Cărţi Primite (Cronologic Şi Selectiv)

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Cărţi Primite (Cronologic Şi Selectiv) SUMAR CLEPSIDRE. MOUSAION 3 Arhiva lirică: Carmen Sylva - Steagurile 4 Textul regăsit: Leonida I. Gheorghiu - Vechea familie Gane 5 Reclama de altădată: Hotel Binder 7 Doru Scărlătescu: Eminescu - spinoasa problemă a timpului 10 Nicolae Scurtu : Însemnări despre junimistul Constantin Meissner 17 Nicolae Mareş: Nicolae Iorga despre copilăria sa, despre polonezi şi Polonia 21 Inedit: Eugeniu Coşeriu - Pagini despre construcţia textelor prin arta literară 32 Prof. dr. Johannes Kabatek: „Coşeriu ne-a învăţat un mod de gândire“ (interviu de Adriana Maria Robu) 42 Grigore Ilisei: Sub semnul amourului fălticenean (Paul Miron) 46 Iulian Marcel Ciubotaru: O scrisoare inedită a lui Émile Picot 50 Luca Piţu: Adnotări la o misivă din Apus (Constantin Amariu/Amăriuţei) 54 Ana R. Chelariu: Cucuteni, locul de baştină al indo-europenilor 57 George Stanca: Însemnări ale memoriei. Cezar Ivănescu (II) SCENE CONTEMPORANE Chestionar cu accente ludice. Răspund în acest număr: 59 Petruş Andrei 63 Constantin Coroiu 66 Iulian Filip (Chişinău) 70 Ioan Moldovan 73 Bujor Nedelcovici (Franţa) 78 Ion Florin Stanciu Poezii de: 84 Daniel Corbu: Portret 85 George Popa: Fiul luminii, În ceasul când... 86 Adam Puslojić: Sincer vorbind, orice moare 87 Valentin Talpalaru:Poemele Deltei. Rodion 88 Gheorghe Vidican: În spatele uşii 89 Horia Zilieru: Maria din Magdala Proză de: 90 Gheorghe Schwartz: Prizonierul literelor 95 Din lumea teatrului: Florin Faifer - Micromedalioane 99 Bogdan Ulmu- Un doctorat pe teatru-dans (Ligia Grozdan) 101 Călin Ciobotari - Mitofilia Ioanei Petcu 103 Valentin Ciucă: Cei trei... Agafiţei 105 Numărul de aur: Vasilian Doboş - Dumitru Vacariu 106 Stelian Dumistrăcel: „Mai îngheţat decât gerul“. Sunete şi sonorităţi ale vorbirii la Marin Preda BIBLIOFIL 109 Daniel Corbu: Câteva rânduri-gânduri la sărbătorirea unui mare critic român: Eugen Simion 111 Alexandru Zub: Profesorul Dumitru Năstase: un gând pios şi deferent 113 Ioan Holban: Ultimul criterionist: Liviu Antonesei - 60 122 Vasile Iancu: Despre naşterea „Omului nou“ 126 Maria Pilchin (Chişinău): CheMarea poeziei şi ChiRomantism existenţial 128 Ioan Ţicalo: Sfatul scriitoricesc de la Putna (14-15 august 1943) 131 Luca Prisecaru: Magistrul din München ( Pavel Chihaia) 132 Emanuela Ilie: File distilate dintr-o nouă Carte singură ( Sorin Mărculescu) 134 Adrian Ţion: Cu Mircea Dinutz şi Rodica Lăzărescu printre cărţi şi scriitori 137 Carmelia Leonte - Horia Bădescu: un om cât o mie de oameni 139 Cristina Chiprian: Zăpezile mor fără leac ( Liviu Georgescu) 140 Ioan Răducea: Balcanii din Sud-Est ( Mircea Muthu) 142 Cristina Iovu Gavrilescu: Tudor Leonte şi reinventarea romanului policier 144 Liviu Apetroaie: Cărţile pe masă... 147 Cărţi primite (cronologic şi selectiv) Revista Dacia literară sprijină candidatura municipiului Iaşi pentru a deveni Capitală culturală europeană 2021 CLEPSIDRE. MOUSAION CLEPSIDRE. MOUSAION ARHIVA LIRICĂ Carmen SYLVA (1843-1916) STEAGURILE * Bătrânele steaguri sfinte şi eu Ce singure stăm noi pe pace – Legende, în cinste, solemne mereu – Cu noi lumea n’are ce face. Din lupte purtate de mult, am rămas Făşii sfâşiate-atârnând – Acum ne uităm şi stăm fără glas, Eroi vor fi alţii la rând. Bătrânele steaguri sfinte şi eu La praznice suntem purtate, Solemne stăm altfel, acasă