BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI ANIVERSÅRI CULTURALE 2019 ISSN 2285-2670 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI ISSN-L 0256-7369 BUCUREØTI BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI A N I V E R S Ă R I C U L T U R A L E Publicație anuală Anul LV 2019 Editura Bibliotecii Naționale a României 2020 Publicație anuală ISSN: 2285-2670 Redactori Dina Paladi Luminița Gruia Lucian Popa Coperta Constantin Popovici Tehnoredactare Florin Nistor Biroul Referințe Bibliografice Bdul Unirii nr. 22, sector 3 030833 București e-mail: [email protected] [email protected] tel. 021 314.24.34 / 1167, 1181 © Copyright 2019 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naționale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacției. Aniversări culturale 2019 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................5 Dimitrie Bolintineanu ......................................................................7 Alexandru Paleologu .......................................................................44 Gib I. Mihăescu ..............................................................................86 Ioan Alexandru Lapedatu ..............................................................110 Ovidiu Drimba .............................................................................115 Aniversări culturale 2019 ..............................................................140 Aniversări culturale 2020 ..............................................................171 3 Aniversări culturale 2019 Cuvânt înainte Dedicată unor personalități din istoria și cultura poporului român și ale altor popoare, publicația Aniversări culturale se constituie într-un util suport documentar pe teme de studiu din domeniul umanist, dar nu numai, adresându-se tuturor celor interesaţi de cultura română și universală. Prin referinţele pe care le furnizează, este o sursă de informare atât pentru cei care vor să cerceteze aprofundat o personalitate sau un eveniment istoric/cultural, cât și pentru organizatorii de evenimente culturale, furnizând, în acest sens, un generos calendar cultural anual. Publicația cuprinde tabele cronologice cu date și momente importante din viața personalităților documentate şi biobibliografii vizând personalităţi din diverse domenii ale culturii naţionale și universale, precum și evenimente/aniversări însemnate. Personalitățile documentate sunt prezentate în ordinea calendaristică a datelor comemorative, iar criteriul de selecţie al personalităţilor este cel de valoare și de prestigiu, ilustrat de opera și activitatea acestora, încercându-se întregirea profilului fiecărei personalități. Astfel, sunt consemnate aniversările/evenimentele majore, de la a căror producere s-au împlinit 25 de ani sau multipli ai acestei perioade (50, 75, 100 etc.). Personalitățile documentate în volumele Aniversărilor culturale au caracter enciclopedic, fără comentarii subiective, prezentate, de regulă, într-o singură ediție, iar în edițiile ulterioare sunt prezentate informații noi cu trimiteri la publicațiile anterioare. Materialul bibliografic cuprinde operele complete, operele alese și operele separate în limba română și traduceri ale acestora, contribuţii în volum (prefeţe, postfeţe, interviuri), urmate de studii și articole despre activitatea personalităților documentate. Referințele bibliografice inserate în lucrare au fost selectate din fondurile Bibliotecii Naționale a României și ordonate alfabetic, după numele de familie al autorului sau al primului autor, în cazul lucrărilor cu mai mulți autori. Atunci când un autor este prezent cu aceeași lucrare 5 Biblioteca Națională a României în mai multe ediții ordonarea acestora se face cronologic. În cazul în care publicația nu are autor, ordonarea se face după primul cuvânt din titlu. Din anul 2018, sunt realizate biobibliografii doar pentru evenimentele și personalităţile românești. Descrierea bibliografică a referințelor are la bază standardul în vigoare pentru întocmirea referințelor bibliografice: SR ISO 690: 2018 Informare și documentare. Ghid pentru referințe bibliografice și citarea resurselor de informare. 6 Aniversări culturale 2019 DIMITRIE BOLINTINEANUi 200 de ani de la naștere (14 ianuarie 18191, Bolintinul din Vale, județul Ilfov - 20 august 1872) scriitor, poet, om politic și diplomat român Dimitrie Bolintineanu Fotografie2. Bucuresci: Fotografia Română, [187-] Fotograf Szathmari, Carol. Biblioteca Naţională a României, Colecţii Speciale, Cabinetul de Fotografii 14. I. Se naște în satul Bolintinul din Vale, județul Ilfov, Dimitrie 1819 Bolintineanu - poet, prozator, dramaturg și ziarist român de origine macedonean. Tatăl său, Ienache Cosmad, a plecat din Ohrida pentru a se stabili în Valahia. Ajuns și stabilit în zonă, acesta devine mic proprietar și subprefect în Bolintinul din Vale, sat aproape de București, unde se căsătorește cu o localnică. 