PARTEA INTAIA NE UTRALITATEA Vol. I: S I.G. co Venirea la putere.Cele dantai Yf case luni.Vizita Tarului la Constanta . Izbucnirea raz- boiului general.Consiliul de Coroana de la Sinaia.Ultime- le luni ale domniei Regelui Ca- . ; . r, rol.Inceputul noii domnii. 19i 4 Regele Ferdinand - Regina Ma- ria.Iarna 1914-1915.Prima- vara 1915 - Intrarea Italiei in .14 $ razboi.Zvarcolirile opozi %iei - cs;.,- . Victoriile germane.Incidentul V Poklewski. rat Toamna 1915Iar- :4...- na 1915 -1916. Sesiunea parla- . t.] .lr''i . d .... .. r, ' . cr °. mentara 1915-1916.Primava- r'S, 10; , t, i , ra 1916 .Precipitarea eveni- I' 4i: 4' mentelor. Bratianu se hota- ..:. 4 raste.Iscalirea tratatului.Ul- timele zile ale neutralitatii. 7 77 Consiliul de Coroana de la Co- troceni - Declararea razboiului .Moartea Reginei Elisabeta . 9 ° :e U.' PARTEA A DOUA RAZBOIUL 9 I, Vol. II: ., 4. Razboiul - Primele zile. Des- AI lc. t perarea lui Bratianu - Mantaua 91, 9 lui Arvintie.Apararea in Car- . c. pati - Moartea lui Filipescu. r Chinuitoarele aternative - Moartea Principelui Mircea. 4 Dezastrul se precipita - Falken- hayn trece Carpatii si Macken- sen Dunarea . Batalia pentru apararea Bucurestilor-Ulti- mele zile.Iasi - Primele sap- 14M111111 tamani ale anului 1916. 1917 - Primele luni - Tifosul exan- tematic.Primele luni, urmare - Revolutia ruseasca - Intrarea Americii.1917 - Reformele - * * * ir Partidul muncii. Bolsevismul se intinde- Votarea reforme- 01. lor.Criza ministeriala - Ofen- -i---- siva pe Siret - Marasti, Mara- sesti.August - Septembrie . ". .9% 4 i 1.G.DUCA 5 g, =1111 AWE" INIIIMMOND 111011LINII0111111111111111 Vol. lll ColectiaMemorii0marturii" Jon DumitruNerlag MUNCHEN 1982 I.G.DUCA AMINTIRI POLITICE vol. ColectiaMemoriisimarturii" Jon DumitruNerlag MUNCHEN 1982 0 Copyright 1982 by Jon Dumitru - Verlag, Munich with the granted permission of the Publications Committee of the Hoover Institution on War, Revolution and Peace (Stanford University), California, the repository for the memoirs. Gesamtherstellung: Jon Dumitru Verlag fur Fachliteratur, wissenschaftl. Bucher, literariscbe Werke in der Sammlung Colectia Memorii fi mdrture 8000 Munchen 40, Siegfriedstr.3, Tel. (089) 34 61 32 Composersatz and Offsetdruck: Jon Dumitru Verlagswerkstatt 8000 Munchen 40, Kaiserstr. 65, Tel. (089) 34 31 93 Far diese Ausgabe alle Recbte dem Verlag vorbehalten Printed in Germany ,t kl gin% Fig. 1. I.G. Duca ION G.DUCA AMINTIRI POLITICE Volumul III RAZBOIUL (partea a II-a) Capitolul 38/1917De la venirea lui Lenin la putere pdnd la dezarmarea trupelor rusefti din Moldova Capitolul 39/1917Noaptea de la 9 DecembrieDezarmarea bolfevici- lorLichzdarea frontului rusesc Capitolul 40/De la dezarmarea bolfevicilor la demisia guvernului Capitolul 41/Guvernul Averescu Capitolul 42/Guvernul Marghiloman Capitolul 43/Ostracizafii Capitolul 44/Deznoddmiintul Capitolul 45/Guvernarea noastrui -Noiembrie 1918Octombrie 1919- Conferinta de pace DIVERSE Capitolul 46/ Moartea Regelui FerdinandMoartea lui Ion I.C. Bratianu Moartea lui Vintilii Breitianu * IMAGINI DIN VIATA POLITICA A LUI ION G. DUCA Not biograficii Bibliografie INDICE GENERAL VOL. I, H fi HI LE Memorial des Allies sera, pour les generations a venir, le temoignage de 1.4la communaute d'aspirations et de sacrifices de tous Ceux qui, par la guerre mondiale, ont fait triompher le Droit et la Liberte. Cette lutte, une des