Doc 1 2010 Tipar.Indd

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Doc 1 2010 Tipar.Indd studii/documente MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL CU OCAZIA SĂRBĂTORIRII ZILEI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI iua Serviciului Istoric al Armatei, sărbătorită în fi ecare an la 17 martie, constituie pentru comunitatea Z militară şi civilă deopotrivă prilejul de a-i omagia pe toţi cei care, de peste paisprezece decenii, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a testimoniilor arhivistice ale Armatei României, tezaur spiritual destinat să păstreze pentru posteritate mărturiile documentare privind rolul şi locul în societatea românească, evoluţia şi tradiţiile organismului militar naţional, precum şi faptele de arme, bravura şi spiritul de jertfă ale militarilor români. În urmă cu 143 de ani, Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867 a consfinţit înfiinţarea „Depozitului General al Războiului”, cu statut de direcţie a Ministerului de Război, care avea în compunere Secţia Lucrări istorice. Această structură indispensabilă, cu atribuţii privind clasarea și conservarea arhivelor militare, studierea documentelor de arhivă, elaborarea de lucrări referitoare la istoria Armatei României, coordonarea activităţii bibliotecilor militare și studierea organizării armatelor străine a constituit nucleul unei instituţii cu responsabilităţi și sarcini specifice în gestionarea tradiţiilor militare, care se regăsește în structura tuturor armatelor statelor membre NATO. De-a lungul timpului, Serviciul Istoric al Armatei României a asigurat un management efi cient al zecilor de mii de unităţi arhivistice care s-au acumulat în depozitele specializate, concomitent cu derularea unui proces salutar de valorifi care a lecţiilor trecutului prin elaborarea de lucrări ştiinţifi ce – culegeri de documente, cronologii, monografi i, dicţionare, albume şi enciclopedii – care refl ectă cu acurateţe şi obiectivitate un parcurs glorios şi o evoluţie constant ascendentă a organismului militar românesc. În această zi aniversară, mă adresez specialiştilor de ieri şi de azi ai Serviciului Istoric al Armatei - ofi ţeri, subofi ţeri, maiştri militari, militari angajaţi pe bază de contract şi personal contractual civil -, cercetători, arhivari şi arhivişti cu vocaţia eternizării patrimoniului arhivistic militar, cerându-vă să vegheaţi cu aceeaşi râvnă şi discernământ valorile patrimoniale ale trecutului, pentru a constitui veridice mărturii de identitate şi elocvente pilde de devotament, conduită onorantă şi incontestabil spirit de sacrifi ciu pentru actualele şi viitoarele generaţii de cadre şi angajaţi ai Armatei României. Odată cu deplina apreciere şi admiraţia sinceră pentru competenţa profesională, pasiunea şi responsabilitatea cu care v-aţi îndeplinit misiunile specifi ce, îmi exprim deplina încredere că şi pe viitor veţi continua să asiguraţi cu aceeaşi probitate expertizarea, tezaurizarea şi valorifi carea ştiinţifi că a patrimoniului arhivistic militar şi că nu veţi ezita nicio clipă să vă consolidaţi cu aceeaşi consecvenţă şi tenacitate statutul privilegiat de autoritate în acest important domeniu de activitate. La zi aniversară, vă felicit şi vă urez dumneavoastră, partenerilor şi colaboratorilor tradiţionali multă sănătate, fericire şi prosperitate, precum şi împlinirea tuturor aspiraţiilor atât în viaţa de familie cât şi în activitatea profesională. La Mulţi Ani! ŞEFUL STATULUL MAJOR GENERAL Amiral dr. GHEORGHE MARIN document 2010 1 (47) studii/documente DESPRE TRECUTUL ARMATEI ROMÂNIEI, LA TIMPUL PREZENT ŞI VIITOR COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU Evoluţia Serviciului Istoric al Armatei (S.I.A.) se confundă cu Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însăși evoluţia Statului Major General (S.M.G.). De-a lungul celor însemnate de bravură, de generozitate, umanitate, patriotism, 