Doc 1 2010 Tipar.Indd
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Sistemul Internaţional Şi Politica Puterilor Minore
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE TEZĂ DE DOCTORAT: SISTEMUL INTERNAŢIONAL ŞI POLITICA PUTERILOR MINORE. CAZUL ROMÂNIEI, 1913-1989 COORDONATOR: DOCTORAND: Prof. Univ. Dr. Mihail E. Ionescu Asist. Univ. Andrei Miroiu BUCUREŞTI, 2004 1 PARTEA I-A PUTERILE MINORE ÎN POLITICA INTERNAŢIONALĂ Această teză de doctorat reprezintă un demers realist de a înţelege comportamentul unei puteri minore, România, în raport cu propriul subsistem al relaţiilor internaţionale. Voi încerca, pe de o parte, să critic teoriile realiste actuale care tratează problematica puterilor minore şi să alcătuiesc o viziune contextualizată pentru principalul obiectiv al cercetării. Pe de altă parte, voi încerca să înţeleg comportamentul României ca actor internaţional axându-mă pe cele mai relevante teste din punctul de vedere al perspectivelor realiste: deciziile privind conflictul militar şi poziţia în sistemele de alianţe. Propria viziune asupra modului în care se structurează politica puterilor minore pornind de la constângerile sistemului internaţional, anunţată în prima parte a tezei, va fi testată în cele două părţi ale lucrării care vizează problematica românească. A doua parte a tezei va viza comportamentul României în momentele deciziilor esenţiale pentru supravieţuirea sau mărirea unui stat, cele privind acceptarea sau neacceptarea conflictului militar, din puctul de vedere al disputei teoretice legate de acţiunile de balansare şi de aliniere. A treia secţiune va încerca, bazându-se pe principiile analizei strategice şi ale analizei diplomatice să înţeleagă rolul României într-un cadru al hegemoniei de pace, determinat de plasarea în blocul estic între 1945 şi 1989-1991. Războiul interstatal a fost perceput în literatura clasică a relaţiilor internaţionale drept fenomenul central al oricărei investigaţii generatoare de teorii în 2 domeniul politicii mondiale1. -
Lista Cercetătorilor Acreditaţi
Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud. -
Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova
Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova Nr.crt DENUMIRE STRADĂ . 1. Ale.1 ABATORULUI 2. Ale.1 ALBINELOR 3. Ale.1 ALEXANDRU CEL BUN 4. Ale.1 ALUNULUI 5. Ale.1 ANA IPĂTESCU 6. Ale.1 BANUL STEPAN 7. Ale.1 BARIERA VÂLCII 8. Ale.1 BECHET 9. Ale.1 BÎLTENI 10. Ale.1 BRESTEI 11. Ale.1 BUCEGI 12. Ale.1 CĂLIMĂNEŞTI 13. Ale.1 CĂLUŞARI 14. Ale.1 CANTONULUI 15. Ale.1 CĂPŞUNILOR 16. Ale.1 CARACAL 17. Ale.1 CASTANILOR 18. Ale.1 CERNELE 19. Ale.1 CÎMPIA ISLAZ 20. Ale.1 COCORULUI 21. Ale.1 CORNELIU COPOSU 22. Ale.1 CRINULUI 23. Ale.1 DEPOULUI 24. Ale.1 DOICEŞTI 25. Ale.1 DRUMUL APELOR 26. Ale.1 DRUMUL FABRICII 27. Ale.1 DRUMUL INDUSTRIILOR 28. Ale.1 DRUMUL MUNTENILOR 29. Ale.1 DRUMUL UNGURENILOR 30. Ale.1 FRAGILOR 31. Ale.1 FULGER 32. Ale.1 GENIŞTILOR 33. Ale.1 GHEORGHE DONICI (fostă Aleea 1 Podari) 34. Ale.1 IZVORUL RECE 35. Ale.1 LĂCRĂMIOAREI 36. Ale.1 MAI (Ale.MAREŞAL ION ANTONESCU) 37. Ale.1 MARIA ROSETTI 38. Ale.1 MĂLINULUI 39. Ale.1 MERIŞORULUI 40. Ale.1 MIERLEI 41. Ale.1 MOTRU 42. Ale.1 NICOLAE ROMANESCU 43. Ale.1 ODESA 44. Ale.1 PĂLTINIŞ 45. Ale.1 PARÎNGULUI 46. Ale.1 PIATRA CRAIULUI 47. Ale.1 PLAIUL VULCĂNEŞTI 48. Ale.1 PLOPULUI 49. Ale.1 POLIGONULUI 50. Ale.1 POPOVA 51. Ale.1 POTELU 52. Ale.1 PRIMĂVERII Author: Daniela Nadolu 5/7/2019 53. Ale.1 RAMURI 54. Ale.1 RÎULUI 55. Ale.1 ROVINE 56. -
