puţin aceeași importanţă, Școala Superioară de Război, membru corespondent ca proprietăţile caracteristice ale materialului. Este al Academiei de Știinţe, după ce arată că „sărbătorim vorba de pregătirea cadrelor și de spiritul de sacrifi ciu renașterea artileriei pentru că, cu mult înainte de 1843, al artileriei, în privinţa cărora puţine armate străine se armatele ţărilor noastre au avut tunuri”19, evidenţiază, pe pot lăuda că ne-au depășit. […] Nu este deloc exagerat larg, evoluţia artileriei noastre în timpul unor domnitori a spune că a doua, a treia și a patra lovitură trasă de români, „fi guri măreţe ale istoriei” noastre, cum au fost artileria română au fost lovituri «în ţintă», tot așa cum Ștefan cel Mare, Vlad Ţepeș, Petru Rareș, Ioan Vodă nu este exagerat a spune că eroismul și precizia sunt cel Cumplit, Petru Cercel și Mihai Viteazul. intrate în tradiţia artileriei române. Cine, dar, pe viitor, Analizând informaţiile despre cum acești domnitori din ignoranţă sau gelozie va încerca din nou să coboare s-au ocupat de artilerie și cum au folosit-o în luptă, nivelul știinţifi c al învăţământului în școlile de artilerie, autorul concluzionează, cu mândrie artileristică, va jigni pe nedrept trecutul armei și va greși faţă de astfel: „în secolul al 15-lea sub domnia lui ȘTEFAN ţară”15. CEL MARE (1457-1504) arta militară și artileria În încheierea comunicării sale, referindu-se la românească are o epocă de glorie. Ștefan cel Mare este doctrină, generalul Potopeanu evidenţiază fapte primul domn român care a înţeles adânc importanţa artileristice din trecut, pe baza cărora s-a putut construi noului mijloc de luptă ce apăruse în cantităţi mari pe doctrina artileriei. „În războiul din 1877, artileria câmpurile de bătălie. […] În toate acţiunile, tunurile română – instruită în timp de pace și călăuzită în luptă erau întrebuinţate grupat, ceea ce constituie una dintre de un emerit om de război (Domnitorul Carol I) – a cele dintâi afi rmări ale principiului masei. Ștefan cel pregătit, sprijinit și protejat eficace toate atacurile Mare a întrebuinţat artileria magistral și a înţeles că infanteriei și a executat judicios orice misiune de glasul acestui nou mijloc de luptă se va face ascultat contrabaterie, interdicţie și hărţuială ce i s-a prescris; iar cu groază de adversar”20. În vremea lui Petru Rareș pentru a realiza o cât mai bună legătură cu infanteria a „întrebuinţarea artileriei nu face prea mari progrese ocupat poziţii în imediata ei apropiere, însoţind-o apoi faţă de vremea lui Ștefan cel Mare”21. Petru Cercel în înaintare nu numai cu foc, dar și cu material. Un mai „când vine în ţară ctitorește cea dintâi turnătorie de stilat și devotat servitor cu greu poate găsi Infanteria: tunuri […] De la el ne-a rămas nouă un fragment de regina bătăliilor. Toată această înţeleaptă procedare a tun, care se păstrează în Muzeul Militar”22. […] „O fost cu grijă consemnată în regulamentele apărute după nouă epocă de glorie pentru artilerie este marcată de război, care cu egală grijă și litere groase au înscris și existenţa acestui domn (Mihai Viteazul – n.n.). Fire marele învăţământ tactic al operaţiilor: importanţa dinamică, a imprimat războaielor sale acea mobilitate focului și a concentrării mijloacelor”16. caracteristică cunoscută, iar întrebuinţării artileriei, De aceea, considera titratul general a se impune, cel sensul pe care i l-a dat, un secol și jumătate mai înainte, puţin după acest război, […] a ne cufunda în studiul Ștefan cel Mare”23.

80 1 (79) 2018 document studii/documente Încet-încet, artileria românească dispare. Cu regret, comemorative ale Centenarului, Medalia Jubiliară și autorul constată: „În secolul al 18-lea, artileria Ţărilor Revista Artileriei, în număr festiv”25. Române pierduse, din cauza vitregiei timpurilor, În finalul ședinţei, președintele Academiei de vechea ei însemnătate militară și era redusă la câteva Știinţe din România, dr. C. Angelescu, a mulţumit piese, întrebuinţate mai ales pentru a da solemnitate „conferenţiarilor pentru înălţătoarele momente ce ne-au serbărilor de la curţile domnitorilor. Când TUDOR procurat astăzi, prin evocarea faptelor de glorie și a VLADIMIRESCU, a desfășurat, la 1821, steagul evoluţiei unei arme atât de scumpe sufl etului românesc”26. revoluţiei, el nu a putut să-și susţină oastea sa de panduri, Din păcate, nu peste mult timp, prin Decretul nr. 76 decât cu niște «tunuri de cireș legate cu cercuri de fi er». din 9 iunie 1948, Academia de Știinţe din România a Iată deci, că artileria a ajuns din nou acolo de unde a fost desfi inţată, bunurile ei mobile și imobile trecând plecat în 1445, ba chiar mai rău, pentru că atunci aveam în patrimoniul Academiei Române. tunuri de fi er, iar acuma erau din lemn de cireș”24. În anul 2007 a fost înfi inţată Academia Oamenilor de După aceste două comunicări a răspuns generalul Știinţă din România, care se consideră continuatoarea atât de corp de armată Vasile Atanasiu, Inspectorul General a Academiei de Știinţă din România, cât și a Asociaţiei al Artileriei, care a mulţumit „pentru atenţia ce Oamenilor de Știinţă din România. Membrii săi, deși sunt ACADEMIA DE ȘTIINŢE a dat-o acestui eveniment, reputaţi oameni de știinţă, nu pot să poarte denumirea cinstind astfel pe toţi marii noștri artileriști, care au pus onorantă de academician, derivată din denumirea instituţiei, temelia știinţifi că a armatei și au realizat mare parte din acest titlu fi indu-le rezervat doar membrilor Academiei materialele ce le avem în serviciu” și a oferit „timbrele Române, conform legii de organizare și funcţionare a acesteia.

Th e Romanian Sciences Academy and the Artillerymen (1935-1949) Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea Ph.D. Colonel (r) Marin Ghinoiu

Abstract: Th e Romanian Sciences Academy was established on March 11, 1935 and was organized on 10 sections. From the 7th, „Military Engineer with application to the National Defense”, well-known artillerymen were part of. It is worth mentioning that on November 14, 1943, the Sciences Academy organized a festive meeting dedicated to the Centenary of the Romanian Artillery, at which attended General Gheorghe Potopeanu and Major Eduard Dragomirescu-Buzne. Keywords: Romanian Sciences Academy, Romanian Scientists Academy, 1935, artillerymen, 1943, Centenary of the Romanian Artillery

NOTE

1 Elvira Botez, Academia de Ştiinţe din România. Istoricul ei, în renaşterea Artileriei Române, Bucureşti, Tipograﬁ a Casei Oştirii, „NOEMA”, vol. VI, 2007, p. 83. 1943, p. 3. 2 Ibidem. 11 Ibidem, p. 6. 3 *** Academia de Ştiinţe din România, Bucureşti, 1935, p. 5. 12 Ibidem. 4 *** Regulamentul Academiei de Ştiinţe din România, în „Academia 13 Ibidem, p. 7. 14 de Ştiinţe din România. Buletin” nr. 12 din 1 decembrie 1943, p. 7. Ibidem, p. 8. 15 5 Ibidem, p. 8. Ibidem, pp. 8-9. 16 6 Elvira Botez, Op. cit., pp. 108-109. Ibidem, pp. 12-13. 17 Ibidem, pp. 13-14. 7 Ibidem, pp. 89, 91. 18 Ibidem, pp. 15-17. 8 *** Problemele războiului şi ştiinţa, în „Academia de Ştiinţe din 19 Ibidem, p. 19. România. Buletin” nr. 10 din 1 noiembrie 1942, Editura Cartea 20 Ibidem, pp. 21-23. Românească, Bucureşti, 1943 (Comunicările celor doi artilerişti se 21 Ibidem, p. 24. găsesc la paginile 30-41, respectiv 42-55 – n.n.). 22 Ibidem, p. 26. 9 *** Centenarul Renaşterii Artileriei Româneşti 1843-1943, Bucureşti, 23 Ibidem, p. 27. 1943, p. 456. 24 Ibidem, p. 29. 10 Dr. C. Angelescu, general V. Atanasiu, general Gh. Potopeanu, 25 Ibidem, pp. 31-32. maior Ed. Dragomirescu-Buzne, Comemorarea unui veac de la 26 Ibidem, p. 33. document 2018 1 (79) 81 studii/documente STADIUL EXECUTĂRII PREVEDERILOR CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU LA 30 IUNIE 1945

Dr. Teodora GIURGIU1

elegaţia Militară înfi inţată în cadrul Comisiei Aliate, împotriva Germaniei Române pentru Aplicarea Armistiţiului avea și Ungariei, este recunoscută Dca principală atribuţie urmărirea respectării și confi rmată prin art. 1 din tuturor clauzelor cu caracter militar prevăzute în Convenţia de Armistiţiu Convenţia de Armistiţiu (semnată la 12 septembrie (aliniatele „c” și „d”). 1944). În cea mai mare parte a timpului a fost Intrarea în război a organizată astfel: șeful delegaţiei, ajutat de un subșef; României contra Germaniei cabinet; Secţia I Organizarea și Aplicarea Militară a și Ungariei a fost: imediată Armistiţiului; Secţia II Materiale, Mașini, Unelte și (începând din dimineaţa de Armament; Secţia III Ofi ţeri de Legătură și Translatori; 24 august, adică 12 ore după Secţia Auto și Secţia Cazarmare2. proclamaţia M.S. Regelui Șeful Secţiei I din cadrul Delegaţiei Militare, colonelul Mihai I către ţară); unitară I. Simionescu, semna o dare de seamă referitoare la stadiul (toate unităţile române au executării Convenţiei de Armistiţiu la 30 iunie 1945, trecut imediat la acţiune document al cărui text îl redăm în continuare: contra trupelor germane și Regele Mihai „ARTICOLUL 13 maghiare); totală (întreaga Prin acest articol se prevede că începând de la ţară și armata română au pus în joc toate mijloacele și 24 august 1944, ora 4 a.m., România: a) a încetat cu totul resursele; s-au obţinut rezultate operative maxime, fără operaţiunile militare împotriva URSS, pe toate fronturile a avea vreun sprijin din afară); substanţială (numărul de război; b) a ieșit din războiul împotriva Naţiunilor de M.U.4 întrecând de cel prevăzut în Convenţia de Unite; c) a rupt relaţiile cu Germania și sateliţii săi; Armistiţiu, toată aviaţia și mijloacele navale fiind d) a intrat în război și va duce războiul alături de Puterile începând de la 7 septembrie 1944, sub conducere și Aliate împotriva Germaniei și Ungariei, cu scopul de a pavilion sovietic). restaura independenţa și suveranitatea României, pentru Operaţiile importante duse de armata română cu care scop va pune la dispoziţie nu mai puţin de 12 divizii începere de la 23 august 1944 sunt următoarele: de infanterie, împreună cu serviciile tehnice militare. 1) Lichidarea tuturor rezistenţelor și dezarmarea Operaţiunile militare din partea forţelor armatei forţelor germane afl ate pe teritoriul ţării; se tratează la române, cuprinzând forţele navale și aeriene, împotriva art. 2 din Convenţie. Germaniei și Ungariei, vor fi purtate sub conducerea 2) Acoperirea concentrării forţelor sovietice în generală a Înaltului Comandament Aliat (Sovietic). Ardeal. Modul cum au fost executate de România clauzele În această fază (24 august-20 septembrie 1944) prevăzute în acest articol forţele armatei române au executat prin luptă I. Perioada de la 23 august 1944 la 1 aprilie 1945 acoperirea frontierelor de nord și vest ale Ardealului, Încetarea cu totul a operaţiunilor militare împotriva interzicând forţelor germano-maghiare ocuparea URSS pe toate fronturile de război și ieșirea din războiul Ardealului și cucerirea importantului obstacol, Munţii împotriva Naţiunilor Unite sunt confi rmate prin însuși Carpaţi. art. 1 din Convenţia de Armistiţiu (aliniatele „a” și „b”). La adăpostul operaţiunilor de lichidare a rezistenţelor În adevăr, cu începere din momentul arătat în germano-maghiare și a acoperirii frontierelor efectuate Convenţia de Armistiţiu, nicio unitate din armata de trupele române, armatele sovietice au executat română (terestră, aero sau navală) nu a mai luptat contra nestingherit marșul lor strategic prin România, armatei sovietice sau împotriva Naţiunilor Unite. deplasându-se fără rezistenţe circa 1.000 km și De asemenea și ruperea relaţiilor cu Germania și străbătând fără luptă un obstacol de mare importanţă sateliţii săi, și intrarea în război, alături de Puterile strategică, Munţii Carpaţi.

