editorial MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL LA DESCHIDEREA SESIUNII DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ANUALE CU TEMA „ARMATA ROMÂNĂ ŞI CULTELE” rhivele militare, în ansamblul lor, reprezintă un tezaur spiritual de o valoare inestimabilă, destinat conservării pentru Aposteritate a mărturiilor documentare care refl ectă fi del evoluţia organismului militar românesc, precum şi pildele de înalt patriotism şi de exemplară demnitate ale militarilor români. Patrimoniul arhivistic al Armatei României constituie şi va rămâne în permanenţă, o autentică sursă de lecţii învăţate pentru posteritate. Nu putem vorbi despre Arhivele Militare Române, fără a-i evoca pe toţi cei care, de-a lungul anilor, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a patrimoniului arhivistic al Armatei României. Prin determinarea cu care şi-au asumat responsabilitatea păstrării patrimoniului arhivistic, maniera elevată şi inspirată prin care au valorifi cat şi introdus în circuitul ştiinţifi c ample culegeri de documente, lucrări şi publicaţii de prestigiu şi disponibilitatea cu care au soluţionat prompt şi efi cient miile de solicitări de investigare a unor date şi informaţii în folosul publicului larg, arhivarii, arhiviştii şi întregul personal militar şi civil din instituţiile de profi l şi-au reconfi rmat vocaţia de adevăraţi profesionişti ai unei comunităţi de specialişti cu reputaţie şi probitate în domeniu. General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ, Salutând iniţiativa organizării acestei sesiuni de comunicări ştiinţifi ce Şeful Statului Major General de interes naţional, adresez mulţumiri întregului personal din Arhivele Militare Române, pentru eforturile constante şi pentru rigoarea cu care asigură managementul efi cient al patrimoniului arhivistic, conservarea şi restaurarea documentelor cu valoare istorică şi valorifi carea ştiinţifi că a tezaurului arhivistic al Armatei României. Evidenţiez, de asemenea, eforturile depuse în ultimii ani pentru dezvoltarea domeniului de activitate prin implementarea mijloacelor moderne de prelucrare, stocare şi acces la informaţiile de interes istoric. Stimaţi camarazi, Cu admiraţie pentru competenţa, pasiunea şi responsabilitatea dumneavoastră în îndeplinirea activităţilor specifi ce, îmi exprim deplina convingere că şi pe viitor vă veţi îndeplini cu profesionalism atribuţiile ce vă revin în nobila misiune de prezervare a documentelor trecutului în folosul generaţiilor viitoare. Omagiindu-vă predecesorii, care prin activitatea specifi că, laborioasă şi efi cientă au constituit şi gestionat fondul arhivistic militar românesc, felicit personalul Serviciului Istoric al Armatei, Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, centrelor şi depozitelor intermediare ale categoriilor de forţe, Depozitului de Arhivă Tehnică, pe toţi arhiviştii militari, pentru activitatea depusă şi grija statornică pentru memoria documentară a Armatei României. * * * Vă urez multă sănătate şi fericire alături de cei dragi, precum şi împlinirea tuturor aspiraţiilor personale şi profesionale. MULT SUCCES! General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL document 2014 4 (66) 1 studii/documente SERVICIUL INTERIOR LA MARELE CARTIER GENERAL ROMÂN Colonel (r) prof. univ. Dr. Ion GIURCĂ1 nul 2014 marchează, ca eveniment istoric de Germania au pregătit războiul şi l-au declarat… România nu importanţă crucială, trecerea a 100 de ani de ar putea admite să ia armele într-un război a cărui cauză este Ala declanşarea primei confl agraţii mondiale tocmai nimicirea unei naţiuni mici… Chestiunea românilor din a secolului al XX-lea, care a avut ca centru de greutate Ardeal domină întregul sentiment public. Ea e pururea punctul spaţiul terestru şi aerian al Europei, cât şi cel maritim de negru al alianţei. Soarta românilor de peste munţi, idealul pe întreaga planetă. În vara anului 1914 Europa, şi prin ea naţional al românismului sunt chestiuni pe care un guvern omenirea întreagă, trece printr-o clipă din cele mai grave ale român nu le poate nesocoti. Dacă în lucrurile mici se poate trece existenţei sale seculare. Popoarele peste simţământul public, în cazurile şi statele se prăbuşesc unele asupra mari ale vieţii naţionale oamenii de celorlalte; toate trag sabia, toate stat trebuie neapărat să ţină seamă de încarcă tunurile, toate fac chemarea voinţa poporului. Nu se poate face un la puterile distrugerii; pare că s-ar război în vremurile de azi când acest grăbi să răstoarne, în puţin timp, război nu este înţeles, nu este aprobat toată clădirea ridicată cu încetul prin de conştiinţa naţională: să rămânem lungi veacuri de muncă2. deci neutri3. Războiul declanşat cu o În pofi da presiunilor exercitate rapiditate imprevizibilă, a fost de către statele Puterilor Centrale, marcat încă din primele zile, conducerea politică şi militară de de ample mutaţii în privinţa la Bucureşti şi-a menţinut poziţia raporturilor anterioare dintre în raporturile cu acestea, mai mult unele state, în special în privinţa a răspuns pozitiv propunerilor statelor Antantei în privinţa unei structurii alianţelor politice şi eventuale aderări la alianţa acestora, militare constituite la sfârşitul condiţionând un asemenea demers secolului al XIX-lea şi începutul de încheierea unui tratat politic şi celui de-al doilea, declararea a unei convenţii militare ale căror neutralităţii de către Italia şi prevederi să răspundă concepţiei România constituind o primă şi guvernului în privinţa rezolvării majoră fi sură în cadrul Puterilor unei situaţii hotărâtoare pentru Centrale. Atitudinea celor două Ion I.C. Brătianu viitorul naţiunii române. state, mult discutată şi controversată în privinţa respectării Deşi interesate de poziţia geostrategică a României, angajamentelor internaţionale asumate prin tratate şi statele celor două alianţe politice şi militare erau reticente convenţii, a fost în acord cu textul tratatului politic, era faţă de revendicările politice şi teritoriale ale conducerii previzibilă în condiţiile în care Austro-Ungaria stăpânea şi de la Bucureşti, astfel că doar evoluţia situaţiei militare de exercita o dominaţie dură asupra unor teritorii cu populaţie pe frontul occidental a determinat în cele din urmă statele majoritar italiană şi românească, iar năzuinţele de unitate Antantei să accepte cerinţele primului ministru român şi naţională a celor două state erau evidente şi exprimate direct să împuternicească miniştrii lor în capitala ţării noastre de către diferite organizaţii şi în termeni diplomatici de să semneze la 4/17 august 1916 o convenţie politică şi către oamenii politici. una militară cu I.I.C. Brătianu. Documentele juridice Elocventă în acest sens a fost poziţia primului ministru internaţionale semnate cu Franţa, Marea Britanie, Italia al României, I.I.C. Brătianu, care a fost exprimată cu claritate şi Rusia au prevăzut condiţiile intrării României în război, şi fermitate în cadrul şedinţei Consiliului de Coroană din obligaţiile politice, economice şi militare asumate de către 21 iulie/3 august 1914: noi cerem ca România să rămână cele cinci state în acord cu interesele pe termen scurt şi neutră. Tratatul, precum s-a arătat, nu ne obligă. Austria şi mediu ale acestora. 2 4 (66) 2014 document studii/documente La acea dată, chiar şi mai târziu, I.I.C. Brătianu a vâltoarea războiului. Imediat după declararea stării de evaluat valoarea politică şi militară a documentelor juridice neutralitate, concomitent cu demersurile diplomatice pentru internaţionale semnate, afi rmând cu mândrie şi încredere asigurarea statutului său, în contextul intern şi internaţional în cadrul Consiliului de Coroană de la Cotroceni din ziua afl at într-o dinamică uneori greu de previzionat, guvernul, de 14/27 august 1916: în viaţa naţiunilor sunt afi rmări de toate structurile cu responsabilităţi în domeniul apărării ţării drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare şi s-au angajat şi implicat cu seriozitate şi responsabilitate în sunt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit difi cilul proces de pregătire a ţării şi armatei pentru război. viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o atare situaţie Întregul efort politic, economic, fi nanciar, comercial şi se afl ă astăzi românismul, de aceea, chiar de a fi să fi m bătuţi, faptul că patru din cele mai mari puteri ale lumii au recunoscut creator a fost concentrat pentru satisfacerea nevoilor armatei, temeinicia revendicărilor noastre naţionale şi au consfi nţit în condiţiile în care în anii anteriori, din motive obiective printr-un act solemn hotarele etnice ale românilor de peste dar şi subiective, acest aspect fusese în mare măsură neglijat, Carpaţi, cauza românismului va face un pas înainte, mai mare fapt rezultat şi din modul în care se desfăşurase Campania şi mai însemnat ca oricând’4. din anul 1913, când au ieşit în evidenţă serioase lipsuri în Declanşarea Primului Război Mondial a surprins privinţa organizării, dotării şi pregătirii armatei, la nivelul România şi armata sa nepregătite pentru o confruntare care comandamentelor, marilor unităţi şi unităţilor din toate s-a dovedit a fi , încă de la început, de o duritate deosebită, categoriile de forţe armate şi genurile de armă. o consumatoare de resurse şi energii care nu fuseseră Marele Stat Major al armatei, în organizarea stabilită prin previzionate la adevărata lor dimensiune. Prin urmare Ordinul de zi nr. 48 instituţia din 31 martie/13 aprilie 19145 trebuiau întreprinse măsuri urgente care vizau creşterea (Anexa nr. 1), era instituţia cu atribuţii şi responsabilităţi în capacităţii combative a armatei,