DOCSLIB.ORG

Nicolae Filipescu. Insemnari 1914-1916

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

Colec{ie coordonati de Nr P UNE DORUDUMITRESCU coLAE OLLZU-MIC $ $TI NICULAE FITIPESCU iNSETUNARI (1e14-1e16) Studiu introductiv, note, index gi bibliografie de DORU DUMITRESCU *, -2017 330 Index Negulescu, Petre, 60, 322 Siveanu, Nicolae, T8 Nelidov, A-lexander, 191 Schlawe, Ottokar, 144, 229, 237 Nenifescu, Dimitrie, 87, 321 Spencer-Churchill, Randolph Henry Niculescu, O skar, 264, 265 Sir, 36,88 Stere, Constantin, 146, 16I, 162, 300 Olinescu, Constatin, 109, l4l, lg7, Stavrescu, Pefie,209 321 StArcea, Traian, 199 Onciu, Dimitrie,73,74 Stelian Toma, 218, 272-274 Sturdza, Dimitrie (Mitile), 81, 208 Cuprins Pallade, George, 35 Pangrati, Emil, 63,7 0, 7 L, 73, 7 4, 82 $teftnescu-Delavrancea, Barbu, 8, Pariano, Constantin, 156 86, 42, 47, 6I, 83, 92, 103-106, 129, Niculae Filipescu tn insemndrile lui Polizu-Micsunesti . 5 Pau, Paul Marie C6sar Gerald,175, 130, 149-151, 758, t62-r64, L82,243 Notd asupra editiei 2L 174, 176, 182, lg7, lgg, lg2, Pdtain, Henri Philipp e, 254, 266 Cuvhnt-tnainte I95, 201, 202, 207, 208, 321 25 Pherekyde, 1 Mihai, 80, 83, 16 Schifd biograficd . $te{bnescu, Sabba, 64, 321 27 Pichon, Stephen, 114 $oimescu, Nile,70 Introducere 51 Plesnili, Costache, 62, 95, 96, 322 Poklewski-Koziell, Stanislav, 125, I9I4. Taine, Hippolyte, 28, 29 55 152 Tislioanu, Octavian, 197, 27 3 Reformele agrard qi electorali 57 Poincar6, Raymond, 224, 273 Teodorian, Caton,95 Neutralitatea 108 Pop de Blsegti, Gheorghe, 160 Tisza, Istvan, I78, I89 Pop-$erboianu, Calinic, 225 1915. t69 Popovici, Aurel, 227, 283 143 Neutralitatea Porumbaru, Mihiiescu Emanoil, Vaida-Voevod,Alexandru, - 145, 17I 205, 257, 160,227,283 304 1916. 215 Procopiu, Ion,232 Valescu, Alexandru, 224, 225 Neutralitatea 217 Pilat, Constantin,24T Venizelos, Eleftherios Kyriakou, Popescu-Candiano, Alexandru, 247 r54,200 Rizboiul. Moartea lui Filipescu 281 Yerzea, Victot 196, 198 ANEXE. 31s Rakovski, Cristian,63 Vlad, Aurel, 160 Anexa nr. 1. RAmniceanu, Grigore, 106 Vlddescu, Mihai, 90, 321 3t6 Ratcu, Dimitrief, 249, 250 Voinea (preotul),46 Anexanr.2. 317 Renan, Ernest,28,29 Anexa nr. 3. 318 Rosetti, Radu, 136 Waldhausen, ]ulius von, 134 Anexa nr.4. 320 Rosetti, Theodor, 64,65,93, 110, Waldburg-Wolfegg, Heinrich, 2 1 9, Anexa nr. 5. 323 r77,32r 224, r9t Bibliografie Salandra, Antonio, 144 324 Sasonov, Serghei Dimitrievici, Zimmerman(n), Arthur Augus- Index 327 243,248,249 tus,53,1i3, 115 REFORMELE AGRARA SIt ELECTORALA Ianuarie in convorbirile din ultimul timp, ceea ce ingrijora qi pre- ocupa mai mult pe Filipescu erau disensiunile gi situafia din partid, create de ultimele evenimente. Ruptura dintre Carp gi Maiorescu l-a afectat profund, mai mult chiar decdt l-a ingrijorat din punct de vedere de partidl. La un moment dat, sculAndu-se precipitat de pe fotoliul bi- roului, a spus cu un ton de revolti gi dezgust: Daci nici o asemenea prietenie, zimislitd din afinitdfi in- telectuale gi lupte comune de ani, nu di garanlia trdiniciei, apoi nu mai pofi crede in nimic frumos in viat[. Apoi, dupl opauzd: Este o adevdrati durere sufleteasci spectacolul acestei despirfiri. Cici ceea ce face frumusetea legiturilor politice este ci labaza lor nu e nicio alti alcituire decdt cuvdntul dat I Aminunte asupra evoluliei rupturii dintre cei doi lideri conser- vatori, prieteni de o jumdtate de secol qi adepli ai