82 1 (79) 2018 document studii/documente De remarcat: În ziua de 9 iunie 1945, a) în aceste operaţiuni Înaltul Comandament trupele române au început Român a fost majoritatea timpului de sine stătător (până marșul de înapoiere spre ţară la 7 septembrie 1944, când forţele române au intrat (Armata IV la 9 iunie 1945, sub conducerea Înaltului Comandament Sovietic, prin ora 6, iar Armata I la 3 iunie Comandamentul Frontului II Ucrainean). 1945, ora 6). […] b) armata română a operat cu maximum de forţe: III. […] În campania dusă 19 divizii, întreaga aviaţie și marina de război. contra Germaniei și Ungariei, 3) Participarea alături de armatele sovietice la ofensiva armata română a capturat generală pentru distrugerea forţelor germano-maghiare. 101.636 prizonieri, repartizaţi Armata română a operat și a obţinut următoarele pe perioade astfel: 56.289 în Mareşalul Rodion Malinovski importante rezultate: cucerirea și eliberarea Ardealului de operaţiunile pentru lichidarea Nord (20 septembrie-25 octombrie 1944); pătrunderea forţelor germane de pe teritoriul ţării (inclusiv cei până în Ungaria și cucerirea capitalei Ungariei (10 octombrie și după 1 septembrie 1944); 24.556 în operaţiunile 1944-15 ianuarie 1945); în această perioadă armata de la 1 septembrie 1944 la 31 martie 1945; 21.000 în română a luat parte la cele mai importante și grele bătălii, operaţiunile de la 1 aprilie 1945 până la capitularea și anume: forţarea Tisei (Szolnok), cucerirea Budapestei, Germaniei. pătrunderea și ocuparea munţilor Bükk, precum și ARTICOLUL 25 forţarea râului Hernad; pătrunderea și eliberarea unei I. Statul român a început acţiunea de dezarmare și părţi din teritoriul Cehoslovaciei (21 decembrie 1944- internare a forţelor armatei germane și maghiare afl ate 1 aprilie 1945); și în această perioadă armata română pe teritoriul naţional, chiar în ziua de 24 august 1944. a dus importante și grele operaţiuni pentru cucerirea În decursul a 8 zile de la această dată, au fost lichidate localităţilor Szina-Torna, Rojniava, Zvolen, Banska- toate rezistenţele afl ate pe teritoriul român. Bistriţa și străpungerea și cucerirea masivelor muntoase De remarcat: operaţiunile de dezarmare, când Tatra și Nitra. forţele regulate germano-maghiare se afl au încă pe II. Trimestrul 1 aprilie-30 iunie 1945 pământul românesc s-au făcut prin lupte și cu mari 1) Continuarea operaţiunilor până la capitularea sacrifi cii din partea noastră, deoarece unităţile germane Germaniei (9 mai 1945) erau bine dotate cu armament, aviaţie etc. și au opus Operaţiunile din această fază s-au desfășurat în o dârză rezistenţă trupelor noastre, slab dotate cu continuare pe teritoriul Cehoslovaciei și au durat până armament și compuse mai mult din recruţi cu 2 luni de la capitularea totală a forţelor germano-maghiare; în instrucţie; datorită rapidităţii și efi cacităţii operaţiunilor fapt operaţiunile au luat sfârșit la 10 mai, ora 10, pentru de dezarmare, trupele germane din ţară nu au avut Armata I și 12 mai 1945 ora 10 pentru Armata IV. posibilitatea să execute distrugerea comunicaţiilor, Acţiunea trupelor române în Cehoslovacia s-a lucrărilor de artă și instalaţiilor industriale importante, încadrat în ofensiva generală dusă de Fronturile II în special cele petroliere. și IV Ucrainene. Ulterior (după 1 septembrie 1944) prin razii În cadrul acestei ofensive, armata română a operat executate pe întregul teritoriu, s-a continuat cu căutarea tot timpul în regiunea muntoasă din estul și centrul și capturarea ostașilor germano-maghiari, rămași ascunși Cehoslovaciei, participând la manevrele și atacurile prin diferite părţi ale ţării; toţi cei prinși au fost predaţi pentru încercuirea și distrugerea forţelor germano- organelor militare sovietice, care i-au internat în lagăre. maghiare din ieșindul frontului de est al Germaniei. II. În cursul trimestrului aprilie-iunie 1945 s-au Operaţiuni mai importante la care au luat parte continuat raziile pentru capturarea ostașilor germani forţele române în Cehoslovacia: bătălia din munţii Tatra rămași nedescoperiţi; au fost capturaţi 194 germani și Mică și Carpaţii Albi; bătălia Moravei. 25 maghiari, care au fost, de asemenea, predaţi organelor Operaţiunile luând sfârșit în urma capitulării militare sovietice și internaţi în lagăre. Germaniei, trupele române au fost grupate într-o zonă De remarcat că majoritatea dintre acești ostași a la cca. 100 km S.E. Praga. fost capturată în zona muntoasă a judeţelor Prahova, 2) Perioada de la 12 mai la 30 iunie 1945 Brașov, Ciuc, Buzău și Trei Scaune, unde se găsește În ziua de 13 mai 1945 armatele române au intrat populaţie de origine etnică germană și maghiară, care în zona de grupare arătată mai sus, unde au stat până probabil i-a ajutat, dându-le posibilitatea să stea ascunși la 8 iunie 1945. multă vreme. document 2018 1 (79) 83 studii/documente Pierderile germano-maghiarilor (morţi, dispăruţi și ostilităţilor asupra aplicării Convenţiei de Armistiţiu) capturaţi în urma operaţiunilor din august 1944 și cei a cerut din nou Comisiei Aliate de Control instalarea prinși izolaţi până la 30 iunie 1945) sunt de: 56.299 grănicerilor pe frontiera cu URSS. prizonieri și 5.000 morţi (aproximativ). Până în prezent, neprimindu-se niciun răspuns de la ARTICOLUL 46 Comisia Aliată de Control, chestiunea instalării grănicerilor Marele Stat Major (în urma înţelegerii luată cu pe frontiera româno-sovietică nu a fost rezolvată. […] Comandamentul Sovietic), încă din luna octombrie ARTICOLUL 58 1944, a trimis unităţi de grăniceri pentru a se instala I. Înapoierea prizonierilor de război sovietici și aliaţi pe frontiera Moldovei, Bucovinei și Dobrogei de Nord. Prizonierii ruși au fost predaţi o parte, cu acte Aceste unităţi însă nu au putut să se instaleze, deoarece autorităţilor sovietice, iar o parte din aceștia au plecat autorităţile sovietice locale nu au admis această instalare. din lagăre imediat la sosirea trupelor sovietice. Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, Toţi prizonierii predaţi au fost echipaţi de noi și li intervenind la s-a asigurat hrana pe Comisia Aliată de timpul transportului. Control, aceasta De asemenea, ne-a comunicat: la toţi prizonierii 29 octombrie 1944 – anglo-americani au să retragem imediat fost predaţi cu acte grănicerii în interior, în regulă misiunilor urmând ca restabilirea militare engleze și serviciului de pază americane, care i-au pe frontieră să fie ridicat și transportat rezolvată printr-o cu avioanele. convenţie specială, ce II. Repatrierea urmează a se întocmi cetăţenilor sovietici ulterior; la 4 noiembrie (basarabeni și 1944 – deși prin bucovineni) din art. 4 din Convenţia Regele Mihai şi Regina mamă Elena alături de membri ai Comisiei Aliate de Control armata română pentru România Clark Kerr, Andrei Vîşinski şi W.A. Harriman de Armistiţiu se Chestiunea restabilește frontiera de stat între URSS și România, repatrierii cetăţenilor sovietici (basarabeni și bucovineni) totuși, întrucât art. 37 din Convenţie prevede libera deși pusă din primele luni după încheierea Convenţiei mișcare pe teritoriul României în orice direcţie, această de Armistiţiu, totuși ea a început a fi clarifi cată de abia mișcare ar fi stingherită dacă trecerea fi ecărei unităţi în cursul lunii mai 1945. sovietice și materialului de război peste hotarul româno- Repatrierii acestor cetăţeni numai pe baza noţiunii de sovietic ar fi supus unor formalităţi de frontieră și, deci, cetăţean sovietic (fi xată prin ucazul Prezidiului Suprem instalarea grănicerilor pe frontiera româno-sovietică ar al URSS din 8 martie 1941), se opuneau motive de fi o încălcare a art. 3 din Convenţie. stat (funcţionari, preoţi, militari etc.) motive de ordin Este de remarcat că niciodată și prin nicio măsură umanitar (legături de căsătorie, bătrâni, infi rmi, bolnavi, Înaltul Comandament sau Guvernul român nu a copii minori, orfani etc.) și motive de ordin economic. intenţionat să limiteze libera trecere a armatei sovietice, De abia la 28 mai 1945, Președinţia Consiliului de prevăzută la art. 3 al Convenţiei și că instalarea trupelor Miniștri prin Ordinul nr. 304140/1945 clarifi că care de grăniceri are ca scop asigurarea serviciului de pază al anume cetăţeni urmează a fi repatriaţi. frontierelor contra încercărilor de trecere clandestină, Ca urmare a dispoziţiilor Președinţiei Consiliului dăunătoare din punct de vedere al contrabandelor. de Miniștri și a Comisiei Aliate de Control nr. 1150 II. În urma capitulării Germaniei (9 mai 1945), din 15 iunie 1945, Marele Stat Major cu Ordinul operaţiunile militare încetând, Comisia Română pentru nr. 54629 din 25 iunie 1945 a ordonat ca toate unităţile Aplicarea Armistiţiului a apreciat că motivele care au și formaţiunile de servicii afl ate în zona interioară să ia stat la baza hotărârii Înaltului Comandament Sovietic măsuri ca întregul personal activ și de rezervă care intră nu mai există. în categoria de cetăţean sovietic, fi xată de Președinţie Ca urmare, prin «Nota remisă Comisiei Aliate de și care doresc să se repatrieze, să fi e trimiși în Tabăra Control la data de 2 iunie 1945» (efectele încetării „Apărătorii Patriei” – București până la 12 iulie 1945.

