DOCSLIB.ORG

Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 9 SeptemBrie 2016 Anul XXVi 311 directori: conSiliul editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Cristian HERA octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. Victor SPINEI Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Eugen SIMION Acad. Dan BĂLTEANU februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Alexandru BOBOC Acad. Constantin Acad. Ionel HAIDUC IONESCU-TÎRGOVIŞTE mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Eugen SIMION Acad. Ionel-Valentin VLAD Acad. Răzvan THEODORESCU din mai 2014 – Acad. Maria ZAHARESCU colegiul de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SuB cupolA AcAdemiei Ioan-Aurel Pop, Alexandru lapedatu – istoric şi universitar clujean . 5 Răzvan Theodorescu, Alexandru lapedatu şi monumentele noastre istorice . 8 Nicolae Edroiu, Alexandru lapedatu (1876–1950) – ctitor şi codirector al institutului de istorie naţională din cluj . 10 Alexandru Zub, Academia sub vremi şi deasupra vremilor . 12 pAtrimoniu culturAl nAȚionAl Florin Gheorghe Filip, Cristian Ciurea, expoziţii virtuale online – aspecte privind contribuţia la promovarea patrimoniului cultural naţional . 13 preocupĂri contemporAne Nicolae Florea, Factori pedogenetici sau condiţii ale dinamicii solului? rolul energiei pentru dinamica şi dezvoltarea solului . 19 Adrian Restian, noile orizonturi ale geneticii . 24 eVenimente ȘtiinȚiFice Nicolae Anastasiu, Hidrocarburile din marea neagră – între provocări şi riscuri . 30 puncte de Vedere Alexandru Boboc, parodic şi speculativ în gândirea muzicală modernă . .34 Mircea Dumitru, Sfârşitul umanioarelor? de ce mai avem încă nevoie de educaţie umanistă în universităţi . 47 3 conVorBiri Ioan Dumitrache, noi perspective în dialogul om-maşină . 58 iStorie Alexandru Porţeanu, la centenarul primului război mondial. Fazele istorice ale luptelor armate pentru întregirea şi reîntregirea ţării (1916–1944). pentru o istorie integrată a lor . 65 eVocĂri Răzvan Theodorescu, il professore . 68 Alexandru Zub, nicolae iorga, militant pentru unitatea naţională. marginalii la o sinteză „en historien” . 70 Zeno Gârban, profesor dr. irimie Staicu – un precursor al extinderii universitare agronomice . 72 cronicA VieŢii AcAdemice . 75 ApAriŢii lA editurA AcAdemiei . 78 gHid pentru Autori . 79 . Sub cupola Academiei Alexandru lapedatu – istoric și universitar clujean* Acad. Ioan-Aurel Pop Alexandru Lapedatu face parte, faţă de pleiada de intelectuali produși de sudul Transilvaniei, din spița nobilă a românilor orășeni sau țărani-orășeni născuți la nord de catena Carpaților, pe fâșia care pornește de la Sibiu (din Mărginimea Sibiului) și ajunge, prin Țara Oltului, până la Brașov (în Șcheii Brașovului și în alte margini urbane de acolo, cum erau Săcelele – Sătucelele, numite și Șapte Sate). Fâșia aceasta se prelungește de la Sibiu spre apus, prin Hunedoara- Hațeg, spre Banat și de la Brașov spre nord, prin curbura Carpaților, până la Năsăud și în Maramureș. Din această zonă largă intracarpatică și lipită de munți, mulți dintre românii ardeleni, apăsați de dom- nii de pământ și de obligațiile prea mari către stăpânire, și-au revărsat preaplinul peste munte, întemeind în Țara Românească și Moldova sate perechi cu ale lor, numite uneori de „ungureni”, fiindcă veneau din „țară ungurească”. Numai din Acad. Alexandru Lapedatu regiunea restrânsă meridională (Sibiu–Brașov), pomenită inițial și „binecuvântată între toate de Dom - unor domni ai Țărilor Române și studii de istoria nul pre pământ”, au provenit circa două treimi dintre istoriografiei românești. În calitatea sa de om elevii și dascălii de excepție ai „Școalelor Centrale politic, a deținut funcțiile de senator, ministru și Române” sau ai Liceului „Andrei Șaguna” (azi numit președinte al Senatului României. Pe vremea aceea, Colegiu Național), care a dat țării, din 1866 până cei mai importanți intelectuali ai României făceau astăzi, 49 de membri ai Academiei Române. Între ei, politică de înaltă clasă și se mândreau cu aceasta. se află și istoricul Alexandru Lapedatu, devenit mem- Alexandru Lapedatu a urmat studiile secundare bru corespondent (în 1910, la 34 de ani) și apoi la Brașov (Liceul „Andrei Șaguna”) și Iași, iar pe titular (în 1918) al Academiei Române. A fost vice- cele universitare la București. A devenit cercetător președinte (1934–1935; 1938–1939), președinte la Biblioteca Academiei Române (1903–1908). A (1935–1938) și secretar general al Academiei Române fost ales secretar al Comisiei Monumentelor Istorice (1939–1948), până când regimul politic adus de tancu - (1904–1919) și al Comisiei Istorice a României rile sovietice l-a exclus, îngenuncheat, închis și ucis. (1911–1919). A fost expert în delegația română la Alexandru Lapedatu s-a născut în 14 septem- Conferința de pace de la Paris (1918–1920) și pro- brie 1876, la Cernat (Săcele), în județul Brașov și s-a fesor de istoria veche a românilor la Universitatea stins în 30 august 1950, în închisoarea de la Sighetu din Cluj (1919–1938). A devenit fondator și codi- Marmației. A fost un marcant istoric și un important rector, alături de Ioan Lupaș, al Institutului de Istorie om politic român. A fost fratele lui Ion I. Lapedatu, Națională din Cluj (1920–1938). A deținut și înalta economist, politician și membru de onoare al funcție de director general al Arhivelor Statului, Academiei Române. S-a ocupat îndeosebi de isto- numit în 19231. A fost arestat în mai 1950 și încar- ria Evului Mediu, scriind studii asupra monumente- cerat în temnița comunistă de la Sighet, unde s-a lor medievale românești, monografii consacrate stins din viață. Conform cărții autobiografice a lui *Comunicare susţinută la sesiunea dedicată împlinirii a 140 de ani de la naşterea fraţilor gemeni Alexandru Lapedatu, membru titular al Academiei Române, şi Ion Lapedatu, membru de onoare al Academiei Române (14 septembrie 2016, Aula Academiei Române) 5 Constantin C. Giurescu, s-a sinucis prin spânzu - de voință națională din 1918 de eroul nostru național rare2; această versiune este corectată de alte surse, Mihai Viteazul, cel care intrase în conștiința publică care afirmă că a murit în urma unei deparazitări drept principele unificator și care reușise – fie și efectuate cu ușile și geamurile închise, care i-a fost numai pentru o clipă – să aducă cele trei Țări Române fatală, din cauza suferinței de astm și de inimă3. sub sceptrul său. Alte cursuri din acest domeniu au A scris o serie de lucrări, precum Radu cel Fru- fost: istoriografia română până la Costinești (adică, mos (iunie 1462–ianuarie 1474) (1902), Vlad-Vodă până la Miron și Nicolae Costin, în secolul al Călugărul, 1482–1496. Monografie istorică (1903), XVII-lea), istoria românilor în secolele XIV–XV, Documente isto rice din arhivele Brașovului (1903), epoca lui Ștefan cel Mare, vechea cultură româ - Ștefan cel Mare (1904), Activitatea istorică a lui nească, domnia lui Mircea cel Bătrân și a urmașilor Nicolae Densușianu (1846–1911), (1912), Un mă - săi până la 1456, domnia lui Alexandru cel Bun, isto- nunchi de cercetări istorice (1915), Politica lui Radu ria românilor în secolul XVI, izvoarele istoriei ro - cel Mare. 1495–1508 (1916), Mihnea cel Rău și mâne etc. Semi nariile și proseminariile au tratat capi- ungurii 1508–1510 (1921–1922), Miscellaneae. tole speciale de istorie locală, de analiza izvoarelor, Cuvinte comemorative, panegirice, ocazi o nale și de metodologia cercetării istorice: studiul vechilor politice (1925), Scrieri alese. Articole, cuvântări, cronici moldo venești, izvoarele istorice ale epocii lui amintiri (1985), Amintiri (1998). Remarcabile studii Ștefan cel Mare, cronica lui Anonymus, Carmen de istoriografie sunt: Nouă împrejurări de dezvoltare Miserabile (Cântecul de jale al călugărului italian ale istoriografiei române (1921–1922), Istoriografia Rogerius), cronica lui Simon de Kéza, Chronicon de română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții Lodovico Rege, a lui Ioan de Târnave, Chronicon politice a neamului românesc de peste Carpați Pictum Vondobonense (Cronica pictată de la Viena), (1923), Cum s-a alcătuit tradiția națională despre Chronicon-Budense (Cronica de la Buda), Chronicon originile Țării Românești (1923). Dubnicense (Cronica de la Dubnica4), cronicile des- Alături de Nicolae Iorga, Spiru Haret, Kalinderu pre Mihai Viteazul etc. În anumite perioade, și alții s-a inițiat în cercetarea monumentelor isto rice Alexandru Lapedatu a fost suplinit de Silviu Drago- medievale. Alexandru Lapedatu a lăsat o bogată mir, Constantin Daicoviciu și Ioachim Crăciun. operă științifică în acest domeniu: Câteva cuvinte Ambele catedre de istoria românilor au mai bene- asupra bisericilor Sf. Nicolae Domnesc și Trei ficiat – în opera lor didactică și științifică – începând Ierarhi (1904), Catagrafia bisericilor bucureștene cu anul 1925, de sprijinul unei docenturi, devenite la 1810 (1907), Curtea de Argeș et ses monuments conferință în 1938 și avându-l în frunte pe profesorul (1909), Scurtă privire asupra cestiunii conservării Victor Motogna, aplecat spre istoria medievală și monumentelor istorice (1911), Monumentele noas- modernă timpurie a românilor transilvăneni5. tre istorice în lecturi ilustrative
Load more

Recommended publications
  • Copie Februarie2015 Copie NOV-DEC.Qxd
    REVISTĂ EDITATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ DIRECTOR: ACAD. IONEl-VAlENTIN VlAD, pREşEDINTElE ACADEMIEI ROMÂNE Nr. 2 FEbRuARIE 2015 Anul XXV 292 DIRECTORI: CONSIlIul EDITORIAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Constantin IONESCU- Acad. Ionel-Valentin VLAD TÂRGOVIŞTE, membru mai 2014 – corespondent al Academiei Române Maria ZAHARESCU, membru corespondent al Academiei Române COlEgIul DE REDACŢIE: SECTOR TEHNIC: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SESIuNEA STRATEgIA DuNĂRII Cristian Hera, Simpozionul „Cercetări integrate în bazinul Dunării“............................... 5 Cristina Sandu, programul „Sturion 2020“ pentru conservarea sturionilor în bazinul Dunării şi zona adiacentă a Mării Negre .................................................... 7 Mădălin Enache, Reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi dotarea Staţiunii de Cercetări Ecologice
    [Show full text]
  • Istoria Primului Control Administrativ Al Populaţiei României Întregite Din 24 Aprilie – 5 Mai 1927
    NICOLAE ENCIU* „Confidenţial şi exclusiv pentru uzul autorităţilor administrative”. ISTORIA PRIMULUI CONTROL ADMINISTRATIV AL POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎNTREGITE DIN 24 APRILIE – 5 MAI 1927 Abstract The present study deals with an unprecedented chapter of the demographic history of in- terwar Romania – the first administrative control of the population from 24 April to 5 May 1927. Done in the second rule of General Alexandru Averescu, the administrative control had the great merit of succeeding to determine, for the first time after the Great Union of 1918, the total number of the population of the Entire Romania, as well as the demographic dowry of the historical provinces that constituted the Romanian national unitary state. Keywords: administrative control, census, counting, total population, immigration, emigration, majority, minority, ethnic structure. 1 e-a lungul timpului, viaţa şi activitatea militarului de carieră Alexandru DAverescu (n. 9.III.1859, satul Babele, lângă Ismail, Principatele Unite, astăzi în Ucraina – †3.X.1938, Bucureşti, România), care şi-a legat numele de ma- rea epopee naţională a luptelor de la Mărăşeşti, în care s-a ilustrat Armata a 2-a, comandată de el, membru de onoare al Academiei Române (ales la 7 iunie 1923), devenit ulterior mareşal al României (14 iunie 1930), autor a 12 opere despre ches- tiuni militare, politice şi de partid, inclusiv al unui volum de memorii de pe prima linie a frontului1, a făcut obiectul mai multor studii, broşuri şi lucrări ale specialiş- tilor, pe durata întregii perioade interbelice2. * Nicolae Enciu – doctor habilitat în istorie, conferenţiar universitar, director adjunct pentru probleme de ştiinţă, Institutul de Istorie, mun.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga Despre Izvoarele Istoriei
    NICOLAE IORGA – 150 37 Ioan OPRIŞ Nicolae Iorga despre izvoarele Istoriei Pentru cel mai de seamă istoric al români- lor, trecutul a reprezentat un imens capital național. Unul deopotrivă material și imate- rial. Cunoașterea, explicarea și valorificarea acestui capital l-a preocupat pe savant în toate câte a făcut, punând în acest scop o energie inepuizabilă. Ca nimeni altul, a știut să intuias- I.O. – istoric cu posturi că, să cerceteze, să găsească și să interpreteze importante în sistemul genial dovezile despre acest trecut. A făcut-o ocrotirii patrimoniului cultural, prof. univ. dr. la fără odihnă, găsindu-le în satele și orașele Universitatea „Valahia” țării, dar și-n străinătate, identificându-le în Târgoviște. Autor al mai arhive, biblioteci și în muzee, descoperindu-le multor lucrări de istoria în formele vestigiilor arheologice, ale unor culturii, monografii și ample importante edificii istorice, dar și sub cele ale studii privind evoluția conceptelor de conservare, unor modeste case țărănești sau ale folclorului restaurare si protejare a și artei naive. Ca învățat iubitor necondiționat avuției culturale. Expert de Neam și de Țară, Nicolae Iorga le-a dedicat în muzeografie și istoria lor opera rezultată din truda căutărilor sale. A monumentelor istorice, îndemnat cu orice prilej ca mărturiile istoriei conducător de doctorat în aceste domenii. naționale să fie considerate bunuri de cel mai mare preț, să fie respectate și apărate în nume- le identității românești. În jurul anului 1900, Nicolae Iorga devenise un simbol național, ale cărui cărți și ieșiri pu- blice depășiseră cu mult granițele regatului, iar românii din afara acestuia îl considerau stindard al năzuințelor unioniste.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Istorie Națională
    UNIVERSITATEA CLUJ - NAPOCA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ / SI / ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE t DIN CLUJ-NAPOCA 1921-1981 BIBLIOGRAFIE CLUJ-NAPOCA 19 8Ă UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA BIBLIOTECA centrala universitara ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALI . ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE ȘI ARHEOLOSIE DIN CLUJ-NAPOCA (1921 - 1981) Indice bibliografic da» Doina Dițu, Ioana MateIu, Stelian Mîndruț, Lăorâmioera Nimu, Adrian A. Ruau Introducere de Acad.prof. Ștefan Pasca CLUJ - NAPOCA 19 8 4 ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ DIN CLUJ - IA 60 DE ANI DE LA APARIȚIE - Clujul, se împodobea, după desăvîrgirea unității poli­ tice și de stat a poporului român, cu o salba de instituții cultural științifice, fiice bune ale Universității Daciei Superioare. Luaseră ființă Institutul de Speologie, înteme­ iat , organizat și condus de savantul Emil Racoviță, Muzeul Limbii Române, înființat și îndrumat cu prestigiu de filolo­ gii clujeni, în frunte cu Sextil Pușcariu, Institutul de Studii Clasice, prin unirea eeminariilor de limbi clasice și a Muzeului de antichități, condus de învățatul profesor Vasi- le Bogrea, numeroase alte institute: de matematică, fizică, științe naturale, chimie, etc., Grădina Botanică, organizată de neobositul §i învățatul profesor Alexandru Borza. A In această atmosfera cultural - științifică elevata, se inaugureuln începutul anului 1920, Institutul de Istorie Națională, Institutul de Studii Clasice, Seminariile de stu­ dii sud - est europene, de istorie universală și de istoria artelor. Rod al strădaniilor proies orii oi’ Alexandru Lapedatu §i Ioan Lupaș cel dinții, Vasile Bogrea, D. Teodorescu, Em. Panaitescu oel de-al doilea, ale lui S. Dragomir cel de-al treilea, ale lui 1« Urau cel de-al patrulea și ale lui Cori- olan Petranu cel de-al cincilea.
    [Show full text]
  • Cartile Populare in Literatura Romana Vol. I
    5%RTOjAN CRILE^ LITERATURA RdMNfiS^ CUVÎNT ÎNAINTE • de N. CARTOJAN DAN ZAMFIRESCU POSTFA de MI HAI MORARU CRILE POPULARE IN LITERATURA ROMÂNEASC * EPOCA INFLUENEI SUD-SLAVE Ediie îngrijit de ALEXANDRU CHIRIACESCU Prezentare grafic: VAL MUNTEANU EDITURA ENCICLOPEDIC ROMÂN BUCURETI, 1974 ' 162M CARTOJAN NICOLAE POPULARE SI STUDIUL CRlLOR * ÎN LITERATUftA ROMÂNEASCA litera- Dei a lsat o reputat sintez de Istoria îmbrieaz aproape turii române vechi, în care fost i a rmas, întreaga materie, Nicolae Gartojan a literaturii noastre vechi, în ipostaza de cercettor al bste omul unei singure iubiri: crile populare, dar temeinic, ogorul pe care a pit cu modestie, Facultii de atunci cînd nu prsise înc bncile pe care 1-a des- litere a Universitii bucuretene; dîndu-i ocol, i-a în mare parte, cruia, elenit mai însemnat hotarele, i de pe care a cules cele bogate roade. scrieri cu "Nicolae Gartojan a fost, pentru aceste noiunea de un caracter aa de felurit, incluse în ce Blcescu i Kogalniceanu « cri populare », ceea mai strlucit apoi'lorga, au fost pentru genul cel literatura veche: cronicile. al creaiei originale din care i-a simit întreaga A fost,' adic, învatul care le studia i fiin contopit cu filele operelor pe ce rspundea prin care se simea purtat într-o lume României moderne, intim fiinei sale. Marii ctitori ai lor urma îi continuai de genialul i furtunosul fluviul m sufletul, ca într-o ap vie în Redactor: scldaser OABRIELA IONERCH secole, experiena lehnoredactor: CONSTANTA BRÂNCI care se adunase, trecînd prin însa,^ m care istoric a unui popor. Dintr-o vreme deasupra, cronica m epoca Bun de tipar: 2S.
    [Show full text]
  • The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Cluj History Institute, 1948-1953
    The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: Cluj History Institute, 1948-1953. By Grigore Claudiu Moldovan. Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Marsha Siefert Second Reader: Professor Constantin Iordachi CEU eTD Collection BUDAPEST 2009 Statement of Copyright “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author.” CEU eTD Collection 1 Abstract In the same year with the creation of the new Academy and the new educational legislative act, all former Romanian historical institutions were replaced with one History Institute controlled by the Party. The educational and the scientific institutions were either destroyed or segregated; competence was replaced with devotion towards the regime. Its agenda was to create a “new man”, on the model of homo sovieticus. How did this institution’s structuring affect the former History Institute of Cluj, and what were the ‘actors’ involved in the implementation of the soviet model? CEU eTD Collection 2 Table of Contents INTRODUCTION ..........................................................................................
    [Show full text]
  • Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274
    www.ssoar.info The english political model in Barbu Catargiu's public discourse Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2014). The english political model in Barbu Catargiu's public discourse. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446330 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de The English Political Model in Barbu Catargiu’s Public Discourse ∗∗∗ LAUREN ŢIU VLAD INTRODUCTION Local historiography has often insisted on the models that have influenced Romanian civilization in the 19 th and 20 th centuries, in its various manifestations, cultural, economic, social or political. In a brief article of 1993, Lucian Boia outlined the destinies of some Western models which had come in contact with the Romanian culture; a Belgian model, seen as an appendage of the French, an English one, which in his opinion was completely marginal, and others that enjoyed a more or less brilliant fate (German, Italian, etc.) 1. Please note that each of the topics mentioned above enjoyed special attention in Romanian historiography; see for instance the studies authored by Aurel Filimon, Gheorghe Platon and even my own, dedicated to the Romanian- Belgian relations; those by Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga and Nicolae Isar for the French case; those by Zigu Ornea regarding the German influences on the political and literary thought of the Junimea group; those by Eugen Denize and George L ăzărescu, on the cultural and political interferences between Italy and Romania, etc.
    [Show full text]
  • The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath
    The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath: Settlements, Problems and Perceptions Edited by Sorin Arhire and Tudor Roşu The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath: Settlements, Problems and Perceptions Edited by Sorin Arhire and Tudor Roşu This book first published 2020 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2020 by Sorin Arhire, Tudor Roşu and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-4224-6 ISBN (13): 978-1-5275-4224-2 Cover Image: Sturdza Palace (photo taken around 1930) which was the headquarters of the Romanian Ministry of Foreign Affairs, 1919-1920. Source: Diplomatic Archives of Romanian Ministry of Foreign Affairs, Bucharest. TABLE OF CONTENTS Introduction ................................................................................................ 1 Sorin ARHIRE and Tudor ROȘU Chapter One ............................................................................................... 3 The Romanian Americans and the Paris Peace Conference: The Trianon Treaty (4 June 1920) Constantin I. STAN and Mădălina OPREA Chapter
    [Show full text]
  • DIN „CARTEA DE AUR". La 115 Ani De La Înfiinţarea Muzeului Devean
    DIN „CARTEA DE AUR". La 115 ani de la Înfiinţarea muzeului devean Rodica Andruş Pagini îngălbenite de vreme. Pagini care păstrează în ele gânguri şi sentimente, trăiri şi dorinţe. Pagini scrise de oameni de azi şi de ieri, de oameni care sunt şi care au fost, de oameni care iubesc şi au iubit pământul şi ţara, prezentul şi trecutul, numele şi renumele de români. Oameni. Muncitori sau intelectuali, elevi sau ţărani, studenţi sau militari. Oameni care au văzut cu ochii minţii pagini de istorie şi s-au emoţionat între zidurile masive ale castelului Corvineştilor, în casa modestă în care s-a născut Aurel Vlaicu, în Magna Curia ...:. astăzi sediul muzeului - la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, la monumentele de la Ţebea. Oameni care au avut ceva de spus. Răsfoim cu pioşenie aceste pagini. Descifrăm scrisuri şi gânduri. Gânduri pentru cei care au fost, pentru cei care sunt, pentru cei care vor fi. Gânduri pentru trecutul plin de zbucium şi de glorie al unui popor viteaz care a ştiut să-şi apere ţara şi fiinţa de toate vicisitudinile istoriei. Gânduri pentru cei care se apleacă cu migală şi dragoste asupra trecutului, îi descifrează tainele, îi pătrund semnificaţiile, îi păstrează vestigiile cu sfinţenie şi le vor transmite urmaşilor. Gânduri pentru muzee şi pentru slujitorii lor. La baza lucrării au stat două volume din Cartea de aur (caietul de impresii) a muzeului. Primul, însumând 219 pagini se întinde pe perioada 1920- 1 1935 şi se păstrază în biblioteca muzeului • Cel de-al doilea începe cu anul 1955 şi este încă în uz. Din cele două volume am ales însemnările unor personalităţi dar şi ale altor vizitatori care au încredinţat hârtiei impresiile lor, neomiţând însă numele de rezonanţă în cultura românească, chiar dacă purtătorii lor s-au rezumat doar la semnătură.
