I---- Siva Pe Siret - Marasti, Mara- Sesti.August - Septembrie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

I---- Siva Pe Siret - Marasti, Mara- Sesti.August - Septembrie PARTEA INTAIA NE UTRALITATEA Vol. I: S I.G. co Venirea la putere.Cele dantai Yf case luni.Vizita Tarului la Constanta . Izbucnirea raz- boiului general.Consiliul de Coroana de la Sinaia.Ultime- le luni ale domniei Regelui Ca- . ; . r, rol.Inceputul noii domnii. 19i 4 Regele Ferdinand - Regina Ma- ria.Iarna 1914-1915.Prima- vara 1915 - Intrarea Italiei in .14 $ razboi.Zvarcolirile opozi %iei - cs;.,- . Victoriile germane.Incidentul V Poklewski. rat Toamna 1915Iar- :4...- na 1915 -1916. Sesiunea parla- . t.] .lr''i . d .... .. r, ' . cr °. mentara 1915-1916.Primava- r'S, 10; , t, i , ra 1916 .Precipitarea eveni- I' 4i: 4' mentelor. Bratianu se hota- ..:. 4 raste.Iscalirea tratatului.Ul- timele zile ale neutralitatii. 7 77 Consiliul de Coroana de la Co- troceni - Declararea razboiului .Moartea Reginei Elisabeta . 9 ° :e U.' PARTEA A DOUA RAZBOIUL 9 I, Vol. II: ., 4. Razboiul - Primele zile. Des- AI lc. t perarea lui Bratianu - Mantaua 91, 9 lui Arvintie.Apararea in Car- . c. pati - Moartea lui Filipescu. r Chinuitoarele aternative - Moartea Principelui Mircea. 4 Dezastrul se precipita - Falken- hayn trece Carpatii si Macken- sen Dunarea . Batalia pentru apararea Bucurestilor-Ulti- mele zile.Iasi - Primele sap- 14M111111 tamani ale anului 1916. 1917 - Primele luni - Tifosul exan- tematic.Primele luni, urmare - Revolutia ruseasca - Intrarea Americii.1917 - Reformele - * * * ir Partidul muncii. Bolsevismul se intinde- Votarea reforme- 01. lor.Criza ministeriala - Ofen- -i---- siva pe Siret - Marasti, Mara- sesti.August - Septembrie . ". .9% 4 i 1.G.DUCA 5 g, =1111 AWE" INIIIMMOND 111011LINII0111111111111111 Vol. lll ColectiaMemorii0marturii" Jon DumitruNerlag MUNCHEN 1982 I.G.DUCA AMINTIRI POLITICE vol. ColectiaMemoriisimarturii" Jon DumitruNerlag MUNCHEN 1982 0 Copyright 1982 by Jon Dumitru - Verlag, Munich with the granted permission of the Publications Committee of the Hoover Institution on War, Revolution and Peace (Stanford University), California, the repository for the memoirs. Gesamtherstellung: Jon Dumitru Verlag fur Fachliteratur, wissenschaftl. Bucher, literariscbe Werke in der Sammlung Colectia Memorii fi mdrture 8000 Munchen 40, Siegfriedstr.3, Tel. (089) 34 61 32 Composersatz and Offsetdruck: Jon Dumitru Verlagswerkstatt 8000 Munchen 40, Kaiserstr. 65, Tel. (089) 34 31 93 Far diese Ausgabe alle Recbte dem Verlag vorbehalten Printed in Germany ,t kl gin% Fig. 1. I.G. Duca ION G.DUCA AMINTIRI POLITICE Volumul III RAZBOIUL (partea a II-a) Capitolul 38/1917De la venirea lui Lenin la putere pdnd la dezarmarea trupelor rusefti din Moldova Capitolul 39/1917Noaptea de la 9 DecembrieDezarmarea bolfevici- lorLichzdarea frontului rusesc Capitolul 40/De la dezarmarea bolfevicilor la demisia guvernului Capitolul 41/Guvernul Averescu Capitolul 42/Guvernul Marghiloman Capitolul 43/Ostracizafii Capitolul 44/Deznoddmiintul Capitolul 45/Guvernarea noastrui -Noiembrie 1918Octombrie 1919- Conferinta de pace DIVERSE Capitolul 46/ Moartea Regelui FerdinandMoartea lui Ion I.C. Bratianu Moartea lui Vintilii Breitianu * IMAGINI DIN VIATA POLITICA A LUI ION G. DUCA Not biograficii Bibliografie INDICE GENERAL VOL. I, H fi HI LE Memorial des Allies sera, pour les generations a venir, le temoignage de 1.4la communaute d'aspirations et