mereu, În rugă şi’n singurătate. Traducere din germană de Ion GORUN * În: Calendarul „Lumea Ilustrată”, An. XXIII, 1916, p. 113 Dacia literară, nr. 7-8, 2013 Dacia literară, nr. 3 Textul regăsit Vechea familie GANE Eternizarea în bronz a marelui scriitor N. Gane * Leonida I. GHEORGHIU Zilele trecute articolul de fond al acestui vechi ziar moldovenesc, arăta că între tată, Neculai Gane, fost primar al Iaşului în 1871 şi ministru în 1888, născut la Fălticeni în 1835, jurist-consult cu studii făcute la Paris şi avocat în Iaşi, marele nuvelist, marcant membru al Asociaţiei literare „Junimea” şi între fiul Nicolae N. Gane, actualul Preşedinte al Comisiei Interimare, distins magistrat-pensionar, este afinitatea de rasă a omului datoriei. Ziarul îşi exprimă credinţa că va fi şi fiul acelaşi iubitor al cetăţei culturei, înnobilând locul de prim-edil şi punând toată râvna pentru ridicarea oraşului ce cu mândrie duce gloria de fostă Capitală; – oraş în care s’a început de câtva timp, prin primarii perindaţi, o urbanistică ce tinde să-i dea altă în- făţişare. Comparaţia între tată şi fiu este sugestivă, – mai ales că e vorba de o familie veche boierească din Moldova, care prin membrii săi s’a ilustrat încă din 1790 [...]. Credinciosul colaborator al „Convorbirilor literare”, preamărit în criticele lui Maiorescu pe bună dreptate, cât şi de marele nostru istoric Neculai Iorga în ale sale schiţe din literatura română, – a lăsat literaturii noastre 3 volume de nuvele şi un volum de poezii, cum și o bună traducere a primelor 7 cânturi din „Divina Comedie” a lui Dante. N. Gane descinde din familia pe care o găsim în Moldova în secolul al XVI-lea printre boierii ţării [...]. Fiul lui Vasile Gane era Ştefan Gane Vel-Comis şi din această familie s’a născut Neculai Gane în 1835. Casele în care a locuit fostul primar al Iaşului, proprietatea sa, se văd şi astăzi pe strada ce-i poartă numele (fostă Butu), iar din frumosul parc ce le înconjura, au mai rămas de veghe vreo câţiva brazi falnici, în parcul ciopârţit şi în care au fost construite diverse alte clădiri. Acestea sunt astăzi proprietatea Casei autonome a pădurilor. Am dori noi ieşenii ca pe vechea clădire rămasă în fiinţă să se fixeze o placă amintitoare că acolo şi-a avut şălaşul marele literat N. Gane, – până se va putea înfiripa ideia de a fi eternizat în bronz alături de Alecsandri, Eminescu, Creangă şi ceilalţi. E o datorie! Se va face? ori va fi dată uitărei această dreaptă gândire ce de mult timp ne obsedează? Dacia literară, nr. 7-8, 2013 Dacia literară, nr. * În: ziarul Opinia, XXXIV, nr. 9255, Iaşi, 9 febr. 1938, p. 1 4 Reclama de altădată * Hotel BINDER (imagine parțială) Iaşi, B-dul Independenței nr. 1 (Piaţa „Mihai Eminescu“) Foto: Corneliu Grigoriu Dacia literară, nr. 7-8, 2013 Dacia literară, nr. 5 Hotel Binder Cu totul reînNoit in posesiunea Domnului I. SMOLNITZKI Cunoscutul Hotelier din BACĂU şi GALATZ Posedă camere din cele mai elegant mobilate Bucătăria cea mai excelentă. Serviciul cel mai prompt. Preţuri fórte reduse Abonament lunar: Dejun: 2 feluri de bucate, 1 dessert, o sticlă vin şi o cafea neagră 40 fr. Massa: 3 feluri de bucate, 1 dessert, o sticlă vin şi o cafea neagră 60 fr. Dejun à la Cart 2 fr. Massă à la Cart 3 fr. Se recomandă Onor. Clientele. HÔTEL RESTAURANT BINDER w MENU DU DINER 18 (30) SEPTEMBRE. w HÔTEL RESTAURANT BINDER MENU DU DINER 11 (23) SEPTEMBRE. Potage aux abaties aux