aceloragi idei, care s-a produs ca urmare a Iuptei pentru putere in cadrul partidului, ince- pAnd cu l9l2,vezipe larg in Ion Bulei, Conservatori;i conservatorism in Romilnia, Editura Enciclopedicd, Bucuregti, 2000, pp. 396-403 gi 409*418 (n. ed.). Nrcoran Por,rzu-MrcguNEgrr Niculae Filip es cu. ins emndri ( 1 9 I 4- 1 9 I 6) sau comunitatea de sentimente - gi c[ sanc]iunea acestei le- dorinfei dumitale, s[ nu vi se mai trimiti convociri pen- gituri nu este alta decdt sciderea morali ce lovegte pe acela tru comitet. ce nu le respecti. S-a uitat lung la mine, ftrd. ca si pot deslugi sensul acestei priviri. Admiralia ce o avea pentru aceqti doi oameni avea doue as- pecte deosebite: la Maiorescu il seduceau cultura, fine{ea inte- Ce reflecfiuni i-au sugerat spusele mele? ligenfei, puterea de convingere a verbului; la Carp, caracterul, O pauzi indelungati a intrerupt aici convorbirea noastri, curajul * pAni la temeritate - al convingerilor. in care timp dAnsul s-a preumblat linigtit prin birou, arun- M-a rugat sd continui a ciuta sd m6 informez despre cele ce cdndu-gi de multe ori privirile pe fereastri unde insi, desigur, se petrec in comitetele consultative gi executive ale partidului, nimic nu-l atrigea. Am avut impresia ci acelagi gind care-l la care ddnsul nu mai lua parte. frim6nta atunci cAnd mi-a pus intrebarea - acelagi gAnd con- I-am spus cd comitetul consultativ - dupl cdte mi-a spus tinua si-l preocupe. gedinfl la Maiorescu acas6, a Migu Cantacuzinol -, in o {inuti Dar care era acest g6nd? hotirit ca in urma intrunirii comitetului executiv si se aprobe Pe noi, tofi prietenii lui, ne-a ingrijorat intotdeauna atitudi- noul program gi apoi s6 se intreprindd o campanie de intruniri nea ce el a luat fali de conducerea partidului. publice in {ari; cd la gedin{a comitetului executiv si se con- ReflectAnd acuma cAnd scriu aceste rAnduri asupra atitudi- voace gi parlamentarii. nii sale din timpul acestei conversafii, am impresia pe care M-a intrerupt brusc: - n-am putut-o deslugi in timpul convorbirii cd aceasti atitu- ,,Dar asupra scrisorii ce {i-am citit acum citeva zile, ce s-a - hotirdt?" dine insemneaz| ch nu e vorba de niciun ireparabil. I-am rispuns: tocmai voiam si vi spui c6, dupi c6te am I-am mai comunicat ci s-a inceput in comitetul consultativ aflat de la Ion Lahovarf, comitetul a hotirit ca, conform discufia programului. Mi-a rispuns foarte evaziv:,,foarte bine fac". t Mihai Cantacuzino (1867-1928), om politic conservator, fiul apoi, cu acel surAs ironic, ce ii era caracteristic: cel mare al lui Gheorghe Cantacuzino-Nababul. Licenliat in litere $i la Paris, doctor in drept. Deputat din 1899. Primar al Bucureqtiului ,,Ce zici, n-ar sta mai bine comitetelor, daci n-ar tot face la (1904-1907), ministru al fustiliei (1910-1912, 1912, 19L2-1913 9i programe?" 1916-1918, in guvernul de Uniune Nalionali). Dupi ce a cochetat N-am apucat decit si surAd, gi mi-a spus precipitat: cu Partidul Conservator Democrat, in 1922 a intrat in PNR. A fost primul so! (1898) al Marucli Cantacuzino-Enescu, ndscuti Rosetti ,,Ia hai si respirim pu{in aer curat..l' Tescanu (1878-1968). A murit intr-un accident de automobil la Clliminegti (n. ed.). 1915 era propus, in urma rupturii conservatoare, drept gefal grupirii 2 Ion Lahovary (1848-1915), om politic conservator, doctor in drept antantiste. Moartea intempestivi iri urma unui atac de cord va miri gi licen{iat in litere la Paris, frate cu Alexandru gi Iacob Lahovari, in deruta in Partidul Conservator. A fost tatil cunoscutei scriitoare Martha (n. mai multe rdnduri ministru in guvernele conservatoare. in vara anului Bibescu ed.). 