Aniversåri Culturale 2019

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Aniversåri Culturale 2019 BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI ANIVERSÅRI CULTURALE 2019 ISSN 2285-2670 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI ISSN-L 0256-7369 BUCUREØTI BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI A N I V E R S Ă R I C U L T U R A L E Publicație anuală Anul LV 2019 Editura Bibliotecii Naționale a României 2020 Publicație anuală ISSN: 2285-2670 Redactori Dina Paladi Luminița Gruia Lucian Popa Coperta Constantin Popovici Tehnoredactare Florin Nistor Biroul Referințe Bibliografice Bdul Unirii nr. 22, sector 3 030833 București e-mail: [email protected] [email protected] tel. 021 314.24.34 / 1167, 1181 © Copyright 2019 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naționale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacției. Aniversări culturale 2019 CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................................5 Dimitrie Bolintineanu ......................................................................7 Alexandru Paleologu .......................................................................44 Gib I. Mihăescu ..............................................................................86 Ioan Alexandru Lapedatu ..............................................................110 Ovidiu Drimba .............................................................................115 Aniversări culturale 2019 ..............................................................140 Aniversări culturale 2020 ..............................................................171 3 Aniversări culturale 2019 Cuvânt înainte Dedicată unor personalități din istoria și cultura poporului român și ale altor popoare, publicația Aniversări culturale se constituie într-un util suport documentar pe teme de studiu din domeniul umanist, dar nu numai, adresându-se tuturor celor interesaţi de cultura română și universală. Prin referinţele pe care le furnizează, este o sursă de informare atât pentru cei care vor să cerceteze aprofundat o personalitate sau un eveniment istoric/cultural, cât și pentru organizatorii de evenimente culturale, furnizând, în acest sens, un generos calendar cultural anual. Publicația cuprinde tabele cronologice cu date și momente importante din viața personalităților documentate şi biobibliografii vizând personalităţi din diverse domenii ale culturii naţionale și universale, precum și evenimente/aniversări însemnate. Personalitățile documentate sunt prezentate în ordinea calendaristică a datelor comemorative, iar criteriul de selecţie al personalităţilor este cel de valoare și de prestigiu, ilustrat de opera și activitatea acestora, încercându-se întregirea profilului fiecărei personalități. Astfel, sunt consemnate aniversările/evenimentele majore, de la a căror producere s-au împlinit 25 de ani sau multipli ai acestei perioade (50, 75, 100 etc.). Personalitățile documentate în volumele Aniversărilor culturale au caracter enciclopedic, fără comentarii subiective, prezentate, de regulă, într-o singură ediție, iar în edițiile ulterioare sunt prezentate informații noi cu trimiteri la publicațiile anterioare. Materialul bibliografic cuprinde operele complete, operele alese și operele separate în limba română și traduceri ale acestora, contribuţii în volum (prefeţe, postfeţe, interviuri), urmate de studii și articole despre activitatea personalităților documentate. Referințele bibliografice inserate în lucrare au fost selectate din fondurile Bibliotecii Naționale a României și ordonate alfabetic, după numele de familie al autorului sau al primului autor, în cazul lucrărilor cu mai mulți autori. Atunci când un autor este prezent cu aceeași lucrare 5 Biblioteca Națională a României în mai multe ediții ordonarea acestora se face cronologic. În cazul în care publicația nu are autor, ordonarea se face după primul cuvânt din titlu. Din anul 2018, sunt realizate biobibliografii doar pentru evenimentele și personalităţile românești. Descrierea bibliografică a referințelor are la bază standardul în vigoare pentru întocmirea referințelor bibliografice: SR ISO 690: 2018 Informare și documentare. Ghid pentru referințe bibliografice și citarea resurselor de informare. 