O şcoal ă româneasc ă de tradi ţie - Colegiul Na ţional «I.L.Caragiale » Scurt ă prezentare la 115 ani de la înfiin ţare

Director prof. Gabriela B ăncil ă

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în pagina inc ă alb ă pe care se va scrie viitorul ţă rii, condi ţiile de dup ă realizarea Unirii Ţă rilor nu o vom l ăsa în voia cânturilor, ci cu mâini Române şi cucerirea independen ţei de stat, ca părinte şti vom insemna pe ea, dinainte, printr-o urmare a evolu ţiei rapide a societ ăţ ii române şti educa ţie curat ă, na ţional ă, tot ceea ce poate spre capitalism, s-a dezvoltat o re ţea de şcoli asigura într-o zi prop ăş irea şi prosperitatea necesar ă preg ătirii de cadre didactice pentru patriei. « Sciinta si patrie » va fi devisa acestei înv ăţă mântul primar, secundar şi superior. şcoli. » Cerin ţele de emancipare ale noii societ ăti Directorul şcolii, domnul Ion Zalomit a burgheze au f ăcut posibil ă întemeierea de c ătre adresat elevilor câteva cuvinte, atr ăgându-le Ministerul Cultelor şi Instruc ţiunii Publice a dou ă aten ţia c ă « toate cheltuielile ce le face statul vor şcoli normale superioare: una la Bucure şti (pentru fi zadarnice dac ă ei nu vor lucra cu sensibilitate şi sec ţiunea literar ă) şi a uneia la Ia şi (pentru str ăduin ţa şi nu se vor recomanda printr-o sec ţiunea ştiintific ă). În Monitorul Oficial din 31 conduit ă exemplar ă ». decembrie 1880/12 ianuarie 1881 la pag. 8411 – Primul director al Şcolii Normale 8414 este publicat ă « Darea de seam ă a serb ării de Superioare din Bucure şti este Ion Zalomit, vechi deschidere a Şcolii Normale Superioare din profesor şi rector al Universit ăţ ii din Bucure şti, Bucure şti » în care se spune : care din august 1882 a devenit membru al « Joi, la 18 decembrie, a avut loc Consiliului Permanent al Instruc ţiunii, ulterior deschiderea Scolii Normale Superioare (………) a fiind vicepre şedinte al acestui consiliu (1885). asistat la festivitate directorul general al Prin decretul din 7 aprilie 1882 « Domnul Ministerului, rectorul Universit ătii, directorul Nicolae Chiriac Quintescu » membru al şcolii, subdirectorul, mae ştrii de conferin ţe şi Academiei Romane şi profesor la Facultatea de elevi. » litere din Bucuresti se nume şte în func ţiunea de al La serbare a rostit o cuvântare domnul Ion treilea maestru de conferin ţe la Şcoala Normal ă Cr ăciunescu, profesor la Universitate - Facultatea Superioar ă din Bucure şti, îns ărcinându-se în de Litere si totodata maestru de conferinte la SNS, acela şi timp cu direc ţiunea şcolii » (Monitorul unul din mae ştrii de conferinte, precum şi Oficial din 10/22 aprilie 1882 – pag.196). directorul general din Universitate, care a ar ătat Proiectul de lege pentru organizarea Şcolii scopul si importanta ce se da acestei scoli prin Normale Superioare din Bucure şti (Monitorul noua lege a instruc ţiunii publice, din care vor ie şi Oficial 31 octombrie/12 noiembrie 1881) directori de şcoli secundare, ce vor forma o nou ă precizeaz ă ca Şcolile Normale Superioare au clas ă de func ţionari administrativi, paralela clasei misiunea de a prepara profesori superiori şi înv ăţă torilor. În discursul inaugural al Şcolii profesori şi profesoare secundare pentru partea Normale Superioare(1881), prof.univ. liceal ş şi ştiin ţific ă, precum şi împiega ţi pentru dr.I.Cr ăciunescu enun ţă deviza viitoarei şcoli : administra ţiunea, controlul si inspec ţiunea « Cât despre noi (...) nu vom uita c ă tinerimea e şcolilor.

1 Created by trial version, http://www.pdf-convert.com

În anul 1887 / 1888 în Şcolile Normale Superioare Credin ţă Majest ăţ ii sale Regelui României Carol I din Bucure şti erau 24 de elevi care studiau ştiin ţe şi Constitu ţiunii ţă rii. matematice, ştiin ţe fizico-chimice, ştiin ţe naturale De a îndeplini cu sfin ţenie datoriile ce-mi impune (la diviziunea ştiin ţifică) şi filologie - limbi func ţia mea. clasice, istorie, filosofie (la diviziunea literar ă) . De a aplica legile şi de a m ă conforma legilor Programa pentru concursul de admitere la Şcolile întru toate şi pentru to ţi, f ără pasiune, f ără ur ă, Normale Superioare (Monitorul Oficial 27 august fără fasoane, f ără considera ţiune de persoan ă, 1892 – pag. 3556 – 3563 ) precizeaz ă c ă pe lâng ă fără nici un interes direct sau indirect . probele de admitere specifice fiec ărei diviziuni, Aşa s ă-mi ajute Dumnezeu. » elevii au de sus ţinut examene şi la geografie, Începând cu anul 1899, Şcoala Normal ă cosmografie, limbile francez ă şi german ă. Se Superioar ă se transform ă în Seminar Pedagogic. înfiin ţeaz ă totodat ă şi ore pentru exerci ţii de De-a lungul timpului Seminarul Pedagogic desen, muzic ă instrumental ă şi vocal ă, gimnastic ă, Universitar num ăra drept profesori personalit ăţ i scrim ă. marcante ale vremii : Constantin Dumitrescu- Primele cadre didactice care au funcţionat Ia şi (director), Mihail Dragomirescu (istorie, la Şcolile Normale Superioare erau profesori latin ă), Constantin R ădulescu-Motru (român ă, universitari cu studii f ăcute în str ăinatate : Bonn, francez ă), George Valsan (geografie), Elena Berlin, Paris. Amintim câteva nume : Nicolae Rădulescu-Pogoneanu , Nicolae Cartojan ( litere Chiriac Quintescu - doctor in filosofie (1867) si – filosofie ), Şerban Cioculescu (scriitor – profesor de latin ă la Universitatea din Ia şi şi francez ă), Constantin Giurescu (istorie), Emil Bucureşti, membru al Academiei Române, Panaitescu (istorie), Gheorghe Titeica membru în Consiliul Instruc ţiunii Publice din (matematica), G.G.Longinescu (fizico-chimice). 1886, Ion Craciunescu - profesor universitar de În anul 1926, la propunerea directorului pedagogie, Epaminonda Francudi - profesor Seminarului Pedagogic - R ădulescu Pogoneanu – universitar de limb ă elin ă şi decan al Faculta ţii de şcoala prime şte numele de « Titu Maiorescu ». litere si filosofie, Nicolae Chiriac Quintescu – Pe proprietatea Ministerului Instruc ţiunii maestru conferen ţiar pentru latin ă, Epaminonda Publice, de pe calea Doroban ţilor, in acelasi an se Francudi - maestru conferen ţiar pentru elin ă, pune funda ţia unei noi cl ădiri, în care, din 1931, Ion Craciunescu - maestru conferen ţiar pentru va func ţiona liceul « Titu Maiorescu ». filosofie, Emil Bacaloglu - maestru conferenţiar În anul 1938, în timpul dictaturii regale, in matematic ă, Constantin Gog u - maestru Seminarul Pedagogic este redenumit Şcoala conferen ţiar pentru fizic ă – matematic ă, Normal ă Superioar ă, iar în anul 1940 cap ătă Constantin Branza - maestru conferen ţiar numele de Academie Pedagogic ă. pentru ştiin ţe naturale, M. Becaru - profesor de Liceul « Titu Maiorescu » a func ţionat ca limba german ă. scoal ă de aplica ţie pentru Seminarul Pedagogic În documentele ce privesc elevii normali şti Universitar pân ă în anul 1948, când, dup ă reforma din 1888 sunt men ţiona ţi ca reu şiţi la concurs inv ăţă mântului, a devenit şcoal ă medie de 11 şi nume care mai târziu au influen ţat puternic cultura apoi de 10 ani. În mai 1949, printr-un Decret al român ă : Nicolae Moisescu – sec ţia ştiin ţe, Simion Prezidiului Marii Adun ării Na ţionale, Seminarul Mehedin ţi – sec ţia literar ă. Pedagogic Universitar î şi înceteaz ă activitatea. In 1891 reg ăsim în documente un nou În anii ‘50, în local func ţiona un întreg director al Şcolii Normale Superioare din complex şcolar – gr ădini ţa de copii , curs Bucure şti – Alexandru Odobescu , care depunând elementar, ciclul al doilea, mediu şi un curs seral. jur ământul la 1 octombrie spune : Ast ăzi, în acela şi local func ţioneaz ă « Jur în numele lui Dumnezeu şi declar pe Colegiul Na ţional « I.L.Caragiale » cu un num ăr onoarea şi con ştiin ţa mea :

2 Created by trial version, http://www.pdf-convert.com

de aproape 1400 elevi ce studiaz ă pe perioada a Colegiul National «I.L.Caragiale » are titulatura celor dou ă cicluri liceale – inferior clasa (a IX-a – de Scoal ă European ă, func ţionând câte a X-a) şi superior ( clasa a XI-a – a XII-a ). o clas ă (cu excep ţia clasei a XI-a unde sunt dou ă ) Printre elevii ultimelor genera ţii, ale c ăror UNESCO la specializarea filologie. La finalizarea nume au o rezonan ţă deosebit ă, se num ără Daniel ciclului liceal, fiecare elev al acestor clase ob ţine Daianu, Ilie Şerb ănescu, Bogdan Marinescu, atestat profesional – operator pe calculator Ilinca Tomoroveanu, Andrei Blaier, Lauren ţiu precum si o diplom ă de absolvire a clasei Profeta, Cornel Todea, Radu Varia, Cornel Otelea, UNESCO. Dinu Patriciu, Stefan Banica jr., Andrei Chiliman, Colegiul dispune de un spa ţiu de Nicki Atanasiu, Maria Dragomiroiu, Matei înv ăţă mânt generos : 25 s ăli de clas ă, 10 Călinescu. laboratoare, 15 cabinete, o bibliotec ă (cu sal ă de Vechiului local restaurat al Colegiului lectur ă), 2 s ăli pentru educa ţie fizic ă şi sport, Na ţional « I.L.Caragiale » i s-au ad ăugat în anii cărora li se adaug ă terenuri de baschet şi fotbal 1970 – 1980 alte dou ă corpuri de cl ădire, în unul aflate în aer liber. dintre ele func ţionând ast ăzi şcoala « Titu Realizarea de parteneriate cu alte ţă ri (prin Maiorescu ». schimburi de elevi) – Germania, Polonia, Elevii colegiului ob ţin an de an rezultate Slovacia, Bulgaria (editarea unor mini–ghiduri deosebite la olimpiadele şi concursurile şcolare, turistice în român ă, bulgar ă, german ă, englez ă), a iar diversitatea specializ ărilor şi baza material ă unor programe şi proiecte europene – Socrates, bun ă a colegiului reprezint ă premise pentru o Comenius 1,Comenius 3, BNSS-re ţeaua liceelor dezvoltare armonioas ă şi în viitor a acestora. balcanice, cât şi a activit ăţ ilor realizate aproape La nivelul specializ ării matematic ă – permanent cu ambasadele str ăine din Bucure şti informatic ă sunt organizate, la nivelul ciclului (Ambasada Germaniei, a Marii Britanii, a Fran ţei, inferior, clase cu profilul intensiv informatic ă, a Suediei etc.) constituie punctul de plecare pentru deoarece în ultimii anii cerin ţa elevilor pentru activit ăţ i culturale, ştiin ţifice de ţinut ă. acest profil s-a dublat. Primii clasa ţi în urma unor Ast ăzi, Colegiul Na ţional « I.L.Caragiale » are examene de competen ţe primesc la finele studiilor statutul de liceale atestatul profesional M.Ed.C – ajutor ŞCOAL Ă EUROPEAN Ă şi este o institu ţie programator si operator. modern ă de înv ăţă mânt, orientat ă spre formarea Pentru clasele cu profilul bilingv – unor adul ţi a c ăror personalitate s ă le permit ă german ă se organizeaz ă permanent câte o clasa cu integrarea cu u şurin ţă î ţ cadrul valorilor europene specializarea matematic ă-informatic ă şi una şi mondiale. Oportunit ăţ ile oferite de institu ţie filologie – bilingv german ă. form ării abilit ăţ ilor, a stimul ării talentelor şi La finele studiilor liceale ace şti elevi integr ării intereselor tinerilor elevi sunt primesc atestatul profesional M.Ed.C. – numeroase. Ca orice scoala de tip european, traduc ător , având şi posibilitatea ob ţinerii Marii Colegiul National « I.L.Caragiale » acord ă şanse Diplome Germane . egale tuturor elevilor proveni ţi din medii sociale Pentru clasele cu predare a limbii engleze diferite, ale c ăror mentalita ţi şi culturi proprii sunt în regim intensiv se organizeaz ă clase cu foarte diverse, şi pe care ii stimuleaz ă in specializarea matematic ă-informatic ă şi filologie, descoperirea tradi ţiilor, valorilor ştiin ţifice şi elevii ob ţinând la finalizarea înv ătământului liceal artistice române şti în contextul larg al marii culturi atestatul professional . universale.

3 Created by trial version, http://www.pdf-convert.com

Delir Abia atunci...