84 1 (79) 2018 document studii/documente În privinţa repatrierii basarabenilor și bucovinenilor III. Chestiuni în litigiu, care urmează a fi rezolvate afl aţi la armatele de operaţiuni, Marele Stat Major a dat cu Comisia Aliată de Control Ordinul nr. 54629/1945 ca să fi e adunaţi în același loc 1) Situaţia Flotei de Război Române până la 25 iulie 1945. Flota de Război Română, în ziua de 5 septembrie Operaţiunea este, deci, în curs de executare. […] 1944, a fost sechestrată de către Comandamentul CONCLUZII asupra modului executării Convenţiei Sovietic (contrar stipulaţiilor art. 1 din Convenţia de de Armistiţiu până la 30 iunie 1945 Armistiţiu), personalul român debarcat, înlocuit cu I. Clauze executate în total echipaje sovietice (arborând pavilion sovietic) și dusă Din cele arătate mai sus reiese că România și-a în porturile caucaziene (11 octombrie 1944). îndeplinit cu prisosinţă toate obligaţiile prevăzute în Toate intervenţiile făcute la Comisia Aliată de Control Convenţia de Armistiţiu. pentru a ni se înapoia această fl otă au rămas fără răspuns. Aportul nostru militar la articolele 1 și 2 a fost Înapoierea Flotei de Război Române […] constituie total, întrucât întreaga ţară și armata română au pus și un interes comun, urmând a se proceda cât mai repede în joc toate mijloacele și resursele, fără niciun sprijin la dragarea cu mijloace proprii, a câmpurilor de mine de din afară. pe Dunăre și Mare, operaţie absolut necesară reluării În adevăr, timp de 8 luni și jumătate de operaţiuni trafi cului pe apă. prin eforturi continui, cu sacrifi cii și numeroase jertfe 2) Situaţia prizonierilor români afl aţi în URSS sângeroase, armata română obţinând importante succese Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului militare a străbătut peste 1.200 km, aducând aportul său a semnalat în nenumărate rânduri Comisiei Aliate de la înfrângerea și capitularea Germaniei. Control, problema prizonierilor de război români, fără Rezultatul aportului militar român, iniţial a primi până în prezent vreun răspuns. (23 august-7 septembrie 1944) pe cont propriu, apoi Străduinţele și eforturile armatei române, atât în alături de glorioasa armată sovietică, este justificat greaua acţiune de dezarmare a unităţilor germane, atât prin succesele operative unanim cunoscute ale afl ate pe teritoriul ţării la 24 august 1944, dar mai ales armatei române, cât și prin citări în ordine de zi, date de participarea cu succes alături de Naţiunile Unite azi domnul mareșal Malinovski9, comandantul Frontului II prin capitularea Germaniei, războiul luând sfârșit, se Ucrainean, dar chiar și prin cunoscutul ordin de zi dat impune clarifi carea celei mai importante chestiuni, aproape de terminarea războiului contra Germaniei, de aceea a prizonierilor de război români; această chestiune către însuși generalisimul Stalin. formează un act de dreptate din partea Guvernului În concluzie, începând chiar din ziua de 23 august Uniunii Sovietice, atât pentru ostașii români care au 1944 România a dus războiul alături de Puterile suferit și luptat alături de glorioasa armată sovietică, cât și Aliate cu efect maxim posibil, contribuind astfel, prin pentru întreaga naţiune română, care așteaptă revenirea înfrângerea defi nitivă a Germaniei, la cauza comună a fi ilor săi pe pământul românesc. Naţiunilor Unite. Din punct de vedere juridic situaţia prizonierilor II. Clauze în curs de executare este următoarea: 1) Chestiunea instalării grănicerilor români pe a) Prizonieri români în URSS luaţi înainte de frontiera româno-sovietică (art. 4) cu toate intervenţiile 24 august 1944 făcute de Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului Deși în Convenţia de Armistiţiu nu se prevede la Comisia Aliată de Control, nu a fost rezolvată, deși nimic relativ la eliberarea acestor prizonieri, totuși atât conform art. 4 din Convenţia de Armistiţiu, această Marele Stat Major, cât și Comisia Română pentru instalare urma să se facă imediat după semnarea Aplicarea Armistiţiului, pe baza participării la război a convenţiei. României alături de Naţiunile Unite, au făcut numeroase Chiar și după capitularea Germaniei, când operaţiunile intervenţii, fără a se primi vreun răspuns. militare au încetat, iar invocarea de către Comisia Aliată b) Prizonieri români luaţi după 24 august 1944 de Control a art. 3 din convenţie nemaifi ind justifi cată, Deși armata română, conform art. 1 din Convenţia instalarea grănicerilor nu a fost aprobată nici până în de Armistiţiu, a încetat operaţiunile contra armatei prezent de Comisia Aliată de Control. sovietice chiar din ziua de 24 august 1944 și a trecut 2) Repatrierea cetăţenilor sovietici (art. 5) este în curs imediat în lupta contra germanilor și ungurilor, totuși de rezolvare în urma stabilirii de către Guvernul român, M.U. din Moldova și sudul Basarabiei au fost dezarmate, în acord cu Comisia Aliată de Control, care anume iar ofi ţerii, subofi ţerii și trupa consideraţi prizonieri de basarabeni și bucovineni urmează a se înapoia în URSS. război, internaţi în lagăre și apoi transportaţi peste Prut. document 2018 1 (79) 85 studii/documente Pentru eliberarea acestor prizonieri Marele Stat Major, – îndatorirea instanţelor de judecată ale celor două cât și Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului armate de a-și comunica reciproc hotărârile. a făcut nenumărate intervenţii, atât la Comisia Aliată b) Acest proiect a fost trimis pentru studiu și de Control, cât și direct domnului mareșal Malinovski, perfectare la 10 februarie a.c., iar Comisia Aliată de comandantul Frontului II Ucrainean, fără a se primi Control ne-a răspuns că această convenţie nu este până în prezent vreun răspuns. reclamată de vreo necesitate, deoarece reglementarea c) Personalul de pe navele Flotei de Dunăre raporturilor de drept dintre cele două armate este fi xată În URSS se găsesc ca prizonieri și personalul de prin Convenţia de Armistiţiu din 12 septembrie 1944. pe navele Flotei de Dunăre, debarcat de autorităţile c) Pe baza acestei convenţii urmau să se rezolve sovietice după 12 septembrie 1944 și deportat în URSS. numeroasele dosare de incidente pe care Delegaţia Toate intervenţiile făcute pentru acești prizonieri au Militară, Secţia I le-a primit de la Curţile Marţiale din rămas fără rezultat. ţară, prin intermediul Marelui Stat Major și Direcţia 3) Situaţia prizonierilor români afl aţi în Germania Justiţiei Militare. În urma capitulării Germaniei, trupele sovietice au d) Cum în lipsa acestei convenţii, dosarele rămân capturat numeroși prizonieri români afl aţi în lagărele din fără soluţionare și cum de asemenea, incidentele nici în Germania; în aceste lagăre, în afară de foștii luptători în viitor nu vor putea fi soluţionate, pe baza unor raporturi armata română, căzuţi prizonieri, se mai afl ă militari și juridice încheiate cu armata sovietică, Delegaţia civili foști în diferite misiuni sau în școlile din Germania, Militară a propus spre soluţionare această chestiune, pe care evenimentele de la 23 august 1944 i-au surprins Consiliului Juridic, iar acesta la rândul său a supus-o acolo. rezolvării Plenului Comisiei Române pentru Aplicarea Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului a Armistiţiului. intervenit la Comisia Aliată de Control pentru eliberarea Comisia a hotărât că nu este oportun să se intervină lor. la Comisia Aliată de Control pentru înfi inţarea unor Până în prezent nu s-a primit niciun răspuns. comisii mixte, care să statueze asupra pagubelor Informându-ne la Comisia Aliată de Control materiale și asupra eventualelor daune, stabilindu-se ca (dl. colonel Borisov) ni s-a comunicat verbal că s-a intervenit domnul ministru Ghelmegeanu să studieze chestiunea la Guvernul sovietic pentru rezolvarea acestei chestiuni. și să decidă dacă este cazul ca aceasta să fi e trimisă 4) Proiectul de Convenţie pentru reglementarea unor Ministerului de Justiţie sau Războiului, Direcţia Justiţiei raporturi de drept, dintre armata română și armatele Militare. Naţiunilor Unite. 5) Ridicarea gărzilor sovietice de la instituţiile, a) Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului întreprinderile și depozitele române sesizată de numeroase incidente dintre membrii armatei După intrarea trupelor sovietice în România, la cea sovietice și militarii și cetăţenii români (incidente pentru mai mare parte din instituţii, întreprinderi particulare, a căror soluţionare era nevoie de o colaborare româno- industriale și economice, ca și la diferite depozite sovietică) a intervenit – după ce în prealabil s-a cerut carburanţi etc. care depindeau de Ministerele de Război, și avizul verbal al domnului general Vasiliev, șeful de Producţiei de Război și Economiei Naţionale au fost stat-major al Comisiei Aliate de Control – înaintând instalate organe de pază și gărzi sovietice. Comisiei Aliate de Control un proiect de Convenţie Pe baza art. 1710 din Convenţia de Armistiţiu pentru reglementarea unor raporturi de drept dintre care restabilește administraţia românească, deci armata română și armatele Naţiunilor Unite. implicit și paza publică, pe întreg cuprinsul ţării, s-au În rezumat, această convenţie urma să reglementeze: făcut numeroase intervenţii la Comisia Aliată de – chestiunea competenţei de judecată, stabilindu-se Control pentru ridicarea gărzilor sovietice de la aceste că infractorii români vor fi judecaţi numai de instanţele întreprinderi și depozite. române, iar cei sovietici de cele sovietice. Ca urmare a acestor intervenţii s-a hotărât ca o De remarcat că organele militare sovietice nesocotind Comisie mixtă româno-sovietică să ia în discuţie de multe ori dreptul de jurisdicţie a Curţilor Marţiale modalitatea soluţionării acestei chestiuni. române, au judecat și condamnat ofi ţeri și soldaţi români, Comisia s-a întrunit la 22 ianuarie 1945. trimiţându-i apoi pentru executarea pedepsei în URSS. Reprezentanţii sovietici din comisie au cerut să se – o colaborare între organele de judecată între arate justifi carea necesităţii retragerii gărzilor sovietice și cele două armate, dându-se un ajutor reciproc pentru găsind nesatisfăcător argumentul delegaţilor români, tras prinderea și sancţionarea infractorilor; din art. 17 al Convenţiei de Armistiţiu, delegaţii sovietici

86 1 (79) 2018 document studii/documente au motivat existenţa gărzilor pe considerentul că [sic!] sovietică, iar mărfurile, carburanţii etc. erau ridicate Comisia Aliată de Control dorește să ajute Guvernul de ostașii sovietici, fără ca să se semneze bonuri de român în opera de pază și de prevenire a eventualelor livrare sau să se contabilizeze sumele; organele armatei acte de diversiune. române în drept să ridice și ele produsele respective erau Concluzia la care s-a ajuns a fost – fapt care s-a împiedicate sau li se dădeau după multe insistenţe. cerut și în scris de Comisia Aliată de Control – ca în La data de 9 martie 1945, Comisia Română pentru justifi carea cererii noastre de ridicarea gărzilor sovietice Aplicarea Armistiţiului a trimis Comisiei Aliate de să se arate date concrete pentru toate cererile de ridicare Control un tabel pentru gărzile sovietice ce urmează a fi de gărzi pentru fi ecare depozit sau întreprindere în parte. înlocuite, cu justifi cările respective, astfel cum s-a cerut În fapt aceste gărzi ne produc mari prejudicii, pentru de Comisia Aliată de Control. că adeseori depozitul astfel păzit, a trecut în administraţia Până în prezent nu s-a primit niciun răspuns”11.

