Colec{ie coordonati de Nr P UNE DORUDUMITRESCU coLAE OLLZU-MIC $ $TI

NICULAE FITIPESCU iNSETUNARI (1e14-1e16)

Studiu introductiv, note, index gi bibliografie de DORU DUMITRESCU

*, -2017 330 Index

Negulescu, Petre, 60, 322 Siveanu, Nicolae, T8 Nelidov, A-lexander, 191 Schlawe, Ottokar, 144, 229, 237 Nenifescu, Dimitrie, 87, 321 Spencer-Churchill, Randolph Henry Niculescu, O skar, 264, 265 Sir, 36,88 Stere, Constantin, 146, 16I, 162, 300 Olinescu, Constatin, 109, l4l, lg7, Stavrescu, Pefie,209 321 StArcea, Traian, 199 Onciu, Dimitrie,73,74 Stelian Toma, 218, 272-274 Sturdza, Dimitrie (Mitile), 81, 208 Cuprins Pallade, George, 35 Pangrati, Emil, 63,7 0, 7 L, 73, 7 4, 82 $teftnescu-Delavrancea, Barbu, 8, Pariano, Constantin, 156 86, 42, 47, 6I, 83, 92, 103-106, 129, Niculae Filipescu tn insemndrile lui Polizu-Micsunesti . . . 5 Pau, Paul Marie C6sar Gerald,175, 130, 149-151, 758, t62-r64, L82,243 Notd asupra editiei 2L 174, 176, 182, lg7, lgg, lg2, Pdtain, Henri Philipp e, 254, 266 Cuvhnt-tnainte I95, 201, 202, 207, 208, 321 25 Pherekyde, 1 Mihai, 80, 83, 16 Schifd biograficd . $te{bnescu, Sabba, 64, 321 27 Pichon, Stephen, 114 $oimescu, Nile,70 Introducere 51 Plesnili, Costache, 62, 95, 96, 322 Poklewski-Koziell, Stanislav, 125, I9I4. Taine, Hippolyte, 28, 29 55 152 Tislioanu, Octavian, 197, 27 3 Reformele agrard qi electorali 57 Poincar6, Raymond, 224, 273 Teodorian, Caton,95 Neutralitatea 108 Pop de Blsegti, Gheorghe, 160 Tisza, Istvan, I78, I89 Pop-$erboianu, Calinic, 225 1915. t69 Popovici, Aurel, 227, 283 143 Neutralitatea Porumbaru, Mihiiescu Emanoil, Vaida-Voevod,Alexandru, - 145, 17I 205, 257, 160,227,283 304 1916. 215 Procopiu, Ion,232 Valescu, Alexandru, 224, 225 Neutralitatea 217 Pilat, Constantin,24T Venizelos, Eleftherios Kyriakou, Popescu-Candiano, Alexandru, 247 r54,200 Rizboiul. Moartea lui Filipescu 281 Yerzea, Victot 196, 198 ANEXE. 31s Rakovski, Cristian,63 Vlad, Aurel, 160 Anexa nr. 1. RAmniceanu, Grigore, 106 Vlddescu, Mihai, 90, 321 3t6 Ratcu, Dimitrief, 249, 250 Voinea (preotul),46 Anexanr.2. 317 Renan, Ernest,28,29 Anexa nr. 3. 318 Rosetti, Radu, 136 Waldhausen, ]ulius von, 134 Anexa nr.4. 320 Rosetti, Theodor, 64,65,93, 110, Waldburg-Wolfegg, Heinrich, 2 1 9, Anexa nr. 5. 323 r77,32r 224, r9t Bibliografie Salandra, Antonio, 144 324 Sasonov, Serghei Dimitrievici, Zimmerman(n), Arthur Augus- Index 327 243,248,249 tus,53,1i3, 115 REFORMELE

AGRARA SIt ELECTORALA

Ianuarie

in convorbirile din ultimul timp, ceea ce ingrijora qi pre- ocupa mai mult pe Filipescu erau disensiunile gi situafia din partid, create de ultimele evenimente. Ruptura dintre Carp gi Maiorescu l-a afectat profund, mai mult chiar decdt l-a ingrijorat din punct de vedere de partidl. La un moment dat, sculAndu-se precipitat de pe fotoliul bi- roului, a spus cu un ton de revolti gi dezgust:

Daci nici o asemenea prietenie, zimislitd din afinitdfi in- telectuale gi lupte comune de ani, nu di garanlia trdiniciei, apoi nu mai pofi crede in nimic frumos in viat[.