    [Show full text]
  • Referinte Documentare La Sculptorul' Constantin Bălăcescu*
    IV. PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE REFERINTE DOCUMENTARE LA SCULPTORUL' CONSTANTIN BĂLĂCESCU* Virgiliu Z. Teodorescu Elisabeta Teodorescu „România întregită e datoare să cultive, în chip cuvenit şi demn, amintirea fiilor mari şi aleşi, cari prin muncă şi jertfă, prin simţirea şi entuziasmul lor, au contribuit mai mult şi cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viaţă şi pe care l-au propovăduii cu credinţa nestrămutată că va să fie ajuns urmarea cea mai firească a tot ceea ce ei însuşi au săvârşit pentru binele şi prosperitatea patrie şi neamului". Alexandru Lapedatu 1 La sfărşitul secolului XIX - începutul secolului XX s-a impus atenţiei contempo­ ranilor creaţia artistică a lui Constantin Bălăcescu. A fost o perioadă de două decenii de creaţie intensă, care prin calităţile artistice şi tehnice l-au adus în for public, instituţii, interioare de locuinţe, cimitire etc. Trecerea deceniilor a marcat o nejustificată tăcere, neexistând preocuparea metodică de a aduna informaţiile pentru a putea defini locul ce i se cuvine lui Constantin Bălăcescu în istoria sculpturii româneşti. Curios, deşi a avut ca urmaşi pe cei care i-au fost studenţi în cadrul şcolii de Beie Arte, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, aceştia n-au manifestat grija de a-i acorda printr-o lucrare monografică cinstirea cuvenită. Această situaţie, până la un punct, se poate justifica prin gravitatea • Prezenta comunicare se bazează predilect pc informaţiile din dosarul constituit de Constantin Bălăccscu şi finalizat de Eufrosina, soţia artistului. Peste ani aceasta l-a donat lui Alexandru Saint Georges care l-a integrat în colecţiile muzeului său.
    [Show full text]
  • Aniversåri Culturale 2019
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI ANIVERSÅRI CULTURALE 2019 ISSN 2285-2670 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI ISSN-L 0256-7369 BUCUREØTI BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI A N I V E R S Ă R I C U L T U R A L E Publicație anuală Anul LV 2019 Editura Bibliotecii Naționale a României 2020 Publicație anuală ISSN: 2285-2670 Redactori Dina Paladi Luminița Gruia Lucian Popa Coperta Constantin Popovici Tehnoredactare Florin Nistor Biroul Referințe Bibliografice Bdul Unirii nr. 22, sector 3 030833 București e-mail: [email protected] [email protected] tel. 021 314.24.34 / 1167, 1181 © Copyright 2019 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naționale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacției. Aniversări culturale 2019 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................5 Dimitrie Bolintineanu ......................................................................7 Alexandru Paleologu .......................................................................44 Gib I. Mihăescu ..............................................................................86 Ioan Alexandru Lapedatu ..............................................................110 Ovidiu Drimba .............................................................................115 Aniversări culturale 2019 ..............................................................140
    [Show full text]
  • Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: La Instituţie: Muzeul
    CURRICULUM VITAE INFORMAŢII GENERALE: NUMELE: Opriş PRENUMELE: Ioan ADRESA: la instituţie: Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, 030026 Bucureşti, România FAX : 0040 – 21 – 311.33.56 E-MAIL : [email protected] (e-mail privat [email protected]) DATA NAŞTERII: 9 iunie 1942 LOCUL NAŞTERII: Lechinţa de Mureş, jud. Mureş STAREA CIVILĂ: căsătorit, un copil ÎNĂLŢIMEA: 1,78 m GREUTATEA: 90 kg LIMBI STRĂINE: engleza – bine franceza – mediu HOBBY: Fotografia FIŞA ACADEMICĂ: • 1977–1983 – Studii de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie, Cluj-Napoca. Subiect: Comisia Monumentelor Istorice – Secţia pentru Transilvania. Istorie şi activitate. Conducător: acad. Virgil Vătăşianu; diplomă de doctor în istorie (specialitatea istoria artei): 1983; • 1960–1965 – Studii la Universităţile „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca şi Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; diplomă de licenţă: 1965; • Liceul nr. 2, Turda, secţia umanistică; diplomă de bacalaureat: 1960. INIŢIERE ŞI RESPONSABILITATE PENTRU MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PUBLICAŢII: • Colocviu şi volum anual „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Colocviu şi volum anual de „Artă decorativă” (1992/1993); • Volum documente „Cotrocenii în istorie” (1992/1993); • Conferinţele naţionale dedicate Patrimoniului Cultural Naţional (1993, 1994, 2001–2004). RESPONSABILITĂŢI ŞTIINŢIFICE / UNIVERSITARE: • profesor asociat la Universităţile „Athenaeum” şi „România de Mâine”, Spiru C. Haret, Facultatea de Urbanism şi Restaurare (1990–1995); • profesor de muzeologie
    [Show full text]