plus grandes et des plus belles que l'Humanite ait jamais connues, a ete, pour le Peuple Roumain, la lutte supreme entre toutes. En effet, par suites des vicissitudes de l'Histoire, le Peuple Roumain se trouvait dans la plus tragique des situations. Partage sous diverses dominations etrangeres, it a connu, durant des siecles, toutes les horreurs et toutes les injustices de ('oppression. L'element Roumain, situe entre les Carpathes le Pruth et le Danube, a pu, le premier, reconquerir sa liberte et .constituer, vers la fin du siècle dernier, la Roumanie independante. Mais l'ceuvre d'emancipation de la Race Roumaine n'a ete achevee que par suite du triomphe des principes de Droit et de Liberte dont la guerre mondiale a ete l'expression. C'est alors que les elements Roumains de Tran- sylvanie, de Bucovine et de Bessarabie, troncons epars dune seule et meme Race, ont reconquis, eux aussi, leur liberte. Aujourd'hui ('Unite Nationale de tous les Roumains est realisee et l'injustice seculaire est reparee. Dans ces conditions, peut-il encore etre question des sacrifices consentis ? Aucun prix ne paralt au Peuple Roumain assez cher pour son emanci- pation complete et pour son unite definitive. Aussi n'aimons-nous pas, devant le magnifique avenir qui s'ouvre aujour- d'hui devant nous, parler de nos douleurs et de nos sacrifices, si ce nest pour nous incliner avec veneration devant nos Morts, devant Ceux Auxquels nous devons la realisation de notre rave d'hier et de nos esperances de demain. 5 Memorialul Aliatilor va constitui, pentru generatiile ce vor veni, marturia comu- nitAtii de aspiratii ;i de sacrificii a tuturor celor care au facut ca prin razboiul mondial se triumfe Dreptul si Libertatea. Aceasta lupta, una dintre cele mai grandioase 5i mai frumoase pe care Umanitatea le-a cunoscut vreodata, a fost pentru Poporul Roman, intre toate, lupta Iui supreme. De fapt, consecinta a vicisitudinilor istoriei, Poporul Roman se gasea in cea mai tragica dintre situatii. impartit sub diverse dominatii strain, el a cunoscut, de-a lun- gul secolelor, toate ororile ;i toate nedreptatile impilarii. Elementul Roman, situat intre Carpati, Prut$iDunare, a reusit cal dintaisillrecucereasca libertatea$isa in- temeieze, spre sfarsitul secolului trecut, Romania independent& Dar opera de emancipare a Neamului Romanesc nu s'a desavar;it decat in urma triumfului principiilor de Drept ;i Libertate a caror expresie a fost razboiul mondial. Atunci si -au recucerit libertatea 5i Romani din Transilvania, Bucovina ;i Basarabia, trunchi din trunchiul aceluia;i Neam unic. Astazi este desavarsita Unitatea Nationals a tuturor Roma nilor ;i indreptata ne- dreptatea secular& In aceste conditii, ar mai putea fi oare vorba de sacrificii consimtite? Pentru complete Iui emancipare 5i pentru unitatea lui definitive, nici un pret nu-i !Area Poporului Roman de ajuns de scump. De aceea, dna in fate viitorului magnific ce se deschide de astazi inaintea noastra, ne place sa vorbim despre durerile ;i sacrificiile noastre, nu o facem decat pentru a ne incline cu veneratie inaintea Mortilor no;tri, inaintea Celor Mora le datoram implinirea visului nostru de ieri 5i a sperantelor noastre de ma ine. I. G. Duca 6 III RAZBOIUL CAPITOL UL TREIZECI .W OPT 1917 DE LA VENIREA LUI LENIN LA PUTERE PANA LA DEZARMAREA TRUPELOR RUSE DIN MOLDOVA Inteadevir, §tirile ce ne veneau din Rusia erau din ce in