România În Primul Război Mondial
BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anul XX276/2017 , nr. ( ) ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL • Generalul Petre Dumitrescu • Pionieri ai artileriei antiaeriene • Contraspionajul militar în timp de pace smg.mapn.ro/SIA/index.html SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI SUMAR Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne EDITORIAL Anul XX, nr. 2 (76)/2017 Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Mesajul şefuluiS tatulu iM ajor G eneral Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 cu prilejulZS ilei erviciului I storic al A rmatei 1 Coperta I: Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu” (Fototeca Mu zeului Militar STUDII/DOCUMENTE Naţional „Ferdinand I”) La ceas aniversar – Serviciul Istoric alA rmatei Coperta IV : Participanţii 1867-2017, la festivitatea aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Dr. Lumini ţa GIURGIU 2 Serviciului IAstoric al rmatei În timp de ră zboi, pe front în linia I,-a Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE Locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU 8 Redactor-ş ef: Dr. Lumini ţa GIURGIU Contribu ţii la istoria contraspionajului militar Tel./fax: 021-318.53.85, 021-318.53.67/0314 în timp de pace (1913), [email protected] Drd. Daniel-Silviu NICULAE 16 Redactor-ş ef adjunct: Dr. Teodora GIURGIU Pionieri ai artileriei antiaeriene, Secretar de redacţ: ie Dr. Anca Oana OTU General-maior(r) prof.. univ Dr. Visarion NEAGOE 22 Redactori: Dr. Veronica BONDAR, Lucian DRĂ GHICI, Armata bulgară cucereş te definitivD, obrogea (1916) locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU Dr. -
The Tragicomedy of Romanian Communism
RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost . -
Considerations on the Development of Romanian Foreign Policy During Communist Period
<; / uıcy J)ogu /\1'tııpn :\ruil!r 1 11(ı/un !> c ı xi~i 'ı 'ı! : .2() 12 '>uy ı: .2..: ',/: 'J'J 1 I <ı CONSIDERATIONS ON THE DEVELOPMENT OF ROMANIAN FOREIGN POLICY DURING COMMUNIST PERIOD Associate Prof. Dr. Cristina NEDELCU* Yrd. Doç. Dr. Ömer METİN** Abstract The topic ofthe paper is related to the developrnent ofthe Rornanian foreign policy dur ing few decades of the Comrnunist era. The initiative is based on the general observation that starting the 60's Rornania started to di stance herself from Moscow's guidance and it developed stronger ties with Western countries, but also with the so-called Third World group. This is the general context whi ch made possibl e questions such as Had Ronıania deve loped an autonomous foreign policy? Ifyes, who designed it? or What exactly meant an autonomous policy? Key words: Ronıania , foreign policy, communist, ideo logy Özet Bu ça lı ş ımı , Romanya ' nın komünist dönemdeki dı ş politik as ının on yıllık dönem ler halindeki ge li ş imi il e il gi lidir. l960'lı y ıll a rın ba ş ından itibaren Romanya ' nın , Moskova 'nın lid e rli ği ile ara s ın a mesafe koyduğu, Batılı ve Üçüncü Dünya Ülkeleri il e de bağlarını g üçl e ndirdiği gözlemlenmişti. Bu durum beraberinde Rornan ya ' nın özerk bir politika izledi mi soru sunu gündeme getirmekteydi. Eğer yanıt evet ise bunu kim tasarla d ı ? Ya da bu g:e rçcktcn Ö7crk hir p o liti k cı mı yd ı ? Anah ta r k:d i ıııder: i {l ı ııı ; 1 1 1 \ ; 1. -
Download File