143 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri: Secţia a dezinteresare și eroism prin care ostașii români s-au deosebit în toate II-a Lucrări istorice (1867; 1870 - 1893), Biroul 3 Istoric (1893 – epocile istoriei noastre. Autorii trebuie să se silească a căuta tot ce 1896; 1897 - 1904), Biroul 1 (1896 - 1897), Biroul 4 (1904 - 1906), poate inspira soldaţilor sentimentele cele mai nobile. Nu trebuie să Biroul 3 Istoric (1906 - 1907; 1918 - 1920), Biroul 6 Informaţii piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru (1907 - 1918), Secţia a VI-a Istoric (1 aprilie 1920 - 1922), Secţia soldaţi, din care cea mai mare parte are prea puţină instrucţie și a VIII-a Istoric (1922 - 1927), Secţia a VII-a Istoric (1927 – 30 mulţi deloc. Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928 – 1949), Secţia și prin urmare, un stil simplu este de neapărată trebuinţă. Drept Arhive Militare (1949 - 1 martie 1998), Arhivele Militare Române model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi și (1 martie 1998 – 1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 plăieșii români (sln.ns.), descris de C. Negruzi și Circulara din 1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), Serviciul Arhive și Documentare noiembrie 1860 a domnului M. Kogălniceanu, atunci ministru din Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006) și Serviciul Istoric al Armatei Năuntru către săteni. (1 mai 2006 - prezent)1. Această lucrare va trebui să aibă materia Necesitatea unei structuri cel puţin a unui volum în 12, imprimat cu specializate în structura Marelui Stat „Datorăm miilor de eroi, morţi Cicero și gros de 150 pagini. Major (M.St.M.) a fost resimţită A doua lucrare va fi Istoria pentru a ne face o patrie mare şi liberă, 3 încă de la înfiinţarea acestuia. Astfel, străduinţa obştească pentru a croi nea- militară a României (sln.ns.). Această în ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, istorie va cuprinde cu amănuntul toate apărea următoarea Publicaţie, semnată mului românesc în viitor un drum mai evenimentele militare ale istoriei noastre. de ministrul de Război, generalul fericit, inspirat din gloria trecutului, Autorii vor insista mai cu seamă asupra Alexandru Iacovache2: ,,Având în dar ferit de greşalele lui”. epocilor lui Ștefan cel Mare și Mihai vedere folosul ce trage ţara și armata Constantin Kiriţescu Viteazul, precum și a acelora în care din răspândirea instrucţiei în oaste; Decembrie 1921 s-au organizat pentru întâia oară armate având în vedere cât de nimerit este de a regulate. se pune în mâna soldatului cărţi de citit Afară de acestea, autorii vor descrie, care, aducându-i aminte glorioase suvenire și nobile exemple, să fie în pe lângă istoria războaielor Principatelor, tot ce este indispensabil același timp în raport cu gusturile și poziţia sa; având în vedere lipsa a se cunoaște din istoria generală a ţărilor. Concurenţii nu trebuie ce are oastea de o istorie militară a României; având în vedere crearea să piardă din vedere că această carte este destinată mai cu seamă școlilor prin regimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuie a se preciza bine două opere destinate școlilor regimentare ale corpurilor. faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă C R O N O L O G I E 1867, 17 martie. Prin Înaltul Decret nr. 380 este care defi neşte competenţele fiecărei secţii din compunerea înfi inţat „Depozitul General al Războiului” cu statut de Marelui Stat Major. Printre atribuţiile Secţiei a II-a se număra direcţie a Ministerului de Război. „Depozitul General al şi „istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale armatei”. Războiului” era compus din Secţia Harta României şi Secţia 1892 – Printre atribuţiile Biroului 3 al Secţiei I Lucrări istorice. Aceasta din urmă avea ca atribuţii clasarea şi a Marelui Stat Major se numără, pe lângă „operaţiuni, conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război, adunarea manevre şi instrucţia generală a armatei”, emiterea de tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a regulamente, întocmirea de „gestiuni statistice” etc., şi României şi pentru statistica militară, „istoria regimentelor elaborarea „istoricului” Armatei Române. de la crearea lor şi în general toate lucrările istorice”. Secţia 1903 – Problemele de istorie militară sunt transferate Lucrări Istorice avea şi misiunea de a coordona activitatea de la Secţia I a Marelui Stat Major la Secţia a II-a, bibliotecilor militare şi studiul organizării armatelor străine. Biroul 4 Transporturi, Subbiroul B, care avea în atribuţii 1884, 17 ianuarie. Prin Înaltul Decret nr. 158 este problemele referitoare la „etape, mijloace de corespondenţă promulgat „Regulamentul asupra serviciului de de stat-major” militară şi regulamentele respective, istoricul campaniilor”. 2 1 (47) 2010 document studii/documente în analele noastre și să evite disgresiile politice, cu totul străine În organigrama M.St.M. din destinării acestei lucrări. anul 1893, devenit direcţie superioară Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele în compunerea Ministerului de Război, imprimate și manuscrise. Toate trebuie depuse la Ministerul de în conformitate cu noul ,,Regulament Război (Direcţia I, Divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864”4. asupra serviciului de stat major”, Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul aprobat prin Î.D. nr. 1170 din 13 aprilie Administraţiei Centrale a Ministerului de Război, sub directa 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei I avea autoritate a acestuia, a luat fiinţă Depozitul General al Războiului, ca atribuţii, printre altele, ,,chestiunile ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta statistice și Istoricul”9. În anul 1896, României. Lucrări topografice interioare și Secţia a II-a Lucrări Istoricul
Recommended publications
  • Sistemul Internaţional Şi Politica Puterilor Minore
    ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE TEZĂ DE DOCTORAT: SISTEMUL INTERNAŢIONAL ŞI POLITICA PUTERILOR MINORE. CAZUL ROMÂNIEI, 1913-1989 COORDONATOR: DOCTORAND: Prof. Univ. Dr. Mihail E. Ionescu Asist. Univ. Andrei Miroiu BUCUREŞTI, 2004 1 PARTEA I-A PUTERILE MINORE ÎN POLITICA INTERNAŢIONALĂ Această teză de doctorat reprezintă un demers realist de a înţelege comportamentul unei puteri minore, România, în raport cu propriul subsistem al relaţiilor internaţionale. Voi încerca, pe de o parte, să critic teoriile realiste actuale care tratează problematica puterilor minore şi să alcătuiesc o viziune contextualizată pentru principalul obiectiv al cercetării. Pe de altă parte, voi încerca să înţeleg comportamentul României ca actor internaţional axându-mă pe cele mai relevante teste din punctul de vedere al perspectivelor realiste: deciziile privind conflictul militar şi poziţia în sistemele de alianţe. Propria viziune asupra modului în care se structurează politica puterilor minore pornind de la constângerile sistemului internaţional, anunţată în prima parte a tezei, va fi testată în cele două părţi ale lucrării care vizează problematica românească. A doua parte a tezei va viza comportamentul României în momentele deciziilor esenţiale pentru supravieţuirea sau mărirea unui stat, cele privind acceptarea sau neacceptarea conflictului militar, din puctul de vedere al disputei teoretice legate de acţiunile de balansare şi de aliniere. A treia secţiune va încerca, bazându-se pe principiile analizei strategice şi ale analizei diplomatice să înţeleagă rolul României într-un cadru al hegemoniei de pace, determinat de plasarea în blocul estic între 1945 şi 1989-1991. Războiul interstatal a fost perceput în literatura clasică a relaţiilor internaţionale drept fenomenul central al oricărei investigaţii generatoare de teorii în 2 domeniul politicii mondiale1.
