Copie Februarie2015 Copie NOV-DEC.Qxd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTĂ EDITATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ DIRECTOR: ACAD. IONEl-VAlENTIN VlAD, pREşEDINTElE ACADEMIEI ROMÂNE Nr. 2 FEbRuARIE 2015 Anul XXV 292 DIRECTORI: CONSIlIul EDITORIAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Constantin IONESCU- Acad. Ionel-Valentin VLAD TÂRGOVIŞTE, membru mai 2014 – corespondent al Academiei Române Maria ZAHARESCU, membru corespondent al Academiei Române COlEgIul DE REDACŢIE: SECTOR TEHNIC: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SESIuNEA STRATEgIA DuNĂRII Cristian Hera, Simpozionul „Cercetări integrate în bazinul Dunării“............................... 5 Cristina Sandu, programul „Sturion 2020“ pentru conservarea sturionilor în bazinul Dunării şi zona adiacentă a Mării Negre .................................................... 7 Mădălin Enache, Reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi dotarea Staţiunii de Cercetări Ecologice Sulina – ResbioClim................................................................ 10 Radu Săgeată, Euroregiunile de cooperare transfrontalieră din bazinul inferior al Dunării ...................................................................................... 12 Sub CupOlA ACADEMIEI Cristian Hera, Academicianul liviu Constantinescu – astrul geofizicii româneşti............15 Dan Bălteanu, Cercetarea interdisciplinară a mediului în preocupările academicianului liviu Constantinescu ......................................................................... 16 Dorel Zugrăvescu, O sută de ani de la naşterea academicianului liviu Constantinescu ........................................................................ 18 Andrei Soare, Academicianul liviu Constantinescu – fondatorul Observatorului Naţional geomagnetic Surlari ....................................................................................... 20 Alexandru Zub, Dezbateri europeniste la Academie ........................................................... 24 Nicolae Anastasiu, Resursele minerale – un potenţial uitat! ............................................. 25 Mircea Duţu, Constantin bosianu – personalitate complexă a ştiinţei, învăţământului şi culturii juridice româneşti ............................................................... 33 IN MEMORIAM – MIHAI EMINESCu Alexandru Surdu, Hiperexactitate şi perfecţiune la Mihai Eminescu ............................... 40 Irinel Popescu, geniul şi boala ............................................................................................ 45 CONFERINŢE lA ACADEMIA ROMÂNĂ Tiberiu Schatteles, Studiul economiei, sinteza unei aventuri ............................................. 48 Aurel Iancu, pionierat în abordarea şi dezvoltarea economiei analitice în România ..... 56 SESIuNEA pAul IORgOVICI – 250 Păun Ion Otiman, paul Iorgovici – reprezentant al iluminismului românesc ................. 60 Crişu Dascălu, Arhitectura europeană a unui proiect naţional ........................................ 61 Nicolae Bocşan, paul Iorgovici şi începuturile mişcării naţionale din banat .................. 63 Doina Bogdan-Dascălu, Identitatea observaţiilor de limbă rumânească .......................... 67 Ioan David, Intenţii ziaristice în secolul al XVIII-lea. Contribuţia lui paul Iorgovici ...................................................................................... 69 ANIVERSĂRI Păun Ion Otiman, profesorul Vasile Stănescu – nouă decenii de viaţă exemplară .......... 73 Ion Chiţescu, Nicolae Dinculeanu – 90 de ani ..................................................................... 74 3 DOCuMENTAR Silviu Costachie, Nicolae Damian, Viorel Paraschiv, Restructurarea industriei româneşti în perioada postcomunistă (I) ............................................................................................. 76 EVOCĂRI Zeno Gârban, prof. dr. doc. benedict M. Menkeş – fondatorul Centrului de Embriologie Normală şi patologică din Timişoara al Academiei Române ...............80 Petre Dan-Străuleşti, Titu Maiorescu versus D.A. Sturdza ......................................................85 Viorel Cosma, Constantin Erbiceanu, un precursor valoros al bizantinologiei noastre muzicale, dar nedreptăţit de istorie ........................................ 89 Laurian Stănchescu, Constantin brâncuşi – un document istoric .......................................... 95 IN MEMORIAM Camil bujor Mureşanu (1927–2015) ........................................................................................ 