de sacrifices de tous Ceux qui, par la guerre mondiale, ont fait triompher le Droit et la Liberte. Cette lutte, une des plus grandes et des plus belles que l'Humanite ait jamais connues, a ete, pour le Peuple Roumain, la lutte supreme entre toutes. En effet, par suites des vicissitudes de l'Histoire, le Peuple Roumain se trouvait dans la plus tragique des situations. Partage sous diverses dominations etrangeres, it a connu, durant des siecles, toutes les horreurs et toutes les injustices de ('oppression. L'element Roumain, situe entre les Carpathes le Pruth et le Danube, a pu, le premier, reconquerir sa liberte et .constituer, vers la fin du siècle dernier, la Roumanie independante. Mais l'ceuvre d'emancipation de la Race Roumaine n'a ete achevee que par suite du triomphe des principes de Droit et de Liberte dont la guerre mondiale a ete l'expression. C'est alors que les elements Roumains de Tran- sylvanie, de Bucovine et de Bessarabie, troncons epars dune seule et meme Race, ont reconquis, eux aussi, leur liberte. Aujourd'hui ('Unite Nationale de tous les Roumains est realisee et l'injustice seculaire est reparee. Dans ces conditions, peut-il encore etre question des sacrifices consentis ? Aucun prix ne paralt au Peuple Roumain assez cher pour son emanci- pation complete et pour son unite definitive. Aussi n'aimons-nous pas, devant le magnifique avenir qui s'ouvre aujour- d'hui devant nous, parler de nos douleurs et de nos sacrifices, si ce nest pour nous incliner avec veneration devant nos Morts, devant Ceux Auxquels nous devons la realisation de notre rave d'hier et de nos esperances de demain. 5 Memorialul Aliatilor va constitui, pentru generatiile ce vor veni, marturia comu- nitAtii de aspiratii ;i de sacrificii a tuturor celor care au facut ca prin razboiul mondial se triumfe Dreptul si Libertatea. Aceasta lupta, una dintre cele mai grandioase 5i mai frumoase pe care Umanitatea le-a cunoscut vreodata, a fost pentru Poporul Roman, intre toate, lupta Iui supreme. De fapt, consecinta a vicisitudinilor istoriei, Poporul Roman se gasea in cea mai tragica dintre situatii. impartit sub diverse dominatii strain, el a cunoscut, de-a lun- gul secolelor, toate ororile ;i toate nedreptatile impilarii. Elementul Roman, situat intre Carpati, Prut$iDunare, a reusit cal dintaisillrecucereasca libertatea$isa in- temeieze, spre sfarsitul secolului trecut, Romania independent& Dar opera de emancipare a Neamului Romanesc nu s'a desavar;it decat in urma triumfului principiilor de Drept ;i Libertate a caror expresie a fost razboiul mondial. Atunci si -au recucerit libertatea 5i Romani din Transilvania, Bucovina ;i Basarabia, trunchi din trunchiul aceluia;i Neam unic. Astazi este desavarsita Unitatea Nationals a tuturor Roma nilor ;i indreptata ne- dreptatea secular& In aceste conditii, ar mai putea fi oare vorba de sacrificii consimtite? Pentru complete Iui emancipare 5i pentru unitatea lui definitive, nici un pret nu-i !Area Poporului Roman de ajuns de scump. De aceea, dna in fate viitorului magnific ce se deschide de astazi inaintea noastra, ne place sa vorbim despre durerile ;i sacrificiile noastre, nu o facem decat pentru a ne incline cu veneratie inaintea Mortilor no;tri, inaintea Celor Mora le datoram implinirea visului nostru de ieri 5i a sperantelor noastre de ma ine. I. G. Duca 6 III RAZBOIUL CAPITOL UL TREIZECI .W OPT 1917 DE LA VENIREA LUI LENIN LA PUTERE PANA LA DEZARMAREA TRUPELOR RUSE DIN MOLDOVA