    [Show full text]
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova
    Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova Nr.crt DENUMIRE STRADĂ . 1. Ale.1 ABATORULUI 2. Ale.1 ALBINELOR 3. Ale.1 ALEXANDRU CEL BUN 4. Ale.1 ALUNULUI 5. Ale.1 ANA IPĂTESCU 6. Ale.1 BANUL STEPAN 7. Ale.1 BARIERA VÂLCII 8. Ale.1 BECHET 9. Ale.1 BÎLTENI 10. Ale.1 BRESTEI 11. Ale.1 BUCEGI 12. Ale.1 CĂLIMĂNEŞTI 13. Ale.1 CĂLUŞARI 14. Ale.1 CANTONULUI 15. Ale.1 CĂPŞUNILOR 16. Ale.1 CARACAL 17. Ale.1 CASTANILOR 18. Ale.1 CERNELE 19. Ale.1 CÎMPIA ISLAZ 20. Ale.1 COCORULUI 21. Ale.1 CORNELIU COPOSU 22. Ale.1 CRINULUI 23. Ale.1 DEPOULUI 24. Ale.1 DOICEŞTI 25. Ale.1 DRUMUL APELOR 26. Ale.1 DRUMUL FABRICII 27. Ale.1 DRUMUL INDUSTRIILOR 28. Ale.1 DRUMUL MUNTENILOR 29. Ale.1 DRUMUL UNGURENILOR 30. Ale.1 FRAGILOR 31. Ale.1 FULGER 32. Ale.1 GENIŞTILOR 33. Ale.1 GHEORGHE DONICI (fostă Aleea 1 Podari) 34. Ale.1 IZVORUL RECE 35. Ale.1 LĂCRĂMIOAREI 36. Ale.1 MAI (Ale.MAREŞAL ION ANTONESCU) 37. Ale.1 MARIA ROSETTI 38. Ale.1 MĂLINULUI 39. Ale.1 MERIŞORULUI 40. Ale.1 MIERLEI 41. Ale.1 MOTRU 42. Ale.1 NICOLAE ROMANESCU 43. Ale.1 ODESA 44. Ale.1 PĂLTINIŞ 45. Ale.1 PARÎNGULUI 46. Ale.1 PIATRA CRAIULUI 47. Ale.1 PLAIUL VULCĂNEŞTI 48. Ale.1 PLOPULUI 49. Ale.1 POLIGONULUI 50. Ale.1 POPOVA 51. Ale.1 POTELU 52. Ale.1 PRIMĂVERII Author: Daniela Nadolu 5/7/2019 53. Ale.1 RAMURI 54. Ale.1 RÎULUI 55. Ale.1 ROVINE 56.
    [Show full text]
  • România În Primul Război Mondial
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE Anul XX276/2017 , nr. ( ) ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL • Generalul Petre Dumitrescu • Pionieri ai artileriei antiaeriene • Contraspionajul militar în timp de pace smg.mapn.ro/SIA/index.html SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI SUMAR Buletinul Arhivelor Militare Rom@ne EDITORIAL Anul XX, nr. 2 (76)/2017 Director fondator Prof. univ. Dr. Valeriu Florin DOBRINESCU (1943-2003) Mesajul şefuluiS tatulu iM ajor G eneral Publica]ie recunoscut` de c`tre Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din |nv`]`m@ntul Superior [i inclus` \n categoria „D”, cod 241 cu prilejulZS ilei erviciului I storic al A rmatei 1 Coperta I: Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu” (Fototeca Mu zeului Militar STUDII/DOCUMENTE Naţional „Ferdinand I”) La ceas aniversar – Serviciul Istoric alA rmatei Coperta IV : Participanţii 1867-2017, la festivitatea aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Dr. Lumini ţa GIURGIU 2 Serviciului IAstoric al rmatei În timp de ră zboi, pe front în linia I,-a Editor coordonator: Colonel Adrian GRIGORE Locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU 8 Redactor-ş ef: Dr. Lumini ţa GIURGIU Contribu ţii la istoria contraspionajului militar Tel./fax: 021-318.53.85, 021-318.53.67/0314 în timp de pace (1913), [email protected] Drd. Daniel-Silviu NICULAE 16 Redactor-ş ef adjunct: Dr. Teodora GIURGIU Pionieri ai artileriei antiaeriene, Secretar de redacţ: ie Dr. Anca Oana OTU General-maior(r) prof.. univ Dr. Visarion NEAGOE 22 Redactori: Dr. Veronica BONDAR, Lucian DRĂ GHICI, Armata bulgară cucereş te definitivD, obrogea (1916) locotenent-colonel Dr. Gabriel-George PĂ TRAŞ CU Dr.