Apoi, dupl opauzd:

Este o adevdrati durere sufleteasci spectacolul acestei despirfiri. Cici ceea ce face frumusetea legiturilor politice este ci labaza lor nu e nicio alti alcituire decdt cuvdntul dat

I Aminunte asupra evoluliei rupturii dintre cei doi lideri conser- vatori, prieteni de o jumdtate de secol qi adepli ai aceloragi idei, care s-a produs ca urmare a Iuptei pentru putere in cadrul partidului, ince- pAnd cu l9l2,vezipe larg in Ion Bulei, Conservatori;i conservatorism in Romilnia, Editura Enciclopedicd, Bucuregti, 2000, pp. 396-403 gi 409*418 (n. ed.). Nrcoran Por,rzu-MrcguNEgrr Niculae Filip es cu. ins emndri ( 1 9 I 4- 1 9 I 6)

sau comunitatea de sentimente - gi c[ sanc]iunea acestei le- dorinfei dumitale, s[ nu vi se mai trimiti convociri pen- gituri nu este alta decdt sciderea morali ce lovegte pe acela tru comitet. ce nu le respecti. S-a uitat lung la mine, ftrd. ca si pot deslugi sensul acestei priviri. Admiralia ce o avea pentru aceqti doi oameni avea doue as- pecte deosebite: la Maiorescu il seduceau cultura, fine{ea inte- Ce reflecfiuni i-au sugerat spusele mele? ligenfei, puterea de convingere a verbului; la Carp, caracterul, O pauzi indelungati a intrerupt aici convorbirea noastri, curajul * pAni la temeritate - al convingerilor. in care timp dAnsul s-a preumblat linigtit prin birou, arun- M-a rugat sd continui a ciuta sd m6 informez despre cele ce cdndu-gi de multe ori privirile pe fereastri unde insi, desigur, se petrec in comitetele consultative gi executive ale partidului, nimic nu-l atrigea. Am avut impresia ci acelagi gind care-l la care ddnsul nu mai lua parte. frim6nta atunci cAnd mi-a pus intrebarea - acelagi gAnd con- I-am spus cd comitetul consultativ - dupl cdte mi-a spus tinua si-l preocupe. gedinfl la Maiorescu acas6, a Migu Cantacuzinol -, in o {inuti Dar care era acest g6nd? hotirit ca in urma intrunirii comitetului executiv si se aprobe Pe noi, tofi prietenii lui, ne-a ingrijorat intotdeauna atitudi- noul program gi apoi s6 se intreprindd o campanie de intruniri nea ce el a luat fali de conducerea partidului. publice in {ari; cd la gedin{a comitetului executiv si se con- ReflectAnd acuma cAnd scriu aceste rAnduri asupra atitudi- voace gi parlamentarii. nii sale din timpul acestei conversafii, am impresia pe care M-a intrerupt brusc: - n-am putut-o deslugi in timpul convorbirii cd aceasti atitu- ,,Dar asupra scrisorii ce {i-am citit acum citeva zile, ce s-a - hotirdt?" dine insemneaz| ch nu e vorba de niciun ireparabil. I-am rispuns: tocmai voiam si vi spui c6, dupi c6te am I-am mai comunicat ci s-a inceput in comitetul consultativ aflat de la Ion Lahovarf, comitetul a hotirit ca, conform discufia programului. Mi-a rispuns foarte evaziv:,,foarte bine fac". t Mihai Cantacuzino (1867-1928), om politic conservator, fiul apoi, cu acel surAs ironic, ce ii era caracteristic: cel mare al lui Gheorghe Cantacuzino-Nababul. Licenliat in litere $i la , doctor in drept. Deputat din 1899. Primar al Bucureqtiului ,,Ce zici, n-ar sta mai bine comitetelor, daci n-ar tot face la (1904-1907), ministru al fustiliei (1910-1912, 1912, 19L2-1913 9i programe?" 1916-1918, in guvernul de Uniune Nalionali). Dupi ce a cochetat N-am apucat decit si surAd, gi mi-a spus precipitat: cu Partidul Conservator Democrat, in 1922 a intrat in PNR. A fost primul so! (1898) al Marucli Cantacuzino-Enescu, ndscuti Rosetti ,,Ia hai si respirim pu{in aer curat..l' Tescanu (1878-1968). A murit intr-un accident de automobil la Clliminegti (n. ed.). 1915 era propus, in urma rupturii conservatoare, drept gefal grupirii 2 Ion Lahovary (1848-1915), om politic conservator, doctor in drept antantiste. Moartea intempestivi iri urma unui atac de cord va miri gi licen{iat in litere la Paris, frate cu Alexandru gi Iacob Lahovari, in deruta in Partidul Conservator. A fost tatil cunoscutei scriitoare Martha (n. mai multe rdnduri ministru in guvernele conservatoare. in vara anului Bibescu ed.). 60 Nrcorer Porrzu-MTcEUNE$Tr Niculae Filipescu. Insemndri (1914-1916) 6l