Inteadevir, §tirile ce ne veneau din Rusia erau din ce in ce mai ingrijo- ritoare. In a doua jumitate a lunii Octombrie au sosit la Iasi Generalul Iancovescu qi un corespondent al marii reviste siptamanale americane ,,Saturday Evening Post", Dl. Ellis, amindoi purtitori de ve§ti rele. Generalul Iancovescu fusese trimis la Petrograd in calitatea sa de Minis- tru de Rizboi, spre a lua contact cu autorititile militare ruse§ti qi spre a vedea daces mai era ceva de sperat din partea armatei Rusiei revolutionare. Raportul pe care ni 1-a ficut la Consiliul de Mini§tri era cat se poate de pesimist. Din el rezulta limurit ci anarhia se intindea tot mai mult qi ci, atat inaltul comandament de la Moghilev, cat §i diferitele comandamente de unititi erau incapabile sa stapineasca procesul de dezagregare care cu- prinsese intreaga armati mseasca. La Petrograd haosul domnea pretutin- deni. Imi aduc aminte, intre altele, de o foarte caracteristici convorbire pe care Generalul Iancovescu o avusese cu Colonelul Versovski care fusese la Peri§ ajuns acuma tare qi mare in Rusia revolutionard. Dl. Ellis a fost §i mai categoric. Spre deosebire de ceilalti corespondenli americani, de obicei tineri qi fill multi cultures, Dl. Ellis era un om in- ciruntit, foarte cult, de un nivel cu mult superior mediei confratilor lui. El stribituse Rusia in lung qi in lat §i concluzia lui era ca nefericitul Ke- renski nu mai poate domina, ci Rusia este in ajunul izbindei bol§evicilor, iar lui Britianu i-a spus Uri inconjur sa nu ne mai facem nici o iluzie, dar absolut nici una, ci tara este incapabili sa mai continuie razboiul, ci mer- ge cupa§irepezi spre pacea separates §i ci, prin urmare, sa ne facem toate socotelile pe baza acestei eventualititi, care a ajuns sa fie o chestie de zile. A§a a qi fost. La 2 Octombrie revolutia bol§evica a izbucnit la Petro- grad qi Lenin a pus mina pe guvernul Rusiei. Deqi faptul prezenta o gravi- tate lesne de inteles, trebuie si marturisesc ci nu domnea in rindurile noastre consternarea care ar fi trebuit in mod logic, sa domneasci.Intai, fiindci ne obi§nuisem cu ideea ci bol§evicii vor birui §i, in sfar§it, fiindci 7 multi credeau ca Lenin nu se va putea mentine la putere. Alegerile parti- ale pentru constituanta aratasera abia cu cateva zile inainte ca ideile bol- §evice erau imp arta0te de un numar foarte restrans de cetateni ai Rusiei. Rationand dupa criteriile politice obipuite, concluzia ca, in asemenea conditiuni o minoritate neinsemnata nu va reu0 sa se impuna marii majoritati a populatiei ruse§ti, aparea multora ca logics §i probabila. Bratianu nu impartaqea deloc acest fel de-a vedea. El era convins ca o vointa hotarita, oricare ar fi ea, se va impune in mijlocul haosului exis- tent §i demult avea convingerea ca., din nenorocire, de la izbucnirea revo- lutiei rusei numai Lenin §i prietenii lui §tiau ce voiesc Si urmareau cu o admirabila tenacitate Si cu .43 energie salbatica scopurile tor. Intrucat ma prive§te, eu impartaFam cu totul parerile lui Bratianu, dar nu este mai putin adevarat ca acestea, in genere, erau foarte impartite. Cu cine to in- talneai iti spunea, fie ca. regimul Lenin va dainui, fie ca este o aventura sortita unei pieiri apropiate. Cel mai afirmativ era ministrul Serbiei Marin- kovici, care ne oprea pe strada ca sa ne spuna ca el cunoa§te Rusia, ca a trait ani de zile la Petersburg §i ca ne poate certifica ca experienta Lenin nu va dura decat doua, trei saptamani.