60 Nrcorer Porrzu-MTcEUNE$Tr Niculae Filipescu. Insemndri (1914-1916) 6l I-am mai dat amdnuntele cd in comitetul executiv au fost co- aprezentat intr-o inlinfuire logicd alegerea sa; dupe ce a fbcut optafi: Ion Mitilineul, Meissner2, Argetoianu3 gi Petre Negulescua. istoricul organizaliei partidului, pdni la retragerea lui P. Carp, - Tot din convorbirile avute in zilele ce au precedat ince- care a fost inlocuit printr-un comitet - contra ciruia insi s-au perea acestor insemniri notez inci: produs nemulfumiri gi protestiri -, Comitetul a ales in ziuade Filipescu ne-a istorisit cele petrecute in gedinfa comitetului 14 noiembrie pe Maiorescur. executiv al partidului - primul de la ungerea lui Maiorescu ca Aceastd alegere a fost ratificati de parlamentari gi de comi- judefene (in gef - gi pe care i le relatase Barbu Delavrancea: ci Maiorescu tetele afari de Ddmbovi{a gi Rdmnicu Sirat) ast- fel cd qi Maiorescu s-a convins - spunea Maiorescu - fald de I Ion Mitilineu ( 1868- 1946), avocat gi om politic conservator. Procuror toate aceste manifestafiuni, ci poate si primeasci cinstea ce i gi Prefect al Poliliei capitalei (1910-1913), deputat, senator gi ministru in se fbcea. mai multe rAnduri. Dupi rizboi a activat in Partidul Poporului condus de Alexandru Averescu (n. ed.). A mai aretat apoi Maiorescu ce s-au alcdtuit noi statute ale 2 Constantin Meissner (1854-1942), om politic conservator de partidului..... origine germand, profesor de germani gi pedagog. Inspector gcolar gi A adus ,,osanale" Regelui, care - zicea Maiorescu - dAnd secretar general al ministerului Instrucfiunii gi ulterior inspector general partidului conservator rispunderea gravelor evenimente care al invilimAntului primar; a ocupat, dupi rdzboi, mai multe portofolii guvernamentale in cadrul cabinetelor averescane. Pregedinte al Camerei au dus la incheierea pecii din Bucuregti (28 iulie l9l3)2, a Deputa{ilor (1918). Membru corespondent al Academiei Romine (1934). fbcut un act de reparafie, pentru faptul ci gefii acestui partid 3 Constantin Argetoianu (1871-1955), medic, om politic qi diplomat fuseseri dafi judecdfii, de citre liberali in timpul rdzboiului romdn. intrat politice gi sprijinul Niculae A in la solicitarea cu lui din 18773. Filipescu. DupI Primul Rlzboi Mondial a participat la formarea Ligii Poporului (Partidul Poporului). Ulterior, a schimbat partidele in func{ie I Vezi aminunte la Ioan Bulei, op. cit.,pp.416-417. de propriile interese. de{inut mai portofolii ministeriale gi a fost 2 A mult Pacea de la Bucuregti din 28 iulie/ 10 august 1913 care a pus capit in multe rdnduri deputat 9i senator. Susfinitor al restauraliei carliste celui de-al Doilea Rizboi Balcanic, in urma c[ruia Rominia primea (1930). intre 1931 9i 1932, in plind crizd,aeconomicl, a fost ministru de Cadrilaterul(n. ed.). 3 Finanle, de Externe gi apoi de Interne in guvernarea Iorga-Argetoianu, in in iulie 1876 un grup de 80 de deputali liberali in frunte cu Eugen (Partidul guvernul de Uniune nalionali; in I932afondatUniunea Agrari Stitescu ini{ia propunerea pentru o ancheti parlamentari gi darea in Agrar, din 1936), care nu s-a impus in viafa politici.
Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29