I-am mai dat amdnuntele cd in comitetul executiv au fost co- aprezentat intr-o inlinfuire logicd alegerea sa; dupe ce a fbcut optafi: Ion Mitilineul, Meissner2, Argetoianu3 gi Petre Negulescua. istoricul organizaliei partidului, pdni la retragerea lui P. Carp, - Tot din convorbirile avute in zilele ce au precedat ince- care a fost inlocuit printr-un comitet - contra ciruia insi s-au perea acestor insemniri notez inci: produs nemulfumiri gi protestiri -, Comitetul a ales in ziuade Filipescu ne-a istorisit cele petrecute in gedinfa comitetului 14 noiembrie pe Maiorescur. executiv al partidului - primul de la ungerea lui Maiorescu ca Aceastd alegere a fost ratificati de parlamentari gi de comi- judefene (in gef - gi pe care i le relatase Barbu Delavrancea: ci Maiorescu tetele afari de Ddmbovi{a gi Rdmnicu Sirat) ast- fel cd qi Maiorescu s-a convins - spunea Maiorescu - fald de I ( 1868- 1946), avocat gi om politic conservator. Procuror toate aceste manifestafiuni, ci poate si primeasci cinstea ce i gi Prefect al Poliliei capitalei (1910-1913), deputat, senator gi ministru in se fbcea. mai multe rAnduri. Dupi rizboi a activat in Partidul Poporului condus de (n. ed.). A mai aretat apoi Maiorescu ce s-au alcdtuit noi statute ale 2 (1854-1942), om politic conservator de partidului..... origine germand, profesor de germani gi pedagog. Inspector gcolar gi A adus ,,osanale" Regelui, care - zicea Maiorescu - dAnd secretar general al ministerului Instrucfiunii gi ulterior inspector general partidului conservator rispunderea gravelor evenimente care al invilimAntului primar; a ocupat, dupi rdzboi, mai multe portofolii guvernamentale in cadrul cabinetelor averescane. Pregedinte al Camerei au dus la incheierea pecii din Bucuregti (28 iulie l9l3)2, a Deputa{ilor (1918). Membru corespondent al Academiei Romine (1934). fbcut un act de reparafie, pentru faptul ci gefii acestui partid 3 (1871-1955), medic, om politic qi diplomat fuseseri dafi judecdfii, de citre liberali in timpul rdzboiului romdn. intrat politice gi sprijinul Niculae A in la solicitarea cu lui din 18773. Filipescu. DupI Primul Rlzboi Mondial a participat la formarea Ligii Poporului (Partidul Poporului). Ulterior, a schimbat partidele in func{ie I Vezi aminunte la Ioan Bulei, op. cit.,pp.416-417. de propriile interese. de{inut mai portofolii ministeriale gi a fost 2 A mult Pacea de la Bucuregti din 28 iulie/ 10 august 1913 care a pus capit in multe rdnduri deputat 9i senator. Susfinitor al restauraliei carliste celui de-al Doilea Rizboi Balcanic, in urma c[ruia Rominia primea (1930). intre 1931 9i 1932, in plind crizd,aeconomicl, a fost ministru de Cadrilaterul(n. ed.). 3 Finanle, de Externe gi apoi de Interne in guvernarea Iorga-Argetoianu, in in iulie 1876 un grup de 80 de deputali liberali in frunte cu Eugen (Partidul guvernul de Uniune nalionali; in I932afondatUniunea Agrari Stitescu ini{ia propunerea pentru o ancheti parlamentari gi darea in Agrar, din 1936), care nu s-a impus in viafa politici. Prim-ministru in judecatd a ,,ministerului conservator'l Cei 12 minigtri, din care vor timpul regimului de autoritate regaln (i939). Degi in 1944 a emigrat in rimAne numai 11, deoarece bitranul Tell va fi exonerat, erau acuzali a a inchisoarea Elve{ia, inI946 revenit in , fiind arestat, murit in de violarea Constituliei, gestionarea frauduloasi a banilor statului gi (n. de la Sighet ed.). ,,abuz de forli publicfi Comitetul de acuzare era format din 7 persoane a (1872-1951), Petre P. Negulescu filozof gi om politic, membru al conduse de Dimitrie Brdtianu, fratele premierului ( I. C. Britianu). Dupi (1936). Academiei Romdne Dup6 rizboi, ca majoritatea conservatorilor, ancheti, care a durat peste 6 luni, se vor depune 4 volume cuprinzind a fhcut politici averescani, fiind in doui rinduri ministru al Instrucliunii raportul final (10 martie 1,877). Acuzarea se va men(ine, in final, doar (1927). Publice. Senator gi deputat; pregedinte al Camerei Deputalilor pentru 5 dintre minigtrii conservatori. incilcarea principiului sepa- Autor al Istoriei filosofiei contemporane, ultimul volum, al cincilea, ririi puterilor in stat, in conditiile in care puterea legislativd nu igi (n. apirdnd postum, in l97L ed.). putea aroga atribulii de organ judiciar, lipsa unei legi a responsabilititii Nrcorer Porrzu-MrcguNE$rr Niculae Filipescu. insemndri (1914-1916) 63