#0# DOI: 10.18276/pz.2018.3-06 PRZEGLĄD ZACHODNIOPOMORSKI ROCZNIK XXXIII (LXII) ROK 2018 ZESZYT 3 H W Uniwersytet Szczeciński, Wydział Humanistyczny e-mail: [email protected] JÓZEF PIŁSUDSKI WOBEC SOJUSZU POLSKI Z RUMUNIĄ W OKRESIE MIĘDZYWOJENNYM Słowa kluczowe: Józef Piłsudski, Rumunia, okres międzywojenny, stosunki dyplomatyczno-wojskowe Keywords: Józef Piłsudski, Romania, the inter-war period, diplomatic and military relations Katastrofa militarna oraz wstrząsy społeczne i narodowościowe, będące udziałem Rosji, Austro-Węgier i Niemiec, sprzyjały urzeczywistnieniu niepod- ległościowych dążeń Polaków. Okoliczności te wpłynęły również znacząco na realizację dążeń zjednoczeniowych Rumunii, która po wojnie bardzo rozszerzyła swoje terytorium. Granice Rzeczypospolitej, tak jak i Królestwa Rumunii, wy- kuwane były w sporach politycznych i dyplomatycznych, a także w wyniku regu- larnej walki zbrojnej. Polacy wyznaczali swoje granice w starciach z Niemcami, Rosją Sowiecką, Litwą, Ukraińską Republiką Ludową (URL), Zachodnioukra- ińską Republiką Ludową (ZURL) oraz Czechosłowacją. Włączenie w skład Ru- munii Besarabii, Siedmiogrodu i Dobrudży stawiało ją w obliczu wrogości Rosji Sowieckiej, Węgier i Bułgarii1. 1 J. Pajewski, Budowa Drugiej Rzeczypospolitej 1918–1926, Kraków 1995, s. 36 i n.; M. Wil- laume, Rumunia, Warszawa 2004, s. 86 i n.; o meandrach polityki Rumunii w czasie I wojny światowej zob. także, Wielka Wojna, Rumunia, królowa Maria (1916–1919), w: Polska i Rumunia w Europie Środkowej w XX i XXI wieku. Studia, materiały i eseje poświęcone pamięci prof. dra hab. Wojciecha Rojka. Polonia și România în Europa Centrală în secolele XX și XXI. Studii, 110 Henryk Walczak Początkowo Rumunia budziła zainteresowanie Naczelnika Państwa Józefa Piłsudskiego w kontekście walk z ZURL, które wybuchły na początku listopa- da 1918 roku. -
Pro-Contra VOL 1 (1-624).Indd
FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Pro øi Contra T I T U L E S C U Lucrare apærutæ cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional Pro øi Contra T I T U L E S C U ediflia a II°a revæzutæ øi adæugitæ Ediflie îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de GEORGE G. POTRA Volumul I FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2012 Redactor: Ana Potra Coperta: Victor Potra Culegere computerizatæ: Ana Potra Tehnoredactare: Ofelia Coøman Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Pro øi contra Titulescu / ed. îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de George G. Potra. Ed. a 2a, rev. Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2012 3 vol. ISBN 9786068091136 Vol. 1. 2012. Bibliogr. Index. ISBN 9786068091150 I. Potra, George G (ed. øt.) 94(498)”19” Titulescu,N. ISBN GENERAL: 978°606°8091°13°6 ISBN: 978°606°8091°15°0 © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului Eu care sunt pæmântean, adânc pæmântean, eu care particip de atâflia ani la viafla internaflionalæ, færæ a uita nici mæcar o clipæ cæ sunt român, eu care sunt un soldat al flærii mele în tranøeele pæcii øi care n°a cunoscut încæ demobilizarea, eu care am væzut toate flærile la ele acasæ sau la muncæ spre a ajunge la concluzia cæ nimic nu poate preflui mai mult ca glia pærinteascæ, eu care sunt adânc uman, dar care am curajul de a spune public cæ umanitatea nu mæ intereseazæ dacæ România nu°øi gæseøte locul în sânul ei! Nicolae Titulescu CUVÂNT ÎNAINTE – la ediflia I – În 1966, mai timid, în 1982, mai îndræznefl, am fæcut cunoscute publicului românesc – øi nu doar – mærturii ale ecourilor pe care viafla øi opera lui Nicolae Titulescu le°au avut în rândurile contemporanilor. -
Preot Militar Sau Preot De Armată?
