Senatul României
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTĂ EDITATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ DIRECTOR: ACAD. IONEl-VAlENTIN VlAD, pREşEDINTElE ACADEMIEI ROMÂNE Nr. 8–9 AUGUST–SEpTEMBRIE 2014 Anul XXIV 286–287 DIRECTORI: CONSIlIUl EDITORIAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Constantin IONESCU- Acad. Ionel-Valentin VLAD TÂRGOVIŞTE, mai 2014 – membru corespondent al Academiei Române Maria ZAHARESCU membru corespondent al Academiei Române COlEGIUl DE REDACŢIE: SECTOR TEHNIC: Redactor-şef Tehnoredactori Dr. Narcis ZĂRNESCU Maria PRICOPI Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Sofia ŢIBULEAC Operatori-corectori Aurora POPA Redactori I Ioneta VLAD Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SENATUl ROMÂNIEI – SESIUNE SOlEMNĂ Ionel-Valentin Vlad, 150 de ani de la constituirea Senatului României şi de la instituţionalizarea sistemului parlamentar bicameral în România . 5 ISTORIE şI TRADIŢIE ÎN SENATUl ROMÂNIEI Dan Berindei, Senatul în istoria României . .7 Mircea Duţu, Senatul României – for de exprimare a elitelor naționale . .10 Ioan Alexandru, Bicameralismul parlamentar . .16 UNIVERSITATEA DIN BUCUREşTI lA MOMENT ANIVERSAR Ionel-Valentin Vlad, Universitatea din Bucureşti şi Academia Română la 150 de ani . .20 SUB CUpOlA ACADEMIEI Cristian Hera, Congresul anual al Asociaţiei Medicale Române, eveniment de prestigiu . .22 Răzvan Theodorescu, Constantin Brâncoveanu, un model princiar . .23 Solomon Marcus, Creierul uman: o veche cunoştinţă şi o permanentă mirare . .26 Mircea Duţu, Dreptul la mediu în paradigma drepturilor umane fundamentale . .33 CUlTURĂ şI CIVIlIZAŢIE Alexandru Surdu, De la caligrafie la Filocalie . .38 OpINII Emilian M. Dobrescu, Elemente pentru construcţia unui nou model educaţional . .43 pERSONAlITĂŢI CUlTURAlE Alexandru Zub, O restituție istorico-memorială de prestigiu: Gheorghe Boldur-lățescu . .47 pROIECTE ACADEMICE Păun Ion Otiman, Dan Dubină, Teme academice – proiect de extensie academică al Filialei Timișoara a Academiei Române . .50 Valeriu D. Cotea, O carte-bilanț: proiecte și teme academice. Retrospectivă 2006–2014 . .53 Constantin Dropu, O lucrare care confirmă . .55 INSTITUTE AlE ACADEMIEI ROMÂNE Horia-Nicolai Teodoresu, Institutul de Informatică Teoretică al Academiei Române . .58 ISTORIE Octavian Roske, Radu Ciuceanu, Daniel Barbu, Condiția monumentului sub regimul comunist 1980–1985 . .60 Alexandru Porţeanu, O semnificativă instituţie politică românească din 1914 privind Transilvania . .68 3 EVOCĂRI Zeno Gârban, petre Spânul – la un moment de tranziţie metodologică pentru cercetarea ştiinţifică în biologia agricolă şi medical-veterinară . 72 Petre Dan-Străuleşti, petre p. Negulescu, preşedinte al Adunării Deputaţilor . .76 Robert Păiuşan, pe marginea unui (nou) proiect Manoilescu . 83 Mihaela Dragu, Maria Rafailă, „Un mare savant și un mare umanist“ . 85 IN MEMORIAM Dan Hăulică (1932–2014) . 89 ÎpS Nicolae Corneanu (1923–2014) . 90 CRONICA VIEŢII ACADEMICE . 91 ApARIŢII lA EDITURA ACADEMIEI . 93 GHID pENTRU AUTORI . 95 4 Senatul României – sesiune solemnă 150 de ani de la constituirea Senatului României şi de la instituţionalizarea sistemului parlamentar bicameral în România* Acad. Ionel-Valentin Vlad Preşedintele Academiei Române Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la înfiin- ţarea Parlamentului Principatelor Române Unite, în baza Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris, adoptat prin plebiscitul din luna mai 1864 şi promulgat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 3 iulie acelaşi an. Răspunzând unei nevoi interne a tânărului stat român, camera superioară a Parlamen- tului, una dintre cele mai vechi instituţii similare din Europa, primea ca menire fundamentală „ocrotirea dispoziţiilor constitutive ale noii organizaţiuni a României“, prin exercitarea rolului ponderator, de echilibru între puterile statului, asigurarea respectului drepturilor şi libertăţilor fundamen- tale ale românilor şi aplicarea consecventă a legii Subliniez şi faptul că membri ai Casei Regale, fundamentale. Potrivit statutului său astfel conferit, reprezentanţii principalelor culte, în frunte cu prin intermediul senatorilor de drept şi desem- patriarhul României, preşedintele Academiei naţi, era „camera de reflecţie“, care a constituit şi un Române şi alte persoane cu merite bine definite veritabil for de exprimare a tuturor straturilor socie- erau senatori de drept şi, citez: „fiecare universitate tăţii româneşti, în frunte cu elitele sale politice, alegea, din sânul său, prin votul profesorilor săi, juridice şi cultural-ştiinţifice, între care se vor câte un senator“. Mai avem astăzi aceste prevederi? număra mulţi membri ai Academiei Române. Prin elitele pe care le avea, Senatul a contribuit Doresc să remarc un moment important în con - la controlul instituţional, la luarea unor decizii im - so lidarea rolului Senatului în Parlamentul României, portante la momentele potrivite şi, în final, la creş- după Marea Unire, elaborarea şi adoptarea Con- terea interbelică a României. Sechelele dictaturii co - stituţiei Regatului României din 1923, Constituţie mu niste de tip sovietic impuse după cel de-al Doilea europeană potrivită cu specificul Ţării. Război Mondial, printre care şi desfiinţarea Senatu- Rolul Senatului era definit clar şi cu atribuţii lui, mai precis înfiinţarea unei Mari Adunări Naţio- nale (instituţie unicamerală), mai uşor de manevrat specifice, importante pentru dezvoltarea democratică de partidul unic, nu se sting nici automat, nici prin a Ţării şi afirmarea interesului naţional. Senatorii trecerea timpului, dacă nu se fac schimbările nece- aveau competenţă şi experienţă, trebuind să aibă sare. Pentru a ajunge din nou la o democraţie euro- vârsta peste 40 de ani. * Alocuţiune susţinută la Sesiunea solemnă dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României (17 iunie 2014, Parlamentul României) 5 peană modernă, compatibilă şi cu trăsăturile noastre locale istorice şi de echilibrarea unor demnităţi naţionale, trebuie să păstrăm bicameralismul şi importante ale Statului. să redăm Senatului atribuţiile sale tradiţionale. Sesiunea solemnă organizată la Parlamentul La data de 12 iunie 2014, Academia Română şi României, consacrată jubileului Senatului şi siste- Senatul României au organizat un simpozion ştiinţi- mului parlamentar din România, se doreşte a fi, fic dedicat istoriei şi tradiţiei bicameralismului par- deopotrivă, un omagiu pentru ceea ce a fost şi o spe- lamentar în România, în care reputaţi istorici, jurişti ranţă în viitorul vieţii parlamentare din România. şi alţi specialişti în materie au prezentat o opinie În numele Academiei Române, adresez domnului cvasi-unanimă: şi în ţările europene care sunt mai Preşedinte al Senatului României, domnilor senatori apropiate de spiritul românesc, Senatul rămâne ai României şi distinşilor participanţi la această sesiune, simbolul bicameralismului parlamentar, păstră- un călduros „la mulţi ani!“ şi mari realizări în tor fidel al tradiţiilor noastre democratice şi pro- misiunea pe care o aveţi: exercitarea rolului ponde- motor consecvent al intereselor naţionale. rator, de echilibru între puterile statului, asigura- Alegerea senatorilor ar trebui să fie diferită de rea respectului drepturilor şi libertăţilor funda- cea practicată astăzi. Atribuţiile Senatului ar trebui să mentale ale cetăţenilor Ţării, promovarea şi apă- fie legate de reprezentarea bună a comunităţilor rarea interesului lor. Senatul României (imagine din interior) 6 Istorie şi tradiţie în Senatul României Senatul în istoria României* Acad. Dan Berindei Instituţiile României moderne au fost constituite În afara Adunării elective a fost instituită „Adu- succesiv în secolul al XIX-lea. Prima fază a proce- narea ponderatrice“, un „Senat“, care era alcătuit sului de reformă l-a reprezentat perioada Regu - din membri de drept şi din cei numiţi de domnitor. lamen tului organic, cea de-a doua, decisivă, a fost a Mitropoliţii, episcopii, primul preşedinte al Curţii de domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Principele Carol Casaţie şi cel mai vechi dintre generalii activi repre- avea să continue această acţiune, beneficiind şi de zentau cea dintâi categorie. Acestora li se adăugau răgazul unei lungi domnii. A avut loc, în vremea lui 64 de membri numiţi de domnitor, „jumătate dintre Cuza şi apoi a domnitorului şi regelui Carol I, în pri- persoane recomandabile prin meritul şi experienţa mul rând o grabnică aliniere a Principatelor Unite la lor“, iar cealaltă jumătate numiţi tot de domnitor, instituţiile moderne. Au fost utilizate modele occi- dar aleşi dintre membrii Consiliilor generale ale dentale, de preferinţă cele ale ţărilor latine, în primul judeţelor. La doi ani, urma să fie reînnoită o treime rând franceze, dar şi italiene ori belgiene (Belgia era dintre membrii numiţi. Mitropolitul primat era „de considerată atunci tot o ţară latină). Acest lucru a drept“ preşedintele Senatului, doi vicepreşedinţi fost realizat cu măsură şi judecată, plecându-se nu fiind numiţi de domnitor dintre senatori. Membrii numai de la modelele importante, ci avându-se în Corpului ponderator primeau trei galbeni pe zi în vedere