    1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29

    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie

    Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie

    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena

    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena

    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
  • Vocaţia De Lider a Lui Maiorescu. De La Amiciţie La Rivalitate Cu P.P

    Vocaţia De Lider a Lui Maiorescu. De La Amiciţie La Rivalitate Cu P.P

    166 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA a 111-a: EPOCA MODERNĂ GicăMANOLE VOCAŢIA DE LIDER A LUI MAIORESCU. DE LA AMICIŢIE LA RIVALITATE CU P.P. CARP Destinul lui Titu Maiorescu probează, dincolo de timp, că omul superior a ştiut şi va şti oricând/oriunde să-şi asume condiţia, chiar dacă lumea în care trăieşte, gândeşte, creează nu-i pregătită să-I înţeleagă la dimensiunea exactă. Orgolios, încăpăţânat, dotat cu mari calităţi inte­ lectuale, Maiorescu şi-a organizat viaţa de timpuriu, supunând-o unei aspre discipline morale, existenţiale, neezitând să-şi asume, când era cazul, examene de conştiinţă deloc confortabile. A fost conştient din adolescenţă că el este altfel decât ceilalţi. Ştia să-şi gâtuiască, blocheze porni­ 1 rile inferioare, gregare, fiind mereu obsedat de nevoia faptei autentice , ziditoare de idee, convins de timpuriu că el este predestinat unei misiuni de îndeplinie. Încă din tinereţe, Maiorescu a avut vocaţie de conducător, iar această calitate el şi-a des­ coperit-o singur, prin trudă intelectuală tenace. Şi-a învins aproape orice slăbiciune, iar seriozi­ tatea sa 1-a convins că poate să fie ceea ce vrea doar cu condiţia să se pună doar în slujba adevărului, iar pentru împlinirea acestui ideal credea că "nu are dreptul să înceteze lupta, chiar 3 când e singur împotriva tuturor" . Este mai mult decât evident că Maiorescu a optat în a-şi construi un destin superior în acord cu potenţialul intelectual şi energiile sufleteşti creatoare 4 5 disponibile , de care era perfect conştient. Înainte ca înşişi contemporanii să accepte că rolul
  • Balancing Romania-Russia Relations: a Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities

    Balancing Romania-Russia Relations: a Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities

    RSP • No. 45 • 2015: 76-88 R S P ORIGINAL PAPER Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities Elena Steluța Dinu* Abstract This Article analyzes the evolution of political and diplomatic relations between Romania and Russia in the years 1885-1913. During the Balkan crisis of 1885-1886 there were marked Russian-Romanian divergences because the Romanian diplomacy supported the election of Ferdinand of Saxe-Coburg at the Bulgarian throne, the candidate backed by Austria-Hungary. In the late nineteenth century, Romanian-Russian relations, closely supervised by the diplomacy of the Central Powers, experienced a sensible improvement. It was due to the intention expressed by the two countries to maintain the status quo in the Balkans. However, there were some obstacles that separated Romania from Russia. Romania's attitude towards the Balkan crisis had a particular importance to Russia. Attracting Romania in the Russian sphere of influence would not only have created a bridge with the Slavic states in the Balkans, but also would have considerably diminished possibilities of Austria-Hungary to counter its policy in Southeastern Europe. Keywords: Romania, Russia, Balkan Crisis, First Balkan War, Second Balkan War, international relations * Ph.D. Candidate, “Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of History and Philosophy, no. 1, Mihail Kogălniceanu Street, Phone: 0040264405300, E-mail: [email protected]. Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Balkan Crisis: a political conditionality? From the last decades of the 19th century until 1916, Russia and Romania found themselves in two systems of opposed alliances, since both had divergent interests in the Balkan area.
  • Pro-Contra VOL 3 P-Z.Indd

