DOCSLIB.ORG

Pagina 89.Cdr

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente ALEXANDRU MARGHILOMAN: "Am intrat în politicãºã bogat i ies s rac, dar cu mâinile curate” Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected] Rezumat Abstract Alexandru Marghiloman(1854-1925) este Alexandru Marghiloman is the most cea mai proeminentã personalitate politicã remarkable political personality born in Buzau. nãscutã la Buzãu. Preºedinte al Partidului As a president of the Conservative Party, Conservator, germanofil, în condiþiile unei having a sympathy for Germany, in March situaþii militare ºi politice foarte grele, în martie 1918 he accepted to be Prime-Minister in a 1918 a acceptat postul de prim-ministru. Va time when the military and political situation semna Tratatul de pace cu Germania, Austro- was very difficult. He will sign the Treaty of Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea, Peace with Germany, Austria-Hungary, sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþând Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing his supravieþuirea României. În 1927, au fost political career, but making Romania survive. editateNotele Politice semnate de Alexandru In 1927 “The Political Memories” signed by Marghiloman - un fel de rãzbunare post- Alexandru Marghiloman, were published, a mortem a marelui“” Proscris . kind of revenge post-mortem of this great figure “proscribed”. În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate, românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pe cât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie. 1. Mãreþia priceput ºi harnic nu au fost puþine. Alexandru Marghiloman s-a nãscut la 27 Campion al eleganþei, Alexandru ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu. Tatãl sãu, Marghiloman a organizat primele curse de cai Iancu, mare arendaº, a fost unul dintre pur-sânge din România. Din când în când, îºi reprezentanþii de frunte ai "reîncãrca bateriile" la Buzãu, burgheziei rurale. Alexandru probabil la Vila Albatros; "Repaus la Marghiloman a urmat cursurile Buzãu", nota în jurnal. Liceului Sf. Sava din Bucureºti, Un frate, Mihai, a fãcut politicã precum ºi ale Facultãþii de Drept ºi liberalã. Alexandru Marghiloman a ale Înaltei ªcoli de ªtiinþe Politice de avut un mariaj strãlucit cu Principesa la Paris. Se întoarce în þarã doctor Eliza ªtirbei. Mai târziu, Ion (Ionel) în drept. I.C. Brãtianu - adversarul sãu politic - Între 1879 ºi 1884 îl gãsim ca redutabil fermecãtor de oameni, o va magistrat. În noiembrie 1884 a fost determina pe prinþesã sã divorþeze, ales deputat din partea Colegiului I pentru a deveni Eliza Brãtianu, în Buzãu, fief electoral pe care îl va 1909. Alexandru Marghiloman nu a reprezenta aproape necontenit avut copii. pânã în 1916. Între timp, Alexandru În iunie 1914, Alexandru Marghiloman devenise membru al Partidului Marghiloman i-a succedat lui Titu Maiorescu la Conservator. Între 1888 ºi 1913, cu ºefia Partidului Conservator. La izbucnirea intermitenþe, a fost titular la mai multe rãzboiului mondial, se dovedeºte factor ministere (Justiþie, Domenii, Afaceri Externe, determinant în declararea neutralitãþii Interne, Finanþe). Împlinirile sale ca ministru României. Nr. 16l Septembrie 2004 89 AE La Consiliul de Coroanã din august 1916, Brãtianu “Sfinxul” sã revinã la putere. De altfel, în care s-a hotãrât intrarea în rãzboi,Alexandru propaganda vremii îi considera pe Rege ºi pe Marghiloman a susþinut în continuare teza Brãtieni drept singurii fãuritori ai României neutralitãþii, cu preferinþã pentru alianþa cu Mari. Alexandru Marghiloman va fi numit Germania. Legãmântul secret cu Ion I.C. “Trãdãtorul” ºi “Proscrisul”. Era un preþ nedrept Brãtianu era formulat de acesta din urmã pentru “reuºita francezilor”. Astfel, devenea un astfel: “Eu, în caz de reuºesc francezii; sacrificat pe altarul succeselor altora. dumneata, în caz de reuºesc germanii”. Totuºi, la primele alegeri parlamentare desfãºurate sub auspiciile votului universal al 2. Decãderea tuturor bãrbaþilor majori, a fost ales deputat de În timpul ocupaþiei mareºalului Mackensen, Ilfov. Atacat de Ion I.C. Brãtianu de la tribuna începând din decembrie 1916, Alexandru Parlamentului, s-a apãrat strãlucit, cu Marghiloman a rãmas în Bucureºti, activând elocinþa-i cunoscutã, ºi a contraatacat viguros, ca preºedinte al Crucii Roºii. Regele astfel încât la sfârºit aplauzele aproape Ferdinand ºi Guvernul Brãtianu se refugiaserã unanime le-a cules “Trãdãtorul” ºi nu la Iaºi. “Învingãtorul”. Alexandru Marghiloman pãrea În martie 1918, Alexandru Marghiloman sã-ºi regãseascã locul în politica româneascã. este chemat sã preia preºedinþia Consiliului de În 1923, la finalul testamentului, Alexandru Miniºtri; era un guvern de sacrificiu, care sã Marghiloman scria (în facsimil): “Mã duc, or încheie pacea cu inamicul. Alexandru când s'o încheia viaþa mea, cu conºtiinþa mea Marghiloman va fi numit “manta de vreme rea”. în pace. Am greºit poate mai des decât Aplicarea Tratatului de pace de la Buftea a fost socotesc, dar gândul mi-a fost totdeauna curat temporizatã. De asemenea, a încurajat ºi mi-am iubit þara”. A urmat cancerul, o desfãºurarea acþiunilor unioniste din operaþie la Viena ºi sfârºitul, la 11 mai 1925. Basarabia ºi Bucovina. Funeraliile au fost naþionale, deºi n-o dorise, Intempestiv, în octombrie 1918, Regele îi iar Guvernul condus de Brãtianu încercase sã cere demisia. Se pregãtea terenul ca Ion I.C. le împiedice. 