Nu te gr ăbi s ă m ă dezbraci. Ţi-ai infipt in mine col ţii ca intr-un m ăr verde Fă-o usor. gustos şi implinit Poate nu e nimic de înţeles. Dup ă ultima pic ătur ă de sânge te-ai oprit Poate privirea mea nu ştie. Nu am murit. Încet acum m ă dezgole şti şi taci. De asta mi-era dor. Mi-ai smuls inima din piept şi ai alergat nebune şte Poate c ă via ţa n-are nici ea sens. cu ea spre infinit Poate a şa e scris s ă fie. Dup ă o vreme ai obosit. Mă rasfoie şti ca un copil r ăsfaţat. Si mie-mi place ploaia de var ă. Eu n-am murit. Te-ai obi şnuit s ă imi sim ţi parfumul M-ai a şezat pe-un rug. M-ai ars de viu la asfin ţit. Şi asta e de-a dreptul minunat. Focul a ars mocnit. Singurul lucru care conteaz ă cu adev ărat Şi eu tot n-am murit. E cel la care ne gândim ultima oar ă. Ci doar am stat si am privit De unde am început nu mai conteaz ă; arat ă-mi tu Am respirat buca ţi din vid drumul. Mi-am hr ănit sufletul avid Promit mereu s ă fiu nevinovat. Eu am r ămas şi te-am iubit. Cu degetele tale fine desenezi pe pielea mea o cale. De inocen ţa ta fals ă m-am lovit Ştiu c ă şi ţie ţi-era dor. Şi spinii din inima ta m-au r ănit. Mereu am visat s ă fiu pilot de avion. Şi abia atunci am în ţeles c ă nu înţeleg nimic Acum pilotez suflete verzi, Şi m-am întins în iarba ud ă şi am murit... Pentru c ă sufletul meu a fost mereu lipsit de zale. E adev ărat c ă visele nu mor. Iubesc nop ţile calde cu luminile lor de neon Florentin Daniel Velicu Dar ceea ce simti nu este ceea ce vezi. cls. A 10-a I De ce râzi? Crezi c ă am exagerat cu vinul... Mă bucur c ă stelele cad. Fl ăcările din ochii t ăi nu le poate nimeni stinge. Crezi c ă vorbesc a şa de la stres?

Uneori ur ăsc lumea care-mi injecteaz ă veninul Şi uneori pân ă şi eu decad. Şi uneori o lacrim ă pe chip mi se prelinge. Nu te-ncrunta.Nu te gândi.Nu e nimic de în ţeles. De fapt tot ce voiam s ă spun e te iubesc.

4

Trezire din vis Dup ă-amiezi cu cafea şi cacao

Îţi simt absen ţa în reflexia pupilei mele din oglind ă În dup ă-amiezi cu cafea şi cacao Un chip de sticl ă îmi zâmbe şte fals Împletici ţi pe fotolii senzual complice Din paharul cu vin pe jum ătate plin Venele-ţi pulsau mai tare A câta sear ă? Iar trupul mi se sorbea lent în epiderma ta Timpul elastic s-a-ncol ăcit în jurul meu Tr ădând un sentiment al firescului Cu bra ţe de sclav ă b ătrâna Şinele de tramvai ne cântau Te chem, te-alung, te chem Nou ă stridente simfonii criptate A câta oar ă? Împreun ă ştiam s ă ascult ăm Pulsul face economie de energie Aveam r ăbdare s ă gândim. Pe telefonul t ău îmi r ăspunde neutru robotul Tr ăiam realul descifrând cotidianul În ce loc al camerei te afli acum Şi unicul confesor era tramvaiul 46. Cu cine? Cu privirea fixat ă la televizorul închis Imaginea noastr ă imprimat ă pe retina încins ă Florentin Daniel Velicu Ob ţine record de rezisten ţă Cls a X-a I Contra adversarului ei – timpul Melodiile tale se succed ascult ătoare Îti mai aminte şti de noi acum În timp ce formezi spirale din fumul de ţigare?

Florentin Daniel Velicu Cls a X-a I

5

File din jurnalul unui om fericit

Solitudine...O clip ă de solitudine e tot ce mi-am de umerii ei rotunzi şi am îndep ărtat-o u şor. Şi în dorit atunci când m-am trezit azi dimineaţă ... timp ce f ăceam asta, am întrebat-o:"Hmmm...Ne Şi poate c ă ar fi fost o zi ca oricare alta dac ă cunoa ştem?" nu...Dar nu, n-ar avea sens...O s ă o iau de la Ea a r ăspuns printre lacrimi c ă eu nu o cuno şteam început. pe ea, dar ea m ă cuno ştea pe mine. E întuneric...poate fiindc ă am ochii inchi şi. Sunetul I-am şters lacrimile şi i-am spus:"Cum a şa? Cred c ă ascu ţit şi deosebit de iritant al de ştept ătorului imi mi-aş fi amintit o fat ă atât de dragu ţă ca tine..." injecteaz ă iar şi iar fiori reci in creier... "Nu ne-am mai v ăzut niciodat ă...Eu sunt sora ta. "Aaaaaahhh...Te ur ăsc.Taci odat ă." ţip precum un Am aflat acum câteva s ăpt ămâni c ă eu am fost dat ă nebun la ceasul lipsit de via ţă . Nu m ă in ţelege. spre adop ţie pe când amândoi eram înc ă foarte Sim ţind o problem ă de comunicare, il pocnesc. Şi mici." tace.Un gând stupid îmi trece prin minte, dar îl uit O clip ă am stat şi am început s ş analizez fiecare imediat. Nervos, deschid încet ochii...La început cuvânt în parte. Apoi am în ţeles ce a vrut s ă spun ă. lumina care trece printre perdele m ă deranjeaz ă, dar Abia într-un târziu am început s ă con ştientizez ce se dup ă un timp m ă obi şnuiesc şi, lenevind în pat, întâmplase. M ă gândeam: "Uau, ce e asta? Un cli şeu savurez lumina şi simt o c ăldur ă pl ăcut ă în piept. Şi din filmele de mâna a doua?". mă gândesc:"Hmmm...Ceva grozav e pe cale s ă se Văzand probabil expresia ingrijorat ă de pe chipul întâmple. Simt asta. E ceva electric in aer." Mă ridic încet din pat şi m ă îndrept c ătre fereastr ă. Inspirând aerul curat, am început s ă simt c ăldura din piept extinzându-se prin tot corpul. Şi pe m ăsur ă ce sim ţeam asta, deveneam tot mai plin de energie. Eu am zicala asta...Via ţa nu e menit ă s ă fie u şoar ă, dar e menit ă s ă fie distractiv ă. Şi in timp ce imi repetam asta in minte, aud un zgomot ciudat venind de undeva din camera al ăturat ă. Câteva secunde mai târziu, cineva bate la u şă . Deschid...In fa ţa mea st ătea o fata inalt ă, cu p ărul meu şi sim ţind nevoia s ă rup ă t ăcerea, a spus negru c ăzând în bucle pe umerii rotunzi. Tr ăsăturile hot ărat: "Dac ă nu m ă crezi i ţi ar ăt pozele." ei faciale tradeaz ă firea ei copil ăroas ă. Ochii mari şi Mi-a ar ătat câteva poze cu doi copii mici. Unul zâmbetul inocent m ă fac şi pe mine s ă zâmbesc. îmbr ăcat in albastru, cel ălalt in roz. Şi mama lâng ă Dup ă o perioad ă destul de lung ă de lini şte mi-am ei. Dar eu nu mai avusesem fra ţi sau surori.Cel dat seama c ă şi ea imi analiza fizionomia şi am pu ţin nu pân ă acum. Şi atunci am Început s ă cred intrerupt-o. ceea ce spune. Mai întâi m-am sim ţit vinovat pentru "Da?" că, prima dat ă când am v ăzut-o, m ă preg ătisem s ă "Mmmm...Bun ă. Scuz ă-mă. Sper c ă nu te-am trezit. folosesc o replic ă stupid ă ca s ă îi atrag aten ţia, gen Eşti cumva John Whisper?" "Trebuie s ă o sun pe mama s ă îi spun c ă m-am "Mmmm...Nu." îndr ăgostit." "Ah...Imi pare rau c ă te-am deranjat atunci." Şi eram gata s ă o seduc pe propria mea sora. Dup ă "Nu, nu, nu...Nu ai in ţeles. Voiam s ă zic c ă nu m-ai ce m-am izbit de câteva ori cu capul de un perete trezit. Da. Eu sunt John Whisper." apropiat la gândul c ă eram la un pas s ă fac ceva Brusc, fata pur si simplu face un salt c ătre mine şi imoral, am întrebat-o: mă îmbr ăţ işeaz ă...Un moment am r ămas blocat. Nu "Unde ai fost to ţi anii ăş tia? Şi de ce te-a dat mama mă a şteptam la asta. Şi oricât de pl ăcut ar fi s ă fiu spre adop ţie? De ce nu pe mine? Şi cum se face c ă îmbr ăţ işat din senin de o fat ă frumoas ă, am prins-o

6

ai aflat toate astea? Mai avem si al ţi fra ţi? Şi mai undeva la munte.Voia s ă se deta şeze de griji şi s ă ales, cum te cheam ă?" scape de rutină. "M ă cheam ă Rachel.Celelalte întreb ări va trebui s ă Şi mi-am dat seama c ă exact asta vroiam şi eu în mi le pui mai târziu.Pentru c ă în câteva ore plec în acel moment.S ă îmi limpezesc mintea.S ă ajung Los Angeles cu avionul.Dar m ă bucur foarte mult c ă undeva la munte,pe o stânc ă şi s ă stau pur şi simplu te-am găsit.Pentru c ă peste două s ăpt ămâni m ă să admir apusul şi s ă inspir aerul curat.Asta m-ar fi mărit şi vreau s ă te invit la nunta mea." ajutat s ă înteleg mai bine ceea ce mi se intampla. "Ce?Pleci a şa de repede?Abia ne-am reg ăsit şi Dup ă un timp a trebuit s ă plec... Şi pe m ăsura ce pleci?" mergeam cu pa şi repezi şi hot ărâţi mi-am amintit de "Îmi pare r ău dar trebuie s ă am grij ă de micul zicala mea,pe care o împ ărt ăş isem şi fetei de la Mikey.Deci?Vii la nunt ă da?" patiserie."Via ţa nu e menit ă s ă fie u şoar ă,dar e "Desigur.Cum a ş putea s ă lipsesc de la nunta surorii menit ă s ă fie distractiv ă." mele pe care nu ştiam c ă o am?" Aşa c ă am urcat din nou într-un TAXI, care m-a dus Am râs amândoi,ne-am îmbr ăţ işat,am stat de către gar ă.De unde am luat primul tren care ajungea vorb ă,apoi am condus-o c ătre aeroport,timp în care la Predeal.Acum e deja ora 10.Am luat am aflat c ă familia ei adoptiva e pur şi simplu personalul,pentru c ă e cel mai distractiv.Am vorbit minunat ă,c ă ea a fost dat ă spre adop ţie pentru c ă cu un grup de rockeri,care s-au dovedit a fi foarte părin ţii no ştri nu puteau avea grij ă de amandoi fiind sociabili şi interesan ţi.Apoi cu câteva fete din înc ă prea tineri pentru o astfel de responsabilitate, şi Timi şoara care f ăceau un ocol al României.Una că e logodit ă cu un avocat de succes din New York. dintre ele mi-a spus ca s ărut bine. Aş putea spune Dup ă ce avionul a decolat,mi-am adus aminte care a acela şi lucru despre ea. Şi pentru fiecare s ărut pe fost primul gând pe care l-am avut diminea ţă .De care l-am savurat cu ea cred c ă am scris câte o fapt al doilea,dup ă inten ţia de a pagin ă în jurnalul în care scriu chiar distruge ceasul şi acum.Stau în compartimentul meu de ştept ător.Ceva grozav se şi v ăd colinele domoale din partea întâmplase într-adev ăr. Şi ziua stângă,ascult zgomotul monoton al nu se terminase înc ă..În drum trenului trecând peste şinele vechi şi spre cas ă,în timp ce priveam scriu. Şi ea doarme lâng ă mine ca un ora şul prin geamul unui TAXI înger. Undeva pe drum mi-am şi m ă gândeam cât de norocos pierdut toate ideile şi de şi nu îmi dau sunt,mi-am dat seama v ăzându- seama ce scriu, ştiu c ă înc ă mai sunt mi reflec ţia în oglinda coerent. retrovizoare,c ă eu şi sora mea chiar sem ănăm.Eram Noaptea e superb ă.Lumina palid ă din compartiment confuz şi mintea îmi era bombardat ă de mii de mă ame ţeşte şi m ă face s ă cred c ă visez. Şi de şi cred gânduri. La ora 6,odat ă în fa ţa casei,mi-am dat că m-am îndr ăgostit de fata care doarme pa şnic seama c ă dac ă a ş intra mi-aş irosi energia.A şa c ă am lâng ă mine,încă mai simt nevoia de solitudine.M ă început s ă m ă plimb. bucur c ă am urcat in tren.M ă bucur c ă am vorbit cu Am ajuns în fa ţa unei patiserii.O fata fata simpatic ă de la patiserie.M ă bucur ca am o simpatic ă,probabil v ăzându-mă atât de plin de sor ă.M ă bucur c ă voi putea avea ocazia s ă savurez via ţa,mi-a zâmbit înapoi.Abia dup ă aceea mi-am acea clip ă de singur ătate pe care o doresc atât de venit în fire şi mi-am dat seama c ă m ă cuno ştea şi mult.Trenul se opre şte.Fata de lâng ă mine înc ă nu s- de aceea a zâmbit. a trezit.Cobor din tren,m ă întind şi inspir aerul curat M-am apropiat şi am început s ă vorbim. Şi de şi am şi rece. Şi ştiu c ă a fost o zi superb ă... Şi între gândurile pierdute pe undeva prin sertare pr ăfuite şi timp...Nu m-am schimbat.Sunt acela şi. Şi totu şi ruginite,îmi aduc aminte c ă a fost o discu ţie diferit.Diferit şi totu şi acela şi... pl ăcut ă... Şi c ă la un moment dat mi-a descris vacan ţa ideal ă pentru ea... Şi cred c ă pe undeva pe Florentin Daniel Velicu acolo era şi cuvântul solitudine.Voia s ă fie singur ă Cls a X-a I