nouilles Consommé aux petits pâtés Potage Croute au pôt Sterlet au raifort Consomme aux Risoles de Volaille Mayonaise de Visa Mayonaise de Poisson Fricandeau a l’oseille Filet de Poisson frit Cotelettes de mouton soubise Chiga au nature Filet de Beuf Béarnaise Gigot de mouton Bretone Macédoine de lêgumes à la crâme Filet de Beuf jardinière Fricassée de poulet aux choux fleurs Volailles Roties Cailles roties-Longe de veau Cailles et Becassines Poulet roti salade Filet a la Broche D’artois aux pomnes SALADE Crême à la Maintenon Fruits variès, vin et café. Fruits, vin et café Dacia literară, nr. 7-8, 2013 Dacia literară, nr. * În: ziarul „Curierul” (Th. Balassan) – 1883. 6 Eminescu: spinoasa problemă a timpului Doru SCĂRLĂTESCU „Timpul face parte din acea stranie categorie de entităţi pe cît de familiare pe atît de impenetrabile” Solomon Marcus Minunată maşinărie, în vremea asta a noastră, internetul. El ne facilitează, iată, lec- tura unui studiu apărut în 2010, de negăsit în bibliotecile şi librăriile urbei moldave, Eminescu şi problemele fundamentale ale fizicii moderne: timp, spaţiu, univers, datorat unui specialist, doctor în fizica atomică şi nucleară, Petre Osiceanu. În polemică deschisă cu G. Călinescu, care văzuse în poetul român doar un „diletant în ale ştiinţelor”, autorul susţine, dimpotrivă, asimilarea de către acesta a unui veritabil background ştiinţific, înce- pînd cu perioada, hotărîtoare, vieneză, pusă sub semnul marelui fizician şi filosof austriac Ludwig Boltzmann, ale cărui cursuri şi cărţi de popularizare sînt presupuse ca frecventate de tînărul nostru student audient. Nu e prima dată cînd, în virtutea unui interes timpuriu şi prelungit pentru ştiinţe, experţii în materie, începînd cu academicianul Aurel Avrămescu, în 1981, au pus în evidenţă intuiţii, priorităţi şi anticipări ale unor teorii moderne în opera eminesciană. Între acestea, de mai mare ecou, ideea devansării cu cincizeci de ani a teo- riei lui Albert Einstein, susţinută constant de un împătimit eminescolog precum Th. Codreanu. Teza revine la cercetătorul recent cu argumente din cunoscuta „lecţie de relativitate” oferită de Luceafărul, urmată apoi de o lungă şi ameţitoare suită de anticipări în metaforă ale unor teorii ultramoderne de descendenţă einsteiniană, cu care sîntem liberi să fim sau nu de acord: a „aproape nimicului” (nearthingness), avansată de americani în 2002, a „stingerii sorilor”, pentru care H. A. Berthe primeşte Nobelul în 1967, a „nesi- multaneităţii evenimentelor”, într-o nouă geometrie, neeuclidiană, a spaţiului-timp (alt Nobel, pentru Richard Feynman, în 1965), a infiniturilor mare şi mic, în fine, a „Marii Explozii” (Big-Bang), argumentată de St. Hawking şi St. Weinberg (din nou Nobel, în 1979), dar şi a Marii Implozii (Big-Crunch)... Toată demonstraţia poate fi, se înţelege, o bază de discuţii în continuarea altora mai vechi, iniţiate de eminescologi. Cu evitarea, to- tuşi, a unor exagerări amintind de teze ale defunctului protocronism. Ele nu lipsesc din stu- diul recent, unde, în concluzie, poetul român, net superior în materie de ştiinţă a Universului „infantililor” R. Frost şi T. S. Eliot, e propus drept „leader al unui grup res- trîns de mari poeţi şi gînditori vizionari, adevărate enciclopedii ale cunoaşterii universului timpului lor”. Multe dintre teoriile de mai sus au în centrul lor problematica timpului, se înţelege, a timpului fizic, universal.
Recommended publications
  • Muzeul Universității
    https://biblioteca-digitala.ro Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Muzeul Universității Historia Universitatis Iassiensis III/2012 EDITURA UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI https://biblioteca-digitala.ro CONSILIUL EDITORIAL: Stefan Albrecht (Römisch‐Germanisches‐Zentralmuseum, Mainz) Pieter Dhondt (University of Eastern Finland, Joensuu) Dorin Dobrincu (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Gheorghe Iacob (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Vasile Ișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi) Victor Karady (Central European University, Budapesta) Inge Knudsen (Coimbra Group Office, Brussels) Bogdan‐Petru Maleon (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Hans‐Christian Maner (Johannes Gutenberg‐Universität, Mainz) Andi Mihalache (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Marina Mureșanu Ionescu (Université Jean Monnet, Saint Etienne) Lucian Nastasă (Institutul de Istorie „George Bariţ” al Academiei Române, Cluj‐Napoca) Vasile Puşcaş (Universitatea „Babeş‐Bolyai”, Cluj‐Napoca) Alexander Rubel (Deutsches Kulturzentrum, Iași, Institutul de Arheologie, Iași) Cornel Sigmirean (Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş) László Szögi (Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta) Ion Toderașcu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Nicolae Ursulescu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) COLEGIUL DE REDACȚIE: Florea Ioncioaia, redactor șef (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Leonidas Rados, redactor șef adjunct (Institutul de Istorie „A.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu. Insemnari 1914-1916
    Colec{ie coordonati de Nr P UNE DORUDUMITRESCU coLAE OLLZU-MIC $ $TI NICULAE FITIPESCU iNSETUNARI (1e14-1e16) Studiu introductiv, note, index gi bibliografie de DORU DUMITRESCU *, -2017 330 Index Negulescu, Petre, 60, 322 Siveanu, Nicolae, T8 Nelidov, A-lexander, 191 Schlawe, Ottokar, 144, 229, 237 Nenifescu, Dimitrie, 87, 321 Spencer-Churchill, Randolph Henry Niculescu, O skar, 264, 265 Sir, 36,88 Stere, Constantin, 146, 16I, 162, 300 Olinescu, Constatin, 109, l4l, lg7, Stavrescu, Pefie,209 321 StArcea, Traian, 199 Onciu, Dimitrie,73,74 Stelian Toma, 218, 272-274 Sturdza, Dimitrie (Mitile), 81, 208 Cuprins Pallade, George, 35 Pangrati, Emil, 63,7 0, 7 L, 73, 7 4, 82 $teftnescu-Delavrancea, Barbu, 8, Pariano, Constantin, 156 86, 42, 47, 6I, 83, 92, 103-106, 129, Niculae Filipescu tn insemndrile lui Polizu-Micsunesti . 5 Pau, Paul Marie C6sar Gerald,175, 130, 149-151, 758, t62-r64, L82,243 Notd asupra editiei 2L 174, 176, 182, lg7, lgg, lg2, Pdtain, Henri Philipp e, 254, 266 Cuvhnt-tnainte I95, 201, 202, 207, 208, 321 25 Pherekyde, 1 Mihai, 80, 83, 16 Schifd biograficd . $te{bnescu, Sabba, 64, 321 27 Pichon, Stephen, 114 $oimescu, Nile,70 Introducere 51 Plesnili, Costache, 62, 95, 96, 322 Poklewski-Koziell, Stanislav, 125, I9I4. Taine, Hippolyte, 28, 29 55 152 Tislioanu, Octavian, 197, 27 3 Reformele agrard qi electorali 57 Poincar6, Raymond, 224, 273 Teodorian, Caton,95 Neutralitatea 108 Pop de Blsegti, Gheorghe, 160 Tisza, Istvan, I78, I89 Pop-$erboianu, Calinic, 225 1915. t69 Popovici, Aurel, 227, 283 143 Neutralitatea Porumbaru, Mihiiescu Emanoil, Vaida-Voevod,Alexandru, - 145, 17I 205, 257, 160,227,283 304 1916.
    [Show full text]
  • Revista De Istoria Electrotehnicii Românești 2014
    Octombrie 2014, Vol I, Nr. 1 Revista de Istoria Electrotehnicii Romanesti O publicaţie a INCDIE ICPE-CA Bucureşti COMITET ŞTIINŢIFIC Acad. Gleb DRĂGAN Acad. Andrei ŢUGULEA Prof. Carmen GOLOVANOV Prof. Wilhelm KAPPEL Dr.Ing.Ioniţă DĂESCU Dr.Ing.Mihai BĂDIC Tudor VIŞAN-MIU EDITOR ŞEF ONORIFIC Prof. Florin Teodor TĂNĂSESCU EDITOR ŞEF Dr.Ing.Mircea IGNAT REDACŢIA Ec. Clara HENDER Ing. Cristian MORARI ISSN 2066-7965 Adresa: Splaiul Unirii Nr. 313, sect. 3, 030138, Bucureşti, România Tel.021-346.7231, 021-346.7235 Fax. 021-346.8299 Adresa de contact: Dr. Ing. Mircea Ignat – INCDIE ICPE-CA E-mail: [email protected], mobil: 0755015606 2 CUPRINS Prefaţă Dr. Ing. Mircea Ignat, INCDIE ICPE-CA – Dep.MNE .................................................................. 5 Profesorul meu Constantin Apetrei Prof. Dr. Ing. Dan M. Ionel - IEEE Fellow …………………………………………………………………… 7 Pagini din Istoria Învăţământului Superior de Electrotehnică din România 1766-1940 Ing. Vasile Constantin Diaconescu - Ex. Directorul Muzeului U.P.B. ……………………………………. 9 Nicolae Vasilescu - Karpen, Directorul Şcoalei Politechnice din Bucureşti Dr. Ing. Dăescu Ioniţă ……………………………………………………………………………….………… 17 Spiru Haret şi reforma sistemului educaţional: Model pentru contemporani Tudor Vişan Mil - Colegiul Gh.Lazăr …………….............................................................................… 37 Profesorul Remus Răduleţ 1904 - 1984 Dr. Ing. Mircea Ignat, INCDIE ICPE-CA – Dep.MNE ……………………………………..…….……… 43 Mircea COVRIG între turbogenerator, servomotor şi promotor Prof.
    [Show full text]
  • Asui Lxi 2015
    • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISSN 1221-843X Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Istorie Printed in Romania • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISTORIE TOM LXI 2015 Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi COLEGIUL DE REDACŢIE: Octavian Bounegru (Iaşi), Nelu Zugravu (Iaşi), Neculai Bolohan (Iaşi), Alexandru-Florin Platon (Iaşi), Ştefan-Sorin Gorovei (Iaşi), Maria Magdalena Székely (Iaşi), Cristian Ploscaru (Iaşi), Claudiu Topor (Iaşi), Gabriel Leanca (Iaşi), Gheorghe Iacob (Iaşi), Lucian Leuştean (Iaşi), Ovidiu Buruiană (Iaşi), Victor Spinei, m.c. al Academiei Române (Iaşi), Ioan Aurel Pop, membru al Academiei Române (Cluj-Napoca), Ovidiu Cristea (Bucureşti), Antal Lukács (Bucureşti), Ion Eremia (Chişinău), Ion Varta (Chişinău), Ilie Luceac (Cernăuţi), Keith Hitchins (Urbana-Champaign), Dennis Deletant (Londra), Carol Iancu (Montpellier), Hans-Christian Maner (Mainz). COMITETUL DE REDACŢIE: Petronel Zahariuc (director), Laurenţiu Rădvan (redactor şef), Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Adrian Viţalaru (secretar de redacţie), Mihai-Bogdan Atanasiu (secretar adjunct de redacţie). Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele, cărţile şi revistele propuse pentru schimb, ca şi orice corespondenţă se vor trimite redacţiei: Petronel Zahariuc Facultatea de Istorie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi B-dul Carol I 11, 700506, Iaşi, România Tel.: 40-(0)232-20.12.74 e-mail: [email protected] CUPRINS Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Soldaţi originari din provinciile occidentale ale Imperiului Roman la Novae (Moesia Inferior) .................................................. 11 Ionuţ Acrudoae, Cohors V Breucorum: istorie, mobilitate, prosopografie .............. 19 Nelu Zugravu, „Nu-ţi voi da exemple creştine, ci exemple păgâne”. Eroi şi personaje istorice greco-romane în scrieri creştine ........................................