3. Addenda primarã. Prevãzãtor, a lãsat prin testament ca Doi ani mai târziu, la 15 mai 1927, într-o zi trei tineri discipoli sã punã manuscrisele în de duminicã, în Bucureºti s-au pus în vânzare ordine ºi sã publice pãrþile importante. Aceºtia Notele Politice- cinci volume de jurnal al lui însã “ n-au abuzat de latitudinea datã lor: Alexandru Marghiloman. Însemnãrile dateazã cititorii vor gãsi în întregime notele-memorii” . din anii 1897-1924, cu o atenþie mai mare Anterior, editorii încercaserã sã reproducã acordatã perioadei 1912-1919, începând cu câte ceva în presã, dar puterea a stopat chestiunea rãzboaielor balcanice (1912- repede iniþiativa. De aceea, au pregãtit 1913), în urma cãrora România dobândea manuscrisul pentru tipar ºi l-au imprimat Cadrilaterul. Deºi intenþionase sã-ºi revadã clandestin. Evenimentul editorial a stârnit o însemnãrile, manuscrisele au rãmas în forma senzaþie de nedescris. 90 Amfiteatru economic AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente Luate prin surprindere, autoritãþile, prin era: “un eliminat face rechizitoriul neîndurat AlexandruAverescu ºi ministrul sãu de interne, clasei care l-a produs. E toatã viaþa noastrã Octavian Goga, abia luni dupã-amiazã au politicã... Dacã cel puþin ar fi zoi, cu care sã poþi dispus confiscarea tirajului nevândut. Opera hrãni porcii, dar nu-i decât jeg de baie, postumã a lui Alexandru Marghiloman a spãlãturã de bidet!” Temutul gazetar nu se dezlãnþuit un adevãrat scandal politic. Opinia dezminþea în aprecieri. publicã s-a împãrþit în douã tabere: pro ºi ApariþiaNotelor Politice va grãbi criza contra. Din Note..., clasa politicã, în frunte cu Guvernului Averescu, care va cãdea la 3 iunie Regele, Regina Maria, Ion I.C. Brãtianu, Iuliu 1927, deplasând atenþia opiniei publice de la Maniu etc., ieºea extrem de ºifonatã. De incomodele mãrturisiri. În aceeaºi lunã, la aceea, mai mulþi reprezentanþi ai clasei politice putere revine“” Sfinxul . Regele Ferdinand va nu au întârziat sã ia poziþie în presa vremii, înceta din viaþã la 20 iulie. În mod cu totul încercând “o nouã înmormântare a lui neaºteptat, la 24 noiembrie 1927 se stinge ºi Marghiloman”. Ion I.C. Brãtianu (nãscut în 1864) - în ciuda Cronicarul gazetei “Politica” nota: “N-a fãcut intrigilor, bãrbat de stat de excepþie al nicãieri literaturã. De la început pânã la sfârºit, românilor. notaþii scurte, eliptice, scheletice, dezbrãcate A II-a ediþie aNotelor Politice a apãrut la de orice aparat psihologic ºi literar, în stare Editura Scripta din Bucureºti, în colecþia nativã, aºa cum au þâºnit din simpla ºi, aº zice, “Istorie&Politicã. Documente oficiale - Izvoare chiar onesta dorinþã de-a fi cât mai dezagreabil narative” , în îngrijirea lui Stelian Neagoe; contemporanilor sãi”. La rândul sãu, Nae studiul sãu, care dã conþinut introducerii la Ionescu scria: “Muºuroi de intrigãrie meschinã, volumul I, din 1993, oferã o viziune de <<lucrãturã>> reciprocã, de pândã cuprinzãtoare asupra reacþiilor de la apariþia continuã, de suspectare pungãºeascã, de ediþiei din 1927. spionaj ºi tragere pe sfoarã - iatã la ce se reduce lumea politicã româneascã în 4. Concluzii expunerea, simplã ºi teribilã ca o pocãinþã Faptele dovedesc cã Alexandru învechitã, a unui cunoscãtor necontestat - am Marghiloman ºi-a adus propria-i contribuþie la zice a unui complice”. desãvârºirea idealurilor naþionale. Este un Pamfil ªeicaru, considerat cel mai mare motiv în plus pentru care românii, în general, ºi ziarist român - el însuºi nãscut la Buzãu, în buzoienii, în special, la scara istoriei, îi 1894 - nu a întârziat sã se pronunþe în datoreazã întreaga lor recunoºtinþã. cotidianul “Curentul”, al cãrui fondator ºi editor Bibliografie 1. Georgescu,V. - Istoria românilor. De la origini pânã în zilele noastre - Editura Humanitas, 1995 2. ManeaM. , Teodorescu B. - Istoria românilor. De la 1821 pânã la 1989 - Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1997 3. MarghilomanAl. - Note Politice - Editura Scripta, Bucureºti, 1993 4. PetcuGh. (coordonator) - Municipiul Buzãu: monografie - EdituraAlpha, Buzãu, 2002 5. ScurtuI. (coordonator) - România. Documentele Unirii. 1918 - Editura Fundaþiei Culturale Române, Bucureºti, 1993 6.Dicþionar enciclopedic , vol. IV, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2001 Nr. 16l Septembrie 2004 91.
Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29