† VARSANUFIE, Arhiepiscopul Râmnicului ucrarea Bisericii în lume, ca și continuare a lucrării Mântuitorului Hristos, arată lumii adevărul lui Dumnezeu: „Eu spre aceasta M-am Lnăscut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr; oricine este din adevăr ascultă glasul Meu” (Ioan 18, 37). Sfânta Scriptură ne arată fără putință de tăgadă că Împărăția lui Dumnezeu nu se poate dobândi decât mărturisind Adevărul, adică pe Hristos Domnul, Care se identifică cu acesta și, în același timp, împli- nind porunca lucrării misionare, aceea de a-L vesti pe Hristos Cel înviat. Credința și mărturisirea ei este condiție esențială pentru dobân- direa mântuirii: „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui” (Marcu MISIUNEA ȘI 16, 16). Viața Bisericii este împletită cu misiunea, ca poruncă a lui Hristos Domnul dată nu doar Sfinților Apostoli, ci tuturor credincioși- MĂRTURISIREA – lor: „Mergând, învățați toate neamurile” (Matei 28, 19). În același sens, REPERE ALE TRĂIRII Sfântul Apostol Pavel mărturisește: „Vai mie de nu binevestesc” (I Corinteni 9, 16). ÎNTRU ADEVĂR Același apostol ne învață în Epistola către Romani, spunând: „cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mân- tuire” (Romani 10, 10). Astfel înțelegem că mântuirea noastră ține și de modul în care Îl mărturisim sau nu Îl mărturisim pe Hristos înaintea oamenilor. Credința nu ține doar de intimitatea omului, ci are un aspect exterior obligatoriu. Viața propusă de Evanghelie constă în renunțarea la bucuria noastră de dragul bucuriei celui de lângă noi, ca împreună să mergem pe calea ce duce spre Rai. Creștinul trebuie, cu timp și fără timp, să-L mărturisească prin propria viață pe Hristos ca dar primit de ei prin comuniunea euharistică. -
Format Electronic
editorial MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL LA DESCHIDEREA SESIUNII DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ANUALE CU TEMA „ARMATA ROMÂNĂ ŞI CULTELE” rhivele militare, în ansamblul lor, reprezintă un tezaur spiritual de o valoare inestimabilă, destinat conservării pentru Aposteritate a mărturiilor documentare care refl ectă fi del evoluţia organismului militar românesc, precum şi pildele de înalt patriotism şi de exemplară demnitate ale militarilor români. Patrimoniul arhivistic al Armatei României constituie şi va rămâne în permanenţă, o autentică sursă de lecţii învăţate pentru posteritate. Nu putem vorbi despre Arhivele Militare Române, fără a-i evoca pe toţi cei care, de-a lungul anilor, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a patrimoniului arhivistic al Armatei României. Prin determinarea cu care şi-au asumat responsabilitatea păstrării patrimoniului arhivistic, maniera elevată şi inspirată prin care au valorifi cat şi introdus în circuitul ştiinţifi c ample culegeri de documente, lucrări şi publicaţii de prestigiu şi disponibilitatea cu care au soluţionat prompt şi efi cient miile de solicitări de investigare a unor date şi informaţii în folosul publicului larg, arhivarii, arhiviştii şi întregul personal militar şi civil din instituţiile de profi l şi-au reconfi rmat vocaţia de adevăraţi profesionişti ai unei comunităţi de specialişti cu reputaţie şi probitate în domeniu. General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ, Salutând iniţiativa organizării acestei sesiuni de comunicări ştiinţifi ce Şeful Statului Major General de interes naţional, adresez mulţumiri întregului personal din Arhivele Militare Române, pentru eforturile constante şi pentru rigoarea cu care asigură managementul efi cient al patrimoniului arhivistic, conservarea şi restaurarea documentelor cu valoare istorică şi valorifi carea ştiinţifi că a tezaurului arhivistic al Armatei României. -