Th e fulfi llment Stage of the Truce Convention Stipulations on June 30, 1945 Teodora Giurgiu, Ph.D.

Abstract: Military Delegation established within the Romanian Commission for the Truce Application had as main task to supervise if all the clauses with military character stipulated in the Truce Convention (signed on September 12, 1944) were respected. In a document elaborated by the Military Delegation on June 30, 1945 there was presented the fulfi llment stage of the articles 1, 2, 4 and 5 from the Truce Convention. Keywords: Truce Convention, Allied Control Commission, Romanian Commission for the Truce Application, Military Delegation, 1945

NOTE

1 Arhivele Militare Naţionale Române. posibil pentru o astfel de mişcare, prin mijloacele lor de comunicaţie şi pe 2 Vezi pe larg Teodora Giurgiu, Stadiul executării Convenţiei de Armistiţiu cheltuiala lor, pe pământ, pe apă şi în aer”. refl ectat într-o dare de seamă a Delegaţiei Militare (1 noiembrie 1945), 8 „Guvernul Român şi Înaltul Comandament al României vor preda în revista „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, anul XX, Înaltului Comandament Aliat (sovietic), pentru înapoierea în ţara lor, pe toţi nr. 2 (76)/2017, pp. 60-65. prizonierii de război sovietici şi aliaţi, precum şi pe toţi cetăţenii internaţi 3 „De la 24 august 1944, ora 4 a.m. România a încetat cu totul operaţiunile şi pe cei aduşi cu sila în România. Din momentul semnării condiţiilor de împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, pe toate teatrele de faţă şi până la repatriere, Guvernul şi Înaltul Comandament Român se război, a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile obligă să asigure, pe socoteala sa, tuturor prizonierilor de război, sovietici cu Germania şi sateliţii săi, a intrat în război şi duce războiul alături şi aliaţi, precum şi cetăţenilor internaţi sau mutaţi cu sila, cum şi celor de Puterile Aliate împotriva Germaniei şi Ungariei, cu scopul de a refugiaţi, hrană îndestulătoare, îmbrăcăminte, asistenţă medicală, conform restaura independenţa şi suveranitatea României, pentru care scop va cu cerinţele sanitare, cum şi mijloace de transport pentru reîntoarcerea pune la dispoziţie nu mai puţin de 12 divizii de infanterie, cu mijloacele acestor persoane în ţara lor”. suplimentare. Operaţiunile militare din partea forţelor române, inclusiv 9 Malinovski Rodion Iakovlevici (n. 1898-m. 1967), mareşal sovietic. În forţelor navale şi aeriene, împotriva Germaniei şi Ungariei vor fi puse sub timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, comandant al Armatei II Gardă comanda generală a Înaltului Comandament Aliat (sovietic)”. (1942-1943), al Frontului de Sud-Vest (1943-1944), apoi comandant al 4 Mari unităţi – n.n. Fronturilor 3 (oct. 1943-1944) şi 2 Ucrainene (1944-1945), precum şi al 5 „Guvernul şi Înaltul Comandament al României se obligă să ia măsurile Frontului Transbaikalian (1945) împotriva japonezilor; reprezentant al pentru dezarmarea şi internarea forţelor armate ale Germaniei şi Ungariei, Înaltului Comandament Aliat (sovietic); ministru al Apărării (1957-1967). afl ate pe teritoriul României său, ca şi internarea cetăţenilor celor două 10 „Administraţia civilă românească este restabilită pe întreg teritoriul state care îşi au reşedinţa acolo”. României afară de un sector de 50-100 km de linia frontului, depinzând de 6 „Se restabileşte frontiera de stat între Uniunea Republicilor Socialiste condiţiile terenului; organele administrative româneşti se obligă să aducă Sovietice şi România, stabilită prin Convenţia sovieto-română la îndeplinire, în interesul păcii şi securităţii, instrucţiunile şi ordinele din 28 iunie 1940”. Înaltului Comandament Aliat (sovietic), date de către el, în scopul de a 7 „Guvernul şi Înaltul Comandament al României vor asigura forţelor asigura executarea acestor condiţiuni de armistiţiu”. sovietice şi ale celorlalţi Aliaţi înlesniri pentru libera lor mişcare pe teritoriul 11 Arhivele Militare Române, Fond Structuri militare române care au lucrat României, în orice direcţie, dacă este cerută de către situaţia militară. pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace, dosar Guvernul şi Înaltul Comandament al României, acordă orice concurs nr. crt. 232, ff. 327-338. document 2018 1 (79) 87 studii/documente PROIECTE DE COLABORARE ROMÂNO-SOVIETICE ÎN PRODUCŢIA AERONAUTICĂ ÎN ANII 1980. REALIZAREA MOTORULUI TURBOREACTOR RU 19 A-300

Dr. Viorel GHEORGHE

n 1967, la douăzeci de ani după semnarea Tratatului de Pace de la Paris, conducerea ÎRomâniei a decis refacerea industriei românești de aviaţie. Modernizarea și dezvoltarea industriei românești a presupus, pe lângă mărirea și reechiparea fabricilor existente, construirea altora noi și demararea unor colaborări cu ţări avansate în acest domeniu. Atunci s-a decis începerea unor discuţii cu Uniunea Sovietică pentru achiziţionarea unor licenţe de avioane și elicoptere. Se dorea producerea în România a avionului Elicopter IAR-330 Puma de luptă supersonic MIG-21, a avionului de transport mediu-curier Antonov An-24 și a elicopterului mediu dus la apariţia avionului de luptă subsonic IAR-93/Soko Mil Mi-8. Discuţiile, care s-au prelungit pe o perioadă J-22 Orao și a fost începută dezvoltarea avionului de lungă de timp, nu au avut fi nalitatea dorită de liderii de școală-antrenament/atac la sol IAR-99. În doar zece ani, la București. Partea sovietică spunea că nu are nimic România a reușit să aibă o industrie aeronautică modernă, împotrivă ca aceste avioane și elicoptere să fi e produse bine structurată și dotată, iar pe porţile fabricilor de profi l au în România, dar ei nu puteau acorda asistenţă tehnică, ieșit aeronave tot mai complexe, cu performanţe superioare1. nu puteau furniza mașinile și utilajele necesare și nici În mod clar Moscova a urmărit evoluţia industriei nu puteau livra subansamble necesare producţiei. Erau aeronautice din România și este foarte posibil să nu se însă de acord să ofere, gratis, documentaţia tehnică fi așteptat la o dezvoltare atât de rapidă, la intrarea în pentru producţia acestor avioane și elicoptere, urmând producţie de serie a unor avioane și elicoptere avansate ca specialiștii români să se descurce singuri. Evident că din punct de vedere tehnic. De asemenea, capacitatea soluţia sovietică nu convenea, pentru că era nevoie de tehnică a specialiștilor români, viteza cu care au adoptat sprijinul lor tehnic. După august 1968, probabilitatea tehnologiile occidentale, probabil a dat de gândit acordării de către Uniunea Sovietică a acestor licenţe, a liderilor sovietici. De aceea, dintr-o dată aceștia au devenit incertă. devenit dornici de a colabora cu România în producţia În această situaţie, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu de aeronave. Primul pas a fost făcut la 28 iunie 1976, s-a încercat dezvoltarea de colaborări cu alte ţări, precum când a fost semnat acordul interguvernamental pentru Franţa, Anglia, Germania, SUA și China. Condamnarea realizarea în România a avionului Yakovlev Yak-522. de către Ceaușescu, într-un mod atât de vehement, a După numai doi ani, la Fabrica de Avioane de la Bacău intervenţiei militare împotriva Cehoslovaciei a permis a început producţia în licenţă a acestui avion de școală, o colaborare mult mai strânsă cu ţările occidentale, un urmaș al mai vechilor aparate Yak-11 și Yak-18. inclusiv în industria aeronautică. Ca urmare, România Producţia a debut cu asamblarea avionului, pentru ca a achiziţionat licenţa avionului ușor de transport treptat acesta să fi e asimilat complet. Din halele fabricii Britten-Norman BN-2 Islander, a elicopterelor SA-316 băcăuane au ieșit în medie 150 de avioane anual, care au Alouette III și SA-330 Puma, a motoarelor cu reacţie fost livrate URSS-ului și altor ţări din cadrul CAER, Rolls-Royce Viper și Turmo IV C. Apogeul a fost pentru înzestrarea aerocluburilor sportive și a școlilor de atins odată cu introducerea în fabricaţie a avionului de pilotaj, civile și militare. Asimilarea avionului Yak-52 a transport reactiv mediu-curier BAC 1-11 și a motorului fost un adevărat succes și a dovedit capacitatea tehnică cu reacţie Rolls-Royce Spey. În același timp, a fost a inginerilor și muncitorilor din industria aeronautică dezvoltat programul YUROM cu Iugoslavia, care a românească.

88 1 (79) 2018 document studii/documente Tot ministrul Avram considera că producerea motorului RU 19 A-300 va infl uenţa favorabil creșterea nivelului tehnic și tehnologic din industria românească. De aceea, el propunea fi nalizarea și semnarea acordului de colaborare cu partea sovietică, iar Centrala Industrială de Utilaj Tehnologic și Material Rulant să fi e autorizată să încheie contractele aferente cu întreprinderile de profi l din Uniunea Sovietică6. Decizia ca producţia unui motor cu reacţie, folosit pe avioane să se facă în fabrici care nu aveau legătură cu industria aeronautică este greu de Prototipul avionului IAR-93 în zbor înţeles, la prima vedere. Uniunea Sovietică a dorit să extindă colaborarea în În proiectul de convenţie ce trebuia semnat acest domeniu și de aceea în anii 1980-1989, fi e au fost între România și URSS se menţiona obligaţia propuse mai multe proiecte conducerii de la București, părţii sovietice de a livra licenţa și documentaţia fi e au fost acceptate cele solicitate de partea română. Un tehnică de construcţie a motorului RU 19 A-300, asemenea exemplu îl reprezintă producerea motorului precum și asigurarea asistenţei tehnice pentru turboreactor Tumansky RU 19 A-300 în România, fabricaţia acestuia7. Licenţa se transmitea gratuit, pe baza unei licenţe sovietice. La 19 mai 1981, prim- în schimb partea română suporta cheltuielile pentru ministrul Guvernului Republicii Socialiste România a achiziţionarea documentaţiei tehnice, executarea și solicitat printr-o scrisoare adresată prim-ministrului transportul acesteia în ţară. Partea română se obliga Guvernului Uniunii Sovietice, extinderea colaborării să introducă în producţie, în cel mai scurt timp, în domeniul producţiei speciale. Această colaborare a motorul licenţiat dar și livrarea în URSS, în perioada presupus și producerea motorului RU 19 A-3003. 1985-1995, a unui număr de 1500 de motoare. În anii La 26 martie 1983, Nicolae Ceaușescu a primit „Nota 1984-1985 se intenţiona exportul a 150 de motoare, privind colaborarea cu Uniunea Republicilor Sovietice pentru ca după 1986 ritmul să fi e de 125 de motoare Socialiste pentru fabricarea în R.S. România a motorului anual. Acestea trebuiau să corespundă documentaţiei turboreactor RU 19 A-300 după licenţă sovietică și tehnice de licenţă, dar și modifi cărilor și completărilor livrarea acestora în URSS”. În acest document, Ioan ulterioare transmise de partea sovietică8. Avram, care era ministrul industriei constructoare de Foarte interesant este faptul că partea română își mașini, menţiona că a început negocierile cu Comitetul rezerva dreptul de a folosi în producţia acestui motor de Stat pentru Relaţii Economice Externe din URSS cât mai multe materiale de fabricaţie românească, pe baza aprobării dată de conducerea ţării în data de păstrându-se intacte performanţele. Era o dovadă 1 februarie 1983. Ca urmare a acestor negocieri, de realism, pentru că industria românească avea alte partea română a obţinut un preţ de livrare a motorului performanţe tehnice, comparativ cu cea sovietică și nu RU 19 A-300 mai mare decât cel propus iniţial de neapărat inferioare. În anii `70, industria românească partea sovietică, pentru primele 150 de motoare livrate a avut acces la tehnologii occidentale avansate, care au până în 19854. Pentru perioada de după 1985, preţul fost asimilate cu succes. De aceea, adaptarea proiectului urma să fi e stabilit pe baza metodologiei de formare sovietic la posibilităţile industriei românești era a preţurilor din cadrul CAER aflată în vigoare în benefi că. Până și sovieticii erau de acord cu acest punct momentul respectiv. În cadrul negocierilor s-a discutat de vedere și se angajau să ajute specialiștii români, și despre compensarea livrărilor românești de motoare, prin acordarea de asistenţă tehnică. Totuși, o serie de iar partea română a dorit iniţial ca aceasta să se facă prin produse de completare, materiale și semifabricate, exporturi sovietice de utilaje și materiale pentru industria urmau să fi e livrate de către fabricile sovietice, pentru că de aviaţie, utilaje pentru centrale nucleare, materii asimilarea lor în România nu era efi cientă din punct de prime și materiale de bază. Partea sovietică a dorit ca vedere economic. Partea română era cea care își asuma aceste compensări să fi e reglementate prin protocoalele responsabilitatea pentru calitatea motoarelor fabricate, anuale interguvernamentale privind livrările reciproce în timp ce partea sovietică avea dreptul de a efectua de produse speciale. Ministrul Ioan Avram considera că lucrări pentru mărirea resursei, creșterea fi abilităţii și propunerea sovietică era avantajoasă pentru România, perfecţionarea motorului, dar și exercitarea controlului pentru că exporta mult mai puţine produse speciale în de autor9. Cu toate acestea, partea română avea dreptul URSS decât importa5. de a aduce modifi cări constructive și tehnologice la acest document 2018 1 (79) 89 studii/documente motor, cu condiţia garantării calităţii și a fi abilităţii în pentru pornirea motoarelor principale, pentru mărirea exploatare, precum și interschimbabilitatea pieselor tracţiunii la decolare sau ca sursă auxiliară de curent. Acest componente. motor avea 1 arbore, 7 trepte, 1 compresor axial, 1 cameră România se obliga să livreze piesele de schimb în de ardere mixtă și 1 treaptă axială de turbină. Greutatea cantităţile necesare, pentru buna exploatare a motoarelor, motorului era de 222 kilograme, la o lungime de dar și pentru efectuarea reparaţiilor curente. Aceste piese 1.832 milimetri și un diametru de 552 milimetri. de schimb, trebuiau livrate pe toată durata fabricaţiei, Consumul specifi c era de 1,115 kg/kgf/h, la 16.500 turaţii precum și încă 10 ani după încheierea acesteia. Dacă pe minut. Consumul de ulei se ridica la 0,227 kg/h15. era nevoie de prelungirea perioadei, la momentul Pentru primele 150 de motoare, preţul la export, stabilit potrivit cele două părţi se angajau să deschidă o nouă de cele două părţi a fost de 61.800 ruble. Interesant este că serie de negocieri10. același tip de motor, Pe toată perioada dar produs în URSS, de fabricaţie a a fost exportat în motorului, doi România în anul specialiști sovietici 1980 la preţul de trebuiau detașaţi în 36.100 ruble, iar România, pentru a pentru anul 1985 sprijini producţia preţul de export și pentru a verifi ca estimat era de calitatea, recepţia 46. 074 ruble. și livrările în URSS. Diferenţa foarte În același timp, un Motorul turboreactor RU 19 A-300 mare de preţ se alt reprezentant justifi ca prin aceea al industriei că acest motor aeronautice urma să fi e produs sovietice era detașat la „Nicolina” - Iași, în permanenţă în care nu avea niciun România, pentru fel de experienţă a acorda asistenţă în acest domeniu tehnică în producţia și nici dotarea acestor motoare11. tehnică necesară. România se Era nevoie de timp angaja să nu vândă Avionul AN-26 pe care a fost montat motorul turboreactor RU 19 A-300 pentru intrarea în sau să transmită formal sau faptic licenţa, documentaţia producţie, pentru dotarea cu mașinile unelte necesare și tehnică, informaţiile primite în procesul de fabricaţie pentru perfecţionarea personalului. Pe plan mondial nu decât cu acordul URSS. De asemenea, nu avea voie mai exista niciun motor similar, astfel că era foarte greu să folosească subansamblele, agregatele și piesele de stabilit un preţ comparativ. Singurul motor care se fabricate în urma acestei licenţe, la alte produse realizate apropia cât de cât ca model constructiv era Rolls-Royce în România, fără acordul părţii sovietice12. Toate Viper 632-41, care era și el produs în România, astfel documentele legate de această licenţă, documentaţia că la stabilirea preţului fi nal s-a ţinut cont și de preţul tehnică și tehnologică reprezentau secret de stat, atât în acestuia16. România, cât și în URSS13. Pentru preţul intern s-a luat ca bază tot experienţa În perioada 1-8 aprilie 1983 a fost negociată și cu motorul Viper, pentru că în acel moment nu era semnată la Moscova, convenţia care a permis producţia încă livrată documentaţia tehnică din URSS. Se estima în România a motorului RU 19 A-300. Partea sovietică preţul de producţie la 1.061.779 lei, iar preţul complet se obliga să livreze două motoare ca modele și alte 20, care cuprindea și o marjă de profit de 15% era de în diferite stadii de execuţie, pentru a ajuta la demararea 1.236.045 lei. Pentru preţul la export s-a considerat rata producţiei14. de schimb de 20,1 lei la o rublă. La un calcul preliminar În nota de fundamentare se arăta că acest model de s-a considerat că motorul RU 19 A-300 poate fi realizat motor turboreactor era folosit pentru dotarea avioanelor la preţul de 935.000 lei. Ulterior, specialiștii români au de pasageri Antonov AN-24, 26 și 30. Ele erau folosite considerat că acest preţ era prea mic, în condiţiile în care

90 1 (79) 2018 document studii/documente „Nicolina” – Iași nu avea experienţă în producţia de motoare financiari stabiliţi pentru Ministerul Industriei de aviaţie, nu era încă asigurată investiţia pentru demararea Construcţiilor de Mașini prin Decretul Consiliului producţiei, iar pentru anul 1984 se preconiza o majorare de Stat nr. 200/1981 pentru perioada 1983-1985 și a preţurilor în întreaga industrie românească. După începerea în anul 1983, în regim derogatoriu, a lucrărilor demararea producţiei, prin organizarea efi cientă a acesteia, de investiţii necesare20. „Nicolina” - Iași putea reduce preţul de export al motorului. Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 391/1983 s-a La aceasta contribuia și lipsa importurilor de completare decis ca proiectarea, execuţia, fi nanţarea și decontarea unor pe devize libere, care erau lucrări să se facă înaintea tot mai greu de procurat aprobării principalilor de România. indicatori tehnico- Toate costurile economici. Pe baza de investiţii pentru studierii tehnologiilor fabricarea motorului de fabricaţie primite RU 19 A-300 erau de la partea sovietică suportate de către a rezultat că la România. Uniunea „Nicolina” - Iași se impun Sovietică era de acord reorganizări, anumite ca să livreze, contra amenajări în halele deja cost, mașinile-unelte existente, precum și și SDV-urile solicitate comasări de activităţi. În de partea română. În mod concret era nevoie schimb, partea română de realizarea unei hale urma să asigure de tratament termic capacităţile de producţie cu o suprafaţă de necesare, pregătirea 3.000 metri pătraţi, fabricaţiei, proiectarea și precum și extinderea Întreprinderea „Nicolina” Iaşi executarea SDV-urilor halei sculărie-mecanic și a bancurilor de încercări. Pentru că nu se cunoșteau șef cu încă 1.000 metri pătraţi. Un bazin de apă industrială, cu exactitate soluţiile tehnice și tehnologice propuse cu o capacitate de 500 metri cubi, construit în anul 1950 de partea sovietică, pentru stabilirea investiţiilor s-au trebuia demolat pentru construirea halei de tratament luat în calcul mărimea seriei, complexitatea produsului termic21. Ca urmare, Ministerul Industriei Construcţiilor și gradul de integrare17. Ca urmare s-a considerat că de Mașini, la 20 martie 1984, cerea aprobarea ca lucrările investiţia totală va fi de aproximativ 600 milioane lei sau prevăzute prin Decretul Consiliului de Stat nr. 391/1983 30 milioane dolari, la valoarea din acea perioadă, din care să fi e executate până la 30 septembrie 1984. Acestea 280 milioane lei utilaje produse în ţară, 260 milioane lei constau în amenajarea halei nr. 1, construirea halei de utilaje import est și 60 milioane lei pentru construcţiile tratament termic, realizarea standului de probă-motor, de montaj. Se mai estima că importurile de completare amenajarea de depozite, magazii, extinderea reţelelor din URSS se ridicau la suma de 250.000 lei, pentru fi ecare electrice, termotehnice, de apă și canalizare. Pe lângă motor, adică 24% din preţul de cost. acestea erau propuse și lucrări noi, precum amenajarea La 6 iunie 1983 a fost semnată Convenţia halelor 2, 3, 4 și 5, extinderea halei 5 și amenajarea interguvernamentală româno-sovietică pentru licenţierea laboratoarelor de specialitate. De asemenea, se propunea acestui motor și stabilirea modului de colaborare18. și demolarea bazinului de apă industrială22. Producerea motorului RU 19 A-300 în România Expunerea de motive privind „Unele măsuri prezenta o serie de avantaje. În primul rând, datorită pentru realizarea motorului turboreactor RU 19 contractului care se întindea pe o durată mare de timp, A-300 la Întreprinderea Mecanică „Nicolina”-Iași a „Nicolina” – Iași avea asigurată capacitatea de producţie. fost aprobată, la 20 martie 1984, de către ministrul În al doilea rând se valorifi cau superior materiile prime Industriei Construcţiei de Mașini, de Comitetul de Stat și tehnologiile românești. În al treilea rând se specializa al Planifi cării, de Ministerul Finanţelor și de Ministerul forţa de muncă într-un domeniu de înaltă tehnicitate19. Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului La fi nalul notei de fundamentare, ministrul Ioan Gospodăririi Fondurilor Fixe. Pe baza acesteia a fost Avram propunea modifi carea indicatorilor economico- redactat un proiect de decret de către Consiliul de document 2018 1 (79) 91 studii/documente Miniștri, care a fost trimis spre aprobare, pe 19 aprilie produse și a fost demarată producţia. Până în septembrie, 1984, lui Nicolae Ceaușescu23. La 30 aprilie 1984, fabrica băcăuană a realizat 20 de motoare reactoare RU Cancelaria C.C. al P.C.R. informa Consiliul de Miniștri 19 A-300, din cele 940 de bucăţi comandate. Se spera că proiectul de decret a fost aprobat24. ca în 1990 să se elimine toate rămânerile în urmă și să Realizarea motorului RU 19 A-300 la „Nicolina” nu se realizeze producţia, conform planului și înţelegerilor s-a mai concretizat. Extinderea fabricii de avioane de la încheiate cu partea sovietică. Bacău și intrarea în producţie aici a motorului cu piston Revoluţia din decembrie 1989 a pus punct acestor M 14 P pentru avionul Yak-52, a motorului M 14 V 26 planuri. Noile autorităţi de la București nu au mai fost și a reductorului R 26 pentru elicopterul agricol Kamov interesate de dezvoltarea industriei aeronautice, astfel Ka-26 a făcut ca și producţia motorului turboreactor că această importantă ramură industrială, deţinătoare a RU 19 A-300 să fi e mutată aici25. Deja, pentru anul unor tehnologii de vârf, aproape că a dispărut. 1986 apărea în planul de producţie al fabricii băcăuane Producerea în licenţă a motorului turboreactor realizarea a 25 de motoare RU 19 A-300, iar pentru Tumansky RU 19 A-300 a fost doar unul dintre anul 1987 planul prevedea livrarea a 100 de motoare26. proiectele de colaborare româno-sovietice convenite în Din diferite motive abia în cursul anului 1989 a fost anii 1980-1989. A fost cel mai puţin spectaculos dintre terminată pregătirea de fabricaţie aferentă acestor acestea și aproape uitat astăzi.