Recommended publications
  • Romanian Foreign Policy (1878-1914)
    World Wide Journal of Multidisciplinary Research and Development WWJMRD 2017; 3(11): 69-74 www.wwjmrd.com International Journal Peer Reviewed Journal Romanian foreign policy (1878-1914) Refereed Journal Indexed Journal UGC Approved Journal Dragos Ionut ONESCU Impact Factor MJIF: 4.25 e-ISSN: 2454-6615 Abstract Prior to independence, Romania has conducted foreign policy actions aimed at achieving this Dragos Ionut ONESCU objective (see trade convention with Austria-Hungary in 1875) and after 1878 was sought to ensure Strasbourg University/Babes- Bolyai University Cluj- security through political alliances with neighboring countries and powers. One of the main foreign Napoca, Romania policy issues, with important consequences and the territorial integrity of the Romanian Principalities and then was the status of the Danube. In the present paper I analyzed the Romanian foreign policy between 1878 and 1914. Keywords: Romanian Foreign Policy, International Relations, Security, Foreign Policy Introduction The first time the issue is considered Danube is the Treaty of Bucharest between Russia and Turkey, signed on May 28, 1812, which ended the Russo-Turkish war took place between 1806 and 1812. The Clashes of interest between the major European powers were put on the agenda the need to solve the problem of freedom of navigation on international rivers and its consecration in an international act. Used the occasion to ensuring this was the Peace Congress in Vienna, met after the first abdication of Napoleon. The Final Act 1815 states in Articles 108-118, fundamental principles of river. Under Article 109, navigation on international rivers was free for all states without distinction between riparian and non-riparian states; is accurate but that freedom of navigation applies only to commercial navigation, not for the war.
    [Show full text]
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century
    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
    [Show full text]
  • Political, Diplomatic and Military Aspects of Romania's Participation in the First World War
    Volume XXI 2018 ISSUE no.2 MBNA Publishing House Constanta 2018 SBNA PAPER OPEN ACCESS Political, diplomatic and military aspects of romania's participation in the first world war To cite this article: M. Zidaru, Scientific Bulletin of Naval Academy, Vol. XXI 2018, pg. 202-212. Available online at www.anmb.ro ISSN: 2392-8956; ISSN-L: 1454-864X doi: 10.21279/1454-864X-18-I2-026 SBNA© 2018. This work is licensed under the CC BY-NC-SA 4.0 License Political, diplomatic and military aspects of romania's participation in the first world war M. Zidaru1 1Romanian Society of Historian. Constanta Branch Abstract: Although linked to the Austro-Hungarian Empire by a secret alliance treaty in 1883, Romania chose to declare itself neutral at the outbreak of hostilities in July 1914, relying on the interpretation of the "casus foederis" clauses. The army was in 1914 -1915 completely unprepared for such a war, public opinion, although pro-Entente in most of it, was not ready for this kind of war, and Ion I. C. Bratianu was convinced that he had to obtain a written assurance from the Russian Empire in view of his father's unpleasant experience from 1877-1878. This article analyze the political and military decisions after Romania entry in Great War. Although linked to the Austro-Hungarian Empire by a secret alliance treaty in 1883, Romania chose to declare itself neutral at the outbreak of hostilities in July 1914, relying on the interpretation of the "casus foederis" clauses. In the south, Romania has three major strategic interests in this region: - defense of the long Danubian border and the land border between the Danube and the Black Sea; - the keep open of the Bosphorus and Dardanelles, through which 90% of the Romanian trade were made; - avoiding the isolation or political encirclement of Romania by keeping open the Thessaloniki-Nis- Danube communication, preventing its blocking as a result of local conflicts or taking over under strict control by one of the great powers in the region[1].
