Serviciul Istoric al Armatei CALENDARUL TRADIŢIILOR MILITARE 2013

Anul IV/2012

CALENDARUL TRADIŢIILOR MILITARE 2013

Periodic de istorie şi cultură militară editat de Serviciul Istoric al Armatei, iinţarea Statului Major General lansat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înf

Editura Centrului tehnic-editorial al armatei Bucureşti, 2012 Editor: Serviciul Istoric al Armatei Documentarişti: Dr. Veronica BONDAR CONSILIUL EDITORIAL: Luminiţa GAVRA General-locotenent dr. Valeriu NICUŢ General-maior dr. Avram CĂTĂNICI Procesare texte: Colonel (r) dr. Petre OTU Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Mihaela CĂLIN Colonel dr. Petrişor FLOREA Nicoleta CHIRIACESCU Dr. Cornel ŢUCĂ Mirela CONSTANDA Eleonora DIMA DIRECTOR FONDATOR: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU DTP: Mm Cătălin PINTILIE Tudora NECOARĂ COLEGIUL DE REDACŢIE: Redactor-şef: Corectori: Dr. Luminiţa GIURGIU Jenica NICOLAE Eleonora DINCĂ Redactori: Dr. Iulian BOŢOGHINĂ Lucian DRĂGHICI Drd. Teodora GIURGIU Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU Dr. Manuel STĂNESCU Dr. Leontin STOICA

Coperta 1: Căsătoria căpitanului aviator Titus Pahone. Coperta 4: Mesajul şefului Marelui Stat Major în „Album militar presintat M.S. Regelui la 10 mai 1891“.

Fotografiile provin din fototecile Serviciului Istoric al Armatei, Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare, Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I“, Bibliotecii Naţionale a României şi din colecţiile autorilor

ISSN 2066-9402

Editură recunoscută de către C.N.C.S./C.N.A.T.D.C.U. – Panel 4 – „Domeniul ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică Orice reproducere din „Calendarul Tradiţiilor Militare 2013“ este interzisă fără aprobarea prealabilă. SUMAR

Capitoulul I – FAMILIA MILITARĂ – comandor dr. Marian MOŞNEAGU ...... 7 Capitolul II – MILITARUL ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ...... 9 MARIAJUL MILITARILOR ROMÂNI – comandor dr. Marian MOŞNEAGU ...... 10 Capitolul III – NIHIL SINE DEO ...... 29 UN EPISCOP PENTRU ARMATA ROMÂNĂ. GENERALUL DE BRIGADĂ DR. PARTENIE CIOPRON – colonel (r) prof. univ. dr. Gheorghe NICOLESCU ...... 30 Capitolul IV – EROICA ...... 41 1924 – CENTENARUL AVRAM IANCU – Teodora GIURGIU ...... 42 AMILCAR SĂNDULESCU, „FIUL EROULUI NECUNOSCUT“ – Raluca TUDOR ...... 45 AŞEZĂMÂNTUL NAŢIONAL „REGINA MARIA” PENTRU CULTUL EROILOR – locotenent Irina-Alexandra SIMION ...... 47 IN MEMORIAM ...... 51 Capitolul V – CULTURA MILITARĂ ...... 55 SCRIITORI ÎN UNIFORMA ARMATEI ROMÂNE – dr. Veronica BONDAR ...... 56 Capitolul VI – CAMARAZI DE ELITĂ ...... 65 COMANDORUL ALEXANDRU DUMITRIU – dr. Alin SPÂNU ...... 66 PLUTONIERUL ADJUTANT PETRE ENE – UN DESTOINIC SUBOFIŢER AL ARMATEI ROMÂNE – dr. Luminiţa GIURGIU ...... 69 Capitolul VII – TRADIŢII ...... 73 SIMBOLISTICA JURĂMÂNTULUI MILITAR – Simona MARTIN, locotenent-colonel Gabriel P ĂTRAŞCU ...... 74 ÎNTÂIUL TUN – SĂRBĂTOAREA DE SUFLET A ARTILERIŞTILOR ÎN PERIOADA ANTEBELICĂ – colonel dr. Adrian STROEA, colonel (r) Marin GHINOIU ...... 85 POVESTEA UNUI CERCETAŞ. COLONELUL IOAN DEM. DIMĂNCESCU (1898-1951) – ing. Alin DIMĂNCESCU ...... 92 Capitolul VIII – MILITARIA ...... 97 DEMNITATEA DE MAREŞAL ÎN ARMATA ROMÂNĂ – dr. Manuel STĂNESCU ...... 98 VELOCIPEDIA MILITARĂ – Lucian DRĂGHICI ...... 104 UNIFORMELE JUSTIŢIEI MILITARE – general de brigadă magistrat dr. Gheorghe COSNEANU ...... 112 Capitolul IX – EFEMERIDE ...... 117 JUSTIŢIA MILITARĂ ÎN ROMÂNIA – general de brigadă magistrat dr. Gheorghe COSNEANU ...... 118 Capitolul X – SĂRBĂTORI MILITARE ...... 127 ZILELE CATEGORIILOR DE FORŢE, GENURILOR DE ARMĂ ŞI SPECIALITĂŢILOR MILITARE ...... 128 PATRONII SPIRITUALI AI ARMATEI ROMÂNIEI ...... 129 DENUMIRI ONORIFICE ...... 130 Capitolul XI – MINIŞTRII APĂRĂRII NAŢIONALE ...... 133 Capitolul XII – ŞEFII STATULUI MAJOR GENERAL ...... 147 Capitolul XIII – ANIVERSĂRI ...... 155 Capitolul XIV – FOTOALBUM ...... 163 PREGĂTIREA MILITARĂ A STUDENTELOR 1974-1990 ...... 164 CALENDAR 2013 ...... 175

5 SUMMARY

Chapter I – MILITARY FAMILY – captain (N.) Marian MOŞNEAGU, Ph.D...... 7 Chapter II – MILITARY MAN IN THE ROMANIAN SOCIETY ...... 9 THE MARRIAGE OF ROMANIAN MILITARY MEN – captain (N.) Marian MOŞNEAGU, Ph.D. .. 10 Chapter III – NIHIL SINE DEO ...... 29 A BISHOP FOR THE ROMANIAN ARMY. BRIGADE GENERAL PARTENIE CIOPRON, PH.D. – colonel (r.) prof. univ. Gheorghe NICOLESCU, Ph.D...... 30 Chapter IV – EROICA...... 41 1924. THE CENTENARY OF AVRAM IANCU – Teodora GIURGIU ...... 42 AMILCAR SĂNDULESCU, “THE SON OF THE UNKNOWN HERO” – Raluca TUDOR ...... 45 THE NATIONAL ESTABLISHMENT FOR HEROES’ CULT “REGINA MARIA” – lieutenant Irina-Alexandra SIMION ...... 47 IN MEMORIAM ...... 51 Chapter V – MILITARY CULTURE ...... 55 WRITERS IN THE UNIFORM OF THE ROMANIAN ARMY – Veronica BONDAR, Ph.D...... 56 Chapter VI – ELITE COMRADES ...... 65 COMMANDER ALEXANDRU DUMITRIU – Alin SPÂNU, Ph.D...... 66 ADJUTANT SERGENT PETRE ENE – AN EFFICIENT WARRANT OFFICER OF THE ROMANIAN ARMY – Luminiţa GIURGIU, Ph.D...... 69 Chapter VII – TRADITIONS ...... 73 THE SYMBOLISM OF THE MILITARY OATH – Simona MARTIN, lieutenant-colonel Gabriel PĂTRAŞCU ...... 74 THE FIRST CANNON – A SOUL CELEBRATION OF THE ARTILLERYMEN IN THE PRE-WAR PERIOD – colonel Adrian STROEA, Ph.D., colonel (r.) Marin GHINOIU ...... 85 THE STORY OF A SCOUT. COLONEL IOAN DEM. DIMĂNCESCU (1898-1951) – engineer Alin DIMĂNCESCU ...... 92 Chapter VIII – MILITARIA ...... 97 THE DIGNITY OF MARSHAL IN THE ROMANIAN ARMY – Manuel STĂNESCU, Ph.D...... 98 MILITARY BICYCLES – Lucian DRĂGHICI ...... 104 THE UNIFORMS OF MILITARY JUSTICE – brigade general magistrate Gheorghe COSNEANU, Ph.D...... 112 Chapter IX – EPHEMERA ...... 117 MILITARY JUSTICE IN ROMANIA – brigade general magistrate Gheorghe COSNEANU, Ph.D...... 118 Chapter X – MILITARY HOLIDAYS ...... 127 CATEGORIES OF FORCES DAYS, SORTS OF GUN AND MILITARY SPECIALTIES ...... 128 SPIRITUAL PATRONS OF THE ROMANIAN ARMY ...... 129 HONORARY NAMES ...... 130 Chapter XI – MINISTERS OF NATIONAL DEFENSE ...... 133 Chapter XII – CHIEFS OF GENERAL STAFF ...... 147 Chapter XIII – PHOTO ALBUM ...... 155 Chapter XIV – ANNIVERSARIES...... 163 MILITARY TRAINING OF FEMALE STUDENTS 1974-1990 ...... 164 CALENDAR 2013 ...... 175

6 1 Familia militară FAMILIA MILITARĂ

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Parte integrantă a marii familii a românismului, Armata Română, prin cadrele sale active, în rezervă şi Apartenenţa la instituţia militară este un titlu în retragere şi „amploiaţii” civili, a fost în permanenţă de nobleţe. Organismul militar se bazează pe reguli conectată la realităţile naţionale şi universale şi a de funcţionare şi norme de conduită stricte. Viaţa de contribuit pregnant la modernizarea societăţii şi la cazarmă are, de asemenea, specifi citatea, regulile şi consolidarea coeziunii interne indispensabilă înfăptuirii privaţiunile sale. Asumate tacit şi respectate conştient de aspiraţiilor naţionale. cei îndreptăţiţi să poarte uniforma sau să slujească în civil Dincolo de instituţia-familie, a existat şi s-a perpetuat instituţia militară, aceste „canoane” au generat, în timp, drept moştenire de familie tradiţia carierei militare. Sunt spiritul de corp, camaraderia, conştiinţa şi cultura unei bine cunoscute exemplul marilor familii de militari, comunităţi care are, volens nolens, caracteristicile unei precum Antonescu, Berindei, Boteanu, Botez, Budişteanu, familii. O familie unită prin cadrul legal de funcţionare, Cernovodeanu, Coandă, Cornea, Crăiniceanu, Creţeanu, coexistenţă şi afi rmare, prin aspiraţii, performanţe şi Dragalina, Dunca, Florescu, Golescu, Koslinski, Magheru, Miclescu, Negru, Popescu, Popian, Rosetti, Scheletti, satisfacţii, prin mentalităţi şi cutume. Stoika, Tarnovschi, Tell, Vlădescu şi multe altele, care Zeci de generaţii de militari şi civili au contribuit au slujit cu devotament şi onoare Armia Română prin la dezvoltarea şi modernizarea organismului militar două, trei şi chiar mai multe generaţii de ofi ţeri, maiştri românesc, i-au sporit prestigiul în timp de pace, i-au şi subofi ţeri. De asemenea, nu puţine sunt cazurile în consolidat aura de învingător în vreme de răstrişte şi i-au care toţi membrii unei familii activează în unităţi şi făcut cunoscute „calibrul” intelectual, moral şi creativ în comandamente ale Armatei Române. societatea românească. Armata însăşi a fost defi nită şi Filonul coeziunii şi al fi delizării familiei militare percepută drept „şcoală a naţiunii”. se manifestă frecvent şi prin căsătorie, prezenţa atât Prin reprezentanţi de seamă şi personalităţi de înainte de 1990 a ofi ţerilor-femei în Armata Română cât, excepţie, militarul român, menit să facă parte din elita mai ales, acceptarea tinerelor în colegiile şi academiile societăţii, a ajuns să fi e consacrat şi apreciat drept un militare impulsionând formarea cuplurilor de militari, al factor de echilibru social şi un lider naţional autentic. căror mariaj transcende cotidianul vieţii militare către Nu întâmplător, de mai bine de un secol şi jumătate, cotidianul vieţii private. Armata Română a fost şi este cea mai puternică instituţie Cele trei ipostaze – ale instituţiei, tradiţiei ereditare a statului. şi vieţii de cuplu – mă fac să fi u mândru că aparţin marii Considerată drept religia armatei, onoarea militară familii militare a Armatei Române, afl ată în serviciul a fost dintotdeauna averea cea mai de preţ a militarului naţiunii, sentiment pe care mi-l doresc activ, perpetuu şi român. nealterat de situaţia militară, ierarhie sau vârstă.

8 2 Militarul în societatea românească MARIAJUL MILITARILOR ROMÂNI

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Ofiţerii cu grade inferioare sau asimilaţi, chestiunea căsătoriei ofiţerilor, şi îndeosebi dacă erau văduvi cu copii, se puteau căsători a celor cu grade inferioare, a fost o problemă cu soţii care aveau o dotă de cel puţin 1.200 lei viu discutată în mai multe state europene şi nu anual. numai. În ceea ce priveşte dota viitoarelor soţii, Conform unui interesant studiu publicat de aceasta era admisă de comandanţi doar când cercetătorul Dumitru Bleoancă, fost muzeograf se prezenta în următoarele forme: capital în la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, numerar sau în efecte ale statului, ori garantate de stat, producând venitul anual cerut şi depus în lucrarea „Statutul social al militarilor Armatei la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni ca fond Române în perioada 1878 – 1914”, în epocă dotal inalienabil, recipisa trebuind a fi depusă circula o zicătoare potrivit căreia după militar se la tribunal, soţul având dreptul de a primi doar ţin trei lucruri: „sărăcia, femeile şi praful”. Deşi venitul acestui capital; un imobil, rural sau urban militarii vremii nu erau foarte săraci, iar praful nu producând venitul anual cerut; aceasta se constata era tocmai o nenorocire, rămâne o caracteristică prin contractele de arendare sau închiriere din a acestor ani faptul că „uniforma fiind foarte ultimii 3 ani, autentificate de tribunalele locale, plăcută sexului frumos de orice categorie, se prin expertizele creditelor funciare rurale sau întâmplă că din această cauză cele mai mari urbane, prin chitanţele de la plata foncirei sau nenorociri ostaşilor, care nu ştiu să scape din prin actele de cumpărare a imobilului. Mai era ghearele poftelor bestiale [...] căci s-au văzut nevoie de certificate autentificate de tribunalele ofiţeri distinşi, încurcaţi cu cocote şi care au locale, prin care se constata faptul că imobilul isprăvit a le lua de neveste, când au ajuns ofiţeri era liber de orice sarcină; venitul cerut ca dotă superiori”. să fie asigurat printr-o ipotecă de prim rang asupra unui imobil de valoare dublă. Menţionăm Militarul căsătorit... regulamentar faptul că orice capital dotal, sub orice formă, nu putea fi considerat că produce mai mult de 5% Prevederile Legii asupra căsătoriilor militare din valoarea sa. Trusoul sau obiectele mobile ce din 3 martie 1900 se refereau, pe lângă dotă şi le primeau viitoarele soţii ale ofiţerilor, nu intrau moralitate, chiar la vârsta viitoarelor soţii. în fondul dotal fixat de legile în vigoare.

10 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013

11 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

După acordarea autorizaţiei sa fiind interpretată ca un act de de căsătorie, ofiţerii şi asimilaţii indisciplină sau nesupunere, el lor de orice grad erau obligaţi să putea fi trimis chiar în faţa unui raporteze în termen de o lună consiliu de război. şefului de corp sau de serviciu Cazurile considerate mai ziua, luna, anul, biserica şi puţin grave au fost sancţionate localitatea unde s-a desfăşurat după anul 1900 prin pedepse căsătoria. Toate aceste date mai blânde, cum erau amânările erau înscrise în registrul de la avansare sau desfacerea matricol şi foaia personală a căsătoriilor la ordin. ofiţerilor, datele fiind apoi trimise Cert este faptul că problema pe cale ierarhică Ministerului de căsătoriei ofiţerilor şi, în general, Război, pentru a fi înscrise în a tuturor militarilor activi, era o actele acestei instituţii. Conform problemă circumscrisă statutului Regulamentului Legii căsă - social al cadrelor, influenţându-l toriilor, ofiţerii erau obligaţi să în mare măsură şi fiind, prin raporteze orice schimbare ce urmare, permanent în atenţia avea loc în starea civilă a lor superiorilor. sau a familiilor, precum divorţ, Comandanţii care nu luau naşteri ale copiilor, decese ale măsuri erau aspru pedepsiţi. membrilor de familie etc. Toate Aceasta nu înseamnă că în aceste schimbări erau înscrise epocă nu au existat ofiţeri care în actele personale ale ofiţerilor nu au încălcat regulamentele şi în registrele matricole de la militare şi s-au căsătorit pe corp şi minister, astfel încât să se ascuns, încercând ulterior – ştie în orice moment dacă ofiţerii şi unii chiar reuşind – ca prin sunt căsătoriţi pentru prima sau influenţa diverşilor prieteni, unii a doua oară, câţi copii au etc. oameni politici însemnaţi, să Ofiţerii nu aveau voie să obţină dispense de la dotă şi facă cereri pentru a obţine astfel să legalizeze căsătoriile dispense de la obţinerea acestor contractate în condiţii numai de autorizaţii, indiferent de natura ei ştiute. argumentelor. Şefii corpurilor sau serviciilor cărora le erau De aceea, analiştii vremii adresate asemenea cereri, se întrebau când era mai bine nu numai că erau datori să le să se însoare ofiţerul, mai tânăr înainteze autorităţilor militare sau mai în vârstă? Concluzia la superioare, dar erau obligaţi să-i care ajungeau era inspirată tot şi pedepsească aspru pe autorii dintr-o zicătoare românească, lor. potrivit căreia „Însurătoarea Dacă un comandant de tânăr este ca mâncarea de militar afla că un ofiţer sau dimineaţă”. asimilat din subordinea sa Dar nici această concluzie nu se căsătorise fără autorizaţia rezolva în totalitate problema şi legală, trebuia să raporteze având în vedere faptul că pentru cazul superiorilor. Ofiţerul sau un ofiţer căsătoria era un lucru asimilatul de orice grad era ce putea să-i influenţeze în mod considerat ca demisionat, fiind serios cariera militară şi poziţia şters din controalele armatei socială, s-a ajuns ca aceasta să prin Înalt Decret Regal. Dacă fie şi ea supusă regulamentelor circumstanţele o cereau, fapta militare, elaborate special în

12 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013 acest scop. Conform acestor reglementări, evalueze un imobil de două, trei ori mai mult niciun ofiţer nu se putea căsători fără a avea decât făcea, sau să declare prin actul dotal că în prealabil autorizaţia dată de comandantul a primit dota cuvenită, sau, în fine, să ia un corpului de armată. Pentru obţinerea acestei imobil cu obligaţia de a-l înapoia după căsătorie, autorizaţii, ofiţerul trebuia să aibă vârsta de cel ceea ce, de altfel, nimeni nu putea nega că nu puţin 23 de ani şi să justifice faptul că logodnica s-a întâmplat, cu toată stricteţea legii. Mai mult, sa posedă o dotă care îi asigură un venit anual în caz de divorţ, ofiţerul care se căsătorea în de 2.500 lei, în cazul căsătoriei unui locotenent condiţiile de mai sus, se vedea silit să plătească sau sublocotenent, şi de 1.500 lei, cel puţin, în ani buni din soldă dota pe care nu a primit-o; cazul unui căpitan. Pentru obţinerea acestei sau se vedea implicat în procese care, pe lângă autorizaţii, ofiţerii superiori, de la gradul de maior faptul că îi răpea o mare parte din timp, îl mai şi în sus, nu trebuiau să justifice dota viitoarei costa o avere, iar rezultatul era imprevizibil. soţii. Însă, în cazul tuturor ofiţerilor, logodnicele În schimb, căsătoria ofiţerilor superiori acestora trebuiau să se bucure de o nu era condiţionată de dotă. De bună reputaţie în societate. exemplu, un maior care se Pentru a facilita căsătoria căsătorea fără nicio dotă, ofiţerilor cu fiice de militari, avea un venit personal regulamentul prevedea de 450 lei lunar, adică ca dota acestora să solda gradului său. În fie de 1.500 lei, în aceste condiţii, era cazul căsătoriei cu greu de înţeles de ce un locotenent sau oare un ofiţer inferior nu sublocotenent, şi de se putea căsători dacă 1.000 lei pentru căsătoria veniturile sale cumulate cu un căpitan. cu dota soţiei ar fi depăşit Legea căsătoriei ofiţerilor cu mult 450 lei. în România era destul de aspră, Într-un articol publicat în întrucât pretindea ca ofiţerul inferior să „Revista Armatei” nr. 1 din 10 ianuarie 1897, ia dotă 60.000 lei, deziderat greu de îndeplinit. autorul opina fie pentru „a se suprima cu totul Mai întâi, dota prevăzută de lege era greu de condiţia de dotă sau a se fixa minimum astfel: identificat, astfel încât un ofiţer care dorea să se Pentru sublocotenenţi şi locotenenţi, dota soţiei căsătorească trebuia fie „să aştepte până i se va să aducă un venit de 125 lei lunar, fie prin un prezenta ocazia”, fie „să rămână neînsurat dacă capital de 30.000 lei socotit ca aducând 5% pe an, această ocazie foarte greu întâmplătoare nu s-ar fie prin un imobil capabil a aduce 125 lei lunar fie ivi niciodată”. prin o funcţie salariată de stat ca profesoară etc., „Dar, mai mult decât oricare om, ofiţerul are ceea ce face împreună cu solda ofiţerului tocmai nevoie de o viaţă privată liniştită şi de un tovarăş 400 lei lunar pentru sublocotenenţi şi mai mult încrezător căruia să-i împărtăşească tot ceea ce pentru locotenenţi; iar pentru căpitani şi ofiţerii simte, căci el mai mult decât oricare este expus superiori să nu se pună nicio condiţie de dotă, să petreacă cea mai mare parte din viaţa sa deoarece, de la 1 aprilie şi căpitanii au solda cu departe de părinţi şi rude, singurii care l-ar putea accesorii aproape 400 lei. De altfel şi în Franţa, sfătui; iată dar absoluta necesitate ca ofiţerul să se caută a se scoate ofiţerii de sub această tutelă; fie căsătorit, căci numai soţia poate fi în stare iar în Italia condiţiile sunt mult mai avantajoase să înlocuiască pe părinţii şi rudele ofiţerului, ba după cum cred că fiecare a citit în o revistă chiar îi poate înfrâna multe din pasiuni, pe care trecută astfel: unui ofiţer i se cere ca solda sa poate nici părinţii, nici rudele, nu ar fi în stare să împreună cu dota soţiei să constituie un venit de le înfrâneze”. 4.000 lei anual, ceea ce face mai puţin chiar de În al doilea rând, dacă un ofiţer ţinea cu 350 lei lunar”. orice preţ să se căsătorească chiar dacă nu În timp, prevederile legii au suferit unele găsea dota regulamentară, se vedea nevoit să modificări, impuse de progresul societăţii şi de

13 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească emanciparea femeii. De exemplu, în anul 1941, cât de mici ne par suferinţele inerente carierei ofiţerilor care, în afară de soldă, posedau o avere şi cât de mari ne par părţile ei plăcute când o care să le aducă venituri egale cu cele fixate prin căsătorie e fericită, şi cum cariera noastră are mai dotă, li se permitea să se căsătorească şi fără a multe suferinţe decât bucurii, tovarăşul de viaţă îndeplini această condiţie. Pentru viitoarea soţie care micşorează intensitatea uneia şi măreşte de subofiţer, care nu dispunea de venitul anual pe a celeilalte, este un factor binefăcător pentru fixat prin lege se accepta ca venitul respectiv viaţa ofiţerului; astfel că, dacă acest important să provină din exercitarea unei „profesiuni act este o necesitate vădită pentru orice om, apoi onorabile”. pentru ofiţer valoarea acestei necesităţi e încă şi mai mare. O femeie aşa cum trebuie să fie Căsătorie sau concubinaj? femeile din familia militară, nu numai că va îndulci asperităţile vieţii soţului său, dar ţinând complet Într-un alt „Studiu asupra căsătoriei de cercul sever, aspru, în care se învârte soţul ofiţerilor” publicat de „Revista Armatei” în nr. 1-2 său zilnic, căsătoria este chiar un caracter corectiv din 15-31 ianuarie 1893, autorul prezintă două puternic, care tinde a reduce continuă la nobleţea consideraţii diametral opuse primelor reflecţii simţurilor şi caracterul ofiţerului, susceptibile a se asupra căsătoriei ofiţerilor. „Întâi este că ofiţerul înăspri din cauza regimului. are mai multă nevoie de însurătoare decât orice Aşa că privind chestiunea în mod egoist, alt element din altă breaslă socială, a doua este adică numai din punct de vedere al binelui ce că ofiţerului i se pun, cu toate acestea, dificultăţi rezultă pentru ofiţer, reiese în mod vădit că-i mai mari şi trebuie să i se pună pentru îndeplinirea este chiar indispensabilă căsătoria. Acum dacă acestui act. În adevăr, în penibila viaţă a carierei am căuta să facem un paralelism între ofiţerul militare, prezenţa acestui tovarăş de viaţă este însurat şi neînsurat, din punctul de vedere al un bine netăgăduit, câţi nu sunt care ne pot arăta condiţiilor morale, fizice etc., în care se găsesc,

14 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013

vom remarca uşor cât de inferioară este situaţia unuia, faţă de celălalt, ceea ce va demonstra şi mai bine necesitatea căsătoriei pentru ofiţer. Ofiţerul neînsurat este expus la toate tentaţiile unei vieţi imorale, concubinajul, prostituatele din înalta societate ca şi [cele] din mahala, femeile pierdute în genere, sub multiplele lor titluri, cu alte cuvinte, întreaga progenitură a viciului, a desfrâului, găsesc în această categorie de ofiţeri elemente de acaparat şi din nefericire numărul victimelor este mare. Atunci mă întreb unde este nobleţea simţurilor ce trebuie să aibă ofiţerul când educaţie îngrijită, cu sentimente frumoase şi el îşi sacrifică cele mai nobile sentimente unei cu o poziţie materială bună într-un om care se prostituate, pentru că prostituată se numeşte şi dezbracă de toate aceste daruri, pentru a pierde femeia de stradă care îşi câştigă existenţa prin sentimentele de ambiţie, de demnitate, de familie, acest nenorocit procedeu, prostituată este şi de castă etc., cu un cuvânt, a se ruina şi moral femeia care fie la adăpostul unui nume sau al şi material şi aceasta pentru o nenorocită (sic!) unei înalte trepte sociale „se abandonează felului din grupul femeilor pierdute, care va trece din de trai comun femeilor pierdute şi ştiut este că mână în mână, precum a trecut până la dânsul aceste prostituate clandestine constituie una din şi va urma astfel până la completa ei decadenţă rănile cele mai nenorocite, atât pentru societate fizică. Astfel, ofiţerul, acest reprezentant al celei în genere, cât şi pentru ofiţeri în specie”. Concubinajul este încă una dintre formele mai nobile cariere, se pune în cea mai josnică vieţii ofiţerului neînsurat, sunt multe precauţiile şi dispreţuită categorie socială. Evident că în luate de şefi pentru a-i împiedica pe ofiţeri de faţa unui asemenea trist adevăr, ne întrebăm de la acest fel de viaţă nedemnă cu poziţia lor în ce nu se iau măsurile cele mai severe pentru a societate, totuşi desigur că măsurile luate sunt împiedica nenorociri de asemenea natură. ineficace, sau nu se voieşte a se aplica de cei în Căsătoria sustrage deci pe ofiţer de la drept aşa cum se cere şi în tot cazul nu sunt destul pericolele de acest gen în care poate cădea; dar, de severe. Această stare a ofiţerului nu numai că dacă acest act constituie o fericire, nu e mai puţin este incompatibilă cu demnitatea familiei militare, adevărat că, contractat în condiţii nenorocite, dar izbeşte cu tărie în moralul ofiţerului pe care constituie adevărate dezastre, de unde rezultă îl deprimă, în demnitatea şi poziţia socială a că deşi actul căsătoriei este o necesitate familiei pe care le înjoseşte, în prestigiul corpului învederată pentru ofiţer, dar tot atât de necesar ofiţeresc faţă de el însuşi şi restul societăţii, apoi este ca acest act să se facă în virtutea unei legi în starea materială a ofiţerului şi poate chiar profund studiată şi unde să se precizeze cu multă a familiei sale, prefăcând astfel un ofiţer cu o chibzuinţă îngrădirile necesare cerute de bunul

15 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

trai considerat din multiple puncte de vedere. Sunt cu adevărat multiple consideraţiile ce trebuie să se aibă în vedere la căsătoria ofiţerului şi fără a avea pretenţia să stabilim cadrul unui regulament care să servească de ghid şefului autorizat a da aprobarea căsătoriei, analizăm numai în treacăt tot ceea ce contribuie la bunul trai şi tot ceea ce se poate studia înainte de a se săvârşi căsătoria ofiţerului, cu alte cuvinte, a studia factorii cunoscuţi ai acestei probleme; problemă care, după unii, e rezolvată în întregul ei de şansă, după alţii de raţionament, iar după alţii de experienţă şi nu puţini sunt şi aceea care admit şi aici fatalismul teologic. Oricum ar fi însă, un principiu este învederat: orice act al vieţii noastre, dacă poate fi rezultatul unei judecăţi sănătoase, are toată posibilitatea a da rezultate bune, iar în ceea ce priveşte actul căsătoriei, dacă pornirii sufleteşti devansează puterea raţiunii, atunci avem nevoie de legi care să ne recheme la vocea raţiunii şi cu atât mai adevărat este că avem nevoie de asemenea legi, cu cât este de adevărat că în asemenea împrejurări suntem adesea cu o voinţă slabă faţă de poruncile raţiunii şi pe nesimţite ne lăsăm antrenaţi de pornirile inimii, despărţiţi în majoritatea cazurilor de raţiune, rătăcim în dulci iluzii şi atunci, numai atunci e locul şansei aşa că dacă ea a existat, atunci strigăm sus şi tare că actul căsătoriei trebuie săvârşit numai după impulsul dat din inimă; dacă ea nu a existat, atunci trista decepţie ne deşteaptă şi ne arată care este adevăratul drum rătăcit pe care în majoritatea cazurilor nu îl mai putem recâştiga şi atunci însă zicem că acest act trebuie să fie fructul unei profunde judecăţi. Este dar în viaţa ofiţerului, ca şi a tuturor oamenilor, un moment de criză când şi ofiţerul tânăr, ca şi cel în vârstă şi cel cu experienţă, ca şi cel fără experienţă, în fine, când şi ofiţerul cel mai cult, ca şi cel de la începutul carierei lui, sunt aproape pe picior egal şi gata a comite aceeaşi greşeală datorată aceloraşi cauze; voiesc a zice că, vârsta şi experienţa, cultura şi o raţiune puternică chiar, valoarea calităţilor morale etc., toate aceste daruri omeneşti, nu întotdeauna pot fi o garanţie sigură că acest act se va săvârşi în condiţii fericite pentru cel ce le posedă şi nu ne putem explica în altfel cum omul care posedă toate aceste daruri în cel mai înalt grad este susceptibil în materie de căsătorie a comite

16 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013 aceleaşi greşeli, ca şi un copil aproape, la care o parte din aceste calităţi ajutătoare în actele vieţii şi lipsesc, iar marea partea sunt în stare de formaţie, decât prin a zice că în adevăr căsătoria creează anticipat un moment de criză, când forţa raţiunii trece prin grele momente de încercare şi dacă ea nu triumfă, aceasta nu înseamnă că utilitatea sa este nulă în asemenea împrejurări, din contră este unul din evenimentele vieţii când valoarea sa e mai mare ca totdeauna şi dacă omul recunoscut că posedă o solidă judecată, îl vedem în asemenea împrejurări că nu-i urmează perceptele, asta înseamnă că într-un moment dat acest om se găseşte într-un impas psihologic, unde celelalte simţiri sufleteşti triumfă asupra raţiunii şi atunci e furat de valurile iluziei până când se izbeşte de teribila stâncă a decepţiei. Este atunci netăgăduit o stare de boală. Cercetaţi la orice om, aflat într-o atare situaţie şi nu veţi găsi niciunul din simţuri fără a nu fi o stare momentană de halucinaţie. În o atare stare psihică raţiunea e aproape nulă, efectele celorlalte simţuri au ajuns la maximum. Criza este desăvârşită, el nu mai vede bine, numai aude adevărat, nu mai raţionează just apreciază greşit, e cu un cuvânt jucăria iluziilor. Dacă acum consider un ofiţer ajuns în cest greu moment, şi dacă dezvoltarea întregii lui simţiri s-a făcut în vederea unui proiect de căsătorie, care în realitate nu dă garanţiile cerute de condiţiile unui mariaj fericit, este învederat cât de mare este atunci valoarea existenţei unei legi scrutătoare care să dea mijloace şefilor de a împiedica săvârşirea unei atare căsătorii sau de a favoriza proiectele fericite de acest gen. Dar este necesar în ceea ce priveşte căsătoria ofiţerului a se da şefilor mijloace de a scăpa pe ofiţerul din atare momente de criză. Să studiem acum consideraţiile pe care şeful trebuie să le aibă în vedere pentru a putea aproba sau dezaproba ofiţerului proiectul său de căsătorie. Înainte de a arăta spiritul regulamentului căsătoriei ofiţerilor, ceea ce vom face într-un capitol special, să reflectăm puţin asupra condiţiilor unei căsătorii fericite. Aceste condiţii permit, fără îndoială, a judeca anticipat de valoarea unei căsătorii proiectate, totuşi se poate foarte bine întâmpla ca o căsătorie să prezinte la început condiţiile ce se cer unui menaj fericit şi în urmă să se preschimbe într-o

17 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

nenorocire; lucrul este posibil şi cauzele care pot Un alt factor de studiat este nivelul de precede un asemenea deznodământ oricât de cultură. Graţie acestui tezaur se va putea lupta numeroase ar fi ele, îşi au originea mai mult în cu mult succes contra viciilor societăţii actuale. educaţia soţilor. Aceste deznodăminte însă ale Comparaţi, pentru exemplu, un menaj în care căsătoriilor nu distrug principiul că posibilitatea acest factor îşi are existenţa cu un altul care nu bunului trai al unei căsătorii stă în studiul le posedă. Intraţi în detaliile vieţii conjugale şi prealabil al condiţiilor ce se impun căsătoriei din studiul comparativ ce veţi face, veţi observa pentru a avea maxima garanţie de a fi bună. Sub negreşit caractere distinctive care fac imposibilă acest raport dar, permis să fie şefului ce poate da apropierea acestor două categorii în viaţa lor autorizarea căsătoriei să capete datele necesare socială şi chestiunea se explică uşor. atât asupra familiei, cât şi a viitoarei soţii a Astfel, în timp ce la unul din aceste menaje ofiţerului din punctul de vedere al moralităţii, vom observa o continuă activitate a creierului educaţiei, stării fizice şi materiale, vârsta, cultura, pentru a se lumina şi a se face cât se poate mai poziţia materială etc. În toate aceste detalii agreabili unul altuia, printr-un fond inepuizabil de reglementate şi nereglementate, şeful să intre conversaţii plăcute, pentru că sunt variate, fondul şi să caute a căpăta datele cele mai precise; cunoştinţelor fiind mare, folositoare pentru că pentru că, într-adevăr, toate aceste condiţii sunt omul luminat este şi instructiv, apoi când toate de o egală importanţă în existenţa fericită a unui acestea alternează cu distracţiile intime ale menaj; astfel, moralitatea pentru o căsătorie este menajului şi cu gustul artelor frumoase pentru că necontestat baza prestigiului reciproc al soţilor şi le cunoaşte, este uşor de înţeles că doi tovarăşi faţă de societatea actuală, familia militară trebuie de viaţă în asemenea condiţii vor avea cu ei să se ambiţioneze în cel mai înalt grad de a o lume întreagă care-i va servi de distracţie, poseda această calitate fără de care în curând urâtul va fi departe de ei şi microbii care distrug căsătoria va fi o banalitate. Lipsa de moralitate căsătoriile vor găsi cu siguranţă un teren foarte a unei căsătorii va trece progresiv pe cei doi soţi impropriu în asemenea căsătorii. mai întâi la dispreţ reciproc, apoi îi vor expune la Dacă acum ne întoarcem privirea şi analizăm dispreţul societăţii şi, odată cu ei, vor expune şi căsătoria în care cultura nu a fost considerată ca familia din care fac parte şi care necontestat este o condiţie din cele ce pot asigura bunul trai al izbită în prestigiul ei. unui menaj, vom găsi desigur dorinţa de lumină

18 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013

înlocuită prin dorinţa de lux, distracţie reciprocă înlocuită printr-o prematură plictiseală reciprocă, dorinţa de ceea ce e frumos prin dorinţa de ceea ce este urât (şi lor le pare frumos), în fine, dezgustul reciproc va veni în curând din lipsa de mulţumire, de ocupaţie şi de distracţie în casa sa; astfel, fiecare va începe a căuta aceşti factori necesari vieţii în altă parte şi nu puţine sunt căsătoriile de această natură în care soţia va sfârşi a-şi găsi ocupaţiile şi distracţiile în lux, în dorinţa de a place şi finalmente în corupţie şi dacă din nenorocire acest menaj se va completa cu copii, apoi să fim convinşi că din lipsa de cultură şi morală a părinţilor, copiii lor vor primi o nenorocită direcţie atât în educaţie, cât şi în instrucţie. Cultura dar este un factor util şi puternic pentru un menaj, pentru a lupta cu succes contra viciilor şi a cimenta pe baze solide legătura între soţi. O altă condiţie tot nereglementată, dar tot atât de importantă pentru căsătorie, este condiţia de sănătate. Nu trebuie să uităm că toate funcţiile vitale ale omului sunt, ca să zic de vârstă în căsătorie înseamnă a desfida aşa, funcţie de o constituţie sănătoasă şi toate legile, pe care puterea omenească nu le poate calităţile celelalte ale unui menaj sunt paralizate desfiinţa; ofiţerul care contractează o asemenea prin lipsa acestui factor, mai adăugăm însă că va căsătorie se expune în curând la dezagremente avea şi o influenţă nenorocită asupra copiilor lor, ireparabile, la râsul ironic al societăţii şi pune pe şi deci, prin extensiune, asupra familiei militare. soţia sa în condiţii scuzabile, de a nu respecta cu Dacă menţionăm această chestiune, este că totul datoriile conjugale; este, cu un cuvânt, a se se găsesc în familia noastră militară ofiţeri care expune şi pe sine şi pe soţia sa. În majoritatea sacrificându-se condiţiilor exclusiv materiale, nu cazurilor, când această condiţie este călcată în mai voiesc a ţine cont şi de celelalte condiţii, tot picioare, este pentru înclinarea prea mare către atât de importante decât în proporţii foarte mici, dorinţa de bani, aşa că şi în cazul acesta ofiţerul dacă nu deloc, cumpărându-şi astfel nenorocirea a cumpărat compromiterea sa în societate, sub formă de căsătorie. nemulţumirea şi o poziţie ridicolă sub forma unei Urmând cu cercetările condiţiilor ce pot însurători care va dura foarte puţin, dar care i-a asigura bunul trai al unei căsătorii, avem, de măgulit o pasiune în mod efemer. asemenea, a nu neglija chestiunea proporţiei de În privinţa chestiunii materiale, fiecare îi vârstă, chestiunea poziţiei materiale, în fine, în dă importanţă după cum îşi are şi principiile ultim studiu, legea şi aplicarea ei faţă de principii. asupra căsătoriei; astfel, pentru unii, aceasta În privinţa lipsei de proporţie în vârstă, este unica condiţie de fericire, după alţii, că este evităm, din sentiment de compasiune, a întreba cea mai importantă etc., ceea ce este însă un pe cei ce au practicat călcarea acestui principiu, adevăr netăgăduit, este că această condiţie e care-i sunt inconvenientele; le putem însă uşor indispensabilă; însă existenţa numai a acesteia, deduce în mod teoretic din studiul exemplelor fără celelalte condiţii, nu e deloc o garanţie de numeroase ce ne procură societatea şi din studiul bun trai, putem zice că lipsa uneia din celelalte legilor naturale. Ceea ce avem de remarcat condiţii poate provoca un trai tot atât de sărac este că asupra acestei condiţii reglementul bogatului ca şi săracului şi, finalmente, poate nu spune nimic şi şeful ce dă autorizarea de duce la ruina materială desăvârşită. Să ne căsătorie nu are dreptul a opri anomaliile de felul închipuim, pentru exemplu, doi ofiţeri căsătoriţi, ăsta. Necontestat, a nu se respecta proporţia unul cu un venit modest dar suficient pentru a trăi