Romanian-Soviet collaboration Projects in aeronautical Production in the ‘80. Th e Realization of the RU 19 A-300 turbojet Engine Viorel Gheorghe, Ph.D.

Abstract: After 1967, the Romanian leadership decided to rebuild the aviation industry by modernizing and developing it. Besides the enlargement and re-equipping of the existing factories, it was decided to build new ones and to start collaborations with advanced countries in this fi eld. Th ere were initiated discussions with the Soviet Union for the acquisition of airplanes and helicopters licenses, respectively for the production of the RU 19 A-300 turbojet engine, at „Nicolina” company from Iaşi. Keywords: license, aeronautical industry, turbojet, Nicolina, Iaşi, Bacău

NOTE

1 Detalii despre refacerea industriei româneşti de aviaţie vezi la Virgil 11 Ibidem, f. 17. Stanciu, Viorel Gheorghe, Contribuţii româneşti în istoria propulsiei 12 Ibidem, f. 18. aeronautice, Editura Printech, Bucureşti, 2013; Viorel Gheorghe, 13 Ibidem, f. 19. Începuturile refacerii industriei aeronautice româneşti, în Studii de 14 Ibidem, f. 23. Istorie, Tomul V, editori Constantin Buşe, Ionel Cândea, Editura Istros, 15 Ibidem, f. 25. Brăila, 2016, pp. 283-297. 16 Ibidem, f. 26. 2 Arhiva Naţională Istorică Centrală, Fond C.C. al P.C.R. - Secţia 17 Ibidem, f. 27. Economică, dosar nr. crt. 414/1989, f. 18. 18 Idem, dosar nr. crt. 154/1987, f. 15. 3 Idem, dosar nr. crt. 285/1983, f. 22. 19 Ibidem, f. 28. 4 Ibidem, f. 10. 20 Ibidem. 5 Ibidem, f. 11. 21 Idem, dosar nr. crt. 343/1984, f. 23. 6 Ibidem. 22 Ibidem, f. 25. 7 Ibidem, f. 12. 23 Ibidem, f. 20. 8 Ibidem, f. 13. 24 Ibidem, f.19. 9 Ibidem, f. 14. 25 Idem, dosar nr. crt. 154/1987, f. 57. 10 Ibidem, f. 15. 26 Idem, dosar nr. crt. 153/1987, f. 32.

92 1 (79) 2018 document studii/documente GENERALUL-LOCOTENENT GHEORGHE CONSTANTIN, PRIMUL COMANDANT AL AEROPORTULUI INTERNAŢIONAL „MIHAIL KOGĂLNICEANU”

Comandor (r) Dr. Marian MOŞNEAGU1

ăscut pe 12 Pe 10 decembrie 1947 a fost avansat adjutant-major. aprilie 1921 După absolvirea unui curs de trecere pe hidroavionul Nîn comuna Heinkel-114 A, din luna mai 1948, a funcţionat ca pilot Seimenii Mici, jud. în cadrul Escadrilei 347 Hidroaviaţie de la Constanţa. Constanţa, Gheorghe Timp de patru luni, în anul 1949, a urmat un Curs V. Constantin a absolvit scurt la Școala de Ofi ţeri de Aviaţie din Sibiu pentru a 4 clase la școala primară deveni ofi ţer. Ca urmare, pe 29 decembrie 1950, a fost (1932) și Liceul Industrial înaintat în gradul de sublocotenent ,,la excepţional”, iar la Cernavodă (1938)2. pe 24 iulie 1951 la cel de locotenent. În anul 1939 a urmat În perioada mai 1951-iulie 1953 a fost comandant cursurile Școlii Civile de patrulă la Escadrila de Hidroaviaţie. de Pilotaj „ARPA” În anul 1952, timp de trei luni a urmat Școala de Decembrie 1941. Adjutantul-stagiar Comandanţi de Escadrilă la Constantin V. Gheorghe „România pierde un erou al naţiunii, care Buzău. a demonstrat devotamentul faţă de ţară pe din Popești-Leordeni câmpurile de luptă, Constanţa îşi pierde un Pe 8 iunie 1953, a fost unde, zburând pe avioane cetăţean de onoare, Aeroportul Internaţional înaintat în gradul de locotenent- Klemm-25, Klemm-35 și „Mihail Kogălniceanu” îşi pierde fondatorul major ,,la excepţional”. Hawk, a fost brevetat pilot şi primul comandant, iar foştii elevi îşi pierd În iulie 1953, a fost internaţional gradul 23. mentorul, un om bun, de mare caracter şi numit locţiitor pentru La 10 mai 1941, a absolvit înaltă calitate morală, model de verticalitate zbor al comandantului Școala de Subofi ţeri Naviganţi pentru toate generaţiile“. Escadrilei 347 Hidroaviaţie. de Aviaţie de pe aerodromul Pe 3 mai 1954, a fost trecut Decebal FĂGĂDĂU în rezervă prin aplicarea art. 40, Tecuci-Ziliștea (astăzi Boboc). Primarul municipiului Constanţa Cu gradul de adjutant stagiar, a litera d din Statutul Ofi ţerilor obţinut brevetul de pilot pe avioanele de război IAR-37, Forţelor Armate ale R.P.R., în 38 și 39. baza Ordinului Ministerului Forţelor Armate nr. MC În perioada 1 mai 1941-1 noiembrie 1944, a 0890/ 1954. activat în calitate de comandant de patrulă în cadrul Rechemat în cadrele active ale Forţelor Aeriene Grupului 6 Bombardament, respectiv pilot la Militare, pe 20 noiembrie 1954, a fost numit locţiitor al Escadrila 15 Legătură din Flotila 3 Informaţii. În toate comandantului Escadrilei I în Regimentul 239 Aviaţie aceste funcţii adjutantul-aviator Constantin a participat de pe aerodromul Strejnic, de lângă Ploiești. la acţiunile de luptă în care au fost angajate escadrilele În anul 1955, a fost promovat pilot-inspector la din care a făcut parte. Aeroclubul Central București. La 1 aprilie 1944 a fost avansat adjutant. Pe 9 noiembrie 1955, a fost numit pilot în Patrula Între 1 noiembrie 1944 și august 1946 a fost pilot în de Hidroaviaţie la Escadrila 256 Hidroaviaţie de la Escadrila 11 Observare din Flotila 6 Informaţii, fi ind Palazu Mare. mutat la Grupul 5 Bombardament de la Turda, unde a Pe 29 iunie 1956, a fost înaintat în gradul de căpitan. zburat pe avioane IAR-37 și SET-7 KD. În august 1956, a fost numit locţiitor pentru zbor al Din august 1946 până în mai 1948, a fost pilot comandantului Escadrilei 115 Aviaţie. escadrilă și subofi ţer Educaţie, Cultură și Propagandă Ulterior a activat ca ofiţer cu tragerile și în cadrul Flotilei 2 Informaţii. bombardamentul aerian (februarie-17 mai 1957), document 2018 1 (79) 93 studii/documente ca locţiitor pentru zbor al comandantului Escadrilei 256 Hidroaviaţie și Tractat Manșe (15 mai-12 septembrie 1957), respectiv locţiitor al comandantului pentru zbor la Escadrila 256 Hidroaviaţie (12 septembrie 1957- 23 iunie 1958). Pe 23 iunie 1958, a fost trecut în rezervă, cu gradul de maior, conform Ordinului MC 0916 din 23 iunie 1958, prin aplicarea art. 52, litera a din Statutul Corpului Ofiţerilor Forţelor Armate ale R.P.R.4. În ipostaza de ctitor După trecerea în rezervă, maiorului Gheorghe Constantin i s-a încredinţat conducerea și administrarea aeroporturilor civile din judeţul Constanţa, între care aeroportul Palas, al cărui comandant a fost până în anul 1960.

Ulterior a preluat conducerea Aeroportului Civil „Mihail Kogălniceanu”, unde a fost comandant până în anul 1968. În perioada 1968-1982 a activat ca director-adjunct cu probleme de flotilă și aprovizionări la „NAVROM” Constanţa. Pe 20 octombrie 1982, s-a pensionat. Rememorând problematica referitoare la înfiinţarea și dezvoltarea Aeroportului Internaţional „Mihail Kogălniceanu”, generalul- locotenent în retragere Gheorghe Constantin consemna: În planurile cincinale 1950-1960, se prevedea dezvoltarea industrială a orașului și judeţului Constanţa. În zona dezvoltării industriale a municipiului era cuprins Carnetul de zbor eliberat de Şcoala Civilă de Pilotaj A.R.P.A. „Marele Voievod Mihai” Bucureşti și perimetrul afectat aeroportului Iunie1939. Brevetarea ca pilot pe avion cu simplă comandă; August 1939. Brevetarea ca pilot gradul I constănţean din cartierul Palas.

94 1 (79) 2018 document studii/documente În primăvara anului 1949, mă afl am ca pilot de aviaţie cu funcţie de conducere în Regimentul de Hidroaviaţie Constanţa. M-am trezit numit într-o comisie mixtă de aviaţie militară și civilă cu scopul de a identifi ca un teren cu o suprafaţă corespunzătoare nevoilor unui trafi c aerian intens, circumscris unei zone cu o rază de circa 40 km faţă de litoralul municipiului Constanţa, cu cale ferată și drumuri de acces. Membrii comisiei au constatat că terenul de la localitatea Mihail Kogălniceanu ar fi cel mai adecvat. Scopul urmărea mutarea Aeroportului Civil de la Palas - Constanţa, unde subsemnatul fusesem transferat în luna mai 1958, în funcţia de comandant al acestuia. În toamna anului 1949, am început pregătirile pentru construirea unei piste betonate la Mihail Kogălniceanu, dată în exploatare în toamna anului 1952-primăvara anului 1953, cu o lungime de 2,5 km, destinată exclusiv avioanelor militare. Anii 1958-1960, îi putem caracteriza drept perioada în care s-au pus bazele dezvoltării turismului de anvergură pe litoralul românesc. Ca urmare, începând cu anul 1959, Oficiul Naţional pentru Turism (ONT) reușește să încheie contracte pentru aducerea de turiști pe litoralul românesc cu Germania, Cehoslovacia și Suedia. Turiștii soseau la București cu avioane de mare tonaj, de acolo fi ind transportaţi la Constanţa cu avioanele TAROM IL 14, care puteau ateriza pe teren cu iarbă. Așa încât 1959 rămâne an de referinţă pentru turismul autohton. Acest sistem rudimentar utilizat pentru aducerea turiștilor occidentali Carnetul de zbor eliberat de Şcoala Civilă de Pilotaj A.R.P.A. „Marele Voievod Mihai” Bucureşti pe litoralul românesc era vehement Septembrie 1939. Brevetarea ca pilot gradul II;Mai 1944. Misiunile executate pe litoral cu avionul IAR-37; contestat de partenerii occidentali și nu Ianuarie 1945. Misiunile executate cu avionul IAR-39 mai putea continua. Trebuia urgent document 2018 1 (79) 95 studii/documente găsită o soluţie. La conducerea întreprinderii TAROM de coborâre și conducătorii lor; echipă tehnică de deservire pe director general era colonelul Cosma. La sfârșitul lunii specialităţi - aparatură de bord, motoare reacţie, propulsie cu martie 1960, acesta a venit la Constanţa, unde subsemnatul reacţie etc.; 3. Compartimentul deservire auto: transportul eram comandant. Mă urcă în mașină, fără să îmi spună personalului aeroportuar, pe trei schimburi, din Constanţa și unde mergem. Ajungem la Kogălniceanu, ne dăm jos în Kogălniceanu cu autobuze5; transport salariaţi la locurile de câmp, pe locul actualei aerogări și îmi spune: muncă Nazarcea, Staţia de radiolocaţie, la radiolocator, la Staţia „- Începând de astăzi ești comandant de aeroport, aici. meteo; transport pasageri interni de la Constanţa și retur; atelier Îţi numești un maior sau locotenent-colonel care să conducă reparaţii auto; 4. Compartimentul de pregătire/preparare a Aeroportul de la Constanţa, iar dumneata vei conduce aici”. platourilor cu alimente necesare pasagerilor/turiștilor și „- Dar aici este câmp, tovarășe director-general”, am replicat. transportul platourilor la bordul aeronavelor; 5. Compartimentul „- Nu știu, te descurci. Te anunţ că, pe 1 mai 1960, pază și pompieri: utilaje și spaţiile necesare acestei activităţi; vei primi primul 6. Compartimentul avion IL 18 german administrativ și cu turiști. Te descurci. deservire hotelieră: Nu mai avem nimic contabilitate și casierie; de comentat. Îţi organizaţia sindicală; urez succes! Să-mi organizaţia de partid; raportezi în zece zile Serviciul de cadre; ce măsuri ai luat”. personal hotelier; De acum putem construirea hotelurilor. vorbi de punerea Acestea au fost în funcţiune a compartimentele mai Aeroportului „Mihail importante care se Kogălniceanu”. impune obligatoriu Începuseră săpăturile să le activăm și fundaţiei aerogării fără de care un și a dependinţelor. aeroport cu deservire Aveam la dispoziţie internaţională nu ar circa o lună până la fi putut funcţiona. aterizarea primului Este lesne de înţeles avion cu turiști ce eforturi s-au făcut străini, deci trebuia 1973. Certifi catul de absolvire a Şcolii Militare de Pilotaj pentru dotarea cu să mă descurc să pot primi în deplină siguranţă și securitate tehnica necesară, încadrarea cu personal și calificarea avionul și pasagerii. acestuia, la nevoie. Nimic la îndemână pentru începutul unei astfel de Lucrările de construcţie erau executate de IPTANA din activităţi, în afară de un câmp și o pistă de aterizare și Ministerul Transporturilor, fi ind coordonate de inginerul decolare a aeronavelor și aceasta fără căi de rulaj, fără o Matache, cu un efectiv insufi cient de muncitori. Am fost nevoiţi platformă de parcare și debarcare a pasagerilor, spaţiu să forţăm împărţirea efectivului de muncitori pentru ca, în pentru controlul vamal și grăniceresc etc. paralel cu construcţia aerogării, să se construiască și platforma S-a impus un plan de acţiune pe activităţi în ordinea de intrare și parcare a aeronavelor și debarcarea turiștilor. priorităţilor, pe compartimente: 1. Compartimentul protecţia Ziua cea mare navigaţiei aeriene (PNA): radiotelegrafi ști și aparatură radio; dispeceri dirijare trafi c, cunoscători ai limbii engleze; Aeronava mult așteptată a sosit pe 3 mai 1960, la radiogoniometru îndepărtat pentru aducerea aeronavelor și ora 9.45 și nu pe 1 mai, așa cum fuseserăm anunţaţi personal de specialitate; aparatură de radiolocaţie și dispecerii iniţial. Turiștii au fost debarcaţi și poftiţi în cele două necesari; asigurarea informării meteorologice a aeronavelor; corturi militare găsite de subsemnatul instalate la Eforie 2. Compartimentul de deservire la sol: platforme de primire Nord, unitatea ICSAP pentru primirea oaspeţilor și luate pentru debarcarea și ambarcarea pasagerilor; dispeceri pentru de mine cu sprijinul primului secretar Vasile Vâlcu, pe care dirijarea aeronavelor la sol și a pasagerilor la controlul vamal le-am destinat organelor de vamă și grănicerilor. Așa am și grăniceresc; spaţiu de adăpostire și așteptare pentru pasageri, început activitatea pe Aeroportul Internaţional „Mihail turiști etc.; debarcarea bagajelor și aducerea lor la control; scări Kogălniceanu”!