    1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29

    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie

    Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie

    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena

    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena

    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
  • Vocaţia De Lider a Lui Maiorescu. De La Amiciţie La Rivalitate Cu P.P

    Vocaţia De Lider a Lui Maiorescu. De La Amiciţie La Rivalitate Cu P.P

    166 AMS, X, 2011, SEC[IUNEA a 111-a: EPOCA MODERNĂ GicăMANOLE VOCAŢIA DE LIDER A LUI MAIORESCU. DE LA AMICIŢIE LA RIVALITATE CU P.P. CARP Destinul lui Titu Maiorescu probează, dincolo de timp, că omul superior a ştiut şi va şti oricând/oriunde să-şi asume condiţia, chiar dacă lumea în care trăieşte, gândeşte, creează nu-i pregătită să-I înţeleagă la dimensiunea exactă. Orgolios, încăpăţânat, dotat cu mari calităţi inte­ lectuale, Maiorescu şi-a organizat viaţa de timpuriu, supunând-o unei aspre discipline morale, existenţiale, neezitând să-şi asume, când era cazul, examene de conştiinţă deloc confortabile. A fost conştient din adolescenţă că el este altfel decât ceilalţi. Ştia să-şi gâtuiască, blocheze porni­ 1 rile inferioare, gregare, fiind mereu obsedat de nevoia faptei autentice , ziditoare de idee, convins de timpuriu că el este predestinat unei misiuni de îndeplinie. Încă din tinereţe, Maiorescu a avut vocaţie de conducător, iar această calitate el şi-a des­ coperit-o singur, prin trudă intelectuală tenace. Şi-a învins aproape orice slăbiciune, iar seriozi­ tatea sa 1-a convins că poate să fie ceea ce vrea doar cu condiţia să se pună doar în slujba adevărului, iar pentru împlinirea acestui ideal credea că "nu are dreptul să înceteze lupta, chiar 3 când e singur împotriva tuturor" . Este mai mult decât evident că Maiorescu a optat în a-şi construi un destin superior în acord cu potenţialul intelectual şi energiile sufleteşti creatoare 4 5 disponibile , de care era perfect conştient. Înainte ca înşişi contemporanii să accepte că rolul
  • Balancing Romania-Russia Relations: a Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities

    Balancing Romania-Russia Relations: a Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities

    RSP • No. 45 • 2015: 76-88 R S P ORIGINAL PAPER Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Through Proper Application of Political Conditionalities Elena Steluța Dinu* Abstract This Article analyzes the evolution of political and diplomatic relations between Romania and Russia in the years 1885-1913. During the Balkan crisis of 1885-1886 there were marked Russian-Romanian divergences because the Romanian diplomacy supported the election of Ferdinand of Saxe-Coburg at the Bulgarian throne, the candidate backed by Austria-Hungary. In the late nineteenth century, Romanian-Russian relations, closely supervised by the diplomacy of the Central Powers, experienced a sensible improvement. It was due to the intention expressed by the two countries to maintain the status quo in the Balkans. However, there were some obstacles that separated Romania from Russia. Romania's attitude towards the Balkan crisis had a particular importance to Russia. Attracting Romania in the Russian sphere of influence would not only have created a bridge with the Slavic states in the Balkans, but also would have considerably diminished possibilities of Austria-Hungary to counter its policy in Southeastern Europe. Keywords: Romania, Russia, Balkan Crisis, First Balkan War, Second Balkan War, international relations * Ph.D. Candidate, “Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of History and Philosophy, no. 1, Mihail Kogălniceanu Street, Phone: 0040264405300, E-mail: [email protected]. Balancing Romania-Russia Relations: A Grounding of the Balkan Crisis Balkan Crisis: a political conditionality? From the last decades of the 19th century until 1916, Russia and Romania found themselves in two systems of opposed alliances, since both had divergent interests in the Balkan area.
  • T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1

    T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1

    DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală.
  • Delimitarea Si Numerotarea Sectiilor De Votare La

    Delimitarea Si Numerotarea Sectiilor De Votare La

    Anexă dispoziţie primar Alegeri locale 2020 Delimitările secţiilor de votare din MUNICIPIUL BÂRLAD Nr. Delimitare secţie de votare Sediul Sectiei de Votare sv* Arteră**/număr administrativ/bloc/descriere Strada 22 Decembrie (Strada Pieţii) integral Strada Anghel Saligny (Strada Ing. Anghel Saligny) integral Aleea Crângului integral Strada Crângului integral Aleea Crizantemelor integral Aleea Garoafelor integral Aleea Ghioceilor integral Şcoala Gimnazială nr. 10, loc. 79 Aleea Lalelelor integral BÂRLAD Nr. 35 Aleea Liliacului integral Strada Luca Arbore integral Aleea Matei Corvin (Aleea Crinilor) integral Strada Moldoviţei integral Strada Suceviţa integral Aleea Trandafirilor integral Strada Victor Babeş (Strada Dr. Victor Babeş) integral Strada Arhimede integral Strada Armand Călinescu integral Strada Barbu Ştefănescu Delavrancea integral Strada C. I. Parhon integral Strada Cerbului integral Strada Ciprian Porumbescu integral Strada Constantin Costache (Strada Sandor Petofi) integral Şcoala Gimnazială nr. 10, loc. Strada Dosoftei integral 80 BÂRLAD Nr. 35 Strada Emil Racoviţă integral Strada George Topârceanu integral Strada Henri Coandă integral Strada I. G. Duca (Strada I. Gh. Duca) integral Strada Mareşal Averescu (Strada Mareşal Alexandru Averescu) integral Strada Putna integral Strada Titu Maiorescu integral Aleea Brânduşa (Strada Brânduşa) integral Aleea Bujorilor integral Strada Câmpia Libertăţii integral Strada Cozia integral Strada Dorna integral Strada Dragomirna (Strada 13 Decembrie) integral Strada George Bacovia integral
  • Proquest Dissertations

    Proquest Dissertations

    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
  • Etymologicum Magnum Romaniae, an Unfulfilled Dream