ce mai ingrijo- ritoare. In a doua jumitate a lunii Octombrie au sosit la Iasi Generalul Iancovescu qi un corespondent al marii reviste siptamanale americane ,,Saturday Evening Post", Dl. Ellis, amindoi purtitori de ve§ti rele. Generalul Iancovescu fusese trimis la Petrograd in calitatea sa de Minis- tru de Rizboi, spre a lua contact cu autorititile militare ruse§ti qi spre a vedea daces mai era ceva de sperat din partea armatei Rusiei revolutionare. Raportul pe care ni 1-a ficut la Consiliul de Mini§tri era cat se poate de pesimist. Din el rezulta limurit ci anarhia se intindea tot mai mult qi ci, atat inaltul comandament de la Moghilev, cat §i diferitele comandamente de unititi erau incapabile sa stapineasca procesul de dezagregare care cu- prinsese intreaga armati mseasca. La Petrograd haosul domnea pretutin- deni. Imi aduc aminte, intre altele, de o foarte caracteristici convorbire pe care Generalul Iancovescu o avusese cu Colonelul Versovski care fusese la Peri§ ajuns acuma tare qi mare in Rusia revolutionard. Dl. Ellis a fost §i mai categoric. Spre deosebire de ceilalti corespondenli americani, de obicei tineri qi fill multi cultures, Dl. Ellis era un om in- ciruntit, foarte cult, de un nivel cu mult superior mediei confratilor lui. El stribituse Rusia in lung qi in lat §i concluzia lui era ca nefericitul Ke- renski nu mai poate domina, ci Rusia este in ajunul izbindei bol§evicilor, iar lui Britianu i-a spus Uri inconjur sa nu ne mai facem nici o iluzie, dar absolut nici una, ci tara este incapabili sa mai continuie razboiul, ci mer- ge cupa§irepezi spre pacea separates §i ci, prin urmare, sa ne facem toate socotelile pe baza acestei eventualititi, care a ajuns sa fie o chestie de zile. A§a a qi fost. La 2 Octombrie revolutia bol§evica a izbucnit la Petro- grad qi Lenin a pus mina pe guvernul Rusiei. Deqi faptul prezenta o gravi- tate lesne de inteles, trebuie si marturisesc ci nu domnea in rindurile noastre consternarea care ar fi trebuit in mod logic, sa domneasci.Intai, fiindci ne obi§nuisem cu ideea ci bol§evicii vor birui §i, in sfar§it, fiindci 7 multi credeau ca Lenin nu se va putea mentine la putere. Alegerile parti- ale pentru constituanta aratasera abia cu cateva zile inainte ca ideile bol- §evice erau imp arta0te de un numar foarte restrans de cetateni ai Rusiei. Rationand dupa criteriile politice obipuite, concluzia ca, in asemenea conditiuni o minoritate neinsemnata nu va reu0 sa se impuna marii majoritati a populatiei ruse§ti, aparea multora ca logics §i probabila. Bratianu nu impartaqea deloc acest fel de-a vedea. El era convins ca o vointa hotarita, oricare ar fi ea, se va impune in mijlocul haosului exis- tent §i demult avea convingerea ca., din nenorocire, de la izbucnirea revo- lutiei rusei numai Lenin §i prietenii lui §tiau ce voiesc Si urmareau cu o admirabila tenacitate Si cu .43 energie salbatica scopurile tor. Intrucat ma prive§te, eu impartaFam cu totul parerile lui Bratianu, dar nu este mai putin adevarat ca acestea, in genere, erau foarte impartite. Cu cine to in- talneai iti spunea, fie ca. regimul Lenin va dainui, fie ca este o aventura sortita unei pieiri apropiate. Cel mai afirmativ era ministrul Serbiei Marin- kovici, care ne oprea pe strada ca sa ne spuna ca el cunoa§te Rusia, ca a trait ani de zile la Petersburg §i ca ne poate certifica ca experienta Lenin nu va dura decat doua, trei saptamani.