6 Aniversări culturale 2019 DIMITRIE BOLINTINEANUi 200 de ani de la naștere (14 ianuarie 18191, Bolintinul din Vale, județul Ilfov - 20 august 1872) scriitor, poet, om politic și diplomat român Dimitrie Bolintineanu Fotografie2. Bucuresci: Fotografia Română, [187-] Fotograf Szathmari, Carol. Biblioteca Naţională a României, Colecţii Speciale, Cabinetul de Fotografii 14. I. Se naște în satul Bolintinul din Vale, județul Ilfov, Dimitrie 1819 Bolintineanu - poet, prozator, dramaturg și ziarist român de origine macedonean. Tatăl său, Ienache Cosmad, a plecat din Ohrida pentru a se stabili în Valahia. Ajuns și stabilit în zonă, acesta devine mic proprietar și subprefect în Bolintinul din Vale, sat aproape de București, unde se căsătorește cu o localnică. 1. [1825 după alte surse] 2. Fotografia este reproducerea unui detaliu al portretului făcut de D. Bolintineanu la Paris, în atelierul Carjat & Cie. 7 Biblioteca Națională a României 1828 Dimitrie, cel de-al doilea copil al familiei Cosmad, își petrece copilăria în satul natal, apoi este trimis la București, la rude, unde începe să învețe cu un dascăl de familie. 1830 Este înscris la Școala de la Colțea, iar mai târziu la colegiul Sf. Sava unde este coleg cu Al. Zanne, N. Bălcescu, I. Ghica. Rămas orfan de ambii părinţi, din anul 1831, și crescut de rude mai avute, Bolintineanu duce o viață grea de care își amintește în versurile sale de mai târziu. Lipsit de mijloace materiale se susţine de timpuriu prin slujbe funcţionărești. 1841 Acceptă funcția de copist la Secretariatul de Stat și apoi aceea de secretar al unei secții din Ministerului Trebilor Dinafară. Bucurându-se de protecția domnitorului Gh. Bibescu, în anul 1843, Bolintineanu primește rangul de pitar. 1842 Debutează ca poet în paginile publicației Curierul de ambe sexe, cu elegia O fată tânără pe patul morții, prezentată elogios de Ion Heliade Rădulescu și invocată mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii. În perioada următoare, Bolintineanu aderă la societatea secretă Frăția3 și publică în mai multe reviste: Propășirea, Curierul românesc, Curier de ambe sexe, Foaie pentru minte, inimă și literatură. 1845 Obține o bursă, oferită de Societatea literară, și pleacă la studii în străinătate, la Paris, unde devine membru al Societății studenților români din Paris alături de Ion Ghica, C. A. Rosetti, Scarlat Vîrnav. 1847 La București, Asociația literară publică, primul volum de versuri, Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanu, în care sunt incluse elegii, poeme, cântece, legende și balade istorice. 1848 În martie are loc la Paris, în casa lui N. Bălcescu, întrunirea studenților români. Martori ai evenimentelor revoluționare de la Paris, aceștia hotărăsc întoarcerea în țară, unde se alătură revoluționarilor. 3. Frăția a fost o societate secretă înființată în 1843 de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica și Christian Tell, la care au aderat ulterior și alți pașoptiști. 8 Aniversări culturale 2019 Bolintineanu conduce pentru o scurtă perioadă (de la 19 iulie până la 11 septembrie 1848) gazeta politică și literară Poporul suveran, sub deviza Libertate, egalitate, fraternitate. Publică în această gazetă articole mobilizatoare și două poezii în spiritul revoluționar al momentului: Cântec de libertate și O noapte pe malul Dunării. Întrucât revoluția burghezo-democratică a fost înfrântă, pentru ideile sale politice Bolintineanu este silit să părăsească țara împreună cu alți revoluționari, care împărtășeau convingerile lui N. Bălcescu. Începe drumul exilului. Este trimis la Giurgiu, apoi se refugiază în Transilvania ca mai apoi să se stabilească la Paris, unde își continuă studiile și participă la activitățile politice și culturale ale exilului. Bolintineanu se numără printre semnatarii Protestației a românilor din Valahia, adresată guvernelor Franței, Angliei, Austriei și Prusiei cu scopul de a arăta starea socială și politică din Muntenia. 1851 La 15 aprilie, la Paris editează primul număr din Albumul pelerinilor români, pe care Dimitrie Bolintineanu îl scrie singur în întregime și din care apar doar trei numere (următoarele două numere - la 30 mai și la 30 iunie), și Junimea română, revistă editată la Paris, lunar, de societatea „Junimea română” (mai-iunie 1851). Considerat unul dintre conducătorii mișcării din Principate, Bolintineanu este invitat să participe la editarea publicației Les Nationalites, fapt care nu s-a concretizat, deoarece ziarul nu a apărut. La sfârșitul anului poetul părăsește Parisul îndreptându-se spre casă. Ca proscris politic i se interzice intrarea în țară; călătorește spre Constantinopol prin Bulgaria iar impresiile culese sunt consemnate în proza de voiaj Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria (1858). 