    Pro-Contra VOL 3 P-Z.Indd

    FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Pro øi Contra T I T U L E S C U Lucrare apærutæ cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional Pro øi Contra T I T U L E S C U ediflia a II°a revæzutæ øi adæugitæ Ediflie îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de GEORGE G. POTRA Volumul III FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2012 Redactor: Ana Potra Coperta: Victor Potra Culegere computerizatæ: Ana Potra Tehnoredactare: Ofelia Coøman Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României Pro øi contra Titulescu / ed. îngrijitæ, selecflie, cuvânt înainte øi postfaflæ, note biografice, adnotæri øi explicaflii, indice de George G. Potra. ­ Ed. a 2­a, rev. ­ Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2012 3 vol. ISBN 978­606­8091­13­6 Vol. 3. ­ 2012. ­ Bibliogr. ­ Index. ­ ISBN 978­606­8091­17­4 I. Potra, George G (ed. øt.) 94(498)”19” Titulescu,N. ISBN GENERAL: 978°606°8091°13°6 ISBN: 978­606­8091­17­4 © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului Idealul Creator vrea ca Împæræflia Cerurilor care este în noi sæ se realizeze în jurul nostru în lumea vizibilæ a materiei. Idealul Creator nu se mulflumeøte sæ sædeascæ în sufletul omenesc germenul credinflei într­o viaflæ viitoare, unde înflelepciunea îøi va da mâna cu bunætatea; el cere mai ales eforturile necesare, oricât de mari ar fi ele, pentru a integra în materie toate elanurile instinctive ale sufletului omenesc înspre frumos øi înspre bine, pe care nu este de ajuns sæ le întrevedem, ci trebuie sæ øtim sæ le creæm! Idealul Creator nu face deosebire între spirit øi materie; el vede în cel dintâi geniul sculptorului, iar în cea de­a doua marmura care se lasæ ølefuitæ pentru ca sæ aparæ în plinæ luminæ frumosul, ascuns mai înainte în stræfundurile sufletului omenesc.! Nicolae Titulescu J.
  • T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1

    T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1

    DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală.
  • Muzeul Universității

    Muzeul Universității

    https://biblioteca-digitala.ro Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Muzeul Universității Historia Universitatis Iassiensis III/2012 EDITURA UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI https://biblioteca-digitala.ro CONSILIUL EDITORIAL: Stefan Albrecht (Römisch‐Germanisches‐Zentralmuseum, Mainz) Pieter Dhondt (University of Eastern Finland, Joensuu) Dorin Dobrincu (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Gheorghe Iacob (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Vasile Ișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi) Victor Karady (Central European University, Budapesta) Inge Knudsen (Coimbra Group Office, Brussels) Bogdan‐Petru Maleon (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Hans‐Christian Maner (Johannes Gutenberg‐Universität, Mainz) Andi Mihalache (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Marina Mureșanu Ionescu (Université Jean Monnet, Saint Etienne) Lucian Nastasă (Institutul de Istorie „George Bariţ” al Academiei Române, Cluj‐Napoca) Vasile Puşcaş (Universitatea „Babeş‐Bolyai”, Cluj‐Napoca) Alexander Rubel (Deutsches Kulturzentrum, Iași, Institutul de Arheologie, Iași) Cornel Sigmirean (Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş) László Szögi (Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta) Ion Toderașcu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Nicolae Ursulescu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) COLEGIUL DE REDACȚIE: Florea Ioncioaia, redactor șef (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Leonidas Rados, redactor șef adjunct (Institutul de Istorie „A.
  • George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive Pierdute. Dosarul Unei

    George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive Pierdute. Dosarul Unei

    Recenzii. Note – Reviews, Notes 133 George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări, Centrul Cultural “Lucian Blaga” – Sebeş, Fundaţia Culturală “Lucian Blaga” – Sebeş, 2015, 600 p. + 209 ilustraţii The archives are some of the main repositories of information we appeal to as individuals, as a community or people. They represent a form of memory we go to for long term research or for immediate interests. We check almost on a daily basis their role and importance in society. Taking the risk of a reproof for exaggerating, I state that in any historical evocation, in any contemporary evaluation and in any future project, we cannot ignore data and ideas kept in archives as premises of any material or spiritual construction. As an institution, the archives in Romania identify their act of birth 170 years ago. The explanation for this tardive reality is to be found in both objective and subjective factors, which have been rigorously identified and analyzed by the historians of the Romanian archives. I am in a rush to underline that, despite all legal regulations, of the stage corrections, administrative, economic and financial measures to consolidate their structures and functionality, under the sign of organicity and efficiency, the institution of the archives has recorded in Romania serious dysfunctions and grave accidents (during war or calamities). With each of these, the informational content of Romanian archives has been affected. The subsequent efforts – no matter how consistent or well-intended – could only reconstruct and restore in a fragmentary and uncertain manner the segments of local and even national history – economic, ethnic, confessional, cultural a.s.o.
  • Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
  • Cărţi Primite (Cronologic Şi Selectiv)

    Cărţi Primite (Cronologic Şi Selectiv)

    SUMAR CLEPSIDRE. MOUSAION 3 Arhiva lirică: Carmen Sylva - Steagurile 4 Textul regăsit: Leonida I. Gheorghiu - Vechea familie Gane 5 Reclama de altădată: Hotel Binder 7 Doru Scărlătescu: Eminescu - spinoasa problemă a timpului 10 Nicolae Scurtu : Însemnări despre junimistul Constantin Meissner 17 Nicolae Mareş: Nicolae Iorga despre copilăria sa, despre polonezi şi Polonia 21 Inedit: Eugeniu Coşeriu - Pagini despre construcţia textelor prin arta literară 32 Prof. dr. Johannes Kabatek: „Coşeriu ne-a învăţat un mod de gândire“ (interviu de Adriana Maria Robu) 42 Grigore Ilisei: Sub semnul amourului fălticenean (Paul Miron) 46 Iulian Marcel Ciubotaru: O scrisoare inedită a lui Émile Picot 50 Luca Piţu: Adnotări la o misivă din Apus (Constantin Amariu/Amăriuţei) 54 Ana R. Chelariu: Cucuteni, locul de baştină al indo-europenilor 57 George Stanca: Însemnări ale memoriei. Cezar Ivănescu (II) SCENE CONTEMPORANE Chestionar cu accente ludice. Răspund în acest număr: 59 Petruş Andrei 63 Constantin Coroiu 66 Iulian Filip (Chişinău) 70 Ioan Moldovan 73 Bujor Nedelcovici (Franţa) 78 Ion Florin Stanciu Poezii de: 84 Daniel Corbu: Portret 85 George Popa: Fiul luminii, În ceasul când... 86 Adam Puslojić: Sincer vorbind, orice moare 87 Valentin Talpalaru:Poemele Deltei. Rodion 88 Gheorghe Vidican: În spatele uşii 89 Horia Zilieru: Maria din Magdala Proză de: 90 Gheorghe Schwartz: Prizonierul literelor 95 Din lumea teatrului: Florin Faifer - Micromedalioane 99 Bogdan Ulmu- Un doctorat pe teatru-dans (Ligia Grozdan) 101 Călin Ciobotari - Mitofilia Ioanei Petcu
  • Revista De Istoria Electrotehnicii Românești 2014

    Revista De Istoria Electrotehnicii Românești 2014

    Octombrie 2014, Vol I, Nr. 1 Revista de Istoria Electrotehnicii Romanesti O publicaţie a INCDIE ICPE-CA Bucureşti COMITET ŞTIINŢIFIC Acad. Gleb DRĂGAN Acad. Andrei ŢUGULEA Prof. Carmen GOLOVANOV Prof. Wilhelm KAPPEL Dr.Ing.Ioniţă DĂESCU Dr.Ing.Mihai BĂDIC Tudor VIŞAN-MIU EDITOR ŞEF ONORIFIC Prof. Florin Teodor TĂNĂSESCU EDITOR ŞEF Dr.Ing.Mircea IGNAT REDACŢIA Ec. Clara HENDER Ing. Cristian MORARI ISSN 2066-7965 Adresa: Splaiul Unirii Nr. 313, sect. 3, 030138, Bucureşti, România Tel.021-346.7231, 021-346.7235 Fax. 021-346.8299 Adresa de contact: Dr. Ing. Mircea Ignat – INCDIE ICPE-CA E-mail: [email protected], mobil: 0755015606 2 CUPRINS Prefaţă Dr. Ing. Mircea Ignat, INCDIE ICPE-CA – Dep.MNE .................................................................. 5 Profesorul meu Constantin Apetrei Prof. Dr. Ing. Dan M. Ionel - IEEE Fellow …………………………………………………………………… 7 Pagini din Istoria Învăţământului Superior de Electrotehnică din România 1766-1940 Ing. Vasile Constantin Diaconescu - Ex. Directorul Muzeului U.P.B. ……………………………………. 9 Nicolae Vasilescu - Karpen, Directorul Şcoalei Politechnice din Bucureşti Dr. Ing. Dăescu Ioniţă ……………………………………………………………………………….………… 17 Spiru Haret şi reforma sistemului educaţional: Model pentru contemporani Tudor Vişan Mil - Colegiul Gh.Lazăr …………….............................................................................… 37 Profesorul Remus Răduleţ 1904 - 1984 Dr. Ing. Mircea Ignat, INCDIE ICPE-CA – Dep.MNE ……………………………………..…….……… 43 Mircea COVRIG între turbogenerator, servomotor şi promotor Prof.