    [Show full text]
  • The War Profiteer in Romanian Pamphlets (1918–1919)
    ‘The Reign of the Ravens’: The War Profiteer OPEN in Romanian Pamphlets (1918–1919) ACCESS Magdalena Răduță Faculty of Letters, University of Bucharest magdalena.raduta@litere.ro SYNOPSIS At the end of 1918, Romania exits the Great War as a victorious country, following a German occupa- tion and double change in political alliances. The after-war years are dedicated to the national unifi- cation, political and cultural alike; there is much talk in the public agenda of starting anew and the ethical dimension of this renewing process is obviously of highest priority. The present paper aims to examine a specific element of the Romanian public agenda at the end of 1918 and beginning of 1919: the press campaigns dealing with the aftermath of the occupation years, specifically the case of war profiteers, during the first months following the war. Based on various forms of press cam- paigns aiming to expose the war profiteers, this article showcases thead-hominem literary pamphlet, largely present in the Romanian press during the immediate post-war years. Seen as an intermediate genre (closely related to the press in terms of form and immediate purpose, but claiming literary sta- tus for its use of techniques and structures borrowed from literature), the literary pamphlet is used in the Romanian press of ’18–’19 for its symbolical charge and as a substitute for ‘real’ social justice. KEYWORDS Romania; 1918; literary pamphlet; German occupation; moral justice. For the Kingdom of Romania, the war ends twice on December 1st 1918: on this day, the union of Transylvania and Romania is completed and the royal couple returns to the city of Bucharest freed of the German and Bulgarian armies that came to occupy it, together with the whole southern region of the country, in the autumn of 1916.
    [Show full text]
  • Rim Nr.5-6-26-NOV.2007.Pmd
    PERCEP}IA ROMÂNIEI ASUPRA DESCURAJ~RII NUCLEARE general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN R:JNOVEANU I. Politica nucleară a Pactului de la Varşovia unde necesităţile operaţionale o reclamau planifica- şi poziţia României torilor militari sovietici. Această realitate făcea ca opţiunile României Planificarea nucleară în cadrul Pactului de la să fie extrem de limitate. Evoluţiile internaţionale, Varşovia, a fost apanajul strict şi exclusiv al URSS. în special criza rachetelor din 1962, au transformat Liderii de la Bucureşti, ca şi omologii lor din celelalte problematica armelor nucleare într-o preocupare state comuniste, nu au avut acces la discutarea, şi, majoră pentru liderii de la Bucureşti şi au avut o cu atât mai puţin, la elaborarea strategiilor sovie- influenţă semnificativă asupra atitudinii Bucureş- tice în acest domeniu. În consecinţă, orice analiză tilor în cadrul Pactului. Conştientizând că pot fi asupra acestui subiect suferă de un deficit semni- atraşi, împotriva voinţei lor şi fără nici o consultare ficativ datorat lipsei evidenţelor documentare sau prealabilă, într-o confruntare nucleară sovieto- a caracterului lacunar şi fragmentar al celor americană, liderii români au fost preocupaţi de existente. Documentele declasificate până acum obţinerea unor garanţii directe sau indirecte că, în fostele state comuniste nu conţin, cu mici într-o asemenea eventualitate, teritoriul românesc excepţii, decât referiri vagi sau incomplete la nu se va afla în aria de acţiune a armelor nucleare această problematică. Planurile de război ale ale adversarilor Pactului. Pactului conţin încă multe necunoscute. Printre puţinele evidenţe documentare relative la această Mesajul transmis guvernului american în problematică sunt Planul de război al Tratatului de contextul crizei cubaneze este relevant în acest sens.