1852/ Aflat la Constantinopol, Bolintineanu întreprinde mai multe 1854 călătorii prin Macedonia, Palestina, Egipt și Muntele Athos. În toată această perioadă ține jurnale de călătorie, pe care le publică mai târziu. La Constantinopol locuiește pe malul Bosforului, lucrează la Florile Bosforului (1952) în timp ce în țară, la Iași, prin strădania și sub îngrijirea lui Gh. Sion, apare volumul său de Cântece și plângeri (1952). 9 Biblioteca Națională a României Spiritul ideilor pașoptiste și patriotice se regăsește în broșura Les Principautés Roumaines (1854), lucrare publicată la Paris prin grija lui I. Voinescu
Recommended publications
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century
    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
    [Show full text]
  • 264645206.Pdf
    O şcoal ă româneasc ă de tradi ţie - Colegiul Na ţional «I.L.Caragiale » Scurt ă prezentare la 115 ani de la înfiin ţare Director prof. Gabriela B ăncil ă Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în pagina inc ă alb ă pe care se va scrie viitorul ţă rii, condi ţiile de dup ă realizarea Unirii Ţă rilor nu o vom l ăsa în voia cânturilor, ci cu mâini Române şi cucerirea independen ţei de stat, ca părinte şti vom insemna pe ea, dinainte, printr-o urmare a evolu ţiei rapide a societ ăţ ii române şti educa ţie curat ă, na ţional ă, tot ceea ce poate spre capitalism, s-a dezvoltat o re ţea de şcoli asigura într-o zi prop ăş irea şi prosperitatea necesar ă preg ătirii de cadre didactice pentru patriei. « Sciinta si patrie » va fi devisa acestei înv ăţă mântul primar, secundar şi superior. şcoli. » Cerin ţele de emancipare ale noii societ ăti Directorul şcolii, domnul Ion Zalomit a burgheze au f ăcut posibil ă întemeierea de c ătre adresat elevilor câteva cuvinte, atr ăgându-le Ministerul Cultelor şi Instruc ţiunii Publice a dou ă aten ţia c ă « toate cheltuielile ce le face statul vor şcoli normale superioare: una la Bucure şti (pentru fi zadarnice dac ă ei nu vor lucra cu sensibilitate şi sec ţiunea literar ă) şi a uneia la Ia şi (pentru str ăduin ţa şi nu se vor recomanda printr-o sec ţiunea ştiintific ă). În Monitorul Oficial din 31 conduit ă exemplar ă ». decembrie 1880/12 ianuarie 1881 la pag.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga Despre Izvoarele Istoriei
    NICOLAE IORGA – 150 37 Ioan OPRIŞ Nicolae Iorga despre izvoarele Istoriei Pentru cel mai de seamă istoric al români- lor, trecutul a reprezentat un imens capital național. Unul deopotrivă material și imate- rial. Cunoașterea, explicarea și valorificarea acestui capital l-a preocupat pe savant în toate câte a făcut, punând în acest scop o energie inepuizabilă. Ca nimeni altul, a știut să intuias- I.O. – istoric cu posturi că, să cerceteze, să găsească și să interpreteze importante în sistemul genial dovezile despre acest trecut. A făcut-o ocrotirii patrimoniului cultural, prof. univ. dr. la fără odihnă, găsindu-le în satele și orașele Universitatea „Valahia” țării, dar și-n străinătate, identificându-le în Târgoviște. Autor al mai arhive, biblioteci și în muzee, descoperindu-le multor lucrări de istoria în formele vestigiilor arheologice, ale unor culturii, monografii și ample importante edificii istorice, dar și sub cele ale studii privind evoluția conceptelor de conservare, unor modeste case țărănești sau ale folclorului restaurare si protejare a și artei naive. Ca învățat iubitor necondiționat avuției culturale. Expert de Neam și de Țară, Nicolae Iorga le-a dedicat în muzeografie și istoria lor opera rezultată din truda căutărilor sale. A monumentelor istorice, îndemnat cu orice prilej ca mărturiile istoriei conducător de doctorat în aceste domenii. naționale să fie considerate bunuri de cel mai mare preț, să fie respectate și apărate în nume- le identității românești. În jurul anului 1900, Nicolae Iorga devenise un simbol național, ale cărui cărți și ieșiri pu- blice depășiseră cu mult granițele regatului, iar românii din afara acestuia îl considerau stindard al năzuințelor unioniste.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Istorie Națională