7

Vreau sa fiu eliberat

M-am trezit azi diminea ţă cu o durere de cap Pulsul meu începuse s ă accelereze.Îl infernal ă...Îmi vâjâia capul îngrozitor şi sim ţeam auzeam.Durerea îmi str ăpungea capul ca o mie de miros de spirt în cas ă...Am ridicat mâinile s ă îmi ace şi îmi sim ţeam întreg corpul amor ţit şi greu.Sim mângâi tâmplele...M-am panicat sim ţind textura ţeam c ă mor.Vederea mi se înce ţoşa din ce în ce mai tifonului.Aveam capul bandajat...Am recapitulat în rău. minte toate amintirile mele şi ce se întamplase în Fata g ăsise ce voia. ultimele 48 de ore...Nu eram amnezic.Îmi aminteam S-a îndreptat spre mine calm, cu pa şi mici şi lent totul cu lux de am ănunte.Am coborât din pat.Am executa ţi, s-a plimbat în jurul meu a şa câteva zeci facut un pas.Al doilea...O durere acut ă mi-a de secunde. str ăpuns coloana vertebral ă şi am c ăzut la p ământ Am încercat s ă îi spun s ă îmi întoarc ă favoarea de a gemând.Am încercat s ă m ă ridic.Aveam picioarele mă ajuta, dar singurele sunete pe care le puteam amor ţite şi spatele m ă durea de parc ă a ş fi fost b ătut scoate erau ni şte gemete stinse. toat ă noaptea.M-am ag ăţ at disperat de col ţul Sim ţeam c ă m ă sufoc.Îmi era foarte cald.Hainele m ă biroului şi am înjurat.Durerea era îngrozitoare.M- strângeau.O senza ţie de vertij m ă cuprinsese. am târât cu greu sprijinindu-mă de marginea Fata se aplec ă deasupra mea şi se uit ă în ochii biroului până la u şă .Am încercat s ă o deschid, dar mei.Avea ochii verzi p ătrunz ători... era încuiat ă. Găsise în sertarele biroului meu.Avea în mână un Pe dinafară. cutter.S-a aplecat şi mai mult.Pulsul îmi accelera Speriat şi sfâşiat de durerea ascuti ţă care se din nou. Senza ţia de vertij amenin ţa s ă m ă răspândea încet prin coloana vertebral ă,m-am pr ăbu şit la pământ."Ce se întampl ă?" Brusc,un sunet înfundat se auzi din dulapul cu haine.Cineva se zb ătea s ă ias ă. Am întins mâna c ătre mânerul u şii de la dulap şi am deschis-o.U şa s-a lovit de perete, împins ă violent de persoana din ăuntru. O fat ă z ăcea întinsa legata de mâini şi de picioare,cu un calu ş in gur ă, în dulapul meu,zb ătându-se s ă ias ă. M-am târât cu greu până la ea.Durerea părea s ă se împr ăş tie încet în tot corpul.Îmi auzeam pulsul b ătându-mi violent şi ritmic în timpane. I-am scos c ălu şul din gur ă.A început s ă plâng ă.A consume.Sim ţeam c ă îmi pierd cuno ştiin ţa. început s ă vorbeasc ă ceva pe un ton gr ăbit şi Ajunse cu buzele lâng ă urechea mea dreapt ă şi şopti dezordonat într-o limb ă pe care nu o cuno şteam. "o s ă te eliberez.nu o s ă doar ă prea tare dac ă stai I-am dezlegat mâinile şi apoi ea s-a dezlegat singur ă lini ştit" la picioare. Pulsul accelera tot mai mult camera se învârtea în Dup ă ce s-a eliberat s-a ridicat şi a început s ă umble jurul meu transpiram...Sim ţeam fl ăcările a 100 de în sertarul biroului meu. cuptoare arzând lâng ă mine...Durerea...Ah Părea s ă caute ceva şi p ărea s ă ştie ce caut ă. durerea...Nu o să o uit niciodat ă...

8

A ridicat mâna cu cutterul şi a spus "iart ă-mă" şi l-a De fiecare dat ă se întampl ă a şa... înfipt în pieptul meu. Şi de fiecare dat ă m ă trezesc aici...În morga Întuneric... asta nenorocit ă... Lini şte deplin ă... Aş vrea s ă înceteze s ă m ă mai caute...s ă m ă mai Durerea disp ăruse.Nu sim ţeam nimic..Nici m ăcar vâneze...A ş vrea ca m ăcar s ă m ă lase s ă mor şi s ă nu amor ţeala..Nu sim ţeam nici un sentiment...Nu mă mai aduc ă înapoi... gândeam nimic..Aveam minte Am prea multe cicatrice pe corp ca s ă mai duc o goal ă...Doar...goliciune profund ă... via ţă normal ă...Am prea multe cicatrici pe suflet ca Pluteam pe valuri de întuneric şi de lini şte... Şi acum să mai îndr ăznesc s ă simt... întunericul se învârtea în jurul meu.. Şi ei nu vor s ă m ă lase s ă plec...

Florentin Daniel Velicu Cls a X-a I

9

CASANOVA

Sub ochii t ăi, sub umbra ta, sub nop ţile cu luna, De ce oare îmb ătrânind devii mai r ăbd ător , În gândul meu cresc amintiri ce le ţineam in mân ă, Prive şti printr-o aluzie a amintirilor, Tu po ţi s ă spui orice, nein ţeles s ă par ă Transformi totul într-un trecut dramatic, Ca s ă-ţi ascunzi şi visul în crinul alb de var ă! Aştep ţi de la via ţă un final enigmatic...? Stau îngenuchiat în fa ţa ta şi imi aduc aminte Timpul şterge partea urât ă a vie ţii Drag ă .... erai pierdut ă în timp şi combinat ă Văd moartea în oglind ă, îmi schimb culoarea Cu încerc ări de sinucidere, sau crim ă exagerată, fe ţei, În gând aveai iubirea mea şi un joc de cuvinte, Cu un deget pun la cale zeci şi sute de porunci Prin care i ţi f ăceai aluzii la dragostea fierbinte. Încearc ă s ă te bucuri pân ă mori, sau dac ă mai Vocea ta respir ă cu vorbe despre mine apuci! Ochii se deschid cu lacrimi din lumin ă, Încep s ă simt mici fisuri in falsa mea concluzie Cine e şti drag ă ? Observ c ă nu ştiu cine Despre femeia ce a produs banal ă confuzie Pătrunde-n suflet p ărăsit cu dragostea p ăgân ă! Atunci când pe balan ţă a urcat hazardul, De unde vii tu zâmbet dulce? Deasupra pozelor curgeau lacrimi precum iadul... Dintr-o privire a chipului divin Via ţa-i ca o linie efemer ă pe nisip in drumul spre Gândul erotic prin sânge încet imi curge cele dou ă por ţi De parc ă m ă a ştep ţi acum s ă vin. Iubirea e un de şert plin de urme, un pustiu plin de Din cele mai adânci tenebre, oameni mor ţi... Sosesc la tine în miez de noapte Cultura de mas ă gândit ă c ăznit de comuni şti Demoni, stafii şi zâne negre Altminteri nimic altceva decât un mijloc de Din visele pl ăcerii r ăsf ăţ ate. propagand ă Pe drumul apelor într-un regat exotic Ast ăzi întruchipat ă într-o nou ă form ă inovant ă, Eu te aduc în universul diabolic Purtând numele de globarizare, în fa ţa c ăreia cu Şi î ţi dau lacrimi din focul melancolic greu rezi şti! Prin ritualuri şi dragoste în jocuri! Îmi place ploaia în luna mai Încerc s ă trec peste un defect, cu o sticl ă de perfect. Când stau cu ea şi îi spun "mai stai", Şi petrec tot timpul lang ă o poză la care m ă întreb Cand iti strabate fata picaturile din rai, dac ă îmi vine s ă cred cu adev ărat ceea ce v ăd. Miros de praf stârnit de vânt de mai, Mă gândesc cum s ă pa şesc, p ăcatul s ă-l isp ăş esc şi mă îndrept Spre sfâr şitul meu, m ă sting, Acum nu pot s ă mai gre şesc ! Atunci când iubirea târzie Reînvierea i şi o impune Făceam figuri p ăcatului În visuri pierdute, în poezie, Într-adev ăr pierd o minune Din via ţă - coroana imp ăratului! Prima zi din via ţa mea ce cu adev ărat conteaz ă A început apocaliptic intr-o dup ă-amiaz ă Ştii? datorit ă ţie m ă aga ţ de realitate Citind acela şi vers zilnic de dimineat ă : "O singur ă dat ă te pregate şti de viat ă Şi toat ă via ţa te preg ăte şti de moarte!"

10

În lacrimi şi în frig o v ăd, iar eu îi spun "mai stai" Ci s ă-ţi dore şti ceea ce ai deja, în fa ţa ei Făcând o andropauz ă încerc s ă meditez Mai bine mor, decât s ă m ă târâi flatat Cu ochiul nud îmi v ăd iubirea, dar nu pot s-o palpez În neagra ignoran ţă a dragostei fa ţa de femei! Nu sunt un Casanova nici nu vreau s ă-l urmez Îmi convoc gândurile într-un proces de gândire Cultiv expresia în libertate f ără s ă persiflez. Pentru a evada din con ştiin ţă şi în ne ştire Interzic clonarea mea în min ţi bolnave de femeie Să for ţez exilarea ideilor ce în presim ţire Ce frecvent confuzii nasc în mintea lor şi în Descriu o lume f ără valori, gata de pieire. resentiment Născut în imoralitate,str ăin devin, ca Privesc aceea şi şcena creat ă din un pelerin ultima idee Plâng pentru visele împlinite şi m ă În care cuvântul e primul autor amuz pentru cele distruse, al criticilor din prezent. Alerg printr-un destin str ăin, Iubirea e un remediu fa ţă de predestinat îngerului citadin, mizeriile vie ţii Iar tu gândind nu m ă vei înţelege fiind Al ături de femeia ce-o visezi în distrat de cele spuse. cea ţa dimine ţii Îns ă dezgustul con ţine şi o Am aripi,dar nu am vânt, atrac ţie secret ă Am pânze la corabie,dar nu am vânt, Dup ă o tulburare post- Am flori pe mormânt,dar nu am vânt, traumatic ă de stres ce se repet ă. Am o lumânare aprins ă,dar nu am Fiind "afemeiat", înghe ţat ă a ş vânt, mânca-o de pe sânii ei. Dac ă era, stingea focul ce îmi arde Mărimea doi-cupa C, cu o aripile cirea şă ce se sufoc ă Şi pânza acoperea tulpinile florilor Cu mâinele legate cred c ă-i ghimpoase evident cum ai putea s-o iei şi s ă-i redai Ce îţi elibereaz ă sângele din palme al ături de sensualitatea pe care ea ins ăş i o evoc ă. patimile Fiecare femeie are o sensualitate unic ă, iar motiva ţia Adunate la cap ăt de linie,din ce în ce mai ştears ă. Şi pasiunea mea sunt s ă-i p ăstrez şi s ă-i redau Gustul r ăzbun ării e atât de dulce încât a ş putea s ă acela şi sens mor de diabet Acestei splendori, f ără participare la decora ţia Înc ă v ă mai suport ambalajele de prieteni şi cred Ce m ă declar ă afemeiat şi-n fantezie un intrus în că sunt îndr ăgostit de sunetul vocii mele când v ă nonsens. înjur şi v ăd Femeia îmi trateaz ă în special r ănile provocate Incisivii masivi a celor pasivi cretini ce se dau De ea îns ăş i cea care m ă vrea în robie şi nu în agresivi! libertate Diminea ţă nu m ănânc-mă gândesc la tine Ironic îi r ăspund: "e şti cea mai tare de pe La prânz nu m ănânc- m ă gândesc la tine planet ă"(maimu ţelor) La cin ă nu m ănânc-mă gândesc la tine Atunci când vine vorba despre sex nu accept TOAT Ă noaptea nu dorm- mi-e foame! democra ţia ca re ţet ă Sunt un supus sau un st ăpân şi nu vedet ă! Nu trebuie neap ărat s ă ai ceea ce i ţi dore şti la un moment dat

11

Hai – KU`

1. Iubind iubirea atingi stelele şi lumina-ndep ărtare

2. În ţelege frumuse ţea trandafirului Şi spinii cad

Grehniev Tatiana Clasa a X – a D

În mansard ă

În strad ă str ăini desfund ă canale si spal ă trotuare Şi umplu spa ţiul cu ecoul lor lung Iar noi în mansard ă tr ăim Ca şi cum am fi la început în fiecare zi Dimine ţile m ă trezesc cu parfumul t ău Imprimat pe piele Şi ne bem cafeaua privindu-ne în ochi Ziua totul ia forma unui joc Şi sfâr şim ascultând Chopin şi bând vin ro şu Pe podeaua ta din lemn masiv Serile ne anesteziem cu visuri Cro şetate din frânturi de biografii Îmi spui c ă nu vrei s ă se termine niciodat ă Efectul acestui drog Care intensific ă sim ţurile Şi provoac ă o dulce dependen ţă Timpul se scurge dup ă alte legi La noi în mansard ă Anotimpurile se succed Far ă ca noi s ă ştim Unde se termin ă unul şi unde începe cel ălalt E greu s ă deslu şesc care e şti tu şi care sunt eu Căci am renun ţat s ă mai fim detectivi Şi am evadat din noi în şine Eu am luat forma creierului t ău Şi tu ai luat forma creierului meu.

12

Marea Unire de la I Decembrie 1918 Unirea României este rezultatul unor preg ătiri istorice de sute de ani în care poporul român a Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este una avut de suferit de pe urma popoarelor barbare şi dintre filele cele mai de pre ţ ale istoriei st ăpânirilor str ăine. României. Este ziua în Cum î şi ap ăra pas ărea care, prin Marea Adunere cuibul de ulii r ăpitori, a şa şi Na ţional ă de la Alba Iulia str ăbunii s-a vestit lumii Unirea no ştrii, prin jertfa lor, au celor trei principate ap ărat şi au unit neamul Transilvania, Basarabia si românesc, pentru ca nimeni, Bucovina niciodat ă, s ă nu poat ă s ă Unirea de la 1 destrame sufletul acestui Decembrie 1918 nu se popor. datoreaz ă nici unui Eroii neamului nostru ne-au partid, nici unui om ap ărat «s ărăcia, nevoile şi politic şi nici unui neamul» precum spunea guvern, ci precum spunea Marele nostru poet marele istoric M.Eminescu in Scrisoarea a N.Iorga « Unirea III-a şi niciodat ă nu au na ţiunea a f ăcut-o ». ravnit la teritoriile altor neamuri.