19 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

bine, fără a fi luxos şi, un altul, în tot felul de detalii pentru a cu un venit anual într-o enormă studia chestiunea nu numai din disproporţie la cel dintâi, însă punct de vedere al certificatelor în acest menaj cu venit modest de moralitate ce se prezintă şi să găsim educaţie, instrucţie, al banului, dar din multiplele cu un cuvânt cultura morală şi puncte de vedere ce contribuie intelectuală, apoi, potrivire în la viaţa fericită a unei căsătorii”. vârstă, agrement reciproc şi, de Cu ocazia căsătoriilor cealaltă parte, un mariaj aşa-zis A.A.L.L. Regale Principelui de convenienţă unde, desigur, Carol şi Principesei Elisabeta, să lipsească toate aceste daruri, Majestatea Sa Regele prin Înalta putem fi siguri şi exemplele Apostilă pusă pe rapoartele sunt numeroase, unde putem ministrului de Război nr. 13352 vedea caracterele distinctive şi 13353/1921 a acordat ale bunului trai modest şi pentru căsătoriile ofiţerilor şi dimpotrivă, la cel bogat, apoi subofiţerilor reangajaţi o ultimă în scurt timp vom vedea chiar dispensă de dotă, timp de o lună, necesarele vieţii mai bine respectiv între 27 februarie- garantate la cel modest decât la 27 martie 1921. De această cel bogat, dorinţa de lux creşte dispensă legală au putut progresiv şi totdeauna în raport beneficia toţi ofiţerii şi subofiţerii invers cu gradul de bogăţie, de care, în termenul acordat, unde şi proprietatea ce are luxul aveau cereri de căsătorie de a duce la ruină; şi apoi dorinţa adresate şi înregistrate prin excesivă de a se arăta lumii corpurile şi serviciile respective. luxos mai tinde încă şi la alte Criteriul esenţial în aprobarea neajunsuri, care finesc a ruina acestor căsătorii rămânea şi moral şi material căsătoria, însă moralitatea viitoarei soţii. aşa că bogăţia singură nu Ofiţerii care nu aveau vârsta de poate fi o condiţie fericită pentru 23 de ani împliniţi şi subofiţerii o căsătorie, decât numai dacă sub 25 de ani nu au beneficiat există pe lângă ea şi celelalte de această dispensă. Întrucât de ordin moral; altfel este, ca legea interzicea căsătoria să zic astfel, gaz peste foc gradelor inferioare din activitate, pentru că banul nu este decât cu excepţia trupei cu schimbul, cel mai eficace mijloc de a duce pentru a stăvili concubinajul, la corupţie o căsătorie, când M.S. Regele, prin Înalta Apostilă ea nu întruneşte şi celelalte pusă pe raportul ministrului condiţii morale. Aşa încât, după de Război nr. 13354/1921, cum se vede, totalul condiţiilor a aprobat căsătoria gradelor ce pot asigura bunul şi demnul inferioare din contingentul trai al unei căsătorii constituie 1919-1921 inclusiv, cu condiţia un sistem complex, din care, de a recunoaşte copiii rezultaţi dacă vom extrage unul din din concubinaj. factorii principali, tot sistemul se deranjează şi funcţionează rău. Moralitatea, bat-o vina! În rezumat, dar avem de zis că autorităţile investite În studiul „Căsătoriile cu puterea de a aproba ori militare. Note şi observaţii”, dezaproba căsătoriile ofiţerilor publicat în „Pandectele mili are”, trebuie să aibă dreptul a intra nr. 7 din 20 noiembrie 1937,

20 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013 colonelul magistrat Vasile D. femeia onestă, iar pretenţia ei Chiru, consilier la Curtea Militară nelegitimă de a se pune alături de Casare şi Justiţie aprecia că, cu femeia corectă se preface în în raport cu vechiul regulament, realitate, devenind femeia unui „Regulamentul căsătoriei ofiţe- ofiţer căruia în virtutea nobilei rilor” comporta îmbunătăţiri sale cariere i se deschid uşile semnificative. Astfel, în privinţa în toate treptele sociale până şi condiţiilor de moralitate cons- ale palatului. De aici naşte apoi tatate prin certificate date de un rău pentru familia militară autorităţile civile, autorul preciza: de o gravitate excepţională, „Modul de constatare a moralităţii adică pierderea sentimentului viitoarei soţii şi a familiei sale, de iubire şi camaraderie între aşa cum prescrie regulamentul, ofiţerii însuraţi, pierdere care îşi nu prezintă eficacitatea cerută. are originea în faptul că ofiţerul Zicem anticipat acest mod nu care a contractat căsătoria în este eficace, pentru că altfel condiţii demne şi care nu a nu ne putem explica cum s-a răspuns numai probelor formale, făcut că femei cu desăvârşire ci şi celor de fond ale moralităţii, compromise în societate şi care va ezita totdeauna a pune în nu s-au deosebit de femeile contact (cum ar trebui) pe soţia ordinare de stradă decât prin sa cu a camaradului a cărui faptul că nu au avut condicuţă soţie şi-a fabricat morala şi a şi că au fost admise a frecventa căpătat şi ea certificatul, astfel diferitele trepte ale societăţii; cum că această chestiune izbeşte şi zic, cum se face că aceste femei în condiţiile vitale ale legăturii au putut căpăta onoarea de a din corpul ofiţeresc pentru că purta numele unui ofiţer şi au fost izbeşte indirect în sentimentul astfel admise în familia noastră de iubire şi de camaraderie, militară?! (sic!). Cu siguranţă, depărtând pe ofiţeri între dânşii. aceste femei au căpătat şi ele Unde este atunci eficacitatea certificate de moralitate?! de la acestui procedeu, dacă fata cinci cunoscuţi dintr-o comună onestă ca şi cea compromisă, cu ea şi, evident, cum de n-ar dacă femeia corectă ca şi putea căpăta când are mijloace prostituata, dacă o familie cinstită de acţiune destul de seducătoare ca şi una necinstită, pot căpăta şi când nu are în virtutea vieţii cu aceeaşi uşurinţă certificatul ce a dus niciun scrupul de a le de moralitate, aşa că certificatul întrebuinţa, astfel binevoitorii din de moralitate e o pură reclamă şi comună vor iscăli că aspiranta de el nu are nevoie în fond decât de astă dată la demnitatea de cui îi lipseşte moralitatea. Cu nevastă a unui ofiţer, posedă un cuvânt, este ineficace acest toată moralitatea cerută şi apoi procedeu. autoritatea superioară care dă Asupra chestiunii dacă putere certificatului constată în multe cazuri a se cere un cele cinci iscălituri, eliberează asemenea certificat nu este certificatul şi iată morala ajunsă vexatoriu, atât pentru viitoarea la deplina fabricaţie; poftească soţie, cât şi pentru familia sa, atunci cineva a reproşa asupra răspundem negreşit afirmativ. A moralităţii; cu certificatul în cere probe oficiale de moralitate chip de icoană, prostituata unei familii oneste şi unui clandestină de ieri bravează în copil nevinovat, este cu atât

21 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

mai vexatoriu cu cât se ştie că şi elementele găsi prin studiu şi altele care să înlocuiască cu imorale pot căpăta aceste certificate tot atât folos pe cel actual. de uşor aşa încât în loc de a se face o selecţie Astfel, în rezumat asupra primului principiu prin procedeul ce este în practică, se pune pe al regulamentului, relativ la constatarea picior egal elementul moral cu cel imoral şi li moralităţii, am stabilit că prin regulament s-a dat, se dau drepturi egale la aspiraţia unei aceleiaşi într-adevăr, toată importanţa acestei chestiuni demnităţi. Faptele vorbesc de la sine şi pun în pentru căsătoria ofiţerilor, dar că în ceea ce evidenţă neajunsurile. priveşte mijloacele de constatare, acestea sunt: În privinţa modului cum s-ar putea înlocui ineficace; vexatorii pentru soţie şi familia ei; această constatare a moralităţii, credem că, dăunătoare pentru sentimentele de care trebuie deoarece cel actual nu are deloc nicio eficacitate, să fie animată familia noastră militară”. poate fi cu multă uşurinţă înlocuit prin alte procedee, care pot fi oricât de variate dar mai Lada de zestre folositoare. Aşa, pentru exemplu, credem că unul din În privinţa părţii materiale, regulamentul aceste procedee ar putea fi acela că [şi] corpul obliga soţia „să răspundă după anumite reguli la ofiţeresc al garnizoanei de unde se găseşte anumite sume drept avere dotală. Asupra acestui viitoarea soţie a ofiţerului şi familia sa, constituit punct ne permitem a contrazice puţin legiuitorul ca [un] consiliu, ar putea da relaţii şefului de pentru că ni se pare că principiul în esenţa lui nu corp ori de serviciu de unde face parte ofiţerul, e bine stabilit, de unde şi regulile de aplicaţie a mult mai sigure şi deci mai utile decât fabricarea sa iarăşi nu sunt bune. certificatelor de moralitate. La nevoie chiar, Zicem că principiul nu e bine stabilit şi iată şeful de corp sau de garnizoană ar putea avea de ce: Care sunt consideraţiile în virtutea cărora obligaţia de a organiza un adevărat serviciu se cer anumite sume proporţionale cu gradul de spionaj prin ofiţerii din garnizoana de unde ofiţerului pentru a se admite căsătoria? Aceste e soţia şi familia sa pentru a cerceta, studia şi consideraţii, desigur, nu pot fi altele decât acele da informaţiile necesare şefului de care depinde impuse de bunul trai care trebuie să fie la nivel ofiţerul, comandanţii de corpuri şi servicii cu poziţia socială a căsătoriţilor. Astfel s-a stabilit având o datorie reciprocă de a se servi în atare 3.000 lei venit dotal pentru sublocotenent şi importante evenimente din viaţa ofiţerilor ce locotenent şi 1.800 pentru căpitan, va să zică au în subordinele lor. Hotărârea consiliului de pentru ca sublocotenentul şi locotenentul să camarazi să fie decisivă şi mariajul proiectat, poată trăi convenabil le mai trebuie 3.000 lei, dacă nu răspunde condiţiilor, să nu mai poată venit pe lângă ceea ce le produce solda, iar avea loc. Îmi închipui că un asemenea procedeu căpitanului 1.800. Este oare necesar şi raţional ar fi un bine simţit pentru familia noastră militară, ca regulamentul să precizeze numaidecât că pentru că s-ar alege bine elementele, ceea ce soţia trebuie să aducă acest venit?!” ar fi şi în interesul familiei noastre militare şi Nu ar fi oare mai logic să se zică, căsătoria în interesul propriu al ofiţerului şi familiei sale. nu poate fi aprobată până când nu se va putea Acesta ar fi unul din mijloace, dar se pot încă constata prin acte în regulă că venitul anual al

22 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013

celor doi soţi (indiferent dacă venitul e al unuia ofiţerul, convins de calităţile viitoarei sale, îi sau al celuilalt din soţi), se urcă la cutare sumă constituie dotă averea lui proprie cei 36.000, ca (găsită ca suficientă pentru bunul trai)? să o poată lua, satisfăcând regulamentul (cazuri Unde este într-adevăr raţiunea faptului că, de acest gen s-au văzut); ce consecinţe poate dacă un căpitan are vreo 60.000 lei capital al său avea aceasta pentru ofiţer? propriu, în afara soldei, deci un venit de 3.000 lei, Dacă, din norocire, factorii care nu se cunosc să nu i se aprobe a lua o fată săracă. Unde este, de la început într-un proiect de căsătorie, au fost de asemenea, raţiunea faptului de a se permite buni şi căsătoria e fericită, cei doi soţi au pierdut căpitanului să ia o fată ce nu are mai mult decât numai material pentru cuvântul că din moment ce capitalul corespondent unui venit anula de acei 36.000 lei s-au constituit dotă, ei au trebuit 1.800 lei şi a nu i se permite a lua o profesoară, să fie depuşi casei de depuneri şi consemnaţi care ar putea aduce în menaj de la 3.600- ca fond inalienabil şi deci s-au plasat aceşti bani 6.000 lei şi poate şi mai mult, ca venit anual. Unde cu minimul procent; în timp ce, dacă rămânea este principiul şi ce se are în vedere? Soţii să aibă? capital liber de speculaţie, în cazul cel mai Căsătoria să nu sufere? sau ideea tradiţională nenorocit, ofiţerul putea să aibă 7, 8 şi chiar 10% ca fata să aibă numaidecât dotă, astfel nu are în loc de 5%; astfel încât în cazul acesta, având drept la măritat?! Altfel mariajul nu va fi el fericit, aerul a garanta existenţa bunului trai, din punct dacă în loc să aibă soţia are soţul? de vedere material, din contră, el le-a îngreunat Neajunsurile la care duc o asemenea traiul, forţând pe ofiţer să-şi treacă capitalul său dispoziţie este că regulamentul poate cădea, şi drept dotă, să-l condamne la minimul venit şi să cade cu siguranţă, în defectul de a opri să se se priveze astfel de o stare materială mai bună. săvârşească nu numai proiectele de căsătorii Dacă însă căsătoria, din cauze care nu rele, dar şi din cele bune o mare parte; ori, am au putut fi prevăzute anticipat, s-a prefăcut stabilit că, în principiu, trebuie o lege aspră, care într-o nenorocire, lesne este a se vedea că, să împiedice proiectele de mariaj nenorocite pe lângă neajunsurile morale, ofiţerul va fi lovit şi să le înlesnească pe cele fericite, însă prin şi în starea sa materială, prin faptul că avutul dispoziţiile actuale el împiedică în mod egal şi său, constituit dotă, e pierdut, lucru desigur ce pe cele bune ca şi pe cele rele, iată dar lacuna nu l-ar fi făcut dacă regulamentul îi permitea să sa în această privinţă. nu-şi înstrăineze averea, ceea ce ar fi fost mai Pe lângă aceasta, studiind cestiunea mai în bine, atât ca siguranţă pentru poziţia ofiţerului, detaliu, mai observăm şi consecinţele la care ar în caz de naufragiu al căsătoriei, cât şi pentru putea da loc asemenea îngrădiri reglementare. a face ca avutul său să producă mai mult şi să Supozaţi, de exemplu, că un căpitan are pe se înlesnească astfel în condiţii mai largi bunul lângă solda sa şi un capital al său propriu de său trai. 36.000 lei; acest ofiţer, convins de necesitatea Aşa că sistemul actual sau provoacă unei căsătorii şi de principiile unui bun menaj, cazuri ca cel de sus, sau împiedică realizarea găseşte o fată săracă, care răspunde la toate unor mariaje fericite şi scopul unui regulament condiţiile ce ar putea să facă o căsătorie fericită, nu poate fi de a împiedica decât căsătoriile dar e săracă şi legea îi cere 1.800 lei venit dotal; nenorocite şi, din contră, a favoriza, pe cât se

23 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

Ca şi concluzii, autorul consideră căsătoria ca fiind „o necesitate vădită pentru viaţa grea a ofiţerului; felul de trai al ofiţerului neînsurat este un viciu pentru el, familia sa şi familia militară; condiţiile unei căsătorii fericite nu se reazemă numai asupra moralităţii şi banului cum zice regulamentul, ci şi asupra culturii, în genere, starea sănătăţii, proporţia de vârstă, mediul social etc.; şefii autorizaţi a aproba sau dezaproba căsătoriile să fie autorizaţi a studia, prin toate mijloacele, chestiunea sub toate punctele de vedere ce pot influenţa mariajul; este nevoie poate, săvârşirea bunelor căsătorii, ele fiind, să existe o lege severă şi completă, ofiţerul după cum am mai zis, absolut necesare pentru tânăr ca şi cel în vârstă fiind expus a comite viaţa ofiţerului. erori în acest moment de criză, legea mânuită În privinţa cuantumului stabilit de regulament bine să-l recheme la raţiune; regulamentul ca venit dotal şi modul său de asigurare, avem este incomplet; moralitatea se constată prin a remarca că, cu toată litera regulamentului, procedee ineficace şi vexatorii; în stabilirea dotei lucrurile se petrec invers, adică cu cât e gradul nu există adevăratul principiu, ceea ce tinde a mai mare cu atât dotele sunt şi ele mai mari şi paraliza deopotrivă bunele ca şi relele proiecte cine poate avea 60-70000 lei, va căuta desigur de căsătorie; proporţia în stabilirea cuantumului ceva mai mare ca sublocotenent; aceasta dotal este neexplicabilă; asigurarea venitului dotal lasă încă de dorit; necesitatea dar a însă e indiferent, regulamentul prescris e buna revizuirii regulamentului e profund resimţită”. măsură şi trebuie respectată cu toată tăria. Ceea ce nu putem înţelege este pentru ce s-a făcut o diferenţă aşa de mare între dota cerută Relaţiile cu... străinele locotenentului şi căpitanului, când diferenţa Conform aceluiaşi colonel magistrat Vasile soldei lor nu este decât de 32 lei?! D. Chiru, prin Legea căsătoriilor militarilor din În fine, făcând un tablou comparativ al tota- 4 aprilie 1931 şi Regulamentul acestei legi din lului venit reglementar a ofiţerilor însuraţi, avem: 20 mai 1931, cu modificările din aprilie 1936 sublocotenent pe an solda şi dota 5.640 lei; referitoare la reducerea vârstei şi a venitului ocotenent pe an solda şi dota 6.192 lei; căpitan dotal, s-au condiţionat căsătoriile militarilor, pe an solda şi dota 5.400 lei; maior pe an solda ofiţeri, subofiţeri şi asimilaţii lor din serviciul şi dota 5.400 lei. Această disproporţie îmi este activ al armatei, numai de situaţia socială şi greu să o explic pentru ce s-a stabilit aşa. de moralitatea viitoarei soţii şi a părinţilor săi, În ceea ce priveşte modul de a asigura precum şi de cuantumul aportului material pe capitalul, îndeosebi la ipoteci şi imobile, nu care trebuia să-l aducă la întemeierea căsniciei. înţelegem pentru ce nu s-ar admite asigurarea Astfel, în căsătoriile militarilor, partea esenţială şi în ipoteca de rangul al II-lea, destul ca să o constituia numai latura morală, de conduită şi se constate că are încă dublă valoare cerută moralitate a viitoarei soţii de militar şi a părinţilor de regulament; cât pentru imobile, suntem ei, sub aspectul material, legiuitorul acordând de părere că regulamentul actual dă încă o numeroase înlesniri constituirilor de dotă. portiţă de sustragere de la venitul dotal real ce Astfel, conform dispoziţiilor art. 4 al. 2 se cere astăzi şi că ar fi mult mai bine dacă, în din lege, ofiţerii superiori şi ofiţerii generali şi loc de contractul de închiriere ori de arendare, asimilaţii lor se puteau căsători fără niciun fel de s-ar cere valoarea fondului şi asupra sa s-ar dotă. Pentru ofiţerii inferiori, venitul dotal mini- face evaluări de 5% ca venit; cu alte cuvinte a mal era de 24.000 lei, redus de la 40.000 lei cât considera imobilului acelaşi venit ca şi fondului, era anterior, conform dispoziţiilor articolului 4 deşi în realitate poate fi mai mare, e o garanţie modificat în 1936 al. 1 din lege, asigurat în mai avantajoasă pentru ofiţer”. numerar, în efecte de stat sau garantate de stat,

24 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013

Indiferent de condiţiile dotale, absolut însă pentru toţi ofiţerii, subofiţerii şi asimilaţii lor, legea prevedea următoarele condiţii pentru care nu se admiteau niciun fel de concesiuni ierarhice, sau Înalta Dispensă Regală: dovedirea cu acte legale a onorabilităţii viitoarei soţii; aceleaşi dovezi pentru onorabilitatea părinţilor viitoarei soţii, cu excepţia prevăzută pentru ofiţerii activi, cărora nu li se cereau aceste dovezi pentru căsătoria fiicelor lor cu militarii activi. Viitoarelor soţii de militari li se cerea însă dovada moralităţii lor, chiar dacă erau fiice de militari. Alte restricţii nu impunea legiuitorului nici cu privire la naţionalitatea viitoarei soţii, nici în privinţa censului intelectual, nicio obligaţie de a cunoaşte limba oficială a ţării căreia servea viitorul soţ, militar, nicio restricţie cu privire la cultul religios. Referitor la cult, legiuitorul prevedea obligaţia de a se oficia după căsătoria civilă şi căsătoria religioasă, în cultul religios al ofiţerului. De obicei, căsătoriile civile ale militarilor erau în valoare suficientă spre a produce acest venit; urmate şi de căsătorii religioase, din momentul în mobile urbane sau rurale care dau acest venit în care se hotărau să întemeieze o căsnicie cu net, întrucât şi la imobile şi la bani, venitul nu un ofiţer sau un subofiţer activ, viitoarele soţii poate fi calculat cu mai mult de 6%; în ipoteci de primul rang, valoarea bunului ipotecat fiind de două ori mai mare decât ipoteca, potrivit art. 9 din lege. Pentru ofiţerii inferiori şi asimilaţii lor, văduvi cu copii, venitul dotal se reducea la 20.000 lei anual. Pentru fiicele ofiţerilor din activitate ori rezervă şi retragere proveniţi din activitate, sau ale ofiţerilor de rezervă decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul” sau „Virtutea Militară”, venitul dotal putea fi de numai 18.000 lei anual. Ofiţerii inferiori care aveau personal un venit în afară de soldă egal cu venitul minimal dotal impus categoriei din care făcea parte viitoarea sa soţie, se puteau căsători fără dotă, cu aprobarea Ministerului Apărării Naţionale, conform art. 8 din lege şi cu obligaţia de a nu ipoteca sau înstrăina averea până când nu obţinea gradul de maior, sau în urma aprobării M.Ap.N. Pentru subofiţeri, minimul venitului dotal era fixat la 4.000 lei anual. Potrivit Constituţiei, pentru situaţii cu totul excepţionale, M.S. Regele putea acorda dispense de dotă.

25 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească de militari consimţind să îmbrăţişeze şi religia viitorului lor soţ. Deşi Constituţia şi legiuitorul ordinar nu impuneau restricţii cu privire la căsătoriile între militarii români activi şi străine sau minoritare, în cazul contractării unei căsătorii între un militar român şi o minoritară sau o străină de neam, legiuitorul militar, „în scopul realizării acelei unităţi de simţire, cuget, iubire de neam şi ţară, a acelui ideal de puritate naţională, singura ce poate garanta spiritul de jertfă impus instituţiei armatei”, urma să înscrie în lege restricţii categorice, cu privire la căsătoriile militarilor români activi cu acestea.

Căsătoria în vreme de război Decretul-lege nr. 3481 din 1940 facilita căsătoria militarilor cu dispensă de dotă. Potrivit prevederilor Legii nr. 582 pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea asupra căsătoriei militarilor, promulgată prin Decretul nr. 1867 din 23 iunie 1941, ofiţerii şi asimilaţii nu se puteau căsători înainte de împlinirea vârstei de 23 ani şi numai cu persoane de origine etnică română. Ministerul Apărării Naţionale putea să aprobării dată de autoritatea militară competentă, acorde dispensă de vârstă, de dotă, precum şi respectiv „în cadrul regimentelor, batalioanelor pentru căsătoria cu o persoană de origine etnică corp aparte, şi similare, şi comandamentelor, de străină, alta decât cea evreiască. către o comisiune compusă din comandant sau Conform prevederilor Legii nr. 596 pentru şeful serviciului şi secundul politic. La unităţile căsătoria militarilor în timp de război, promulgată şi formaţiunile neîncadrate în regimente sau prin Decretul nr. 1909 din 27 iunie 1941, în timpul batalioane corp aparte şi similare, aprobarea se stării de război, ofiţerii şi asimilaţii lor din activitate va da de comisiunea comandamentelor cărora şi disponibilitate, cei chemaţi temporar în vederea acestea sunt direct subordonate. Conform trecerii în activitate, precum şi subofiţerii şi art. 3, aprobarea de căsătorie se acorda „în asimilaţii lor se puteau căsători fără ca viitoarea urma unei verificări a moralităţii, originii sociale soţie să aibă dota prevăzută de Legea asupra şi a devotamentului faţă de Republica Populară căsătoriei militarilor. În egală măsură, aceştia se România, a viitoarei soţii şi a părinţilor săi”. puteau căsători şi cu persoane de origine etnică Cererea de aprobare a căsătoriei urma să fie germană sau italiană. însoţită de: extrasul de naştere al viitoarei soţii; Autorizaţia necesară căsătoriei se acorda de certificat al originii sociale a viitoarei soţii, eliberat către comandantul corpului sau şeful serviciului de Sfatul Popular al comunei unde domiciliază; căruia aparţinea militarul. certificat de moralitate şi de devotament faţă de Republica Populară Română a viitoarei soţii, Politizarea căsătoriei în perioada postbelică eliberat: pentru cele încadrate în câmpul muncii Conform prevederilor Decretului 60 din de către sindicate; pentru celelalte, de către 18 februarie 1949 referitor la căsătoria militarilor Sfatul Popular Comunal; certificat de devotament activi, cadre şi sub arme, semnat de ministrul faţă de Republica Populară Română al părinţilor Apărării Naţionale, generalul-colonel Emil viitoarei soţii, eliberat în aceleaşi condiţii. Bodnăraş şi ministrul Justiţiei, Avram Bunaciu, Elevii şcolilor militare, subofiţerii aflaţi sub aceştia se puteau căsători numai în urma arme pentru satisfacerea serviciului militar,

26 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2013 precum şi trupa de sub arme se puteau căsători numai cu aprobarea Ministerului Apărării Naţionale, pe baza propunerilor ierarhice în cazuri excepţionale, când căsătoria ar fi impusă de anumite necesităţi. Ofiţerii stării civile nu puteau celebra căsătoria militarilor activi, cadre şi sub arme, dacă aceştia nu prezentau aprobarea autorităţii militare competente. Militarii activi cadre care se căsătoreau fără aprobarea prevăzută în decret urmau să fie îndepărtaţi din armată. Nerespectarea acestor dispoziţiuni de către subofiţerii aflaţi sub arme pentru satisfacerea serviciului militar atrăgea pierderea gradului. Prin Decizia nr. 352 pentru stabilirea condiţiunilor de căsătorie a militarilor de carieră din 18 martie 1950, ministrul Apărării Naţionale, generalul-colonel Emil Bodnăraş stabilea că era interzisă căsătoria militarilor de carieră „fără o prealabilă aprobare dată de comandantul sau şeful serviciului respectiv, cu avizul obligator al locţiitorului politic”. Căsătoria militarilor sub arme, inclusiv a elevilor şcolilor militare, era interzisă. participe în perioada iulie 2010-ianuarie 2011 la Pretendentul la căsătorie trebuia să anexeze la misiunea ISAF din Afganistan, sublocotenentul Ilie raportul scris adresat comandantului sau şefului fiind încadrat comandant grup cercetare în cadrul său nemijlocit extrasul de naştere al viitoarei soţii, Batalionului 811 Manevră „Dragonii Transilvani”, certificatele de cazier ale acesteia şi părinţilor iar Diana pe aceeaşi funcţie în cadrul Batalionului săi. Comandantul sau şeful serviciului respectiv 812 Manevră „Şoimii Carpaţilor”. acorda aprobarea numai după verificarea Pe 9 octombrie 2010, cei doi tineri ofiţeri moralităţii, originii sociale şi a devotamentului faţă au hotărât să-şi unească destinele, căsătoria de R.P.R. a viitoarei consoarte, din care trebuia să rezulte că „faţă de atitudinea politică din trecut şi prezent, este apreciat ca ataşat intereselor poporului muncitor”.

Căsătorie în teatrul de operaţii Sublocotenenţii de infanterie Alexandru- Iulian Ilie şi Diana-Elena Macovei, originari din Câmpulung Moldovenesc, s-au cunoscut în anul 2004 şi au absolvit Academia Forţelor Terestre din Sibiu în anul 2008. După idila începută la Cursul de comandanţi de plutoane la Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte din Făgăraş, în luna martie 2009 cei doi au fost repartizaţi la Compania Cercetare din Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din Bistriţa. După ce a adus-o pe lume pe fiica lor Saşa-Elena, tânăra sublocotenent a ales să-şi urmeze soţul în teatrul de operaţii din Afganistan. Aşa au ajuns să

27 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militarul în societatea românească

având loc în Camp Apache din Provincia Zabul. La ceremonie au participat colonelul James Blackburn, comandantul Combined Team Zabul, locţiitorul acestuia, colonelul Dorin Blaiu, comandantul Brigăzii 2 al Armatei Naţionale Afgane, generalul-maior Sayed Jamaludin, repre zentanţi ai forţei multinaţionale şi ai Armatei Naţionale Afgane, precum şi militari din cele două batalioane de manevră şi militari americani. Căsătoria a fost oficiată de către colonelul Ioan-Marian Cristurean, comandantul Batalionului 811 Manevră „Dragonii Transilvani”, în prezenţa locotenent-colonelului Ilie Sas şi a maiorului Tudor Bivolaru, în calitate de martori şi a fost binecuvântată de preotul militar Adrian Samoilă, aceasta fiind prima căsătorie a unor militari români într-un teatru de operaţii extern. La întoarcerea în ţară, locotenentul Alexandru-Iulian Ilie a fost încadrat la Batalionul Cercetare din cadrul Diviziei 1 Infanterie, iar locotenentul Diana-Elena Ilie la comandamentul aceleiaşi divizii.

28 3 Nihil sine Deo UN EPISCOP PENTRU ARMATA ROMÂNĂ. GENERALUL DE BRIGADĂ DR. PARTENIE CIOPRON

Colonel (r) prof. univ. dr. Gheorghe NICOLESCU

După Primul Război Mondial, atât oficialităţile militare, cât şi conducătorii Bisericii Ortodoxe Române au ajuns la concluzia necesităţii organizării unui serviciu preoţesc permanent în Armata Română. Acesta trebuia să fie capabil să asigure soldatului român o educaţie sufletească menită să-l determine să respecte legile, să-l facă să devină un bun cetăţean, să respecte ordinea publică şi să manifeste iubire de neam şi de ţară – după cum afirma Î.P.S. Pimen în anul 1921. Aceste idei se concretizează în Legea referitoare la organizarea clerului militar adoptată la 20 iulie 1921 şi prin Legea şi Regulamentul privitoare la organizarea clerului militar, promulgate prin decretul regal din 18 iunie 1924. Prin aceste acte normative, pentru necesităţile confesionale şi ale dezvoltării sentimentului religios erau admişi în cadrul armatei preoţii militari activi de orice rit. Conducerea acestei noi structuri din cadrul Armatei Române era încredinţată unui episcop militar, numit Episcop de Alba Iulia, şi care era situat în fruntea unui Inspectorat al Clerului administrativă asupra întregului cler militar, Militar. La structurile subordonate aparţinând iar jurisdicţia spirituală numai asupra preoţilor diferitelor eşaloane, corpuri de armată, divizii, militari de rit greco-oriental. se constituiau birouri ale clerului militar, De-a lungul perioadei interbelice, Episcopia încadrate cu preoţi ce primeau grade de ofiţeri. militară a fost condusă de patru episcopi care De asemenea, la fiecare regiment era încadrat au contribuit la cristalizarea noii structuri, câte un preot militar. Pentru minorităţile la stabilirea atribuţiilor ei, la perfecţionarea religioase erau numiţi în garnizoane câte un permanentă a activităţii preoţilor militari în preot, rabin, pastor sau imam. Legea stabilea timp de pace, precum şi la stabilirea cadrului că episcopul militar avea aceleaşi competenţe prestaţiei lor în campanie. ca şi ceilalţi inspectori din Ministerul de Din rândul acestora s-a detaşat episcopul Război, primea învestitura regală şi rangul de general de brigadă dr. Partenie Ciopron. El a senator de drept, el exercitându-şi autoritatea păstorit clerul militar de la 25 septembrie 1937,

30 Nihil sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2013

pe timpul războiului mondial şi după aceea, ierodiacon şi mutat la Mitropolia Moldovei ca până în anul 1948, când autorităţile comuniste, diacon la catedrala mitropolitană. Calităţile laicizând armata, au desfiinţat Episcopia sale, dragostea de învăţătură şi dorinţa Armatei şi clerul militar. de cunoaştere determină trimiterea sa la Vlădica Ciopron se născuse la 30 sep- Seminarul teologic „Veniamin Costache”, pe tembrie 1896 în satul Păltiniş, plasa Lascăr, care îl va absolvi în anul 1929, devenind apoi judeţul Dorohoi, ca fiu al lui Ion şi al Anei student la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Ciopron, fiind botezat cu numele de Ştefan. Despre anii petrecuţi în facultate îşi va aminti După absolvirea şcolii primare în satul natal, cu bucurie mai târziu, în anul 1937, când va Ştefan, al doilea dintre cei şase copii ai familiei, fi numit episcop al Armatei. Atunci, într-o scri- este primit la Mânăstirea Slatina ca frate. Aici soare adresată decanului Facultăţii de Teologie, urmează Şcoala de cântăreţi. Odată cu intrarea se confesa: „Timpul petrecut la Cernăuţi ca României în prima conflagraţie mondială, student rămâne pentru mine cel mai frumos tânărul Ciopron face cunoştinţă cu armata al vieţii. La această facultate, unde am urmat şi cu războiul, fiind încorporat în Regimentul la cursuri patru ani, zi cu zi, oră cu oră, m-am 29 Infanterie. Cu această unitate participă simţit ca într-un templu sacru şi sufletul mi-a la luptele din zona Oituz, unde este rănit. Ca fost pururi înălţat de strălucitele prelegeri ale o recunoaştere a meritelor sale va fi decorat foştilor mei profesori. Facultatea de Teologie din ulterior cu Medalia „Crucea comemorativă Cernăuţi este pentru mine Ierusalimul cel Sfânt, 1916-1918”. către care voiu avea întotdeauna îndreptate Demobilizarea sa a avut loc în anul 1921, privirile cu cea mai adâncă veneraţiune”. moment în care va reveni la Mănăstirea Ambiţios, Partenie Ciopron va pregăti şi Slatina, fiind primit în rândul monahilor cu susţine şi doctoratul în teologie, pe care îl va numele de Partenie. Ulterior, el va fi hirotonit finaliza cu teza „Arhieria Mântuitorului Iisus

31 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Nihil sine Deo

Hristos după rânduiala lui Melchisedec, studiu în Biserica Catedralei Încoronării, după un exegetic şi istoric”. program care a cuprins sosirea lui în Alba Îndeplineşte, până la alegerea sa în funcţia Iulia, primirea în Biserica Încoronării, slujba de de episcop militar, îndatoririle de exarh al Sfânta Liturghie şi recepţia oficială în sala de mănăstirilor, consilier şi profesor de religie la recepţii a Palatului Episcopal. Mitropolia din Iaşi. După ceremonia instalării, acesta a Partenie Ciopron a fost hirotonit arhiereu adresat o scrisoare tuturor preoţilor militari şi ales episcop militar cu titlu de Alba Iulia. activi şi confesorilor de garnizoană de Ceremonia s-a săvârşit în Catedrala Întregirii pe cuprinsul României Mari, o adevărată din oraşul Unirii. Învestirea sa în funcţie s-a profesiune de credinţă şi program de urmat produs la 8 octombrie 1937, prilej cu care, la în înalta însărcinare primită. „Învestirea Castelul Peleş, unde a avut loc ceremonia, el noastră în scaunul Episcopal al Armatei – declara: „Pe front (în 1916-1918 n.n.) cu arma sublinia el – înseamnă reluarea unei vieţi trăite am alungat pe duşman, de azi înainte cu arma acum douăzeci de ani în urmă pe câmpul de cuvântului evanghelic – secondat de preoţii luptă. Ostaşul, prin situaţia specială la care militari – voi predica ostaşilor de la un capăt la este chemat, se deosebeşte de restul lumii altul al ţării credinţa lui Dumnezeu, credinţă şi laice. Felul de a trăi în strânsă legătură de supunere Regelui, iubirea de patrie, disciplina camaraderie, sobrietatea în vorbă, executarea necondiţionată”. Răspunzându-i, regele Carol fără şovăire a poruncilor, ţinuta măreaţă, al II-lea îi atrăgea atenţia că nu este un episcop îndeplinirea cu orice jertfe a misiunilor date, ca ceilalţi: „nu eşti un episcop care are eparhie, fac din ostaş un om de elită.[…] În atenţiunea eşti un episcop în a cărui grijă ţara a pus noastră stă ca ideal nestrămutat datoria de a întărirea sufletească a acelora cari cu piepturile sădi în sufletele ostaşilor virtuţile strămoşeşti: lor sunt chemaţi să apere hotarele ţării”. credinţă în Dumnezeu; credinţă şi respect Instalarea lui Partenie Ciopron în Scaunul deosebit faţă de Tron; caldă iubire de neam; Episcopal a avut loc la 10 octombrie 1937 disciplină necondiţionată şi încoronarea vieţii

32 Nihil sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2013 zilnice prin practicarea virtuţilor creştine. Pentru îndeplinirea lor nu pregetaţi nici un sacrificiu… În general, doresc să văd pe fiecare preot militar interesându-se zilnic şi cercetând, ca un adevărat apostol, pe ostaşii ce-i sunt încredinţaţi spre păstorire… Ca fost ostaş, îmi dau seama ce influenţă are cuvântul preotului, mai ales în împrejurări grele. Şi astăzi, după douăzeci de ani, am înaintea ochilor figura preotului militar de pe front, la care mă uitam ca la un trimis al lui Dumnezeu şi îmi amintesc de cuvintele ce ni le spunea înainte de începerea luptelor, oţelindu-ne sufletele”. Pentru început, noul episcop militar dorea să editeze un calendar al Episcopiei Armatei care urma să fie distribuit tuturor unităţilor militare, să oficieze servicii religioase impunătoare în toate garnizoanele, şi începând cu ianuarie 1938 să editeze o revistă a clerului militar intitulată „Arma Cuvântului”. Faptul că Partenie Ciopron a înţeles menirea prezenţei sale în fruntea ostaşilor credinţei este demonstrat de aprecierile deosebite de care s-a bucurat de-a lungul întregii perioade de păstorire a clerului militar. În prima Foaie calificativă, pe anul 1938, Sud şi a fost nelipsit cu soborul său de preoţi întocmită pentru perioada de la 15 mai 1938- de la toate festivităţile la care a luat parte M.S. 31 octombrie 1938, secretarul general al Regele. Ministerului Apărării Naţionale consemna: Cuvântările ocazionale ale P.S.S., precum „Sănătos, tânăr, înfăţişare de mare ierarh şi şi serviciile divine oficiate au fost de un reconfort plin de prestanţă. Înzestrat cu o inteligenţă moral necontestat pentru toţi cei ce au asistat vie şi cu o cultură înaltă, având darul vorbirii şi ascultat pe acest cult şi entuziast ierarh. convingătoare. Episcopul armatei este faţa Va merita atunci când va împlini vechimea bisericească care se impune şi sădeşte în cerută de lege să fie înaintat la gradul de general suflete credinţă creştinească. de divizie, ca o recompensă bine meritată şi Plin de simţământul datoriei, s-a pătruns naturală pentru serviciile aduse ca distins de chemarea vremii de a întări forţele spirituale colaborator al înaltelor comandamente”. ale ostaşilor şi în special a acelora din Aprecierile laudative la adresa sa din garnizoanele aşezate pe frontiera ardeleană şi anul următor fac şi o incursiune în perioadele basarabeană. devenirii şi formării sale. Funcţionarul superior A îmbărbătat şi entuziasmat trupa, dând din conducerea Ministerului Apărării Naţionale prin aceasta un spirit real corpului ofiţeresc, care îl nota consemna: „Î.P.S. Episcopul pentru formarea caracterelor ostăşeşti în sensul Armatei, dr. Partenie Ciopron, este Episcopul jertfei pentru Patrie. A sfinţit Cercul Militar din armatei de la 1 octombrie 1937, fiind asimilat Chişinău şi câteva capele din Basarabia de gradului de general de brigadă.