Familia Berindei. Portretul Unor Aristocrați Ai Spiritului
Cercetări Istorice (serie nouă), XXXIII, IAŞI, 2014, p. 213-281 FAMILIA BERINDEI. PORTRETUL UNOR ARISTOCRAȚI AI SPIRITULUI. CONVORBIRI CU ACADEMICIANUL DAN BERINDEI Narcis Dorin ION1 Articolul pe care îl propunem iubitorilor de istorie și cititorilor anuarului „Cercetări Istorice” reprezintă doar un mic fragment dintr-o lucrare mai amplă, o carte de convorbiri cu domnul academician Dan Berindei, care este în curs de redactare și va apărea în anul 2015 la Editura Oscar Print din București. Narcis Dorin Ion: Domnule academician Dan Berindei, vă propun să începem discuția noastră cu începuturile și originile familiei Berindei. Acad. Dan Berindei: Originile familiei, ca să spunem așa, certe cu arbore genealogic, sunt din veacul al XVII-lea, neîntrerupt. Înainte sunt supoziții, coincidențe de nume, ș.a.m.d. Este posibil ca, într-adevăr, ca numele să fie peceneg sau cuman, e un trib care purta acest nume și deci există și situarea geografică. Obârșia familiei „neîntrerupte” Berindei a fost în Olt-Romanați, în sudul Olteniei, într-o regiune care a fost dens populată de cumani. Familia mea însă s-a deplasat – la începutul veacului al XVIII-lea – printr-o căsătorie a unei fete Berindei2 cu un boier Merișanu din Teleorman. Rezultatul a fost că 1 Muzeul Național Bran. 2 Este vorba de Ilinca Berindei (m. după 1771), căsătorită cu Constantin Merișanu- Bucșanu. Datele genealogice ale membrilor familiei Berindei sunt preluate din lucrarea domnului Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică și biografică, vol. I. Abaza-Bogdan, București, Editura Simetria, 2004, p. 443-449, cu arbori genealogici la p. -
Polska a Sprawa Rumuńsko–Sowieckiego Paktu O Nieagresji W Latach 1931–1932
Studia z Dziejów Rosji i Europy Środkowo-Wschodniej ■ XLIX (z. 2) Henryk Walczak Uniwersytet Szczeciński Polska a sprawa rumuńsko–sowieckiego paktu o nieagresji w latach 1931–1932 Zarys treści: Pozostająca od 1921 r. w aliansie z Polską Rumunia od pojawienia się w 1931 r. ini- cjatywy zawarcia paktu o nieagresji z ZSRR nie widziała dla siebie w związku z nim większych korzyści. Politycy bukareszteńscy niepokoili się, iż rozmowy o pakcie wyciągną na światło dzienne sprawę Besarabii, której przynależność do Rumunii nie miała sankcji międzynarodowej ani uzna- nia Związku Sowieckiego. Obawiali się również, iż podpisanie paktu w konsekwencji przyniesie nawiązanie dyplomatycznych stosunków rumuńsko–sowieckich i otworzy tym samym Królestwo Rumunii na wpływy komunistyczne, co przy ostrych problemach społecznych, będących jego udziałem, mogło poważnie zdestabilizować sytuację wewnętrzną. Dyplomacja polska usiłowała doprowadzić do zbliżenia stanowisk obu państw. Jednak bezkompromisowe wymagania stawiane paktowi przez wpływowego dyplomatę rumuńskiego Nicolae Titulescu oraz krytyczne nastawie- nie do tego układu premiera Francji André Tardieu, spowodowały całkowity zastój w tej sprawie. Outline of content: Ever since the emergence in 1931 of the idea of signing a non-aggression pact with the USSR, the Romanians, bound since 1921 by an alliance with Poland, remained sceptical about their own benefits from such an agreement. The politicians in Bucharest feared that the negotiations would evoke the question of Bessarabia, a region which underwent a controversial unification process with Romania that remained unapproved by the international community and unrecognised by the USSR. They also worried that the pact would result in the establish- ment of diplomatic relations between the two countries, thus opening the Kingdom of Romania to communist influence, which, in the light of the acute social troubles it raises, could strongly destabilise the internal situation in the country.