    [Show full text]
  • The Tragicomedy of Romanian Communism
    RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost .
    [Show full text]
  • Considerations on the Development of Romanian Foreign Policy During Communist Period
    <; / uıcy J)ogu /\1'tııpn :\ruil!r 1 11(ı/un !> c ı xi~i 'ı 'ı! : .2() 12 '>uy ı: .2..: ',/: 'J'J 1 I <ı CONSIDERATIONS ON THE DEVELOPMENT OF ROMANIAN FOREIGN POLICY DURING COMMUNIST PERIOD Associate Prof. Dr. Cristina NEDELCU* Yrd. Doç. Dr. Ömer METİN** Abstract The topic ofthe paper is related to the developrnent ofthe Rornanian foreign policy dur­ ing few decades of the Comrnunist era. The initiative is based on the general observation that starting the 60's Rornania started to di stance herself from Moscow's guidance and it developed stronger ties with Western countries, but also with the so-called Third World group. This is the general context whi ch made possibl e questions such as Had Ronıania deve loped an autonomous foreign policy? Ifyes, who designed it? or What exactly meant an autonomous policy? Key words: Ronıania , foreign policy, communist, ideo logy Özet Bu ça lı ş ımı , Romanya ' nın komünist dönemdeki dı ş politik as ının on yıllık dönem­ ler halindeki ge li ş imi il e il gi lidir. l960'lı y ıll a rın ba ş ından itibaren Romanya ' nın , Moskova 'nın lid e rli ği ile ara s ın a mesafe koyduğu, Batılı ve Üçüncü Dünya Ülkeleri il e de bağlarını g üçl e ndirdiği gözlemlenmişti. Bu durum beraberinde Rornan ya ' nın özerk bir politika izledi mi soru sunu gündeme getirmekteydi. Eğer yanıt evet ise bunu kim tasarla­ d ı ? Ya da bu g:e rçcktcn Ö7crk hir p o liti k cı mı yd ı ? Anah ta r k:d i ıııder: i {l ı ııı ; 1 1 1 \ ; 1.