Alexandru A mai aretat Maiorescu - spunea Filipescu -, in legdturi cu Marghilomanl a fbcut expunerea de motive a programului, aceasta, c6t sunt de exasperafi liberalii de gloria ce s-a r[sfrAnt fburit de comitetul consultativ. in discufiile avute, pirerile asupra partidului nostru, din cauza gestului Regal - gi cl pen- divergilor membri s-au manifes- tat cam astfel: tru a face ,,un coup d'6clat1" au aruncat in arena publici ches- Nolici Antonescu2 a fost pentru tiunea exproprierii qi a colegiului unic2 - Maiorescu lisdnd s[ inscrierea unei sancfiuni, in materie de expropriere, se infeleagi ci aceasta ar fi gi pirerea regali. A aritat, in fine, in cazal cind nu s-ar realiza rezul- tatul dorit; Pangrati3, si se inscrie Maiorescu cd la programul liberal trebuie opus un program al ln program ci se va urmiri intronarea cinstei Partidului Conservator. in administratie; Costici Ariona a declarat Toate acestea Filipescu le relata fbri niciun fel de animozi- 1 (1854-1925), avocat 9i lider conservator, tate, cu mult calm. preqedintele Partidului Conservator, pro Puterile Centrale (1915). Mi- Mi s-a pirut semnificativ. nistru in mai multe rinduri 9i prim-ministru in teritoriul ocupat de Puterile Centrale (1918) in timpul Primului Rizboi Mondial. Semnatar, intr-una din convorbiri i-am comunicat gi eu ce aflasem in aceastl calitate, al PScii de la Bucureqti (mai 1918), pentru care a fost despre discufiile din comitetele executive, prin C. Plesnili3 qi aspru criticat dupi rdzboi. Dupi prima conflagralie i-a reorganizat pe Degliua. Ele concordau, cu mici deosebiri, de acele aflate prin conservatori in Partidul Conservator Progresist (1918-1925) (n. ed.). 2 algl de Filipescu. Emanoil (Nohcn) Antonescu (1870-1949),jurist, dramaturg gi om politic romAn. Profesor universitar de drept civil la Universitatea din guvernamentale (apiruti.in mai 1879) gi situalia grea a lirii pe plan Iagi. Deputat de Argeg (1901-1910). Membru fondator alLigii Culturale extern ii determina pe liberali si renunle, vezi , Istoria (1890), al Consiliului Na{ional al Unitdlii Romhne (1918) qi al Ligii pro politicd a Romdniei sub qni domnia lui Carol I editie, postfali si indice de Trans ilv a (I9 40). Membru al Partidului Conservator ( 1 892- I 9 I 8 ), al Stelian Neagoe, Editura Humanitas, Bucureqti, 1994, pp. 59-7I. Partidului Poporului (I9L8-1929) qi al PNJ 0929-L946) (n. ed.). 1 Explozie (n. ed.). 3 Emil Pangrati (1864-1931), arhitect gi om politic romAn. profesor 2Yezipelargproblema din punctul de vedere al lui Niculae Filipescu, universitar la Iagi qi la Bucuregti, functionar superior in Ministerul In- Revizuirea Constituliei. Exproprierea reforma electorald, Tipografia gi ;i structiunii gi Cultelor. Pregedinte al Societi{ii de $tiin{e 9i vicepregedinte Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, Bucuregti, 1914. Discurs rostit al Societ5lii Politehnice din Romdnia. Ministru al Lucrdrilor publice in in Senat in qedinfa de 3 martie 1914 precum gi la C. Argetoianu, Marea , guvernul conservator condus de Titu Maiorescu (1912) (n. ed.). proprietate exproprierea. Contribu{ie Ia studiul reformelor, Institutul a Si Constantin C. Arion (1855-1923), om politic conservator, publicist. de Arte grafice Samitica, , 19i4; gi analiza in Doru Dumitrescu, Doctor in drept la Paris (1878), gi-a inceput cariera ca liberal, fiind gefde op. cit., vol. II, pp. 63-66 (n. ed.). cabinet al lui , ministrul de Externe. A cochetat cu diplo- 3 Costache G. Plesnil[, lider conservator gili{ean, avocat. Primar al malia, dar ulterior a intrat in avocaturi gi in viafa politici. Deputat, sena- oraqului Galali (decembrie 1896-martie 1898), preqedinte al Comisiei tor, profesor universitar la Bucuregti, a definut mai multe portofolii interimare in 1911 (n. ed.). ministeriale ca ministru al Instrucliunii Publice, a Mihai Constantin Degliu (1857-1924) fruntag conservator din de Externe, al Agriculturii gi Domeniilor in guvernele conservatoare conduse de P. p. Carp, Titu capitali, fost prefect al judelelor Ddmbovila (1888) 9i Covurlui (1839), Maiorescu gi Alexandru secretar al Ministerului de Interne (1891) qi prefect al Poliliei Capitalei Marghiloman. Membru corespondent al Acade- (n. (1894), unul dintre intimii lui Niculae Filipescu (n. ed.). rniei RomAne ed.). 64 Nrcor.Rr Polrzu-MrcguNEgrr Niculae Filipescu. insemndri (1914-1916) 65