    UNIVERSITATEA CLUJ - NAPOCA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ / SI / ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE t DIN CLUJ-NAPOCA 1921-1981 BIBLIOGRAFIE CLUJ-NAPOCA 19 8Ă UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA BIBLIOTECA centrala universitara ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALI . ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE ȘI ARHEOLOSIE DIN CLUJ-NAPOCA (1921 - 1981) Indice bibliografic da» Doina Dițu, Ioana MateIu, Stelian Mîndruț, Lăorâmioera Nimu, Adrian A. Ruau Introducere de Acad.prof. Ștefan Pasca CLUJ - NAPOCA 19 8 4 ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAȚIONALĂ DIN CLUJ - IA 60 DE ANI DE LA APARIȚIE - Clujul, se împodobea, după desăvîrgirea unității poli­ tice și de stat a poporului român, cu o salba de instituții cultural științifice, fiice bune ale Universității Daciei Superioare. Luaseră ființă Institutul de Speologie, înteme­ iat , organizat și condus de savantul Emil Racoviță, Muzeul Limbii Române, înființat și îndrumat cu prestigiu de filolo­ gii clujeni, în frunte cu Sextil Pușcariu, Institutul de Studii Clasice, prin unirea eeminariilor de limbi clasice și a Muzeului de antichități, condus de învățatul profesor Vasi- le Bogrea, numeroase alte institute: de matematică, fizică, științe naturale, chimie, etc., Grădina Botanică, organizată de neobositul §i învățatul profesor Alexandru Borza. A In această atmosfera cultural - științifică elevata, se inaugureuln începutul anului 1920, Institutul de Istorie Națională, Institutul de Studii Clasice, Seminariile de stu­ dii sud - est europene, de istorie universală și de istoria artelor. Rod al strădaniilor proies orii oi’ Alexandru Lapedatu §i Ioan Lupaș cel dinții, Vasile Bogrea, D. Teodorescu, Em. Panaitescu oel de-al doilea, ale lui S. Dragomir cel de-al treilea, ale lui 1« Urau cel de-al patrulea și ale lui Cori- olan Petranu cel de-al cincilea.
    [Show full text]
  • The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Cluj History Institute, 1948-1953
    The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: Cluj History Institute, 1948-1953. By Grigore Claudiu Moldovan. Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Marsha Siefert Second Reader: Professor Constantin Iordachi CEU eTD Collection BUDAPEST 2009 Statement of Copyright “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author.” CEU eTD Collection 1 Abstract In the same year with the creation of the new Academy and the new educational legislative act, all former Romanian historical institutions were replaced with one History Institute controlled by the Party. The educational and the scientific institutions were either destroyed or segregated; competence was replaced with devotion towards the regime. Its agenda was to create a “new man”, on the model of homo sovieticus. How did this institution’s structuring affect the former History Institute of Cluj, and what were the ‘actors’ involved in the implementation of the soviet model? CEU eTD Collection 2 Table of Contents INTRODUCTION ..........................................................................................
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274
    www.ssoar.info The english political model in Barbu Catargiu's public discourse Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2014). The english political model in Barbu Catargiu's public discourse. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446330 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de The English Political Model in Barbu Catargiu’s Public Discourse ∗∗∗ LAUREN ŢIU VLAD INTRODUCTION Local historiography has often insisted on the models that have influenced Romanian civilization in the 19 th and 20 th centuries, in its various manifestations, cultural, economic, social or political. In a brief article of 1993, Lucian Boia outlined the destinies of some Western models which had come in contact with the Romanian culture; a Belgian model, seen as an appendage of the French, an English one, which in his opinion was completely marginal, and others that enjoyed a more or less brilliant fate (German, Italian, etc.) 1. Please note that each of the topics mentioned above enjoyed special attention in Romanian historiography; see for instance the studies authored by Aurel Filimon, Gheorghe Platon and even my own, dedicated to the Romanian- Belgian relations; those by Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga and Nicolae Isar for the French case; those by Zigu Ornea regarding the German influences on the political and literary thought of the Junimea group; those by Eugen Denize and George L ăzărescu, on the cultural and political interferences between Italy and Romania, etc.
