Despre Actualitatea Acestei Cărţi. Cuvânt Înainte De Conf. Univ. Dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Despre Actualitatea Acestei Cărţi. Cuvânt Înainte De Conf. Univ. Dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României SUMAR Despre actualitatea acestei cărţi. Cuvânt înainte de conf. univ. dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României (scurt istoric) 14 Miniştrii de Interne aî României (listă) 25 Preşedinţi ai Senatului 36 Preşedinţi ai Adunării Deputaţilor 37 Miniştrii de interne în birourile Senatului 39 Miniştrii de interne în birourile Adunării Deputaţilor 43 Biografii politice ale miniştrior de interne care au fost în fotoliul de preşedinte al forurilor legislative: Ştefan Golescu 49 Constantin Bosianu 51 Dimitrie Gr. Gkica 53 Ioan Emanoil Florescu 56 Nicolae Kretzulescu 58 Dimitrie A. Sturdza 60 Eugeniu Stătescu 62 George Gr. Cantacuzino 64 Petre S. Aurelian 66 Theodor Rosetti 68 Mihail Pherekyde 70 Nicolae îorga 72 Constantin Argetoiau 74 Emanoiui Costache Epureanu 76 Lascăr Catargiu 78 Miniştrii de interne in Parlamentul României . _ — 577 Ion C. Brătianu 80 Constantin A. Rosetti 83 George Mânu 85 Constantin P. Olănescu 87 Vasiie G. hforpm 89 Alexandru Vaida-Voevod 91 Alexandru Drăghici 94 Discursuri: M1HAIL KOGĂLNICEANU, „Să nu căutăm totdeauna la străini temelia drepturilor noastre." 99 ALEXANDRU MARGHILOMAN, „Ştim a impune tăcere preferinţelor noastre în vederea scopului obştesc de atins." 115 LASCAR CATARGIU, „Şi celor de la sate ... trebuie să le procurăm si lor mijloace de a-şi apăra viaţa, averea şi produsul muncii lor." 125 LASCĂR CATARGIU, „ Trebuie luată o măsură pentru ca noi să avem o staţiune de gendarmerie în fiecare comună." 128 ANASTASIE STOLOJAN, „ Legea Jandarmeriei, în loc să fie o lege de garanţie pentru cetăţeni, e un instrument politic. " 131 VASILE LASCAR, „Jandarmeria, aşa cum este organizată a adus servicii reale ţării. " 137 VASILE LASCAR, „ O lege bună poate îndrepta multe rele." 140 VASILE LASCAR, „Principiile Legii Poliţiei sunt: capacitatea, stabilitatea şi scoaterea poliţiei din luptele politice. " 149 VASILE LASCAR, „Am dat dreptul actualililor şi foştilor funcţionari polipeneşti să poată deveni stabili. " 164 NICOLAEIORGA, „Jandarmii să nu fie mulţi, şi să fie foarte bine pregătiţi şi foarte bine plătiţi." 168 IONI.C. BRĂTIANU, „Jandarmul - un executor inflexibil al legilor, apărător vigilent al ordinei şi siguranţei publice. " 171 ION I.C BRĂTIANU, „Avem o oştire însufleţită de spiritul de disciplină, de abnegaţiune şi de credinţă. " 175 ALEXANDRU MARGHILOMAN, „ Oricare ar fi guvernul, ... el nu va putea face decât o politică de realităţi." 176 VI. MORŢUN, „Sa scoatem pildele mari care să ne servească de far. "... 181 ALEXANDRU CONSTANTINESCU, „Evacuarea nu trebuie să aibă loc decât numai atunci când viaţa cetăţenilor este ameninţată. " 182 NICOLAE IORGA, „Niciodată steagul românesc n-a fost mai mândru..." .. 186 ΤΑΚΕ IONESCU, „ Trebuie să spunem ţării că nu e nici un preţ, dar nici unul, .... pentru ceea ce are să ne dea România Mare. " 194 578 Miniştrii de interne în Parlamentul României IONI.C BRĂTIANU, „Jertfele pe care le-am făcut nu sunt sterile, căci am introdus în conştiinţa Europei drepturile românilor pe acest pământ" 199 NICOLAEIORGA, „ Dreptul de a hotărî asupra soartei noastre. " 207 ΤΑΚΕ IONESCU, „ Generaţia noastră a făcut prima faptă mare: a declarat războiul." 