ci, fiindci sacrificii trebuiesc fbcute, cuvAntul de expropriere aprioristici, nu pornegte de la siteni, de la nevoile Ei posibi- si nu sperie pe nimeni gi deci crede ci sanc{iunea si figureze htntile fieciruia din ei; considerd pe llran ca o abstraclie gi-i chiar in program, nu numai in expunerea de motive; Saba $te- aplicd o formul6, ca un doctor, care ar face un diagnostic gi ar frnescur a fost de asemenea pentru sancfiune si a susfinut, cu aplica un tratament, de la distanfd. Nicio selectie. De aceea formula simplistd a liberali- multi cilduri, reprezent-area fdranilor in parlament, ameliora- lor, a spus Rosetti, va duce statul la ruini gi va l6sa un ger- rea regimului sanitar, organizareainvifimdntului. Au mai fost mene de frdmAntiri perpetue, care intr-o lari agricol[ pot fi voci care au dezvoltarea cerut invifimAntului primat a coo- catastrofale. perafiunii gi bincilor populare, ldrgirea votului direct gi chiar El a spus, cu drept cuvint, cd repartifia proprietdlii la noi obligativitatea. in lar5 este rea qi ci deci nu trebuie si fim reaclionari - rimd- Filipescu a intrerupt spundndu-mi: ndnd totugi conservatori - gi si proclamdm dorinla noastri Dar dumneata gtii c[ cel mai in]elept giin acelagitimp prac- de a o ameliora. Dar sd nu facem din chestiune o platformi tic a vorbit, dup[ cdte mi s-a relatat, Teodor Rosetti2. Acest om demagogici, ci o reformi economici gi sociali, reali. Si ne dim seama, spunea Rosetti, cl sitenii, ca gi noi, sunt de altfel 9i in alte ocazii m-a izbit cu vederile lui juste. Ddn- sul a aritat c[ defectul reformei liberale este ci ddnsa este foarte deosebili intre ei, nevoile lor se deosebesc de la om la om, de la localitate la localitate. Trebuie, prin urmare, ca o I Sabba $teftnescu (1857-1931), geolog, paleontolog, cu licenla in reformi serioasd s[ imbrdfigeze toate aceste elemente qi mai gtiinle naturale la Paris (1879), profesor universitar gi om politic. $i-a ales - a conchis Rosetti - ea ar trebui si fie rezultatul unui inceput cariera ca profesor de gtiin{e naturale la gi la $coala Comerciali consens al partidelor, fiindcd d6nsa este o chestiune nalionald. liceul Sfdntul Sava (1893-1904) din Bucuregti, unde a fost gi director in 1900 (poreclit de elevi Balaurul). Profesor universitar de paleontologie Am observat in sinea mea ce toatd aceasti repetare a spuse- la Universitatea din Bucuregti, din 1893 membru al Aca- corespondent lor lui T. Rosetti era fbcutl de Filipescu cu multi cilduri qi cu demiei RomAne. Deputat, senator, vicepregedinte al Senatului Romdniei. unele atAt Secretar general al Societifii de Geografie (1903) (n. ed.). preciziri de fericite, incdt md indoiam ci T. Rosetti 2 (L837-I923), om politic, descendent al unei fa- sd fi vorbit tocmai aga! milii boieregti din Moldova. Prin sora sa, Elena, a devenit cumnatul lui Am crezut deci momentul prielnic sd strecor: Ce plcat ci A1. I. Cuza, domnul Unirii. Studii in striindtate (Viena gi Paris), carieri circumstanfele fac si nu putefi adiuga gi dumneavoastri, in in magistraturi, administralie gi diplomatie. Profesor universitar la Facultatea de Drept din Iaqi. Fondator al Societifii ,,|unimea" din Iagi comitet, la spusele lui T. Rosetti, ceea ce cugetali qi simfifi in (1863) gial Partidului Conservator (1880). Deputat qi senator, inmaimulte aceast[ gravi problemi. rlnduri, preqedinte (1913). al Senatului A delinut mai multe portofolii Nu gtiu daci a ghicit gAndul meu, am observat insi ci, in ministeriale 9i a ocupat, de doui ori, pentru scurt timp, calitatea de primul moment, a schilat un surAs gi apoi, ambalat, a spus: prim-ministru al Romdniei (1888-18S9). Guvernator al Bincii Nalionale (1890-1895), a delinut aceeaqi func{ie gi la Banca Agricoli. Participant Daci cred dnii liberali cd prin expropriere au si rezolve la cele doui consilii de Coroani (191a gi 1916) care au stabilit statutul numai un pauperism agrar, dindu-se siteanului un lot, cum RomAniei fali de Primul Rizboi Mondial. Membru corespondent al se da siracului o pAine - pentru ca apoi sd inhame la carul (1891) (n. Academiei RomAne ed.). lor triumfal mulpmea flSmAnzilor recunoscitori - se inqal[ Nrcoler Por,rzu-Mrc guNEgrt Niculae Filipescu. insemndri ( 1914- 19 16) 67