Bianca Chiriac cls a IX-a A

Plurilingvismul, o tendin ţă european ă

De câ ţiva ani, dar mai ales acum - când Romania a pluricultural ă și plurilingv ă nu este considerat ă deschis por ţile Uniunii Europene – auzim drept o suprapunere sau juxtapunere a vorbindu-se din ce în ce mai des despre anumite competen ţelor distincte, ci mai curând o no ţiuni, cum ar fi: « plurilingvism », competen ţă complex ă, ba chiar multipl ă, din care « multilingvism » şi « intercomprehensiune » utilizatorul poate s ă se inspire. » (în ţelegere între limbi). Care este semnifica ţia acestor cuvinte şi de ce apar ele asociate ? În rândurile urm ătoare ne propunem s ă r ăspundem acestor întreb ări. Primele dou ă men ţionate sunt u şor de diferen ţiat. « Plurilingvismul » se refer ă la mai multe limbi cunoscute de un individ, iar « multilingvismul » apare când este vorba de anumite ţă ri în care se vorbesc mai multe limbi. În Cadrul European Comun de Referin ţa pentru Limbi, la începutul Capitolului 8, se men ţioneaz ă: « Prin competen ţa plurilingv ă şi pluricultural ă se în ţelege competen ţa de comunicare lingvistic ă şi de Intercomprehensiunea e o tehnic ă de interac ţiune cultural ă a unui actor social, care comunicare ce const ă în a comunica în limba st ăpâne ște, la diferite niveluri, mai multe limbi și matern ă cu un vorbitor de alt ă limb ă. Acesta, f ără a are experien ţa mai multor culturi. Competen ţa putea r ăspunde în limb ă celuilat, o în ţelege şi

13

răspunde în limba sa. Intercomprehensiune Re ţeaua Ariadna / Minerva II lucreaz ă la înseamn ă deci s ă vorbe şti în limba ta matern ă şi s ă o elaborarea de materiale didactice pe tema în ţelegi pe a celuilalt. În sânul familiilor de limbi intercomprehensiunii dintre limbile romanice şi are cu origine comun ă, intercomprehensiunea este mult ca dubl ă particularitate: vizeaz ă în ţelegerea oral ă mai u şoar ă. Iat ă ce afirma despre în ţelegerea între şi se bazeaz ă pe focalizarea asupra aspectelor limbile înrudite cunoscutul lingvist Umberto Eco, pragmatice şi func ţionale ale comunic ării. în lucrarea EuroComRom ( www.eurocomrom.de) este o « Căutarea limbii perfecte în cultura european ă »: metod ă care a sistematizat transferul de la limba « O Europ ă de poliglo ţi nu este o Europ ă de cunoscut ă la toate celelalte limbi înrudite. Scopul persoane care vorbesc curent multe limbi, ci, în cel este competen ţa receptiv ă, de lectur ă, cu adev ărat mai fericit caz, de persoane care se pot întâlni plurilingv ă. Pentru a reu şi, este necesar ă vorbind fiecare limba sa şi în ţelegând-o pe a exploatarea la maximum a cunoştin ţelor lingvistice celuilalt, dar, ne ştiind totu şi s-o vorbească fluent, anterioare din cele şapte câmpuri pe care metoda le dar în ţelegând-o, chiar cu dificultate, va pricepe nume şte „ Şapte site ”. « geniul », universul cultural pe care fiecare îl Galanet (www.galanet.be ) este un proiect de exprim ă vorbind limba str ămo şilor şi a tradi ţiei formare deschis ă şi la distan ţă , axat pe sale. » intercomprehensiunea dintre limbile romanice « Răspunzând acestei necesit ăţ i - de a forma (francez ă, italian ă, portughez ă, spaniol ă), vizeaz ă cet ăţ eni plurilingvi, lucr ările în didactica limbilor ameliorarea comprehensiunii reciproce a s-au orientat spre elaborarea unor metode studen ţilor afla ţi într-o situa ţie de comunicare. Toţi novatoare. Mai multe echipe europene conduc de participan ţii colaboreaz ă la realizarea unui proiect câ ţiva ani proiecte bazate pe demersuri multilingve comun , în cazul de fa ţă o publica ţie cvadrilingv ă care vizeaz ă fie înv ăţ area simultan ă a mai multor on line pe o tem ă aleas ă de ei în şişi, la începutul limbi str ăine exploatând înrudirea dintre acestea (Ariadna/Minerva , Eurom4, EuroComRom şi Galatea pentru limbile latine), fie dezvoltarea competen ţelor multilingve, printr-o sensibilizare precoce la diversitatea lingvistic ă ( Evlang şi Itinerarii romanice ). Astfel de abod ări anun ţă o turnur ă profund ă şi necesar ă în domeniul pred ării limbilor ». În cele ce urmeaz ă vom prezenta pe scurt aceste metode, recomandându-vă Itinerariile romanice . De ce ? În primul rând pentru c ă demersul propus de Uniunea Latin ă include ini ţierea simultan ă în şase limbi, printre care şi româna. Pe de alt ă parte pentru c ă, de şi e destinat ă copiilor între 8 şi 12-13 ani, ea poate fi folosit ă cu cursului. Abordarea proiectului, munca în succes şi de elevi de liceu , constituind un bun colaborare şi interac ţiunea lingvistic ă într-o situa ţie început pentru înv ăţ area simultan ă a acestor limbi. de

14

comunicare constituie astfel axele principale pe Adev ărata şi frumoasa poveste a pizzei baza c ărora s-a elaborat dispozitivul de Margherita, Lungul Voiaj al lui Tomi şi formare. Prin ţesa, baobabul şi ghiocurile ) care au o Eurom4 este o metod ă de înv ăţ are func ţie cvadrupl ă: de a şi la oral; de a crea simultan ă a patru limbi romanice (francez ă, strategii pentru perceperea şi identificarea italian ă, portughez ă şi spaniol ă) destinat ă unui câtorva acte de vorbire de baz ă, în şase limbi public cu limb ă matern ă romanic ă ; cuprinde romanice; de a trezi gustul pentru a continua un ansamblu de lec ţii pentru fiecare limb ă, cu înv ăţ area unei a doua, unei a treia, chiar a unei suporturi şi trimiteri la gramatica comparativ ă, a patra limbi romanice. Este prev ăzut ă şi o destinate s ă ajute la surmontarea posibilelor modalitate de evaluare intern ă a rezultatelor dificult ăţ i. Un ghid de utilizare prezint ă ob ţinute. metodologia de urmat. Adoptarea acestei Aşa cum men ţionam mai sus, este un metode în mai multe curricula europene a început excelent pentru înv ăţ area simultan ă a permis evaluarea gradului de eficacitate în limbilor str ăine. construirea unei Europe cu cet ăţ eni Dac ă aceste demersuri îndr ăzne ţe v-au „romanofoni”. trezit interesul, pute ţi accesa site-urile citate, Itinerarii romanice (http://dpel.unilat.org) pute ţi c ăuta am ănunte pe internet ori cere are ca obiectiv general crearea unei oferte lamuriri autoarei articolului. Oricum ar fi, e multilingve prin: favorizarea recunoa şterii celor bine s ă ştiti c ă « plurilingvismul este o tentin ţă şase limbi romanice şi dezvoltarea european ă » ce nu poate fi ignorat ă. capacit ăţ ilor de intercomprehensiune. Metoda propune cinci module (Comoara din Insula Salv ării , Motanul înc ălţat , amuza; de a facilita identificarea limbilor romanice, atât în scris, cât prof. Doina Medrea

15

„PENTRU A NU UITA, PENTRU A CONDAMNA, SPRE A NU SE MAI REPETA” RAPORTUL FINAL AL COMISIEI PREZIDEN ŢIALE PENTRU ANALIZA DICTATURII COMUNISTE ÎN ROMÂNIA

Început ă în Decembrie 1989 cu sloganul „Jos Popular European care, în 2004, a elaborat comunismul !”, continuat ă în martie 1990 prin Rezolu ţia privind condamnarea comunismului Proclama ţia de la Timi şoara , relansat ă în totalitar . Peste doi ani, Parlamentul European prim ăvara lui 2005, prin Apelul Alian ţei Civice, şi-a asumat acest punct de vedere şi a condamnarea regimului comunist din România condamnat, în mod oficial, regimurile a fost împlinit ă, la sfâr şitul anului 2006, prin declara ţia oficial ă f ăcut ă în parlament de c ǎtre pre şedintele ţă rii, Traian B ăsescu : „Ca şef al statului român, condamn explicit şi categoric sistemul comunist din România, de al înfiin ţarea sa, pe baz ă de dictat, în anii 1944-1947, şi pân ă la pr ăbu şire, în decembrie 1989. Luând act de realit ăţ ile prezentate în Raport, afirm cu deplin ă responsabilitate : regimul comunist din România a fost ilegitim şi criminal.(..) În numele statului român, îmi exprim regretul şi compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au comuniste. suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într- La fel ca în Germania, condamnarea un fel sau altul, şi-au v ăzut destinele ruinate de oficial ă a comunismului a fost f ăcut ă la noi pe abuzurile dictaturii. ” baza unei cercet ǎri ştiin ţifice, Raportul Final, România s-a al ăturat astfel celorlalte state lucrare redactat ǎ de cei 20 de membrii ai est-europene, care s-au rupt de trecutul Comisiei preziden ţiale pentru analiza dictaturii comunist prin în ţelegerea şi asumarea comuniste în România. Reunind istorici, caracterului represiv şi inuman al regimurilor politologi, filosofi, critici literari, scriitori, fo şti de tip sovietic. În 1993, pre şedintele Poloniei a de ţinu ţi politici şi disiden ţi, Comisia a reu şit s ă cerut iertare pentru crimele comunismului, iar elaboreze, în numai 6 luni, o lucrare dens ă şi în Cehia parlamentul a adoptat o lege privind documentat ă asupra ac ţiunii globale a caracterul criminal, ilegal şi condamnabil al regimului comunist în România. „Efortul a fost regimului comunist. În 1994, parlamentul clar animat de spirit analitic, de compasiune german a aprobat Raportul Comisiei pentru pentru victime şi, din punct de vedere Investigarea şi Evaluarea Istoriei şi psihologic, pentru noi to ţi cei care l-am scris, Consecin ţelor Dictaturii Partidului Uniunii nu putem nega c ă a fost scris cu durere” , Socialiste (Comunist). Bulgaria a f ăcut şi ea mărturisea, într-un interviu din Revista 22 , acest pas, în 2001, atunci când parlamentul de istoricul Vladimir Tism ăneanu, pre şedintele la Sofia a aprobat Rezolu ţia de condamnare a Comisiei preziden ţiale. regimului comunist . Cele 663 de pagini ale Raportului sunt La nivelul Uniunii Europene, tema condamn ării structurate astfel : o introducere istoric ă şi comunismului a fost ini ţiat ă de Partidul politologic ă

16

( Natura, scopul şi efectele regimului totalitar Într-o evaluare asupra sensului şi utilit ăţ ii comunist în România 1945-1989 ) şi un studiu operei pe care a coordonat-o, Vladimir bibliografic ( Regimul comunist în România ; Tism ăneanu afirma, în acela şi interviu : repere istoriografice ), urmate de trei capitole „raportul va fi mereu perfectibil şi va fi mereu de analiz ă ( Partidul Comunist Român ; pasibil de dezvoltare. (…) Raportul Comisiei Represiunea ; Societate, Economie, Cultur ă) şi nu este conceput ca un rechizitoriu. (…) un set de concluzii (Necesitatea analizei, Dimensiunea fundamental ă a acestui raport repudierii şi condamn ării regimului comunist ). este una cognitiv ă şi moral ă. [El] Raportul se încheie cu o ampl ă serie de fi şe argumenteaz ă din punct de vedere ştiin ţific, în biografice ( Biografiile nomenklaturii ). chip coerent şi riguros, necesitatea ştiin ţific ă şi moral ă a condamn ării comunismului.”

Prof. ADRIAN DR ĂGU ŞANU

Europa era mult mai aproape decât ne imaginam!

Edi ţia 2006 a „balului bobocilor” elevii reprezentând toate cele patru niveluri de caragiali şti s-a consemnat cu pu ţin timp clase l-au fluierat, l-au huiduit, l-au bombardat înaintea vacan ţei de Cr ăciun fiind g ăzduit ă de (cu monede de 1 discoteca „Kristal” din Floreasca. Evenimentul, leu) şi au aplaudat interven ţia colegei mele, aşteptat cu sufletul la gur ă, s-a bucurat de o doamna Florina Ruse care cu o deosebit ă excelent ă organizare, colectivul coordonat de delicate ţe l-a determinat pe nefericitul „artist” doamna profesor Florina Ruse reu şind s ă să p ărăseasc ă scena. asigure, cu discre ţie, o În condi ţiile în care mass-media şi în ambian ţă pl ăcut ă şi un ritm alert programului special televiziunile bombardeaz ă opinia care s-a derulat pe parcursul mai multor ore. public ă cu scene de violen ţă şi incidente Motivul pentru care mi-am permis s ă ocup un reprobabile surprinse într-un num ăr aberant de spa ţiu din prezentul num ăr al revistei liceului mare de şcoli de pe întreg cuprinsul ţă rii, se datoreaz ă îns ă unui reac ţia elevilor liceului nostru la anumitul incident reprobabil care a sc ăpat de sub incident spune multe referitor la calitatea lor controlul vigilen ţilor organizatori, dar care mi-a uman ă, la educa ţia lor. prilejuit o revela ţie semnificativ ă. Pe parcursul a 10 minute incitante masa La un moment dat, în spectacolul care de adolescen ţi a reac ţionat responsabil, matur, a completa concursul de „Miss” şi „Mister” şi-a demonstrat bun sim ţ, a dat dovad ă de demnitate făcut apari ţia un individ cu preten ţii de „comic” sau altfel spus şi-a dezv ăluit identitatea. Elevii gen Seinfeld, care şi-a propus realizarea unui no ştrii s-au manifestat ca un colectiv de elit ă num ăr de divertisment. Necunoscând calitatea apar ţinând unuia din liceele de elit ă ale auditoriului personajul s-a dedat la un spectacol capitalei. grotesc, un monolog abundând în grosol ănii, În drum spre cas ă, involuntar, am invective, bancuri de prost gust şi trivialit ăţ i fredonat refrenul Imnului liceului nostru: care probabil, în unele licee din zone mai pu ţin „Caragiale drag, favorizate ale capitalei ar fi înregistrat un Un elev de-al t ău relativ succes. Face cât al ţi zece Reac ţia celor câteva sute de caragiali şti De la alt liceu” a fost de cu totul alt ă natur ă. Spontan f ără a a ştepta vreo interven ţie din partea celor câ ţiva profesori ce erau prezen ţi, Profesor Sava Cre ţu