    Etymologicum Magnum Romaniae, an Unfulfilled Dream

    Etymologicum Magnum Romaniae , an Unfulfilled Dream Dr. Jenica Tabacu « B.P.Hasdeu » Memorial Museum Municipal Council of Câmpina e-mail: [email protected] Dr. Jenica Tabacu is director of “B.P.Hasdeu” Memorial Museum and expert recognized by the Minister of Culture and Cults in archaeological and historical- documentary heritage. She is preoccupated by the research of B.P.Hasdeu’s life and work. In her vision, the new technologies are supports for the knowledge. For this reason she implemented in the museum modern and attractive information systems: the infotouch solution and the audioguide. Abstract On the 4 th of April 1884, as Bogdan Petriceicu Hasdeu was the only academician expert in linguistics, he commited himself to the Romanian Academy to write the etymologic dictionary that was to be financially supported by King Carol I. He conceived a „Linguistic Questionnaire” that he sent out to all the counties Romanians inhabited and the answers that he received constituted precious information included in the first three volumes of the Dictionary. After the death of his daughter in 1888, Hasdeu was overwhelmed with grief and he slowed down his scientific work. He felt the call of other horizons and was concerned with other things. The Romanian Academy discharged him of the responsibility of the dictionary in 1897. The fourth volume never came out of print but its ample introduction was issued as a separate book. Keywords: Hasdeu, Etymology, Dictionary, Linguistics, Questionnaire, Academy, Spiritism. On the 4 th of April, 1884, Bogdan Petriceicu Hasdeu took the pledge to write a great dictionary, under the auspices of the Romanian Academy.
  • Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues

    Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues

    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 RECOGNITION OF THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA – HISTORICAL AND INTERNATIONAL LAW ISSUES Radu CARP Faculty of Political Sciences, University of Bucharest, Bucharest, Romania Abstract: This paper deals with the recognition of Sfatul Ţării act of 27 March 1918 - the legal basis of the Bessarabia union with Romania - in international law, by the states who signed the 1920 Peace Treaty of Paris and by the Soviet Russia/Soviet Union. The final agreement of France, United Kingdom and Italy has been made possible because of a very active Romanian diplomacy and of some extreme measures like maintaining military troops in Hungary or abstaining from intervention in Soviet Russia even if the Western Powers insisted on this matter. US and Japan who did not sign and/or ratify the 1920 Peace Treaty of Paris did not refuse explicitly the recognition of the Bessarabia union with Romania. The Soviet Union recognition was de facto accomplished (at least according to the interpretation of the circumstances) after this country signed in 1933, together with Romania and other states, the Convention for definition of aggression. The absence of de jure recognition from the international community cannot lead to the conclusion that Bessarabia union with Romania has not been done according to the international law. As this paper shows, Bessarabia proclaimed its autonomy inside the Russian empire, then its independence and the union with Romania, in full respect of the self-determination principle.
  • THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S

    THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S

    32 Romanian Journal of Political Science THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN THE 1990’s Bogdan Murgescu∗ Abstract The quantity and quality of Romanian historians work improved seriously after the fall of communism. Altough the new generation of historians, historians that borrowed the know-how from the West, have to face many obstacles, the battle is not lost already. The battle between those who want to revive the “grand-narrative” from communism and those who are trying to deconstruct some unfounded myths is still on the scene. Ideological constraints and political active involvement in sustaining the “grand-narrative” are serious obstacles for those trying to promote new methodological frameworks and debates. It seems that the state still holds the power to determine the official writers of Romanian history by encouraging a certain number of chosen historians to write a treaty under the aegis of Romanian Academy. Whatsoever, the deconstructivist generation managed to survive and their work to be appreciated by a serious number of intellectuals. Foreign grants are permitting nominal research and each historian can follow its own academic choice. Key words: grand-narrative, deconstructivism, reluctance to change, historian debate, mentalities ∗ Bogdan Murgescu, Ph.D. in history at the University of Bucharest and also a Roman Herzog Fellow of the Alexander von Humboldt Foundation in Berlin . He is currently professor at the History Department of the University of Bucharest, and has been visiting professor also at the University of Pittsburgh. Romanian Journal of Political Science 33 The general framework The revolution of 1989 brought important changes in the field of Romanian historical studies6.
  • Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată