FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Pro øi Contra T I T U L E S C U Lucrare apærutæ cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional Pro øi Contra T I T U L E S C U ediflia a II°a revæzutæ øi adæugitæ Ediflie îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de GEORGE G. POTRA Volumul III FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2012 Redactor: Ana Potra Coperta: Victor Potra Culegere computerizatæ: Ana Potra Tehnoredactare: Ofelia Coøman Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Pro øi contra Titulescu / ed. îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de George G. Potra. ­ Ed. a 2­a, rev. ­ Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2012 3 vol. ISBN 978­606­8091­13­6 Vol. 3. ­ 2012. ­ Bibliogr. ­ Index. ­ ISBN 978­606­8091­17­4 I. Potra, George G (ed. øt.) 94(498)”19” Titulescu,N. ISBN GENERAL: 978°606°8091°13°6 ISBN: 978­606­8091­17­4 © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului Idealul Creator vrea ca Împæræflia Cerurilor care este în noi sæ se realizeze în jurul nostru în lumea vizibilæ a materiei. Idealul Creator nu se mulflumeøte sæ sædeascæ în sufletul omenesc germenul credinflei într­o viaflæ viitoare, unde înflelepciunea îøi va da mâna cu bunætatea; el cere mai ales eforturile necesare, oricât de mari ar fi ele, pentru a integra în materie toate elanurile instinctive ale sufletului omenesc înspre frumos øi înspre bine, pe care nu este de ajuns sæ le întrevedem, ci trebuie sæ øtim sæ le creæm! Idealul Creator nu face deosebire între spirit øi materie; el vede în cel dintâi geniul sculptorului, iar în cea de­a doua marmura care se lasæ ølefuitæ pentru ca sæ aparæ în plinæ luminæ frumosul, ascuns mai înainte în stræfundurile sufletului omenesc.! Nicolae Titulescu J. Paleologu „D. Titulescu nu înceteazæ o clipæ de a lucra pentru adâncirea comprehensiunii reciproce între popoare“ În momentele când geamurile Palatului Pæcii de la Geneva vibrau încæ de violenfla uøilor trântite de delegafliunea germanæ1 øi când popoarele ce se încumetaseræ sæ discute principiile dezarmærii generale îøi întoarseræ iar preocupærile spre grijile înarmærilor, la Atena, în sala festivæ a glorioasei universitæfli elene, un diplomat stræin, primit, ca oaspe distins, îmbræca mantia øi toca de doctor honoris causa. Diplomatul stræin onorat în acest fel era – se øtie – ministrul de Externe al României, d. Nicolae Titulescu; iar motivele acestei înalte in­ vesti turi erau serviciile aduse de D°Sa pæcii între popoare. Færæ a umbla cu capul în nori, ca alfli apostoli ai pæcii, dovedifli astæzi fantaøi naivi, înøelafli øi totodatæ færæ a se læsa înflelenit de strâmtele porunci ale unui patriotism øovin, d. Titulescu a înfleles sæ°øi serveascæ Patria – øi aøa cum numai D°Sa o øtie – înfræflind în jurul ei prietenii øi alianfle care°i întæresc prestigiul øi°i mæresc autoritatea. În negocierile cu adversarii, ca øi în tratativele cu prietenii øi aliaflii flærii, d. N. Titulescu a fost întotdeauna omul de stat luminat øi loial, în­ cælzit deopotrivæ de dragostea flærii sale øi de aceea pentru celelalte popoare ale lumii. „În serviciu comandant“, aøa cum îøi defineøte situafliunea D°Sale de slujitor al statului øi al tronului – în flaræ, peste granifle øi din fotoliul 7 prezidenflial ocupat de D°Sa la Geneva în douæ rânduri – d. Titulescu a apærat flara sa øi pacea, care este a tuturor. Din ce izvoare øi°a tras puterea øi credinfla nebiruitæ în triumful cauzei drepte pe care o apæræ, a spus°o însuøi d. Titulescu la Atena. „Spre a triumfa asupra relelor care o pândesc, omenirea are nevoie de credinfla absolutæ în comandamentele rafliunii. Comandamente pe care savantul le degajeazæ printr°un examen obiectiv în atmosfera seninæ a laboratorului, iar omul public, prin lupta pe care trebuie sæ o dea pentru ca aceste comandamente sæ fie acceptate de toatæ lumea.“ „Sarcinæ grea, sarcinæ ingratæ – a adæugat d. Titulescu –, dar ei trebuie sæ ne consacræm orice clipæ a vieflii noastre sub sancfliunea de a lipsi de la datoria noastræ.“ Iatæ comandamentul suprem al omului care øi atunci când nu a fost înfleles øi a fost criticat pe nedrept, ca øi atunci când a fost ridicat în slævile entuziasmului, ca nimeni altul, nu s°a abætut de la drumul ce°øi croise în slujba flærii sale øi a pæcii între popoare. Atena a fost o etapæ a cælætoriilor ministrului nostru de Externe; o etapæ de împrospætare øi întærire, dupæ care øi°a continuat øi°øi va mai continua cælætoriile, ale cæror roade nu se vor vedea, poate, nici astæzi, nici mâine, dar vor sfârøi prin a se impune tuturor, cæci, în slujba flærii sale, d. Titulescu nu înceteazæ o clipæ de a lucra pentru adâncirea comprehensiunii reciproce între popoare, „unica sursæ a pæcii stabile øi fecunde“. J. Paleologu, „Comandamentele rafliunii“, în „Ordinea“, 27 octombrie 1933; apud Doru Dina, Ion Ivaøcu, Dorin Teodorescu, Nicolae Titulescu – titanul politicii externe româneøti, Editura Fundafliei „Universitatea pentru tofli“, Slatina, 2005, pp. 80–81. NOTE 1 La 14 octombrie 1933, Germania hitleristæ se retrage de la Conferinfla dezarmærii øi pæræseøte Societatea Nafliunilor. 8 Petre Pandrea „Titulescu n°avea simflul realitæflilor, nici al proporfliilor øi, ca orice conservator factice øi formal, n°avea aderenflæ la patrie øi sol“ […] Paul Loebe a organizat, în acest Reichstag istoric øi incendiat1, un ciclu de conferinfle de drept internaflional, de probleme externe øi probleme ale pæcii europene. În acest ciclu sæptæmânal de conferinfle (sâmbæta, dupæ amiazæ, la ora 5), au vorbit personalitæflile vremii din Europa. Dintre reprezentanfli ai flærilor mici, a fost invitat contele Albert Apponyi, iar din partea României a vorbit Nicolae Titulescu, ministru plenipotenfliar la Londra øi delegat permanent al flærii la Societatea Nafliunilor de la Geneva. Conferinfla, intitulatæ La Dynamique de la Paix, s°a flinut în franflu­ zeøte. O versiune germanæ am confecflionat øi eu. Conferinfla s°a tipærit în mai multe limbi. Textul fusese trimis, de mult, de la Londra, øi l°am prelucrat, cu plæcere, fiind jurist, în text german, pe care l°am bætut la maøinæ øi l°am împærflit, din vreme, cu note biografice despre cariera øi personalitatea delegatului român. S°a publicat mult despre N. Titulescu, cu acest prilej. Problemele externe interesau pe cititori. Delegatul român se bucura de faimæ internaflionalæ. Textul conferinflei øi notiflele mele au intrat, buluc øi compact, în presa de stânga, pe unde mæ°nvârteam. Aveam amic øi la Landbundpartei (Partidul fiærænesc). Redactorul øef, Ernst Schubert, era un bun øi scump prieten din primul meu semestru la Smend. Schubert, ceva mai în vârstæ, a parcurs rapid, publicistic, treptele øi conducea oficiosul agrarienilor. La valeur n’attend pas le nombre des années. Valoarea individualæ nu aøteaptæ numærætoarea anilor. Nu l°o fi præjit Hitler øi pe Schubert? Nu°l vor fi nimicit bombardamentele sau frontul? În compania lui øi a altor amici juriøti germani, am asistat la Dinamica Pæcii a lui Nicolae Titulescu, rostitæ cu gesturi largi, calme, armonioase, de actor clasic, de la tribuna parlamentului german, de unde vorbiseræ, cândva, Bismarck, Windthorst2, Bebel3 øi Liebknecht4 (strænepotul lui Martin Luther5). 9 N. Titulescu îøi învæflase Dinamica pe dinafaræ, ca un øcoler. Aøa°i metoda clasicæ. Nu°fli bafli joc de ascultætor. Compui textul, îl buchiseøti øi pe urmæ îl pronunfli armonios ca pe un rol, ca un actor. Compoziflia devine delectare. Totul e muncæ pe aceastæ lume. Aøa fæcea Demostene6. Compunea discursurile mærefle într°un bordei, la lumina chioaræ øi fumegândæ a unui felinar cu oloi grecesc. Se øi cam spunea de adversari cæ discursurile lui Demostene ar fi retoricæ goalæ care miroase a ulei øi bordei. Când începe ex abrupto cu valurile, fli se taie respiraflia. Oratoria e artæ ca øi lirica, tragedia øi epopeea. Titu Maiorescu învæfla prelecfliunile la universitate în fafla oglinzilor. Pentru un discurs „mare“ øi de „senzaflie“ în camera fran­ cezæ, deputatul Jean Jaurès (fiindcæ n°a ajuns ministru, ca un flâøti°bâøti afon de la Chitila) avea nevoie de opt zile de pregætire la Passy. Aici, Jean Jaurès poseda o vilinæ, un pied°à°terre7, cu trandafiri øi glicine. Acolo medita, scria, refæcea, recita cu înverøunare, la un discurs de douæ ceasuri. Textul integral apærea în „L’Humanité“, care avea ca secretar de redacflie pe un oarecare Aristide Briand øi foiletonist pe academicianul Anatole France8. Discursurile lui Jaurès sunt pânæ azi pagini îndrumætoare ale socialismului umanist. Dinamica Pæcii a lui N. Titulescu confline pagini de antologie paci­ fistæ øi umanistæ. Formula despre nevoia de „spiritualizare a graniflelor“ va ræmâne. Cine era N. Titulescu? Generafliile actuale nu mai øtiu nimic despre omul cu înfæfliøare mongolicæ, înalt, aproape huidumæ, iute, nervos, cu vocea de catifea, tandru, copilæros øi talentat. A fæcut clase primare la Caracal, unde tatæl a fost magistrat, preøedinte de tribunal, trecut la Craiova, la Curtea de Apel. Feciorul sæu, Nicolae (despre care se øoptea, øi semæna, cæ ar fi copilul din flori al parlamentarului takist øi latifundiar Paolicæ Brætæøanu) a luat bacalaureatul magna cum laudae, înscris pe tabla de onoare la liceul din cetatea banilor. Doctoratul juridic l°a fæcut la Paris, unde l°a acompaniat maica sa, spre îngrijire atentæ. Istrate Micescu era gelos øi suspina, când se certa cu maica lui pentru fleacuri de fiøteici øi de avere, cæ n°a avut o mamæ iubitoare øi devotatæ ca doamna Titulescu. N. Titulescu este jurist civilist la bazæ. Când øi°a luat doctoratul în drept la Paris, a dat o lungæ telegramæ de adeziune la partidul lui Take 10 Ionescu. A solicitat un loc de soldat. Take Ionescu (pescuitor øarmant de suflete tinere, instigat de Paolicæ Brætæøanu, vechi partizan øi finanflator) l°a primit în birou ca secretar øi l°a cooptat în inima sa largæ de takist.