17

O s ărb ătoare neobi şnuit ă

În ziua de 30 noiembrie 2006, la parterul înseamn ă, printre altele, « ceea ce se repet ă, se Colegiului Na ţional « I. L. Caragiale » era agita ţie reflect ă », dar şi « ceea ce e raportat de cineva ». mare. Elevi şi profesori, discutând aprins, se Se propuneau deci : o rememorare - nu neap ărat îndreptau spre Sala de festivi ţi. La intrare, identic ă – a evenimentelor francofone ţinute în reprezentan ţii BGS legitimau persoanele nou- România în anul 2006 şi o discu ţie asupra venite şi d ădeau indica ţii. Ce se întâmpla ? Erau impactului acestor manifest ări asupra elevilor şi a sărb ători ţi cei care se numeau Andrei sau înv ăţă rii limbii franceze în ţara noastr ă. Andreea ? Doar ştie toat ă lumea c ă pe 30 La început am ascultat o înregistrare audio, noiembrie este « Sfântul Andrei » ! despre sensurile cuvîntului francofonie (scris ori cu I-am urm ărit pe aceia care intrau în sal ă. majuscul ă, ori cu liter ă mic ă), pentru ca lucrurile s ă Lume mult ă, care se îmbr ăţ işa, se felicita. ... Deci fie clare pentru to ţi. chiar de « Sfântul Andrei » era vorba ?!? ... Şi Moderatoarea, prof. Doina Medrea din C.N. totu şi... Pe pere ţi erau afi şate articole de ziare în Caragiale , a vorbit despre debutul Anului roman ă şi francez ă ... Pe scen ă, de fiecare parte, Francofoniei în România, o dat ă cu festivit ăţ ile câte un panou viu colorat cu dedicate Zilei francofoniei , pe diverse materiale... iar pe 20 martie 2006. A amintit scen ă, la vedere, un despre ac ţiunile desf ăş urate retroproiector în func ţiune, de C.N. Caragiale , şi a un televizor şi un aparat propus vizionarea filmului video... Pe ecranul « Léopold Sédar Senghor, je televizorului se succedau me rappelle... », realizat în imagini dintr-un film luna iunie a.c. Era un film al fra ţuzesc, dar numai câ ţiva unui senegalez, Gora Seck, spectatori îl urm ăreau. despre un mare compatriot, Al ături, doi b ăie ţi din poet şi pre şedinte, n ăscut cu o Caragiale (i-am recunoscut, erau George Dinu şi sut ă de ani în urm ă... De şi con ţinea imagini de Alexandru B ăicoan ă) vorbeau între ei, tot arhiv ă, precum şi m ărturii ale senegalezilor de azi « butonând » la aparatul video. Filmul acela, în şi ar ăta locuri legate de via ţa lui Senghor, pelicula care se în şirau ni şte cuvinte fran ţuze şti tot pornea, era deosebit de poetic ă, şi nu numai datorit ă dar era întrerupt... Şi nimeni nu protesta. Se vede poeziilor citate... Dar, ne-am trezit din reverie treaba c ă nu începuse înc ă nimic. În grupuri mici, pentru a ascuta explica ţiile legate de Etats cei prezen ţi discutau între ei. O doamn ă într-un Generaux en Roumanie . Am aflat despre cele şase deux pieces bleumarin îmi ureaz ă bun venit şi îmi ample seminarii desf ăş urate în mari ora şe din întinde un program. Privesc bucata de hârtie şi m ă România şi s-a insistat asupra celui de la Bucure şti, lămuresc. To ţi cei prezen ţi acolo, gazdele din C.N. cu titlul Innover en français, la care unii profesori Caragiale şi invita ţii – elevi şi profesori din liceele din sal ă participaser ă. sectorului 1 al Bucure ştiului aveau s ă vorbeasc ă Un moment publicitar audio ne-a suprins pe despre « Ecourile Anului Francofoniei » ! M ă a şez to ţi, invitându-ne la « Bucarest francofone », un pe un scaun şi ascult ce spune celor prezen ţi, ansamblu de manifest ări culturale organizate în doamna în bleumarin. Le ureaz ă « Bun septembrie, cu ocazia celui de-al XI-lea Sommet al venit tuturor! » şi anun ţă tema întâlnirii... Francofoniei. Elevii din C. N . Caragiale şi din Reuniunea elevilor şi profesorilor de alte licee au povestit despre ac ţiunile la care au francez ă din liceele sectorului 1 al capitalei viza - participat şi şi-au împ ărt ăş it impresiile. S-a vorbit potrivit organizatorilor, Ecouri ale Anului despre expozi ţii ( Antoine Bourdelle , Brâncu şi Francofoniei în România. Cuvântul ecou fotograf , « Francofonia vine la voi ! » de la sala

18

Dalles, etc.) despre piese de teatru (« Cânt ăreaţa Din comentarille participan ţilor a reie şit c ă cheal ă » de Eugen Ionescu, „Burghezul gentilom “ acest an a fost benefic pentru înv ăţ area limbii de Molière şi „Neîn ţelegerea “ de Albert Camus) franceze, pentru c ă s-a reamintit românilor despre ş.a. Unii profesori au amintit despre ac ţiunile la frumuse ţea şi elegan ţa acestei limbi. A fost care au participat în cadrul celui de-al XI-lea deosebit de important şi pentru ţara noastr ă, care s- Sommet al Francofoniei , ţinut în zilele de 28 şi 29 a aflat pentru câteva zile în centrul aten ţiei întregii septembrie 2006 la Bucure şti. Moderatoarea a lumi. S-au auzit opinii despre slaba mediatizare a amintit tema acestuia – «Tehnologiile informa ţiei unor evenimente francofone deosebite, a fost în educa ţie », a punctat problemele dezb ătute şi a criticat ă mass-media româneasc ă deoarece a pus citat din documentul final, « Declara ţia de la accentul mai mult pe circula ţia în Bucure şti şi pe Bucure şti ». Au fost ar ătate imagini din timpul alte neajunsuri, în loc s ă se eviden ţieze lucr ărilor. numeroasele şi interesantele manifest ări ce au avut Ultima parte – şi cu sigura ţă cea mai loc în capital ă... Concluzia a fost îns ă c ă limba animat ă – a constituit-o dezbaterea privind francez ă mai are un rol de seam ă de jucat, iar impactul Anului Francofoniei în România şi perspectivele, oportunit ăţ ile oferite de viitorul înv ăţă rii limbii franceze pe meleagurile cunoa şterea « limbii lui Voltaire » sunt din ce în noastre. Discu ţiile au fost declan şate de ascultarea ce mai mari, o dat ă cu înfiin ţarea, la Bucure şti a a dou ă opinii contrare – a unui politician român şi a unei universit ăţ i interna ţionale francofone... unei studente la Stiin ţe juridice ; parlamentarul Chiar şi dup ă încheierea activit ăţ ii discu ţiile afirma c ă franceza are o lung ă tradi ţie pe care ar fi au continuat pe culoare, semn c ă întâlnirea î şi păcat « s-o arunc ăm peste bord », cea studenta atinsese scopul: ecourile Anului Francofoniei nu se sus ţinea c ă tinerii de azi sunt mult mai interesa ţi stinseser ă ... « de perspectivele de carier ă », de oportunit ăţ ile oferite de anumite institu ţii. Prof. Doina Medrea

19

Despre mentorat

De câte ori ne întâlnim cu prieteni, foste coordon ării practicii pedagogice prin ini ţierea unei sau actuale cuno ştin ţe, ori simple persoane cu care adev ărate mi şcări de mentorat, de formare a leg ăm conversa ţii de conjunctur ă, revine aproape viitorilor profesori. cu obstina ţie problema înv ăţă mântului românesc. Aşadar, dac ă dorim rezultate mai bune şi o Problem ă stufoas ă, grea, cu rezolv ări incomplete, îmbun ătăţ ire a activit ăţ ii copiilor no ştri, avem un adev ărat nod gordian. Toat ă lumea se plânge: nevoie de profesori mai buni; dac ă dorim profesori cei de vârsta a III-a se plâng de vremurile de ast ăzi mai buni avem nevoie de mentori ca s ă-i ini ţieze în şi î şi amintesc cu nostalgie de înv ăţă mântul „de pe tainele acestei meserii grele, frumoase şi plin ă de vremea lor”; cei maturi şi mult prea implica ţi în satisfac ţii. activit ăţ ile cotidiene se mul ţumesc cu o analiz ă Am avut ocazia în urm ă cu ceva timp s ă sumar ă concluzionând c ă de vin ă sunt şi profesorii absolv cursurile de mentor şi pot spune c ă am şi elevii care nu mai ascult ă de profesori; elevii se con ştientizat pe parcursul acestora metode de lucru plâng de profesori, iar profesorii de elevi. „Curată pe care le foloseam în mod intuitiv, am aflat despre fatalitate!” cum ar fi spus Caragiale. Desigur noi tehnici de perfec ţionare în activitatea la clas ă şi pentru a ajunge la o concluzie nu este suficient ă o mai ales cum anume se poate cre şte eficien ţa simpl ă propozi ţie ci o analiz ă a factorilor ce îndrum ării celor ce şi-au ales meseria de profesor. intervin în procesul de înv ăţă mânt. În cele ce Practica pedagogic ă pe care am coordonat-o urmeaz ă m ă voi referi la problema profesorilor cu folosind direc ţiile pe care le-am aflat la curs cred mai pu ţin ă experien ţă . că a avut un alt impact asupra studen ţilor şi pot Ace ştia care ar putea fi puntea între afirma chiar că la sfâr şit satisfac ţiile au fost de genera ţii sunt prea pu ţin preg ăti ţi pentru a face fa ţă ambele p ărţi: studen ţii au în ţeles cum anume cerin ţelor de la catedr ă, nu atât din punct de vedere trebuie s ă porneasc ă pe acest drum, iar eu m-am profesional cât mai ales din punct de vedere al convins c ă înc ă nu servesc o cauz ă pierdut ă şi c ă cunoa şterii tehnicilor pe care le implic ă practicarea exist ă tineri interesa ţi, care s ă urmeze acest drum. cu succes a acestei profesii. Am afirmat la începutul articolului c ă Aici apare în fapt problema, practica pedagogic ă, problema înv ăţă mântului reprezint ă pentru mul ţi efectuat ă în cursul anilor de un nod gordian. În urma experien ţei ca mentor cred studiu la facultate, este tratat ă ca o sor ă vitreg ă a că ar trebui s ă începem s ă dezleg ăm acest nod f ără celorlalte discipline de a folosi o sabie, încercând s ă le ar ătăm tinerilor strict ă specialitate. Astfel, primul contact pe care studen ţi, prin activitatea de mentorat c ă şi meseria studentul ar trebui s ă-l aib ă cu viitoarea lui de profesor, practicat ă cu interes şi spirit de meserie este de cele mai multe ori aproape ignorat răspundere poate aduce mari satisfac ţii. Nedorind dac ă nu chiar inexistent. Afirm aceasta deoarece să jignesc pe nimeni, afirm c ă o ţar ă nu are nevoie timpul şi interesul acordat orelor de practic ă este numai de absolven ţi de studii economice şi foarte redus. politice, ci şi de profesori care s ă coordoneze În aceste condi ţii este salutar ă ini ţiativa min ţile copiilor no ştri – adul ţii de mâine. Pentru c ă Consiliului Britanic care, în colaborare cu dintre toate bog ăţ iile unei ţă ri, resursa uman ă este universit ăţ ile din înv ăţă mântul de stat promoveaz ă cea mai important ă şi trebuie s ă o promov ăm cum ideea de perfec ţionare în acest domeniu, al ne pricepem mai bine.

Prof. Monica Pomohaci

20

MIND THE BOOK

Pentru necunosc ători, "Mind the Book" par ţial, un punct, iar r ăspunsul gre şit sau "asta nu sun ă ca sfatul unei profesoare de englez ă pentru un mai ştiu", niciun punct. Echipa din "Caragiale" a elev care nu prea cite şte. Ini ţia ţii ştiu îns ă de acest ajuns pân ă în final ă, unde, dup ă o prob ă de baraj cu proiect, care a constat într-o serie de intâlniri cu personalit ăţ i şi un concurs, desf ăş urat în şcolile şi liceele sectorului 1 al Capitalei. Cunosc ătorii vor găsi imediat leg ătura între urm ătoarele trei titluri - "Domnilor copii", a lui Pennac, "Maestrul şi Margareta", cartea lui Bulgakov, şi clasica

"Goethe", a terminat pe locul doi, întrecut ă numai de "George Calinescu". Cu aceast ă ocazie, am avut şansa de a vizita un liceu bucure ştean cu tradi ţtie, căci finala concursului s-a desf ăş urat în sala de festivit ăti a Liceului "Sfantul Sava" ( şi trebuie s ă recunosc c ă sala lor de festivitati arat ă mai bine decât a noastra). Tot datorit ă acestui concurs am vizitat şi Liceul "Ion Neculce", care se afl ă ascuns în spatele Prim ăriei Sectorului 1. Ideea concursului - încurajarea elevilor s ă citeasc ă şi altceva în afar ă de reviste, ziare si blog-uri - s-a "Numele trandafirului", de Umberto Eco – cărţi realizat, cel pu ţin în cazul meu. Am aflat c ă nu to ţi care au trebuit citite de-a lungul primei edi ţii a scriitorii ru şi au stilul lui Dostoievski şi c ă o Concursului Mind the Book. povestire plin ă de detalii nu e neap ărat plicticoas ă. Sub deviza "Cite şte... Prinde aripi!", "Don As ştept s ă v ăd lista cu titluri pentru pentru Quijote din Sava" a organizat, cu pu ţin ajutor din competi ţia din anul viitor... cine ştie ce c ărţi partea CLTB1, un concurs bazat pe citirea unor interesante mai aflu cu aceast ă ocazie?! cărţi alese înainte. Regulile sunt simple - fiecare liceu participant are o echip ă de 6-8 elevi, care au citit cartea recomandat ă pentru acea faz ă a concursului, şi care trebuie s ă r ăspund ă unui set de Laura Burtan clasa a IX G intreb ări, create pe baza textului dat. Fiecare răspuns complet aducea echipei trei puncte, unul

21

Sfaturi pentru drume ţi Cetatea Sighi şoarei

Dac ă v ă place peisajul medieval şi dispune ţi Cetatea? Superb ă! Fiecare col ţişor este o încîntare: de trei zile libere, nu ezita ţi s ă lua ţi un tren spre intrarea pe sub Turnul cu ceas, Biserica mîn ăstirii Sighi şoara. cu concertele de org ă, Scara şcolarilor cu cele 175 Ave ţi îns ă buna inspira ţie de a nu v ă face de trepte, Biserica din deal şi frumoasele ei altare, rezervare la Hotel Steaua . S-ar putea s ă v ă asfixia ţi fermec ătorul cimitir s ăsesc, turnurile breslelor, în atmosfera tabagic ă a camerelor. Sau s ă-şi toate st ădu ţele pietruite şi casele în care ai vrea s ă aminteasc ă hotelierii de nop ţile în care au g ăzduit stai şi tu. Dac ă ai noroc po ţi z ări cu coada ochiului cei 67 de bucure şteni de la „Caragiale”. Sau, mai şi o curte interioar ă. Cetatea Sighi şoarei nu se rău, s ă daţi peste Lucian (rela ţii la prof. A. Com şa). poate povesti. Ea se descoper ă, se inspir ă, se Ocoli ţi şi terasa Jo . Motive? Înghi ţi în sec o ascult ă şi se gust ă. Cetatea Sighi şoarei se iube şte or ă pîn ă s ă ajungi la primul fel. Mîncarea – cîh! necondi ţionat. Plus aglomera ţie. Nu putem încheia f ără a v ă vinde şi ultimul Recomand ăm îns ă pensiunea din Pia ţa pont: nu pleca ţi la drum f ără profele de englez ă. Cet ăţ ii pentru micul dejun. Mmm!... cafeaua e Cine v-ar pofti s ă c ăuta ţi stafii prin cetate în toiul cafea, pl ăcintele sunt un deliciu, iar doamnele casei nop ţii? (Noroc cu potaia care ne-a împiedicat s ă serviabile şi rapide. O ambian ţă încînt ătoare este şi sărim zidul cimitirului pentru un schimb de idei cu Casa Cositorarului . P ăcat de farmecul locului – spiritele!) Cine v-ar suna cînd, la vreun pub sau cafeaua n-are nici un haz. club fiind, v ă e lumea mai drag ă? Cine ar mai Pentru cin ă pute ţi alege f ără s ă va par ă rau organiza razii nocturne prin camerele voastre Casa Weber (ambient prietenos, mîncare bună, pentru a pune în aplicare metode poli ţiene şti servire prompt ă). Dac ă v-aţi supraînc ărcat bagajul îndelung exersate? Cine v-ar mai amenin ţa c ă alt ă de calorii, pute ţi da o rait ă pe la Club One sau La excursie nu mai pupa ţi? arcade – pu ţin ă muzic ă, pu ţin ă mi şcare.