    [Show full text]
  • Însemnarile Memorialistice Ale Lui Ion Mihalache*
    O.L. ŞOVAN, M. PUŞCAŞU- Un document inedit- insemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache UN DOCUMENT INEDIT - ÎNSEMNARILE MEMORIALISTICE ALE LUI ION MIHALACHE* OCTA V lAN LIVIU ŞOV AN** MIRCEA PUŞCAşu••• În 1882 se naşte la Topoloveni-Argeş, Ion Mihalache, cel care printr-o luptă şi o viaţă şi jertfa .finală, a făcut din (ărănism mai mult decât un program, o adevărată 1 ideologie . Ajuns învăţător, adept al ideilor lui Constantin Dobrescu-Argeş, îşi va lega numele de emanciparea ţărănimii, la Topoloveni, vreme de 12 ani, va pune bazele ţărănismului, atent fiind la glasul şi trăirea ţănmului român. Remarcabila sa activitate îl va aduce in postura de preşedinte al Asociaţiei Generale a Învă!ătorilor, din această poziţie făcând un pas important pe drumul afirmării politice. Participă la luptele din Primul război mondial pentru ca apoi, in decembrie 1918, cu câţiva camarazi de arme, preoţi, învăţători şi ţărani, înfiinţează Partidul Ţărănesc din România. Succesul la alegerile din 1919 şi proiectul legii de reformă agrară radicală, in calitate de ministru al Agriculturii şi Domeniilor, în guvernul Blocului parlamentar, nepromulgat de rege, atrag o campanie de denigrări din partea oligarhiei vremii. La 1O octombrie 1926 se face fuziunea între Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc, creându-se Partidul Naţional Ţărănesc, în care Ion Mihalache era vicepreşedinte, şi care va obţine la alegerile din 1928 o mare victorie şi va forma câteya guverne în perioada 1928-1933. Ion Mihalache va deţine funcţia de ministru la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau la Ministerul de Interne (guvernele Iuliu Maniu- şi 1 Alexandru Vaida-Voievod) . După 1933, în calitate de preşedinte, Ion Mihalache a condus Partidul, până la revenirea lui Maniu în 193 7.
    [Show full text]
  • TOME XIX-19811 144° 2 (Aivril- Juln)
    ACADNIE DES SCIENCES SOCIALES ETPOLITIQUES INSTITUT D'tTUDES SUD-EST EUROPtENNES TOME XIX-19811 144° 2 (Aivril- juln) Problèmes de l'historiographie contemporaine Textes et documents EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA www.dacoromanica.ro Comité de rédaction Réclacteur en chef:M. BERZA I Redacteur en chef adjoint: ALEXANDRU DUTU Membres du comité : EMIL CON DURACHI, AL. ELIAN, VALEN- TIN GEORGESCU,H. MIHAESCU, COSTIN MURGESCU, D. M. PIPPIDI, MIHAI POP, AL. ROSETTI, EUG EN STANESCU, Secrétaire du comité: LIDIA SIMION La REVUE DES ÈTUDES SUD-EST EUROPEENNES paralt 4 fois par an.Toute com- mande de l'étranger (fascicules ou abonnement) sera adressée A ILEXIM, Departa- mentul Export-Import Presa, P.O. Box 136-137, télex 11226, str.13 Decembrie n° 3, R-79517 Bucure0, Romania, ou A ses représentants a l'étranger. Le prix d'un abonnement est de $ 50 par an. La correspondance, les manuscrits et les publications (livres, revues, etc.) envoyés pour comptes rendus seront adressés a L'INSTITUT D'ÈTUDES SUD-EST EUROPÉ- ENNES, 71119 Bucure0, sectorul 1, str. I.C. Frimu, 9, téIéphone 50 75 25, pour la REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPÉENNES Les articles seront remis dactylographiés en deux exemplaires. Les collaborateurs sont priés de ne pas dépasser les limites de 25-30 pages dactylographiées pour les articles et 5-6 pages pour les comptes rendus EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA Calea Victoriein°125, téléphone 50 76 80, 79717 BucuretiRomania www.dacoromanica.ro lin 11BETUDES 11110PBB1111E'i TOME XIX 1981 avril juin n° 2 SOMMAIRE
