AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente

ALEXANDRU MARGHILOMAN: "Am intrat în politicãºã bogat i ies s rac, dar cu mâinile curate”

Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected]

Rezumat Abstract

Alexandru Marghiloman(1854-1925) este Alexandru Marghiloman is the most cea mai proeminentã personalitate politicã remarkable political personality born in Buzau. nãscutã la Buzãu. Preºedinte al Partidului As a president of the Conservative Party, Conservator, germanofil, în condiþiile unei having a sympathy for Germany, in March situaþii militare ºi politice foarte grele, în martie 1918 he accepted to be Prime-Minister in a 1918 a acceptat postul de prim-ministru. Va time when the military and political situation semna Tratatul de pace cu Germania, Austro- was very difficult. He will sign the Treaty of Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea, Peace with Germany, Austria-Hungary, sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþând Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing his supravieþuirea României. În 1927, au fost political career, but making survive. editateNotele Politice semnate de Alexandru In 1927 “The Political Memories” signed by Marghiloman - un fel de rãzbunare post- Alexandru Marghiloman, were published, a mortem a marelui“” Proscris . kind of revenge post-mortem of this great figure “proscribed”.

În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate, românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pe cât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie.

1. Mãreþia priceput ºi harnic nu au fost puþine. Alexandru Marghiloman s-a nãscut la 27 Campion al eleganþei, Alexandru ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu. Tatãl sãu, Marghiloman a organizat primele curse de cai Iancu, mare arendaº, a fost unul dintre pur-sânge din România. Din când în când, îºi reprezentanþii de frunte ai "reîncãrca bateriile" la Buzãu, burgheziei rurale. Alexandru probabil la Vila Albatros; "Repaus la Marghiloman a urmat cursurile Buzãu", nota în jurnal. Liceului Sf. Sava din Bucureºti, Un frate, Mihai, a fãcut politicã precum ºi ale Facultãþii de Drept ºi liberalã. Alexandru Marghiloman a ale Înaltei ªcoli de ªtiinþe Politice de avut un mariaj strãlucit cu Principesa la . Se întoarce în þarã doctor Eliza ªtirbei. Mai târziu, Ion (Ionel) în drept. I.C. Brãtianu - adversarul sãu politic - Între 1879 ºi 1884 îl gãsim ca redutabil fermecãtor de oameni, o va magistrat. În noiembrie 1884 a fost determina pe prinþesã sã divorþeze, ales deputat din partea Colegiului I pentru a deveni Eliza Brãtianu, în Buzãu, fief electoral pe care îl va 1909. Alexandru Marghiloman nu a reprezenta aproape necontenit avut copii. pânã în 1916. Între timp, Alexandru În iunie 1914, Alexandru Marghiloman devenise membru al Partidului Marghiloman i-a succedat lui la Conservator. Între 1888 ºi 1913, cu ºefia Partidului Conservator. La izbucnirea intermitenþe, a fost titular la mai multe rãzboiului mondial, se dovedeºte factor ministere (Justiþie, Domenii, Afaceri Externe, determinant în declararea neutralitãþii Interne, Finanþe). Împlinirile sale ca ministru României. Nr. 16l Septembrie 2004 89 AE

La Consiliul de Coroanã din august 1916, Brãtianu “Sfinxul” sã revinã la putere. De altfel, în care s-a hotãrât intrarea în rãzboi,Alexandru propaganda vremii îi considera pe Rege ºi pe Marghiloman a susþinut în continuare teza Brãtieni drept singurii fãuritori ai României neutralitãþii, cu preferinþã pentru alianþa cu Mari. Alexandru Marghiloman va fi numit Germania. Legãmântul secret cu Ion I.C. “Trãdãtorul” ºi “Proscrisul”. Era un preþ nedrept Brãtianu era formulat de acesta din urmã pentru “reuºita francezilor”. Astfel, devenea un astfel: “Eu, în caz de reuºesc francezii; sacrificat pe altarul succeselor altora. dumneata, în caz de reuºesc germanii”. Totuºi, la primele alegeri parlamentare desfãºurate sub auspiciile votului universal al 2. Decãderea tuturor bãrbaþilor majori, a fost ales deputat de În timpul ocupaþiei mareºalului Mackensen, Ilfov. Atacat de Ion I.C. Brãtianu de la tribuna începând din decembrie 1916, Alexandru Parlamentului, s-a apãrat strãlucit, cu Marghiloman a rãmas în Bucureºti, activând elocinþa-i cunoscutã, ºi a contraatacat viguros, ca preºedinte al Crucii Roºii. Regele astfel încât la sfârºit aplauzele aproape Ferdinand ºi Guvernul Brãtianu se refugiaserã unanime le-a cules “Trãdãtorul” ºi nu la Iaºi. “Învingãtorul”. Alexandru Marghiloman pãrea În martie 1918, Alexandru Marghiloman sã-ºi regãseascã locul în politica româneascã. este chemat sã preia preºedinþia Consiliului de În 1923, la finalul testamentului, Alexandru Miniºtri; era un guvern de sacrificiu, care sã Marghiloman scria (în facsimil): “Mã duc, or încheie pacea cu inamicul. Alexandru când s'o încheia viaþa mea, cu conºtiinþa mea Marghiloman va fi numit “manta de vreme rea”. în pace. Am greºit poate mai des decât Aplicarea Tratatului de pace de la Buftea a fost socotesc, dar gândul mi-a fost totdeauna curat temporizatã. De asemenea, a încurajat ºi mi-am iubit þara”. A urmat cancerul, o desfãºurarea acþiunilor unioniste din operaþie la Viena ºi sfârºitul, la 11 mai 1925. Basarabia ºi Bucovina. Funeraliile au fost naþionale, deºi n-o dorise, Intempestiv, în octombrie 1918, Regele îi iar Guvernul condus de Brãtianu încercase sã cere demisia. Se pregãtea terenul ca Ion I.C. le împiedice.

3. Addenda primarã. Prevãzãtor, a lãsat prin testament ca Doi ani mai târziu, la 15 mai 1927, într-o zi trei tineri discipoli sã punã manuscrisele în de duminicã, în Bucureºti s-au pus în vânzare ordine ºi sã publice pãrþile importante. Aceºtia Notele Politice- cinci volume de jurnal al lui însã “ n-au abuzat de latitudinea datã lor: Alexandru Marghiloman. Însemnãrile dateazã cititorii vor gãsi în întregime notele-memorii” . din anii 1897-1924, cu o atenþie mai mare Anterior, editorii încercaserã sã reproducã acordatã perioadei 1912-1919, începând cu câte ceva în presã, dar puterea a stopat chestiunea rãzboaielor balcanice (1912- repede iniþiativa. De aceea, au pregãtit 1913), în urma cãrora România dobândea manuscrisul pentru tipar ºi l-au imprimat Cadrilaterul. Deºi intenþionase sã-ºi revadã clandestin. Evenimentul editorial a stârnit o însemnãrile, manuscrisele au rãmas în forma senzaþie de nedescris.

90 Amfiteatru economic AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente

Luate prin surprindere, autoritãþile, prin era: “un eliminat face rechizitoriul neîndurat AlexandruAverescu ºi ministrul sãu de interne, clasei care l-a produs. E toatã viaþa noastrã , abia luni dupã-amiazã au politicã... Dacã cel puþin ar fi zoi, cu care sã poþi dispus confiscarea tirajului nevândut. Opera hrãni porcii, dar nu-i decât jeg de baie, postumã a lui Alexandru Marghiloman a spãlãturã de bidet!” Temutul gazetar nu se dezlãnþuit un adevãrat scandal politic. Opinia dezminþea în aprecieri. publicã s-a împãrþit în douã tabere: pro ºi ApariþiaNotelor Politice va grãbi criza contra. Din Note..., clasa politicã, în frunte cu Guvernului Averescu, care va cãdea la 3 iunie Regele, Regina Maria, Ion I.C. Brãtianu, Iuliu 1927, deplasând atenþia opiniei publice de la Maniu etc., ieºea extrem de ºifonatã. De incomodele mãrturisiri. În aceeaºi lunã, la aceea, mai mulþi reprezentanþi ai clasei politice putere revine“” Sfinxul . Regele Ferdinand va nu au întârziat sã ia poziþie în presa vremii, înceta din viaþã la 20 iulie. În mod cu totul încercând “o nouã înmormântare a lui neaºteptat, la 24 noiembrie 1927 se stinge ºi Marghiloman”. Ion I.C. Brãtianu (nãscut în 1864) - în ciuda Cronicarul gazetei “Politica” nota: “N-a fãcut intrigilor, bãrbat de stat de excepþie al nicãieri literaturã. De la început pânã la sfârºit, românilor. notaþii scurte, eliptice, scheletice, dezbrãcate A II-a ediþie aNotelor Politice a apãrut la de orice aparat psihologic ºi literar, în stare Editura Scripta din Bucureºti, în colecþia nativã, aºa cum au þâºnit din simpla ºi, aº zice, “Istorie&Politicã. Documente oficiale - Izvoare chiar onesta dorinþã de-a fi cât mai dezagreabil narative” , în îngrijirea lui Stelian Neagoe; contemporanilor sãi”. La rândul sãu, Nae studiul sãu, care dã conþinut introducerii la Ionescu scria: “Muºuroi de intrigãrie meschinã, volumul I, din 1993, oferã o viziune de <> reciprocã, de pândã cuprinzãtoare asupra reacþiilor de la apariþia continuã, de suspectare pungãºeascã, de ediþiei din 1927. spionaj ºi tragere pe sfoarã - iatã la ce se reduce lumea politicã româneascã în 4. Concluzii expunerea, simplã ºi teribilã ca o pocãinþã Faptele dovedesc cã Alexandru învechitã, a unui cunoscãtor necontestat - am Marghiloman ºi-a adus propria-i contribuþie la zice a unui complice”. desãvârºirea idealurilor naþionale. Este un Pamfil ªeicaru, considerat cel mai mare motiv în plus pentru care românii, în general, ºi ziarist român - el însuºi nãscut la Buzãu, în buzoienii, în special, la scara istoriei, îi 1894 - nu a întârziat sã se pronunþe în datoreazã întreaga lor recunoºtinþã. cotidianul “Curentul”, al cãrui fondator ºi editor

Bibliografie 1. Georgescu,V. - Istoria românilor. De la origini pânã în zilele noastre - Editura Humanitas, 1995 2. ManeaM. , Teodorescu B. - Istoria românilor. De la 1821 pânã la 1989 - Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1997 3. MarghilomanAl. - Note Politice - Editura Scripta, Bucureºti, 1993 4. PetcuGh. (coordonator) - Municipiul Buzãu: monografie - EdituraAlpha, Buzãu, 2002 5. ScurtuI. (coordonator) - România. Documentele Unirii. 1918 - Editura Fundaþiei Culturale Române, Bucureºti, 1993 6.Dicþionar enciclopedic , vol. IV, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2001

Nr. 16l Septembrie 2004 91