    [Show full text]
  • Download File
    #0# DOI: 10.18276/pz.2018.3-06 PRZEGLĄD ZACHODNIOPOMORSKI ROCZNIK XXXIII (LXII) ROK 2018 ZESZYT 3 H W Uniwersytet Szczeciński, Wydział Humanistyczny e-mail: [email protected] JÓZEF PIŁSUDSKI WOBEC SOJUSZU POLSKI Z RUMUNIĄ W OKRESIE MIĘDZYWOJENNYM Słowa kluczowe: Józef Piłsudski, Rumunia, okres międzywojenny, stosunki dyplomatyczno-wojskowe Keywords: Józef Piłsudski, Romania, the inter-war period, diplomatic and military relations Katastrofa militarna oraz wstrząsy społeczne i narodowościowe, będące udziałem Rosji, Austro-Węgier i Niemiec, sprzyjały urzeczywistnieniu niepod- ległościowych dążeń Polaków. Okoliczności te wpłynęły również znacząco na realizację dążeń zjednoczeniowych Rumunii, która po wojnie bardzo rozszerzyła swoje terytorium. Granice Rzeczypospolitej, tak jak i Królestwa Rumunii, wy- kuwane były w sporach politycznych i dyplomatycznych, a także w wyniku regu- larnej walki zbrojnej. Polacy wyznaczali swoje granice w starciach z Niemcami, Rosją Sowiecką, Litwą, Ukraińską Republiką Ludową (URL), Zachodnioukra- ińską Republiką Ludową (ZURL) oraz Czechosłowacją. Włączenie w skład Ru- munii Besarabii, Siedmiogrodu i Dobrudży stawiało ją w obliczu wrogości Rosji Sowieckiej, Węgier i Bułgarii1. 1 J. Pajewski, Budowa Drugiej Rzeczypospolitej 1918–1926, Kraków 1995, s. 36 i n.; M. Wil- laume, Rumunia, Warszawa 2004, s. 86 i n.; o meandrach polityki Rumunii w czasie I wojny światowej zob. także, Wielka Wojna, Rumunia, królowa Maria (1916–1919), w: Polska i Rumunia w Europie Środkowej w XX i XXI wieku. Studia, materiały i eseje poświęcone pamięci prof. dra hab. Wojciecha Rojka. Polonia și România în Europa Centrală în secolele XX și XXI. Studii, 110 Henryk Walczak Początkowo Rumunia budziła zainteresowanie Naczelnika Państwa Józefa Piłsudskiego w kontekście walk z ZURL, które wybuchły na początku listopa- da 1918 roku.
    [Show full text]
  • Pro-Contra VOL 1 (1-624).Indd
    FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Pro øi Contra T I T U L E S C U Lucrare apærutæ cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional Pro øi Contra T I T U L E S C U ediflia a II°a revæzutæ øi adæugitæ Ediflie îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de GEORGE G. POTRA Volumul I FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2012 Redactor: Ana Potra Coperta: Victor Potra Culegere computerizatæ: Ana Potra Tehnoredactare: Ofelia Coøman Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Pro øi contra Titulescu / ed. îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de George G. Potra. ­ Ed. a 2­a, rev. ­ Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2012 3 vol. ISBN 978­606­8091­13­6 Vol. 1. ­ 2012. ­ Bibliogr. ­ Index. ­ ISBN 978­606­8091­15­0 I. Potra, George G (ed. øt.) 94(498)”19” Titulescu,N. ISBN GENERAL: 978°606°8091°13°6 ISBN: 978°606°8091°15°0 © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului Eu care sunt pæmântean, adânc pæmântean, eu care particip de atâflia ani la viafla internaflionalæ, færæ a uita nici mæcar o clipæ cæ sunt român, eu care sunt un soldat al flærii mele în tranøeele pæcii øi care n°a cunoscut încæ demobilizarea, eu care am væzut toate flærile la ele acasæ sau la muncæ spre a ajunge la concluzia cæ nimic nu poate preflui mai mult ca glia pærinteascæ, eu care sunt adânc uman, dar care am curajul de a spune public cæ umanitatea nu mæ intereseazæ dacæ România nu°øi gæseøte locul în sânul ei! Nicolae Titulescu CUVÂNT ÎNAINTE – la ediflia I – În 1966, mai timid, în 1982, mai îndræznefl, am fæcut cunoscute publicului românesc – øi nu doar – mærturii ale ecourilor pe care viafla øi opera lui Nicolae Titulescu le°au avut în rândurile contemporanilor.
    [Show full text]
  • Preot Militar Sau Preot De Armată?