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: vanzari@libhumanitas.ro Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Atrocities Against Hungarians in Transylvania-Romania in The
    THE WHITE BOOK ATROCITIES AGAINST HUNGARIANS IN THE AUTUMN OF 1944 (IN TRANSYLVANIA, ROMANIA) RMDSZ (DAHR) KOLOZSVÁR, 1995 by Mária Gál Attila Gajdos Balogh Ferenc Imreh Published originally in Hungarian by the Political Section of the Acting Presidium of the DEMOCRATIC ALLIANCE OF HUNGARIANS IN ROMANIA (DAHR) Publisher: Barna Bodó Editor: Mária Gál Lector: Gábor Vincze Corrector: Ilona N. Vajas Technical editor: István Balogh Printed by: Écriture Press Printing House Manager in charge: Gyula Kirkósa Technical manager: György Zoltán Vér Original title: Fehér könyv az 1944. öszi magyarellenes atrocitásokról. Foreword 75 years have passed since Trianon, the humiliating and unfair event that has been a trauma for us, Hungarians ever since. Even though we had 22 years at our disposal for analyzing and defining political and social consequences, the next disastrous border adjustment once again driven us to the losers’ side. Since then, the excruciating questions have just multiplied. When was the anti-Hungarian nature of the second universal peace agreement decided upon? What were the places and manners of this fatal agreement, which, although unacceptable to us, seemed to be irrevocable? Some questions can probably never be answered. Devious interests have managed to protect certain archives with non- penetrable walls, or even succeeded in annihilating them. Other vital events have never really been recorded. Lobbying procedures are not the invention of our age... State authorities could easily ban prying into some delicate affairs if special cases – like ours – occurred. There seemed to be no possibility for answering the question of the bloodshed in the autumn 1944 in North Transylvania.
    [Show full text]
  • Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879
    www.ssoar.info Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924) Bîgiu Răzvan, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Bîgiu Răzvan, C. (2007). Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924). Annals of the University of Bucharest / Political science series, 9, 19-44. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-387433 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de MISIUNILE DIPLOMATICE ALE LUI TRANDAFIR G. DJUVARA (1879-1924) RĂZVAN CRISTIAN BÎGIU Introducere După o seamă de autori, Bucureştiul devenise, în perioada de sfârşit a secolului al XIX-lea, un centru cu o bogată activitate diplomatică, „o veritabilă trambulină pentru ambasadori”1. Un astfel, de ambasador lansat în această perioadă înfloritoare a diplomaţiei româneşti este şi Trandafir G. Djuvara, căruia îi este dedicat acest articol, şi care şi-a desfăşurat activitatea diplomatică între ultimele şi primele două decenii ale secolelor XIX-XX, perioadă în care, în relaţiile internaţionale, tânărul stat român a reuşit, prin reprezentanţii săi, să se afirme ca un partener serios şi demn de a fi primit în cele mai înalte cercuri diplomatice. Diplomaţia românească de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a jucat un rol deosebit de important în consolidarea statului român modern, în afirmarea României ca factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar Trandafir G.