    [Show full text]
  • The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath
    The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath: Settlements, Problems and Perceptions Edited by Sorin Arhire and Tudor Roşu The Paris Peace Conference (1919-1920) and Its Aftermath: Settlements, Problems and Perceptions Edited by Sorin Arhire and Tudor Roşu This book first published 2020 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2020 by Sorin Arhire, Tudor Roşu and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-4224-6 ISBN (13): 978-1-5275-4224-2 Cover Image: Sturdza Palace (photo taken around 1930) which was the headquarters of the Romanian Ministry of Foreign Affairs, 1919-1920. Source: Diplomatic Archives of Romanian Ministry of Foreign Affairs, Bucharest. TABLE OF CONTENTS Introduction ................................................................................................ 1 Sorin ARHIRE and Tudor ROȘU Chapter One ............................................................................................... 3 The Romanian Americans and the Paris Peace Conference: The Trianon Treaty (4 June 1920) Constantin I. STAN and Mădălina OPREA Chapter
    [Show full text]
  • DIN „CARTEA DE AUR". La 115 Ani De La Înfiinţarea Muzeului Devean
    DIN „CARTEA DE AUR". La 115 ani de la Înfiinţarea muzeului devean Rodica Andruş Pagini îngălbenite de vreme. Pagini care păstrează în ele gânguri şi sentimente, trăiri şi dorinţe. Pagini scrise de oameni de azi şi de ieri, de oameni care sunt şi care au fost, de oameni care iubesc şi au iubit pământul şi ţara, prezentul şi trecutul, numele şi renumele de români. Oameni. Muncitori sau intelectuali, elevi sau ţărani, studenţi sau militari. Oameni care au văzut cu ochii minţii pagini de istorie şi s-au emoţionat între zidurile masive ale castelului Corvineştilor, în casa modestă în care s-a născut Aurel Vlaicu, în Magna Curia ...:. astăzi sediul muzeului - la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, la monumentele de la Ţebea. Oameni care au avut ceva de spus. Răsfoim cu pioşenie aceste pagini. Descifrăm scrisuri şi gânduri. Gânduri pentru cei care au fost, pentru cei care sunt, pentru cei care vor fi. Gânduri pentru trecutul plin de zbucium şi de glorie al unui popor viteaz care a ştiut să-şi apere ţara şi fiinţa de toate vicisitudinile istoriei. Gânduri pentru cei care se apleacă cu migală şi dragoste asupra trecutului, îi descifrează tainele, îi pătrund semnificaţiile, îi păstrează vestigiile cu sfinţenie şi le vor transmite urmaşilor. Gânduri pentru muzee şi pentru slujitorii lor. La baza lucrării au stat două volume din Cartea de aur (caietul de impresii) a muzeului. Primul, însumând 219 pagini se întinde pe perioada 1920- 1 1935 şi se păstrază în biblioteca muzeului • Cel de-al doilea începe cu anul 1955 şi este încă în uz. Din cele două volume am ales însemnările unor personalităţi dar şi ale altor vizitatori care au încredinţat hârtiei impresiile lor, neomiţând însă numele de rezonanţă în cultura românească, chiar dacă purtătorii lor s-au rezumat doar la semnătură.