    [Show full text]
  • Liceul Sfinții Petru Și Pavel Lăcaș Al Culturii Ploieștene
    CONSTANTIN DOBRESCU • CĂTĂLIN DOBRESCU LICEUL SFINȚII PETRU ȘI PAVEL LĂCAȘ AL CULTURII PLOIEȘTENE CONFERINȚE ȘI CONFERENȚIARI LA LICEUL SFINȚII PETRU ȘI PAVEL (1865-1947) 1 2 CONSTANTIN DOBRESCU CĂTĂLIN DOBRESCU LICEUL SFINȚII PETRU ȘI PAVEL LĂCAȘ AL CULTURII PLOIEȘTENE CONFERINȚE ȘI CONFERENȚIARI LA LICEUL SFINȚII PETRU ȘI PAVEL (1865-1947) Ploiești • Editura MYTHOS • 2016 3 Carte editată de CENTRUL JUDEŢEAN DE CULTURĂ PRAHOVA cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA Redactor: Emilia Vasile Culegere text: Mihaela Gaftoi Simina Șchiopu Suzana Marin Coperte și tehnoredactare: Mihai Vasile Editura MYTHOS Ploieşti Str. Erou Călin Cătălin nr.1. Cod poştal 100066 Tel./fax: 0244 545041 E-mail: [email protected] Site: www.cjcph.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DOBRESCU, CONSTANTIN Liceul "Sfinţii Petru şi Pavel" lăcaş al culturii ploieştene: conferinţe şi conferenţiari la Liceul "Sfinţii Petru şi Pavel": (1865-1947) / Dobrescu Constantin, Dobrescu Cătălin; pref.: prof. Traian D. Lazăr; ed. îngrij. de Mihai Vasile. – Ploieşti: Mythos, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-606-8467-33-7 I. Dobrescu, Cătălin II. Lazăr, Traian D. (pref.) III. Vasile, Mihai (ed.) 373.5(498 Ploieşti) 4 Autorii dedică această carte familiilor lor care i-au înțeles și sprijinit în realizarea ei. 5 6 Prefață Viața în comunitățile umane, rurale sau urbane, a impus, dintotdeauna, existența unor locuri și forme de socializare în cadrul cărora membrii comunității dezbăteau și decideau asupra problemelor obștii ori puteau să-și agrementeze cotidianul. În orașele antice și medievale asemenea locuri erau: piața publică (agora) în care se întrunea adunarea poporului, instituție cu atribuții politice; stadionul, pe care se disputau întrecerile sportive; amfiteatrul, unde se desfășurau spectacole educative sau distractive; strada, cale de comunicație și de transport, dar și de plimbare deconectantă și convorbiri filozofice pentru peripateticii atenieni ori de aprige întreceri sportive pentru florentini și englezi etc.
    [Show full text]
  • Regatul Romaniei
    RegatulRomaniei file:///C:/Programele%20Mele/IstorieRomania1/RegatulRomaniei/Regat... Regatul României Visul unirii tuturor românilor sub un singur steag a frământat mințile conducătorilor încă din cele mai vechi timpuri, dar alianțele militare și interesele de ordin comercial nu au fost în favoarea simplificării relațiilor dintre diferitele formațiuni statale. În vechime, țările românești au negociat protecția celor două mari imperii ale romanilor, apoi începând cu secolul al XIII-lea au întreținut legături de prietenie și ajutor mutual cu Polonia și Lituania. Din secolul al XV-lea, ca state vasale Imperiului Otoman dar sub protecția directă a Hanatului Crimeei, s-a pus problema formării unui eyalat turcesc comun. Proiectul a fost însă refuzat cu dârzenie, ca urmare a divergențelor de ordin religios. Ca o soluție de compromis, sultanii au permis independența religioasă a celor trei principate, în schimbul dependenței economice. Situația de criză a intervenit o dată cu revoluția și apoi războiul de independență purtat de greci și sârbi. Sub aripa ocrotitoare a Bisericii Ortodoxe Răsăritene, creștinii din toate țările Balcanice au ridicat la început glasul, apoi armele, cerând vehement ieșirea din situația de compromis religios. Ca rezultat, boierii și dragomanii greci au fost maziliți, iar mănăstirile filiale ale celor de la Muntele Athos au fost secularizate. În urma grecilor au rămas nenumăratele lor rude născute din alianțe cu casele boierești autohtone, practic aproape toată crema boierimii. Pentru a umple vidul administrativ rămas s-a hotărât instituirea unei locotenențe domnești, ajutată de o Adunare Constituantă a fruntașilor celor două țări. În ambele principate, toate sufragiile au fost întrunite în anul 1859 de Colonelul Alexandru Ioan Cuza, cu funcția de Ministru de Război, fost deputat de Galați și fost șef al Miliției de la Dunărea de Jos.