1. [1825 după alte surse] 2. Fotografia este reproducerea unui detaliu al portretului făcut de D. Bolintineanu la Paris, în atelierul Carjat & Cie. 7 Biblioteca Națională a României 1828 Dimitrie, cel de-al doilea copil al familiei Cosmad, își petrece copilăria în satul natal, apoi este trimis la București, la rude, unde începe să învețe cu un dascăl de familie. 1830 Este înscris la Școala de la Colțea, iar mai târziu la colegiul Sf. Sava unde este coleg cu Al. Zanne, N. Bălcescu, I. Ghica. Rămas orfan de ambii părinţi, din anul 1831, și crescut de rude mai avute, Bolintineanu duce o viață grea de care își amintește în versurile sale de mai târziu. Lipsit de mijloace materiale se susţine de timpuriu prin slujbe funcţionărești. 1841 Acceptă funcția de copist la Secretariatul de Stat și apoi aceea de secretar al unei secții din Ministerului Trebilor Dinafară. Bucurându-se de protecția domnitorului Gh. Bibescu, în anul 1843, Bolintineanu primește rangul de pitar. 1842 Debutează ca poet în paginile publicației Curierul de ambe sexe, cu elegia O fată tânără pe patul morții, prezentată elogios de Ion Heliade Rădulescu și invocată mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii. În perioada următoare, Bolintineanu aderă la societatea secretă Frăția3 și publică în mai multe reviste: Propășirea, Curierul românesc, Curier de ambe sexe, Foaie pentru minte, inimă și literatură. 1845 Obține o bursă, oferită de Societatea literară, și pleacă la studii în străinătate, la Paris, unde devine membru al Societății studenților români din Paris alături de Ion Ghica, C. A. Rosetti, Scarlat Vîrnav. 1847 La București, Asociația literară publică, primul volum de versuri, Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanu, în care sunt incluse elegii, poeme, cântece, legende și balade istorice. 1848 În martie are loc la Paris, în casa lui N. Bălcescu, întrunirea studenților români. Martori ai evenimentelor revoluționare de la Paris, aceștia hotărăsc întoarcerea în țară, unde se alătură revoluționarilor. 3. Frăția a fost o societate secretă înființată în 1843 de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica și Christian Tell, la care au aderat ulterior și alți pașoptiști. 8 Aniversări culturale 2019 Bolintineanu conduce pentru o scurtă perioadă (de la 19 iulie până la 11 septembrie 1848) gazeta politică și literară Poporul suveran, sub deviza Libertate, egalitate, fraternitate. Publică în această gazetă articole mobilizatoare și două poezii în spiritul revoluționar al momentului: Cântec de libertate și O noapte pe malul Dunării. Întrucât revoluția burghezo-democratică a fost înfrântă, pentru ideile sale politice Bolintineanu este silit să părăsească țara împreună cu alți revoluționari, care împărtășeau convingerile lui N. Bălcescu. Începe drumul exilului. Este trimis la Giurgiu, apoi se refugiază în Transilvania ca mai apoi să se stabilească la Paris, unde își continuă studiile și participă la activitățile politice și culturale ale exilului. Bolintineanu se numără printre semnatarii Protestației a românilor din Valahia, adresată guvernelor Franței, Angliei, Austriei și Prusiei cu scopul de a arăta starea socială și politică din Muntenia. 1851 La 15 aprilie, la Paris editează primul număr din Albumul pelerinilor români, pe care Dimitrie Bolintineanu îl scrie singur în întregime și din care apar doar trei numere (următoarele două numere - la 30 mai și la 30 iunie), și Junimea română, revistă editată la Paris, lunar, de societatea „Junimea română” (mai-iunie 1851). Considerat unul dintre conducătorii mișcării din Principate, Bolintineanu este invitat să participe la editarea publicației Les Nationalites, fapt care nu s-a concretizat, deoarece ziarul nu a apărut. La sfârșitul anului poetul părăsește Parisul îndreptându-se spre casă. Ca proscris politic i se interzice intrarea în țară; călătorește spre Constantinopol prin Bulgaria iar impresiile culese sunt consemnate în proza de voiaj Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria (1858). 1852/ Aflat la Constantinopol, Bolintineanu întreprinde mai multe 1854 călătorii prin Macedonia, Palestina, Egipt și Muntele Athos. În toată această perioadă ține jurnale de călătorie, pe care le publică mai târziu. La Constantinopol locuiește pe malul Bosforului, lucrează la Florile Bosforului (1952) în timp ce în țară, la Iași, prin strădania și sub îngrijirea lui Gh. Sion, apare volumul său de Cântece și plângeri (1952). 9 Biblioteca Națională a României Spiritul ideilor pașoptiste și patriotice se regăsește în broșura Les Principautés Roumaines (1854), lucrare publicată la Paris prin grija lui I. Voinescu