Prof Doina Turcu ş

22

Un microunivers editorial şcolar

Revista şcolar ă de biologie nr. 2 Capitolul III, CURIOZIT ĂŢ I EPISTEMOLOGICE’ ,,BIOPARTENERIATE’’ este o microincursiune în st ă sub semnul satisfacerii unor curiozit ăţ i desf ăş urarea unor activit ăţ i si rezultate şcolare la ştiin ţifice la elevi, şi nu numai. Foarte atractive sunt Biologie în anul şcolar 2005 – 2006, în cadrul unor informa ţiile legate de structura biochimic ă a ADN colabor ări interinstitu ţionale, unor proiecte şi posibilul calculator bio-molecular, informa ţiile instructiv-educative, cum ar fi: programul despre gripa aviar ă şi epidemia istoric ă a acesteia, Socrates-Comenius, proiectul ,,Hands on Science’’, datele despre morfologia şi comportamentul unor ac ţiunile ,,Fun Science Club”; acordurile de animale etc. colaborare interinstitu ţional ă cu institu ţii de Capitolul IV este denumit sugestiv ,,ECOLOGIE ŞI înv ăţă mânt preuniversitar, dar şi universitar, PROTEC ŢIA MEDIULUI’’ şi, al ături de articolele respectiv, cu Facultatea de Biologie din Bucure şti, interesante ce prezint ă o parte din flora şi fauna în realizarea practicii pedagogice cu grupe de Bucure ştiului şi din cele ale M ării Ro şii, con ţine şi studen ţi; colaborarea articole legate de unele c ăi de deteriorare a mediului nonguvernamental ă cu Organiza ţia Salva ţi Copiii, şi de unele m ăsuri de protec ţie a acestuia. precum şi cu alte institutii, de tipul centrelor de Articolele, în cea mai mare parte a lor, au fost plasament, centrelor medicale cu copii cu elaborate de c ătre elevi din Colegiul Na ţional ,,I. L. dizabilitati; Caragiale’’. Sunt în revist ă şi articole scrise de unii etc. dintre elevii Şcolii nr. 1 ,,Sf. Gheorghe’’ din În primul Giurgiu, cu care Colegiul Na ţional ,,I. L. capitol al Caragiale’’ a fost în parteneriat. Nu în ultimul rând, revistei, care în paginile revistei se reg ăse şte şi opinia unei studente, ce a efectuat practic ă pedagogic ă în colegiu. Toate acestea vin în sprijinul ilustr ării colabor ărilor diverse şi multiple din acest an şcolar. Prin realizarea acestei reviste de este şi cel mai mare, biologie, s-a dorit surprinderea unor intitulat preocup ări, activit ăţ i şi rezultate la ,,BIOPARTENERIATE. disciplina Biologie în anul şcolar REZULTATE.’’ sunt 2005 – 2006, unor interese, necesit ăţ i prezentate ac ţiuni ale şi poten ţialuri creative la elevi. elevilor în cadrul Totodat ă, s-a urm ărit dezvoltarea la parteneriatelor ace ştia a creativit ăţ ii, a capacit ăţ ii de interinstitu ţionale, rezultate deosebite ob ţinute la documentare, de corelare a unor cuno ştin ţe studiate acestea şi la olimpiada de biologie – faza na ţional ă, la diferite discipline, amplificarea altor priceperi şi precum şi opinii despre ele. Numeroasele poze deprinderi intelectuale. Foarte important ă a fost originale ce înso ţesc comentariile articolelor comunicarea din cadrul echipei redac ţionale, ce a ilustreaz ă sugestiv realitatea celor întâmplate. încercat realizarea unui microunivers editorial Capitolul II ,,ADOLESCEN ŢA’’ este, în esen ţă , un şcolar. minitablou al universului adolescentian, prezentând Am luat ini ţiativa realiz ării unei reviste anuale de aspecte legate de transform ările şi preocup ările biologie în anul şcolar 2004-2005, când num ărul 1 specifice vârstei, problemele pe care le întâmpin ă al acesteia s-a intitulat ,,Lec ţia pentru via ţă ’’. Site-ul mai des adolescen ţii şi unele posibilit ăţ i de revistei este: http://revistabio.3x.ro/.Urmeaz ă, ca rezolvare a lor. pân ă la sfâr şitul acestui an şcolar, s ă realiz ăm şi num ărul 3 al revistei anuale de biologie.

Prof. Mariana CIOBANU

23

Christmastock Bazar

Odat ă cu apropierea s ărb ătorilor de iarn ă şi a valorificarea înzestr ărilor muzicale ale mai vacan ţei liceele au organizat petreceri de tot felul, multora, printre care colegul nostru, C ătălin Maftei toate având un motiv precis: Cr ăciunul. Liceul – John-John (IX F), sau Radu Dipratu (XI A) şi nostru nu a fost mai prejos: am organizat Bazarul Florin Panianopol – Pani (XI C). de Mo ş Nicolae şi Christmastock . În ciuda gerului de decembrie, colegii no ştri Bazarul a reprezentat o ocazie de strângere au ştiut s ă se distreze. Ciocolata cald ă, ceaiul şi de fonduri pentru Christmastock. Fiecare colectiv cozonacul au fost pe placul tuturor şi au îndulcit al claselor participante şi-a încercat talentul de atmosfera. Concertul oferit de trupa Pain Killers comerciant, propunând spre vânzare tot felul de i-a bucurat pe to ţi, oferindu-ne satisfac ţia unei zile obiecte deosebite: ursule ţi, p ăpu şi, gablon ţuri, speciale ce sper ăm s ă devin ă tradi ţie. cărţi, felicit ări. La mare cerere au fost pupicurile şi Concursul de urături a fost unul din îmbr ăţ işă rile oferite de fete b ăie ţilor, dar şi momentele funny ale petrecerii, câ ştig ătorii fiind ID-urile de mess, toate acestea datorându-se răspl ăti ţi pentru efortul depus. S-a organizat şi un impulsului oferit de spiritul viu al Cr ăciunului care concurs de graffiti. Participan ţii şi-au dovedit domnea peste tot. Vânzare mare au avut şi talentul, l ăsându-se condu şi de inspira ţia de standurile claselor ce ofereau pr ăjituri delicioase moment. (v ă spunem sigur c ă a şa erau, doar le-am Ajunul Cr ăciunului a fost o ocazie încercat !). extraordinar ă de a ne reg ăsi to ţi caragiali ştii şi de a Profitul a fost fabulos, iar dup ă bazar puteai împ ărt ăţ i bucuria s ărb ătorilor.. vedea cam fiecare clas ă decorat ă şi cu câte un brad, care se potrivea perfect cu atmosfera de Cr ăciun creat ă în liceu. Cu o parte din câ ştig a fost Alina Stere organizat Christmastock, un bun prilej pentru Roxana Gulianu, IX F

24

Nichita St ănescu : 11 Elegii sau Chemarea mumelor

,,Chemarea mumelor “ ar fi un supratitlu ÎN ELEMENTE CONTRARE; DUALITATEA aplicabil întregii opere întrucât aceasta este cu FOR ŢELOR OPUSE; DIVIZIUNEA certitudine cea mai consecvent arhetipala. Lectura CONFLICTULUI; PRINCIPIU FEMININ este conditionata de cunoasterea simbolurilor – asemenea LUNII controlând instinctualitatea, arhetip. receptivitatea. Am folosit termenul lui Blaga, ,, mume “, ,, ... Dac ă se crap ă o piatr ă, repede era adus şi pus pentru ,, arhetipuri “ din traducerea lui ,, Faust “ acolo un zeu pentru a insinua adevarul ca la Nichita originarul si Era de ajuns s ă se rup ă un pod, ca s ă se a şeze în originalitatea se suprapun. locul lui gol un zeu...... ” Subtitlul ,, Cina cea de tain ă “ trimite Dup ă FACERE (UNU), DOI este clipa gust ării cititorul la percep ţia volumului ca ciclu unitar de din fructul cunoa şterii binelui si r ăului. De aceea dou ăsprezece unit ăţ i (doisprezece apostoli între care poezia se dedic ă Getiei sacre, ţinut arhaic, martor un tr ădător : ,, Omul – fanta “ ). al Genezei din perspectiva lui V. Parvan. Privind dintr-o anumit ă perspectiv ă ,, Cina cea de
A treia elegie este şn esen ţa num ărul TREI : tain ă “ trebuie s ă aibe treisprezece personaje. Dac ă ECHILIBRU, SPIRIT, PRINCIPIU MASCULIN, sunt dou ăsprezece, nu poate lipsi decât Isus. vitalitate, cre ştere, cunoa ştere. Subtitlul În ,, 11 Elegii “ Iisus nu lipseste, el a fost ,, integrat prin Îndumnezeirea celor 11 apostoli. La cina cea de tain ă lucrarea divin ă este des ăvar şit ă. Titlurile : Elegia Întaia, Elegia a doua, etc, sugereaz ă o posibil ă utilizare a arhetipurilor numerice la fel ca in ,,Me şterul Manole “ a lui Blaga (întâiul me şter, al doilea me şter, etc, fiec ărui me şter atribuindu-i-se psihologia ce rezoneaz ă cu num ărul s ău de ordine), ca in ,, Hanu Ancu ţei “ de Sadoveanu, ,,Decameronul“ lui Boccaccio, ,,Divina Comedie“ a lui Dante. Pe aceast ă cheie lectura devine bogat ă, intens ă si mai ales unitar ă.
Elegia întaia este UNU : FIIN ŢA, UNUL ÎN TOATE, TOTUL ÎN UNA, Dumnezeu întruchipat, LIBERTATEA prin analogie cu SOARELE care controleaz ă prin gravita ţie mi şcarea planetelor : ,,El începe cu sine şi sfâr şeşte cu sine. Nu-l veste şte nicio aur ă, nu-l urmeaz ă nicio coad ă de comet ă. Din el nu str ăbate-n afar ă nimic : De aceea nu are chip şi nici Contemplare, criz ă de timp, contemplare “ descrie form ă. Ar sem ăna întrucatva cu sfera...... “ procesul de cunoa ştere : trezire şi reflexivitate, Poezia se dedic ă ,, vestitului neam de arti şti al ac ţiune, dedalizilor “ al îndr ăzne ţilor creatori urmând pilda contemplare – revela ţie: şi îndemnul divin. ,, Iat ă pân ă unde poate ajunge privirea, dac ă se
Elegia a doua este transfigurarea artistic ă a treze şte : lui DOI : DESP ĂRŢIREA UNIT ĂŢ II Deodat ă devine goal ă, aidoma unei ţevi de plumb PRIMORDIALE prin care numai albastrul c ălătore şte

25

A patra elegie este, fire şte, num ărul PATRU
A şaptea elegie . Şapte se compune din Patru :P ĂMÂNTUL, TELURICUL, MATERIA, (P ămant) şi trei (Cer), adic ă este universul creat. LABIRINTUL, TOTALITATEA EFEMER Ă, Tradi ţia spune c ă orice element al universului SFÂR ŞITUL, eventual MOARTEA. are şapte aspecte : şapte zile (s ăpt ămana), şapte Subtitlul ,, Lupta dintre visceral si real “ se culori, şapte sunete, etc. Este num ărul poate înscrie cu majuscule ca simbol al num ărului contingentului împlinit şi, deci, num ărul pragului patru ,, Învins în afar ă, Evul Mediu s-a retras în ,, (...) alegând pe-un câmp de noapte de la unu mine şi propriul meu trup nu mă mai în ţelege şi pani la şapte de la şapte pani la zece mi-a c ăzut o propriul meu trup m ă ur ăş te, că s ă poat ă exista via ţă rece”. ( Frunz ă verde de albastru )› mai departe mă ur ăş te.” Trecerea pragului, transcenderea presupune
A cincea elegie este o imagine poetic ă a lui purificare şi cristalizare prin frig (,,M ăre ţia cinci : MICROCOSMOS, OMUL IN frigului“), orientarea spre POL – HIPERBOREEA TOTALITATEA LUI (BARBAT si FEMEIE), Elegia a şaptea este ,, op ţiunea la real “, la ANDROGINUL MAESTRU con ştient de sine contingent, tr ăirea intens ă şi con ştient ă cu toate însu şi ceea ce presupune cunoa şterea superioar ă. sim ţurile şi asumând toate elementele : Dup ă acumulare – sublimare. .. Întind o mân ă, care-n loc de degete are cinci ,, Stau in picioare, cu capul descoperit, încerc s ă mâini, care-n loc de degete au cinci mâini, care în descifrez ceea ce mi se cuvine pentru loc de degete au cinci mâini .....” ignoran ţă ...... ”
Fire şte, Elegia a opta este Imaginea geometric ă a lui cinci este steaua cu HIPERBOREEANA : cinci col ţuri, pentagrama, care închide o zon ă ,, La frig cu noi şi la ghea ţă ! central ă protejat ă. De aceea Faust b ătrânul Îmi voi dezbr ăca trupul gravase pe prag acest semn. El devine vulnerabil ...... când un col ţ se şterge. Desigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici “.
Imaginea geometric ă a lui şase ( A şasea Mitogeneza Hiperboreei are leg ătur ă cu elegie ) este o stea cu şase colturi numit ă ,, steaua vizualizarea mi şcarii de rota ţie a P ământului în lui David” sau ,, pecetea lui Solomon ”. jurul axei. Steaua este compus ă din dou ă triunghiuri La ecuator se înregistreaz ă viteza suprapuse : unul cu vârful în sus (cerul), cel ălalt maxim ă, iar la pol trebuie s ă existe un punct cu vârful în jos (p ământul, teluricul, teoretic fix care p ăstreaz ă amprenta Creatorului, instinctualitatea). Semnifica ţia principal ă a lui tainele cunoa şterii : şase este ISPITA, oscila ţia între cer şi p ământ, ,,Hiperboreea, zona mortal ă a maimarilor între spiritualitate şi instinctualitate, între bine şi min ţii “ rău. De aceea şase este şi expresia liberului arbitru TRANSCENDENTUL, LEG ĂTURA OMULUI omenesc. Se poate finaliza în solidaritate, iubire, CU DUMNEZEU, SCARA CERULUI, armonie sau r ătăcire labirintic ă. PERCEP ŢIA INFINITULUI {I A Al sa şelea me şter din drama mitic ă a lui ETERNITATII INSEAMN Ă OPT). Blaga este cel ce îndeamn ă la nesupunere, De aceea semnul ,, infinit “ este un opt strecoara indoiala. Sase e numarul de criza, proba culcat şi de aceea OCTOGONUL înconjoa şa pe cea mai grea în care omul î şi manifest ă neputin ţa, Isus Pantocratorul în orice biseric ă ortodox ă. ,,AFAZIA în raport cu LOGOSUL CREATOR În ,, Hanu Ancu ţei “ povestirea a opta este ,,Stau între doi idoli şi nu pot s-aleg pe ,, Orb s ărac “, personajul total deta şat de cele ale niciunul(..) lumii aflat în pelerinaj la Sf. Parascheva. Stau cu o lopat ă în mân ă, între două gropi,
Elegia oului, a noua încheie seria numerelor şi nu pot, în ploaia m ărunt ă, s ă aleg prima pe fundamentale şi simbolizeaz ă ABSOLUTUL, dar care voi astupa-o cu p ământul mu şcat de ploaia şi GENIUL, singur capabil s ă-l ating ă : mărunt ă ”.

26

,, Sinele încearc ă din sine s ă ias ă ochiul din ochi, ,, A fi s ămân ţa şi a te sprijini şi mereu însu şi pe sine se las ă ca o neagr ă Pe propriul t ău p ământ “ ninsoare, de greu.....” Este poemul c ăut ării armoniei interioare,
Omul – fanta este Iuda, tr ădatorul, cel ce sintez ă a misiunii tuturor celor unsprezece poate distruge Crea ţia reinstaurând NEANTUL. apostoli. El este bre şa, fanta prin care lumina se scurge. Lectura volumului în aceast ă cheie a Dante îi a şeaz ă pe tr ădători în fundul Înfernului, arhetipurilor ultime, cum sunt numite numerele, ca fiind vinova ţi de p ăcatul cel mai greu. ,,Ia fiin ţă nu exclude interpretarea lui Corin Braga a venind. Astfel, el se umple cu imaginile diforme fiec ărei elegii ca psihologie a unui apostol. Cum atârnând la ţoase de marginile existen ţei, sau pur şi apostolii sunt initiatii lui Isus, redu şi la esen ţe, simplu, el adulmec ă existen ţa şi ia na ştere psihologia lor se reduce la schema arhetipala. lăsându-se devorat de ea“ Se na şte din consisten ţa rezidual ă a Prof. Lucia Buc şa existen ţei şi existen ţa il asimileaz ă cu o repeziciune autodistrug ătoare. Dedica ţia lui Hegel este o trimitere la ,,Fenomenologia spiritului “ din perspectiva careia trebuie s ă citim.
Elegia a zecea. Zece este sfar şitul şi începutul de ciclu. Este ST ĂPÂNUL TIMPULUI şi DASC ĂLUL este focul nestins ce asigur ă translarea dintr-un ciclu în altul care începe mereu cu UNU: Subtitlul celei de a zecea elegii este strig ătul de afirmare prin re-na ştere : ,, SUNT “ : ,, Sunt bolnav nu de cântece, Ci de ferestre sparte De num ărul unu sunt bolnav, Că nu se mai poate împ ărţi….” Num ărul unsprezece, ca toate numerele compuse este bivalent. Are o componen ţă sacr ă, ce ţine de crea ţie, de des ăvâr şirea ei prin lege, dreptate, legalitate, dar şi o component ă negativ ă prin adaosul la zece (num ărul perfect ) : excesul, disonanta. De altfel, prin reducere teozofic ă devine 2 (conflictul, lupta interioar ă, rebeliunea, r ătăcirea ).
,,A unsprezecea elegie “ debuteaz ă cu o hipertrofie a eu-lui prin cunoa ştere de sine, cu explozia revela ţiei ca sinele individual nu exist ă decât ca molecul ă infim ă a sinelui ancestral. Senza ţia de pierdere si r ătăcire în perfec ţiunea suprem ă provoac ă dorin ţa disperat ă de sprijin simplu pe un reper elementar :

27

Scandal la Oper ă

tip: pies ă de teatru, fars ă decor: Puiu Antemir Stupendo" şi care va face orice pentru a putea actori: Ion Grosu, Adrian Vancica, Nataiie măcar s ă-l ating ă pe b ărbatul Ester, Raluca Gheorghiu, Mircea viselor ei, chiar reu şind printr-o confuzie s-o fac ă Diaconu, Valeriu Preda, Alexandru pe so ţia lui s ă "il p ărăseasc ă". Gheorghiu, Cerasela losifescu, Cristina Al ături de Maggie este admiratorul ei Stoica, Victoria Cocias, Lumini ţa Erga Max, Adrian Vancica, care pe de alt ă parte este regizor: Petre Bokor băiatul bun la toate al c ărui singur vis arz ător este să devin ă tenor, iar ocazia lui apare evident când Vre ţi cumva să râde ţi cu gura pân ă la Tito Merelli ia o doz ă dubl ă de calmante şi se urechi? Ave ţi nevoie de ceva ca să v ă învioreze pr ăbu şeşte. sufletul ca dup ă un an de triste ţe ? Teatrul Nottara Mircea Diaconu joac ă rolul unui nevrotic are exact ce v ă trebuie. La sala "Horia Lovinescu" care, precum spune şi Nicolae Prelipceanu, "ni-l regizorul Petre Bokor v-a preg ătit piesa lui Ken aminte şte, cu voie sau far ă de voie, pe Louis de Ludwig "Scandal La Opera", iar actorii au riscat Funes" cu toate expresiile faciale complicate pe totul pentru a v ă aduce dou ă ore şi dou ăzeci de care le presteaz ă doar pentru a stârni hohote de minute de râsete neîntrerupte. Insinu ările care se râs. Julia este jucat ă de c ătre Victoria Ciocas şi afl ă strecurate printre replici, intr ările şi ie şirile reprezint ă în toat ă frumuse ţea şi simplitatea constante cu u şoare deghiz ări, mi şcările demne de rolului ei un catalizator. balet pe care le creeaz ă dragii no ştrii actori sunt Desigur, nimic nu este pe atât de simplu doar fri şca de pe tort. pe cât pare deoarece înainte de terminarea Ac ţiunea este plasat ă in anul 1934, iar reprezenta ţiei tenorul italian î şi revine, se farsa se concetreaz ă asupra lui Tito Merelli, costumeaz ă şi apare la oper ă strigând sus şi tare c ă cunoscut fanilor drept " II Stupendo", care este el este Tito Merelli, îns ă nimeni nu-l crede şi d- jucat admirabil de Valeriu Preda. Un afemeiat acolo începe adev ărata confuzie. Costumul de notoriu, el totu şi î şi iube şte so ţia, M ăria Merelli, maur al celor doi tenori u şureaz ă confuzia şi actri ţa Lumini ţa Erga, iar aceasta îl iube şte la seducerea fiec ăruia, Tito de c ătre Diana, Cerasela rândul ei în ciuda tuturor defectelor lui. M ăria losifescu, ce ii acompaniaz ă pe Max drept Merelli se materializeaz ă sub ochii no ştrii într-o Desdemona, iar cel ălalt de c ătre Maggie, care este femeie puternic ă şi îndârjit ă, care în ciuda tuturor în culmea fericirii s ă se lase în bra ţele celui pe acestor lucruri p ăstreaz ă sensibilitatea feminit ăţ ii care îi crede a fi prea-iubitul ei Tito Merelli. Totul ei. nu se termin ă decât dup ă ce Max redevine Max, Incipitul ne introduce o fat ă vis ătoare, fiica so ţia lui Merelli se întoarce, iar cei doi, Tito şi lui Saunders, Maggie, interpretat ă de Nataiie Măria, "pleac ă în Sahara" pentru a-şi revigora Ester, care este îndr ăgostit ă pân ă peste cap de "ii căsnicia.

Alexandra Calimachi a X-a I

28

La 100 de ani de la na şterea autorului: Mihail Sebastian - un alt fel de jurnal

Cu certitudine unul dintre evenimentele când Sebastian scrie la Cuvântul articole al c ăror editoriale de prim rang ale anului 2002 l-a numitor comun ar fi autenticitatea scrisului, şi cea constituit Jurnalul de epoc ă al lui Mihail de dup ă revenirea lui de la Paris, ce dureaz ă pân ă Sebastian în îngrijirea doamnei Cornelia la începutul celui de-al doilea r ăzboi mondial. Fa ţă Ştef ănescu. carte ce fa ţă reia şi completeaz ă de publicistul Vinea, pragmatic în alegerea volumul din 1984, Cronici. Eseuri. Memorial de subiectelor pe teme politice şi sociale sau la Ed. Minerva. Astfel, pe lâng ă Considera ţii pamfletar în portretele f ăcute contemporanilor s ăi, asupra romanului modern, Jurnal proustian – Mihail Sebastian e fidel domeniului literaturii. tratat asupra artei romanului sau unele cronici şi Face recenzii, cronic ă de întâmpinare, cronic ă evoc ări, Jurnal de epoc ă aduce în fa ţa cititorului teatral ă, dezbate noile formule din romanul studii ale lui Mihail Sebastian legate de românesc şi str ăin (Proust r ămâne de departe problemele romanului românesc sau str ăin, marea lui dragoste); chiar şi când intr ă în polemici articole de politic ă extern ă sau evoc ări ale Br ăilei cu Felix Aderca, Ibr ăileanu, Lovinescu, Călinescu, natale. Octav Şulu ţiu, Lucian Boz sau Anton Holban Marginalizat de istoriile literare începând rămâne moderat, calm, departe de excesele lui cu cea a lui G. C ălinescu, Mihail Sebastian a fost Eugen Ionescu. repus în discu ţie o dat ă cu publicarea în 1996 Jurnalului , confirmând supozi ţia lui Ov. S. Crohm ălniceanu cum c ă partea cea mai incitant ă a operei autorului ar fi chiar documentul intim. În prefa ţa c ărţii noastre Cornelia Ştef ănescu vorbe şte de pericolul supralicit ării jurnalului lui Sebastian din ultima vreme în defavoarea operei propriu-zise sau a publicisticii: „A vorbi de valoara Jurnalului la modul absolut înseamn ă a minimaliza o întreag ă via ţă dedicat ă scrisului”. Astfel, Jurnal de epoc ă trebuie citit eliminând din start prejudecata că ne-am afla în fa ţa unor texte auxiliare în în ţelegerea scrisului lui Mihail Sebastian. Departe de a fi una slab conturat ă sau de o importan ţă secundar ă, imaginea publicistului Sebastian este complementar ă, chiar indispensabil ă pentru recompunerea unui portret fidel al omului de litere. Majoritatea scriitorilor interbelici au f ăcut şi pres ă. Numele lui Mihail Sebastian este de g ăsit în publica ţii cum ar fi Cuvântul, Rampa, Revista Funda ţiilor Regale, Vremea sau Contimporanul , iar pentru cronicile de art ă plastic ă în L’Indépendance roumaine. Cornelia Ştef ănescu distinge dou ă etape distincte în activitatea de publicist a autorului în discu ţie: 1927-1930,

29

Verdictele pe care le d ă confirm ă acela şi spirit Dramaturgul Mihail Sebastian e una dintre ra ţional, temperat: e con ştient de impactul cele mai fidele oglinzi ale lumii teatrului puternic pe care proza Hortensiei Papadat- românesc din perioada interbelic ă, în Revista Bengescu îl are asupra publicului, îl prefer ă pe Funda ţiilor Regale între 1937 şi 1938 şi mai ales Blecher din Întâmpl ări în irelitatea imediat ă lui în Via ţa româneasc ă în intervalul 1938-1940. Blecher din Inimi cicatrizate, lui Argehzi îi Constat ările autorului nu menajeaz ă starea precar ă recunoa şte mai degrab ă voca ţia de poet decât pe a teatrului interbelic: în ciuda sincroniz ării cu cea de prozator, pe Sadoveanu îl calific ă bun valorile occidentale din poezie şi proz ă, în povestitor, dar desuet în alegerea subiectelor. De şi dramaturgie ne afl ăm, la 1936, într-un mare cantitativ scrie mai multe cronici la c ărţi de proz ă, impas: „Ceea ce e sigur este c ă în literatura Sebastian abordeaz ă şi domeniul poeziei, în teatrului nu s-a întâmplat în ultimii zece ani nimic. articole prilejuite de apari ţia volumelor semnate Câteva lucr ări izolat interesante, poate da. Dar o de contemporani (Ilarie Voronca, Ion Vinea, literatur ă dramatic ă vie în întregul ei, organic ă Camil Baltazar, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion prin necesităţ ile ei de expresie şi de crea ţie, Pillat ş.a.) sau în studii pe marginea unor poe ţi din hot ărât nu avem.[...] Reîntoarcerea la Haralamb alte vârste ale literaturii (Vasile Alecsandri). Lecca este de-a dreptul simbolic ă. E un act definitoriu. El arat ă precis vârsta la care se g ăse şte ast ăzi literatura noastr ă dramatic ă, spiritul ei, exigen ţele ei, ambi ţiile ei de gândire, de sensibilitate, de bog ăţ ie psihologic ă. Când în poezie punctul culminant este Arghezi, când în epic ă este Rebreanu, în teatru punctul limit ă este Haralamb Lecca”. Nu numai c ă nu apar nume noi în teatrul românesc, dar nici dramaturgii consacra ţi nu mai aduc contribu ţii noi, vezi cazul Camil Petrescu. Interesant ă în acest sens este seria Banca H cu accente polemice împotriva cronicarilor dramatici români, apatici şi lipsi ţi de ini ţiative, pe care Mihail Sebastian îi g ăse şte principalii responsabili pentru declinul teatrului nu numai ca literatur ă, ci şi ca institu ţie, cât ă vreme continu ă s ă fie dominat de figura deja mitic ă a lui Caragiale. Ca şi Mihail Kog ălniceanu într-o alt ă vârst ă a literaturii române, Sebastian condamn ă excesul de traduceri din literatura str ăin ă, mai ales c ă în alegerea pieselor nu func ţiona un criteriu selectiv. Şi în articolele critice la c ărţi de poezie sau de proz ă, şi în cronicile dramatice el dep ăş eşte un prim stadiu al analizei textelor sau al emiterii unei judec ăţ i de valoare în direc ţia satisfacerii unei nevoi teoretice, atingând, de exemplu, şi problema punerii în scen ă a textelor dramatice.