218 IONI.C. BRĂTIANU, „ Operele trainice nu se fac numai cu avânturi instantanee." 233 CONSTANTIN C ARION, „Basarabia reprezintă legătura cea mai sfântă din istorie, legătura cu Ştefan cel Mare. " 238 NICOLAE IORGA, „ România unită o avem, o vom apăra şi o vom întregi." 251 IONI.C. BRĂTIANU, „ Ca să fim buni europeni, trebuie să fim buni români." 252 ION INCULEŢ, „Basarabia a venit atunci când întreg poporul român nu era învins ..." 258 ALEXANDRUAVERESCU, „ Comploturile săvârşite la noi, sunt opera acestor înstrăinaţi de neam ..." 270 ION G. DUCA, „Suntem la răscrucea dintre două lumi, ..." 271 ARTHUR VĂITOIANU, „Jandarmii, grănicerii şi administraţia înţeleg ca o datorie a lor jertfa pentru împiedicarea intrării în ţară a sămânţei bolşevice ..." 274 ION I.C BRĂTIANU, „Este o graniţă care ar trebui sa apară în fiecare moment în faţa conştiinţei noastre. " 285 GHEORGHE TĂTĂRESCU, „în mahalalele de la Tatar-Bunar s-au spulberat cele din urmă iluzii ale celor care sperau în înstrăinarea sufletului basarabean. " 287 ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, „ Un popor ca al nostru de o toleranţă fără seamăn între popoarele nu nume ale Europei, între popoarele lumii..." 312 CONSTANTIN ARGETOIANU, „Noi trebuie să avem, mai presus de toate, grija unităţii naţionale şi a viitorului statului românesc. " 326 CONSTANTIN ARGETOIANU, „Legea de faţă - un pas foarte serios înainte în organizarea jandarmeriei. " 332 GHEORGHE TĂTĂRESCU, „împotriva tuturor agresiunilor, principala noastră armă de apărare a fost cuminţenia poporului român. " 340 ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, „Să facem din jandarmerie un corp de elită, cu garanţii de statornicie şi nepărtinire, în afară de orice amestec al politicii. " 376 Miniştrii de interne în Parlamentul României 579 ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, „Atribuţiunea primordială a poliţiei este aceea de paznic imparţial şi neobosit al drepturilor omului şi cetăţeanului, al ordinei şi siguranţei Statului. " 401 ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, „Această Lege a circulaţiei va ajuta incontestabil şi la întărirea economiei naţionale. " 442 IULIUMANIU, „Statul trebuie să se organizeze în măsura cea mai mulţumitoare, pentru binele cetăţenilor săi." 449 ARMÂND CALINESCU, „ Oricine e liber să creadă că poate înfrânge ordinea. " 463 ARTHUR VAITOIANU, „Partidele au toate slăbiciunile oamenilor care le alcătuiesc, a societăţii din care au ieşit. " 466 CONSTANTIN ARGETOIANU, „Pădurile reprezintă o rezervă pentru viitor, pe care avem datoria să o păstrăm şi să o păzim. " 470 CONSTANTIN ARGETOIANU, „Datoria generală a poporului nostru este să rezistăm ca neam şi ca popor. " 475 ARMÂND CALINESCU, „într-un regim de conzură şi de stare de asediu, există temerea că, în mod forţat, s~ar putea ca drumul ţării să fie schimbat..." 481 NICOLAEIORGA, „Eu cred în ordine, eu cred în libertate, eu cred în vechea datină ..." 490 NICOLAE IORGA, „Hotarul nostru este o religie. " 493 GHEORGHE TĂTĂRESCU, „Noi nădăjduim că în lumea de mâine, recursul la forţă va dispare şi că va triumfa numai apelul la dreptate." 500 Ordinea publică în istoria românilor (istorie în date) 514 Personalităţi importante ale vieţii politice româneşti (Miniştrii de interne în guvernele României) 561 BIBLIOTECA CENTRALA 'NlVERSiTARÂ " CAROL I ". MiryjREŞTÎ 580 Miniştrii de interne în Parlamentul României .
Recommended publications
  • HOTĂRÂRE Privind Aprobarea Nomenclatorului De Artere Al Municipiului Iaşi
    Municipiul Iaşi Consiliul Local HOTĂRÂRE privind aprobarea Nomenclatorului de artere al Municipiului Iaşi Consiliul Local al Municipiului Iaşi, întrunit în şedinţa ordinară în data de 31 mai 2017; Având în vedere iniţiativa Primarului Municipiului Iaşi prin expunerea de motive la proiectul de hotărâre; Având în vedere avizul favorabil întocmit de Comisia de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a Consiliului Local al Municipiului Iași ; Având în vedere avizul favorabil întocmit de Comisia Juridică şi De Disciplină a Consiliului Local al Municipiului Iaşi; Având în vedere O.U.G. nr.64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996; Având în vedere referatul de specialitate întocmit de Serviciul G.I.S.-Cadastru, Având în vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata ; Având în vedere dispoziţiile Legii privind normele de tehnică legislativă nr.24/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere dispoziţiile Legii nr.215/2001, privind administraţia publică locală, republicată cu modificările ulterioare, În temeiul art.115, alin.1, lit.b din Legea nr.215/2001, 1 / 2 la H.C.L. nr. 208 din 31 mai 2017 HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă Nomenclatorul de artere al Municipiului Iaşi cuprins în anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre. Art.2. Se radiază următoarele denumiri de arteră: strada Octav Băncilă, trecătoarea Hotin. Art.3. La data adoptării prezentei hotărâri îşi încetează aplicabilitatea reglementările anterioare. Art.4. Copie după prezenta hotărâre va fi comunicată: Primarului Municipiului Iaşi; Directiei de Arhitectura si Urbanism; Serviciul G.I.S.-Cadastru, Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor, Direcţiei Generale Economice şi de Finanţe Publice Locale, Biroului Judeţean de Administrare a Bazei de Date şi Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi.
    [Show full text]
  • Analele Universităńii Din Craiova. Istorie, Anul XXI, Nr. 1(29)/2016
    Analele UniversităŃii din Craiova. Istorie, Anul XXI, Nr. 1(29)/2016 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Florian Olteanu, THE DOMINATION OF THE PTOLEMIES IN THE AEGEAN ...................... 9 Cosmin-Ştefan Dogaru, THE NATIONAL-LIBERAL PARTY (1875) AND THE CONSERVATIVE PARTY (1880): A NEW APPROACH SEEN THROUGH POLITICAL SCIENCE LENSES ....................................................................................................................................... 17 Stoica Lascu, THE CONTEXT OF THE ASSASSINATION IN BUCHAREST OF MACEDONIAN ROMANIAN ŞTEFAN MIHĂILEANU (1859-1900) – IN THE LIGHT OF SOME EPOCH TESTIMONIES ................................................................................................................. 25 Adrian DuŃuc, THE INVOLVEMENT OF THE CLERGY IN THE STRUGGLE FOR THE UNIFICATION OF THE ROMANIAN PRINCIPALITIES. NEOFIT SCRIBAN ....................... 41 Jakub Charvat, FROM THE PRINCIPLE OF DELEGATION TO SEARCH FOR A UNIFORM ELECTORAL PROCEDURE: THE EUROPEAN PARLIAMENT ELECTIONS IN A HISTORICAL PERSPECTIVE ................................................................................................................... 55 Alexandra Porumbescu, SHIFTS OF THE FOREIGN POLICIES IN THE COLD WAR ERA FROM THE THREAT OF CONTAINMENT TO THE CHALLENGES OF THE POST-SOVIET DEMOCRACIES ..................................................................................................67 Ekaterina Mikhaylenko, REVISIONIST REGIONALISM OF THE RUSSIAN FEDERATION IN POST-SOVIET SPACE ..........................................................................................................................
    [Show full text]
  • Copie Februarie2015 Copie NOV-DEC.Qxd
    REVISTĂ EDITATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ DIRECTOR: ACAD. IONEl-VAlENTIN VlAD, pREşEDINTElE ACADEMIEI ROMÂNE Nr. 2 FEbRuARIE 2015 Anul XXV 292 DIRECTORI: CONSIlIul EDITORIAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Constantin IONESCU- Acad. Ionel-Valentin VLAD TÂRGOVIŞTE, membru mai 2014 – corespondent al Academiei Române Maria ZAHARESCU, membru corespondent al Academiei Române COlEgIul DE REDACŢIE: SECTOR TEHNIC: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SESIuNEA STRATEgIA DuNĂRII Cristian Hera, Simpozionul „Cercetări integrate în bazinul Dunării“............................... 5 Cristina Sandu, programul „Sturion 2020“ pentru conservarea sturionilor în bazinul Dunării şi zona adiacentă a Mării Negre .................................................... 7 Mădălin Enache, Reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi dotarea Staţiunii de Cercetări Ecologice
    [Show full text]
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd
    SUMAR • Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918? – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Motivaţie .............................. 1 – NEAGU DJUVARA ...................................................................................... 3 – LUCIAN DRĂGHICI .................................................................................. 7 – Prof. univ. dr. MARIA GEORGESCU ......................................................... 10 REVISTA DE ISTORIE – Colonel (r) prof. univ. dr. ION GIURCĂ .................................................... 14 MILITAR~ – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 22 – SERGIU IOSIPESCU ................................................................................. 27 Publicaţia este editată de – Prof. univ. dr. GHEORGHE NICOLESCU .................................................. 39 Ministerul Apărării Naţionale, prin – Colonel (r) PETRE OTU ............................................................................ 49 Institutul pentru Studii Politice – ADRIAN PANDEA ...................................................................................... 55 de Apărare şi Istorie Militară, – Colonel (r) dr. VASILE POPA .................................................................... 58 membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Istorie militară şi lingvistică pentru Studii de Securitate din – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-)roman asupra cadrul Parteneriatului pentru limbii române (II)
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu Şi Idealul Naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada Cea
    III.PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE Reflecţii asupra vieţii lui Nioclae Filipescu - Nicolae Filipescu şi idealul naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada cea mai importantă din cariera politică a lui Nicolae Filipescu o reprezintă fără îndoială aceea în care acţiunile· sale s-au îndreptat spre realizarea idealului naţional. Visul său era acela ca cel puţin Transilvania să se alăture Vechiului Regat şi să cuprindă astfel între graniţele aceluiaşi stat pe românii care până atunci fuseseră obligaţi să trăiască sub organizarea administrativă a altor state, fără să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau ca cetăţeni ai acelor state. Privirea sa va fi cu precădere îndreptată spre Transilvania, legăturile sale cu elita românească de acolo fiind unele foarte bune. O personalitate importantă a elitei româneşti transilvănene din această perioadă cu care Nicolae Filipescu avea legături strânse era Octavian Goga, cel pe care Nicolae Filipescu îl va sprijini în demersurile sale atât material cât şi spiritual, lucru ce îl va face pe Octavian Goga să afirme despre el la un moment dat că „ a întrupat însuşirile rezumative ale unei rase". 136 La data atentatului de la Sarajevo, care a fost de altfel picătura care a umplut paharul, evenimentul care a aruncat în aer ordinea din relaţiile internaţionale declanşând războiul, Nicolae Filipescu se afla în străinătate. În timpul petrecut în străinătate a vizitat şi Germania, mai mult el avusese şansa de a vedea armata germană. Ajuns în ţară îi mărturiseşte lui Constantin Argetoianu la Sinaia: „ mi-e frică de un nou '70: armata asta nu poate fi bătută„.Ce ne facem?" Sub pretext de fost ministru de război al României el se plimbase prin toată Germania de la Baden Baden la Berlin şi de la Berlin la Viena ca să vadă cum se făcea mobilizarea şi să ia contact cu armata Kaizerului.
    [Show full text]
  • Page 1 ARGEȘ VALEA MARE PRAVĂŢ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR
    Localitatea unității de Iniț.tatăl Județ Unitate de învățământ Numele solicitantului Loc. de domiciliu Localitatea superioară Nume elev Prenume elev învățământ ui ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Bedelean S Silvia Letitia BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Bedelean M Alex-Andrei ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Magurean A Dorin Alexandru BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Magurean D Alexandru Emanuel ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Bate T Viorel COBLEŞ ARIEŞENI Bate V Daria Gabriela ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Prata I Florentina NUCET ARIEŞENI Suciu Sebastian Ioan ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Moldovan C Elena-Sonita-Tabeia VESEUŞ JIDVEI Moldovan I Tabeia-Gabriela-Maria ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Rat D Madalina-Gabriela VESEUŞ JIDVEI Singerean G Gheorghe-Alessio ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pătruşel D Nicoleta ALBAC ALBAC Pătruşel C Adelina ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea C Silvia ALBAC ALBAC Petrea C Andreea-Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea N Marcel-Nicolae ALBAC ALBAC Petrea M Gavril-Mădălin ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa N Nicolae ALBAC ALBAC Pleşa N Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa V Ioan ALBAC ALBAC Pleşa I Anamaria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Todea I Gheorghe ALBAC ALBAC Todea G Andreea
    [Show full text]
  • Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)
    Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 2 (2014): pp. 147-167 OMANIAN DIPLOMATS IN THE SCANDINAVIAN COUNTRIES R (1916-1947) Adrian Vițalaru ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iassy, Faculty of History, E-mail: [email protected] Acknowledgements This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014. This work was cofinaced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/140863, Competitive Researchers in Europe in the Field of Humanities and Socio-Economic Sciences. A Multi-regional Research Network. Abstract: The main object of the present paper is to introduce the diplomats sent to represent the Romanian state in Stockholm, Copenhagen, Helsinki and Oslo, as heads of diplomatic missions. Did they have professional or human connections with the Nordic states? Were they moved from one legation in the Scandinavian world to another? In other words, were they specialists in Scandinavian matters? Were the Nordic states a professional attraction /a trampoline in the career of Romanian diplomats or were they `quiet` diplomatic missions, marginal in importance, less attractive to diplomats? In my attempt to provide an answer to these questions I found that most of those who took turns as head of legation in the Scandinavian countries had not previously been trained at the same missions.
    [Show full text]
  • Full Text of UNSC Resolution 751 Available at [ Doc.Asp?Symbol=S/RES/751(1992)], Accessed April 2013
    EUROPAEA 2/2013 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI STUDIA EUROPAEA 2 / 2013 April – June STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI STUDIA EUROPAEA EDITOR-IN-CHIEF: Prof. Dr. NICOLAE PĂUN EXECUTIVE EDITORS-IN-CHIEF: Conf. Dr. habil. SERGIU MIŞCOIU, [email protected] Conf. Dr. GEORGIANA CICEO EXECUTIVE EDITORS: Lect. Dr. Laura HERTA Asist. Dr. Ovidiu VAIDA EDITORIAL BOARD: Babeş-Bolyai University: Prof. Dr. Dr.h.c. Reinhard MEYERS, WWU Münster Prof. Dr. Albert van GOUDOEVER, Utrecht Prof. Dr. Ovidiu PECICAN Prof. Dr. Alfredo CANAVERO, Univ. degli Studi di Prof. Dr. Marius JUCAN Milano Prof. Dr. Vasile PUŞCAŞ Prof. Dr. Chantal DELSOL, Académie des Sciences Conf. Dr. Alina ANDREICA Morales et Politiques, Paris Conf. Dr. Mircea MANIU Prof. Dr. Michael O’NEILL, Nottingham Trent Conf. Dr. Carmen LAZĂR University Asist. Dr. Monica MERUŢIU Prof. Dr. Philippe CLARET, Université Bordeaux IV, Asist. Dr. Ana PANTEA Montesquieu Asist. Dr. Ciprian BOGDAN Conf. Dr. Michael IANCU, Institut Maïmonide, Asist. Dr. Christian SCHUSTER Montpellier Asist. Dr. Adrian CORPĂDEAN Lect. Dr. Karen SCHLUETTER, Otto von Guericke University, Magdeburg Dr. Hygin KAKAÏ, Université Abomey-Calavi, Benin Conf. Dr. Adrian BASARABA, West University, Timişoara Prof. Dr. Dr.h.c. Basarab NICOLESCU, Centre National de la Recherche Scientifique, Paris Prof. Anna KRASTEVA, Nouvelle Université Bulgare, Sofia Dr. Sergiu GHERGHINA, Goethe University, Frankfurt-am-Main YEAR Volume 58 (LVIII) 2013 MONTH JUNE ISSUE 2 S T U D I A UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI STUDIA EUROPAEA 2 EDITORIAL OFFICE: Hasdeu no. 51, 400015 Cluj-Napoca, ROMANIA Phone +40 264 405352 SUMAR – CONTENTS – SOMMAIRE – INHALT E T H I C S O F I N T E R N A T I O N A L R E L A T I O N S ELIZABETH BISHOP “Day-to-Day Politics”.
    [Show full text]
  • Emanoil Chinezu Om Politic, Avocat Şi Istoric 2
    COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC 2 COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC EDITURA SITECH CRAIOVA, 2009 3 Coperta: Constantin Crăiţoiu Coperta 4: 1857, Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova, pictură pe pânză © 2009 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2009 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHERGHE, COSMIN LUCIAN Emanoil Chinezu - om politic, avocat şi istoric/ Cosmin Lucian Gherghe. - Craiova : Sitech, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-530-315-7 94(498) Editura SITECH Craiova Str. Romul, Bloc T1, Parter Tel/fax: 0251/414003 www.sitech.ro, [email protected] ISBN 978-606-530-315-7 4 Emanoil Chinezu (1817 – 1878) 5 6 CUPRINS ABREVIERI ............................................................................. 9 INTRODUCERE .................................................................... 11 O VIAŢĂ DE OM ÎN PAS CU RITMURILE EVOLUŢIEI ISTORICE ROMÂNEŞTI DIN SECOLUL AL XIX-LEA... 20 EMANOIL CHINEZU ŞI SPIRITUL REVOLUŢIONAR AL NAŢIUNII ROMÂNE, DE LA 1821 LA 1848...............
    [Show full text]