    † VARSANUFIE, Arhiepiscopul Râmnicului ucrarea Bisericii în lume, ca și continuare a lucrării Mântuitorului Hristos, arată lumii adevărul lui Dumnezeu: „Eu spre aceasta M-am Lnăscut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr; oricine este din adevăr ascultă glasul Meu” (Ioan 18, 37). Sfânta Scriptură ne arată fără putință de tăgadă că Împărăția lui Dumnezeu nu se poate dobândi decât mărturisind Adevărul, adică pe Hristos Domnul, Care se identifică cu acesta și, în același timp, împli- nind porunca lucrării misionare, aceea de a-L vesti pe Hristos Cel înviat. Credința și mărturisirea ei este condiție esențială pentru dobân- direa mântuirii: „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui” (Marcu MISIUNEA ȘI 16, 16). Viața Bisericii este împletită cu misiunea, ca poruncă a lui Hristos Domnul dată nu doar Sfinților Apostoli, ci tuturor credincioși- MĂRTURISIREA – lor: „Mergând, învățați toate neamurile” (Matei 28, 19). În același sens, REPERE ALE TRĂIRII Sfântul Apostol Pavel mărturisește: „Vai mie de nu binevestesc” (I Corinteni 9, 16). ÎNTRU ADEVĂR Același apostol ne învață în Epistola către Romani, spunând: „cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mân- tuire” (Romani 10, 10). Astfel înțelegem că mântuirea noastră ține și de modul în care Îl mărturisim sau nu Îl mărturisim pe Hristos înaintea oamenilor. Credința nu ține doar de intimitatea omului, ci are un aspect exterior obligatoriu. Viața propusă de Evanghelie constă în renunțarea la bucuria noastră de dragul bucuriei celui de lângă noi, ca împreună să mergem pe calea ce duce spre Rai. Creștinul trebuie, cu timp și fără timp, să-L mărturisească prin propria viață pe Hristos ca dar primit de ei prin comuniunea euharistică.
    [Show full text]
  • Format Electronic
    editorial MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL LA DESCHIDEREA SESIUNII DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ANUALE CU TEMA „ARMATA ROMÂNĂ ŞI CULTELE” rhivele militare, în ansamblul lor, reprezintă un tezaur spiritual de o valoare inestimabilă, destinat conservării pentru Aposteritate a mărturiilor documentare care refl ectă fi del evoluţia organismului militar românesc, precum şi pildele de înalt patriotism şi de exemplară demnitate ale militarilor români. Patrimoniul arhivistic al Armatei României constituie şi va rămâne în permanenţă, o autentică sursă de lecţii învăţate pentru posteritate. Nu putem vorbi despre Arhivele Militare Române, fără a-i evoca pe toţi cei care, de-a lungul anilor, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a patrimoniului arhivistic al Armatei României. Prin determinarea cu care şi-au asumat responsabilitatea păstrării patrimoniului arhivistic, maniera elevată şi inspirată prin care au valorifi cat şi introdus în circuitul ştiinţifi c ample culegeri de documente, lucrări şi publicaţii de prestigiu şi disponibilitatea cu care au soluţionat prompt şi efi cient miile de solicitări de investigare a unor date şi informaţii în folosul publicului larg, arhivarii, arhiviştii şi întregul personal militar şi civil din instituţiile de profi l şi-au reconfi rmat vocaţia de adevăraţi profesionişti ai unei comunităţi de specialişti cu reputaţie şi probitate în domeniu. General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ, Salutând iniţiativa organizării acestei sesiuni de comunicări ştiinţifi ce Şeful Statului Major General de interes naţional, adresez mulţumiri întregului personal din Arhivele Militare Române, pentru eforturile constante şi pentru rigoarea cu care asigură managementul efi cient al patrimoniului arhivistic, conservarea şi restaurarea documentelor cu valoare istorică şi valorifi carea ştiinţifi că a tezaurului arhivistic al Armatei României.