98 CRONICA VIEŢII ACADEMICE ....................................................................................... 99 ApARIŢII lA EDITuRA ACADEMIEI...........................................................................101 gHID pENTRu AuTORI ..................................................................................................103 4 Strategia Dunării Simpozionul „Cercetări integrate în bazinul Dunării“* Acad. Cristian Hera Vicepreședinte al Academiei Române Strategia uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), adoptată de Consiliul European pe data de 24 iunie 2011 este o strategie macro-regio- nală, structurată pe patru mari obiective – interco- nectarea regiunii Dunării, protejarea mediului în regiunea Dunării, creşterea prosperităţii în regiunea Dunării, consolidarea regiunii Dunării – grupate în 11 arii prioritare. Această strategie contribuie la dez- voltarea calităţii vieţii, la păstrarea unui mediu sănă- tos, la diminuarea efectelor riscurilor naturale şi antropogene, la încheierea unor parteneriate şi cooperări în domenii strategice, precum transport, mediu, energie, cu efecte pozitive în dezvoltarea eco- nomico-socială. Academia Română a lansat o Stra- tegie Naţională în domeniul Cercetării şi Inovării mică la un nivel cât mai ridicat al tuturor ţărilor pentru Regiunea Dunării româneşti. membre ale Uniunii Europene, apropiat de al celor Aşa cum am arătat, Strategia uniunii Euro- mai dezvoltate ţări din lume. pene pentru Regiunea Dunării are un pronunţat În consecinţă, România poate beneficia integral caracter macro-regional, fiind a doua după Stra- de oportunităţile create de Strategia Dunării, iar tegia pentru regiunea Mării baltice, ambele aceasta va deveni o prioritate pentru Academia urmărind dezvoltarea economică şi socială a ţări- Română, pentru Guvernul României. lor membre ale uniunii Europene. luând în consideraţie importanţa SuERD Strategia Naţională în domeniul Cercetării şi pentru România, Academia Română, bazându-se Inovării pentru Regiunea Dunării româneşti, lansată pe cadrul general expus anterior, a propus adopta- de Academia Română, îşi propune să elaboreze o rea unei Strategii Naţionale în domeniul Cercetării strategie a Dunării româneşti, având în vedere că şi Inovării pentru Regiunea Dunării româneşti. ţara noastră este una dintre cele mai importante ţări Similar cu structura Strategiei Uniunii Europene riverane Dunării. Peste 90% din teritoriul ţării face pentru Regiunea Dunării, Strategia Naţională în parte din bazinul fluviului, 1075 km din cursul domeniul Cercetării şi Inovării pentru Regiunea Dunării se află pe teritoriul ţării, Delta Dunării şi Dunării româneşti este structurată, aşa cum am arătat, conexiunea fluviului cu Marea Neagră reprezentând în cele patru domenii principale şi unsprezece arii elemente strategice unice, de aleasă importanţă. prioritare. În aceste arii, se încadrează proiectele din Strategia Uniununii Europene pentru Regiunea domeniul cercetării şi inovării, care vor acoperi pro- Dunării (SUERD) îşi propune transformarea Dunării blematica deosebită a cursului şi bazinului de recepţie într-o coloană vertebrală a spaţiului European, inferior al Dunării româneşti cu afluenţii respectivi. reprezen tată de axa Rin-Main-Dunăre, prin care să Un număr de 18 institute şi centre de cercetare contri buie la creşterea şi stabilitatea socio-econo - ale Academiei Române vor participa la Strategia *Cuvânt de deschidere susţinut la Simpozionul „Cercetări integrate în Bazinul Dunării“ (23 februarie 2015, Aula Academiei Române) 5 Naţională în domeniul Cercetării şi Inovării pentru ESFRI pe anul 2016. În luna decembrie 2014, a fost Regiunea Dunării. aprobat de Guvernul României. În ziua de 4 februa- Strategia Naţională pentru Regiunea Dunării rie 2015, ca urmare a întâlnirii Biroului Prezidiului româneşti propusă de Academia Română, trasează Academiei Române la Palatul Cotroceni cu domnul direcţiile principale, prin care se creează cadrul pen- Klaus Iohannis, preşedintele României, a fost înmâ- tru construirea unei societăţi prospere, bazate pe nată o scrisoare de către preşedintele Academiei cunoaştere, care va beneficia de condiţii optime de Române, acad. Ionel-Valentin Vlad, de susţinere a mediu şi de o gestiune inteligentă şi sustenabilă a proiectului şi urgentare a parcursului ESFRI. Drept resurselor biologice şi geologice din regiunea Dună- urmare, recent, a avut loc o primă întâlnire a consi- rii româneşti, în total acord cu dezvoltarea întregu-