amarnic! De aceast5 iluzie au pierit toate demagogiile - qi s6 timpuri, erau in aEa fel primite, incdt nu avem nicio indoiald nu uite dnii liberali cd mai toate revolufiile au fintit mai ales la asupra rezultatului. Reacliile sufletegti la Filipescu sunt de o capetele demagogilor isteli. simplitate de copil * fiindci sufletul lui n-are ascunziguri. Mai afldnd, prin Mi$u Cantacuzino, $i alte date asupra celor Am insd credinla ci mai mult dec6t orice acfiune a prie- discutate in comitetul executiv, i-am spus lui Filipescu: Alex. tenilor, ceea ce il va determina si iasi din pasivitate este pro- Marghiloman a declarat cd e contra latifundiilor, dar e pentru priul sdu indemn sufletesc, care nu-i di astdmpdr ca, in clipele marea proprietatei; aceasta trebuie sd faci sacrificii qi numai acestea, cdnd probleme de o covArgitoare importan{i se pun dac6. refuzit se va aplica o sanctiune - insi mai tdrziu; crede nu numai pentru partid, dar pentru fari, si nu aducd gi dAnsul cd proprietnfi de vdnzare sunt suficiente, lipsegte numai un contribufia sa de luptd. puternic instrument de credit; crede ci trebuie dati educafia Nu cred si md ingel, dar am impresia net[ c6, dach nu ar fi agricoli siteanului, pentru a-l pune in situafia de a concura pe fost aceastd consideralie de ordin patriotic, Filipescu nu ar fi arendag. dezarmat niciodatd. incAt privegte pe Maiorescu, am spus ci el s-a menfinut Este cert insi cd intrevederile din ultimul timp cu Marghilo- ferm pe punctul de vedere al programului; inviolabilitatea man, fie la Filipescu acasi, in vederea revenirii lui Filipescu, fie proprietifii - deci nu se admite revizuirea constitufiei pentru la Marghiloman, n-au ar,rrt nicio influenli asupra hotirdrilor lui. principiul exproprierii. Din tot ce-am putut auzi, qi de la unul gi de la celdlalt, reiese Striinitatea - a spus Maiorescu - este ingrijorat[ deja de neindoios ci structura sufleteasci atdt de deosebiti a amAn- cele ce se pun la cale. Partidul Conservator trebuie si rimdie durora face ca niciodati acel proces intim al convingerii reci- rezerva flrii, ca un dig in contra uneltirilor primejdioase. proce si nu poatd opera la ei. Vor putea fi uneori alituri, din Am observat cd Filipescu era prea pufin interesat de aceste vreun comandament tactic, pe acelagi plan politic - vor rim6- din urmi relatiri. nea insi totdeauna nigte striini unul de altul, sufleteEte. Fusesem informat ci in gedin{a primului comitet executiv 14 ianuarie se va cere ca direcfia partidului si faci orice sforfiri pentru re- Acfiunea prietenilor politici, pentru a readuce pe Filipescu aducerea lui Filipescu in sAnul ei. la activitatea efectivi a direcfiunii partidului, pare a-qi fi ajuns medieze diferendul romAno-bulgar in privinla rectificlrilor de graniti lintaz. Unele indemnlri sau aluzii, ce i-am frcut in ultimele intre cele doui state. Propunerea ii nemulpmea pe conservatori fa![ de ceea ce se oferea RomAniei, ca rectificare teritoriald de frontierd. ' Vezi punctul de vedere al lui Marghiloman in Al. Marghiloman, Deoarece Carp fusese pus in minoritate in cons{Ituirea parlamentarilor Note politice, vol. I, edilie de Stelian Neagoe, Editura Scripta, Bucuregti, conservatori, gi-a depus demisia din funclia de pregedinte al Clubului din 1993, p. 153. Bucuregti. 2 Era urmat de Filipescu, care igi dddea demisia gi din Cameri Niculae Filipescu pirisise conducerea conservatorilor in mai gi pleca in striinitate. Vezi Constantin Bacalbaga, BucureStii de altd datd, 1913, alituri de Carp, in urma discutiilor purtate la nivelul conducerii vol. IV, edilie anastatici, text integral, Editura Albatros, Bucuregti,2007, partidului referitoare la protocolul de la Petersburg, care incercase sd p. 143 gi D. Dumitrescu, op. cit., vol. II, pp. 54-55 (n. ed.). Nrcor,as Por,rzu-MrcauNE$Tr Niculae Filipescu. insemndri ( 1 9 I 4- 1 9 1 6) 69