96 1 (79) 2018 document studii/documente cadrelor competente pe diferite specialităţi au necesitat intervenţii la organe superioare ale administraţiei de stat, fapt care i-a nemulţumit pe șefi i mei direcţi, cărora li se cam clătinau scaunele și care, în fi nal, s-au solidarizat împotriva mea. După nouă ani de eforturi și de luptă efectivă pe cont propriu, m-am decis să-mi dau demisia, cu toate împotrivirile organelor C.C. al P.C.R. din acele vremuri. Cu toate acestea, în perioada în care am activat la conducerea aeroportului – 1959-1968 – mă pot mândri cu faptul că au fost puse în funcţiune: aerogara cu spaţii pentru birouri, restaurant, turnul de dirijare dotat tehnic, spaţiul pentru radiotelegrafi ști; centrala termică, la capacitate modestă; atelierul de deservire auto; hotelul pentru echipaje și personalul detașat de la București în perioadele de vârf, an de an; un restaurant cu spaţii pentru prepararea alimentelor necesare turiștilor, în platouri transportate la bordul aeronavelor; depozitul de carburanţi; pista de aterizare prelungită la 3.000 metri, echipată cu balizaj electric și fi r detector până la 500 metri de pragul pistei; pista înălţată pentru a corespunde aeronavelor de mare tonaj, lărgirea platformei de parcare și a căilor de rulaj; construcţiile pentru staţia de aducere îndepărtată; staţia de meteorologie cu aparatură corespunzătoare; radiolocatorul în funcţiune; aparatura, cisternele, electrocarele, scările electrice, mașinile 1990. Invitaţia la întâlnirea de 49 de ani de pornire electrică a aeronavelor; mașinile de deservire de la absolvirea Şcolii Militare de Pilotaj pompieri; autobuzele pentru transportul pasagerilor la Odată cu sosirea acestui prim avion am primit și grafi cul cursele internaţionale; autobuzele și microbuzele (RoBUR) cu aeronavele care urmau să sosească, cu turiștii pe zile și ţările pentru transportul personalului aeroportuar pe relaţia de origine, grafi c pus de acord cu ONT Litoral Constanţa. Constanţa - Kogălniceanu - Constanţa, respectiv ducerea Precizez că pentru punerea de urgenţă în funcţiune și aducerea schimburilor la și de la locul de muncă; agenţia a aeroportului m-am prezentat personal la Gheorghe pentru eliberarea biletelor de avion la cursele interne și Gheorghiu-Dej, secretarul general al P.C.R., căruia i-am parţial externe, înfi inţată în centrul Constanţei; spaţiile cerut susţinerea necesară. Acesta m-a asigurat de tot pentru birourile personalului vamal, medical și grăniceresc; sprijinul său și chiar mi l-a acordat. După decesul acestuia utilajele pentru deszăpezirea pistei, acţiune desfășurată (19 martie 1965 - n.n.), i-am solicitat sprijin și lui Nicolae împreună cu Aviaţia Militară. Ceaușescu, care a pus în mișcare toate organele de stat, în Ascensiunea frunte cu mai mulţi miniștri care s-au deplasat personal la faţa locului, pentru a cunoaște stadiul de amenajare și Numărul companiilor aeriene care au cooperat cu priorităţile aeroportului. Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” a crescut Pe lângă punerea în funcţiune a tuturor compartimentelor, proporţional cu amploarea pe care a cunoscut-o turismul pe aeroportul nu avea apă. Mai mult, șoseaua Ovidiu - litoralul românesc la începutul anilor ’60. Prima a fost Kogălniceanu era doar pietruită, cu mari denivelări, iar compania „Deutsche Lufthansa”, care, din anul 1960, și-a calea ferată Constanţa - Capu Midia, intens solicitată de adus reprezentant permanent la Constanţa pe perioada trenurile care cărau piatră pentru portul Constanţa, bariera, estivală (mai-septembrie). De fapt, firma de turism fi ind mai tot timpul închisă, întârzia autobuzele cu turiști, „Deutsche Raise Biro” a fost un partener fi del și consecvent dându-ne peste cap programul plecării aeronavelor. în relaţia cu partea română. A urmat compania cehoslovacă Aducerea apei în comună și la aeroport, asfaltarea șoselei „CEDOC”, cu un reprezentant la Constanţa, din anul și pasajul la calea ferată se datorează repetatelor mele 1961. Companiile „KLM”, „AEROFLOT” și „MALEV” intervenţii la organele competente. În cele din urmă, apa a nu au avut reprezentaţi. Au mai aterizat pe Aeroportul fost adusă prin conductă de la Ovidiu. Multiplele probleme „Kogălniceanu” avioane ale companiilor „BRITISH legate de dotare, specializare, aducerea tehnicii și numirea AIRWAYS”, „ALITALIA”, „AIR FRANCE”, în ritm de document 2018 1 (79) 97 studii/documente două-trei zboruri (1994-1999) și respectiv președinte (1999-2017) al fi lialei pe săptămână de Constanţa a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. fi ecare companie. A publicat articole despre istoria aviaţiei și despre statutul Săptămânal, și drepturile veteranilor de război în presa locală și militară. aeroportul primea Drept supremă recunoaștere a carierei sale de și deservea circa combatant în cel de-al Doilea Război Mondial 40 de aeronave și de ctitor al Aeroportului Internaţional „Mihail de mare tonaj Kogălniceanu”, prin Hotărârea Consiliului Local nr. (5-7 aeronave pe 226 din 18 septembrie 2013, generalului-locotenent zi), fără cursele veteran de război Gheorghe V. Constantin i s-a conferit interne de pasageri, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa. dimineaţa, la prânz S-a stins din viaţă pe 13 noiembrie 2017, la 96 de ani, și seara, precum și fi ind înmormântat în Cimitirul Central din Constanţa cu curse charter ale onorurile militare cuvenite unui adevărat OM al Cetăţii diferitelor fi rme care Tomis, demn ofi ţer al Aviaţiei și Armatei Române. colaborau cu ONT Generalul Constantin V. Gheorghe Litoral Constanţa. Lieutenant-General Gheorghe Constantin, În fiecare an, the fi rst Commandant of the International pe perioada estivală, aeroportul se afl a în contact nemijlocit Airport „Mihail Kogălniceanu” cu conducerea ONT Litoral în vederea eficientizării Captain (N., r) Marian Moşneagu, Ph.D. fl uxurilor de turiști și a calităţii serviciilor. Numărul pasagerilor sosiţi pe „Kogălniceanu” varia, în perioadele de Abstract: Combatant on the air front of vârf, între 500 și 700 pe zi. the Second World War, General Gheorghe V. Aeroportul era deservit anual de circa 198-200 de Constantin (1921-2017) became the founder and angajaţi. În perioada mandatului meu am fost secondat de fi rst commandant, between 1960 and 1968, of the comandorii aviatori Vasile Ioan și Ion Badistru, locotenent- International Airport „Mihail Kogălniceanu” in colonelul Radu Păunescu, adjunct pentru Aeroportul Palas- Constanţa. Constanţa și maiorul Nicolae Gheorghe, transferat de la After the Revolution from December 1989 he Aeroportul Tulcea6. was vice-president and president of the National Epilog War Veterans Association - Constanţa branch. For his bravery and remarkable civic attitude he Pentru faptele sale de arme, Gheorghe V. Constantin was distinguished with orders and medals of war and a fost distins cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” clasa the title of Honorary Citizen of Constanţa. „Crucea de Fier” (Înalt Decret Regal nr. 539 din 24 Keywords: Gheorghe V. Constantin, aviation august 1941) și Medalia „Virtutea Militară” de război General, war veteran, first commandant of the clasa a II-a (Înalt Decret Regal nr. 2166/1943)7. International Airport „Mihail Kogălniceanu” Ca urmare a participării sale pe front și ca o recunoaștere a performanţelor notabile înregistrate NOTE ca militar activ, în anul 1960, maiorul Gheorghe V. 1 Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României Constantin a fost înaintat la gradul de locotenent- ,,General Paul Teodorescu”. 2 Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa, Biblioteca Universităţii colonel în retragere, iar în anul 1965, i s-a acordat gradul „Ovidius” Constanţa, Dicţionar de personalităţi dobrogene. Volumul II. Politică, de colonel. administraţie publică, armată, justiţie, colegiul redacţional: dr. Constanţa Călinescu, dr. Liliana Lazia, Ioan Popişteanu, Ion Faiter, Adriana Gheorghiu, În anul 2000, a fost înaintat în gradul de general de Vanghele Culicea, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2005, pp. 63-64. fl otilă aeriană, în anul 2011, în gradul de general-maior, 3 Comandor (r) Constantin Iordache, comandor (r) Aurel Pruia, Din Aeronautica iar pe 1 decembrie 2013, în gradul de general-locotenent Română. Biograﬁ i contemporane, Partea a II-a, Bucureşti, Editura Elisavaros, 2014, pp. 67-68. cu trei stele în retragere. 4 Arhivele Militare Naţionale Române, Memoriul original al generalului-maior În anul 1990, a fost membru fondator al fi lialei Constantin Vasile Gheorghe, f. 6 verso. 5 Aeroportul a fost nevoit să funcţioneze cu program pe trei schimburi: 12/24, Constanţa a Partidului Naţional Liberal, unde a activat iar din primăvara anului 1962 şi ca aeroport de rezervă al Bucureştiului – n.a. până în anul 1994. 6 Informaţ ii preluate selectiv din manuscrisul intitulat Scurt istoric cu privire la înfiinţarea, dezvoltarea şi evoluţia Aeroportului După Revoluţia din Decembrie 1989 a activat ca internaţional Mihail Kogălniceanu, aflat în arhiva familiei. membru al ARPIA - fi liala Constanţa, vicepreședinte 7 Certiﬁ catul nr. C 1873 din 9 decembrie 2003, eliberat de U.M. 02405 Piteşti.

98 1 (79) 2018 document agora sociaţia univ. dr. Vasile ANaţională Popa – Situaţia Cultul Eroilor politico-militară a „Regina Maria” a României în anul organizat în ziua 1917; colonel (r) de 15 noiembrie prof. univ. dr. Ion 2017, la Cercul Giurcă – Pregătirea Militar Naţional, campaniei din vara Simpozionul cu anului 1917; prof. tema „1917 – an de univ. dr. Dumitru răscruce în istoria Preda – Marile României”. bătălii din vara Dedicat evocării anului 1917 de operaţiunilor pe frontul român. militare desfășurate Ecouri și consecinţe de armata română în planul relaţiilor în anul 1917, precum și semnificaţiei acestui an internaţionale; general-maior (r) Victor Strâmbeanu în istoria naţională, lucrările au fost deschise de – Acţiunile aviaţiei de vânătoare în marile bătălii generalul-maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, din 1917, precum și prof. univ. dr. Ioan Scurtu – 2 președintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor. decembrie 1917. Autonomia Basarabiei – primul pas Au conferenţiat reputaţii istorici: colonel (r) prof. spre Marea Unire. Dr. Teodora GIURGIU

cademia Oamenilor de Știinţă din România, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa, AMuzeul de Istorie Naţională și Arheologie Constanţa, Administraţia Fondului Cultural Naţional și Asociaţia „Dobrogea – Istorie și Civilizaţie” au organizat Simpozionul internaţional „Dobrogea în contextul Primului Război Mondial”, în zilele de 26-28 octombrie 2017. Din partea instituţiei noastre a participat dr. Teodora Giurgiu cu tema: Concepţia Marelui Stat Major cu privire la apărarea frontierei de sud-vest a Dobrogei, material elaborat în colaborare cu dr. Luminiţa Giurgiu. Comunicările susţinute în cadrul simpozionului au fost cuprinse în volumul „Dobrogea în contextul Primului Război Mondial” (tipărit la Editura Top Form, 436 p.) avându-i coordonatori pe prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, dr. Corina Mihaela Apostoleanu și dr. Delia-Roxana Cornea. Acesta este structurat pe patru secţiuni (I. Primul Război Mondial. Refl ecţii și analize; II. Dobrogea în contextul Primului Război Mondial; III. Varia; IV. Documente fotografi ce) și este dedicat „dobrogenilor afl aţi și chemaţi sub drapel în 1916, sutelor de eroi căzuţi pe câmpurile de bătălie dintre Dunăre și Marea Neagră, din Muntenia și Moldova, pe fl uviu, locuitorilor care au cunoscut drama pribegiei și celor rămași la vetrele lor, oprimaţi de regimul militar de ocupaţie instalat de Puterile Centrale, intelectualilor patrioţi, prietenilor din străinătate ai ţării noastre care și-au pus condeiul și talentul diplomatic pentru apărarea dreptului imprescriptibil al României asupra Dobrogei”. Dr. Teodora GIURGIU

document 2018 1 (79) 99 agora a Timișoara, în zilele Lde 24-25 noiembrie 2017, Muzeul Naţional al Banatului împreună cu Consiliul Judeţean Timiș, Biblioteca Judeţeană Timiș, Mitropolia Banatului, Filarmonica Banatul Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara au organizat Simpozionul internaţional dedicat zilei naţionale a României - „99 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918”, ediţia a VI-a. Din partea instituţiei noastre a participat dr. Teodora Giurgiu cu tema: Cucerirea orașului Constanţa refl ectată în memoriul căpitanului Matila Ghyka-Costiescu (octombrie 1916).

Dr. Teodora GIURGIU

C O N T E N T S

Editorial, Colonel (r) Mircea TĂNASE, Ph.D. ♦ Romanian military Structures that were named after some signifi cant royal, political or military Personalities autochthonous or foreign between 1859-1947, Colonel Gabriel-George Pătraşcu, Ph.D. ♦ From the Austrian-Hungarian Army to the Romanian Army - Brigadier General Miron Șerb, Warrant offi cer adjutant Eugen-Dorin Spătaru ♦ King Ferdinand I – Word for the Union of the Romanian Nation, Neculai Moghior ♦ Th e First World War seen from Line two. Th e Case of Captain vet Constantin Cosma, Assistant Professor Alin Spânu, Ph.D. ♦ Turtucaia – A tragic Battle, a painful bleeding Wound, Luminiţa Giurgiu, Ph.D. ♦ A Romanian Lieutenant Eyewitness at the Agony of the Russian Army, Lucian Drăghici ♦ Towards Great Romania: 6th Army Corps and Basarabia liberation ( January-April 1918), Prof. Cornel Mărculescu, Ph.D. ♦ Τhe Situation of the Romanian Prisoners from Bulgaria in the Reports of the liaison Offi cers from Sofi a (February-March 1920), Silviu-Daniel Niculae, Ph.D. candidate ♦ Th e Romanian Sciences Academy and the Artillerymen (1935-1949), Brigade General (r) prof. univ. Adrian Stroea Ph.D.; Colonel (r) Marin Ghinoiu ♦ Th e fulfi llment Stage of the Truce Convention Stipulations on June 30, 1945, Teodora Giurgiu, Ph.D. ♦ Romanian-Soviet collaboration Projects in aeronautical Production in the ‘80. Th e Realization of the RU 19 A-300 turbojet Engine, Viorel Gheorghe, Ph.D. ♦ Lieutenant- General Gheorghe Constantin, the fi rst Commandant of the International Airport „Mihail Kogălniceanu” , Captain (N., r) Marian Moşneagu, Ph.D. ♦ Agora

100 1 (79) 2018 document