    [Show full text]
  • Filosofia Educaţiei
    FILOSOFIA EDUCAŢIEI FILOSOFIA PEDAGOGIEI ROMÂNEŞTI LA 1918 HENRIETA ANIŞOARA ŞERBAN Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române The Philosophy in Romanian Pedagogy around 1918. The Romanian philosophy of pedagogy is characterized around the year 1918 by pedagogical humanism, Herbartianism, comparativism and by a particular inclination towards educating and expressing the patriotic sentiment. The paideia of the moment is profoundly correlated with the works of the great Romanian writers, who cultivate, both deeply and naturally, the love for homeland and nation, the national sentiments and the national identity and with the works of the national and European pedagogical thinkers. Keywords: philosophy, pedagogy, 1918 as educational and cultural “moment”. Filosofia pedagogiei româneşti se caracterizează în preajma anului 1918 prin umanism pedagogic, herbartianism, comparativism şi printr-o deosebită aplecare spre educarea şi exprimarea sentimentului patriotic. Paideutica momentului este profund îndatorată marilor scriitori români, care cultivă, deopotrivă cu profunzime şi firesc, dragostea pentru patrie şi neam, sentimentele naţionale şi identitatea naţională, precum şi exponenţilor celor mai importanţi ai gândirii pedagogice propriu-zise, naţională şi europeană deopotrivă1. Ion Creangă, Alexandru Odobescu, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu şi în mod special Mihai Eminescu au ridicat istoria, geografia, peisajele şi destinele, oamenii ţării şi toate ale lor, la rangul de simboluri identitare naţionale şi material paideutic plin de substanţă şi sensibilitate. S-a spus: „Eminescu gândea pentru un neam întreg”2. Oamenii de cultură au remarcat o importanţă deosebită pentru cultura naţională românească şi pentru consecinţele pedagogice ale acestor lecţii culturale perpetuate în eternitate prin operele lui Mihai Eminescu şi Vasile Alecsandri. Pentru unii, exista o asemănare interesantă între Mihai Eminescu şi Vasile Alecsandri şi dubletul Schiller – Goethe.
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.12
    Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 2 Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Volumul XII Bibliografie ºi index Volum elaborat de Lucian Pricop Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. VII–XII). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret: bibliografie ºi index / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010 12 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. XII: Bibliografie ºi index ISBN 978-973-711-284-2 021:37(498) Haret, S. Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 5 NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI Volumul al XII-lea al seriei Operele lui Spiru C. Haret concentreazã într-o formã biblio- logicã contribuþia antumã ºi postumã a lui Spiru Haret. Natura pluridisciplinarã a operei acestuia, precum ºi relaþiile instituþionale sau umane ale omului de ºtiinþã ºi ale celui considerat drept creatorul învãþãmântului românesc modern au putut fi reconstruite graþie înregistrãrii documentelor semnate de Haret aflate în fondurile principalelor biblioteci, muzee, arhive, colecþii particulare ºi instituþii legate de activitatea naþionalã ºi internaþionalã a lui Spiru C.
    [Show full text]
  • Diplomaţie Și Război Cultural: Alexandru S
    Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Muzeul Universităţii Historia Universitatis Iassiensis VI/2015 EDITURA UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI CONSILIUL EDITORIAL: Stefan Albrecht (Römisch‐Germanisches‐Zentralmuseum, Mainz) Pieter Dhondt (University of Eastern Finland, Joensuu) Dorin Dobrincu (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Gheorghe Iacob (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Vasile Işan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Victor Karady (Central European University, Budapesta) Inge Knudsen (Coimbra Group Office, Brussels) Hans‐Christian Maner (Johannes Gutenberg‐Universität, Mainz) Andi Mihalache (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Marina Mureşanu Ionescu (Université Jean Monnet, Saint Etienne) Lucian Nastasă (Institutul de Istorie „George Bariţ” al Academiei Române, Cluj‐Napoca) Alexander Rubel (Deutsches Kulturzentrum, Iaşi, Institutul de Arheologie, Iaşi) Cornel Sigmirean (Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş) László Szögi (Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta) Ion Toderaşcu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Nicolae Ursulescu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) COLEGIUL DE REDACŢIE: Florea Ioncioaia, redactor-şef (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) Leonidas Rados, redactor-şef adjunct (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi) Cătălin Botoşineanu, secretar de redacţie (Arhivele Naţionale ale României, Iaşi) Ovidiu Buruiană (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Vasile Cotiugă (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Bogdan‐Petru Maleon (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Ionuţ Nistor (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) Ana‐Maria Stan (Muzeul Universităţii „Babeş‐Bolyai”, Cluj‐Napoca) Coperta: Bogdan Panţîr ISSN 2285 – 9071 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI MUZEUL UNIVERSITĂŢII Historia Universitatis Iassiensis VI/2015 SUMAR VIAŢĂ ACADEMICĂ ŞI ISTORIE UNIVERSITARĂ/7 Florea IONCIOAIA Diplomaţie și război cultural: Alexandru S. Sturdza, critic al universităţii germane .............