aceastb intervenfie s-a fbcut in gedinfa de Cum alaltiieri; parlament - spunea Lahovary - uqor se poate infelege care va cum, pe de alti parte, presimleam starea sufleteasci a lui Fili- fi viitorul chestiei agrare in RomAnia; frdmdntiri periodice, pescu,l-am intrebat daci mai gtie ceva asupra celor discutate pdni la anihilarea completd a proprietifii. De aceea, Lahovary la ultimul comitet executiv... a cerut ca si intervie ottanzaclie intre partide, pentru ca refor- Mi-a rispuns ci s-a reluat discufiunea asupra reformelor, mele si nu fie fbcute in mod violent. dupi cite i-a relatat Enibacel: - ci Ion Lahovary igi menline Filipescu a spus apoi: punctul de vedere, c[ marele pericol e reforma electorali, care Bine, tranzaclie, tranzacfie, dar igi poate inchipui cineva va fi instrumentul cu care se vor servi apoi liberalii pentru a ci mi.car o tranzactie se poate obqine de la liberali, frrd lupti? distruge proprietatea, prin reforma agrar[; c[ Lahovary a re- Viz disculii gi paradiscufii teoretice, dar nu viz organizarea cunoscut ci e anormal sistemul electoral de astdzi, ca 40 depu- luptei? Oare crede cineva ci Britianu va face concesii de dra- tafi si reprezinte satele gi 150 oragele - mai ales cind acestea gul discufiilor noastre teoretice? Pentru Brdtianu, o concesie insemneazi sunt in mare parte izraelite -, dar nu admite nici sistemul opus, o diminuare a prestigiului partidului qi mai ales o infrAngere a atotputer- extrem, propus de liberali, colegiul unic care va avea drept re- - niciei lui, nu un folos pentru {ari; qi la asemenea diminuiri el zultat cd parlamentul va fi compus din 155 deputafi din cole- nu se va preta de bund voie, nici in ruptul capului. giul lirinesc gi 30 ai lui Frimu2 qi Racovskf. Cu un asemenea Eu i-am spus ce in acelagi comitet executiv - dupi cdte t (1864-?), Theodor Ienibace publicist, magistrat, avocat, decan al mi-a spus Mitici Greceanu - s-au propus mijloace de orga- baroului din Vrancea si prefect aljudeplui Putna (1910-1913, 1921). A nizarc a luptei, de cdtre Migu Cantacuzino gi ocupat gi funclia de consilier juridic al Curlii Regale; unul dintre marii Alex. Marghi- luptltori pentru realizarea idealului nalional. S-a aflat in conducerea loman; cd Mitici Greceanur a aritat cd in organiza[ia de la comisiei pentru ridicarea unei statui in memoria lui Niculae Filipescu Iagi nu mai existd nicio divergen{i. Cei de la CuvdntuP pri- (inaugurati in 1919) (n. ed.). mind ftri rezerve gefia lui Maiorescu3, fixdndu-se chiar o mare 2 I. C. Frimu (1879-19i8), tdmplar, militant socialist gi lider al Partidului (PSD); participat Social-Democrat unul dintre cei care au care a scos Rusia Sovietici din izolare, ambasador al URSS la Paris la infiinlarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romdnia (1924-1927). Victimi a marii terori staliniste, a fost trimis in exil intern, (PSDMR, pregedinte 1893), din 1898 al Uniunii Sindicatelor Breslelor, iar in L937 a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare, apoi executat infiinlat5 in 1896; membru al conducerii ziarului Romhnia muncitoare (l9al) (n. ed.). 9i al Uniunii Socialiste din RomAnia (1907), unul dintre liderii Partidu- t Dimitrie Grecianu (1859-1920), magistrat, avocat gi om politic. (PSDR), lui Social Democrat din Romdnia creat in 1910. in urma Deputat, prefect al judelului Iaqi ( 1900) gi ulterior primar al acestui oraq demonstraliei tipografilor din 13 decembrie 1918, a fost arestat qi a (1911-1912). Ministru al |ustifiei qi Lucririlor Publice, in mai multe murit in urma anchetei dure a poliliei capitalei (n. ed.). rAnduri. A murit in urma rdnilor provocate de atentatul de la Senat din 3 (1873-194I), Cristian Rakovski militant socialist de origine bulgari, decembrie 1920 (n. ed.). gi a 2 comunist diplomat. Medic, membru al Partidului bolgevic, delinut Cuvdntul, oficios al conservatorilor iegeni, apirut in 1913. func{ii de conducere in qi a fost de 3 Comintern trei ori prim-ministru al Titu Maiorescu a devenit gef al Partidului Conservator in 14 no- Ucrainei Sovietice; a ob$nut semnarea tratatului de la Rapallo (1922), iembrie 1913, funclie pe c.lre a delinut-o pand in 28 februarie l9l4,vezi 70 Nrcor,ep Por,rzu-MrcguNB$Tr Niculae Filipescu. insemndri (1914-1916) 7I

