Comitetul Central Al Partidului Comunist Roman Albume Foto
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
PREFAŢĂ Albumele cu fotografii care fac parte din Fond C.C. al P.C.R. au fost preluate de către Arhivele Naţionale de la Ministerul Apărării Naţionale în anul 1999 pe baza unei evidenţe sumare şi deseori eronate, constând într-un tabel în care au fost înscrise cotele, un rezumat al cuprinsului, tehnica realizării fotografiei (alb-negru sau color), tipul documentului (album cu fotografii, cu ilustraţii sau hărţi), precum şi numărul de fotografii. La rândul său, Ministerul Apărării Naţionale, ridicase aceste documente în decembrie 1989 de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, creatorul fondului arhivistic cu acelaşi nume, unul dintre cele mai importante şi cercetate fonduri deţinute în prezent de Arhivele Naţionale. Arhivele Naţionale au păstrat, în general, albumele în forma în care le-a constituit creatorul (C.C. al P.C.R.) sau deţinătorul (M.Ap.N.) acestora, procedând la ordonarea, descrierea (iniţial, sub forma fişelor de inventar) şi (re)numerotarea lor. Totodată, s-a stabilit împărţirea lor, mai întâi cronologică (în două mari perioade: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu), apoi în următoarele structuri tematice: Activităţi în ţară, Vizite externe, Primiri, Viaţă privată şi Diverse. Prezentul inventar conţine un număr de 85 înregistrări (cote), respectiv 117 albume (din care 2 dublete) cu fotografii alb-negru şi, mult mai rar, color, în care sunt surprinse aspecte de la evenimente oficiale şi, uneori, instantanee ale unor activităţi care ţin mai mult de viaţa privată. În interiorul albumelor din acest inventar se pot regăsi fotografii cu portretele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din anii 1916, 1927, 1928, 1932, 1934, 1937, 1938, chiar şi fişele de carceră ale acestuia, aspecte ale vizitelor interne şi externe la care a luat parte, primirile unor delegaţii din ţară şi străinătate, participarea acestuia la diferite festivităţi care au avut loc în plan politic, cultural, militar, economic, social, precum şi unele aspecte din viaţa sa privată. Cele mai importante personalităţi din România care apar în albume sunt: Gheorghe Gheorghiu-Dej, patriarhii României Nicodim Munteanu şi Justinian Marina, Regele Mihai, Petru Groza,Arhivele Chivu Stoica, Teohari Nationale Georgescu, Ana Pauker, Iosif ale Chişinevschi, Romaniei Vasile Luca, Lucreţiu Pătrăşcanu, Gheorghe Tătărăscu, Petre Constantinescu-Iaşi, Lothar Rădăceanu, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Alexandru Bîrlădeanu, Ştefan Voitec, Dumitru Coliu, Emil Bodnăraş, 3 Constantin Pîrvulescu, Alexandru Drăghici, Miron Constantinescu, János Fazekás, Leonte Răutu, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Gaston Marin, Grigore Preoteasa, Gheorghe Apostol, Ştefan Voicu, Eduard Mezincescu, Mihail Florescu, Silviu Brucan, Traian Săvulescu, Ion Niculi, Gh. Vasilichi, Vasile Vaida, Nicolae Goldberger, Florica Bagdasar, Constanţa Crăciun, Constantin Doncea, Alexandru Drăghici, Nicolae Profiri, Aurel Vijoli, Mihai Ralea, Iosif Rangheţ, Alexandru Sencovici, Romulus Zăroni, Leontin Sălăjan, C.I. Parhon, Ion Vinţe, Mihail Roşianu, Mihail Posteucă, Avram Bunaciu, Virgil Cazacu, Corneliu Mănescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Gala Galaction, Mihai Beniuc ş.a. Dintre oamenii politici străini care se regăsesc în fotografiile albumelor, cele mai cunoscute figuri sunt ale următorilor lideri comunişti: I.V. Stalin, N.S. Hruşciov, V.M. Molotov, A.I. Vîşinski, Patriarhul Alexei I al Moscovei, M.A. Buev, V.A. Zorin, F. Molocicov, D.F. Podţerob, A.A. Lavrişcev, M.B. Mitin, N.A. Bulganin, mareşalul K.E. Voroşilov, A.I. Mikoian, S.I. Kavtaradze, A.A. Epişev, Ghiorghi Dimitrov, Anton Iugov, Alexandru Kiricenco, Kim Ir Sen, Ho-Şi-Min, Ciu-De, Iosip Broz Tito, Todor Jivkov, Jumjaaghiin Ţedenbal, Walter Ulbricht, Otto Grotewohl, Filip Geltz, Fidel Castro, Antonin Novotny, Máthias Rákosi, János Kadár, Wladyslaw Gomulka, Dolores Ibaruri. Aceste fotografii surprind evenimente interne de seamă precum: desfăşurarea Conferinţei Naţionale a P.C.R., a celor ale Federaţiei Democrate a Femeilor din România şi Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România (U.A.S.R.), congrese ale P.M.R., U.T.C. sau A.R.L.U.S., depunerea jurământului de către primul Prezidiu al Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, formarea guvernului la 13 martie 1948, prezentarea raportului asupra primei Constituţii a R.P.R. la 8 aprilie 1948, a legii planului cincinal, a Proiectului de lege a Consiliilor Populare, confirmarea Patriarhului României, votarea Codului Muncii la 29 aprilie 1950, deschiderea cursurilor Şcolii Superioare de Partid, festivităţile organizate cu prilejul zilelor de 23 august, 1 mai, 7 noiembrie, 30 decembrie ş.a. Alte evenimente care se regăsesc în albumele descrise mai jos sunt: inaugurarea viaductului Caracău, a