    [Show full text]
  • Great Romania Under the Menace of the European Extremism and Revisionism
    RSP • No. 58 • 2018: 62-72 R S P ORIGINAL PAPER Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Florin Nacu* Abstract: In this article, there is presented the way in which the adversaries of Great Romania made efforts to fight for its dismemberment, immediately after 1918. The Great Union coincided with the revolution from 1917, and the reinvigoration of revisionism, due to the degree of permissiveness in the Peace Treaties from Paris-Versailles, 1919-1920. The actions meant to destabilise Romania were carried out both from the interior and exterior. There were subversive, violent actions, coordinated by the Soviet and German secret services. Romania did not manage to have a position on the international plan for counteracting the effects of the German and Soviet proximity, which had been foreseen by the diplomat Nicolae Titulescu. In the 22 years, the period Great Romania resisted, there could be seen how complex the evolution of the internal and external politics was, promoted by the decisional factors from Bucharest. The conclusion is that the degradation of the international political system, the ascension of the revisionism, the lack of a coherent dialogue between the representatives of the Romanian political currents, the emerging and the evolution of the extremes represent the causes that led to the collapse of Great Romania, in the summer of 1940. Keywords: right extreme; left extreme; Germany; USSR; revisionism * Ph.D., „CS Nicolăescu Plopșor” Social Humanistic Research Institute, 3rd degree researcher, Craiova; Phone: 0040761617067; Email: florin_nacu@yahoo.com 62 Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Introduction In the present article, there is to be presented the way in which the Great Union from 1918 was influenced by both the internal and external context.
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu – Un Aristocrat Al Politicii
    NICOLAE FILIPESCU – UN ARISTOCRAT AL POLITICII Doru DUMITRESCU Motto: „Ţie scumpă patrie, puterea mea de muncă, puterea mea de iubire!” Nicolae Filipescu Abstract: Among the modern Romanian elite an outstanding part was played by the Filipescu family. The origin of this family is from Bucov, a village in the Prahova County. Members of the family held administrative responsibilities since the 16th. century. It is the aim of this article to analyze the way in which the Filipescus played an important role in the development of modern Romania, by shaping up its administrative and educational structure, as well as its cultural life. Keywords: Nicolae Filipescu, the modern Romanian elite, Romanian Conservative Party, „Epoca” newspaper. Printre familiile aristocraţiei româneşti care aveau să dea ţării numeroşi reprezentanţi ai elitei s-au numărat şi Filipeştii. Avându-şi originile în familia boierilor de Bucov, al cărei leagăn a fost judeţul Prahova, Filipeştii, ca şi Cocorăştii, Kreţuleştii şi Rudenii, erau descendenţi ai marelui-logofăt Staico de Bucov şi ai soţiei sale Caplea, prin fiica lor Caplea a II-a1. 1 Dan Pleşea, Quelques grandes familles valaques des XIV-XVe siècles în 12 Internationaler Kongres für genealogische und heraldische Wiessenschaften, München, 1974, p. 216-217. REVISTA BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE, Anul 1, Nr. 2, iunie-decembrie 2016, p. 83-104. 84 Doru DUMITRESCU O rădăcină a familiei Filipeştilor ar fi, conform vechii istoriografii2, „bătrânul Drăghici” ot Mărgineni3, mare-vornic sub Neagoe Basarab4. El moştenea moşiile Filipeşti şi Mărgineni de la tatăl său, Neagoe, fiul lui jupan Drăghici, amintit pe la 14905. Familia Filipeştilor îşi are însă originea în Dumitru, dregător de seamă al lui Mihai Viteazul, mare-vistiernic (1571), mare dregător al Ţării Româneşti – ajuns rând pe rând şi mare-clucer (1579), mare-spătar (1582-1584), mare-ban, mare-logofăt (1587-1589) şi mare-vornic (1601-1604) – şi cunoscut în documente ca Dumitru „din Cepturi”, dar şi „din Dădeşti”, „Epoteşti” sau cel Bătrân6.
    [Show full text]