intrunire publici cu delegafi din toati Moldova, pentru ziua Filipescu, de altfel, crede ci acfiunea lui Pangrati nu por- de 26 ianuarie. negte dintr-o convingere sinceri in ce privegte exproprierea, ci Apoi am gisit momentul prielnic pentru a-i reaminti cd din oportunism. in acelagi comitet executiv, $oimescul a fbcut apel la Ion La- Cu ironia aceea, care-i este caracteristicd, Filipescu mi-a spus: hovary gi Alex. Marghiloman ca si readucd la luptl pe Fili- Pe cdt gtiu, pini in prezent, din toate discufiile care au pescu, se poate a de care partidul nu lipsi; iar ci Marghiloman avut loc in comitetele partidului, asupra exproprierii gi la care rispuns ci tofi trebuie si doreasci sd se faci acest demers, din toate Pangrati a luat parte, rezulti ci ddnsul a cerut numai... moment ce nu este vorba de nicio neinfelegere de principii. cinstea in administralie! Filipescu, care cunogtea interven{ia lui a ascultat $oimescu, A avut gi cdteva iegiri ironice contra acelora care se las[ a fi foarte mele cuvinte. distrat ultimele greu inhimafi la acliunea lui Pangrati. M-a intrebat la plecare: Era, in general, bine dispus, cici de obicei atunci cdnd era Daci afli de data viitorului comitet consultativ, si mi in- vorba de o lipsi de caracter gi hotirire la un om avea mai de- cunogtiinfezi din timp gi pe mine. grabi ieqiri violente. Era semnificativ. 25 ianuarie

18 ianuarie $tiam din ajun ci Filipescu va lua parte la gedin{a comitetu- lui consultativ, care a avut loc astizi la Alexandru Marghiloman. Din convorbirea avutl astdzi, am convingerea ci la viitoarea De aceea, in convorbirea ce-am avut astd seari, l-am intre- gedin!6 a comitetului consultativ Filipescu va lua parte. Simt o bat pur gi simplu ce s-a discutat in acel comitet. mare mullumire sufleteasc[. Ceea ce binuiam s-a realizat. Mi-a spus, de asemenea, foarte natural, cd afard de Filipescu este in curent cu tribulafiile lui Pangrati, care vor in fixa- rea unei candidaturi s-a luat act de scrisoarea lui Pangrati, prin lua o formi concreti cAt de curdnd, Ei cum Pangrati cauti si care declard cd acfiunea Partidului Conservator, grvpeze c1t mai mulli aderenfi in jurul acfiunei lui. fiind in con- tradiclie cu programul, dinsul nu mai poate lupta alituri cu Filipescu nu mi-a spus insi cine anume il {ine in curent, partidul. pAni in cele mai mici detalii, asupra acfiunii lui Pangrati. Convorbire intrerupti de venirea unui ziarist, care Trebuie si fie deja un Iuda in grupare! avea de comunicat ceva ,,confidenfial'i Si nu fie acesta Iuda grupirii

Ion Bulei gi Ion Mamina, Guverne Si guvernan[i. 1866-1916, Editura Silex, Pangrati? Bucureqti,l994, p. 2I7. 1 N{l N. Soimescu, prefect, ajutor de primar, primul director al 28 ianuarie Telegrafului qi Pogtelor (1871-1877), consilier al Primiriei Capitalei in mandatul lui Pake Protopopescu (1888-1891), lider al conservatorilor Discufie destul de animati asupra reformelor, mijloacelor capitalei, apropiat al lui N. Filipescu (n. ed.). de luptd etc.