liniei Bumbeşti-Livezeni, a Fabricii de Confecţii din Bucureşti cunoscută sub numele de ,,A.P.A.C.A.”, a Palatului Pionierilor din Capitală, decorarea veteranilor din 1877, comemorareaArhivele victimelor de Nationalela închisoarea Doftana, vizitele ale efectuate Romanieide Gh. Gheorghiu-Dej la diferite hidrocentrale, fabrici, uzine, şantiere de construcţii, porturi, gospodării agricole de stat şi 4 gospodării agricole colective, centre miniere din ţară, la punerea în funcţiune a Combinatului Poligrafic ,,Casa Scânteii” etc. Sunt surprinse şi momente de la plecarea delegaţiei române la Moscova în vederea încheierii unui acord economic cu U.R.S.S. la 9 ianuarie 1947, din timpul vizitelor comuniştilor români în U.R.S.S. şi în ţările aliate, satelite ale Moscovei, precum şi momente ale vizitelor unor delegaţii străine în România, sărbătorirea Zilei Armatei Sovietice, inaugurarea Muzeului Româno-Rus la 3 noiembrie 1948, comemorările lui I.V. Stalin şi V.I. Lenin, aniversarea inaugurării Casei Prieteniei Sovieto-Române, deschiderea unor expoziţii privind industria sovietică, sărbătorirea eliberării României, Cehoslovaciei şi Ungariei de către armatele sovietice ş.a. Acest inventar a fost împărţit tematic în următoarele secţiuni: Activităţi în ţară, Vizite externe, Primiri, Viaţă privată şi Diverse. La ,,Viaţă privată” au fost încadrate doar câteva albume în care Gheorghe Gheorghiu-Dej se află în vacanţă la reşedinţa din Snagov, la munte sau la mare, alături de membrii familiei, rude, prieteni, diferiţi colaboratori ş.a. În aceste imagini, el este surprins relaxat, bronzat şi în ţinute comode, la vânătoare de urşi împreună cu N.S. Hruşciov etc. De asemenea, instantanee de la diferite dineuri, mese festive şi alte întâlniri mai puţin protocolare, precum fotografii de la sărbătorirea zilei sale de naştere (8 noiembrie), sunt cuprinse şi în unele albume ordonate în cadrul altor teme. La ,,Diverse” au fost ordonate, conform criteriului cronologic, albume care se pot încadra ca perioadă istorică în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: greva de la Atelierele Griviţa din anul 1933, procesul intentat de comunişti liderilor Partidului Naţional Ţărănesc în anul 1947, albumul cu privire la viaţa şi activitatea lui Emil Bodnăraş, sărbătorirea zilelor de 7 Noiembrie şi 1 Mai în diferite localităţi din ţară, Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1945, vizitele interne făcute de către Teohari Georgescu, activitatea lui Petru Groza, construirea conductei de gaze naturale Agnita-Botorca, cea a Canalului Dunăre-Marea Neagră, activitatea desfăşurată pe Şantierul Naţional ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej’’ din Galaţi, viaţa copiilor coreeni primiţi ca refugiaţi în R.P.R., aspecte de la inaugurarea clubului muncitoresc ,,Dacia Traiană”, lucrările de construcţie a unuiArhivele monument în memoria Nationale eroilor căzuţi în timpul Războiului ale de IndependenRomanieiţă din 1877 la Plevna (Bulgaria), imagini cu condiţiile de lucru, clădirile existente şi salariaţii premiaţi de la 5 schela Berca-Buzău, instantanee cu tipurile de locomotive realizate la Reşiţa, cu întreprinderile, clădirile şi construcţiile civile ale Societăţii sovieto-române ,,Kvarţit” („Cuarţit”) ş.a. În inventar a fost inclus şi un album cu ilustraţii şi reproduceri ale unor fotografii, din care câteva se regăsesc în alte unităţi arhivistice (albume descrise în acelaşi inventar). În acest caz au fost numerotate planşele (filele), ceea ce reprezintă o excepţie, deoarece pe fiecare filă/planşă se află mai multe tipuri de reprezentări grafice, imagini şi texte. Atunci când în cadrul aceluiaşi album se regăseau evenimente cu teme diferite s-a optat pentru soluţia ordonării lui în funcţie de tematica mai amplu abordată şi apoi cronologic. În acest sens, pentru stabilirea temei principale s-a avut în vedere numărul de fotografii care privesc activităţile desfăşurate în ţară de Gheorghe Gheorghiu-Dej, vizitele externe sau primirile făcute de acesta, astfel ca fiecare unitate arhivistică să fie încadrată la tematica cea mai potrivită. Atunci când s-a considerat că albumele au coperte cu valoare istorică sau artistică, acestea au fost (re)numerotate conform art. 18 din Normele tehnice, numerotarea începând cu prima copertă. Albumele care se refereau la aceleaşi evenimente istorice sau care cuprindeau aspecte din viaţa politică a ţării desfăşurate într-un singur an (care uneori se repetau) au fost ordonate pe volume, la aceeaşi cotă, pentru o regăsire mai facilă a informaţiei. În cazul în care albumele cuprindeau pe lângă fotografii şi texte cu explicaţii date de creator, acestea au fost transcrise în descrierea u.a., fiind folosită prescurtarea „f.” urmată de un număr de ordine pentru a identifica rapid poziţia fiecărui document (indiferent de gen) în interiorul albumului respectiv. La albumele cu fotografii care sunt însoţite de alte genuri de documente, acest lucru a