33 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Nihil sine Deo

Î.P.S. este absolvent al Seminarului Ciopron a purces la perfecţionarea organizării Veniamin din Iaşi cu media 9,35, fiind întâiul Inspectoratului Clerului Militar, a structurilor din 28 de candidaţi. specifice lui, la crearea cadrului adecvat de Este absolvent al Seminarului Pedagogic, acţiune a preoţilor militari a căror numire a întâiul din cei 129 de candidaţi. Licenţiat hotărât să se facă în urma unor concursuri. al Facultăţii de Teologie, întâiul din 129 de Tot el a fost acela care a reorganizat şi candidaţi. Doctor în Teologie „magna cum gospodărit episcopia, conferindu-i eficienţă, laude”. În anii 1916-1918 a luptat ca subofiţer a înfiinţat revista „Arma Cuvântului. Organul pe front, fiind rănit în luptele de la Caşin, Oituz, Episcopiei Armatei”, a perfecţionat asistenţa la 12 iulie 1917. Este decorat cu Medalia confesională din sistemul militar al României, „Crucea Comemorativă” cu baretele Oituz, s-a preocupat de întărirea legăturilor dintre Carpaţi şi Târgu Ocna. Figură bisericească ce preoţi şi corpul ofiţeresc în care vedea o se reliefează în mod cu totul deosebit, Î.P.S s-a condiţie indispensabilă eficientizării acţiunii devotat cu tot elanul sufletului său curat ca să religioase în rândul ostaşilor. În perioada cât a toarne şi menţină în sufletul ostaşilor credinţă stat în fruntea clerului militar a acţionat pentru în Dumnezeu şi încrederea în tăria Sfintei îndrumarea activităţii şi a celorlalte culte cu noastre Biserici. Veşnic în mijlocul soldaţilor reprezentare în armată, încadrând mulţi preoţi acolo unde era mai greu, imprimând preoţilor pentru aceste culte minoritare: romano-catolici, militari râvna împlinirii marii lor misiuni, editând greco-catolici, musulmani etc. cărţi de rugăciuni pentru soldaţi şi menţi- Începutul celei de-a doua conflagraţii nând în permanenţă legătura sufletească cu mondiale şi participarea Armatei Române la soldaţii prin Pastorale şi prospecţiuni, Î.P.Sa aceasta i-au oferit lui Partenie Ciopron prilejul este cu totul la înălţimea misiunii sale”. de a da măsura capacităţii sale, a muncii Imediat după instalarea sa în scaunul neobosite în slujba credinţei, a iubirii de ţară ce-l episcopal, generalul de brigadă dr. Partenie caracteriza. Încă din anul 1939, când, în faţa

34 Nihil sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2013

vie… Sfânta slujbă săvârşită sub bolta albastră a cerului nostru românesc răsună lin, cu ale ei sunete duioase învăluie şi luminează sufletele noastre! La sfârşitul slujbei, Prea Sfinţitul, vădit cuprins de fiorul sfânt al momentului trăit aici, rosteşte o cuvântare izvorâtă din trăirea unor asemenea clipe ca ostaş pe frontul mult încercatei noastre Moldove acum 20 de ani, şi din momentul de faţă şi din împletirea datoriei de ieri şi bucuria zilei de astăzi, Prea Sfinţitul umple sufletele ostaşilor cu îndemnări creştineşti, dinastice, naţionale, încredere şi ascultare… urcă, urcă mereu pe scara poveţelor, spre altarul datoriei româneşti. Culmea cuvântării trăim şi ne zguduie ca un curent electric şi de neuitat, când, în tăcerea sfântă, răsună cuvintele de foc: Iar de va îndrăzni duşmanul să calce hotarul nostru, aici să-i rămână oasele”. ameninţărilor tot mai grave ce se făceau simţite Un alt martor al cucernicelor şi înălţătoarelor la adresa României, armata a fost mobilizată cuvântări de îmbărbătare nota opinia unui şi dislocată pe zonele de operaţii, episcopul general mărturisită Episcopului Armatei în Partenie Ciopron împreună cu ajutoarele acele împrejurări: „Eu nu stau niciodată până sale din conducerea Inspectoratului Clerului la capătul unei slujbe, Prea Sfinţite – îi spunea Vlădicului nostru un vrednic general – dar iată Militar, printre care s-a aflat şi protopopul Ioan că de două zile nu mă mai satur de a vă auzi Dăncilă, s-au deplasat în mijlocul trupelor, slujind şi vorbind. Mie, personal, mi-a fost încurajând ostaşii aflaţi sub arme, de la general deosebit de preţioasă această mărturisire a la soldat, întărindu-le credinţa în Dumnezeu şi unui om cult şi ostaş de mare nume – afirma oferindu-le alinarea sufletească în acele acel martor, protopopul colonel Ioan Dăncilă. momente dramatice pentru poporul român. Mi-am văzut şi auzit verificată credinţa: Făcându-se interpretul sentimentelor militarilor, Prezenţa Episcopului Armatei pe zonă face cât admiraţiei lor pentru Vlădica armatei române, o bibliotecă de sfaturi şi predici rostite de guri preotul maior Petre Tănăsoiu consemna în profane”. Zona în care s-a petrecut întâmplarea acele momente: „Trupele noastre din valea M consemnată de către protopop era chiar primesc cu bucurie vestea că în curând ne va în sudul Banatului, la Bozovici. Descrierea cerceta P.S. Episcop militar. Binecuvântarea momentului este sugestivă: „În ziua de 26 iulie, arhierească o aşteptăm cu dor, suntem de după un drum de şase ore făcut de la Arad la mult la hotar; plecasem cu zăpada pe câmp pe Caransebeş, la Bozovici am ajuns abia la ora tranşee şi acum e aici căldura verii, mantalele opt. Eram aşteptaţi într-un cadru sărbătoresc stau în cantonament, bluzele de vară dau o şi sugestiv în cazarma foştilor grăniceri din înfăţişare mândră ostaşilor noştri cu armă Bozovici. În prezenţa a 1200 de ostaşi şi a şi cască nouă. Trei regimente din cavalerie, mii de săteni care înconjurau altarul în curtea pe câmpia de lângă comuna G, aproape de luminată de patru faruri mari, a început o slujbă hotar, în careu, stau gata pentru sfânta slujbă cu adevărat îngerească. A urmat cuvântarea arhierească. Pe câmpia întinsă ca o masă, în care Vlădica Armatei şi-a turnat sufletul, careul de soldaţi formează o măreaţă cetate mulţumit de tot ce vedea şi simţea că vibrează

35 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Nihil sine Deo

în jurul său. Ca să fim înţeleşi pe deplin, destul să menţionez că cel dintâi care săruta crucea şi mâna Vlădicului ce stropea cu aghiazmă pe cei prezenţi, a fost un preot de confesiune străină din Bozovici. Restul îl puteţi pricepe”. Începutul războiului pentru România a găsit clerul militar pregătit pentru îndeplinirea misiunilor sale. Conducătorul său, Episcopul general de brigadă s-a situat în fruntea acestor eforturi supraomeneşti cerute de realitatea unui câmp de luptă dur, presărat cu jertfe dureroase, atât din rândul ostaşilor, cât şi din cel al populaţiei din zonele eliberate, care aştepta alături de trupele române şi pe slujitorii domnului pentru a le readuce tainele sfintei credinţe de care fuseseră lipsiţi după iulie 1940. Osteneala sa din perioada imediat premergătoare intrării armatei române în operaţii şi după aceea a făcut obiectul unor aprecieri elogioase din partea superiorilor pe linie ierarhică ai generalului episcop al armatei. Prezentăm în continuare câteva dintre acestea: „O figură bisericească atât de proeminentă ca aceea a Episcopului Armatei nu are nevoie şi nu poate fi notată prin „note de carnet”, chiar dacă este asimilată gradului de general de la cele mai bune rezultate, contribuind într-o brigadă. largă măsură la menţinerea spiritului patriotic Calităţile superioare sufleteşti pe care le ostăşesc al trupelor noastre. Activitatea P.S.S. are şi pe care le pune cu totul în slujba armatei Episcop dr. Partenie Ciopron s-a mai afirmat şi nu pot fi reliefate mereu prin note sau foi pe terenul organizării clerului militar, chestiune calificative, fără a le diminua din suprafaţa pe la care a lucrat cu multă râvnă şi mult spirit de care o au. imparţialitate. De la 11 mai-31 octombrie 1940. Pe timpul Prin examenele pe care le-a prezidat pentru acesta P.S.S. Episcopul general de brigadă recrutarea preoţilor militari a stăruit foarte mult dr. Partenie Ciopron a desfăşurat aceeaşi ca să se primească în cadrele clerului militar activitate spirituală foarte rodnică pe la numai elementele cele mai distinse. Corpurile de trupă de pe teritoriul Ţării. Pentru activitatea neobosită şi foarte Îndeosebi l-au preocupat unităţile dislocate rodnică desfăşurată ca Inspector al Clerului pe zone, către frontiere, urmărind prin serviciile Militar, îl propun: Merită a fi înaintat în gradul religioase şi cuvântările ţinute ridicarea de episcop general de divizie” se consemna moralului ostaşilor ţinuţi timp îndelungat departe în Foaia calificativă pe anul 1940, de la de căminurile lor şi combaterea carenţelor 1 noiembrie 1939-11 mai 1940. religioase şi politice, foarte active în această În foaia calificativă pe anul 1941, de la perioadă ce părea prielnică propagandelor 1 ianuarie 1941 până la 31 octombrie 1941, subversive. episcopul general de brigadă dr. Partenie Activitatea acestei distinse feţe bisericeşti Ciopron era prezentat ca „una din figurile cele de o cultură remarcabilă, unită cu un simţământ mai proeminente ale noastre, care se impune patriotic şi cu un frumos talent oratoric a dus tuturora prin ţinuta demnă, cunoştinţe solide

36 Nihil sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2013

şi mod lăudabil de a-şi îndeplini misiunea de În ceea ce priveşte activitatea sa, nu am Episcop Militar. decât cuvinte de laudă asupra modului cum Prezenţa sa în mijlocul ostaşilor reprezintă îşi îndeplineşte serviciul. Neobosit pe front o adevărată sărbătoare şi felul cum oficiază şi în zona interioară, zi şi noapte în mijlocul serviciul divin obligă pe toţi ascultătorii să trupelor, P.S.S. Episcop dr. Partenie Ciopron trăiască clipe de adevărată înălţare sufletească propovăduieşte cuvântul domnului într-un mod şi uitare de sine. cu totul impresionant şi convingător. În afară de Neobosit în a-şi face datoria fără odihnă pe acestea, a continuat a reorganiza şi completa front şi în zona interioară, P.S. Episcop general clerul militar, selecţionând elementele cele de brigadă dr. Ciopron Partenie, cu forţa şi mai bune din viaţa civilă, încât astăzi pot vorba propovăduieşte credinţa în Dumnezeu spune că clerul militar se găseşte la înălţimea cu acea convingere pe care numai marii ierarhi misiunii sale. bisericeşti au avut-o. În concluzie, un eminent episcop militar Pentru oştire prezenţa sa în fruntea clerului care face cinste oştirii. Merită a înainta la gradul militar este cea mai mare cinste ce se aduce de Episcop general de divizie”. acestei instituţii gata oricând de jertfă. Merită Prestigiul şi osteneala înaltului ierarh se a înainta la gradul de Episcop general de regăsesc în continuare în aprecierile celor divizie”. chemaţi să-l noteze după regulile militare La rândul său, subşeful Marelui Cartier pentru anii 1942-1943: „A continuat aceeaşi rodnică activitate duhovnicească printre ostaşii General afirma: „P.S.S. a îndeplinit funcţia de armatei noastre. Felul cum îşi îndeplineşte Inspector al Clerului Militar pe lângă Marele misiunea şi calităţile sale sufleteşti puse numai Cartier General, Eşalonul I. în slujba neamului îl aşază printre figurile De la începutul operaţiunilor a dirijat proeminente ale bisericii noastre. Episcop activitatea şi normele de conducere ale clerului militar de înaltă valoare morală. Merită să de către preoţii activi şi cei mobilizaţi. Mereu înainteze. P.S.S. Episcop Partenie Ciopron a în teren, a vizitat marile unităţi din linia întâi şi continuat să îndeplinească funcţia de Inspector apărea totdeauna în momentele de cumpănă. A al Clerului Militar. Dotat cu înalte calităţi morale oficiat slujbe religioase imediat după ocuparea şi cu superioare însuşiri spirituale, a desfăşurat, oraşelor mari ca: Cernăuţi, Bălţi, Chişinău, ca şi în trecut, aceeaşi rodnică şi neobosită Tiraspol etc. activitate. Dornic de a fi de folos, a ţinut contact A vizitat atât unităţile din interior, cât şi strâns cu Marele Cartier General şi a lucrat la pe acelea de pe front, propovăduind cuvântul încadrarea clerului. Neînfricat, a mers acolo Domnului şi aducând alinare sufletească celor unde credea că datoria îl cheamă, fără a ţine ce mergeau să-şi facă datoria. seama de pericole. Se impune prin sobrietatea vieţii ce-şi Impunător prin felul cum se prezintă şi cum impune şi prin ţinuta sa demnă şi morală. oficiază – impunător prin blândeţea şi curăţenia Se bucură de un prestigiu bine meritat ce respiră din tot eul său. şi îşi păstoreşte credincioşii în mod cu totul Felul cum s-a comportat în război – cultura lăudabil. sa – prestigiul ce-l are în armată, îl impun pentru Este un eminent episcop militar. Merită gradul de Episcop general de divizie”. a înainta la gradul de episcop general de Foaia calificativă pe anul 1942, de la divizie”. 1 noiembrie 1941 până la 1 martie 1942, Secretarul general al Ministerului de consemna: „Menţin în totul aprecierile ce am Război, generalul de divizie Carlaonţ, continuă făcut anul trecut asupra calităţilor fizice, morale în aceeaşi notă admirativă şi elogioasă sumara şi intelectuale ale P.S.S. Episcop general de prezentare a eforturilor episcopului armatei brigadă dr. Partenie Ciopron. de a-şi îndeplini misiunea în momentele

37 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Nihil sine Deo dificile ale prăbuşirii Frontului de Est, soldată pericolului, cu seninătatea sufletească şi fără cu perspectiva ocupării României şi în final frica de primejdie. Numai la stăruinţa mea a cu schimbarea de alianţe petrecută în plecat din Bălţi în ultimele zile, când pericolul august 1944. Acesta nota: „A desfăşurat era atât de mare. Figură remarcabilă a Sfintei aceeaşi rodnică activitate, ca Inspector al Noastre Biserici, are toate însuşirile a conduce Clerului Militar, fiind totdeauna în momentele în viitor cu mult folos Clerul Militar şi a sădi în de grea încercare printre ostaşii de pe front sufletele ostaşilor noştri dragoste de neam şi sau de la unităţile din interior. credinţă strămoşească”. De sfintele sărbători ale Crăciunului şi Întoarcerea armelor contra Germaniei Paştelui a adresat pastorale cu frumoase hitleriste aduce cu sine, nu după mult timp, şi convingătoare îndemnuri. A continuat şi instaurarea noilor autorităţi impuse de să contribuie cu articole de fond la revista baionetele sovietice. Treptat, treptat, locul episcopiei „Arma cuvântului” pe care personal bisericii în realizarea educaţiei spirituale a a înfiinţat-o, îndrumând luptătorii noştri pe ostaşilor este luat de noile organe de „educaţie, calea dreaptă şi nobilă a Credinţei Creştine. cultură şi propagandă” care promovau Cu frumoasele însuşiri sufleteşti şi cu înalta laicizarea, astfel că rolul Episcopiei Armatei şi sa ţinută morală se situează continuu printre al structurilor cu atribuţii religioase din oştirea figurile proeminente ale Bisericii. Merită să română scade vertiginos. înainteze. Acest proces va culmina cu desfiinţarea Prea Sfinţia Sa a continuat a îndeplini Înalta Episcopiei Armatei şi cu excluderea clerului Misiune ce are în Oştire, cu aceeaşi râvnă şi militar din armată. Dar acest fapt nu s-a petrecut putere sufletească ce-l caracterizează. Ţin să brusc, ci a avut loc pe parcursul câtorva ani, remarc că pe timpul operaţiunilor de acoperire din august 1944 până în august 1948. pe care le conduceam în martie 1944, la Foile calificative conţinând referiri la Bălţi, l-am găsit acolo în mijlocul ostaşilor şi al activitatea episcopului general de brigadă din

38 Nihil sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2013 această perioadă reflectă şi ele tendinţele În august 1946, făcând ultima menţiune depreciative manifestate de noile autorităţi la în dosarul personal al episcopului, generalul adresa structurii pe care el o conducea, atât Ţenescu rezuma în cuvinte simple o viaţă prin textul din ce în ce mai redus, cât şi prin exemplară: „Nimic n-a putut schimba bunele aceea că după anul 1946 nici nu au mai fost aprecieri ce-am făcut în anul trecut. Prea Sfinţia întocmite. Merită a fi prezentate şi ele, mai ales Sa Episcopul general dr. Partenie Ciopron a pentru faptul că din conţinutul lor transpare continuat acelaşi drum, drumul dragostei către dorinţa celor ce le întocmeau de a-şi exprima Dumnezeu, Neam şi Rege. admiraţia faţă de o figură bisericească de un Şi-a închinat activitatea în a lumina minţile asemenea prestigiu, dar şi de a fi pe placul noilor şi sufletele turmei sale de preoţi şi ostaşi mireni, autorităţi prin laconismul redactării lor. Astfel, propăvăduind Duhul Adevărului, dragostea de Notele de carnet pentru perioada octombrie cei mulţi, de cei obişnuiţi şi de Dumnezeu. 1944 – 8 martie 1945 consemnau: „Prea Sfinţia Neobosit în inspecţiuni, ca şi-n îndrumările Sa Episcopul general dr. Partenie Ciopron pastorale trimise, a arătat ca şi-n trecut că este a continuat a conduce preoţimea militară cu figura bine aleasă a rămâne în fruntea clerului aceeaşi aleasă pricepere şi dragoste pentru nostru militar. Merită a fi avansat la alegere la îndrumarea în cele mai perfecte condiţiuni gradul de general de divizie”. a Serviciului Clerului”. „Menţin aceleaşi bine Vara anului 1948 aduce cu sine momentul meritate calificative pentru Prea Sfinţia Sa. desfiinţării Episcopiei Armatei. Odată cu Conduce cu aceeaşi dragoste şi deosebită această dispariţie încetează şi rolul jucat de competenţiune Clerul Armatei. Rezultatul se unul dintre cei mai prestigioşi conducători ai vede: avem un Cler care ne face cinste”. ei – Episcopul general de brigadă Partenie Ultimele două foi calificative sunt puţin Ciopron. Ştergerea sa din controalele armatei, mai ample, deoarece ele au fost întocmite de cum a fost consemnată de ministrul Emil către generalul Florea Ţenescu, fost şef al Bodnăraş, s-a efectuat în virtutea Legii cultelor Marelui Stat Major, care a cunoscut şi apreciat din 3 august 1948, conform căreia preoţii prestaţia anterioară a episcopului în cele mai militari nu mai făceau parte din cadrele active grele momente pe care le-a traversat armata ale armatei. La 4 august, Partenie Ciopron era română. Astfel, în cea dedicată perioadei exclus din armată, iar la 31 august, Prezidiul 8 martie – 31 octombrie 1945, prestigiosul Marii Adunări Naţionale a legalizat actul. Numai general român nota: „Prea Sfinţia Sa Episcopul în două zile, raportul ministrului fiind întocmit în general dr. Partenie Ciopron a continuat şi în 30 august, iar hotărârea Prezidiului adoptată a acest an a îndeplini funcţia de şef al Clerului doua zi, atât Episcopia, cât şi clerul militar au Militar, depunând ca şi în trecut aceeaşi râvnă fost desfiinţate. sufletească pornită din însuşirile sale prea Ierarhul s-a întors în structurile Bisericii cinstite şi curate în cele sfinte. Şi-a păstorit Ortodoxe Române. În mai 1949, Patriarhul enoriaşii preoţi şi oaste mireană de ofiţeri, Justinian îl aduce pe vlădica Partenie Ciopron subofiţeri şi trupă cu aceeaşi dragoste pentru ca episcop vicar patriarhal. Dar nu va scăpa Dumnezeu, Neam şi bună înfrăţire între de represaliile noilor autorităţi politice de la oameni. Prin grai la inspecţiuni şi în scris, prin Bucureşti. Pe motiv că a elaborat o serie de pastorale trimise trupei a propăvăduit numai pastorale atunci când se afla la conducerea Duhul Domnului, adevărata credinţă pentru Episcopiei Armatei, în timpul Campaniei din binele aproapelui şi al neamului. Prea bine Est, în care îndemna ostaşii să lupte contra ales a conduce misiunea ce i s-a încredinţat, bolşevismului şi pentru apărarea credinţei şi gliei cu distinse şi foarte frumoase calităţi, dotat cu strămoşeşti, va fi îndepărtat şi de la Patriarhia o cultură din cele mai alese, merită a rămâne Română. De asemenea, i se reproşa faptul în capul Clerului Militar şi a fi înaintat la gradul că, în calitate de vicar patriarhal, la o întâlnire de general de divizie”. cu studenţii de la Facultatea de Teologie ar fi

39 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Nihil sine Deo reprodus un text biblic, spunând: „Fiţi atenţi: Acuzatul a replicat că acelaşi zel şi dăruire le-a sunteţi ca nişte oi în mijlocul lupilor, cum spune demonstrat şi pe parcursul Campaniei din Vest, Mântuitorul”. Citatul a fost imediat interpretat de unde a fost decorat chiar de generalul sovietic către „vigilenţa revoluţionară” ca o manifestare Malinovski, fapt de care nu a făcut caz până împotriva revoluţiei comuniste, ca o blamare a în acel moment. Informat, ministrul Bodnăraş acesteia. Drept urmare, a doua zi a fost trimis la a ţinut cont de aceasta, „reabilitându-l” şi mănăstire. El va fi numit profesor şi director al acceptând numirea sa ca locţiitor al episcopului Seminarului monahal de la Mânăstirea Neamţ, Romanului şi Huşilor, iar de la 4 martie 1962 în decembrie 1949, iar în toamna lui 1950 a a fost înscăunat episcop al aceleiaşi eparhii. fost mutat ca stareţ la Mânăstirea Sfântul Ioan Aici va rămâne până la 1 ianuarie 1978, când, cel Nou de la Suceava. bolnav, dar şi din cauza necazurilor făcute de Represaliile împotriva lui Partenie Securitate, se va retrage la Mânăstirea Văratic, Ciopron nu au încetat, astfel că în anul 1960 unde îşi va găsi odihna de veci la 28 iulie 1980, este anchetat, urmând să-i fie suspendată şi fiind înmormântat în cimitirul acestui străvechi pensia. Motivul anchetării – aceleaşi pastorale. lăcaş de cult.

40 4 Eroica 1924 – CENTENARUL AVRAM IANCU

Teodora GIURGIU

În vederea marcării centenarului naşterii lui Gheorghe Mărdărescu, ministrul de Război, Avram Iancu, în anul 1924, au fost organizate a dat citire Înaltului Decret Regal nr. 2923 din fastuoase ceremonii la care au participat 1 septembrie 1924, prin care unităţii i s-a conferit Regele Ferdinand, membrii familiei regale, înalţi denumirea onorifică „Avram Iancu”. demnitari ai statului, prelaţi şi oaspeţi. Baia de La Cluj, la festivitatea punerii pietrei de Criş, Ţebea, Câmpeni, Vidra, muntele Găina şi fundament a monumentului lui Avram Iancu au Cluj au fost reperele geografice în care a fost participat şi unităţile din garnizoană. Regele a evocat Crăişorul Munţilor. trecut trupele în revistă şi a asistat la defilare în Ministerul de Război, implicat în desfăşurarea preajma locului ales pentru ridicarea statuii. manifestărilor, a intenţionat expunerea celor Dacă iniţial se stabilise ca Regele Ferdinand două tunuri de cireş, care după tradiţie erau şi suita sa să coboare din tren la Baia de Criş, păstrate la Alba Iulia. Din cercetările efectuate ulterior s-a optat pentru Ţebea, unde onorul şi din informaţiile deţinute de Ministerul Cultelor a fost prezentat de compania de onoare a şi Artelor, cele două obiecte, păstrate aici până Regimentului 92 Infanterie. Căile Ferate Române în anul 1852, fuseseră duse după acea dată la au construit în această haltă o platformă de lemn Viena de autorităţile imperiale. „cu dimensiuni de 40/10 m” pentru debarcarea Ministerul de Război a întocmit şi transmis Casei Regale şi a oficialităţilor. Corpului 6 Armată programul ceremoniilor la Ministerul de Război a dat dispoziţie care marea unitate trebuia să participe. Batalionului cu Tracţiune Automobilă să Comandantul marii unităţi a prezentat înfiinţeze la Baia de Criş şi la Câmpeni câte un raportul Regelui, în fiecare localitate, împreună depozit de benzină şi ulei pentru automobile cu cu o companie de onoare cu muzică şi drapel, o capacitate de 5.000 l benzină şi 500 l ulei, sub asigurând şi trupa necesară gărzii înaltelor comanda unui ofiţer şi subofiţer, care urmau să oficialităţi în locurile de popas. distribuie produsele autorităţilor contra bon şi Batalionul 5 Vânători de Munte de la participanţilor cu plată. Abrud, însoţit de muzica militară, a participat pe Corpul 6 Armată a pus, la dispoziţia muntele Găina la ceremonialul religios de sfinţire căpitanului Popescu I. Constantin Argetoaia, a crucii lui Avram Iancu. Cu acest prilej generalul 2.000 de corturi care au fost montate la Câmpeni

42 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2013

şi pe muntele Găina pentru adăpostirea înaltelor Uniunea Voluntarilor din Ardeal şi Bucovina oficialităţi. intenţiona, şi de altfel a organizat o şedinţă festivă Siguranţa automobilelor transportate la Câmpeni şi la Cluj. Iniţiatorii apreciau că „însă cu trenul şi poliţia circulaţiei pe şosea a fost ar putea avea loc cu multă strălucire dacă s-ar asigurată de un căpitan de jandarmi, sub directa bucura de înalta atenţie şi bunăvoinţă a M.S. coordonare a ministrului Cultelor şi Artelor Regelui” manifestată prin „prezidarea şedinţei Alexandru Lapedatu. festive de către Alteţa Sa Regală Principele Prin telegrama nr. 7136 din 25 august Moştenitor, prin prezenţa maiestăţilor lor la 1924 s-a comunicat generalului Dănilă Papp, această şedinţă, prin participarea voluntarilor la comandantul Corpului 6 Armată, că decontarea defilarea de la Cluj...”. cheltuielilor ocazionate de manifestare se făcea Instituţia aprecia, cu regret, că în de către Ministerul de Război. Cehoslovacia şi Iugoslavia uniunilor de voluntari La festivităţi şi-au exprimat dorinţa de a li se acorda toată atenţia, astfel ca „tradiţia participa şi voluntarii din Ardeal şi Banat. naţională să fie îmbogăţită prin frumoasa pagină Faţă de această iniţiativă Regele Ferdinand aprecia „ideea participării foştilor voluntari înscrisă prin altruismul şi eroismul lor în istoria ardeleni la serbările lui Avram Iancu o găsesc neamului pentru care au luptat”. Se constata cu foarte nimerită şi doresc ca să i se facă toate amărăciune „dimpotrivă la noi se face tot posibilul înlesnirile pentru a o realiza”. ca această uniune să nu poată prospera şi ca Uniunea Voluntarilor din Ardeal şi Bucovina activitatea atât de frumoasă a voluntarilor să fie era constituită din voluntarii din Ardeal şi Banat grabnic dată uitării”. care „au luptat în Rusia, Italia, Siberia şi pe urmă Consiliul de Miniştri a aprobat participarea în Basarabia şi Ardeal pentru unitatea naţională”. Uniunii Voluntarilor din Ardeal şi Bucovina Statutul organizaţiei a fost aprobat de guvern, la ceremoniale, decizia fiind comunicată şi preşedintele de onoare fiind Principele Carol. prefectului de Cluj.

43 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Eroica

Din partea Ministerului de Război au fost invitaţi la festivităţi ministrul de resort, generalul Gheorghe Mărdărescu, inspectorii de armată, comandanţii corpurilor de armată, inspectorii tehnici de arme şi servicii, precum şi comandanţii garnizoanelor Abrud, Aiud şi Deva. Dintre momentele centenarului lui Avram Iancu evocăm dezvelirea, la Baia de Criş, a unui bust de bronz executat de Romul Badea şi a plăcii comemorative de pe casa unde a decedat; parastasul oficiat de Patriarhul României Miron Cristea, mitropolitul Moldovei Pimen şi mitropolitul Sibiului Nicolae Bălan la cimitirul din Ţebea şi şedinţa festivă a Astrei la Câmpeni (duminică, 31 august), sfinţirea Troiţei de pe muntele Găina şi ceremonialul de conferire a denumirii onorifice Batalionului de Vânători de Munte, inaugurarea muzeului din Vidra (luni, 1 septembrie) şi sfinţirea statuii lui Avram Iancu de la Cluj (marţi, 2 septembrie). Batalionului 26 Vânători de Munte, unitate care continuă tradiţiile istorice ale Batalionului 11 Vânători de Munte, înfiinţat în baza Înaltului Decret Regal nr. 1674 din 12 aprilie 1923, începând cu 1 august 1923, i s-a conferit cinstea de a purta denumirea onorifică „Avram Iancu”.

44 AMILCAR SĂNDULESCU, „FIUL EROULUI NECUNOSCUT”

Raluca TUDOR

Sub impulsul modelelor occidentale, în anul 1921 s-a pus şi în România problema desemnării unui „Erou Necunoscut”, ca simbol unic de omagiere a jertfelor naţionale. Pentru aceasta a fost constituit „sub Preşedinţia generalului Alexandru Gorsky, sub-şef al Marelui Stat Major şi ministru de Război, un comitet care avea drept sarcină studierea aducerii Eroului Necunoscut”. O preocupare specială a Ministerului de Război a fost aceea de a numi o persoană care să desemneze Eroul Necunoscut al României. Prin Ordinul nr. 567, Ministerul a dispus alegerea unui orfan de război, elev la unul din liceele militare, cu media cea mai bună la învăţământ şi cu un comportament moral desăvârşit. Elev în clasa a II-a al Liceului Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, Amilcar Săndulescu a fost desemnat să-l aleagă pe Eroul Necunoscut al României, în cadrul unei ceremonii desfăşurată la Mărăşeşti pe 14 mai 1923. Prin cuvintele rostite de Amilcar Săndulescu, la marele eveniment istoric – „Acesta este Tatăl meu!” - el a devenit „copilul Eroului Necunoscut - simbol pentru viitor al vitejiei poporului nostru”. Din nefericire, la 28 iulie 1923, după două luni de la acest eveniment memorabil, elevul Amilcar Săndulescu a murit înecat în Marea Neagră, în timp ce se afla în vacanţă la Sanatoriul Militar de la Techirghiol. Despre semnificaţia momentelor din viaţa tânărului Amilcar Săndulescu, la vremea aceea D.I. Atanasiu a scris o carte intitulată „Amilcar Săndulescu - fiul Eroului Necunoscut”. În lucrare, tragica zi de 28 iulie 1923 era descrisă astfel: „Puterea Divină, absolută, îl zmulge din mijlocul camarazilor şi-l împinge spre viaţa viitoare. Un val uriaş, primul pilon al morţii îl izbeşte şi-l trânteşte la pământ.

45 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Eroica

Nu avu timp să-şi revie când al doilea val şi mai puternic îl soarbe la fund şi acum ameţit şi cuprins de spaimă fu târât uşor în larg. Amilcar Săndulescu, orfanul cel mai iubit de ţară, firea excepţională, cel ce scrisese numele în cartea tragediei noastre naţionale, dispăruse fără urmă”. Trupul neînsufleţit al „fiului Eroului Necunoscut”, aşa cum a fost declarat în epocă Amilcar Săndulescu, a fost înmormântat în Cimitirul Sineasca, din municipiul Craiova, în parcela destinată eroilor, în amintirea sa fiind ridicat un monument funerar reprezentativ. În general, lucrarea s-a păstrat în condiţii bune până în zilele noastre, mai puţin fotografia realizată pe marmură, care a fost în parte deteriorată. Tot în memoria sa, două străzi din municipiile Bucureşti şi Craiova poartă pentru posteritate numele Amilcar Săndulescu.

46 AŞEZĂMÂNTUL NAŢIONAL „REGINA MARIA” PENTRU CULTUL EROILOR

Locotenent Irina-Alexandra SIMION Cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru România, protejarea mormintelor lor din ţară sau din străinătate sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetăţean. Există, de asemenea, tradiţia de a respecta mormintele cetăţenilor străini căzuţi pe teritoriul ţării noastre, indiferent dacă ne-au fost aliaţi sau inamici. Grozăvia dezastrului provocat de Primul Război Mondial a sensibilizat opinia publică CIMITIRUL GHENCEA DIN BUCUREŞTI mondială, comemorarea celor căzuţi pe altarul interesului naţional (circa 300.000 de români morţi) fiind reglementată juridic. Astfel, în România, la 12 septembrie 1919 a fost înfiinţată Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război”, sub înalta ocrotire a Reginei Maria şi prezidată de Patriarhul României. Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război“ avea ca obiective principale descoperirea locurilor unde existau morminte ale ostaşilor români căzuţi în luptele din Primul Război Mondial şi realizarea unor mausolee şi cimitire pentru eroii neamului. CAPELA ŞI TROIŢELE COMEMORATIVE

MUZEUL „CULTUL EROILOR“ SEDIUL INSTITUŢIEI

47 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Eroica

În 1927, prin Legea asupra regimului juridic al mormintelor de război, instituţia şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor“, pentru ca, în 1940, aceasta să se transforme în Aşezământul Naţional „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor, condus de colonelul Radu Makarovitsch. Instituţia, înfiinţată în 1919, a realizat, până în anul 1948, un număr de 118 cimitire definitive, 84 cripte, 11 mausolee, 503 troiţe, a identificat şi amenajat 529.713 morminte, din care 72.870 în străinătate. CIMITIRUL DIN MIRCEA-VODĂ Activitatea instituţiei s-a desfăşurat cu sprijinul statului şi a naţiunii, sub auspiciile Ministerului Apărării Naţionale şi în special în legătură cu Armata, cu Biserica şi cu Şcoala, de la care au pornit dintotdeauna îndemnul şi exemplul pentru manifestarea recunoştinţei naţionale către toţi cei jertfiţi pentru îndeplinirea celei mai înalte şi sacre îndatoriri. În primii 25 de ani de activitate, Aşezământul a construit, din materiale durabile şi după planuri arhitectonice şi artistice 110 cimitire de onoare definitive, precum şi 14 mausolee. Dintre CIMITIRUL DIN GROZEŞTI-OITUZ acestea, Mausoleele de la Mărăşeşti şi Mărăşti au fost realizate, respectiv de către Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române şi de către Societatea „Mărăşti”, cu contribuţia acestei instituţii. De asemenea, a centralizat în cimitire definitive osemintele a 200.759 eroi naţionali şi internaţionali care se aflau în morminte izolate şi grupuri de morminte. A executat repatrierea, din şi în străinătate, pe baza convenţiilor stabilite, a 1.598 eroi. În afara crucilor provizorii şi definitive instalate la mormintele din Primul Război CRIPTA DIN PIATRA-NEAMŢ

MAUSOLEUL DIN FOCŞANI

48 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2013

Mondial pe măsura nevoilor, a mai confecţionat CIMITIRUL DIN SLOBOZIA pentru mormintele din cel de-Al Doilea Război Mondial 14.533 cruci de piatră şi stejar. A reînviat tradiţia troiţelor strămoşeşti, ca mijloc comemorativ pentru eroi, creând modele şi răspândind 225 troiţe de diferite dimensiuni, construite în atelierele proprii. Broşuri cu modele de troiţe au fost difuzate în toată ţara. A stabilit tradiţia Zilei Eroilor şi a sărbătoririi acesteia. A creat Muzeul „Cultul Eroilor” cuprinzând simbolurile resorturilor eroismului românesc, relicve de la eroi, cărţi şi hărţi vechi, în legătură cu trecutul istoric şi geografic al ţării şi neamului, modele în miniatură de troiţe, machetele cimitirelor reprezentative amenajate, CIMITIRUL DIN SINAIA publicaţii eroice etc. Pe frontispiciul acestuia a fost postată ruga: „Odihneşte, Doamne, pe ai tăi robi slăviţi, regi, voievozi, mari ctitori ai acestei ţări. Odihneşte, Doamne, pe cei adormiţi pe câmpuri de luptă, la sfinte chemări. Odihneşte, Doamne, pe cei ce au luptat cu braţul, cu pieptul, cu fapta, cu scrisul, pe martirii noştri care au sângerat pentru ca scumpa noastră ţară să împlinească visul. Slavă celor care s-au jertfit şiraguri şi primeşte, Doamne, la sfântul tău sân pe toţi fiii ţării ce au căzut sub steaguri pentru întregirea neamului român”. În pararel, instituţia a realizat şi un patrimoniu CIMITIRUL „SF. MINA“ DIN FOCŞANI propriu evaluat în 1943 la peste 65.200.000 lei, constând din sediul central, ateliere de tâmplărie, pietrărie şi sera de flori, Muzeul „Cultul Eroilor”, biblioteca de cărţi, hărţi şi stampe vechi, mobilier şi diverse materiale, precum şi numerar la C.E.C. În 1948, regimul comunist a desfiinţat Aşezământul, iar Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost strămutat, în 1959, din Parcul Carol I la Mărăşeşti. Comemorarea eroilor şi-a

CIMITIRUL DIN SILISTRA CIMITIRUL DIN PRUNARU

49 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Eroica

OSUARUL DIN ONEŞTI

pierdut importanţa şi semnificaţia de până atunci, stabilindu-se ca Zi a Eroilor ziua de 9 mai. În 1991, Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost readus în capitală. Prin aparip ţia Legiig nr. 379/2003 şi înfiinţarea, în anul 2004, a OOficiuluif Naţional pentru Cultul EEroilor,roilor, s-as-a creat cadrul juridic necesar reluării şi continuării omagierii, în tratradidiţia creştină strămoşească, a eeroismuluirois românesc, întreruptă vrevremem de peste jumătate de veac, aşa cum dăinuie în piatră, în CCimitirulimi Ghencea, promisiunea solesolemnă a înaintaşilor: „Viteji cce-ae-aţi întregit acest pământ,/ Purtând ppe ai voştri dragi în inimi/ Şi în sufletsufletee pe Dumnezeu cel sfânt,/ Odihna nnuu v-o turburăm cu lacrimi/ Ci înălţa-voa-vomm imnuri şi rugi fierbinţi vom fface/ace/ CCeluiel de Sus: De-a pururi/ Vă oodihneascdihneas ă-n pace!”.

ÕPlacă comemorativă din cimitirul din Sofia

MAUSOLEUL DIN GALAŢI

CIMITIRUL DIN OIENI

50 IN MEMORIAM

În cadrul misiunilor desfăşurate sub 24 aprilie 2005 – egida NATO, ONU, UE şi al misiunilor tip Sublocotenentul coaliţie au căzut la datorie în teatrele de (p.m.) Narcis Şonei a operaţii următorii militarii români participanţi la decedat pe timpul îndeplinirea obligaţiilor asumate de România: desfăşurării unei misiuni de patrulare, când BOSNIA-HERŢEGOVINA TAB-ul în care se afla a trecut peste un dispozitiv 17 septembrie 1996 – explozibil improvizat, Sublocotenentul (p.m.) ceea ce a declanşat Remus Brânzan a detonarea muniţiei din căzut la datorie în timpul interiorul transportorului. Militarul a fost decorat unei misiuni de lărgire cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, a coridorului Gorazde cu însemn de război. în timp ce conducea 20 iunie 2006 – excavatorul pe o pantă Sublocotenentul abruptă din Bosnia- (p.m.) Ionel Gheorghiţă Herţegovina. Drăguşanu şi-a pierdut viaţa în timpul unei misi- Misiunile „Enduring Freedom” şi ISAF – uni de patrulare. Trans- AFGANISTAN portorul în care se afla a 11 noiembrie 2003 – Sublocotenen ţii trecut peste un dispozitiv (p.m.) Iosif-Silviu Fogoraşi şi Mihail-Anton explozibil improvizat. A Samuilă au fost împuşcaţi, în urma unui atac fost decorat cu Ordinul asupra transportorului amfibiu blindat în care se Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn aflau. Au fost decoraţi cu Ordinul „Virtutea Militară” de război. în grad de Cavaler, cu însemn de război. 6 septembrie 2007 – Sublocotenentul (p.m.) Aurel Marcu a căzut la datorie pe când executa o misiune de patrulare, TAB-ul în care se afla trecând peste un dispozitiv explozibil im- provizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război.

51 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Eroica

20 martie 2008 – Kabul). Autovehiculul de Sublocotenentul tip HUMVEE, în care se (p.m.) Ionuţ Cosmin afla, a trecut peste un Sandu a căzut la datorie dispozitiv improvizat. A pe când executa o misiune fost decorat cu Ordinul de patrulare, HUMVEE- Naţional „Steaua Româ- ul în care se afla a trecut niei” în grad de Cavaler, peste un dispozitiv pentru militari, cu însemn de război. explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua Româ niei” în grad de Cavaler 3 aprilie 2009 – pentru militari, cu însemn de război. 13 iunie 2008 – Maiorul (p.m.) Tiberius- Sublocotenentul Mar cel Petre şi-a pierdut (p.m.) Claudiu Marius viaţa în timpul unei Covrig şi-a pierdut viaţa misiuni de intervenţie în timpul unei misiuni de rapidă în sprijinul unei patrulare pe Autostrada subunităţi aliate atacate A1 (Qalat-Kabul). Trans - de insurgenţi. A fost por torul amfibiu blindat, în decorat cu Ordinul care se afla, a fost atacat Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, de forţele insurgente. A cu însemn de război. fost decorat cu Ordinul 7 aprilie 2009 – Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler Maiorul (p.m.) Iuliu- pentru militari, cu însemn de război. Vasile Unguraş a căzut 31 august 2008 – la datorie în timpul unei Sublocotenentul misiuni de patrulare pe (p.m.) Dragoş Traian autostrada Kandahar- Alexandrescu şi-a pier- Kabul. Autovehiculul în dut viaţa în timpul unei care se afla a trecut misiuni de patrulare pe peste un dispozitiv ex- Autostrada A1 (Qalat- Kabul). Transportorul amfi- ploziv improvizat. A fost biu blindat, în care se afla, decorat cu Ordinul Naţi- a trecut peste un dispozitiv onal „Steaua României” improvizat. A fost decorat în grad de Cavaler, cu cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de însemn de război. Cavaler, cu însemn de război. 23 februarie 2010 – 26 februarie 2009 – Sublocotenentul Sublocotenentul (p.m.) (p.m.) Claudiu Chira a căzut la datorie într-o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat- Florin Bădiceanu a căzut

52 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2013

la datorie în timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul. Autovehiculul în care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război. 12 mai 2010 – Sublo- cotenentul (p.m.) Valerică Leu a căzut la datorie în timpul unei misiuni la datorie, în timpul executării unei misiuni în de intervenţie pentru Afganistan, în urma unui atac cu un dispozitiv securizarea unei căi exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE de acces pe autostrada în care se aflau. Au fost decoraţi cu Ordinul A1 (Qalat-Kabul). A fost Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, decorat cu Ordinul Naţional cu însemn de război, pentru militari. „Steaua Româ niei” în grad 5 mai 2011 – de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. Subloco tenentul (p.m.) Constantin-Laurenţiu 23 iunie 2010 – Sublo cotenentul (p.m). Dan Lixandru a căzut la da- Ciobotaru şi sublocotenentul (p.m.) Paul torie, în provincia Zabul Caracudă şi-au pierdut viaţa în timpul unei misiuni din Afganistan, în urma de luptă pe autostrada A1 Kabul-Kandahar. unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa o misiune de cercetare terestră a unui obiectiv. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari. 10 mai 2011 – Sublo- co tenentul (p.m.) Cătălin- Ionel Marinescu a căzut la datorie, în provincia Zabul din Afganistan, Autovehiculul de tip HUMVEE în care se aflau a în urma unui atac cu fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat, un dispozitiv exploziv acţionat de la distanţă. Au fost decoraţi cu Ordinul improvizat, în timp ce Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, executa o misiune de cu însemn de război, pentru militari. cercetare terestră a unui 1 octombrie 2010 – Sublocotenentul obiectiv. A fost decorat cu (p.m.) Marius Florin Sfecheş şi subloco- Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de tenentul (p.m.) Cristian-Petru Filip au căzut Cavaler, cu însemn de război, pentru militari.