    [Show full text]
  • Viaţa Naţiunii Şi Fapte Medicale În România La Sfârşitul Secolului Al Xix-Lea (După Însemnările Lui Constantin Bacalba
    EDITORIAL 1 VIAŢA NAŢIUNII ŞI FAPTE MEDICALE ÎN ROMÂNIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA (DUPĂ ÎNSEMNĂRILE LUI CONSTANTIN BACALBAŞA) Life of the nation and the medical facts in Romania in the late nineteenth century Dr. Grigore Buşoi Motto: Nu-mi cerceta obârşa, ci ţine-n seamă soiul, Guşti fructul, nu tulpina, chiar aur de-ar părea... V. Voiculescu Demersul de faţă pleacă de la citirea cărţii lui Apoi o altă conectare mirobolantă: V. Voiculescu Constantin Bacalbaşa, „Bucureştii de altădată“, vo- a devenit din Voicu, Voiculescu. În editorialul meu lumul II, 1885-1900, pe care dorim să-l înscriem în Istoria specialităţii de medicină generală/medicina tema generoasă Apă (fl uid vital), Viaţă (stea din familiei prin efi gia faptelor din „Revista Medicală Calea Lactee), Medicină (mantaua lui Hipocrate) a Română“ nr. 2/2014, scriam, la subcapitolul „Nota- Consfătuirii de la Buzău, din 5-7 septembrie 2014. ţii fi nale“: „Ca fi u al pământului strămoşesc eu în- Constantin Bacalbaşa a fost un vivace ziarist, cerc să fi u un ROMÂN-ESCU (în care E = educaţie, frate cu Anton şi Ion Bacalbaşa. S = sufl et, C = creaţie, U = unire; aceste repere de- Iar motto-ul l-am ales pentru că se întâlneşte cu vin pilonii românismului)“. o zburătură spirituală proprie: „Omul ca pom în Într-o imersie în limba lui Shakespeare, V.V. fi ind gră dină are timpul rădăcinii şi drumul tulpinii, iar very, very român, decompoziţia ESCU – educaţie, măsura vieţii lui rodul fl orilor şi perenitatea se min- sănătate, credinţă, umanism – reprezintă chiar for- ţelor“. mula lui de viaţă.
    [Show full text]
  • Ierarhia Școlilor Dezavantaj Ate Șc
    IERARHIA MEDIA IRSE ȘCOLILOR Denumirea unității de învățământ (PJ) Judet Localitate (UAT) 2015–2019 DEZAVANTAJ ATE ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, Sat Toflea, BRAHASESTI GALATI 8.40 Brăhășești 1 Școala Gimnazială Drăușeni BRASOV 8.31 Cața 2 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „PETRE N. POPESCU“ VÂNĂTORI MURES 7.99 Vânători 3 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂRBULEŞTI IALOMITA 7.63 Bărbulești 4 ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIIȘOARA MURES 7.57 Viișoara 5 Școala Gimnazială Augustin BRASOV 7.48 Augustin 6 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ANTON PANN“ CRAIOVA DOLJ 7.37 Craiova 7 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFÎNTUL NICOLAE“, ORAȘUL MIZIL PRAHOVA 6.87 Oraș Mizil 8 ȘCOALA GIMNAZIALĂ LASLEA SIBIU 7.28 Laslea 9 ȘCOALA GIMNAZIALĂ, CRUCEA IASI 7.07 Lungani 10 ȘCOALA GIMNAZIALĂ PANTICEU, COM. PANTICEU CLUJ 7.00 Panticeu 11 Școala Gimnazială Crizbav BRASOV 7.00 Crizbav 12 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CLEJANI GIURGIU 6.90 Clejani 13 ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAILENI SIBIU 6.83 Mihăileni 14 ȘCOALA PROFESIONALĂ POIANA TURDA CLUJ 6.82 Municipiul Turda 15 Școala Gimnazială NR. 5 Săcele BRASOV 6.77 Municipiul Săcele 16 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CEATALCHIOI TULCEA 6.72 Ceatalchioi 17 Școala Gimnazială Bunești BRASOV 6.68 Bunești 18 ȘCOALA GIMNAZIALĂ OGRA MURES 6.67 Ogra 19 ȘCOALA GIMNAZIALĂ APOLD MURES 6.66 Apold 20 Școala Gimnazială „Romulus Cioflec“ Araci COVASNA 6.63 Vâlcele 21 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION PETROVICI“, TECUCI GALATI 6.61 Municipiul Tecuci 22 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NADEȘ MURES 6.54 Nadeș 23 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE BALCESCU“ BAIA MARE MARAMURES 6.49 Baia Mare 24 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, SAT GÂRCENI VASLUI 6.48 Gârceni 25 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 GĂNEASA ILFOV 6.48 Găneasa 26 ȘCOALA GIMNAZIALĂ CHIRPAR SIBIU 6.40 Chirpăr 27 Școala Gimnazială Ungra BRASOV 6.39 Ungra 28 ȘCOALA GIMNAZIALĂ, COMUNA ONICENI NEAMT 6.37 Oniceni 29 ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.
    [Show full text]