    [Show full text]
  • IOAN NECULCE BULETINUL MUZEULUI DE ISTORIE a MOLDOVEI (Serie Nouă)
    COMPLEXUL MUZEAL NAŢIONAL „MOLDOVA” IAŞI IOAN NECULCE BULETINUL MUZEULUI DE ISTORIE A MOLDOVEI (serie nouă) XIII-XV 2007-2009 Iaşi 2011 COLEGIUL DE REDACŢIE Dumitru Şandru Lăcrămioara Stratulat Senica Ţurcanu Adriana Moglan Sorin Iftimi (secretar de redacţie) Cătălin Hriban Zamfira Pungă Tamilia Marin Costică Asăvoaie Cătălin Pungă Adresa redacţiei Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi Muzeul de Istorie a Moldovei Piaţa „Ştefan cel Mare”, nr. 1 Iaşi, 700028, tel. 0232/213296, int. 180 sau 178 ISSN 1454-0754 COMPLEXUL MUZEAL NAŢIONAL „MOLDOVA” IAŞI „IOAN NECULCE”. BULETINUL MUZEULUI DE ISTORIE A MOLDOVEI (serie nouă) XIII-XV, 2007-2009 SUMAR STUDII ISTORICE Paul Daniel Nedeloiu Ciolpăneştii şi ctitoria lor de pe Orbic (secolele XVI-XVII) ………………………. 7 Doina Calistru Gustul modernizării: primele trei cărţi de bucate din Ţara Românească şi Moldova ………………………………………………… 21 Corina Cimpoeşu O călătorie la Constantinopol a familiei Rosetti-Roznovanu, în anul 1857 ………….. 37 Dumitru Şandru Îmbunătăţirile funciare în România interbelică ………………………………….. 47 Cătălin Botoşineanu Învăţământul liceal interbelic în Moldova. Documente despre liceele Laurian, Negruzzi şi Codreanu …………………………………………. 75 Ana Iriciuc Două iniţiative premergătoare ale proiectului Briand de uniune europeană …………………………………………………………… 89 ISTORIE LOCALĂ Sorin Iftimi Gheorghe Ghibănescu şi istoria oraşului Iaşi …………………………………….. 99 Manole Brihuneţ Istoria mănăstirii călărăşăuca de la întemeiere până în anul 1916 ………………… 109 Sorin Iftimi Satele din comuna Miroslava (judeţul Iaşi). Studiu istoric ………………………… 119 Adina Grigorovschi, Sorin Iftimi Bisericile cu statut de monument istoric din satele comunei Miroslava ………………... 157 Sorin Iftimi, Ioana Cioflâncă Palatul Beldiman-Mavrocordat-Sturdza de la Miroslava (Liceul Agricol) ……………………………………………………………... 181 PATRIMONIU MUZEAL Liliana Condraticova Podoabele bisericeşti din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea ………………………………………………………….. 193 Sorin Iftimi Portretele logofătului Alexandru Ghica aflate în colecţii din Bucureşti şi Iaşi.
    [Show full text]
  • Personalități Ieșene 2021
    PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2021 1 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Personalități ieșene. Aniversări și comemorări 2021 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi : Asachiana, 2020 ISBN 978-606-9047-09-5 016 : 008(498–Iași) 929 : 008(498–Iași) Tehnoredactor: Laura MAHU Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E–mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ 2 PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2021 Editura Iași • 2020 3 NOTĂ: Ordinea personalităților a fost stabilită în funcție de luna și ziua nașterii, în secțiunea „Aniversări”, respectiv de luna și ziua morții, în secțiunea „Comemorări”. Schițele biografice au fost preluate din volumul „1000 de personalități ieșene. Lexicon” de Ionel Maftei, Iași, Princeps Edit, 2008. Selecția a fost efectuată de Constantin Acozmei, bibliograf în cadrul Serviciului Catalogare, Achiziții, Informare bibliografică. 4 ANIVERSĂRI [DATA NAȘTERII NECUNOSCUTĂ] SCRIBAN, Filaret 210 ani de la naștere teolog și traducător (n. 1811, Burdujeni, judet ul Suceava – m. 23 mart. 1873, Ias i) Slujitor al învăţământului şi al culturii ieşene timp de aproape o jumătate de veac, Filaret Scriban a fost un creator de opinie al clerului moldovean care a contribuit la înfăptuirea visului de veacuri al Unirii Moldovei cu ţara Românească. A fost timp îndelungat profesor şi rector al Seminarului de la Socola (1842-1860) şi egumen al mănăstirii. A fost profesor la prima noastră Facultate de Teologie de la Universitatea din Iaşi (1860-1863), punând astfel bazele învăţământului teologic superior. De altfel, n-a fost nici o faptă de seamă în istoria Moldovei la care el să nu-şi fi adus contribuţia efectivă.
    [Show full text]