53 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Eroica

Misiunile „Iraqi Freedom” american din Landstuhl, pentru tratament de şi „Antica Babilonia” – IRAK specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie, a fost transferat în România, la Spitalul Universitar de 27 aprilie 2006 – Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind Sublocotenentul diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi (p.m.) Bogdan Valerian cranio-cerebrale. Pe parcursul întregii perioade Hâncu a căzut la datorie de internare, Ion-Lucian Leuştean a beneficiat, în în timpul executării unei cadrul secţiei de terapie intensivă, de monitorizare misiuni de monitorizare permanentă şi de tratament complex suportiv şi şi antrenare a poliţiei curativ. Din nefericire, cu toate eforturile echipei irakiene. În urma exploziei dispozitivului explozibil medicale pluridisciplinare de la SUUMC, evoluţia improvizat, autovehiculul clinică a pacientului nu a înregistrat ameliorări în care se afla a fost incendiat. A fost decorat cu ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 zile s-a Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de constatat o deteriorare progresivă neresponsivă Cavaler pentru militari, cu însemn de război. la tratament etiologic specific, militarul decedând în urma unui stop cardio-respirator, în dimineaţa 21 septembrie 2007 – zilei de 9 mai 2012. În timp ce se afla într-o A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua misiune de patrulare, României” în grad de Cavaler, cu însemn de TAB-ul a trecut peste război, pentru militari. un dispozitiv explozibil improvizat, sub locote - nentul (p.m.) Ioan Grosaru pierzându-şi viaţa. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război. 9 mai 2012 – Sub- locotenentul (p.m.) Ion- Lucian Leuştean a fost rănit grav, la 7 septembrie 2011, în provincia Zabul din Afganistan, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa o misiune de cercetare terestră a unui obiectiv. Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a fost transportat de urgenţă cu un elicopter de evacuare medicală la Spitalul Militar din Baza Lagman pentru intervenţii chirurgicale. În data de 8 septembrie, militarul român DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE! a fost evacuat în Germania, la Spitalul Militar

54 5 Cultura militară SCRIITORI ÎN UNIFORMA ARMATEI ROMÂNE

Dr. Veronica BONDAR

Prezenţi, în calitate de combatanţi, pe fronturile conflagraţiilor care au marcat prima jumătate a secolului XX, numeroşi scriitori români au îndurat zile, săptămâni şi luni de aprigă şi sângeroasă încleştare cu inamicul, îmbogăţind literatura de război cu valoroase opere literare, inspirate de eroismul camarazilor de front, unii chiar cu preţul jertfei supreme.

C. SANDU-ALDEA „...S-a făcut ordinea de bătaie a Regimen- telor 5 şi 6 Artilerie Grea. Eu sunt comandant de secţie la bateria a doua din Divizionul I al Regimentului 6. Comandantul acestei secţii este camaradul Costică Mateescu, doctor în ştiinţe economice, iar comandantul bateriei noastre este domnul căpitan Iliescu Gheorghe”. „Însemnările unui ofiţer de rezervă”, Fortul Cernica, 24 septembrie 1916. AUREL MIHALE Sublocotenent de rezervă din Regimentul 34 Infanterie, IOAN AL. a luat parte la luptele din BRĂTESCU-VOINEŞTI Transilvania şi din Cehoslovacia „...După ce mi s-a format (1944-1945). Fotografia (din plutonul pe care-l comandam, colecţia N. Secărea) a fost le-am ţinut o mică cuvântare făcută în Cehoslovacia, în soldaţilor, şi între altele le-am anul 1945. Scrieri de război: spus că deşi multora dintre ei „Nopţi înfrigurate” şi „Cronică aş putea să le fiu tată, să se de război”. ţină de mine şi să plângă şi să se teamă numai când m-or vedea pe mine plângând, sau înfricoşat. Nu e vorba că şi fără cuvântarea mea soldaţii sunt de o sufleţire admirabilă, şi ca să fiu sincer, dacă am plecat, lucrul IOAN A. se datoreşte unora dintre ei BASSARABESCU (după lege aveam dreptul de a rămâne la partea sedentară)”. În uniformă Ioan Al. Brătescu-Voineşti, de locotenent, „Scrisoare din campanie“. la 1913.

56 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2013

DRAGOŞ VICOL Elev sergent t.r. la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă Lugoj (1944) şi Regimentul 92 Infanterie (1945). În fotografie (primul din stânga) CAMIL PETRESCU într-un grup de ofiţeri, la o consfătuire a Cercurilor literare din armată (1965). Despre fronturile din În 1915 era plutonier t.r. în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia, la care a Regimentul 6 „Mihai Viteazul”, iar în participat, a scris romanul „Flăcări în vest”. 1916 sublocotenent în Regimentul 33 Infanterie Târgovişte.

CONSTANTIN GHIBAN Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie Piteşti, a luptat ca sublocotenent pe fronturile din Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. În fotografie: scriind un raport, în canto na- ment, într-un sat din Cehoslovacia (1945). A publicat volumul de versuri intitulat „Poezii” şi piesa de teatru „Racheta cu trei stele” şi a lăsat în manuscris (scriitorul a murit în 1959), romanul „Vulturii argintii”. Căpitanul D.D. PĂTRĂŞCANU

57 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Cultura militară

EMIL GÂRLEANU „Soldatul nostru e supus, NICOLAIE ascultător întotdeauna şi gata la orice. DUNĂREANU De când am plecat la război însă, în În uniformă sufletul lui s-a deşteptat parcă un nou de soldat, la simţământ faţă de ofiţeri. Poruncile 1913. Pe atunci nu mai sunt porunci, ci sfaturi, pe era profesor, care le primeşte şi le îndeplineşte nu avea 32 de fiindcă sunt ordene, cum le zic ei, ci ani şi făcea din credinţa desăvârşită că numai parte din grupa aşa e bine. În război soldatul nostru de biciclişti a e gata să facă orice şi când îl priveşte Regimentului cum încearcă totul îşi face impresia 73 Infanterie. copilului care, fără să ştie, pune mâna pe jăratec”. Emil Gârleanu, „Schiţe din război”

EMIL MANU Elev-fruntaş al Şcolii Militare de Ofiţeri de rezervă Arad, a făcut parte din grupa aruncătoare de branduri, în luptele de la Păltiniş. În fotografie (în mijloc), cu doi camarazi de arme, în anul 1944. Scrieri: „Jurnalul de front” şi „Nuvele”.

EUGEN TEODORU Elev-plutonier FLORIN GRECEA în Regimentul 11 Elev-sergent din Şcoala de Infanterie, care a Ofiţeri Activi de Infanterie (1944) luptat la Băneasa şi şi Regimentul 95 Infanterie pe Valea Mureşului (1945), care a participat la luptele (1944). Scrieri: din Transilvania şi din Ungaria. În „Flăcări pe chei”, nuvelele „Agentul de la Păltiniş” „Croitori pentru şi „Atacul cazematei” a descris săraci”, „Sub temelii” eroismul şi jertfele unităţilor (nuvele). româneşti angajate în războiul antihitlerist.

58 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2013

ION ŞUGARIU

GEORGE DAN S-a născut la 6 mai 1914, ION GRECEA în comuna Băiţa, ca fiu al unui Frate geamăn cu Sergent timonier pe muncitor miner. Sublocotenent Florin Grecea. Acelaşi navele care au acţionat de rezervă în unităţile Diviziei 2 grad, aceleaşi unităţi împotriva trupelor hitleriste la Infanterie, a luptat pe fronturile militare, aceleaşi fronturi. Tulcea (1944), a scris, printre de la Băneasa şi din Transilvania Dar despre ele alte altele, poemul cu tematică (1944) şi pe fronturile din scrieri: romanul „La porţile de război „Marinarii”. Ungaria şi Cehoslovacia (1945). Severinului” şi volumul A scris volumul de versuri de schiţe „La cumpăna „Carnetele unui poet căzut în nopţii”. război” (apărut postum). A murit pe frontul de la Brezo, în Cehoslovacia, la 1 februarie 1945.

NICOLAE IORGA

În uniformă GHEORGHE de soldat, la BRĂESCU Bucureşti, în anul 1913. În 1893 soldat În stânga sa voluntar în Regimen- se află criticul tul 7 Rahova, în anul craiovean 1896 a fost reangajat Dimitrie cu gradul de plutonier. Tomescu. Ulterior a fost înaintat În această sublocotenent, la uniformă, Cala fat, în 1899, că- profesorul Iorga a apărut pitan în Batalionul 5 şi la şedinţele Vânători şi maior în Parlamentului Regimentul 30 Muscel din 1913. (1912-1915).

59 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Cultura militară

LADMISS ANDREESCU Maistru militar de escadrilă, a făcut parte din Baza aeriană nr. 1 şi a participat la luptele din Transilvania. Scrieri cu teme de război: „Pilot de vânătoare”, „Necunoscuţii”, „Bombardamentul”, „Răsfoind un vechi carnet de zbor”.

MARIN PORUMBESCU Sublocotenent de rezervă în Regimentul 23 Infanterie, a fost pe fronturile din Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia (1944-1945). Scrieri: „Ucigaşul de papagali” şi antologii, nuvele şi schiţe precum „Clepsidre”, „Ultimul apel”, „Coralii de Marea Neagră”, „Următorul?”.

NICOLAE CRIŞAN Sergent t.r. din Regimentul 42 Artilerie- Moto (în fotografie: pe frontul din Ungaria, în 1944), a luat parte la luptele din Transilvania LIVIU REBREANU şi din În uniformă de elev Ungaria, de Şcoală Militară în pe care anul 1900. În 1906 a fost le-a evocat înaintat sublocotenent de în romanele infanterie. „Noaptea aşteptărilor” şi „Caietele cunos cuţilor mei“.

60 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2013

RADU THEODORUIS Ca elev-sergent aviator, a luat parte la luptele de la Vinţul de Jos şi de la Alba Iulia, în 1944, fiind încadrat în unităţile Şcolii de Ofiţeri de Aviaţie, secţia naviganţi. A scris romanul „Aproape de zei” şi nuvelele cu tematică de război „Interceptarea”, „Atac la sol” şi altele.

NICOLAE NASTA Încadrat în unită- ţile Regimentului 89 Infan terie, a participat ca sublocotenent la luptele din Transilvania, evocate în volumul de versuri „Cântecele Patriei”.

PAUL MIHU SADOVEANU Sublocotenent de rezervă din Regimentul 89 Infanterie, a participat la luptele de la Turda. A murit în ziua de 22 septembrie 1944, răpus de gloanţele inamicului. A scris volumul „Ca floarea câmpului”. Tatăl său, scriitorul Mihail Sadoveanu, scrie într-unul din volumele sale apărute după 1944: „Cariera ta s-a încheiat în scurt, îndată după 23 august 1944, în luptele de la Turda. Trupul tău nevinovat zace într-un mormânt din Alba Iulia. Ai visat această biruinţă a binelui, dreptăţii şi democraţiei, pentru care te-am crescut, pentru care te-am ocrotit cu iubire...”.

NICOLAE TĂUTU Sublocotenent în Regimentele 8 Vânători şi 3 Dorobanţi, a evocat marile momente ale eroismului trupelor noastre pe fronturile din Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia în volumele de versuri „Stânca de pe Tatra”, „În cadenţa anilor ce vin”, „De la inimă la inimă”, „Rapsodia Română”, „Când au plecat cocorii”, „Cântarea eroică”, „Pro Patria” şi „Omagiul anilor de aur”, precum şi în romanele „Împlinire“, „Sub arcul de triumf“, „Băiatul şi luna“, precum şi „Paloşul de foc“ (teatru).

61 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Cultura militară

THEODOR CONSTANTIN Sergent t.r. în Divi zia 6 Infanterie, a participat la luptele de pe fronturile din Transilvania, Unga- ria şi Cehoslovacia (1944-1945), pe care le-a evocat în romanele şi nuvelele „La miezul nopţii va cădea o stea”, „Casa de pe colină”, „Ultima rafală”, „Se destramă noaptea”.

N.N. BELDICEANU, soldat

MIHAIL SADOVEANU „...Abia ieri m-am întors din campanie; am plecat cel dintâi şi m-am întors cel din urmă, deoarece regimentul meu - Războieni 15 - făcea parte din avangarda întregii armate de operaţiuni... am suferit în marşurile făcute pe călduri înspăimântătoare; am răbdat de foame, am mâncat pâine mucegăită. Ce are a face? Ne-am îndeplinit misiunea... Admirabilă trupă; buni ofiţeri. N-am cuvinte să laud îndeajuns armata noastră”. Locotenent Mihail Sado- veanu, „Scrisoare”, Fălticeni, 3 septembrie 1913.

62 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2013

TEODOR BALŞ Fruntaş t.r. în Regimentul de Gardă Călare, care a acţionat în luptele de la Băneasa (23-29 august 1944), a scris volumele de versuri „Poarta soarelui” şi „Poeme”.

TRAIAN UBA Sublocotenent în Regimentul 4 Vânători, care a participat la fronturile din Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia (1944-1945) (în fotografie - în mijloc, în picioare, cu bateria antiaeriană 101, la Cucerdea, pe Târnave, în septembrie 1944), a scris romanul „Până dincolo de pădurea vieneză” şi volumele de schiţe şi nuvele „Flăcăul de pe tanc” şi „Ultima bătălie”.

VINTILĂ CORBUL Sublocotenent de rezervă la unitatea de geniu aeronautic, a luptat la Băneasa, în zilele de 23-27 august 1944. Scrieri de front: „Fierul cel de la Apus”.

63 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Cultura militară

VASILE NICOROVICI Elev sergent-major la Şcoala de Ofiţeri în rezervă Bacău. În fotografie într-un grup de elevi ai şcolii, pe frontul de pe malul Crişului Alb, în 1944.

MIHAI GAVRIL Sergent radiotelegrafist (în fotografie - cu aparatul de transmisie-recepţie, pe frontul de la Bucova-Hunedoara), a făcut parte din unităţile de artilerie antiaeriană. În poemul „Fiii Dunării” a evocat momente din marea încleştare cu cotropitorii.

64 6 Camarazi de elită COMANDORUL ALEXANDRU DUMITRIU

Dr. Alin SPÂNU

Născut la 19 decembrie 1907 în Constanţa, ca fiu al lui Anastase şi Zoiţa, Alexandru Dumitriu a absolvit patru clase primare (1920) şi Şcoala inferioară de meserii din Bazargic (1924), după care a lucrat, ca mecanic, la diferite fabrici din Constanţa. A efectuat stagiul militar, în perioada 1928- 1930, în cadrul Grupului Navelor de Grăniceri din Brăila. Începând din mai 1931 s-a angajat în Marina Militară, în cadrul căreia a urmat cursurile Şcolii de Specialităţi a Marinei Militare (1932-1935), absolvind cu diploma de maistru militar, specialitatea motoare marine. Următorii doi ani – 1935-1937 – i-a petrecut pe diferite nave, în funcţia de maistru şef- mecanic. În august 1936 este şef mecanic în cadrul Grupului Navelor de Grăniceri, iar din mai 1937 se mută la Baza Forţelor Navale Maritime, ca ajutor şef-mecanic. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial va fi ambarcat pe nava-bază „Constanţa” şi pe submarinul „Delfinul” din Grupul Submarine şi Vedete Torpiloare. Pe 22 iunie 1941 s-a cununat religios cu Cristiana Cicicopol (n. 7 august 1914) în Bucureşti, la Biserica Sf. Nicolae – Dulgheri aflată pe strada Buzeşti, imediat după terminarea ceremoniei, la ieşirea din biserică, fiind aşteptat de un curier care i-a înmânat ordinul de prezentare la unitate. După 23 august 1944 a trecut la Permanenţa Forţelor Navale (octombrie 1944), pentru ca, din martie 1945, să facă Comandamentului Forţelor Marinei Militare parte din comisiile de supraveghere pentru (C.F.M.M.). lucrările de reparaţii ale navelor la şantierele Începând din octombrie 1949 a fost numit navale din Brăila şi Constanţa. Din iunie 1947 şi până în octombrie 1949 comandant de companie la Şcoala de Ofiţeri a deţinut funcţia de maistru şef-mecanic de Marină din Constanţa, iar 6 luni mai târziu, în cadrul Atelierului 855 Reparaţii Nave al în aprilie 1950, revine pe mare cu canoniera

66 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2013

Numirea sa a fost cumulul unor calităţi umane şi profesionale deosebite, printre care s-a remarcat cunoaşterea mai multor limbi străine (turca, greaca, italiana, engleza). La revenirea din misiunea diplomatică a ocupat funcţia de ajutor de şef al Biroului 4 din Direcţia Informaţii, după care a trecut în rezervă. Pentru că experienţa lui în domeniu era extrem de utilă, iar el încă tânăr, a fost angajat la Agenţia PRODEXPORT din Constanţa (4 iulie 1962), la Întreprinderea Piscicolă Brăila (16 martie 1964) şi Întreprinderea de Industrializarea şi Desfacerea Peştelui Tulcea (1 iulie 1965). A deţinut, succesiv, funcţiile de merceolog şi merceolog principal, ofiţer mecanic maritim II nave ocean, ofiţer maritim I nave ocean şi ofiţer mecanic I nave ocean. Printre altele, în această perioadă a stat timp de 6 luni în portul japonez Osaka pentru a lua în primire, din punct de vedere mecanic, primele pescadoare româneşti – „Galaţi” şi „Tulcea” – pe care, ulterior, va fi ambarcat şi va străbate mările şi oceanele lumii. „Ghiculescu” cu care, ca mecanic-şef, s-a La 21 noiembrie 1969 i s-a emis decizia deplasat în portul Genova-Italia, pentru de pensionare, dar va continua să străbată reparaţii capitale. Pentru merite deosebite, în mările, în calitate de colaborator, încă trei ani, timp ce se afla în Italia, la 23 august 1950, până în anul 1972, când a împlinit 65 de ani. a fost avansat la excepţional în gradul de A locuit în Bucureşti, lângă parcul locotenent major. Cişmigiu, în acelaşi imobil cu viceamiralul A devenit inginer-şef al Atelierelor de Gheorghe Sandu, generalii Gheorghe Reparaţii Nave ale C.F.M.M., funcţie deţinută Rasoviceanu, Ioan Gheorghe Cârjeu, Nicolae între decembrie 1950 şi aprilie 1953. Negulescu şi generalul doctor Traian Bândilă. În aprilie 1953 este detaşat la Marele Stat Major, unde, la început, a urmat un curs special, iar apoi un curs pentru cercetare, până în luna septembrie, după care revine la Constanţa. Următorii cinci ani îi va petrece în diferite funcţii în cadrul C.F.M.M. (ofiţer cu cercetarea navală, şef birou cercetare etc.), după care este pus la dispoziţia Direcţiei Informaţii din cadrul Marelui Stat Major (august 1957). În cadrul Direcţiei Informaţii cariera sa a fost una diplomatică, desfăşurându-se timp de patru ani (1957-1961) în capitala Republicii Turcia, Ankara, unde a deţinut funcţia de ataşat militar naval al României.

67 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Camarazi de elită

S-a stins din viaţă pe 2 noiembrie 1987, cu puţin înainte de cea de-a 80-a aniversare, în urma unui infarct miocardic. Conform dorinţei lui a fost incinerat, iar cenuşa a fost lăsată pe mare, pentru ca valurile s-o poarte prin toate porturile, plajele şi insulele, precum şi pe lângă toate vasele, eternele iubiri ale adevăraţilor marinari. * * * În imagine apare Cornel Cicicopol (n. 22 iulie 1924 Constanţa), fiul lui Zamfir şi Ana, încorporat la Regimentul 1 AeroTransmisiuni (22 iulie 1944), care a absolvit Şcoala de Ofiţeri de Finanţe şi Intendenţă de la Craiova, curs scurt (22 octombrie 1951 - 8 mai 1952). El s-a căsătorit la 1 mai 1957 cu Eva-Maria Datki din Sibiu. Ulterior, a renunţat la cariera militară, a absolvit ASE şi a desfăşurat o activitate îndelungată în Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională a României. În anii ’70 a fost trimis, în calitate de consilier financiar, în Republica Centrafricană. Din 1990 s-a stabilit în Germania, unde trăieşte şi în prezent.

68 PLUTONIERUL ADJUTANT PETRE ENE – UN DESTOINIC SUBOFIŢER AL ARMATEI ROMÂNE

Dr. Luminiţa GIURGIU

Ene Petre s-a născut la 8 noiembrie 1897 Pe front, în 1944. în comuna Morteni, plasa Găieşti, ca fiu al Elenei. S-a căsătorit cu Vasilica Popescu, în aprilie 1926, conform actului de căsătorie nr. 8/1926, cu care a avut cinci copii: Aurelia (n. 19 iulie 1927 - m. 14 martie 1977), Constanţa Eugenia (n. 6 februarie 1930 – m. 16 octombrie 2012), Romulus (1930-1932), Victor Emilian (n. 22 august 1934) şi Daniel Petre (n. 29.06.1938 - m. 15 decembrie 1993). A fost mobilizat la 1 noiembrie 1917, fiind înscris ca recrut la Regimentul 3 Recruţi şi trimis la Cercul de Recrutare Radu Negru. La 1 mai 1918 a fost mutat la Batalionul 2 Vânători „Regina Elisabeta” cu gradul de fruntaş, fiind demobilizat şi menţinut sub arme la 1 iulie. La 20 octombrie acelaşi an a fost mutat la Atelierul de confecţii al Corpului 5 Armată. La 28 octombrie 1918 a fost mobilizat şi trecut pe picior de război, fiind reînscris în controale la 27 noiembrie 1918. A fost avansat la gradul de caporal la 15 iulie 1919 şi sergent la 29 decembrie reangajat pe 5 ani; 1 februarie 1925 – plutonier 1919. major; 1 ianuarie 1927 – reangajat pentru Pentru faptele de arme săvârşite pe a doua oară pe 5 ani; 1 ianuarie 1932 – câmpurile de luptă a fost decorat cu Medalia expirat reangajarea şi trecut în elementul „Crucea comemorativă a războiului 1916- corespunzător vârstei; reangajat a treia oară 1918” cu baretele 1918-1919 (Înalt Decret pe 5 ani; 15 martie 1933 – admis în noul Regal nr. 1744/1919) şi „Serviciul Credincios” corp al subofiţerilor şi pus la drepturi cu 1-a clasa I (Înalt Decret Regal nr. 4405). gradaţie; 1 aprilie 1935 – pus în drepturi cu La 1 aprilie 1921 a fost demobilizat. a 2-a gradaţie. În fişa personală sunt consemnate urmă- A fost transferat la Regimentul 2 Vânători toarele mutaţii: 1 ianuarie 1922 – pluto nier Gardă „Regina Elisabeta”.

69 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Camarazi de elită

1928. Regimentul Vânători Gardă „Regina Elisabeta“ - cu colegii şi generalul Sebastian Ionescu Munte 1937, în grădina Cişmigiu cu Victor După decretarea mobilizării, la 29 iunie 1940 a fost numit comandant de tren de luptă, având în subordine coloana de maşini cu bucătăriile de campanie, alimentele, echipamentul, muniţia, carburanţii şi materialele de tot felul pentru asigurarea nevoilor de luptă ale regimentului. Pe front a fost între 21 iunie – 1 noiembrie 1941 şi 1 aprilie – 23 august 1944. La 19 martie 1944 a fost numit secretar mobilizare la comanda Regimentului 2 Vânători Gardă „Regina Elisabeta”. La 1 aprilie 1942 a fost avansat la gradul de plutonier adjutant. Pentru faptele de arme a fost decorat cu Medalia „Bărbăţie şi credinţă” cu spade, conform Înaltului Decret Regal nr. 2568/1942. La 29 august 1945 a fost trecut în rezervă conform Legii nr. 187/1945 şi înscris în evidenţele Cercului Teritorial Ilfov. S-a stins din viaţă la 15 decembrie 1976, fiind înmormântat în Cimitirul „Militari”, de pe Bulevardul Uverturii din Bucureşti.

70 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2013

1938, naş la familia Marinescu

1937. Alături de soţia Vasilica, 1935, cu soţia Vasilica la Sinaia copiii Constanţa şi Victor, şi fina Jeni

71 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Camarazi de elită

1941, în curtea Regimentului 2 Vânători Gardă.

21 mai 1944, la Hăbăşeşti, jud. Roman, în amintirea zilei Sf. Constantin şi Elena

72 7 Tradiţii SIMBOLISTICA JURĂMÂNTULUI MILITAR

Simona MARTIN Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU

Jurământul militar – angajament solemn, de apărător al patriei, jertfindu-şi chiar şi viaţa exprimat printr-o formulă prin care o persoană, pentru ţară”. intrând în rândul forţelor armate, se obligă să îşi Încă de la apariţia sa, jurământul militar facă datoria faţă de patrie. Spre deosebire de a avut diferite semnificaţii, în funcţie de celelalte jurăminte, jurământul militar este unic perioadele temporale parcurse, însă fondul prin conţinutul textului său, deoarece militarii îl a rămas, în esenţă, neschimbat. Astfel, în depun faţă de un simbol naţional, Drapelul de formularea jurământului militar se va regăsi luptă, şi jură că îşi vor da şi viaţa pentru apărarea un zeu, un Dumnezeu Atotputernic, sau o lege ţării. După ce este rostit, devine un legământ cu fundamentală, toate având puterea şi dreptul de patria. a pedepsi pe cei care l-au încălcat. În „Cartea Ostaşului”, editată în anul 1929, Cel mai probabil, jurământul militar îşi în capitolul „Jurământul de credinţă” se prezintă găseşte originile în timpul Republicii Romane, următoarele explicaţii: „Ostaşul, prin jurământul unde serviciul armat devine datorie pentru de credinţă, se leagă, în faţa lui Dumnezeu şi cetăţenii săi, ulterior fiind dezvoltat şi amplificat a oamenilor, că va fi credincios îndatoririlor în timpul Imperiului Roman. Dacă în timpul

74 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

Republicii jurământul se depunea de cetăţenii romani înrolaţi în armată faţă de republică, pe o perioadă delimitată de timp, în timpul Imperiului, când armata romană era formată din militari profesionişti, jurământul militar va fi depus faţă de împărat. Acesta, considerat de sorginte divină, va influenţa jurământul militar care, prin conţinutul şi modul de desfăşurare, va căpăta o formă sacră. În timpul Evului Mediu, jurământul militar se depunea faţă de domnitor sau rege, care era capul oştirii, şi primea din partea celor chemaţi efectueze serviciul militar, cursanţii diferitelor sub arme, în anumite momente, un jurământ instituţii de învăţământ militar sau de cei care prin care se obligau faţă de el sau de un vasal efectuau serviciul militar pe bază de voluntariat. al său, primind în schimb anumite avantaje de Aceste prevederi sunt valabile şi în prezent în ordin material. ţările care dispun de o forţă armată. Apariţia şi dezvoltarea statelor naţionale Făcând o analiză a formulei jurământului în secolul al XIX-lea, printre care se va afla militar, se poate observa că el reprezintă foarte şi România, vor impune adoptarea unei legi bine sistemul politic-social faţă de care a fost şi fundamentale: Constituţia. Învestită cu o forţă este depus. juridică superioară celorlalte legi, aceasta stabilea drepturile şi datoriile principale ale Jurământul militar al Oştirii Ţării Româneşti cetăţenilor. Printre acestea se regăseau şi Prin Convenţia de la Balta Liman din 1 mai reglementările referitoare la persoana care 1849, Imperiul Otoman şi Imperiul Rus urmăreau deţinea comanda supremă a forţelor armate şi reglementarea situaţiei politice din cele două obligativitatea serviciului militar pentru cetăţenii Principate Româneşti după înfrângerea fiecărei ţări. Din prevederile constituţionale au revoluţiei paşoptiste şi reimpunerea în vigoare a fost dezvoltate legi referitoare la sistemul militar. Regulamentelor Organice. Una dintre prevederile În textele acestor legi se regăsea şi formula convenţiei se referea la reorganizarea armatei jurământului militar depus de cei obligaţi să pământene, pentru asigurarea „ordinei interne”.

75 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

Folosindu-se de aceste prevederi, domnul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, va lua o serie de măsuri care să dezvolte sistemul militar: înfiinţarea unei şcoli militare pentru ofiţeri, reorganizarea corpului de grăniceri şi dorobanţi, dezvoltarea unităţilor de pompieri, înmânarea de noi drapele de luptă etc. Astfel, cu prilejul ceremoniei de înmânare a drapelelor de luptă în anul 1849, militarii din armata Ţării Româneşti vor depune şi un jurământ militar: „Eu... jur în numele Atotputernicului Dumnezeu că voi sluji Preaînălţatului nostru Domn Barbu Dimitrie Ştirbei Voievod şi patriei mele cu credinţă şi desăvârşită jertfire şi că nu mă voi depărta de la steagul căruia sunt părtaş la Paris” sau „Actul adiţional de la Convenţiunea niciodată, ci să urmez a pururi după dânsul din 7 august 1858”. Această „constituţie” va negreşit, cu inimă şi cu credinţă apărându-l şi permite domnitorului să beneficieze de largi chiar cu primejdia vieţii mele până la împlinirea prerogative legislative şi executive ceea ce îi sorocului slujbei mele şi legiuita slobozenie. Aşa va permite să promulge diferite legi, printre ele să-mi ajute cel Atotputernic. Şi spre încredinţare aflându-se şi cele de ordin militar. că voi păzi toate cele mai sus arătate sărut La 27 noiembrie 1864 va fi votată Legea crucea şi Sfânta Evanghelie a Domnului nostru pentru organizarea puterii armate în România. Iisus Hristos” [text reprodus după lucrarea Conform legii, comandantul suprem al oştirii Tricolorul românesc, Editura Sigma, Bucureşti, era domnitorul ţării, iar serviciul militar era 1995, p. 72]. obligatoriu. Normele generale privind operaţia de recrutare, înscrise în această lege, au fost Jurământul militar dezvoltate într-o lege specială, sancţionată la al Armatei Principatelor Unite 5 decembrie acelaşi an. Ulterior s-a stabilit şi formula jurământului militar: „Eu…, jur în numele La 24 ianuarie 1859 se înfăptuia Unirea Atotputernicului Dumnezeu că-mi voi îndeplini Principatelor Române în urma dublei alegeri serviciul către Prea Înălţatul Nostru Domn al ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza. O Principatelor Unite Alexandru Ioan şi către Patria componentă de primă importanţă a procesului mea, cu credinţă şi desăvârşit sacrificiu că voi de unificare a celor două state româneşti a apăra persoana Măriei Sale şi Patria mea la fost acţiunea de contopire a armatelor celor orice întâmplare şi cu pericolul vieţii mele, pentru două Principate şi constituirea unei singure care încredinţez sărutând Crucea şi Sfânta administraţii şi a unui comandament central. La Evanghelie a Domnului Nostru Iisus Hristos!” 11 octombrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan [Arhivele Militare Române, Biblioteca Arhivistică, Cuza a devenit comandantul suprem al forţelor Colecţia de legi şi ordine]. armate româneşti. O altă acţiune importantă a În anul 1866 pe scena politică românească se fost crearea, la 12 noiembrie 1859, a Corpului vor produce transformări majore. La 11 februarie de Stat Major General, urmat de înfiinţarea, se va constitui o Locotenenţă Domnească în la 24 ianuarie 1862, a Ministerului de Război urma abdicării forţate a lui Alexandru Ioan Cuza. unic în cadrul primului guvern al României. La Această Locotenenţă Domnească va asigura 1 septembrie 1862, în cadrul unei ceremonii conducerea statului român până la 10 mai 1866. solemne, Domnitorul va înmâna unităţilor armatei Tot în această perioadă va fiinţa şi un guvern noile Drapele de luptă. provizoriu. În urma loviturii de stat de la 2 mai 1864, va Principala preocupare a Locotenenţei fi impusă aşa-numita „Constituţie a lui Cuza”, de Domneşti a fost găsirea cât mai grabnică a fapt fiind „Statutul Dezvoltător al Convenţiei de unui principe străin dispus să preia conducerea

76 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013 statului. Chiar în prima zi a înfiinţării Locotenenţei lui a luat o serie de măsuri legislative în Domneşti, Camera şi Senatul se reunesc sub timpul domniei sale. Astfel, în anul 1868 va fi preşedinţia mitropolitului primat Nifon şi aleg ca promulgată Legea privind organizarea puterii domnitor al Principatelor Române pe Filip de armate, modificată cu o altă lege elaborată în Flandra, fratele regelui Belgiei. Tot în aceeaşi anul 1872. Ambele legi stipulau obligativitatea zi, prin Ordinul circular nr. 76 al Ministrului de serviciului militar. Având la bază aceste legi, Război, se ordona depunerea jurământului de formula noului jurământ militar, aprobată prin credinţă noului guvern prin următoarea formulă: Decizia ministerială nr. 18 din 20 aprilie 1872, „Jur că voi fi credincios drapelului ţării mele şi publicată în „Monitorul Oficial” nr. 15/1872, guvernului Contelui de Flandre, representat prin era următoarea: „În numele lui Dumnezeu a Locotenenţa Domnească compusă de Guvernul tot puternicul, eu…, jur credinţă Domnitorului Nicolae Golescu, colonel Haralambie şi Lascăr Carol I, supunere legilor şi îndatoririlor militare în Catargiu, iar în lipsa acestuia din urmă D-lui toate ocaziunile în timp de pace ca şi în război, Dimitrie Sturdza”. („Monitorul Oastei” nr. 5 din aşa să îmi ajute Dumnezeu!”. 12 februarie 1866, fila 68). În urma refuzului lui Filip de Flandra de a Jurământul militar al Armatei Regale accepta conducerea statului român, Locotenenţa La 14 martie 1881, Parlamentul proclamă Domnească va da o proclamaţie către popor România regat, prinţul Carol I primind, pentru sine (30 martie) prin care se recomandă alegerea, şi pentru urmaşii săi, titlul de rege al României. în plebiscistul ce va urma, a principelui Carol Noua situaţie creată va impune şi o schimbare din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen ca a textului jurământului militar adoptat în 1872. domnitor al României. Noul jurământ va fi depus de către militari până La 6 aprilie 1866, Consiliul de Miniştri va în anul 1941, cu unele modificări condiţionate de emite o hotărâre referitoare la modificarea evenimentele politice pe care statul român le va jurământului, iar ministrul de Război a fost parcurge. Trebuie precizat faptul că la urcarea însărcinat să facă cunoscut tuturor autorităţilor pe tron a unui nou rege, în aceeaşi zi, armata modificările survenite, invitându-le pe acestea depunea jurământul militar faţă de acesta. a se conforma întocmai pe viitor la înrolare de Prin Înaltul Decret nr. 2977 din 6 aprilie oamenii sau de funcţionari: „Până la terminarea 1913, relativ la Legea pentru recrutarea armatei, plebiscitului şi ulterioare disposiţiuni definitive, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 15 din 20 aprilie jurământul prescris de lege pentru toţi funcţionarii 1913, la art. 87 este stipulat că „toţi tinerii, la statului se va face în numele Înaltei Locotenenţi însumarea într-unul din diferitele elemente ale Domneşti compusă din generalul Nicolae puterii armate, depun următorul jurământ, fiecare Golescu, Colonel Haralambie şi D. Lascăr Catargiu”. („Monitorul Oastei” nr. 9 din 15 aprilie în corpul din care face parte”: „În numele lui 1866, fila 166). Dumnezeu A - Tot - Puternicul, eu…, jur credinţă Rezultatul plebiscitului din 2-8 aprilie 1866 îl va desemna pe Carol de Hohenzollern ca domn al României, iar la 1 iulie 1866 va fi promulgată prima Constituţie a României. În noua lege fundamentală se stipula că „Domnul este capul puterii armate, iar serviciul militar era obligatoriu”. La 12 mai 1866, pe câmpul Cotrocenilor, militarii din garnizoana Bucureşti vor depune jurământul de credinţă faţă de noul Domnitor. („Monitorul Oastei” nr. 18 din 20 mai 1899, fila 225). Prinţul Carol era la origini militar de carieră, participase la războiul împotriva Danemarcei şi înţelegea foarte bine nevoile sistemului militar românesc din acele timpuri. Pentru dezvoltarea

77 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

de rege şi regenţă5: „În numele lui Dumnezeu Atotputernicul, eu…, jur credinţă Regelui Mihai I şi Regenţei, supunere legilor şi îndatoririlor militare în toate împrejurările, în timp de pace ca şi în război, aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. (Arhivele Militare Române, fond Marele Stat Major - Secţia Adjutantură, dosar nr. 689, fila 17). La 8 iunie 1930 se va produce Restauraţia. Parlamentul îl proclamă pe prinţul Carol rege al României sub denumirea de Carol al II-lea, iar Mihai devine prinţ moştenitor, primind titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia”. Pe timpul Regelui Carol I, supunere legilor şi îndatoririlor domniei lui Carol al II-lea va fi menţinută formula militare în toate împrejurările, în timp de pace ca de jurământul militar stabilită în anul 1881. La şi în război, aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. numai o lună de la urcarea pe tron, Regele Carol Formula acestui jurământ va rămâne în al II-lea va aproba Legea asupra recrutării vigoare şi în timpul domniei regelui Ferdinand I, armatei. Legea va fi publicată în „Monitorul Oficial” care va succede regelui Carol I la tronul României nr. 148 din 7 iulie 1930, iar la art. 67 era stipulat în data de 28 septembrie 1914, când va depune că la încorporare toţi tinerii depun următorul jurământul de credinţă în faţa Parlamentului jurământ militar: „În numele lui Dumnezeu României. În aceeaşi zi, la ora 3 p.m., trupele Atotputernicul, eu…, jur credinţă Maiestăţii din toată ţara au depus jurământul de credinţă Sale Regelui…, supunere legilor şi îndatoririlor noului suveran. („Monitorul Oastei” nr. 42 bis din militare în toate împrejurările, în timp de pace ca 29 septembrie 1914, fila 986). şi în război. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. În timpul domniei Regelui Ferdinand I, pe Pentru a marca absolvirea Şcolii Militare timpul participării Armatei României la Războiul de Ofiţerii de Infanterie „Carol I” de către prinţul de Reîntregire Naţională, pe 24 ianuarie 1917, Mihai, pe 25 octombrie 1937, la Sinaia, se va Batalionul de Vânători de Munte va depune desfăşura un ceremonial militar prilejuit de jurământul militar. Fiind o structură unică de acest intrarea acestuia în corpul ofiţerilor. În baza gen în Armata României în acel timp şi pentru Înaltului Decret nr. 3488, „Marele Voievod de a marca definitiv acel moment solemn pentru Alba Iulia” va fi înălţat la gradul de sublocotenent militarii batalionului, în formula jurământului se va de către Regele Carol al II-lea, totodată fiind introduce următoarea frază, valabilă doar pentru repartizat la Batalionul 1 Vânători de Munte această structură: „În numele lui Dumnezeu „Regele Carol al II-lea”. Cu acest prilej, tânărul Atotputernicul, eu vânătorul de munte…, jur ofiţer va depune şi jurământul militar: „În numele credinţă Maiestăţii Sale Regelui Ferdinand I, lui Dumnezeu Atotputernicul, eu, sublocotenent supunere legilor şi îndatoririlor militare în toate Mihai, „Mare Voievod de Alba Iulia”, jur credinţă ocaziunile în timp de pace ca şi în război, aşa Maiestăţii Sale Regele Carol al II-lea, supunere să-mi ajute Dumnezeu!”. legilor şi îndatoririlor militare în orice ocaziune, În urma trecerii în nefiinţă a Regelui în timp de pace ca şi în război. Aşa să-mi ajute Ferdinand I, la 20 iulie 1927, şi din cauza Dumnezeu!”. faptului că fiul său, prinţul Carol, renunţase, în La 6 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea decembrie 1925, la prerogativele de moştenitor va părăsi tronul. Îi va succeda fiul său Mihai, al Coroanei, va fi numit ca rege nepotul Regelui devenit pentru a doua oară regele României. Ferdinand I, prinţul Mihai. Noul rege fiind minor, Acesta va acorda prerogative lărgite în privinţa atribuţiile constituţionale vor fi asigurate de către conducerii statului preşedintelui Consiliului de Regenţa desemnată în anul 1926, care avea să Miniştri, generalul de divizie Ion Antonescu. Tot îndeplinească îndatoririle regale. Cu acest prilej în aceeaşi zi va fi depus şi jurământul militar faţă va fi depus de către militari jurământul militar faţă de noul monarh. În baza prerogativelor primite,

78 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

Preşedinţia Consiliului de Miniştri va emite, la Episcopia militară, unde se afla tipărită formula 29 martie 1941, Ordinul nr. 1646, prin care se jurământului militar. stipula noua formulă a jurământului militar: „În După 23 august 1944 va fi reintrodusă numele lui Dumnezeu Atotputernicul, eu…, jur în vigoare Constituţia din anul 1923. În urma credinţă Naţiunii, Regelui şi Statului Român. Jur raportului nr. 21633 din 29 august 1944 al credinţă şi supunere Conducătorului Statului. Jur ministrului de Război, generalul de corp de să păstrez ordinea şi secretul ce mi s-a încredinţat. armată Mihai Racoviţă, în care se preciza: Jur să execut fără şovăire ordinele. Jur să lupt „Militarii de orice grad şi din orice element până la moarte pentru drepturile neamului meu. al armatei, sunt datori a reînoi jurămîntul de Jur să fiu cinstit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. credinţă faţă de Maiestatea sa Regele”, Regele În baza Decretului nr. 1853 din 22 iunie Mihai I va aproba un Decret-Lege, emis în baza 1942, va fi emisă Legea nr. 505 pentru recrutarea Legii nr. 450 din 4 septembrie 1944, care stabilea formula jurământului de credinţă al militarilor: „În armatei, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 157 numele lui Dumnezeu Atotputernicul, eu…, jur din 9 iulie 1942. La art. 34 se făcea precizarea credinţă Maiestăţii Sale Regele Mihai I, supunere că: „la încorporare toţi tinerii depun jurământul legilor şi îndatoririlor militare în toate ocaziunile, militar”. De remarcat faptul că formula de în timp de pace ca şi în război. Aşa să-mi ajute jurământ militar instituită în martie 1941 a fost Dumnezeu!”. legiferată abia după un an şi trei luni, la un an după ce România intrase în cel de-Al Doilea Jurământul militar Război Mondial. În acea perioadă, comandanţii al Armatei Republicii Populare Române de mari unităţi şi unităţi raportau eşaloanelor superioare că nu au primit oficial noua formulă Intrarea României în „sfera de influenţă a jurământului militar. Pentru rezolvarea situaţiei sovietică”, abdicarea regelui şi proclamarea s-a apelat la „Calendarul Ostaşului”, editat de Republicii Populare Române la 30 decembrie

79 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

1947, va impune şi instituţiei militare adaptarea şi Guvernului Republicii Populare Române. Jur la noile cerinţe. să-mi însuşesc temeinic toate cunoştinţele Astfel, la 28 decembrie 1949, Biroul Politic militare pentru a fi un bun ostaş al Armatei al C.C. al P.M.R., reunit într-o şedinţă, va lua Republicii Populare Române. Jur să fiu luptător hotărârea să fie stabilită formula noului jurământ dârz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, să militar care urma să fie depus de către prima păstrez cu stricteţe secretul militar şi de stat, promoţie de ofiţeri ai armatei populare cu ocazia să păzesc cu grijă avutul militar şi obştesc, să aniversării a doi ani de la proclamarea Republicii. execut fără şovăire regulamentele militare şi În cadrul acelei şedinţe s-a propus pentru prima ordinele comandanţilor şi şefilor mei. Jur să urăsc oară să se introducă formularea: „credincios din adâncul fiinţei mele pe toţi duşmanii Patriei şi faţă de Constituţia R.P.R.”. Deoarece ministrul ai poporului muncitor. Jur să fiu gata oricând la Apărării Naţionale din acea perioadă, generalul- ordinul Guvernului să lupt pentru apărarea Patriei colonel Emil Bodnăraş, s-a opus, făcând mele, Republica Populară Română şi ca ostaş precizarea că în textul jurământului militar al al Armatei Republicii Populare Române să lupt Armatei Roşii, care a fost luat ca model, nu este cu toată dârzenia şi priceperea, neprecupeţind stipulat să se jure pe Constituţie, s-a renunţat la sângele şi viaţa mea, pentru dobândirea victoriei această prevedere. depline asupra duşmanilor. Dacă voi călca În baza Hotărârii Consiliului de Miniştri jurământul meu, să mă lovească pedeapsa nr.1299 din 28 decembrie 1949, prezidiul Marii aspră a legii Republicii Populare Române şi Adunări Naţionale va emite Decretul nr. 454 să-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii. din 28 decembrie 1949, publicat în „Buletinul Mă leg să îndeplinesc întocmai jurământul meu Oficial” nr. 84 din 29 decembrie 1949, pentru pentru libertatea şi fericirea Patriei şi a poporului stabilirea formulei jurământului de credinţă muncitor”. a militarilor: „Eu, …, cetăţean al Republicii În anul 1952, Marea Adunare Naţională Populare Române, intrând în rândurile Armatei, a Republicii Populare Române va adopta la jur să fiu devotat poporului muncitor, Patriei mele 24 septembrie o nouă Constituţie în care se

80 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

întocmai jurământul meu pentru libertatea şi fericirea Patriei şi a poporului muncitor”. Formula jurământului militar, adoptată în baza Decretului nr. 468 din 30 decembrie 1957, va fi publicată şi în „Buletinul Oficial” nr. 17 din 24 noiembrie 1964.

Jurământul militar al Armatei Republicii Socialiste România La 21 august 1965 va fi adoptată Constituţia prin care Republica Populară Română devenea Republica Socialistă România. În baza prevederilor noii legi fundamentale a statului român, Marea Adunare Naţională va emite Legea nr. 14 din 28 decembrie 1972, publicată în „Buletinul Oficial” nr. 160 din 29 decembrie 1972, privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. La art. 35 se afla formula noului jurământ militar în care, pentru preciza că: „Forţele armate ale Republicii prima oară, se făcea referire la Constituţie: Populare Române stau de strajă hotarelor ţării, „Pentru îndeplinirea datoriei sacre de apărare suveranităţii şi independenţei poporului român, a patriei înscrisă în Constituţie, eu…, cetăţean securităţii sale şi păcii”. În baza Decretului nr. 468 al Republicii Socialiste România, intrând în din 30 decembrie 1957 pentru reglementarea rândurile forţelor armate, jur credinţă îndeplinirii serviciului militar, va fi stabilită şi nestrămutată poporului român şi patriei mele formula noului jurământ militar: „Eu, …, cetăţean socialiste. Jur să respect legile ţării, să execut al Republicii Populare Române, intrând în întocmai ordinele comandantului suprem, rândurile forţelor armate, jur să fiu devotat cerinţele regulamentelor militare şi ordinele poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de comandanţilor şi şefilor mei, atât în timp de pace stat a Republicii Populare Române. Jur să-mi cât şi în timp de război. Jur să nu-mi precupeţesc însuşesc temeinic toate cunoştinţele militare sângele şi viaţa pentru a apăra pământul pentru a fi un bun militar al Forţelor Armate ale strămoşesc, independenţa şi suveranitatea Republicii Populare Române. Jur să fiu luptător patriei, cauza socialismului. Dacă voi călca dârz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, să jurământul meu, să suport pedeapsa aspră a păstrez cu stricteţe secretul militar şi de stat, legilor Republicii Socialiste România”. să păzesc cu grijă avutul militar şi obştesc, să execut fără şovăire regulamentele militare şi Jurământul militar al Armatei României ordinele comandanţilor şi şefilor mei. Jur să urăsc După evenimentele din Decembrie 1989, din adâncul fiinţei mele pe toţi duşmanii patriei Consiliul Frontului Salvării Naţionale va emite şi ai poporului muncitor. Jur să fiu gata oricând Decretul - Lege nr. 55 din 6 februarie 1990, să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica privind jurământul militar, publicat în „Monitorul Populară Română şi ca militar al Forţelor Armate Oficial” nr. 21 din 8 februarie 1990: „Eu…, ale Republicii Populare Române să lupt cu toată intrând în rândurile forţelor armate, jur credinţă dârzenia şi priceperea, neprecupeţind sângele nestrămutată poporului român şi patriei mele. Jur şi viaţa mea, pentru dobândirea victoriei depline să respect legile ţării, să execut întocmai cerinţele asupra duşmanilor. Dacă voi călca jurământul regulamentelor militare şi ordinele comandanţilor meu, să mă lovească pedeapsa aspră a legii şi şefilor mei, atât în timp de pace, cât şi în timp Republicii Populare Române şi să-mi atrag ura şi de război. Jur să nu-mi precupeţesc sângele dispreţul oamenilor muncii. Mă leg să îndeplinesc şi viaţa pentru a apăra pământul strămoşesc,

81 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

militar depun următorul jurământ militar: „Eu…, jur credinţă patriei mele, România. Jur să îmi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

Solemnitatea depunerii jurământului militar Această activitate s-a constituit şi se constituie într-un moment de referinţă unic în viaţa oricărui ostaş, indiferent de perioada când s-a aflat sub arme, fapt ce impune, pe independenţa şi suveranitatea patriei. Dacă lângă solemnitatea specific militară, o profundă voi călca jurământul meu, să suport pedeapsa comunicare sufletească, la care să participe aspră a legilor patriei mele, România!”. deopotrivă biserica, familia şi comunitatea/ La numai o lună de la emiterea Decretului- societatea. Lege nr. 55, Consiliul Provizoriu de Uniune Regulamentul provizoriu asupra Serviciului Naţională va emite Decretul-Lege nr. 119 din Interior pen tru trupele de toate armele pus în 14 aprilie 1990 privind conţinutul jurământului vigoare prin Înaltul Decret nr. 5005 din 26 noiem- militar, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 51 din brie 1921 prezintă în Capitolul XXXV, la art. 17 aprilie 1990: „Eu…, militar al forţelor armate, 269 – 272, „Solemnitatea depunerii jurământului”: jur credinţă patriei mele, ROMÂNIA. Jur să-mi „Co mandantul corpului va îngriji ca depunerea apăr ţara chiar cu preţul vieţii. Jur să respect jurământului de către recruţii chemaţi sub drapel legile ţării şi regulamentele militare”. să constituie un act solemn în corp. Recruţii În urma adoptării noii Constituţii la permanenţi vor depune ju rământul după o lună 8 decembrie 1991, Parlamentul României va de la încorporare, iar cei cu schimbul în timpul emite Legea nr. 46 din 5 iunie 1996 privind primei perioade de concentrare. Comandanţii ie- pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în rar hici supe riori vor fi încunoştinţaţi asupra zilei „Monitorul Oficial” nr. 120 din 11 iunie 1996. La când va avea loc această solemnitate pentru ca art. 8 se găsea formula noului jurământ militar: să poată asista, de vor gândi cu cale. „Eu…, jur credinţă patriei mele România. Jur să În ziua şi la ora hotărâtă de comandantul îmi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect corpului, întregul corp se va găsi sub arme în legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi curtea cazărmii, în ţinuta de ceremonie. Oamenii ajute Dumnezeu!”. vechi, aşezaţi pe unităţi, având ofiţerii în front, Referendumul naţional din 18-19 octom- vor forma cele 3 laturi ale unui dreptunghi, iar brie 2003 privind revizuirea Constituţiei va recruţii latura a 4-a. În mijlocul dreptunghiului aduce schimbări în legea fundamentală. Printre acestea s-a numărat şi precizarea că obligativitatea serviciului militar se stabileşte prin lege organică. În acest sens, Parlamentul României va vota Legea nr. 446 din 2006, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007, privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 990 din 12 decembrie 2006. La art. 3 se stipulează: „Serviciul militar se îndeplineşte de către cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege”. Articolul 9 al aceleiaşi legi precizează că: „Cetăţenii români care îndeplinesc serviciul

82 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

se va aşeza o masă cu cele necesare pentru formula jurământului, apoi sărută crucea. Pentru îndeplinirea serviciului divin, de către preotul trupele care n-au drapel, se va fixa de către regimentului. În faţa mesei şi la 5 paşi înaintea comandantul garnizoanei corpul la care ele vor preotului se aşază drapelul (desfăşurat) cu depune jurământul. garda sa, înconjurat pe piramide de arme de După terminarea jurământului, pe lângă o infanterie, piramide de lănci, carabine şi săbii cuvântare scurtă a preotului asupra importanţei de cavalerie de tunuri de artilerie. Muzica şi şi urmărilor călcării jurământului, comandantul corniştii sunt aşezaţi în mijlocul dreptunghiului la corpului va ţine o cuvântare ocazională prin care 5 paşi înapoia drapelului. Ofiţerii corpului care va desluşi în câteva cuvinte însemnătatea actului nu sunt în front sau cei din alte corpuri invitaţi împlinit de oameni. După săvârşirea ceremoniei, să asiste la ceremonie se vor aşeza în mijlocul trupa intră în cazarmă, în sunetul muzicii sau al dreptunghiului lângă comandantul de corp. corniştilor, iar serviciul se suspendă”. Cei mai vechi dintre comandanţii de Oamenii de rituri străine vor depune batalion (divizion) comandă: „Pentru rugăciune jurământul conform religiei lor. Comandantul descoperiţi”. Muzica sau corniştii sună corpului hotărăşte cum trebuie să se procedeze, „Rugăciunea”, după care preotul începe să iar ceremonia se face în cazarmă, sau la îndeplinească serviciul religios. La terminare, se biserica respectivă şi conform cerinţelor religiei comandă „Drepţi” şi „Acoperiţi”. Când serviciul respective, avându-se însă în vedere, ca fiecare religios ţine mult, oamenii stau în repaus, pe recrut să pronunţe jurământul aşa cum este loc, iar descoperirea se comandă. Recruţii formula. Comandantul de companie asistă şi sunt chemaţii mai mulţi deodată, se întorc cu încheie proces-verbal. faţa la drapel, pe care pun mâna, se descoperă Regulamentul Onorurilor şi Ceremoniilor şi repetă cu glas tare şi desluşit, după preot, Militare, aprobat prin Ordinul nr. M. 30 din

83 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

12 martie 2009, publicat în „Monitorul Oficial” k) imediat, comandantul, în aceeaşi notă, nr. 208 bis din 1 aprilie 2009, prezintă în Capi- încheie astfel: „Ostaşi, de azi înainte, prin voia tolul IV, Secţiunea a 5-a la art. 106-107, voastră şi ocrotirea lui Dumnezeu, v-aţi legat „Depunerea jurământului militar”: „Ceremonia pe viaţă de ţară. Fiţi demni de acest legământ! depunerii jurământului militar are loc, de regulă, Dumnezeu să vă ajute!”; în cadrul fiecărei unităţi, uneori întrunit, în incinta l) se rămâne în aceeaşi poziţie circa trei- cazărmii în care sunt dispuse mai multe unităţii cinci secunde, după care se dau comenzile militare, iar cu aprobarea şefului Statului Major pentru continuarea ceremoniei militare; General, în pieţe publice, la monumente sau m) deplasarea drapelului de luptă în locuri istorice cu semnificaţie simbolică pentru formaţie; naţiune. n) alocuţiuni ale invitaţilor, în încheierea Pentru realizarea cadrului solemn, în locul de cărora persoana oficială rosteşte o scurtă desfăşurare a ceremoniei se arborează drapelele cuvântare şi îi felicită pe tineri cu ocazia depunerii României şi se expun cele mai semnificative jurământului militar; categorii de tehnică militară din dotarea unităţii. o) militarii răspund la felicitare prin URA La ceremonia depunerii jurământului militar pot prelung, repetat de trei ori; participa reprezentanţi ai autorităţilor publice, p) intonarea de muzică militară/difuzarea ai societăţii civile, cadre militare în rezervă şi în prin mijloacele electronice şi interpretarea vocală retragere, veterani de război, părinţi şi rude ale de către militarii asistenţă, a imnului naţional al militarilor. României; Ceremonia militară prilejuită de acest q) în timpul defilării, persoana desemnată eveniment constă din: de comandant prezintă asistenţei şi rudelor a) întâmpinarea persoanei oficiale; militarilor subunităţile/unităţile care trec prin faţa b) prezentarea onorului şi darea raportului; tribunei“. c) salutul drapelului de luptă; d) trecerea în revistă a formaţiei; * * * e) salutul formaţiei; Jurământul militar nu-i însoţeşte pe cei care f) alocuţiunea comandantului unităţii militare l-au depus doar în suflet, el se regăseşte şi în despre semnificaţia depunerii jurământului militar; documentele oficiale, personale sau în distincţii g) oficierea serviciului religios; la începutul de serviciu. Pentru a marca acest eveniment unic serviciului religios muzica militară intonează din viaţa militarilor, formula jurământului militar a „Ruga militară”, iar militarii rostesc „TATĂL fost înscrisă în livretul militar pe care îl primeau/ NOSTRU”, după preotul militar, preotul invitat primesc cei care după efectuarea serviciului sau un tânăr ofiţer, subofiţer sau soldat ori gradat militar, ca militar în termen trec în rezervă. Elevilor profesionist. Serviciul religios va fi săvârşit de şi studenţilor din instituţiile de învăţământ militar preoţii militari sau, acolo unde nu există, de formula jurământului militar li se introduce în preoţi invitaţi, iar în unităţile militare în care sunt memoriul personal, care îi va însoţi ulterior în militari care aparţin altor culte sau religii slujba întreaga lor carieră militară. poate fi ecumenică. În anul 2006, în baza unui ordin intern h) prezentarea onorului la drapel şi al Ministerului Apărării deplasarea acestuia în faţa şi la mijlocul formaţiei: Naţionale, a fost instituită în comandantul unităţii militare se dispune în cadrul distincţiilor de serviciu dreapta, iar preotul militar în stânga drapelului – „Insigna simbol a depunerii de luptă; jurământului militar”, care se i) înclinarea drapelului de luptă la 45 de grade acordă personalului care a şi rostirea, după comandant, a jurământului de depus jurământul de credinţă către militari; în cadrul ceremonialului j) după fraza „Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, prilejuit de acest eveniment Insigna-simbol preotul rosteşte rugăciunea de sacralizare a memorabil. pentru depunerea legământului; jurământului militar

84 ÎNTÂIUL TUN - SĂRBĂTOAREA DE SUFLET A ARTILERIŞTILOR ÎN PERIOADA ANTEBELICĂ

Colonel dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

Măreţul act al proclamării independenţei de independenţei. În acea zi, la ora 14.15, artileria stat a României, „sumă a vieţii noastre istorice”, otomană din cetatea Vidin a deschis focul asupra după caracterizarea lui Mihai Eminescu, a fost poziţiilor artileriei române şi a localităţii Calafat, „lucrarea” multor generaţii, dar mai ales a celei primele lovituri căzând în zona bateriei 2 din de la 1877, care prin „bărbaţii datoriei”, civili Regimentul 1 Artilerie, ai cărei servanţi executau sau militari, au cucerit, prin jertfe pe câmpul de lucrări genistice la reduta „Ştefan cel Mare”. luptă, dreptul naţiunii române de a trăi de sine După ce turcii au tras cinci lovituri, artileriştii stătător. La înfăptuirea acestui deziderat istoric români au deschis focul, mai întâi asupra al românilor o contribuţie importantă a adus şi unor vase de război din rada portului Vidin şi tânăra artilerie a Armatei Române, înfiinţată apoi asupra garnizoanei otomane din cetate. cu aproape 34 de ani în urmă de domnitorul Focul a fost deschis de bateriile 1 (locotenent Gheorghe Bibescu, şi crescută de Cuza Vodă Dănescu) şi 2 (căpitan Grămăticescu) din şi Carol I, de la o baterie la patru regimente de Regimentul 1 Artilerie. Primul proiectil a fost tras artilerie. de tunul 1 (comandant sergentul Dragnea) din Declaraţia istorică din 9 mai 1877, rostită secţia I (comandant sublocotenent Vasiliu) din de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu în bateria comandată de căpitanul Grămăticescu Adunarea Deputaţilor şi aprobată de domnitorul (2/Regimentul 1 Artilerie). Apoi au deschis focul Carol I a doua zi, de ziua sa de naştere, şi bateriile 6 (căpitan Zănescu) din Regimentul 1 constituie actul oficial al începerii Războiului Artilerie şi bateria 5 (căpitan Borănescu) din pentru Independenţă, dar, neoficial, momentul Regimentul 2 Artilerie, bombardamentul durând intrării României în război l-a constituit duelul două ore. Registrul istoric al Regimentului 1 de artilerie de la Calafat din 26 aprilie, când Artilerie consemnează: „... bateriile noastre, sub „tunul românesc a ordinele maiorului Popescu, ridică drapelul în bubuit la Calafat, nu semn de alarmă şi după ce lasă pe turci să tragă însă cum bubuie de şase lovituri, (...), la a şaptea lovitură răspund peste 200 de ani, bateriile lt. Dănescu şi bateria a 2-a a căpitanului numai la parade, Grămăticescu”. La 16 mai, maiorul Mihail ci şi ca să arate Popescu, comandant de divizion în Regimentul 1 străinilor care ne Artilerie, alături de alţi ofiţeri şi soldaţi, „care încalcă drepturile, s-au distins în ziua de 26 aprilie, când s-a dat (…), că nu permitem primul tun de la Calafat”, a fost decorat de aceasta fără a domnitorul Carol I cu „Virtutea Militară” de aur; protesta şi în scris şi la apogeul carierei sale militare, când deţinea cu tunul”, artileriştii gradul de general de divizie, acesta a îndeplinit devenind astfel concomitent funcţiile de comandant al Corpului 1 primii vestitori ai Armată Craiova şi inspector general al artileriei.

85 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

ce-mi place!”. „Mo ni torul Oficial” a consemnat următoarele: „…Întorcându-se la bateria Carol, Înălţimea Sa, dorind a regla tirul pieselor celor mari, a dat ordin ca bateria, care era armată cu tunuri mari de asediu, să arunce bombe. După al doilea foc, toate bateriile turceşti au început a răspunde. Cinci obuze au căzut în bateria Carol unde se afla domnitorul. (…) Din partea noastră s-au tras 23 de focuri, iar din forturile Vidinului 35”. În toamna anului 1895, generalul Eracle Arion, comandantul Corpului 2 Armată Bucureşti, Bateria „Carol I“ fost inspector general al Artileriei, cel mai bătrân Ziua de 15/27 mai 1877 a rămas în istorie artilerist în activitate, a obţinut din partea regelui ca momentul oficial în care Armata Română, Carol I permisiunea organizării, după terminarea la comanda şefului său suprem, domnitorul manevrelor regale anuale, a unui „mare ospăţ, Carol I, a declanşat operaţiile militare împotriva la care să ia parte toţi oficerii de artilerie, precum Imperiului Otoman şi, implicit, a Războiului şi acei care au aparţinut acestei arme şi mai cu pentru Independenţă. Atunci, după ce a inspectat seamă vechii noştri şefi.” Această întrunire a avut bateriile de la Calafat, domnitorul Carol I a mers loc la 28 septembrie 1895, la Arsenalul Armatei, la bateria „Carol I”, ocupată de bateria 6 (căpitan a doua zi după defilarea trupelor participante la Zănescu)/Regimentul 1 Artilerie), ordonând des- manevre. Au participat „generalii Arion, Lahovari, chi derea focului asupra Vidinului. La ora 19.30 Algiu, Candiano-Popescu, Horbatsky , Popescu s-a deschis focul, semnalul fiind dat de tunul 1 şi Robescu, precum şi toţi colonelii armei şi ceilalţi din bateria „Carol I”, apoi trăgând tunul 1 din oficeri superiori”, ofiţeri din toate regimentele de bateria „Mircea” şi tunul 1 din bateria „Elisabeta”. artilerie, „în număr de 260”, precum şi „vechii şefi Turcii au răspuns după a doua lovitură, duelul de ai artileriei, domnii general Haralamb şi general foc durând o oră, cinci obuze turceşti căzând în Manu”. Cu această ocazie s-a hotărât ca ziua de bateria „Carol I”. În timp ce bateria lansa prima 15 mai, în care M.S. Regele a ordonat bateriei lovitură asupra Vidinului, domnitorul Carol I „Carol” de la Calafat să deschidă focul asupra rostea celebrele-i cuvinte: „A! Asta-i muzica Vidinului să fie ziua „Sărbătorii Întâiului Tun”.

Arsenalul Armatei

86 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

obuziere calibru 120 mm primite de 2 baterii, la 1 aprilie. Activităţile festive s-au desfăşurat în manejul Regimentului 10 Artilerie, iar masa comună a trupei şi ofiţerilor în manejul Regimentului 2 Artilerie. În finalul manifestărilor aniversare, conform relatărilor din acea vreme, „trupa a jucat mai multe danţuri româneşti”. După trecerea în revistă a trupelor de către generalul Alexandru Tell, comandantul artileriei Corpului 2 Armată, acestea s-au dispus în careu, în jurul obuzierelor şi a drapelelor, iar arhimandritul Serapion, confesorul garnizoanei, a oficiat serviciul divin şi a botezat drapelele, obuzierele, precum şi „ofiţerii şi trupa”. Apoi, colonelul Romulus Boteanu, comandantul Regimentului 2 Artilerie, a luat cuvântul pentru a-şi exprima bucuria pentru dotarea cu noile tunuri şi a evidenţia caracteristicile superioare ale acestora. În cuvântul său, generalul Alexandru Tell a spus, printre altele: „Camarazi, Regimentul al 2-lea a predat în mâinile M.S. Regelui, stegul pe care iubitul nostru Domnitor îl încredinţase în 1874, şi-a primit altul nou. Mai mult de un pătrar De regulă, ceremonialul Sărbătorii Întâiului de veac ne-am adăpostit sub falnicul drapel, care tun, care se desfăşura în unităţi sau pe garnizoane a însoţit pe Domnitorul şi Căpitanul nostru în unde fiinţau mai multe unităţi de artilerie, războiul independenţei, arătând armatelor aliate cuprindea întâmpinarea comandantului sau a unde este capul, unde este inima armatei ăi ţărei şefului artileriei corpului de armată şi trecerea române. Cu mare mâhnire ne-am despărţit cu toţii în revistă a trupelor, desfăşurarea Te-Deumului, de dânsul; Dar mâhnirea este şi mai mare pentru cuvântul comandantului despre importanţa şi mine, singurul din ofiţerii prezenţi, care am făcut semnificaţia Sărbătorii Întâiului tun, defilarea campania independenţei la umbra acelui drapel trupei, servirea unei mese îmbunătăţite de către şi care am avut şi distinsa onore de a comanda trupă şi comandanţii ei, toastul comandantului, regimentul al desfăşurarea de dansuri populare în acordurile 2-lea de artilerie, muzicilor militare în curtea unităţii şi învoirea cât-va timp, în militarilor în oraşele de reşedinţă a regimentelor. acea campanie. De asemenea, comandanţii de regimente şi de În urma măreţei brigăzi de artilerie îşi adresau scurte telegrame cuvântări rostită de felicitare. În anul 1902, în Bucureşti, „Sărbătoarea de M.S. Regele, Întâiului Tun” a fost inclusă în programul când ne-a încre- manifestărilor oficiale prilejuite de aniversarea a dinţat acest nou 25 de ani de la proclamarea Independenţei, şi drapel, nu mai a comportat două momente: sărbătoarea de la pot adăuga de Brigada 2 Artilerie şi ospăţul de seară al artileriei cât urări din la Sala Muzeului de Artilerie de la Arsenalul inimă ca Cerul Armatei. să dăruiască ar- La Brigada 2 Artilerie, „Sărbătoarea Întâiului tileriei române Tun” a cuprins acordarea noului Drapel al harul de a Regimentului 2 Artilerie şi sfinţirea primelor adă posti, sub

87 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii falnicul sbor al vulturilor săi, pe Regele Carol I tun. Trebue să urmăm a-l sărbători vitejii care vor îndeplini urarea M.S. ca aceiaşi mândre, până când îl Regelui ca „Urmaşii Săi să păstreze vom înlocui cu altă aniversare mai şi să mărească moştenirea Sa”, şi mare, mai falnică”. ca ast-fel acvilele ei să aibă dreptul Seara, la „măreaţa întrunire de a se odihni apoi lângă surorile a întregei artilerii române”, lor mai mari, şi lângă Corona de orchestrată, ca de altfel toate Oţel, care din ţeva de tun luat de ceremonialele militare dedicate la vrăjmaşi a fost făurită. Avem proclamării Independenţei, de în faţa nostră, nouile guri de foc legendarul general de divizie de câmp: obuzierele de 120. Să Eracle Arion, comandantul le urăm cu toţii ca botezul sfânt Corpului 2 Armată Bucureşti, fost de astă-zi să nu fie prea depărtat şef al Serviciului de Artilerie din de botezul de foc ce va primi de Marele Cartier General în timpul la vrăjmaşi, în lupta din care va războiului, a participat şi Regele reeşi desăvârşirea menireinemului Carol I, îmbrăcat în uniformă de românesc. Camarazi, La această general de artilerie, însoţit de sărbătoare a artileriei din anul trecut v-am zis: „La Regina Elisabeta, Principele Ferdinand şi A.S. anul se închee un pătrar de veac de la gloriosa Regală Principesa Maria. Au mai participat Dimitrie nostră campanie, nădăjduesc să sărbătărim Sturdza, prim-ministru şi ministrul de Război ad- aniversarea întâiului tun, într-o măreţă întrunire a interim, iluştrii artilerişti aflaţi în rezervă, generalii întregei artilerii române.” Dorul, urarea mea s-au Gheorghe Manu, Iacob Lahovary, Iulius Dunka, realizat. Astă-seră toţi oficerii artileriei române vor Henrich Herkt, Alexandru Horbatsky, Ion Algiu, adeveri zicătoarea: „Cine voesce pote.” şi M. S. precum şi floarea artileriei de atunci, generalii Regele va da artileriei Sale noui dovezi de Înalta Mihail Popescu, comandantul Corpului 1 Armată Sa bună-voinţă către noi, atât prin prezenţa Sa în Craiova şi inspectorul general al Artileriei, Panait mijlocul, în capul nostru, cât şi prin Înalte daruri de Warthiadi, comandantul Corpului 3 Armată Galaţi, onoruri şi amintiri. Cu măreţa serbare de diseră George Makarovitsch, comandantul Diviziei 6 nu trebuie să se închee şi sărbătorirea Întâiului Infanterie Focşani, Alexandru Tell, comandantul artileriei Corpului 2 Armată, Ion Şomănescu, comandantul Diviziei 8 Infanterie Botoşani. Sala Muzeului de Artilerie era împodobită în exterior, cu ghirlande de lămpi electrice, colorate în culorile naţionale, albastru, galben şi roşu. În interior sala era ornată cu ghirlande de stejar, panoplii cu arme şi lămpi electrice. Pe peretele din dreapta se afla un panou cu coroana regală, o panoplie de arme în formă de soare, o panoplie de drapele sub care se afla emblema artileriei – două tunuri încrucişate şi o bombă în flăcări. Între busturile Regelui şi Reginei se afla pe un trepied portretul Regelui în ţinută de general de artilerie, executat în anul 1881. Pe peretele din stânga, pe o estradă roşie era aşezată masa de onoare, cu 37 de locuri. În partea opusă era ridicată loja familiei regale. Peretele din faţa intrării în sală era ornat cu ghirlande de frunze de stejar, panoplii cu diferite arme, iar în centru era construită o cascadă de stânci şi diferite plante, luminată de două proiectoare. În centrul sălii atârna o frumoasă lustră formată din săbii, baionete şi revolvere din gura cărora lămpile electrice

88 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013 răspândeau valuri de lumini. În faţa Vostră în momentele de cel mai mesei de onoare, între două rânduri mare pericol (foto). Voim încă printr- de mese ale participanţilor, era aceasta să se cunoscă de tinerii aşezată ţeava tunului turcesc, din al ofiţeri şi de cei ai generaţiunilor cărui oţel s-a făurit Coroana regală, viitore exemplul de jertfire a vieţei având pe culată primul Drapel al pentu ţară, dat de Maiestatea Artileriei Române. Regele Carol I Vostră. Astfel făcut Sire la Calafat, şi Principele Ferdinand au fost astfel la 27 August, astfel la toate întâmpinaţi de ministrul de Război atacurile de la Plevna. Acest şi generalii artilerişti, precum şi de dar va spori încă simţimintele de ofiţerii participanţi, dispuşi de la devotament şi iubire ce artileria a intrare până la sala ospăţului. M.S. avut tot-deauna, pentru suverana Căpitănie a armatei. El este Regele s-a întreţinut cu ofiţerii şi un omagiu respectuos adus după ce s-a servit ţuica au intrat Generalul Eracle Arion curagiului şi vitejiei ge Maiestatea în sală şi s-a început servirea Vostră aţi înfăţişat armatei în tot mesei. Către sfârşitul petrecerii, generalul Eracle timpul luptelor pentru neatârnare. Primesce-l, Arion a rostit următoarea cuvântare: „Maiestate, Sire, cu aceiaşi dragoste şi inimă curată, cu care Întâiul tun tras la Calafat nu însemnează numai Vi se prezintă; răsplata cea mai preciosă pentru deschiderea ostilităţilor în războiul din 1877; el toţi tunarii va fi aceea de a striga mult timp încă: a împrăştiat vălul de nori care acopereau viitorul Trăiască Regele nostru Carol”. ţărei şi ne-a întărit credinţa în destinele ei. Înapoiul Macheta bateriei de la Calafat, oferită acestui văl se putea zări victoria încununând regelui, era construită la scara 1/50 şi reprezenta fruntea Maiestăţei Voastre cu corona de oţel secţia din dreapta bateriei. De asemenea, con- şi mai departe o Românie mare şi frumoasă, ţinea următoarele inscripţii: „Locul ocupat la România strămoşească, stând în adoraţiunea 15 Mai 1877 de M.S. CAROL în timpul focului” reîntemeietorului ei: înţeleptul Rege Carol cel (placa de argint din dreapta parapetului); Mare al României. În amintirea acelei zile oferim „15 Mai 1877 Măria Sa Domnitorul CAROL I Maiestăţei Vostre bateria care a deschis focul, cu ordonă deschiderea focului din Bateria Carol arătarea locului de onore ocupat de Maiestatea asupra Vidinului şi înfruntă focurile vrăjmaşului

Macheta Bateriei „Carol I“

89 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

Majestăţii Sale Regelui CAROL I Oficerii de reînvierei României este adânc întipărită în inima Artilerie 15 Mai 1902” (pe partea dinapoi a şi mintea tuturor, ridic paharul Meu în onorea bateriei, gravat în bronz); „Arsenalul de Construcţii Artileriei, urându-i un viitor tot aşa de strălucit al Armatei 1902” (pe partea stângă a bateriei). ca trecutul său şi ca dânsa să rămâie de-a În lungi şi repetate ovaţii, M.S. Regele a pururi podoaba iubitei Mele armate”. răspuns: „Simt o vie bucurie că Mă găsesc După acest onorant şi măgulitor discurs, în mijlocul ofiţerilor de artilerie, spre a serba generalul Mihail Popescu, inspectorul general al împreună cu D-vostră memorabila aniversare Artileriei, mulţumind Regelui, în numele ofiţerilor de la Calafat. Cu adâncă emoţiune am ascultat de artilerie pentru nepreţuitele daruri făcute, a patriotica cuvântare, rostită în numele întregului spus, printre altele: „Sire, Ofiţerii de artilerie sunt corp ofiţeresc de artilerie şi prin care măreţa mândri de marea onore făcută lor, dând numele epocă a gloriosului nostru războiu, este zugrăvită Maiestăţei Vostre regimentului 1 artilerie şi de în culori aşa de mişcătore. Mulţumesc călduros darul nepreţuit făcut de M.S. Regina Regimentului pentru acestă nouă dovadă de credinţă ca şi 2 Artilerie. Încredinţăm pe Maiestatea Vostră pentru frumoasa reproducţiune a bateriei Carol, că noi cu toţii ne vom face datoria când tronul care o primesc ca un dar forte scump inimei Mele şi ţara va avea trebuinţă, apărând cu piepturile şi ca amintirea întâiei lupte de artilerie. Un sfert nostre. Exemplul dat de Maiestatea Vostră la de veac a trecut de atunci, neuitată Mi-a rămas 15 Maiu 1877 este adânc săpat în inimile ziua când puternicul glas al tunurilor nostre nostre. …Conduşi de Maiestatea Vostră, avem răsuna pe ţărmurile Dunărei, vestind departe credinţa a fi pe cale cea bună. Dorim, Maiestatea peste hotarele ţărei că ceasul neatârnărei a Vostră, să trăiţi încă mulţi ani spre a ne conduce sosit: cu un avînt vrednic de laudă regimentele şi mai ‘nainte”. de artilerie luptau apoi pe câmpiile din Bulgaria După plecarea Regelui şi a familiei regale, şi deschideau drumul la isbândă prin dărâmarea s-a servit punciul. Generalul Eracle Arion, cel întăriturilor de la Plevna, Rahova şi Vidin. Din gratulat în semn de recunoştinţă de camarazi cu sfărâmăturile acestor cetăţi, stropite cu sângele denumirea de „învăţătorul artileriei”, deoarece a vitejilor noşti ostaşi, România s-a ridicat tare şi fost primul comandant al Şcolii Speciale de Artilerie oţelită ca un stat de sine stătător, înconjurat de o şi Geniu, a dat nota veselă întrunirii, însufleţind aureolă care vecinic va străluci în istoria Patriei. participanţii cu legendara sa comandă: „Tunari, Artileria poate fi mândră de falnicul său trecut la posturi. Încărcaţi paharele. Faceţi din braţul şi ţara, împreună cu Mine, ne putem rezema cu vostru pârghie de ochire. Duceţi-l la retezetura încredere pe această armă care şi-a biruit un gurei. Tunari! Foc!”. loc de Căpetenie în armată. De a pururi ofiţerii Atmosfera de camaraderească bucurie este de artilerie trebue să fie geloşi de această înaltă pe deplin relevată de următoarea consemnare posiţie şi pătrunşi de datoria şi răspunderea lor, din presa vremii: „Sufletul conmesenilor se înălţa mai ales în privinţa însemnatului rol la care ei pot în mândria de a vedea camaraderia, veselia, fi chemaţi pe câmpul de luptă. Din partea Mea, intusiasmul care a domnit în tot timpul şi a făcut vă încredinţez de dragostea şi ocrotirea Mea, şi din acest banchet cea mai reuşită şi mai măreţă ca o dovadă statornică a acestor simţiminte, am serbare, care ne-a fost dat să vedem şi care s-a hotărât ca regimentul 1 de artilerie, care a tras cel terminat la 1 dupe miezul nopţii.” d-ântâiu tun, sub comanda Mea, asupra Vidinului Din păcate, în perioada interbelică, şi cu atât şi singurul la suirea Mea pe Tron, să porte de mai mult în perioada postbelică, firul acestei tradiţii astă-zi înainte numele Meu. Regina dăruesce s-a rupt, deşi colonelul, devenit peste ani general, regimentului 2, al cărui steag M-a însoţit în timpul Pion Georgescu, comandantul Şcolii de Ofiţeri campaniei, portretul Meu executat câţi-va ani de Artilerie de la Timişoara a militat pentru acest după războiu (foto). Doresc ca aceste distincţiuni lucru, reuşind doar să dezvelească, în cazarma să arate într-un viitor mai depărtat că artileria s-a OOTA din Craiova, o placă comemorativă în desvoltat şi a crescut sub Domnia Mea într-un mod cinstea Regimentului 1 Artilerie „Regele Carol I”. aşa de repede, că Eu potprivi astă-zi cu mândrie „Sărbătoarea Întâiului tun” a reprezentat o stare 14 regimente şi că în gloriosul războiu de la de spirit, liantul ce a unit şi-a mobilizat o generaţie 1877 am împărţit cu dânsa primejdiile, luptele şi de artilerişti, generaţia care a luptat şi a câştigat pe isbândele. Sigur fiind, că marea şi fericita epocă a câmpul de bătălie. Neatârnarea ţării şi-a pregătit

90 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

Reîntregirea, visul milenar al românilor de a făuri şi să bem pentru propăşirea artileriei române şi ROMÂNIA MARE. urarea de a o vedea totdeauna între cei aleşi ai De fapt, artileriştii „pentru a rămâne credincioşi armatei noastre”. unor vechi şi bune datini, de a restrânge necontenit Primul ministru I.I.C. Brătianu a spus: legăturile de camaraderie” au organizat multe „Artileria trebue să fie mândră că M.S. Regele întâlniri memorabile. Una dintre acestea a este întâiul artilerist al ţării. Simţimintele, care au fost „ospăţul artileriei” din 17 octombrie 1909, domnit totdeauna în artilerie,au făcut tăria ei.… prilejuit de introducerea în înzestrarea armatei Artileria noastră a fost totdeauna înzestrată cu a tunului cu tragere repede model 1904 pentru tunul cel mai perfecţionat, urmează ca ea să-şi bateriile montane şi model 1908 pentru cele păstreze veşnic neschimbate tradiţiunile cari călăreţe, precum şi de reorganizarea artileriei pe i-au dat un loc de onoare în oştirea românească. 18 regimente (9 brigăzi) şi un divizion de artilerie Aceste tradiţiuni, întemeiate pe credinţa către călăreaţă. patrie şi tron, pe conştiinţa datoriei, pe respectul La acest eveniment, desfăşurat în sala disciplinei şi pe spiritul de adevărată camaraderie, Muzeului de Artilerie din Arsenalul Armatei au asigurat artileriei noastre un rol glorios în (foto, poarta Arsenalului), au participat aproape timp de răsboiu; iar în timp de pace, respectul şi 600 de ofiţeri de artilerie din activitate şi din dragostea tuturor”. rezervă, fiind onorat cu prezenţa Principelui Generalul Constantin Coandă, inspectorul Moş tenitor Ferdinand I, A.S. Regală Carol al II-lea, Artileriei, a menţionat, printre altele: „Alteţă primului ministru, căpitanul de artilerie (r.) I.I.C. Regală, Corpul ofiţeresc de artilerie, cu simţiminte Brătianu, ministrul de Război ad-interim Toma de respectuoasă gratitudine către M.S. Regele Stelian, generalul Grigore Crăiniceanu, şeful pentru Înalta ocrotire şi iubire, ce în toţi timpii şi în Statului Major General, generalii Panait Warthiadi, toate împrejurările a binevoit a-i arăta, înconjură comandantul Corpului 3 Armată, Petre Vasiliu astăzi cu credinţă şi dragoste pe AA. VV. RR. şi Năsturel, comandantul Diviziei 6 Infanterie, găseşte în Înalta Lor prezenţă o nouă însemnată Constantin Coandă, inspectorul general al cinste, pe care o preţueşte ca şi măgulitoarele Artileriei, precum şi generalii veterani ai războiului aprecieri ale gloriosului nostru Suveran. … Neatârnării Gheorghe Manu, Alexandru Tell, Noul tun cu tragere repede, adoptat în 1904, Alexandru Robescu şi Romulus Boteanu. …îl sărbătorim astăzi cu speranţa că va avea Către sfârşitul ospăţului a toastat Principele norocirea să împlinească dorinţa tuturor şi va Moştenitor Ferdinand I, care, printre altele, a aduce artileriei un viitor tot atât de strălucit ca şi spus: „Toată armata trebue să fie mândră de trecutul său. … Încredinţăm pe A.V. Regală … că marile progrese realizate de artilerie, precum şi suntem printre cei mai cu dragoste şi devotament de materialul cu care a fost înzestrată, făcând pentru ţară şi tron”. dintr-însa una din cele dintâiu artilerii din lume. După plecarea Înalţilor oaspeţi regali, s-a Acei, care au văzut începuturile acestei arme, nu consumat un moment emoţionant. Din piepturile mai sunt decât puţini la număr, dar inimile lor bat artileriştilor de toate gradele, ridicaţi în picioare, cu mai multă vioiciune şi tresar de bucurie, astăzi, „au explodat cele mai călduroase şi entusiaste când văd că visul lor s-a îndeplinit. Celor tineri le urale pentru generalul Manu”, readus în sală, recomand să ia exemplu dela cei bătrâni şi să-i special, la cererea tunarilor, pentru a-şi omagia urmeze pe aceeaşi cale”. venerabilul şef. În cuvântul său, generalul Gheorghe Manu, Apoi, către miezul nopţii, în prezenţa veneratul bătrân artilerist, reîntemeietor al Artileriei primului ministru, „s-au stins toate lămpile şi s-a Române, a spus, printre altele: „Servind în toată dat foc tradiţionalului punch al artileriei, care a cariera mea militară numai în artilerie, am dreptul fost mestecat cu sabia d.lui general Warthiadi, a mă considera ca istoricul viu al celei române.… cel mai mare grad dintre cei prezenţi. În timpul Dacă eu trăesc numai cu amintirea dulce de ce am cât punchul ardea, tunarii făcură cerc în jurul putut pentru artileria română, Domniile-Voastre cazanului şi jucară cu mult elan danţuri naţionale, trăiţi în plină activitate cu dorinţa şi cu voinţa de vii şi bărbăteşti”. a face şi mai bine. Pruncul a fost născut de noi; Şi această sărbătoare a fost încă o dovadă a d-v trebue să-l creşteţi, să-l măriţi. …De aceea vă spiritului de corp şi de camaraderie sinceră ce i-a rog, ca cu toţii la o laltă, să luăm paharul în mână animat întotdeauna pe ofiţerii de artilerie.

91 Povestea unui cercetaş COLONELUL IOAN DEM. DIMĂNCESCU (1898-1951)

Ing. Alin DIMĂNCESCU (nepotul colonelului Ioan Dem. Dimăncescu)

Am considerat că am o În paralel, profesorul datorie de onoare să prezint universitar Gheorghe Murgoci biografia bunicului meu, ofiţer ţine o conferinţă despre în armata regală, licenţiat cercetăşia din alte ţări, iar în educaţie fizică şi implicat profesorul Gabriel Giurgea pe întreaga durată a carierei tipăreşte prima broşură despre sale militare în dezvoltarea cercetăşie, pe care o distribuie cercetăşiei şi a mişcării sportive în şcolile secundare din ţară. din România. Anii 1914 şi 1915 Am căutat să pun în consfinţesc dezvoltarea orga- pagină materialele găsite în nizaţiilor de cercetaşi sub arhiva familiei şi din alte surse. patronajul Casei Regale şi Rezultatul îl puteţi găsi online la îndeosebi al principelui Carol, adresa povesteaunuicercetas. viitorul rege al României, un blogspot.com Mulţumesc Ser- mare entuziast al mişcării. viciului Istoric al Armatei pentru Trebuie menţionată contribuţia şansa de a prezenta un rezumat decisivă a corpului ofiţeresc în paginile „Calendarului Tra- Ioan D. Dimăncescu român, care a dat primul diţiilor Militare”. comandant al organizaţiei, Ioan Dem. Dimăncescu s-a născut în colonelul Grigore Berindei şi pe mulţi membri anul 1898 în familia lui Dumitru Dimăncescu, ai comitetului de conducere, cât şi majoritatea funcţionar la Căile Ferate Române. Urmează instructorilor voluntari. Asociaţia „Cercetaşii cursul primar (1905-1909) la Şcoala de băieţi României” a fost recunoscută ca persoană nr. 30 (ţinând de Liceul “Sfântul Sava”), gimnaziul morală şi juridică de către Corpurile Legiuitoare (1909-1913) la Liceul „Sf. Sava” şi ciclul superior la prin legea promulgată la 8 aprilie 1915 Liceul „Mihai Viteazul” (începând cu anul 1913). (stil vechi). Împreună cu fratele său mai mare - Dimitrie La începutul intrării României în Primul Dimăncescu (născut în 1896) - şi cu încă doi Război Mondial, Ioan Dimăncescu execută prieteni înfiinţează prima patrulă de cercetaşi din împreună cu cercetaşii misiuni în preajma România. Era în vara anului 1913 şi tinerii liceeni Bucureştiului şi în gara Obor, ajutând la primirea vroiau să experimenteze în natura sălbatică şi transportul răniţilor (septembrie 1916). Tânara a Bucegilor cele citite în „Lectures pour tous”. generaţie urma să scrie istorie prin implicarea despre cercetaşii francezi. Corpului Cercetaşilor de Război în activităţile Întorşi din vacanţă, la Liceul „Gheorghe auxiliare de susţinere a efortului militar. Lazăr” din Bucureşti (având sprijinul directorului Vrând să se implice mai mult decât în de atunci - prof. Marin Demetrescu) se activităţi în spatele frontului, în octombrie 1916 organizează în prima centurie de cercetaşi din Dimăncescu se înscrie la Şcoala de Ofiţeri de România. Infanterie din Botoşani. Parcurge cursurile, pe

92 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

Schiţă făcută la cursurile şcolii militare În marş spre Budapesta, august 1919 care le absolvă în martie 1917, sub presiunea Încadrat în Regimentul 2 Vânători de Munte, operaţiunilor de război. ia parte la intervenţia anticomunistă a Armatei Va fi încadrat în Compania 1 Ciclişti din Române în Ungaria (august - noiembrie 1919), cadrul Diviziei I de Cavalerie. soldată cu ocuparea Budapestei şi răsturnarea La începutul lunii iulie este avansat regimului sovietic al lui Béla Kun. sublocotenent şi în august 1917 primeşte botezul Sfârşitul Primului Război Mondial este focului în luptele de la Cireşoaia, Grozeşti şi marcat în plan sportiv de Jocurile Inter-Aliate Coşna. care au loc la Paris, pe stadionul Pershing, La începutul anului 1918 trupele noastre trec între 22 iunie - 6 iulie 1919 - într-o încercare Prutul şi intervin în Basarabia pentru a proteja de a reintroduce spiritul olimpic (pentru populaţia civilă de haosul creat de trupele ruseşti început numai în rândul naţiunilor victorioase). în retragere, foştii noştri aliaţi. Ioan Dimăncescu Locotenent-colonelul Virgil Bădulescu, şeful este grav rănit în luptele pentru lichidarea unor Biroului Educaţiei Fizice din cadrul Marelui Stat capete de pod ale formaţiunilor bolşevice, la Major, conduce delegaţia României. Împreună Soroca şi Hotin, fiind internat la Iaşi. cu fratele său, Ioan Dimăncescu face parte din Pe 24 martie 1919 este decorat de către echipa noastră de rugby, într-o participare care regele Ferdinand I cu „British War Medal”, după ce se constituie în debutul oficial al reprezentativei în noiembrie 1917 primise şi „Virtutea Militară”. noastre în competiţiile internaţionale.

Sublocotenentul Ioan Dimăncescu - în centru (X) - cu un pluton de ciclişti pe frontul din Moldova, iulie 1917

93 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

Deşi nu atât de im- portantă ca bilanţ, parti ciparea românească în cadrul unui context inter naţional evidenţia necesitatea unei alte viziuni a pregătirii fizice în rândul forţelor armate. La invitaţia Reginei Maria, organizaţia Young Men’s Christian Association (YMCA) îşi deschide în anul 1919 o filială în România. Tânărul ofiţer Dimăn- cescu - avansat locotenent la 1 octombrie 1919 şi trecut în garnizoana Batalionului 1 Vânători de Munte 1922-1929, în cadrul INEF-ului funcţiona o secţie Sinaia - ia parte la cursul de educaţie fizică militară, care se va transforma în anul 1929 în (şcoală de vară) pentru formarea instructorilor Institutul Militar pentru Educaţie Fizică (IMEF), la conducerea căruia va fi numit locotenent- repartizaţi Caselor Ostăşeşti, susţinut de colonelul E. Pălăngeanu. locotenent-colonelul Virgil Bădulescu şi des- Dimăncescu (foto - X) s-a numărat printre făşurat cu concursul societăţii YMCA şi al ofiţerii detaşaţi în cadrul INEF-ului şi mai târziu Regimentului 1 Vânători de Munte (Braşov, în cadrul IMEF-ului, devenind şi redactor şef august 1920) (foto). De asemenea, participă şi la revista „Buletinul Educaţiei Fizice”, organul la alte cursuri pentru instructori de schi, alpinism Oficiului Naţional de Educaţie Fizică, iniţiativă a şi aplicaţii de munte. aceluiaşi locotenent-colonel Bădulescu. În anul 1922 iau fiinţă Oficiul Naţional pentru Este avansat căpitan şi între anii 1924-1926 Educaţie Fizică (ONEF) şi Institutul Naţional va fi trimis ca bursier al guvernului român în pentru Educaţie Fizică (INEF). Primul rector al Statele Unite, unde absolvă cursurile International INEF-ului este locotenent-colonelul V. Bădulescu. YMCA College din Springfield-Massachusetts, Ministerul de Război a sprijinit ONEF, aprobând cu titulatura de licenţiat în ştiinţe, director de mutarea locotenent-colonelului V. Bădulescu educaţie fizică. şi a maiorului Emil Pălăngeanu, precum şi În anul 1923, la iniţiativa locotenentului Ioan a altor ofiţeri mai tineri în efectivele care au Dimăncescu, a lui Decebal Mateescu, a fraţilor format corpul didactic de bază al INEF. Între anii Pascu şi a lui Toma Calista, precum şi cu sprijinul primarului oraşului Sinaia, George Matheescu, al Batalionului 1 Vânători de Munte Sinaia şi al Castelului Peleş ia fiinţă Clubul Sportiv „Peleş”. Asociaţia avea secţii de schi, săniuţe şi bob. Pe lângă funcţia de preşedinte (1923-1924), Dimăncescu activa şi ca instructor sportiv. După întoarcerea de la studii, va reveni la conducerea organizaţiei între anii 1926-1929. Clubul îl avea ca preşedinte de onoare pe principele Nicolae, familia regală implicându-se direct în practicarea, popularizarea şi susţinerea dezvoltării sporturilor de iarnă. După război, ofiţerul Dimăncescu îşi reia activitatea în cercetăşie, fiind comandant de centurie la Sinaia (începând cu 1920), comandantul cohortei I Galben Bucureşti (din Instructori şi studenţi la IMEF 1929) şi al Legiunii Bucureşti (din 1935).

94 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2013

Mare admirator şi promotor al muntelui şi sporturilor de iarnă, Ioan Dimăncescu a fost membru al Asociaţiilor „Hanul Drumeţilor” (1924), „Turing Clu bul României” (TCR) (1925-1947), „Amicii Predea- lului” şi „Ski Club Bucureşti”. A căutat să îmbine activităţile desfăşurate la Clubul Sportiv „Peleş” cu competiţiile naţionale de profil şi cu cele din calendarul activităţilor cercetăşeşti. S-a implicat în participarea echipelor militare româneşti la Membrii Clubului Peleş cu principele Nicolae – în centru – competiţii polisportive peste şi preşedintele clubului – cpt. Ioan Dimăncescu, X. hotare şi în organizarea de La propunerea Principesei Ileana a României concursuri internaţionale de schi a făcut parte din comitetul de organizare şi biatlon în ţară (1926-1934). (1929-1930) care a pus bazele Asociaţiei Începând cu anii ’30 a activat în cadrul „Cercetaşele României”. Federaţiei Române de Ski, între anii 1942-1945 A fost membru al delegaţiei României, fiind preşedintele organizaţiei. condusă de locotenent-colonelul Ulisse În contextul de după 23 august 1944, la Sâmboteanu, directorul Cercetăşiei noastre în începutul anului 1945 este trecut în rezervă. perioada interbelică, la Jamboreea internaţională Colaborează o perioadă la tabăra YMCA de la de la Birkenhead-Arrowe Park (1929) (un succes Timişul de Jos, condusă de Constantin Zahirnic, uriaş de participare: 50.000 de cercetaşi din toată directorul organizaţiei în România. Membru cu lumea). La întoarcerea în ţară, membrii delegaţiei au propus organizarea de jamboree naţionale în România, evenimente care vor avea loc în anii următori (1930-Piatra Neamţ, 1932 - Sibiu, 1934-Mamaia şi 1936-Braşov). A fost membru al Asociaţiei „Cercetaşii din Războiul 1916-1919” şi în anul 1935 a primit „Virtutea Cercetăşească” pentru activitate deosebită. După desfiinţarea cerce tăşiei prin reor- ganizarea „Străjii Ţării” la 24 ianuarie 1937, maiorul Ioan Dimăncescu va deveni şeful Falangei Străjerilor, având în subordine toate unităţile de străjeri din ţară, iar din anul 1938 este numit directorul Educaţiei Fizice şi Sănătăţii în cadrul Comandamentului „Straja Ţării”. Bun organizator, se va ocupa de coordonarea manifestărilor străjereşti care se desfăşurau pe stadionul ANEF pe 8 iunie, Ziua Restauraţiei. După intrarea României în război, va fi adjunctul generalului E. Pălăngeanu în nou creata organizaţie „Munca Tineretului Român” (MTR) (1942-1944), coordonând sediul de la Breaza. Delegaţia României împreună cu lord Baden Powell, părintele MTR-ul era copia fidelă a organizaţiei „Doktor cercetăşiei, la a 3-a Jamboree Internaţională Todt” din Germania. de la Birkenhead (1929)

95 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Tradiţii

Sport şi Educaţie Fizică” clasa a II-a (1935), „Virtutea cercetăşească” de argint pentru activitate cercetăşească deosebită (1935), „Meritul Cultural Regele Carol al II-lea, Mihai - Mare Voievod de Alba Iulia, pentru Străjerie” în grad de cavaler clasa I Teofil Sidorovici – comandantul Străjii Ţării şi maiorul Ioan Dimăncescu – şeful Falangei Străjerilor asistând la defilarea (1937), Semnul Onorific pentru serviciul militar de de pe stadionul ANEF. 25 de ani (1938), Ordinul „Coroana României” vechime al Secţiei a V-a din Marele Stat Major, în grad de ofiţer (1940), „Medalia Centenarului colonelul Dimăncescu este reactivat şi încadrat Regelui Carol I” pentru contribuţia adusă până la începutul anului 1948 ca inspector sportiv înzestrării oştirii (1939 şi 1940), „Insigna Sportivă” în învăţământul militar. clasa I de aur (1943), „Meritul Cultural” în grad de Slăbit, bolnav şi înconjurat de noile realităţi ofiţer pentru servicii aduse sportului (1943). „revoluţionare”, se stinge din viaţă prematur, „Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului în anul 1951, la doar 53 de ani, lăsând în urmă din România”, apărută în anul 2002 şi editată de o carieră exemplară, bazată pe onestitate, către un colectiv condus de prof. dr. Nicu Alexe şi lucrarea „Educaţia Fizică în Armata Română. abnegaţie şi profesionalism. File de istorie”, apărută în anul 2011 şi editată de De-a lungul activităţii sale (1917-1947), Ioan către colonelul prof. dr. Ioan Armanu îl includ ca Dimăncescu a primit numeroase distincţii militare promotor al mişcării sportive şi personalitate în şi civile, printre care „Virtutea Militară” de război domeniu. (1917), British War Medal (Medalia Militară) Nu în ultimul rând, la începutul anilor ‘90, după (1919), „Crucea Comemorativă a războiului reînfiinţarea Asociaţiei „Cercetaşii României”, 1916-1918” cu barete (1920), Medalia „Victoria” în semn de apreciere a activităţii desfăşurate în a marelui război pentru civilizaţie (1921), „Cross cadrul organizaţiei, foştii camarazi (astăzi dispăruţi of Valor” - Poland (1922), „Răsplata muncii pentru dintre noi) au propus ca o unitate din Bucureşti învăţământ” clasele a II-a (1924) şi I (1930), Ordinul să-i poarte numele. Astfel a luat fiinţă Cohorta „Coroana României” în grad de Cavaler (1930), „General Dimăncescu”, devenită ulterior Centrul Order of White Eagle/”Vulturul Alb” – Iugoslavia Tradiţional „General Dimăncescu” şi mai apoi (1930), Furajera „Mihai Viteazul” (1934), „Meritul Centrul Local „Dimăncescu”, astăzi unul dintre Sanitar” clasa I (1934), „Meritul Cultural pentru cele mai active centre cercetăşeşti din ţară.

96 8 Militaria DEMNITATEA DE MAREŞAL ÎN ARMATA ROMÂNĂ

Dr. Manuel STĂNESCU

Dorinţa de a răsplăti vitejia, Începând cu Primul Război Mondial, eroismul nu este recentă, dar rangul de mareşal a început să fie zorii epocii moderne şi evoluţiile mai des acordat. istorice ulterioare au dus la În ceea ce priveşte România, instituirea de ordine, medalii, rangul de mareşal a fost acordat demnităţi, ranguri sau grade prima oară la sfârşitul anului militare. O componentă 1918. Guvernul generalului esenţială a acestui sistem de Coandă, care pregătea recompense a constituit-o întoar cerea la Bucureşti a şi categoria gradelor şi familiei regale şi a înalţilor demnităţilor. demnitari ai statului, a hotărât Cel puţin la nivelul să acorde regelui Ferdinand, Europei, cea mai înaltă treaptă în calitatea sa de comandant care poate fi atinsă în ierarhia suprem al Armatei, rangul de militară a fost reprezentată de demnitatea de mareşal (cea de mareşal, deşi nu exista, până în generalisim are conotaţii în primul acel moment, nicio reglementare rând politice, nu doar militare). Prima juridică în acest sens. Elaborarea primei oară a fost instituită în Franţa, în timpul lui cărţi de mareşal s-a făcut în casa boierului Filip August. Suprimată în 1793 în timpul ieşean Ursu, folosindu-se drept sursă cărţile primei Republici franceze, a fost reactivată de de boierie şi răzăşie, acordate de domnitorii Napoleon în 1804, principalii lideri ai armatelor Ţării Româneşti în ocazii similare celor care sale fiind învestiţi cu această demnitate. se evidenţiaseră pe câmpul de luptă.

98 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013

La 1 decembrie 1918, ziua în care familia regală intra în Bucureşti, pe dealul Mitropoliei, în prezenţa unei mulţimi numeroase, a înalţilor demnitari ai statului, a Mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului Berthelot, comandanţi de mari unităţi, ministrul de Război, generalul Eremia Grigorescu, dădea citire primei cărţi de mareşal, în care, la final, se preciza: „Armata te ridică pe tine, cel dintâi Domn şi stăpânitor de veci al tuturor pământurilor româneşti la cea mai înaltă treaptă ostăşească, care în graiul marilor popoare, nouă prietene şi sprijinitoare, se cheamă Rang de Mareşal”. Primind această distincţie, regele Ferdinand se adresa grupului de generali cu cuvintele „se cuvine şi dumneavoastră celor ce aţi comandat armate în războiul nostru să fiţi înălţaţi la gradul de mareşal”. Un gând ce avea să se realizeze abia în 1930, în primele zile după revenirea pe tron a lui Carol al II-lea. Prin Decretul-lege nr. 2451, aprobat prin votul Senatului şi Camerei Deputaţilor, începând cu 14 iunie 1930 se crea demnitatea de mareşal, pe baza acestuia fiind învestiţi cu acest grad onorific Regele Carol al II-lea, Constantin Prezan (1861-1943) şi Alexandru Averescu (1859-1938). Conform statutului privind portul uniformei, însemnul de mareşal era reprezentat prin două bastoane încrucişate fixate pe paspolul epoletului de general de corp de armată, precum şi bastonul de mareşal, lung de 35 cm, acoperit cu catifea purpurie, împodobit cu acvile cruciate de aur şi ornat la capete cu frunze de stejar, de aur (singurul care se păstrează în prezent este cel care a aparţinut mareşalului Averescu, aflat în colecţia Muzeului Militar Naţional). Carol al II-lea a primit demnitatea de mareşal la 29 octombrie 1930, la Sighişoara, cartea şi bastonul de mareşal fiindu-i înmânate de generalul Condeescu, la acea dată ministru de Război. La 10 mai 1941, în baza Decretului 1354 din 9 mai 1941, semnat de Conducătorul Statului Român, generalul Ion Antonescu, regele Mihai I era învestit cu demnitatea de mareşal, în calitatea sa de cap al oştirii. Câteva luni mai târziu, prin Decretul nr. 2332 din 21 august 1941, la rândul său generalul

99 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

Antonescu a primit această demnitate pentru forţelor armate şi pentru merite deosebite în serviciile aduse pe câmpul de bătălie din conducerea trupelor. Basarabia şi Bucovina. După Revoluţie, Legea nr. 80/1995 După 1947, odată cu modificările aduse prevede acordarea gradului de mareşal de către Preş edintele României, în timp de legii apărării naţionale, în statutul corpului război, generalilor de armată pentru merite ofiţerilor se preciza că gradul de mareşal este excepţionale. cel mai înalt în ierarhia militară. Acesta era Regii Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I acordat atât în timp de pace, cât şi de război au primit această demnitate în calitatea lor de de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi capi ai oştirii, ca însemne ale puterii militare. apoi de Consiliul de Stat, generalilor de armată Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Ion pentru contribuţii de seamă aduse la întărirea Antonescu au primit gradul de mareşal pentru serviciile aduse ţării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofiţer activ ce a purtat această demnitate şi ultimul învestit. Documentele prezentate mai jos reprezintă primele măsuri care reglementau demnitatea de mareşal, emise la scurt timp după venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, în care regăsim şi câteva precizări foarte interesante referitoare la locul mareşalilor la ceremonii oficiale, portul şi salutul cu bastonul de mareşal.

„Monitorul Oficial” nr. 144 din 2 iulie 1930 Carol al II-lea Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României

La toţi cei de faţă şi viitori sănătate Adunările legislative au votat şi adoptat, iar noi sancţionăm ce urmează:

100 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013

LEGE Relativă la crearea demnităţii de „Mareşal al României”

Articol unic. – Se înfiinţează pe ziua de 14 iunie 1930 demnitatea de „Mareşal al României”. Această demnitate este onorifică şi se poate conferi generalilor care, în gradul de general de corp de armată, au condus cu succes operaţiunile armatei române, în funcţia de şef al Marelui Cartier General sau de comandant titular al unei armate, în războiul pentru întregirea neamului. Mareşalii României vor lua parte la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care vor fi invitaţi de M.S. Regele. Un statut va preciza uniforma, insignele şi celelalte detalii de ordin protocolar. Această lege s-a adoptat de Senat în şedinţa de la 19 iunie anul 1930 şi s-a adoptat cu majoritate de 70 de voturi contra unul. Preşedinte Profesor Traian Bratu. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 21 iunie anul 1930 şi s-a adoptat cu majoritate de 116 voturi contra 4. Vice-Preşedinte I. Perieţeanu. Dat în Bucureşti în 1 iulie 1930. CAROL

101 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

– Capilor statelor; Înaltul Decret publicat în „Monitorul – Membrilor familiilor Regale şi Princiare; Oficial” nr. 273 din 2 decembrie 1930 – Sanctităţii sale Patriarhul Ţării; Carol al II-lea – Răspund la onorul trupelor. Prin graţia lui Dumnezeu 4.a. Bastonul de mareşal se ţine în mâna şi voinţa naţională Rege al României dreaptă, la aproximativ 2/3 din lungimea lui, La toţi cei de faţă şi viitori sănătate socotită de jos în sus. La călărie, bastonul se va ţine de mijlocul Asupra raportului ministrului nostru lui. secretar de stat în Departamentul Armatei Când mareşalul asistă călare la defilare, nr. 64096 din 26 noiembrie 1930 iau poziţia de repaus a bastonului, apucându-l Am decretat şi decretăm: la 2/3 din lungime şi sprijinind capătul de jos, Art. 1 – Locul Mareşalilor la ceremonii pe faţa anterioară a coapsei drepte. oficiale, portul şi salutul cu bastonul de b. Salutul cu bastonul de mareşal se face mareşal, se reglementează după cum se în modul următor: arată mai jos: Se ridică bastonul până în dreptul 1. Locul Mareşalilor la ceremonii oficiale şi serbări naţionale, va fi imediat după foşti obrazului, mâna la înălţimea bărbiei, se Regenţi, Prim Ministru şi Patriarhul Ţării. îndoieşte mâna în forţă spre dreapta, cu un 2. Bastonul de Mareşal se va purta în gest larg şi hotărât, se păstrează această următoarele ocaziuni: poziţie timpul voit. – la ţinuta de ceremonie; Art. II. – Ministrul nostru secretar de stat – la parade, reviste, ins pecţii la corpurile la Depar ta mentul Armatei este însărcinat cu de trupă, oricare ar fi ţinuta şi după ordine executarea Decretului de faţă. speciale. Dat în Bucureşti la 26 noiem brie 1930. 3. Mareşalii datorează salutul lor: MINISTRUL ARMATEI – Drapelelor şi stindardelor; General de divizie adjutant /ss/ Condeescu

102 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013

„Monitorul Oficial” nr. 147 din 5 iulie 1930 Am decretat şi decretăm: Art. 1. Generalii de Corp de Armată Carol al II-lea în rezervă Averescu Alexandru şi Prezan Prin graţia lui Dumnezeu Constantin, se înalţă, pe ziua de 14 iunie 1930, şi voinţa naţională Rege al României la demnitatea de „Mareşal al României”. La toţi cei de faţă şi viitori sănătate Art. 2. Ministrul nostru Secretar de Stat În baza legii relativă la crearea la Departamentul Armatei este însărcinat cu demnităţii de Mareşal al României, executarea decretului de faţă. promulgată cu Înaltul Decret Dat în Bucureşti, la 4 iulie 1930 nr. 2451 din 1930. CAROL Asupra raportului minis trului Nostru, Ministrul Armatei Secretar de Stat la Departamentul Armatei, General de divizie adjutant sub nr. 16767 din 3 iulie 1930, E. Condeescu

103 VELOCIPEDIA MILITARĂ

Lucian DRĂGHICI

În luna mai 2012 a apărut în presă o ştire atent selectaţi, iar pregătirea recruţilor era foarte potrivit căreia armata elveţiană va achiziţiona riguroasă, incluzând un marş de pedalare forţată un număr de 2800 de biciclete, model de 200 de km care începea la două dimineaţa. „Vélo 12”, la preţul de 2.500 de franci elveţieni Utilizarea bicicletei în armata elveţiană bucata, pentru a înlocui vechile modele aflate în are o vechime de peste un secol. În anul 1891 dotarea trupelor de peste 20 de ani. Noile modele a fost reglementată întrebuinţarea cicliştilor de bicicletă vor avea cadru de aluminiu, frâne pe ca ştafete. Aceştia erau dotaţi cu un revolver, disc, butuc cu dinam încorporat, opt viteze şi o îmbrăcaţi cu uniformă uşoară. Raniţa şi gamela greutate de numai 15 kilograme. Vechiul model erau atârnate regulamentar înaintea bicicletei avea o greutate de 25 de kilograme şi cântărea printr-un portbagaj. Un ofiţer era însărcinat cu cel puţin dublu cu echipamentul complet, care recrutarea, instrucţia şi ţinerea registrelor acestui includea şi armament antitanc. Noile biciclete corp. În timpul manevrelor, bicicliştii militari erau urmează a fi utilizate pentru pregătirea fizică repartizaţi la diferite structuri: la statul major al a militarilor şi pentru transportul în interiorul armatei un ofiţer şi cinci biciclişti, iar la corpurile cazărmilor. Se mai amintea faptul că în trecut de armată şi divizii câte un adjutant şi 14 biciclişti. au existat în armata elveţiană formaţiuni militare Exista şi un detaşament special însărcinat cu de ciclişti până la nivel de brigadă, efectivele serviciul teritorial şi al etapelor. acestora fiind diminuate de-a lungul timpului. Conform lucrării „Rolul bicicletei în război” Ultimul regiment de ciclişti a fost desfiinţat scrisă de locotenentul A. Borcescu şi apărută la gradual până în anul 2003, încheindu-se astfel Iaşi în anul 1909, prima ţară care a utilizat bicicleta o istorie de peste un secol a utilizării bicicletei în în scopuri militare a fost Italia. În anul 1875, rândul forţelor armate elveţiene. Bicicliştii militari în cadrul unor manevre, militari italieni dotaţi elveţieni erau consideraţi militari de elită, fiind cu biciclete au fost însărcinaţi cu transmiterea

Biciclişti militari români în campania din 1913 – Fototeca Arhivelor Naţionale

104 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013

Biciclişti militari francezi,1914 corespondenţei între Cartierul General şi şefii de de luptă prin adaptarea unui cadru de aluminiu corpuri. În anul 1885 se prevedea repartizarea a în partea din spate a bicicletei, cadru pe care câte trei biciclete la fiecare regiment de infanterie, putea să fie aşezat un om culcat. număr care creşte la cinci în anul următor. În anul 1889, în armata britanică a fost În anul 1897 s-a reglementat întrebuinţarea adoptat un regulament privind organizarea bicicletelor în armata italiană, după modelul secţiilor de ciclişti. În regulament erau prevăzute francez. Serviciul era organizat în scopul de a toate poziţiile şi mişcările ciclistului, atât în facilita transmiterea ordinelor şi comunicărilor cadrul instrucţiei individuale, cât şi în diverse de orice natură. Întrebuinţarea militarilor ciclişti formaţii de linie şi flanc, marşuri, halte, reviste, era lăsată la dispoziţia comandanţilor de corp parade militare etc. Printre altele, se preciza că de armată care dispuneau de personalul ciclist „din toate corpurile şi serviciile după trebuinţele Biciclişti militari francezi momentului”. În Marea Britanie, în anul 1882, au fost recrutaţi primii biciclişti militari dintre voluntari, iar trei ani mai târziu a fost înfiinţată o comisie care avea misiunea să studieze utilizarea bicicletelor în armată. În aprilie 1887 au fost organizate secţii de biciclişti formate din un ofiţer, doi subofiţeri, şi 12-20 de soldaţi, secţii care erau încadrate în batalioanele de vânători. În anii următori au fost înfiinţate noi secţii de ciclişti pe lângă regimentele teritoriale şi batalioanele de voluntari. Bicicliştii militari erau dotaţi cu materialele necesare pentru acţiuni de distrugere a căilor ferate, lucrărilor de artă etc. De asemenea, cicliştii militari puteau asigura transportul de aparate chirurgicale, medicamente, materiale sanitare etc. Totodată, puteau ajuta la ridicarea răniţilor de pe câmpul

105 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

cele mai înguste, iar atunci când unul dintre „tandemişti” era suprimat de un glonţ inamic, celălalt militar putea să salveze vehiculul şi, mai ales, să comunice constatările făcute în recunoaşteri. În Austro-Ungaria, în anul 1884, cursanţii Academiei Militare din Wiener Neustadt au făcut o excursie pe biciclete pe un traseu de 300 km în cinci zile, primii 110 km fiind parcurşi în 7 ore. Acest fapt a determinat organizarea unui curs practic de „velocipedie militară”, cicliştii fiind repartizaţi la diferite state majore pentru manevre şi mobilizare. La manevrele din 1894, comandamentele armatei austro-ungare au utilizat „locotenenţi velocipedişti” în misiuni de recunoaştere sau transmitere a ordinelor. Biciclişti militari francezi în misiune. La manevrele din anul 1889, armata atunci când o coloană de ciclişti era atacată, belgiană a folosit pentru prima dată biciclişti trebuiau să constituie o baricadă ridicată cu curieri. Tot în acea perioadă, în Belgia a fost bicicletele din dotare, înapoia căreia se regrupau experimentat un quadriciclu pe şinele de cale şi deschideau focul. Prima unitate formată ferată. Acest vehicul avea 4 roţi de 0,75 m exclusiv din ciclişti militari a fost înfiinţată în diametru şi putea ajunge la o viteză de 40 de km/ anul 1888. În anul 1890 existau peste 5.000 de oră. Se preconiza utilizarea acestui vehicul la biciclişti militari în armata britanică. Prima misiuni de supraveghere şi recunoaştere a căilor prezenţă pe câmpul de luptă a bicicliştilor militari ferate situate în apropierea poziţiilor inamicului, s-a înregistrat în timpul Războiului Sud-African înlocuindu-se astfel locomotivele care puteau fi (Al Doilea Război Anglo-Bur) din 1899-1902. capturate sau deraiate de inamic. De asemenea, În unele ţări au avut loc mai multe quadriciclul putea servi la transportul rapid al experimente care astăzi au un aer julesvernian. materialelor necesare pentru repararea sau Astfel, în 1887 în Marea Britanie a fost distrugerea unei căi ferate. Tot în Belgia a fost experimentat un multiciclu „purtat de 12 oameni fabricat, pentru formaţiunile de pompieri, un aşezaţi în rând ca vâslaşii unei bărci lungi de quadriciclu care putea transporta 100 de m de cursă. În urma acestui vehicul era un mic cheson furtun, o pompă mică de apă, o cutie cu unelte şi cu muniţii. Toate manivelele şi pedalele la o scară. În regulamentul provizoriu al serviciului această maşină erau unite printr-un mecanism de campanie din 1894 al armatei belgiene se special ce permitea a da o mişcare uniformă a Biciclişti militari britanici, 1918. diferitelor părţi ale aparatului, la care un singur om era de-ajuns pentru a-l dirija”. Nici francezii nu s-au lăsat mai prejos. În 1891 a fost experimentat un quadriciclu de 28 de locuri. „Această maşină era de mărimea unui furgon şi era mişcată de 28 de soldaţi care acţionau asupra a 28 de perechi de pedale ce depindeau unele de altele, toate lucrând asupra unui angrenaj unic”. În ciuda eforturilor, viteza normală obţinută prin pedalarea simultană a 28 de oameni era echivalentă cu a unui cal la trap. Unii scriitori militari au pledat pentru folosirea tandemului în locul bicicletei. Se considera că bicicleta-tandem putea accede pe drumurile

106 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013 prevedea întrebuinţarea bicicliştilor la serviciul poştei, telegrafului, plantoanelor şi liniilor de legătură. În Franţa, ideea întrebuinţării bicicletei în armată datează de la sfârşitul anilor 1870, datorită propagandei colonelului Denis, profesor la Şcoala Militară de la Saint-Cyr. Ştirea excursiei pe biciclete efectuate de cursanţii Academiei Militare de la Wiener Neustadt în anul 1884 a determinat creşterea numărului adepţilor folosirii bicicletei în armată. În anul 1886, Uniunea Velocipedică din Franţa a pus la dispoziţia Ministerului de Război opt biciclişti pentru manevrele Corpului 18 Armată din acest an. În anul 1889 s-au Biciclişti militari indieni din Corpul expediţionar Britanic, pus bazele organizării „velocipediei militare” 1916, Somme. la fiecare regiment. În anul 1892 este publicat an în care militari curieri de la câteva regimente „Regulamentul provizoriu asupra organizării şi au fost instruiţi pentru folosirea bicicletei. În întrebuinţării serviciului velocipedic în armată”. anul 1893, comandantul trupelor de rezervă Prin acest regulament se stabilea întrebuinţarea (Landwehr) din Erfurt a transmis ordinele de velocipediştilor „ca ştafete la transmiteri chemare în 43 de comune cu ajutorul bicicliştilor. de ordine, în posturi de corespondenţă, la La 23 noiembrie acelaşi an, folosirea bicicliştilor asigurarea legăturilor diferitelor eşaloane ale militari a fost definitiv admisă, repartizându-se la aceleiaşi coloane şi a coloanelor între ele”. În fiecare batalion de infanterie sau vânători câte articolul 8 al regulamentului se menţiona: „viteza doi biciclişti, iar la batalioanele de instrucţie câte lor excepţională, lungimea drumurilor care sunt patru. capabili a străbate, mijlocul lor de transport, care Rivalitatea franco-germană se manifesta nu cere decât puţină îngrijire şi niciun nutriment, şi pe terenul „velocipediei militare”. Unele ziare sunt avantaje care pot a-i face apţi câteodată franceze din epocă susţineau că în armata pentru rolul de partizani, însărcinaţi cu lovituri germană erau pregătiţi şi câini care să atace îndrăzneţe sau de surprindere şi aceea de bicicliştii inamici. În acest scop, susţineau a respinge sau a susţine cavaleria”. ziariştii francezi, câinii erau asmuţiţi asupra unor În Germania, primele încercări de adaptare a manechine îmbrăcate în uniforme străine şi bicicletei la cerinţele militare datează din 1886, fixate pe biciclete. Biciclişti militari italieni, în timpul Primului Război Mondial. În Rusia, serviciul velocipedic a fost organizat în armată în 1891, după ce mai înainte se făcuseră timp de 3-4 ani încercări de asemenea natură. Numărul cicliştilor a fost fixat la 8 de fiecare regiment de infanterie şi 4 pentru batalioanele de vânători. Deosebit, fiecare corp de trupă de infanterie, trebuia să aibă cel puţin doi ofiţeri exersaţi pentru a servi de instructori şi, la nevoie, a transmite ordine de o importanţă deosebită, care nu puteau fi încredinţate soldaţilor. Oamenii erau recrutaţi dintre cei mai inteligenţi, robuşti şi mai sprinteni. Numeroase experimente s-au făcut în armata rusă cu tricicle şi quadricicle pentru transportul pieselor de calibru mic cu tragere repede şi a muniţiilor infanteriei pe câmpul de luptă. La manevra din

107 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

Biciclişti militari germani, în Franţa, 1943. Fototeca Bundesarchiv. Ca şi în cazul celorlalte armate europene, şi în armata română cicliştii erau întrebuinţaţi în principal pentru serviciul de curieri şi în misiuni de recunoaştere. Conform regulamentului sus- menţionat, bicicliştii militari stabileau legătura între trupele îndepărtate care nu se puteau servi de telegraf sau de telefon, prin ducerea ordinelor Biciclişti militari din armata finlandeză, 1944. şi rapoartelor; acest serviciu se făcea stabilindu-se posturi de legătură compuse din doi sau trei 1894 s-au ataşat, pentru a concura la serviciul ciclişti la distanţa de 15-20 de km. Când legătura explorării, un număr oarecare de ciclişti la o era pe mai mult timp, posturile trebuiau formate divizie de cavalerie. Tot atunci, s-a experimentat din cinci ciclişti, iar distanţele dintre ele până înlocuirea cailor comandanţilor de companie cu la 40 km. Ordinele de importanţă deosebită biciclete. erau transmise prin ofiţeri ciclişti. În serviciul În România, prin Înaltul Decret nr. 208 din de siguranţă în marş, bicicliştii militari stabileau 17 ianuarie 1901, publicat în „Monitorul Oastei” legătura între diferitele elemente ale coloanei, iar nr. 5 din 29 ianuarie 1901, Partea regulamentară, în avangardă puteau colabora cu cavaleria pentru a fost adoptat „Regulamentul asupra instrucţiei a cerceta drumul şi terenul vecin. În staţionare cicliştilor”, prin care se prevedea formarea şi la avanposturi şi dacă terenul o permitea, putea instruirea a câte o secţie de ciclişti, formată fi folosit pentru a lega diferitele elemente ale din cadre şi soldaţi în activitate, la fiecare avanposturilor şi pentru serviciul de rond. În regiment de infanterie, cavalerie şi artilerie. Nu marşuri, personalul de încartiruire însărcinat cu se precizau efectivele acestor secţii, doar se recunoaşterea şi pregătirea cantonamentelor şi consemna că ordinea de bătaie va determina, bivuacului putea fi compus din ciclişti. În timpul pentru mobilizare, numărul cicliştilor. Se mai luptei erau însărcinaţi cu stabilirea legăturii între preciza, de asemenea, că se vor distribui coloane, să transmită ordine etc. De asemenea, corpurilor de trupă câte o bicicletă de fiecare ei puteau fi întrebuinţaţi, sub conducerea ofiţerilor, companie, escadron sau baterie şi una pentru cu misiuni speciale precum recunoaşterea statul major al regimentului. Era prevăzut şi un poziţiilor, drumurilor, trecătorilor etc. În timp de număr suplimentar de biciclete pentru acele pace, cicliştii erau întrebuinţaţi pe post de curieri regimente care trebuie să formeze ciclişti şi în garnizoane. pentru comandamentele superioare. Ca biciclişti Tot prin regulamentul din 1901 se prevedea se admiteau numai acei subofiţeri, gradaţi şi că uniforma şi echipamentul bicicliştilor militari soldaţi care aveau „o instrucţie generală mai vor fi la fel cu cele ale trupei din care fac parte, dezvoltată” şi numai după un examen medical, având ca semn distinctiv o bicicletă de culoare care trebuia să constate că erau apţi pentru roşie cusută pe mâneca stângă a tunicii, lungă de acest serviciu. 5 cm şi lată de 3,5 cm. La manevre şi pe timp

108 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013 de război, cicliştii militari purtau o bluză de postav, să meargă ţinând ghidonul cu o mână, să după modelul infanteriei, cu gulerul răsfrânt şi folosească numai o pedală la mers, să întoarcă larg, o pelerină de postav cu glugă, jambiere corpul şi capul la dreapta, la stânga şi înapoi, de pânză, ghete cu şireturi. Erau înarmaţi cu un să coboare şi să se urce repede pe bicicletă, să revolver cu 30 de cartuşe şi un pumnal. execute întoarceri şi ocoliri etc. Se preciza că În anexa nr. 2 a regulamentului erau „orice mişcări de artă şi care nu ar avea vreun prezentate şi elemente primind instrucţia scop util sunt cu desăvârşire interzise”. cicliştilor militari. La art. 6 era prezentată urcarea În instrucţiunile de mobilizare emise pe bicicletă în mers: „Elevul ciclist se aşează de Marele Stat Major în ianuarie 1913, în înapoia bicicletei şi apucă mânerul cu ambele perspectiva implicării României pe plan militar în mâini, după cum s-a prescris la art. 4, aşează conflictul balcanic, se prevedea mobilizarea unui piciorul stâng cu talpa pe scară, loveşte cu detaşament de ciclişti la Marele Cartier General, piciorul drept în pământ de mai multe ori pentru precum şi de companii de biciclişti la corpurile de a-şi face vânt şi, sprijinindu-se de braţe, pe care armată. Aceste companii se formau din secţiile le ţine întinse, şi pe piciorul stâng, ridică corpul de ciclişti mobilizate, echipate şi înarmate de în sus şi caută a se ţine în echilibru cât se poate regimente, care se trimiteau la comandamentul mai mult. Piciorul drept se ţine puţin îndoit din de corp de armată. Se prevedea şi înfiinţarea genuchi, atârnând în partea dreaptă a bicicletei. la mobilizare a unui detaşament de biciclişti al Cu aceeaşi precizie cazonă era indicată cavaleriei care de la regimente erau trimişi la şi procedura de coborâre de pe bicicletă: Inspectoratul Cavaleriei. „Art. 11. Coborârea de pe bicicletă se poate face Anul 1913 a însemnat şi prima implicare a în două moduri: 1) Ciclistul ridică piciorul stâng bicicliştilor militari români într-o acţiune de luptă, de pe pedală, îl aşează pe scară, întinde apoi în timpul campaniei armatei române în Bulgaria, piciorul stâng şi ridică corpul de pe şa, părăsind când s-a înregistrat şi prima jertfă pe câmpul de pedala dreaptă, sprijinindu-se pe braţe, pune luptă din rândurile acestora. Conform lucrării lui piciorul drept pe pământ şi în partea stângă a bicicletei, oprindu-se astfel a merge, aşează Curier în armata japoneză, în timpul războiului din 1904-1905. piciorul stâng pe pământ, mâinile cuprinzând mânerul cârmei; 2) Se apleacă corpul înainte şi în momentul când pedala stângă este aproape de a ajunge în jos, se apasă cu putere pe ea, lăsând piciorul drept să fie aruncat pe pedala din dreapta în partea stângă a roţii dinapoi, piciorul stâng părăseşte apoi pedala, mâinile rămânând pe mânerul cârmei.” După ce elevii învăţau să meargă pe bici- cletă, în etapa următoare ei trebuiau să înveţe

Biciclişti militari din cadrul Regimentului 25 al US Army, 1897.

109 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

Corvin M. Petrescu, „Istoricul campaniei militare al Ogostului spre a şti ce se găseşte dincolo din anul 1913”, apărută în 1914 la Bucureşti, defileu s-au organizat două recunoaşteri: una în timpul înaintării Diviziei 1 Cavalerie spre comandată de sublocotenetul Roşca, compusă oraşul Ferdinand (în prezent Montana, în judeţul din 5 ciclişti spre calea ferată Vidin-Vraţa şi a cu acelaşi nume), detaşamentul de ciclişti al două sub comanda brigadierului Mihăilescu de Diviziei 1 Cavalerie împreună cu un escadron la ciclişti, spre pădurea aflată pe flancul drept. de cavalerie din Regimentul 9 Roşiori au intrat, Două companii bulgare ocupau înălţimile Bel- la 4 iulie 1913, în satul Liuta, escadronul fiind Marcovo şi aceste companii au primit cu focuri întâmpinat cu focuri. „Detaşamentul cicliştilor a întâia recunoaştere, omorând pe soldatul ciclist procedat însă la ocupaţiunea înălţimilor de la Ion Marius Teodorescu. sud-vestul satului, iar escadronul a procedat la Tot în acest detaşament de ciclişti primesc de la trupele bulgare, care ocupau creasta a doua ocuparea înălţimilor de la Est, pe malul drept de la nord de Bel-Marcovo. La ora 4 şi jumătate Afişul unei conferinţe dedicate inventatorul bicicletei pliante, sosind şi bateria de artilerie, aceasta a deschis colonelul Henri Gerard. focul după indicaţiunile date de sublocotenent Roşca. S-au tras trei salve şi după a treia s-a observat o mişcare de retragere zorită spre păduricea de la nord-vestul satului Bel-Marcovo”. În finalul volumului „Rolul bicicletei în război”, autorul reproduce pe larg un articol apărut în anul 1881 al căpitanului francez Berger, în care făcea o paralelă între dragoni (militari care se deplasau călare, dar erau instruiţi pentru a lupta cu precădere pe jos) şi biciclişti: „Pentru ce se mărginesc la calul ştafetelor şi nu merg mai departe, adică pentru a crea corpuri speciale de velocipedişti care să concure cu cavaleria la serviciul explorărilor [recunoaşterilor] şi la protecţia coloanelor în marş? Pentru ce, într-un cuvânt, nu se profită de avantajele numeroase pe care velocipediştii le au asupra cailor ca mijloace de transport? [...] Ce erau dragonii noştri la origine, alta decât simpli infanterişti urcaţi pe cal pentru a merge mai repede în întâmpinarea inamicului şi a descăleca pentru ca să se lupte? Nu există între dânşii şi velocipedişti decât diferenţa de montură [mijloc de transport], fără a mai ţine socoteala că dragonii mei moderni

110 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013 vor avea asupra acelor vechi marele avantaj al vitezei şi acela de a nu descoperi prezenţa lor în recunoaştere prin zgomotul copitelor sau nechezăturile cailor. Să nu-mi obiectaţi că ei nu pot să părăsească drumurile, nici să alerge traversând câmpurile. Experienţa e făcută. Împinse sau purtate velocipedele mereu peste tot. [...] Şi presupunând că unele velocipede vor fi atinse, va trebui să fie grav lovite pentru a fi scoase din serviciu. Câteva spiţe mai puţin nu împiedică roata de a merge şi degradaţiunile cauzate de gloanţe vor fi mai prompt reparate decât vindecarea rănilor Bicicicleta din dotarea armatei elveţiene. la cai. Restul va fi opera uşoară a unui mecanic, va fi rezolvată problema aşa de arzătoare a înlocuind veterinarul actualelor escadroane. Nu suprimării raniţei din spatele infanteristului. mai vorbesc de noul mijloc de a recompensa pe Şi într-o zi, pe bulevarde, vom vedea cei bravi, citând în ordine de zi pe cei care vor fi defilând, cu căpitanii în frunte, companii de avut şi bicicletă zdrobită sub dânşii. velocipedişti cu arma în bandulieră, precedaţi de Cu preţul unui cal vom avea minim două muzicanţi, cântând marşuri războinice”. biciclete, pentru care punerea în serviciu nu După mai bine de 130 de ani de la predicţiile va necesita doi ani întregi. [...] Arta nobilă a căpitanului Berger, putem vedea astăzi numeroşi echitaţiunii [...] nu va suferi nimic şi numărul biciclişti străbătând marile bulevarde ale cailor nu se va micşora prin aceasta, după cum capitalelor europene, dar nu în ipostaza marţială nu s-a micşorat atunci când locomotiva a nimicit descrisă de ofiţerul francez, ci, dimpotrivă, ca un diligenţa. Calul nu va mai deveni o excepţie şi simbol al unei lumi având ca valori fundamentale eu văd în velociped vehiculul viitorului. Printr-însul toleranţa şi pacifismul. Decizia Marelui Stat Major de înfiinţare Lucrarea „Rolul bicicletei în război“, 1909. a unor companii de ciclişti 1916.

111 UNIFORMELE JUSTIŢIEI MILITARE

General de brigadă magistrat dr. Gheorghe COSNEANU

Evoluţia uniformei militare pentru Ţara Românească şi pentru arma justiţie, ca element roşu pentru Moldova. Astfel distinctiv al magistratului militar în Ţara Românească la 1830 în decursul timpului, este legată uniforma avea „...un surtuc de de momentele organizării ar- postav albastru, cu cusături şi matei şi reflectă caracteristicele cu postav galben, pantalonii epocii, trecând de la uniformele largi, ciaco de hârşie neagră, complicate, cu anexele somp- palască de teletin cu fişecuri de tuoase de ceremonie, la cele 20 de bucăţi pentru infanterie simplificate. şi 10 pentru cavalerie, de un Într-o primă perioadă, de surtuc de pânză albă şi o manta stabilitate a portului uniformelor de postav sur. Îmbrăcămintea armatei naţionale, a avut un fond ofiţerilor asemănătoare cu a comun ambelor principate şi soldaţilor cu deosebirea numai anume culoarea albastră de pe că cusăturile sunt de fiz şi încă drapel, diferenţele fiind cele legate Colonelul Vasile Străjescu, şeful o osebire orânduită pentru Secţiei III Justiţie din Ministerul de de emblemele diferite şi culorile Război (15 decembrie 1918 – deosebirea rangurilor ofiţereşti distinctive corespunzătoare cu- 1 aprilie 1921). Ofiţer magistrat de la treapta praporgicului până militar în uniformă militară de epocă, lo rilor de pe drapel, galben specifică armei din care făcea parte la a spătarului”.

FFotooto 22:: OOfifiţeeriri magistramagistraţi militarimilitari dindin cadrulcadrul ParchetuluiParchetului şi personalulpersonalul CCururţiiii MarMarţialeiale a CorpuluiCorpului IIIIII ArmatArmată, GalaGalaţi lala 1010 ianuarieianuarie 1920.1920.

112 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013

Justiţia militară nu Ofiţerii de justiţie militară trebuiau să poarte există ca armă inde- o uniformă compusă din caschetă confecţionată pendentă, iar cei care o din stofă bleumarin, cu banda neagră şi emblemă exercitau erau ofiţeri, fără din fir auriu reprezentând o cunună de frunze de studii de specialitate, de stejar, surmontată de o coroană regală, având în la diferite arme. interior semnul de armă, „cumpăna dreptăţii”. Între anii 1859- Vestonul era din stofă bleumarin, cu 1873, fondul uniformelor revere, încheiat la un rând de patru nasturi de are ca element comun alamă, ornaţi cu semnul de armă. Vestonul nu cocarda tricoloră şi se avea buzunare la piept şi era prevăzut doar cu stabilizează etapa creării buzunare laterale încheiate cu clapă. Pe reverele uniformelor tradiţionale vestonului era aplicată emblema ofiţerilor de româneşti. După anul justiţie militară, confecţionată din metal care 1872 a fost adoptată reprezenta o cumpănă a dreptăţii susţinută de legea de reorganizare o spadă în poziţie verticală, având deasupra a armatei şi s-a adoptat coroana regală. Întregul ansamblu era încadrat regulamentul din 1873 de o ramură de frunze de laur şi alta de frunze privind ţinuta în armata de stejar. Însemnele de grad erau aplicate pe Uniforma României. A fost pre- magistraţilor militari (1930) epoleţii rectangulari, îmbrăcaţi în postav negru, cizată uniforma fiecărei pe care se aplicau galoanele şi tresele din fir armate, pe fondul auriu corespunzătoare rangului. Vestonul se căreia se vor constitui toate ţinutele ulteriore. purta cu cămaşă albă şi cravată neagră. Cu toate că tot atunci s-a adop- Pantalonii erau lungi, de pantof, fără tat Codul Jus tiţiei Militare, pentru ţinu tele paspoal. Mantaua era din postav bleumarin, magistraţilor mili tari nu a existat o prevedere încheiată la două rânduri a câte şase nasturi, spe cială, cei care în de plineau aceas tă funcţie prevăzută cu două buzunare laterale, cu clapă purtând ţinuta armei din care făcea parte. şi gaică la spate. În primii ani ai secolului XX, când noile Pentru generali se stabileşte să poarte la ţinute se caracterizează prin adaptarea la revere culorile distinctive armei, pentru justiţie războiul modern, apar uniforma de culoare militară – culoare roşu. verde-cenuşiu pentru cam paniile din 1912, apoi Conform „Regulamentului asupra descrierii pentru perioada războiului mondial 1916-1918, uniformelor în armată” din 4 iulie 1934, aprobat respectiv uniforma kaki fără alte modificări prin Decretul nr. 1984 semnat de Carol al II-lea până în 1930. şi preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrul Despre uniforma justiţiei militare în această Apărării Naţionale ad-interim Gh. Tătărăscu, la etapă nu putem spune nimic în plus faţă de ţinuta de ceremonie a ofiţerului de justiţie militară perioadele anterioare. Pafta rotundă Prin „Regulamentul asupra descrierii ornată cu semn de armă Epoleţi-treflă uniformelor şi ţinutelor ofiţerilor din Armata Terestră”, adoptat prin Înaltul Decret nr. 3667 din 7.11.1930, în perioada interbelică sunt modernizate uniformele Armatei Române, în 1930 revenindu-se la fondul tradiţional al ţinutelor de ceremonie. Pentru prima oară în evoluţia uniformelor Armatei României este introdusă o ţinută pentru ofiţerii de justiţie militară, caracterizată atât prin culoarea specifică bleumarin, cât şi prin celelalte elemente distinctive, respectiv petliţele cu balanţa justiţiei şi însemnele de armă.

113 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

Leduncă metalică cu însemnul justiţiei militare Emblema justiţiei militare s-a introdus centura din fir auriu, încheiată în faţă ţerilor armatei, inclusiv cu o pafta rotundă ornată cu semnul de armă, ale ofiţerilor de justiţie epoleţi-treflă sau epoleţi din postav bleumarin cu militară, se desfiinţea- franjuri şi galoane aurii, leduncă cu banderolă ză. În continuare ofi- din fir auriu, pe cutia căreia era fixat însemnul ţerii justiţiei vor purta justiţiei militare. Pe manşete erau aplicate uniformă de stofă ble- trese circulare din fir auriu, corespunzătoare umarin, cu cămaşă gradului, având deasupra o pafta de manşetă, albă şi cravată neagră, rectangulară, ornată cu trei nasturi mici de având epoleţi din sto- uniformă. Emblema justiţiei militare, în fir aurit, fă bleumarin, cusuţi reprezenta cumpăna dreptăţii. în umăr, pe care erau Începând cu anul 1938 se instituie „Insigna aplicate însem nele de Justiţiei Militare”, confecţionată din argint masiv. grad şi nasturi îmbră- Ofiţer justiţie militară (1934), Aceasta avea dimensiunile de 6x3,5 cm şi caţi în piele neagră. se compunea dintr-o spadă sub garda căreia se Prin Decretul nr. 18 din 28.04.1948 a afla cumpăna dreptăţii, înconjurată de ramuri de fost promulgată Legea pentru stabilirea uni- stejar şi de laur. Insigna se decerna cu brevet ofi- formelor în Armata R.P.R., în baza căreia s-a ţerilor confirmaţi ca magistraţi militari şi făcea par- adoptat Regulamentul nr. 4/28.04.1948 pentru te integrantă din uniforma justiţiei militare, la toate descrierea uniformelor Armatei R.P.R. În art. 1 ţinutele. Ea servea drept semn de recunoaştere din Regulament se prevede că pentru Armata de procurorilor şi judecătorilor militari când erau îm- uscat şi aeronautică culoarea ţinutei era kaki, iar

Căpitanul magistrat brăcaţi în haine pentru marină bleumarin. Nicolae Stoika (1935) civile, în exerci- Justiţia era trecută în categoria armelor ţiul funcţiunii. În incluse în Armata de uscat, diferenţa fiind acest caz insig- dată de culoarea epoletului şi a petliţei, care na se purta sub pentru arma justiţiei era violet la fel ca pentru reverul hainei şi armele – administraţie, medici veterinari, medici se arăta când umani, farmacişti. Culoarea benzii de la şapcă magistratul mi- era tot violet. Calota şi pereţii şepcii erau de litar îşi declina culoare kaki cu vipuşcă violet, iar insigna identitatea. reprezenta „cumpăna dreptăţii”. Prin Or- S-a revenit şi asupra semnelor distinctive ale dinul Ge neral gradelor, acestea fiind de acum înainte stelele nr. 7 din 4 apri- pentru ofiţeri şi generali, iar pentru subofiţeri lie 1941, toate galoane din fir de diferite dimensiuni. Pe epolet ţinu tele de ce- se mai ataşa şi semnul distinctiv al armei, în remonie ale ofi- cazul justiţiei „cumpăna dreptăţii”.

114 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2013

Prin Ordinul M.F.A., Ministerul Afacerilor avea dimensiuni ca ale restului ofiţerilor armatei, Interne, Direcţia Gospodărie, nr. P. 4510 din fiind confecţionaţi din mătase albă. 20 martie 1950, uniformele armatei române au În anul 1983 s-a adoptat un nou „Regulament fost modificate după modelul sovietic. Ofiţerii pentru descrierea şi portul uniformelor militare de justiţie militară trebuiau să poarte uniformele din Ministerul Apărării Naţionale”. specifice armatei de uscat având culoarea Pentru justiţia militară, culoarea uniformei distinctivă roşie, a paspoalului, ca la infanterie. era bleumarin, costum la un rând de patru Epoleţii erau din mătase albă, mai înguşti decât nasturi. Vipuştile de la şapcă, epoleţii, petliţe, acei purtaţi de restul ofiţerilor armatei, cu semne costumele şi mantalele şi banda de la şapcă sunt de armă şi stele de grad din metal galben. Cu de paspoal de culoare roşie-portocalie, epoleţii acest prilej s-a adoptat un nou semn de armă, pentru ofiţeri sunt acoperiţi cu gabon alb cu dungi reprezentând un scut străbătut în diagonală de portocalii. Cămăşile şi fularele sunt de culoare două săbii. albă, cravata de culoare neagră. Garnitura de După 1959 s-a adoptat „Regulamentul blană de la căciulă este de culoare gri. Pentru pentru stabilirea, descrierea şi portul ţinutele de ceremonie, culoarea costumului este uniformelor militarilor din Ministerul Forţelor bleumarin cu vipuşcă din paspoal de culoare Armate ale R.P.R. şi militarilor şi militarizaţilor roşie-portocalie. din Ministerul Afacerilor Interne, promulgat Insigna semn pentru armă are în mijloc o prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1618 balanţă aplicată pe o spadă. din 5 noiembrie 1959. Acesta aducea o serie Prin Ordinul de modificări uniformelor ofiţerilor armatei, în ministrului Apărării sensul revenirii la vechile tradiţii româneşti de Naţionale nr. M. dinainte de 1948. Astfel, vestonul va fi croit 82/12.07.1999, cu revere, pe care se aplică petliţele ascuţite, emis în baza O.G. tradiţionale, confecţionate din stofă de culoare nr. 51/1994 pri- distinctivă. Ofiţerii de justiţie militară păstrează vind drepturile de particularităţile de uniformă stabilite în anul echipament şi ma- 1950 (uniforma kaki, culoarea distinctivă roşie a teriale de resorturile paspoalului, semnul de armă), însă epoleţii vor echipamentului, în

Petliţele specifice armatei de uscat, Insigna unde era încadrată şi arma justiţie (culoarea violet) Justiţiei Militare

Uniforma justiţiei militare (1941)

115 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Militaria

Semnul distinctiv Insignă semn pentru armă Insigna justiţiei militare, model în uz justiţiei militare – cumpăna dreptăţii timp de pace, ale personalului din sectorul de este bleumarin, cămaşa şi fularul sunt de culoare apărare naţională şi a Legii nr. 41/1990 privind albă, cravata de culoare neagră. Banda de la organizarea şi funcţionarea M.Ap.N. s-a emis şapcă şi suportul pentru însemnele de grad şi „Regulamentul de descriere şi port al uniformelor petliţele sunt de culoare bleumarin. militare”. Pentru justiţia militară s-a stabilit Semnele de armă se aplică pe gulerul culoarea uniformei ca fiind bleumarin (art. 90). vestonului, iar celelalte articole de echipament Cadrele din justiţia militară se echipează se aplică pe epoleţi şi sunt reprezentate de o similar cadrelor din trupele de uscat cu balanţă înconjurată de frunze de laur. Petliţele următoarele deosebiri: culoarea echipamentelor au forma unei săbii aplicată pe o balanţă înconjurată de frunze de laur fixată pe paspoal. La începutul anilor ’90 a fost reintrodusă insigna justiţiei militare după modelul celei adoptate în anul 1938, iar la pantaloni generalii au vipuşcă gri. Ţinutele de ceremonie sunt aceleaşi pentru toţi militarii armatei, culoarea fiind bleumarin sau albă, cu eghileţii cu două ramuri şi accesorii din şnur textil de culoare roşu- purpuriu. Această uniformă se poartă obligatoriu, la ordinul comandantului, care precizează şi accesoriile sau facultativ, la diferite fes tivităţi, adunări, ceremonii, spec- Uniforma Generalii magistraţi tacole, reuniuni organizate. justiţiei N. Lupulescu, I. Vasilache şi Gheorghe militare Cosneanu în ţinuta de ceremonie (octombrie 2010)

116 9 Efemeride JUSTIŢIA MILITARĂ ÎN ROMÂNIA

General de brigadă magistrat dr. Gheorghe COSNEANU

Motto: „Dacă justiţia este prima nevoie a unui popor, justiţia militară este prima nevoie a unei armate.”

1762, 16 aprilie - Cu referire la Transilvania, tipărit la Bucureşti în 1818, iar cea grecească în apar în aceeaşi perioadă reglementări privind acelaşi an, la Viena. În partea a şasea –„despre instituţia Regimentelor Grănicereşti, ca urmare ale judecaţilor”, este o prevedere specială a decretului din 16 aprilie 1762, semnat de pentru justiţia militară cu referire la executarea împărăteasa Maria Tereza. Denumirea instituţiei hotărârii. era „Miliţie Naţională Grănicerească”. S-a pus 1829, 14 septembrie – În art. 5 al Tratatului astfel fundamentul unei reglementări foarte de la Adrianopol se prevedea că „... pentru stricte pentru zonele de frontieră ale imperiului, serviciul carantinelor, pentru paza siguranţei unde comandantul regimentului grăniceresc, frontierelor, pentru ţinerea bunei ordini în oraşe care era militar de carieră, avea în mână toate şi sate… fiecare principat va putea să întreţină pârghiile pentru a impune voinţa conducătorilor un număr de gărzi înarmate strict necesare...». imperiali de la Viena. Regimentul grăniceresc Pe baza acestei prevederi s-a constituit, avea în statul său major posturi de auditori, după 1830, „straja pământeană” sau „miliţia cu grad de căpitan sau locotenent major în naţională”. domeniul justiţiei militare. Justiţia militară în regimentele grănicereşti se ocupa şi de cauzele civile nu numai de cele militare. 1776 - O primă atestare documentară despre justiţia militară în Ţările Române o găsim în perioada domniei lui Grigore III Ghica. Hrisovul de la 1776 se limita doar la desfiinţarea inegalităţii de rang dintre pârcălabi şi vornici, precum şi la delimitarea atribuţiilor militare ale hatmanului de cele administrative şi judecătoreşti civile. 1784 - Apare o lucrare despre funcţionarea justiţiei militare în Europa, scrisă de I. Gran, care arată că în Ţara Românească, Neagoe Basarab, în învăţăturile sale către fiul său Teodosie, vorbeşte despre degradarea militară, ca pedeapsă hotărâtă pentru beţie, iar ca recompensă militară acordarea unei escorte de onoare până la locuinţă. În această perioadă, în Moldova, organizarea justiţiei în armată (ca de altfel şi în alte domenii) s-a făcut după modelul Poloniei. 1817 – „Codul Caragea” a fost aprobat de Sfatul de Obşte în 1817. Ediţia românească s-a Ofisul domnesc nr. 96

118 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2013

1829 – 1834 – Generalul Pavel Kiseleff a condus Administraţia Militară rusească din Ţările Române, perioadă în care s-au elaborat şi Regulamentele Organice, care rezolvau şi organizarea justiţiei militare, în Principate. 1841, aprilie - domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica tipăreşte o broşură care conţinea procedura penală aplicabilă în Ţara Româneasă pentru procesele penale, iar în luna mai a aceluiaşi an tipăreşte şi codul penal. 1845 - În timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu şi Mihail Sturza efectivele militare au sporit, s-a îmbunătăţit înzestrarea lor, a fost elaborat un Aşezământ ostăşesc pentru straja pământenească a Valahiei şi în Moldova - o Pravilă ostăşească în 1845. 1849 - Barbu Ştirbei a instituit în Valahia un Sfat ostăşesc, prima şcoală militară de infanterie, a modernizat echipamentul armatei şi organizarea ei, ceea ce a făcut şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova. 1851 - În timpul domniei lui Barbu Dumitru Generalul Pavel Kiseleff. Portret de Frank Krüger – 1851 Ştirbei se retipăresc cele două lucrări sub titlul „Condica criminalicească cu procedura ei”. supliment la Condica penală ostăşească pentru Lucrarea era tradusă din legislaţia franceză şi stare de împresurare sau răzvrătiri alcătuit adaptată la nevoile principatului. din 15 articole. Condica penală ostăşească 1852, 6 mai – Ofisul domnesc nr. 96 al stabileşte că instanţele militare îşi desfăşoară domnitorului Barbu Dumitru Ştirbei, adresat şefului Oştirii Ţării Româneşti, Constantin activitatea pe trei nivele de competenţă: Herescu glăsuia următoarele: comisii corecţionale permanente – la nivelul „Şefului oştirii, marelui vornic şi cavaler fiecărui stat major de regiment „pe lângă ştabul Constantin Herescu, Trimitem d-voastră fiecărui regiment“. Acestea judecau pricinile alăturatul aci ofis al nostru către obştescul corecţionale ostăşeşti – „civile ostăşeşti“; comisii divan, întăritor proiectului de Condica penală judecătoreşti permanente, care funcţionau pe ostăşească cu procedura ei, precum s-a lângă unităţile mari; sfatul de revizie, care era deliberat de către acel divan; începerea însă, a instanţa cea mai înaltă de judecare a pricinilor punerii sale în lucrare va fi de la 1 – în iulie anul criminale ostăşeşti şi de „întocmire a legiuirilor curgător. Veţi îngriji a se da această legiuire din nou pentru oştire“. îndată la tipar spre a se publica şi a să pătrunde 1860, 24 februarie - Domnitorul Alexandru tot ostaşul la dispoziţiile ei“. Această condică s-a Ioan Cuza a decretat că în domeniul justiţiei aplicat şi în Moldova, începând cu 24 februarie militare în ambele principate se va aplica 1860, situaţie impusă de începuturile unificării Condica penală ostăşească cu procedura ei, legislaţiei, urmare a actului de unire de la care a devenit primul cod al justiţiei militare, 24 ianuarie 1859. Autorul acestui cod militar aplicabil oştirii noului stat apărut pe harta este paharnicul Ioan Dabija. Europei. 1852, iulie – intră în vigoare „Condica penală 1868 – Intră în vigoare noua Lege de ostăşească“, cu 475 articole, grupate în două organizare a puterii armate, care întrona cărţi: Condica penală ostăşească pentru crime principiul naţiunii armate. Modelul de organizare şi vini şi pentru pedepse - art. 1-254; Proce- militară adoptat prin noua lege reprezintă o dura criminalicească ostăşească art. 1-221; ingenioasă împletire de elemente tradiţionale

119 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Efemeride

o impuneau; s-a redus numărul membrilor completului de judecată de la 7 la 5 pentru a se putea compune mai uşor Consiliul de Război; au fost scoşi din compunerea Consiliului de Război locotenenţii şi sublocotenenţii pentru a se putea da eficienţa principiului ca fiecare ofiţer să fie judecat de cel puţin 2 membri egali în grad cu el; au fost scoşi din alcătuirea completului de judecată subofiţerii, datorită prevederilor legate de vârstă, ceea ce crea o destul de mare greutate la alcătuirea completelor (vârsta de 25 ani era cerută de Cod, iar la această vârstă erau puţini subofiţeri în activitate); s-a schimbat denumirea comisarilor domneşti (cei cu funcţia de acuzare) în aceea de comisari regali; s-a adăugat prevederea ca funcţionarii civili - „indivizii impiegaţi“- care fac serviciu în structurile militare, să fie judecaţi de Consiliul de război pentru toate crimele şi delictele care aveau legătură cu serviciul; s-a prevăzut ca „furnizorii armatei şi funcţionarii lor“ în timp de război să fie judecaţi de instanţele militare; s-a stabilit ca în timp de război, dreptul de recurs se suspenda cu referire la soluţiile adoptate de Consiliul de Război. 1884, 6 ianuarie - În „Monitorul Oficial” Codicele de Justiţie Militară cu modificările de la 1881 s-a publicat „Codul de Justiţie Specială pentru Corpul Marinei”, preluat după codul francez de ale organizării militare la români cu elemente la 4 iunie 1858 sub titlul „Code de justice militaire ale sistemului mixt de organizare a armatei prusace. La capitolul II, art. 35 se stipula că pour l’armée de mer”. Noul cod avea două „Justiţia militară cuprinde: consilurile de resbel titluri şi 40 de articole. S-au introdus instituţia şi de revisiune, personalul permanent necesar consiliilor de justiţie pe bastimente şi consiliile pentru compunerea şi completarea acestor de război din circumscripţia teritorială unde se consilii, precum şi pentru serviciul cancelariilor, afla reşedinţa comandantului flotei. va fi prevăzut de codicele penale militare”. 1894, 24 martie - Au fost modificate un număr 1873 - Prin Decretul nr. 828/05.04.1873 de 32 articole din cod şi s-a mai adăugat Titlul 1 a fost adoptat noul Cod de Justiţie Militară, o adiţional ce conţinea 23 articole referitoare la copie fidelă a Codului francez de justiţie militară. înfiinţarea Consiliilor de disciplină în regimente. În lunga sa aplicare (1873-1937) acesta a suferit Această nouă instanţă militară judeca numai mai multe modificări. delictele de nesupunere la chemare şi întâia 1881, 14 mai - A fost republicat Codicele dezertare pentru care pedeapsa prevăzută de de Justiţie Militară. Principalele modificări ale lege era închisoarea de până la 6 luni. codului au fost: s-a înlocuit în tot codul cuvântul 1905 - Prin legea din 12 aprilie s-au înfiinţat „divizie” cu „circumscripţiune” după noua schemă Consiliile de disciplină şi pe lângă Batalioanele de organizare a armatei; s-a adăugat pe lângă de Vânători de Munte şi Marina Militară. expresia „armata permanentă” şi cea de „armata 1906, 9 martie - Au fost modificate articole teritorială” în consens cu legea de organizare a referitoare la consiliul de revizie (art. 26 şi art. 70), armatei; s-a creat posibilitatea organizării mai la mandatul de aducere pentru „prevenit” (art. multor consilii de război atunci când nevoile 90) şi şase articole din dreptul penal material:

120 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2013 art. 216 , 224 , 226 , 237 , 241 , 256 C.p.m. de divizie magistrat, era organul de conducere (titlul II despre crime, delicte şi pedepsele lor.) tehnică şi administrativă din Ministerul Apărării 1916, 21 decembrie - A fost revizuit Codul Naţionale în ce priveşte justiţia militară. De justiţiei militare cu privire la justiţia militară asemenea, pe lângă M.Ap.N. funcţiona un în timp de mobilizare şi război. Astfel, au fost comitet consultativ al Justiţiei militare, ale suprimate dispoziţiile art. 31 – 48 inclusiv cărui atribuţii erau expres prevăzute de lege şi privitoare la organizarea consiliilor de război şi vizau înaintarea magistraţilor militari, abaterile consiliilor de revizie; art. 58 – 66 inclusiv privind săvârşite de judecători, deficienţele legislaţiei şi competenţa consiliilor de război; alin. II, III, IV bunul mers al justiţiei militare şi administrarea şi V de sub art. 67 cu privire la recursurile date justiţiei în armată. Ministrul armatei era capul în competenţa consiliilor de revizie, rămânând Ministerului Public al armatei. Pentru armata de în vigoare numai al. 1 al articolului; dispoziţia uscat şi aviaţie s-au creat următoarele instanţe din art. 71 referitoare la competenţa pretorilor; militare în timp de pace: Consiliile de disciplină; disp. art. 75 al. ultim cu privire la recursurile la Tribunalele militare; Curtea Militară de Casare Curtea de casaţie, rămânând în vigoare celelalte şi Justiţie. Pentru Marina Militară s-au organizat: două alineate; disp. art. 146 – 152 inclusiv, Consiliile de jurisdicţie de bord; Consiliile de referitoare la procedura înaintea consiliilor de disciplină; Tribunalele militare. Pentru timp de război şi art. 167 – 168 cu privire la procedura mobilizare şi război, instanţele militare erau înaintea pretorilor; dispoziţiile art. 192 cu privire Pretorii militari, Curţile militare şi Curtea Militară la pedepsele pentru minori. A fost introdus de Casare şi Justiţie. Titlul II adiţional privind organizarea şi Codicele de Justiţie Militară cu modificările de la 1917 funcţionarea Justiţiei militare în timp de mobilizare şi război. Justiţia militară se realiza în timp de mobilizare şi război de către Marele pretor militar şi pretori, Curţile marţiale şi Curţile superioare de justiţie militară. 1917, 15 martie - Au mai fost adoptate unele modificări la Titlul II adiţional al Codului Justiţiei Militare. 1921 - Titlul II adiţional a fost abrogat prin trecerea armatei pe picior de pace. 1931 - Cu adresa nr. 754/23.01.1931, Ministerul Armatei a înaintat proiectul Codului justiţiei militare consiliilor de specialitate ale Parlamentului. 1931, 30 martie - Cu avizul nr. 78, Consiliul a dispus ca proiectul Codului justiţiei militare să fie supus dezbaterilor Corpurilor Legiuitoare. 1937 - Codul justiţiei militare a fost promulgat prin D.R. nr. 1298/17.03.1937, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 66/20.03.1937. 1940, septembrie - Codul justiţiei militare a primit denumirea de Codul Justiţiei Militare „Regele Mihai I”. Justiţia militară nu era inclusă în structura sistemului justiţiei civile. Ofiţerii magistraţi constituiau un corp aparte cu ierarhie proprie şi cu grade militare de la locotenent magistrat până la general de divizie magistrat. Inspectorul general al Justiţiei militare, general

121 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Efemeride

Existau două structuri importante, Direcţia şi nu pe ministrul forţelor armate, s-a realizat Instanţelor Militare şi Procuratura Generală la adoptarea Constituţiei din 24.09.1952 şi Militară, ambele în subordinea Ministerului a Legii nr. 7/19.06.1952 pentru organizarea Forţelor Armate. Aceste două structuri şi- tribunalelor şi procuraturilor militare. Articolul au încheiat existenţa odată cu apariţia, legii 1 al Legii prevedea că „tribunalele militare fac nr. 7/1952 pentru organizarea şi funcţionarea parte din sistemul de organizare judecătorească tribunalelor şi procuraturilor militare. Astfel, a Republicii Populare Române”. Direcţia Justiţiei Militare din cadrul M.F.A. a 1952, 19 iunie – În art. 3 din Legea devenit Direcţia Instanţelor Militare, în cadrul nr. 5/19.06.1952 pentru organizarea judecăto- Ministerului Justiţiei. Personalul a fost transferat rească, se arăta: „În Republica Populară în interes de serviciu la una din structuri. Română funcţionează următoarele tribunale: Denumirea s-a păstrat până în prezent. Tribunalele populare de raion, de oraş şi de 1952 Pentru prima dată, instanţele militare raion orăşenesc; Tribunalul Capitalei R.P.R. şi au fost înglobate în aceeaşi structură cu tribunalele regionale şi Tribunalul Suprem, iar instanţele civile, subordonate din punct de pentru unele ramuri de activitate funcţionează vedere administrativ Ministerului Justiţiei (şi următoarele tribunale speciale: tribunalele nu Ministerului Forţelor Armate), ca organ de militare; tribunalele populare pentru căile ferate; conducere judiciară şi controlată de Tribunalul tribunalele populare maritime şi fluviale. Suprem, ca unic for judiciar suprem de control 1953, 14 decembrie - Prin art. 5 din Decretul şi supraveghere, iar parchetele militare au intrat 506/14.12.1953 s-a modificat art. 100 din Codul în componenţa Procuraturii R.P.R., avându-l Justiţiei Militare şi pentru modificarea unor ca şef suprem pe Procurorul General al R.P.R. dispoziţii din C.p.p. a R.P.R. s-a permis exercitarea

Organigrama Justiţiei Militare din anul 1951

122 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2013 acţiunii civile în faţa instanţelor militare, dar numai 1965, 21 august - S-a elaborat o nouă când prin cererea de despăgubire se urmăreşte Constituţie a R.S.R. şi au fost elaborate un nou repararea unui prejudiciu adus bunurilor aflate Cod penal şi un nou Cod de procedură penală, în folosinţa forţelor armate. Pentru orice alte care au abrogat în ceea ce priveşte Justiţia prejudicii, acţiunea civilă nu putea fi exercitată militară Cartea a IV-a a Codului Justiţiei militare decât separat, adică direct în faţa instanţelor din anul 1937. S-a inclus în Codul penal în civile. Legea cadru - cea pentru organizarea titlul X - partea specială - capitolul intitulat „Infrac- judecătorească - în art. 28 stabilea care sunt ţiuni contra capacităţii de apărăre a R.S. România”. tribunalele militare şi anume: Tribunalele 1968 – Au fost adoptate legile de organizare militare pentru marile unităţi; Tribunalele militare judecătorească nr. 58/1968 şi 60/1968 privind teritoriale; Tribunalele militare pentru regiunile organizarea Procuraturii R.S.R. Ambele acte militare şi pentru marina militară, precum şi normative aveau capitole distincte privind tribunalele militare pentru unităţile Ministerului instanţele militare (titlul II art. 27-30) şi Securităţii Statului. Aceeaşi lege prevedea în procuraturile militare (Cap. IV - art. 34,35, 40), art. 29 că tribunalele militare aveau competenţa care erau organizate şi funcţionau în temeiul stabilită prin lege pentru organizarea tribunalelor dispoziţiilor cuprinse în legea de organizare şi parchetelor militare. judecătorească şi Codul de procedură penală 1952, 4 martie - Legea nr. 7/19.06.1952, ca şi instanţele civile, având în frunte acelaşi republicată cu unele modificări prin Decretul organ comun de control judiciar - Tribunalul nr. 101/4.03.1953, dezvolta sectorul special al Suprem. Particularitatea instanţelor judecătoreşti tribunalelor militare. Astfel, în art. 1 s-a prevăzut militare în raport cu instanţele civile era aceea că „instanţele militare fac parte din sistemul de că ele judecau numai pricini penale, iar pe de organizare judecătorească a R.P.Române” şi altă parte, ele erau specializate în judecarea ele „au drept scop să apere orânduirea socială anumitor infracţiuni, indiferent de persoana care şi de stat, să contribuie la întărirea regimului le-a comis (infracţiunile contra securităţii statului, de democraţie populară, precum şi la întărirea infracţiuni contra păcii şi omenirii), precum şi disciplinei militare şi capacităţii de luptă a în judecarea infracţiunilor comise de militari Forţelor Armate, prin judecarea şi pedepsirea (infracţiuni contra capacităţii de apărare a ţării). celor care încalcă legile şi regulamentele Conform legii, în cadrul sistemului instanţelor militare, jurământul militar, ordinele şi îndatoririle judecătoreşti române erau prevăzute trei militare, precum şi a celor care săvârşesc acele instanţe militare echivalente cu instanţele civile: infracţiuni date prin lege în competenţa lor”. Prin Tribunalul Militar de Mare Unitate - echivalent art. 2, care prelua şi dezvolta art. 28 din Legea judecătoriei - care judeca numai în primă instanţă nr. 5/1952, s-au creat următoarele instanţe şi cu o competenţă restrânsă prin numeroase militare: Tribunalele militare din mari unităţi; exceptări; Tribunalul Militar Teritorial - echivalent Tribunalele militare teritoriale; Tribunalele tribunalului judeţean - care judeca atât în primă Militare ale regiunilor militare şi ale Marinei instanţă, cât şi în recurs; de asemenea, soluţiona Militare, precum şi tribunalele militare pentru conflictele de competenţă ivite între tribunalele unităţile Ministerului Securităţii Statului. militare de mare unitate; Secţia Militară a 1954 - Aceste ultime instanţe militare Tribunalului Suprem, echivalentă cu Secţia speciale au funcţionat sub acest nume până la Penală a Tribunalului Suprem, care judeca în 30 ianuarie 1954, când s-a schimbat titulatura primă instanţă generalii, amiralii şi mareşalii. Ca în tribunale militare pentru unităţile Ministerului instanţă de recurs judeca şi cauzele judecate în Afacerilor Interne. La această dată s-au modificat primă instanţă de tribunalul teritorial. art. 43 şi 50 din Constituţia din 1952 şi Ministerul 1991 – este adoptată noua Constituţie a Securităţii Statului s-a contopit cu Ministerul României. Afacerilor Interne. După această dată, aceste 1993 - prin adoptarea Legii nr. 54/1993, tribunale militare speciale s-au numit tribunale procurorii în general, ceea ce implică şi militare pentru unităţile Ministerului Afacerilor componenta militară - procurori militari - Interne. îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea

123 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Efemeride

Sediul comun al Tribunalului Militar şi al Parchetului Militar Timişoara din str. Popa Şapcă nr. 7, singurul imobil din România construit cu destinaţia de sediu de instanţă militară

Ministerului Justiţei - art. 131(1) din Constituţia sau prin procurorii militari inspectori, controlul României art. 30, al. 1 din Legea nr. 92/1992, asupra parchetelor militare din subordine (art. 22 art. 18 din Legea nr. 54/1993. Ministerul Public din Legea nr. 54/1993). Acelaşi control ierarhic ca sistem general şi componenta sa militară sunt îl realizează şi prim-procurorul parchetului organizate ca un sistem piramidal de parchete – militar teritorial asupra parchetelor de pe lângă art. 30, al 2 din Legea nr. 92/1992 şi art. 18 din tribunalele militare. Circumscripţiile teritoriale ale Legea nr. 54/1993, având la bază parchetele celor patru tribunale militare au fost stabilite prin militare de pe lângă tribunalele militare, de anexa 1 a Legii nr. 54/1993, după cum urmează: pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, apoi Tribunalul Militar Bucureşti cuprindea judeţele parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Teleorman, şi, la vârf, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Vâlcea, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Parchetului General de pe lângă Curtea Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Prahova; Tribunalul Supremă de Justiţie. Militar Cluj cuprindea judeţele Braşov, Covasna, 1998 - După apariţia Legii nr. 153/1998 de Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Harghita, modificare a Legii nr. 56/1993 a Curţii Supreme Mureş; Tribunalul Militar Iaşi cuprindea judeţele de Justiţie care a desfiinţat Secţia Militară, Secţia Bacău, Neamţ, Suceava, Vrancea, Botoşani, Parchetelor Militare nu mai are instanţă militară Galaţi, Iaşi, Vaslui, iar Tribunalul Militar Timişoara echivalentă, ci activează pe plan judiciar pe cuprindea judeţele Dolj, Gorj, Hunedoara, lângă Secţia Penală a Curţii Supreme de Justiţie. Mehedinţi, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Arad, Procurorul general al Parchetului General de pe Caraş-Severin şi Timiş. lângă C.S.J. exercită controlul asupra tuturor A doua instanţă militară pe care legea o parchetelor, inclusiv a celor militare (art. 43 prevedea este Tribunalul Militar Teritorial (art. al 12 din Legea nr. 92/1992). Procurorul şef al 2 al. 1 lit. b) din Legea nr. 54/1993) şi, în conf. Secţiei Parchetelor Militare exercită controlul cu art. 11 al aceluiaşi act normativ, în România asupra parchetelor militare din subordine, iar în funcţionează un singur tribunal militar teritorial, cu continuare procurorul general al Parchetului de sediul în Bucureşti. Pe lângă cele patru tribunale pe lângă Curtea Militară de Apel exercită, direct militare de la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara,

124 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2013

Procurorii militari din România în 2008 la Simpozionul Naţional de la Sinaia funcţionează un număr de 11 par chete militare, atribuţiile acestuia în legătură cu activitatea conduse de prim-procurori militari, ajutaţi de de urmărire penală şi supravegherea activităţii prim-procurori militari adjuncţi. de cercetare penală efectuate de organele Secţia Parchetelor Militare exercită atribuţiile de cercetare penală speciale centrale ale judiciare de conducere şi de control asupra Ministerului Apărării Naţionale şi ale celorlalte activităţii parchetelor de pe lângă instanţele structuri militare, precum şi cele în legătură cu judecătoreşti militare. participarea la şedinţele de judecată în cauzele 2002 – A fost înfiinţat Parchetul Naţional de competenţa instanţelor militare, potrivit Anticorupţie cu sediul în Bucureşti, care îşi legii (art. 41 din R.O.I.). Secţia este condusă exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României de un procuror militar - şef secţie, ajutat de un prin procurori specializaţi în combaterea adjunct. corupţiei. 2005 - Prin Ordonanţa nr. 134/2005, 2003 - Conform disp. art. 13 pct. 4 din Legea Parchetul Naţional Anticorupţie s-a transformat nr. 161/19.04.2003, respectiv „urmărirea penală în Departamentul Naţional Anticorupţie, ca structură autonomă, cu personalitate juridică în cauzele privind infracţiunile prevăzute la proprie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta al. 1 şi 2 săvârşite de militari se efectuează de Curte de Casaţie şi Justiţie. procurorii militari din cadrul Parchetului Naţional 2006 - Prin Legea nr. 54/2006, Departa- Anticorupţie”, această nouă structură are şi o mentul Naţional Anticorupţie a devenit Direcţia componentă militară. Naţională Anticorupţie. Secţia Militară a D.N.A. 2004 – Potrivit Legii nr. 304/2004 privind îşi exercită atribuţiile de cercetare (competenţă) organizarea judiciară, Curtea Militară de Apel pe întreg teritoriul României, prin procurorii cu sediul în Bucureşti este instanţa militară cu militari încadraţi în această structură, specializaţi gradul cel mai înalt, unică în ţară. Din 11 parchete în combaterea corupţiei. Procurorul militar şef al militare au rămas numai patru, Bucureşti, Cluj, secţiei militare este subordonat procurorului şef Iaşi şi Timişoara. Parchetul Curţii Militare de al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Apel funcţionează în Bucureşti, pe lângă Curtea 2006, 15 decembrie - În Ministerul Apărării Militară de Apel. Secţia Parchetelor Militare este Naţionale a fost înfiinţată Direcţia de Prevenire parte componentă a Parchetului de pe lângă şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte

125 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Efemeride

ă ional ţ na ţă i siguran ş

ă i din structurile de ordine public ţ a sistemului judiciar din România”, Sinaia 2008 ă i reprezentan ş , în contextul strategiei de reform ă ia militar ţ cu Procurorul General al P.I.C.C.J. cu Procurorul General al P.I.C.C.J. ă ional „Justi ţ la Simpozionul na Procurorii militari din România împreun

126 10 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2013 Sărbători militare

ZILELE CATEGORIILOR DE FORŢE, GENURILOR DE ARMĂ ŞI SPECIALITĂŢILOR MILITARE 1 februarie - Ziua Intendenţei Militare 23 februarie - Ziua Hidrografului Militar 1 martie - Ziua Automobilistului Militar - Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale 17 martie - Ziua Serviciului Istoric al Armatei 25 martie - Ziua Operaţiilor Psihologice 23 aprilie - Ziua Forţelor Terestre 25 aprilie - Ziua Justiţiei Militare 29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război 30 aprilie - Ziua Infanteriei Române - Ziua Logisticii Militare 15 mai - Ziua Trupelor de Apărare NBC - Ziua Poliţiei Militare 20 mai - Ziua Financiarului Militar 31 mai - Ziua Geniştilor Militari 10 iunie - Ziua Paraşutiştilor Militari 15 iunie - Ziua Lecţiilor Învăţate 18 iunie - Ziua Constructorilor Militari 1 iulie - Ziua Muzicilor Militare 13 iulie - Ziua Specialităţii Militare „Război electronic” 14 iulie - Ziua Transmisioniştilor Militari 15 iulie - Ziua Submarinistului Militar 20 iulie - Ziua Forţelor Aeriene 23 iulie - Ziua Presei Militare 25 iulie - Ziua Radiolocaţiei 26 iulie - Ziua Arhivelor Militare 1 august - Ziua Tanchiştilor 15 august - Ziua Marinei Române 21 august - Ziua Medicinei Militare 23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului 1 septembrie - Ziua Informaticienilor Militari 4 septembrie - Ziua Tipografilor Militari 19 septembrie - Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene 1 octombrie - Ziua Scafandrilor Militari 9 octombrie - Ziua Resurselor Umane 25 octombrie - Ziua Armatei României 30 octombrie - Ziua Relaţiilor Publice Militare 3 noiembrie - Ziua Vânătorilor de Munte 10 noiembrie - Ziua Artileriei 12 noiembrie - Ziua Statului Major General - Ziua Cercetaşilor Militari - Ziua Geodezilor Militari 16 noiembrie - Ziua Transporturilor Militare 29 noiembrie - Ziua Infanteriei Marine 14 decembrie - Ziua Direcţiei Operaţii 21 decembrie - Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România 22 decembrie - Ziua Libertăţii României 27 decembrie - Ziua Centrului de Operaţii Psihologice

128 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2013

PATRONII SPIRITUALI AI ARMATEI ROMÂNIEI

Batalionul 528 Cercetare – Sfinţii Martiri Brâncoveanu: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache (16 august) Batalionul 469 Logistic – Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie) Batalionul 300 Infanterie Mecanizată ,,Sfântul Andrei“ – Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie) Sfânta Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică Maria, ,,Colonel Gheorghe Vişata“ – Sfântul ocrotitoarea Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir marinarilor (26 octombrie) Centrul de Pregătire pentru Apărare NBC ,,Muscel“ – Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena (21 mai) Centrul Operaţii Psihologice – Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (27 decembrie) Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare“ – Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (2 iulie) Depozitul Central 106 Muniţii „Ţara Bârsei“ – Sfânta Fecioară Maria (15 august) Depozitul Central 138 Materiale Intendenţă Sfântul Mare „General Ioniţă Botoş“ – Sfântul Mare Mucenic Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă (23 aprilie) Gheorghe, Direcţia Topografică Militară – Sfântul patronul Forţelor Terestre Apostol Pavel (29 iunie) Direcţia Informaţii Militare – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) Regimentul 30 Gardă – Sfântul Mare Mucenic Mina (10 decembrie) Statul Major al Forţelor Terestre – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă (23 aprilie) Statul Major al Forţelor Aeriene – Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie) Statul Major al Forţelor Navale – Sfânta Maria, Adormirea Maicii Domnului (15 august) Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Sfântul Ilie „Aurel Vlaicu“ – Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul Tesviteanul (20 iulie) Forţelor Aeriene

129 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Sărbători militare

DENUMIRI ONORIFICE

Academia Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” Batalionul 83 LAROM „Bogdan I” Academia Forţelor Aeriene ,,Henri Coandă” Batalionul 84 Asigurare Date „Mărăşti” Academia Navală ,,Mircea cel Bătrân” Batalionul 85 Sprijin Logistic ,,General Mihail Batalionul 1 Instrucţie „Olt” Cerchez” Batalionul 2 Infanterie ,,Călugăreni” Batalionul 85 Comunicaţii Aero şi Informatică Batalionul 2 Rachete Antiaeriene KUB „Sublocotenent Gheorghe Robescu” ,,Pelendava” Batalionul 96 LAROM „Mircea Voievod” Batalionul 3 Apărare Antiaeriană ,,Potaissa” Batalionul 110 Comunicaţii şi Informatică Batalionul 3 Rachete Sol-Aer „Codrii Vlăsiei” „Viceamiral ing. Grigore Martiş” Batalionul 3 Geniu „General Constantin Poenaru” Batalionul 110 Sprijin Logistic „Mareşal Batalionul 4 Rachete Sol-Aer Constantin Prezan” „Colonel Mircea Aelenei” Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” Batalionul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive Batalionul 113 Artilerie „Bărăganul” „General Vasile Danacu” Batalionul 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu” Batalionul 17 Vânători de Munte ,,Dragoş Vodă” Batalionul 117 Sprijin Logistic „Colonel Batalionul 20 Infanterie „Dolj” („Scorpionii Negri”) Alexandru Polizu” Batalionul 21 Vânători Munte „General Leonard Batalionul 136 Geniu „Apulum” Mociulschi” („Viperele Negre”) Batalionul 151 Infanterie ,,Războieni” („Lupii Negri”) Batalionul 22 Infanterie ,,Romanaţi” Batalionul 157 Muniţii „Teleajenul” Batalionul 22 Transport „Dâmboviţa” Batalionul 168 Sprijin Logistic „Pontus Euxinus” Batalionul 22 Vânători de Munte ,,Cireşoaia” Batalionul 183 Artilerie „General Ion Dragalina” Batalionul 24 Vânători de Munte ,,General Batalionul 184 Apărare Antiaeriană „Timiş” Gheorghe Avramescu” Batalionul 185 Sprijin Logistic „Mureş” Batalionul 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Batalionul 191 Infanterie ,,Colonel Radu Golescu” („Scorpionii Roşii”) Batalionul 198 Logistic „Prut” Batalionul 26 Vânători de Munte ,,Avram Iancu” Batalionul 205 Artilerie Antiaeriană „General Batalionul 30 Vânători de Munte ,,Dragoslavele” Gheorghe Pârvulescu” (,,Vulturii Carpaţilor”) Batalionul 206 Artilerie „General Mihail Batalionul 32 Infanterie ,,Mircea” (,,Scorpionii Lăcătuşu” („Brown Bears”) Galbeni”) Batalionul 284 Tancuri ,,Cuza Vodă” Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” Batalionul 285 Artilerie ,,Vlaicu Vodă” Batalionul 41 Transport „Bobâlna” Batalionul 288 Apărare Antiaeriană ,,Milcov” Batalionul 43 Aprovizionare şi Transport Batalionul 300 Infanterie ,,Sfântul Andrei” ,,Roman I Muşat” Batalionul 300 Sprijin „Sarmis” Batalionul 45 Comunicaţii şi Informatică Batalionul 313 Cercetare „Burebista” ,,Căpitan Grigore Giosanu” Batalionul 315 Artilerie ,,Simion Bărnuţiu” Batalionul 47 Comunicaţii şi Informatică Batalionul 316 Asigurare Date ,,Guruslău” ,,General Nicolae Petrescu” Batalionul 317 Cercetare „Vlădeasa” Batalionul 49 Apărare Nucleară, Biologică Batalionul 317 Sprijin Logistic ,,Voievodul Gelu” şi Chimică ,,Argeş” Batalionul 325 Artilerie „Alutus” Batalionul 52 Geniu „Tisa” Batalionul 335 Artilerie „Alexandru Cel Bun” Batalionul 53 Geniu „Scorilo” Batalionul 341 Infanterie „Constanţa” Batalionul 55 Apărare Antiaeriană ,,Someş” (,,Rechinii Albi”) Batalionul 55 Transmisiuni ,,Napoca” Batalionul 345 Artilerie ,,Tomis” Batalionul 72 Apărare Nucleară, Biologică şi Batalionul 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea” Chimică ,,Negru Vodă” Batalionul 385 Artilerie ,,Iancu de Hunedoara” Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab” Batalionul 400 Sprijin „Feleacu” Batalionul 81 LAROM „Maior Gheorghe Şonţu” Batalionul 405 Sprijin Logistic „Năsăud”

130 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2013

Batalionul 435 Logistic ,,Ciuc’’ Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Batalionul 468 Artilerie Antiaeriană „Trotuş” Cardiovasculare ,,Dr. Constantin Zamfir” Batalionul 469 Logistic ,,Putna” Centrul de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Batalionul 495 Infanterie „Căpitan Ştefan ,,Academician Ştefan Milcu” Şorveth” („Vânătorii din Cer”) Centrul de Instruire pentru Artilerie Terestră şi Batalionul 528 Cercetare „Vlad Ţepeş” Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” Batalionul 610 Operaţii Speciale ,,Vulturii” Centrul de Instruire pentru Comunicaţii şi Batalionul 612 Artilerie Antitanc ,,Maramureş” Informatică „Decebal” Batalionul 620 Operaţii Speciale ,,Băneasa- Centrul de Instruire pentru Geniu, E.O.D. şi Otopeni” Apărare C.B.R.N. „Panait Donici” Batalionul 630 Paraşutişti „Smaranda Brăescu” Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători Batalionul 634 Infanterie ,,Petrodava” de Munte „Constantin Brâncoveanu” Batalionul 635 Apărare Antiaeriană ,,Precista” Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Batalionul 811 Infanterie „Dej” („Dragonii Terestre „Getica” Transilvani”) Centrul de Instruire pentru Tancuri şi Auto Batalionul 812 Infanterie „Bistriţa” („Şoimii „Colonel Pandele Predescu” Carpaţilor”) Centrul de Pregătire pentru Artilerie Antiaeriană Batalionul 814 Tancuri „Mihai Vodă” „General Gheorghe Popescu” Batalionul 817 Artilerie ,,Petru Rareş” Centrul 2 Supraveghere Aeriană „Nord” Batalionul 912 Tancuri „Scytia Minor” Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică ,,Colonel Gheorghe Vişata” Batalionul Instrucţie Comunicaţii şi Informatică Centrul 21 Cartiruire Trupe şi Administrare „Fraţii Buzeşti” Cazărmi „ Anhel Saligny” Baza Logistică Navală „Pontica” Centrul 88 Mentenanţă „Ardealul” Baza 1 Logistică Teritorială „Carpatica” Centrul 102 Mentenanţă ,,Bucov” Baza 2 Logistică „Valahia” Centrul 185 Mentenanţă „Radu cel Mare” Baza 3 Logistică „Zargidava” Centrul 243 Radioelectronic şi Observare Baza 2 Logistică Teritorială „Şelimbăr” „Callatis” Baza 3 Logistică Teritorială „Marea Neagră” Clubul Sportiv al Armatei ,,Steaua” Baza de Instruire pentru Apărare Nucleară, Colegiul Militar Liceal ,,Dimitrie Cantemir” Biologică şi Chimică „Muscel” Colegiul Militar Liceal ,,Mihai Viteazul” Baza de Instruire pentru Vânători de Munte Colegiul Militar Liceal ,,Ştefan cel Mare” „Bucegi” Depozitul 33 Materiale Tehnice „Moldova” Baza Transport şi Deservire „Muntenia” Depozitul 101 Carburanţi-Lubrifianţi Brigada de Informaţii Militare „Mareşal „Vrâncioaia” Alexandru Averescu” Depozitul 129 Materiale Tehnice „Chindia” Brigada 1 Mecanizată „Argedava” Depozitul 154 Armament şi Muniţii „Prahova” Brigada 1 Rachete Sol-Aer ,,General Nicolae Depozitul 164 Intendenţă „Moldavia” Dăscălescu” Depozitul 238 Intendenţă „Jiul” Brigada 2 Infanterie ,,Rovine” Depozitul 241 Intendenţă „General Mircea Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa” Mănescu” Brigada 4 Logistică „Transilvania” Depozitul Central 106 Muniţii „Ţara Bârsei” Brigada 6 Operaţii Speciale „Mihai Viteazul” Direcţia Topografică Militară „General de divizie Brigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” Constantin Barozzi” Brigada 10 Geniu ,,Dunărea de jos” Divizia 1 Infanterie „Dacica” Brigada 15 Mecanizată ,,Podu Înalt” Divizia 2 Infanterie „Getica” Brigada 61 Vânători de Munte Teritorială Divizia 4 Infanterie „Gemina” ,,General Virgil Bădulescu” Flotila 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” Brigada 282 Infanterie Mecanizată ,,Unirea Flotila 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Principatelor” Mociorniţă”

131 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Sărbători militare

Flotila 90 Transport Aerian ,,Comandor aviator Spitalul Clinic Militar de Urgenţă ,,Dr. Iacob Gheorghe Bănciulescu” Czihac” Flotila 95 Aeriană ,,Erou Căpitan Aviator Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Constantin Alexandru Şerbănescu” Papilian” Fregata ,,Mărăşeşti” Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Alexandru Fregata ,,Regele Ferdinand” Augustin” Fregata ,,Regina Maria” Spitalul Militar de Urgenţă ,,Regina Maria” Grupul E.O.D. al Forţelor Aeriene ,,General Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Victor Popescu” Grigore Crăiniceanu” Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Alexandru Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Gafencu” Spaţială ,,General dr. aviator Victor Atanasiu” Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Aristide Serfioti” Nava hidrografică maritimă ,,Căpitan-comandor Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Alexandru Cătuneanu” „Aurel Vlaicu” Observatorul Astronomic Militar „Locotenent- Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Navale colonel Constantin Căpităneanu” ,,Viceamiral Constantin Bălescu” Poligonul de Tragere ,,Smârdan” Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Regimentul 30 Gardă ,,Mihai Viteazul” Speciale „General maior Grigore Baştan” Regimentul 50 Rachete Antiaeriene ,,Andrei Şcoala de Aplicaţie a Informaţiilor „General Mureşianu” Nicolae Condeescu” Regimentul 51 Artilerie Mixtă „General Cornel Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică ,,General Paraniac” Constantin Zaharia” Regimentul 52 Artilerie Mixtă „General Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Alexandru Tell” Forţelor Terestre „Basarab I” Regimentul 53 Rachete Antiaeriene Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a ,,Trophaeum Traiani” Forţelor Aeriene ,,Traian Vuia” Regimentul 61 Rachete Antiaeriene Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor „Pelendava” Regimentul 69 Artilerie Mixtă „Silvania” Navale ,,Amiral Ioan Murgescu” Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central ,,Dr. Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Carol Davila” Sol-Aer Capu Midia „General de brigadă Ion Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Ion Jianu” Bungescu” Spitalul Clinic de Urgenţă Militar ,,Dr. Ştefan Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Odobleja” Unitatea de Instrucţie şi Asigurare Spitalul Militar de Urgenţă ,,Dr. Alexandru Topogeodezică ,,General de divizie Constantin Popescu” I. Brătianu”

132 11 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul Barbu Vlădoianu 25 ianuarie- 3 mai 1859 (guvernul de la Bucureşti)

Generalul Gheorghe Adrian 27 mai 1859-13 iulie 1860 Generalul (guvernul de la Iaşi) Alexandru Macedonski 13 iulie-30 august 1860 4 mai-15 august 1859 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Bucureşti) 24 mai 1867-11 august 1868 Generalul Ioan Cornescu 16 august-27 noiembrie 1859 (guvernul de la Bucureşti)

Generalul de divizie Ioan Emanoil Florescu 28 noiembrie 1859- 27 mai 1860 Generalul Nicolae Golescu (guvernul de la Bucureşti) 28 mai-13 iulie 1860 14 iulie 1860-17 aprilie 1861 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Iaşi) Colonelul 30 august 1860-14 aprilie 1861 Istratie Sămăşescu (guvernul de la Bucureşti) 21 aprilie-22 iulie 1861 30 septembrie 1862- (guvernul de la Iaşi) 11 octombrie 1863, 14 martie 1871-26 aprilie 1876 Ion Ghica 30 aprilie-19 iulie 1861 11-18 iulie 1861 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Bucureşti)

134 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul Ioan Grigore Ghica 19 iulie 1861- Generalul 22 ianuarie 1862 Alexandru Iacovache (guvernul de la Bucureşti) 12 octombrie 1863- 22 iulie 1861- 11 aprilie 1864 22 ianuarie 1862 (guvernul de la Iaşi) 22 ianuarie- 30 septem brie 1862, Generalul Savel Manu 11 mai-6 august 1866 12 aprilie 1864- 29 ianuarie 1866 Colonelul Alexandru Solomon 30 ianuarie-11 februarie 1866

Generalul de brigadă Dimitrie Lecca 11 februarie-10 mai 1866, 11 iulie 1879-28 aprilie 1880 Generalul de brigadă Nicolae Haralambie 6 august 1866- 8 februarie 1867 Generalul Tobias Gherghel 8 februarie - 24 mai 1867 Ion C. Brătianu 12 august-15 noiembrie 1868, 20 august 1877- 18 martie 1878, 25 noiembrie 1878-7 ianuarie 1879, 9 iunie 1881-24 ianuarie 1882, 1 august 1882-22 iunie 1884, 13 ianuarie-20 fe bruarie 1886, 5 noiembrie 1887-23 martie 1888

135 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul Ioan Alexandru Duca 16 noiembrie 1868- Generalul de brigadă 14 iunie 1869 Gheorghe Manu 14 iulie 1869- 17 decembrie 1870, 12 noiembrie 1888- Generalul de brigadă 4 noiembrie 1889, Eustaţiu Pencovici 22 decembrie 1904- 18 decembrie 1870- 12 martie 1906 10 martie 1871

Generalul Christian Tell 11-13 martie 1871

Generalul de brigadă Gheorghe Slăniceanu 27 aprilie 1876-2 aprilie 1877, Generalul de brigadă 29 aprilie 1880-8 iunie 1881 Alexandru Cernat Generalul de brigadă 2 aprilie-19 august 1877, Nicolae Dabija 17 martie-24 noiembrie 1878 8 ianuarie-10 iulie 1879

Generalul de divizie Gheorghe Anghelescu 25 ianuarie-31 iulie 1882

136 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul de divizie Ştefan Fălcoianu 23 iunie 1884- 12 ianuarie 1886 Generalul Alexandru Anghelescu 21 februarie 1886- 4 noiembrie 1887

Generalul de divizie Constantin Barozzi 23 martie-11 noiembrie 1888

Generalul de divizie Matei Vlădescu 5 noiembrie 1889-20 februarie 1891

Generalul de divizie Iacob Lahovary 21 februarie 1891- Lascăr Catargiu 21 februarie 1894, 22 februarie- 11 aprilie 1899- 11 iunie 1894 13 februarie 1901 Generalul de divizie Constantin Poenaru 12 iunie 1894-3 octombrie 1895 Generalul de divizie Constantin Budişteanu 4 octombrie 1895- 20 noiembrie 1896

137 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

Constantin I. Stoicescu 21-25 noiembrie 1896

Generalul de divizie Anton Berindei 25 noiembrie 1896- Dimitrie A. Sturdza 10 aprilie 1899 14 februarie 1901- 20 decem brie 1904

Mareşalul Alexandru Averescu 13 martie 1907- 4 martie 1909

Toma Stelian 4 martie-31 octombrie 1909

Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu 1 noiembrie 1909- 28 decembrie 1910 Nicolae Filipescu 29 decembrie 1910- 27 martie 1912

Generalul de divizie Ion Argetoianu 28 martie-14 octombrie 1912

138 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul de divizie Constantin Hârjeu 14 octombrie 1912- 3 ianuarie 1914, Ion I.C. Brătianu 6 martie-23 octom brie 1918 4 ianurie 1914- 14 august 1916 19 ianuarie-19 aprilie 1922 Vintilă Brătianu 15 august 1916- 9 iulie 1917, 10-19 iulie 1917

Generalul de corp de armată Constantin Iancovescu 20 iulie 1917-5 martie 1918

Generalul de corp de armată Eremia Grigorescu 24 octombrie - 28 noiembrie 1918 Generalul de corp de armată Arthur Văitoianu 29 noiembrie 1918- 26 septembrie 1919 Generalul de divizie Ion Răşcanu 27 septembrie-28 noiem brie 1919, 5 decembrie 1919-2 martie 1920, Generalul de divizie 13 martie 1920-13 decembrie 1921 Traian Moşoiu 2-12 martie 1920

139 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul de corp de armată Ştefan Holban 17 decembrie 1921- 18 ianuarie 1922 Generalul de corp de armată Gheorghe Mărdărescu 24 aprilie 1922- 29 martie 1926

Generalul de divizie Ludovic Mircescu 30 martie 1926-3 iunie 1927

Generalul de corp de armată Paul Angelescu 4 iunie 1927- 9 noiembrie 1928, 27 iulie 1934- 28 august 1937

Generalul de corp de armată Henry Cihoski 10 noiembrie 1928- 4 aprilie 1930 Iuliu Maniu 5-13 aprilie 1930

Generalul de divizie Nicolae Condeescu 14 aprilie 1930-18 aprilie 1931

140 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul de divizie Constantin Ştefănescu-Amza 19 aprilie 1931-11 august 1932

Generalul de corp de armată Nicolae Samsonovici 11 august 1932- 14 noiembrie 1933

Generalul de corp de armată Nicolae Uică 14 noiembrie 1933- 1 iunie 1934

Gheorghe Tătărescu 1 iunie-27 iulie 1934

Comandorul Radu Irimescu 28 august-4 septembrie 1937

Generalul de armată Constantin Ilasievici 4 septembrie- Mareşalul Ion Antonescu 27 decembrie 1937 28 decembrie 1937- 30 martie 1938, 6 septembrie 1940- 27 ianuarie 1941, 22 septembrie 1941- 23 ianuarie 1942

141 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul de corp de armată Gheorghe Argeşanu 30 martie- 14 octombrie 1938

Generalul de armată Nicolae Ciupercă 13 octombrie 1938- 1 februarie 1939

Armand Călinescu 1 februarie- 21 septembrie 1939

Generalul de armată Ioan Ilcuş 21 septembrie 1939- 4 iulie 1940

Generalul de corp de armată Constantin Niculescu 4 iulie-6 septembrie 1940

Generalul de corp de armată adjutant Iosif Iacobici 27 ianuarie- 22 septembrie 1941

Generalul de corp de armată Constantin Pantazi 23 ianuarie 1942-23 august 1944

142 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul de armată Mihail Racoviţă 23 august-4 noiembrie 1944

Generalul de armată Constantin Sănătescu 4 noiembrie- 5 decembrie 1944

Generalul de corp de armată Ion Negulescu 6 decembrie 1944- 5 martie 1945

Generalul de armată Constantin Vasiliu-Răşcanu 6 martie 1945- 29 noiembrie 1946

Generalul de armată Mihail Lascăr 30 noiembrie 1946- 30 decembrie 1947

Generalul-colonel Emil Bodnăraş 30 decembrie 1947- 3 octombrie 1955

Generalul de armată Leontin Salăjan 4 octombrie 1955-28 august 1966

143 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul de armată Ion Ioniţă 1 septembrie 1966- Generalul-colonel Ion Coman 19 iunie 1976 19 iunie 1976-29 martie 1980

Generalul-colonel Constantin Olteanu 29 martie 1980- 17 decembrie 1985

Generalul de armată Vasile Milea 17 decembrie 1985- 22 decembrie 1989

Generalul de armată Nicolae Militaru 26 decembrie 1989- Generalul de armată 16 februarie 1990 Victor-Atanasie Stănculescu 16 februarie 1990- 30 aprilie 1991 Generalul-locotenent Niculae Spiroiu Gheorghe Tinca 30 aprilie 1991-6 martie 1994 6 martie 1994- 11 decembrie 1996

144 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2013

Victor Babiuc 12 decembrie 1996- 11 februarie 1998, Constantin Dudu Ionescu 17 aprilie 1998- 12 februarie-16 aprilie 1998 13 martie 2000

Sorin Frunzăverde 13 martie -28 decembrie 2000, 25 octombrie 2006- Ioan Mircea Paşcu 10 aprilie 2007 28 decembrie 2000- 28 decembrie 2004

Teodor Atanasiu 28 decembrie 2004- 25 octombrie 2006

Teodor Viorel Meleşcanu 10 aprilie 2007- 13 decembrie 2008 Mihai Stănişoară 13 decembrie 2008- 23 decembrie 2009 Gabriel Oprea 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012

145 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Miniştrii Apărării Naţionale

CORNELIU DOBRIŢOIU 7 mai 2012 – prezent

146 12

Şef ii Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2013 Şefi i Statului Major General

Colonelul Grigore Gărdescu 8 ianuarie-29 ianuarie 1860

Maiorul Istratie Sămăşescu 29 ianuarie-30 mai 1860

Generalul Ioan Emanoil Florescu 30 mai-30 august 1860, 21 aprilie 1861- 14 iunie 1865 Generalul de brigadă Gheorghe Slăniceanu 27 aprilie-18 august 1877, 29 iulie 1878-29 aprilie 1880, 9 iulie 1881-8decembrie 1882

Generalul de divizie Constantin Barozzi 2 septembrie- 20 octombrie 1877, 28 noiembrie 1895- 12 martie 1899 Generalul de divizie Ştefan Fălcoianu 7 decembrie 1877- 5 august 1878, 15 aprilie-28 iunie1883, 16 octombrie 1883- Generalul de divizie 23 iunie 1884, Alexandru Cernat 13 ianuarie 1886-8 iunie 1894 5 decembrie 1877- 5 august 1878 Colonelul Nicolae Dona 23 mai 1884-13 ianuarie 1886

148 Şefi i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul de brigadă Nicolae Tătărescu 1 aprilie 1904-1 aprilie 1907

Generalul de brigadă Alexandru Carcaleţeanu 1 aprilie 1901-1 aprilie 1904 Generalul de divizie Constantin Poenaru 8-12 iunie 1894, 1 aprilie 1899-1 aprilie 1901

Generalul de brigadă Iacob I. Lahovary 15 septembrie 1894- 7 octombrie 1895

Generalul de divizie Alexandru Averescu 18 noiembrie 1911- Generalul de divizie 2 decembrie 1913 Vasile Zottu 1 aprilie-18 noiembrie 1911, 1 aprilie 1914- Generalul de brigadă 25 octombrie 1916 Ion Istrati 1 noiembrie 1909- 31 martie 1911 Generalul de brigadă Grigore Crăiniceanu 1 aprilie 1907- 1 noiembrie 1909

149 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Şefi i Statului Major General

Generalul de brigadă Alexandru Gorsky 8 mai-1 octombrie 1923

Generalul de brigadă Generalul de corp de armată Dumitru Iliescu adjutant Constantin Prezan 25 octombrie- 5 decembrie 1916- 5 decembrie 1916 1 aprilie 1918, 28 octombrie 1918- Generalul de corp de armată 20 martie 1920 Constantin Christescu 3 decembrie 1913 - 1 aprilie 1914, 1 aprilie 1918- 28 octombrie 1918 1 aprilie 1920-8 mai 1923

Generalul de divizie Alexandru Lupescu 1 octombrie 1923- 21 iunie 1927 Generalul de divizie Nicolae Samsonovici 21 iunie 1927- 11 august 1932, Generalul de divizie 11 decembrie 1934- 1 februarie 1937 Constantin Lăzărescu 15 august 1932- 30 noiembrie 1933 Generalul de brigadă Ion Antonescu 1 decembrie 1933- 11 decembrie 1934

150 Şefi i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul de divizie Ioan Sichitiu 1 februarie- 1 noiembrie 1937 Generalul de divizie Ştefan Ionescu 1 noiembrie 1937 - 15 februarie 1939 Generalul de corp de armată Florea Ţenescu 1 februarie 1939- 23 august 1940 Generalul de corp de armată adjutant Gheorghe Mihail 23 august- 6 septembrie 1940 23 august- 12 octombrie 1944

Generalul de brigadă Alexandru Ioaniţiu 6 septembrie 1940- Generalul de corp 17 septembrie 1941 de armată adjutant Iosif Iacobici 22 septembrie 1941- Generalul de corp de armată 20 ianuarie 1942 Ilie Şteflea Generalul de corp de armată 20 ianuarie 1942- adjutant Nicolae Rădescu 23 august 1944 15 octombrie- 6 decembrie 1944

151 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Şefi i Statului Major General

Generalul-colonel Constantin Popescu 1 februarie 1948- 15 martie 1950 Generalul-locotenent Septimie Pretorian 27 decembrie 1947- 31 ianuarie 1948 Generalul de divizie Costin Ionaşcu 20 iunie 1945- 27 decembrie 1947

Generalul de corp de armată adjutant Constantin Sănătescu 11 decembrie 1944- 20 iunie 1945

Generalul-locotenent Leontin Sălăjan 18 martie 1950- 26 aprilie 1954

Generalul de armată Ion Tutoveanu 26 aprilie 1954-15 iunie 1965 Generalul-colonel Ion Gheorghe 15 iunie 1965- 29 noiembrie 1974 Generalul-colonel Ion Coman 29 noiembrie 1974- 15 iunie 1976 Generalul-locotenent Ion Hortopan 1 iulie 1976-31 martie 1980

152 Şefi i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2013

Generalul-colonel Vasile Milea 31 martie 1980- 16 februarie 1985 Generalul-maior Ştefan Guşă 25 septembrie 1986- 28 decembrie 1989 Generalul-colonel Vasile Ionel 28 decembrie 1989- 2 mai 1991 Generalul de corp de armată Dumitru Cioflină 2 mai 1991-22 ianuarie 1997

Generalul de corp de armată dr. Constantin Degeratu 22 ianuarie 1997- 15 februarie 2000

Amiralul dr. Gheorghe Marin 13 septembrie 2006 - 31 decembrie 2010 Generalul dr. Eugen Bădălan 25 octombrie 2004- 12 septembrie 2006 Generalul de armată dr. Mihail Eugeniu Popescu 31 octombrie 2000- Generalul de corp de armată 25 octombrie 2004 dr. Mircea Chelaru 15 februarie- 31 octombrie 2000

153 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Şefi i Statului Major General

General-locotenent dr. ŞTEFAN DĂNILĂ 1 ianuarie 2011 – prezent

154 13 Aniversări CENTENARUL PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC

„Evenimentele din toamna anului ORDIN DE ZI PE ARMATĂ 1912, războiul declarat de statele aliate Ostaşi, balcanice Turciei, în scopul nemărturisit Puteţi privi cu mândrie anul care s-a dus. dar evident de a dezmembra Turcia din El va rămâne neşters în amintirea voastră prin Europa şi de a stabili noi frontiere şi însemnătatea faptelor săvârşite. V-aţi îndeplinit alte sfere de influenţă, fără noi şi chiar datoria mai presus de orice laudă. Simt dar împotriva noastră, ne-au deşteptat la o vie mulţumire a vă împărtăşi adânca mea realitate, provocându-ne să examinăm recunoştinţă pentru graba cu care aţi răspuns la repede şi rece situaţia în care ne chemarea ţării. găseam plasaţi, precum şi aceea pe Aţi arătat că în orice clipă Patria se poate care vecinii noştri şi evenimentele, rezema pe voi. acum trecute în domeniul istoriei, ni le Dacă n-au fost lupte sângeroase, totuşi aţi pregăteau. dovedit adevărate însuşiri războinice, răbdând Dacă în primul război balcanic cu bărbăţie toate ostenelile şi neajunsurile. România nu a putut interveni, din cauze Aţi înfruntat boale nemiloase ca nişte voinici. Întipărite pe vecie vor rămâne în inimile noastre multiple şi puternice, în cel de-al doilea numele acelora care nu s-au întors la căminurile război dânsa era indicată să-şi impuie lor. pe calea armelor voinţa sa, odată ce Fiţi pururea însufleţiţi de înaltele simţăminte acţiunea diplomatică ajunsese la teren care v-au călăuzit în acele vremuri mari şi care mort şi de vreme ce al doilea război vor rămâne fala armatei. balcanic purta în germeni ameninţarea Medalia Avântului Ţării, care îmbodobeşte unei conflagraţiuni europene, care pieptul, va aminti vouă şi viitorimii acţiunea măreaţă, putea primejdui liniştea şi siguranţa care prin grabnica şi hotărâta ei îndeplinire a ridicat regatului român. şi mai sus renumele nostru. Graţie unei excelente preparaţiuni Vă mulţumesc călduros pentru ascultarea şi a războiului, a unei organizări conform disciplina ce le-aţi arătat în aceste zile înălţătoare, cerinţelor moderne, a unui armament fără să daţi o clipă înapoi în faţa jertfelor şi superior şi a unui comandament greutăţilor de tot felul pe care împrejurările le ireproşabil, Armata Română a săvârşit impuneau. Campania din Bulgaria în condiţiuni de Carol I execuţiune admirabile, atât din punctul Corvin M. Petrescu, „Istoricul campaniei de vedere tehnic militar, cât şi din punct militare din anul 1913”, Tipografia „Jockey Club”, Bucureşti, 1914. de vedere moral”.

156 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2013

Militari români la Dăbuleni, judeţul Dolj, înainte de trecerea Dunării, 1 iulie 1913

157 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Aniversări

3 iulie 1913. Plecarea spre Butan a Regimentului 2 Roşiori

3 iulie 1913. Plecarea spre Ferdinandovo a generalului Gheorghe Bogdan cu statul său major

6 iulie 1913. Ferdinandovo. Prizonieri bulgari ai Brigăzii generalului Siracof jură că nu vor mai lupta împotriva Armatei Române

158 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2013

7 iulie 1913. Ferdinandovo. Convoi de cămile condus de prizonieri turci, capturat de la brigada bulgară

6 iulie 1913. Ferdinandovo. Prizonieri bulgari eliberaţi de generalul Gheorghe Bogdan, mergând la casele lor pe drumul Gromisivo

7 iulie 1913. Ferdinandovo. Îmbarcarea în camioane şi trimiterea la Marele Cartier General a celor 35 ofiţeri bulgari luaţi prizonieri, împreună cu generalul Siracof

159 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Aniversări

Bercovica. Bivuacul unui escadron din Regimentul 4 Roşiori

31 iulie 1913. Bercovica. Serbarea păcii, în timpul evangheliei

Bercovica. În repaus

160 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2013

Butan. Plecarea Regimentului 9 Roşiori

1913, pe monitor, Averescu, Ferdinand, Carol I şi prinţul Carol

Regele Carol I şi generalul Alexandru Averescu, şeful Marelui Stat Major în timpul Campaniei din Bulgaria

Prizonieri bulgari interogaţi de ofiţerii români în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic

161 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Aniversări

31 iulie 1913, Bercovica. Secţia de automobile la serbarea păcii

31 iulie 1913, Bercovica. Regimentul 7 Roşiori la serbarea păcii

Regimentul 8 Roşiori, la intrarea în Ferdinandovo, în drum spre ţară

162 14 Fotoalbum

163 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Fotoalbum

PREGĂTIREA MILITARĂ A STUDENTELOR

În perioada 1974-1990 pe lângă Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti a funcţionat Statul Major de Pregătire Militară a Studentelor. De-a lungul anilor, acesta a fost condus de colonelul Mihail Popescu (1974-1980), colonelul Ilie Niţu (1980-1982) şi colonelul Dragomir Ionescu (1982-1990). Această formă de pregătire a fost desfiinţată prin Hotărârea Guvernului României din 12 februarie 1990 şi Dispoziţia Marelui Stat Major nr. SBM 560 din 16 martie 1990.

Catedra militară de pe lângă IMF Bucureşti ¾Colonel Ilie Niţu, 1980-1982

½Colonel Dragomir ½Colonel Ionescu, Mihail Statul Popescu, Major de 1974-1980, Pregătire Catedra Militară Militară de pe de pe lângă lângă IMF IMF Bucureşti Bucureşti

164 Fotoalbum Calendarul tradiţiilor militare 2013

Convocare anul I, iulie 1984, lt. maj. Klara Manole

Convocare anul I, 1984, cpt M Cimpean

165 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Fotoalbum

Convocare anul I, 1984, cpt. V. Diaconu

Convocare anul I, 1984, lt. maj. Udrescu

166 Fotoalbum Calendarul tradiţiilor militare 2013

Convocare anul I, iulie 1984, IEFS Bucureşti, lt. maj. D. Todor

167 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Fotoalbum

168 Fotoalbum Calendarul tradiţiilor militare 2013

Corul de ofiţeri femei al CCA, 1984

169 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Fotoalbum

Jurământul militar, iulie 1980

Jurământul militar, 1979-1980

170 Fotoalbum Calendarul tradiţiilor militare 2013

Depunerea jurământului militar, 1982-1983

Procesul instructiv-educativ la sală, 1977-1978

171 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Fotoalbum

Procesul instructiv-educativ la sală, 1944-1978

Instrucţia de front, 1977-1978

172 Fotoalbum Calendarul tradiţiilor militare 2013

Instrucţia de front, 1977-1978

Instrucţia de front, 1977-1978

173 Calendarul tradiţiilor militare 2013 Fotoalbum

Procesul instructiv-educativ, iunie-iulie 1976-1977

Instrucţia de teren, 1978-1979

174 2013

175 Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate la Centrul tehnic-editorial al armatei sub comanda nr. 308/2012

Bd. Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti

E-mail: [email protected]

Tel.: 021-224.26.34/108;118 Fax: 021-224.26.34/104