    [Show full text]
  • Familia Berindei. Portretul Unor Aristocrați Ai Spiritului
    Cercetări Istorice (serie nouă), XXXIII, IAŞI, 2014, p. 213-281 FAMILIA BERINDEI. PORTRETUL UNOR ARISTOCRAȚI AI SPIRITULUI. CONVORBIRI CU ACADEMICIANUL DAN BERINDEI Narcis Dorin ION1 Articolul pe care îl propunem iubitorilor de istorie și cititorilor anuarului „Cercetări Istorice” reprezintă doar un mic fragment dintr-o lucrare mai amplă, o carte de convorbiri cu domnul academician Dan Berindei, care este în curs de redactare și va apărea în anul 2015 la Editura Oscar Print din București. Narcis Dorin Ion: Domnule academician Dan Berindei, vă propun să începem discuția noastră cu începuturile și originile familiei Berindei. Acad. Dan Berindei: Originile familiei, ca să spunem așa, certe cu arbore genealogic, sunt din veacul al XVII-lea, neîntrerupt. Înainte sunt supoziții, coincidențe de nume, ș.a.m.d. Este posibil ca, într-adevăr, ca numele să fie peceneg sau cuman, e un trib care purta acest nume și deci există și situarea geografică. Obârșia familiei „neîntrerupte” Berindei a fost în Olt-Romanați, în sudul Olteniei, într-o regiune care a fost dens populată de cumani. Familia mea însă s-a deplasat – la începutul veacului al XVIII-lea – printr-o căsătorie a unei fete Berindei2 cu un boier Merișanu din Teleorman. Rezultatul a fost că 1 Muzeul Național Bran. 2 Este vorba de Ilinca Berindei (m. după 1771), căsătorită cu Constantin Merișanu- Bucșanu. Datele genealogice ale membrilor familiei Berindei sunt preluate din lucrarea domnului Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică și biografică, vol. I. Abaza-Bogdan, București, Editura Simetria, 2004, p. 443-449, cu arbori genealogici la p.
    [Show full text]
  • Polska a Sprawa Rumuńsko–Sowieckiego Paktu O Nieagresji W Latach 1931–1932
    Studia z Dziejów Rosji i Europy Środkowo-Wschodniej ■ XLIX (z. 2) Henryk Walczak Uniwersytet Szczeciński Polska a sprawa rumuńsko–sowieckiego paktu o nieagresji w latach 1931–1932 Zarys treści: Pozostająca od 1921 r. w aliansie z Polską Rumunia od pojawienia się w 1931 r. ini- cjatywy zawarcia paktu o nieagresji z ZSRR nie widziała dla siebie w związku z nim większych korzyści. Politycy bukareszteńscy niepokoili się, iż rozmowy o pakcie wyciągną na światło dzienne sprawę Besarabii, której przynależność do Rumunii nie miała sankcji międzynarodowej ani uzna- nia Związku Sowieckiego. Obawiali się również, iż podpisanie paktu w konsekwencji przyniesie nawiązanie dyplomatycznych stosunków rumuńsko–sowieckich i otworzy tym samym Królestwo Rumunii na wpływy komunistyczne, co przy ostrych problemach społecznych, będących jego udziałem, mogło poważnie zdestabilizować sytuację wewnętrzną. Dyplomacja polska usiłowała doprowadzić do zbliżenia stanowisk obu państw. Jednak bezkompromisowe wymagania stawiane paktowi przez wpływowego dyplomatę rumuńskiego Nicolae Titulescu oraz krytyczne nastawie- nie do tego układu premiera Francji André Tardieu, spowodowały całkowity zastój w tej sprawie. Outline of content: Ever since the emergence in 1931 of the idea of signing a non-aggression pact with the USSR, the Romanians, bound since 1921 by an alliance with Poland, remained sceptical about their own benefits from such an agreement. The politicians in Bucharest feared that the negotiations would evoke the question of Bessarabia, a region which underwent a controversial unification process with Romania that remained unapproved by the international community and unrecognised by the USSR. They also worried that the pact would result in the establish- ment of diplomatic relations between the two countries, thus opening the Kingdom of Romania to communist influence, which, in the light of the acute social troubles it raises, could strongly destabilise the internal situation in the country.
    [Show full text]