30

Sl ăbiciunea pe care o are Sebastian pentru completeaz ă cu portretul criticului risipit în presa documentul intim este o certitudine. Sus ţine vremii şi recuperat azi datorit ă ini ţiativei Corneliei ini ţiativa public ării coresponden ţei dintre Ştef ănescu. Zarifopol şi Caragiale, dintre Titu Maiorescu şi Aviz celor interesa ţi: cartea trebuie Duiliu Zamfirescu sau a lui Proust. Scrie un jurnal parcurs ă într-un dialog cu alte dou ă c ărţi datorate cutremur ător în care drama virtuozit ăţ ii scrisului şi lui Geo Şerban: Sebastian sub vremi. Singur ătatea a evreului proscris sunt cel pu ţin dou ă dintre şi vulnerabilitatea martorului , care reune şte experien ţele definitorii ale existen ţei sale. În al articolele declan şate în presa de specialitate de treilea rând, consemneaz ă cu con ştiinciozitate şi publicarea în 1996 a Jurnalului scriitorului, şi promptitudine toate evenimentele culturale Convorbiri cu: Istrate Micescu, Tudor arghezi, importante ale momentului în pagini de Radu D. Rosetti, C-tin Argetoianu, C-tin Stere, publicistic ă ce refac o epoc ă. Astfel, prozatorul Liviu Rebreanu, Leny Caler , realizate de Sebastian din De dou ă mii de ani sau Fragmente dintr-un în 1935 în presa vremii, la un an de la scandalul caiet g ăsit , autorul de teatru liric şi diaristul se produs de romanul De dou ă mii de ani .

prof. Adina Papazi

31

Calendarul evenimentelor literare Anul 2007

Fără a avea preten ţia exhaustivit ăţ ii, ne-am 1917 propus o trecere în revist ă a unor evenimente 1 iulie – moare Titu Maiorescu, mentor al legate, cronologic, de istoria literaturii române, din genera ţiei junimi ştilor, întemeietor al societ ăţ ii 10 în 10 ani, începând cu anul 1897. O istorie, clturale „Junimea”, primul critic ce va evalua aşadar, a anivers ărilor sau comemor ărilor secolului operele literare dup ă criteriul estetic în literatura al XX-lea, vazut ă retrospectiv din anul 2007. Chiar român ă; dac ă genera ţia actual ă a elevilor nu mai manifest ă 20 august – se na şte Horia Lovinescu, acela şi entuziasm ca cei din seriile trecute fa ţă de dramaturg, autor al unor piese precum „Moartea activit ăţ ile legate de vie ţile scriitorilor, poate ca o unui artist” sau „Lumina de la Ulmi”; trecere în revist ă va genera nevoia întoarcerii spre 28 august – moare Calistrat Hoga ş, prozator operele autorilor în discu ţie sau macar curiozitatea reprezentativ pentru înce ăutul scolului, cunoscut răscolirii unor epoci trecute. prin „Pe drumuri de munte”, „În mun ţii 1897 Neam ţului”. 6 ianuarie – se na şte Ionel Teodoreanu, 1927 autorul unor romane precum „Uli ţa copil ăriei”, 31 august – se na şte Radu Petrescu, „Lorelei” sau „La Medeleni”, unul dintre cei mai reprezentant al Şcolii de la Târgovi şte, autor al populari scriitori din perioada interbelic ă; romanelor „Matei Iliescu”, „Ocheaul întors”, 22 aprilie – moare Ion Ghica, prozator „P ărul Berenicei”; pa şoptist, reprezentant al genului epistolar cu 22 aprilie – apare, dup ă câteva decenii de la „Scrisori c ătre Vasile Alecsandri”; debutul lui Arghezi în pres ă, 27 decembrie – se na şte Tudor Vianu, volumul „Cuvinte potrivite”, deschis de poezia estetician din perioada interbelic ă, autor al „Testament”, una dintre cele mai cunoscute arte celebrului studiu „Arta prozatorilor români”. poetice din litetratura român ă; 1907 Apar romanele „Concert din muzic ă de 9 martie - se na şte Mircea Eliade, Bach” de Hortensia Papadat-Bengescu, al doilea personalitate enciclopedic ă a culturii române, din „Ciclul Hallipilor”, „Ciuleandra” – roman al prozator, eseist şi istoric al religiilor, autor al st ărilor obsesive, scris de Liviu Rebreanu, dar şi operelor beletristice „Maitreyi”, „Nunt ă în cer”, drama „Me şterul Manole”, prin care Lucian Blaga „Noaptea de Sânziene”, „La ţig ănci”, „Ghicitor în devine reprezentantul teatrului expresionist. pietre”, „Pe strada Mântuleasa”; 1937 25 august - moare Bogdan Petriceicu- Este un an important pentru istoriile Hasdeu, autor al primului dic ţionar etimologic prin literare, deoarece o personalitate în domeniu, „Etymologicum magnum Romaniae”, al nuvelei Eugen Lovinescu, public ă „Istoria literaturii „Duduca Mamuca” şi al dramei istorice ”R ăzvan şi romîne contemporane” Vidra”, dar şi al eseului „Sic cogito”; 15 ianuarie – moare, permatur, Anton 18 octombrie – se na şte Mihail Sebastian, Holban, romancier proustian, autor al tripticului „O autor al unui jurnal ce descrie drama evreilor în moarte care nu dovede şte nimic”, „Ioana”, regimul interbelic, dar şi roamncier prin „Ora şul cu „Jocurile Daniei”, dar şi al unor nuvele precum salc ămi” şi „Accidentul” sau dramaturg prin „Converas ţii cu o moart ă” sau „Steaua f ără nume”, Ultima ora..., „Jocul de-a 7 mai – moare George Topârceanu, poet vacan ţa”. minor din perioada interbelic ă, celebru prin parodiile sale.

32

1947 24 iulie – moare Emil Botta, actor de 16 iunie – se na şte Ştefan Agopian, prestigiu, poet prin volumele „Întunecatul april”, prozator contemporan, autor al prozelor „Manualul „Pe-o gur ă de rai”, „Un dor f ără sa ţiu”) şi prozator întâmpl ărilor” , (volumul de nuvele „Trântorul”). ”Tache de catifea”, „Sara”; 1987 18 noiembrie – se na şte Bedros 4 decembrie – moare Constantin Noica, Horasangian, prozator contemporan, autor filozof şi eseist, cunoscut mai ales prin lucr ările al volumelor „Curcubeul de al miezul nop ţii”, „Rostirea filozofic ă românesasc ă”, Eminescu sau „Închiderea edi ţiei”, „Sala de a şteptare”, „În larg”. gânduri despre omul deplin al culturii române şti”, 1957 „Sentimentul românesc al fiin ţei”, „Cuvânt 14 mai – moare Camil Petrescu, împreun ă despre rostirea româneasc ă”; reprezentant în proz ă al modernismului lovinescian 5 decembrie - moare Leonid Dimov, prin roamne precum „Ultima noapte de dragoste, reprezentant de frunte al onirismului în poezie prin întâia noapte de r ăzboi” sau „Patul lui Procust” şi volumele „7 poeme”, „Pe malul Styxului”, „Litanii cerator al dramei de idei la noi prin „Jocul ielelor”, pentru Horia”, „Tinere ţe f ără „Suflete tari”, „Act vene ţian”; bătrâne ţe”, 22 mai – moare George Bacovia, cel mai important reprezentant al simbolismului interior, „Spectacol”. autor a cinci volume: „Plumb”, „Scântei galbene”, 1997 „Cu voi”, „Comedii în fond”, „Stan ţe burgheze”; 15 aprilie- la Apare romanul „Groapa”, de Eugen Barbu, vârsta de 70 de ani, moare una dintre pu ţinele realiz ări estetice ale acestui Petru Cre ţia, obsedant deceniu. eseist, poet şi 1967 traduc ător, spirit 8 iunie – moare Otilia Cazimir, poet ă rafinat şi erudit, sentimental ă, cu înclina ţii spre evocarea unui traduc ător al operelor lui univers minuscul în volume precum „Juc ării”, Platon, Longos, Ovidiu, „Baba iarn ă intr ă-n sat” Dante, Marguerite Yourcenar; 14 iulie – moare Tudor Arghezi, poet 26 mai – moare Cezar Baltag, poet modernist, celebru pentru revolu ţionarea lexicului esntimental, înclinat spre revria calm ă şi senin ă şi a iamginarului poetic prin estetica urâtului în prin volume precum „R ăsfrângeri”, „Monada”, volume precum „Cuvinte potrivite” sau „Flori de „Odihn ă în ţip ăt”, „ Şah orb”, „Madona din dud” mucigai”, gazetar prin revista „Bilete de papagal”, sau „Unicorn în oglind ă”. autor al romanelor „Lina”, „Cimitirul Buna- Astfel, se reg ăsesc pe aceea şi pagin ă scriitori ai Vestire”, Ochii Maicii Domnului” mai multor epoci şi secole, într-o vecin ătate pe care 1977 numai fiin ţele lor de hârtie o fac posibil ă. A nu Alexandru Ivasiuc prozator, romancier prin cunoa şte semnifica ţia acestor date nu este o form ă opere precum „Vestibul”, „P ăsăsrile”, „Racul”), de ignoran ţă , dar a o şti şi a o ignora m-ar cam Mihail Petroveanu (eseist şi critic literar), A.E. pune pe gânduri... Baconsky (poet), Vronica Porumbacu (poet ă) mor la cutremurul din 1977.

prof.Adina Papazi

33

Lumini şi umbre în epoca Rena şterii

Şi totu şi, cât de p ăgân ă era aceast ă re- atâtea imagini ale martirilor cre ştini acoper ă sute na ştere, ale c ărei opere de art ă redescopereau ero de imagini din tablourile, din frescele marilor şi personaje mitologice, sub chiul unor oameni vii, arti şti din veacurile XV şi XVI. Aceast ă adev ăra ţi. Cât de „p ăgâna” şi de profan ă e aceast ă extraordinar ă prelungire a religiozit ăţ ii medievale art ă nou ă care f ăcea elogiul bucuriilor vie ţii, al (teme cre ştine în viziunea Antichit ăţ ii re- frumuse ţii corpului omenesc – crea ţie a descoperite) va str ăluci cu intensitate maxim ă în Divinit ăţ ii, nu-i a şa? (dup ă chipul şi asem ănarea epoca Rena şterii, dar se va stinge treptat, f ăcând Marelui Ziditor)! Portrete de monarhi şi de înal ţi loc, odat ă cu epoca barocului, apoi a ierarhi, de oameni boga ţi dar şi de oameni simpli; romantismului şi neoclasicismului unei viziuni şi scene de lupt ă, dar şi scene de banchet; pie ţe unor preocup ări tot mai accentuat cople şite de publice, porturi, scene de munc ă, reprezent ări spiritul profan. arhitectonice (care imitau fidel construc ţiile Amurgul Evului Mediu s-a produs, în Antichit ăţ ii), statui ecvestre şi de generali în veacurile de dup ă Rena ştere, prin intrarea în armuri; Ulise întors acas ă la Penelopa pare într-o umbr ă a sacrului, a religiozit ăţ ii. Noile ferestre ambian ţă sugestiv erotic ă, prea pu ţin pioas ă. deschise larg de c ătre umani şti şi arti ştii Zeit ăţ i şi personaje mitologice în toat ă nuditatea renascenti şti p ăreau s ă fac ă loc unei adev ărate lor „p ăgân ă”, ca în ipostaze eroic-adamice superb eliber ări a omului. Dar intoleran ţa religioas ă a statuare, ca în sculptuile lui Benvenuto Celini sau urmat e şecului reformei catolice şi contraofensivei Michelangelo... papalit ăţ ii; marile descoperiri geografice ale acestor secole au deschis – este adev ărat – orizonturi noi de cunoa ştere, dar şi cursa pentru posesiuni coloniale. Restaurarea omului, a demnit ăţ ii sale în calitate de crea ţie suprem ă a divinit ăţ ii avea s ă fie umbrit ă de fumul rugurilor care vor continua s ă ard ă şi statele catolice şi în cele protestante; r ăzboaiele religioase vor continua şi dup ă oribila „Noapte a sfântului Bart lomeu”. Spriritul ra ţionalist al vremurilor noi (opus rigidit ăţ ii dogmatice a vie ţii religioase din Evul Mediu) nu va putea st ăvili reactivarea magiei (albe şi negre), a practican ţilor ezoterice care au născut mitul modern al „pactului cu Diavolul”. Spiritualitatea renascentist ă, dublat ă de senzualitate va evolua spre un nou ideal tot mai Cât de departe erau acestea de idealul carnal, mai p ământesc şi mai p ăcătos. cavaleresc ( şi cast) al legendelor medievale despre Eliberarea omului de sub tirania (monopolul) Tristan şi Isolda, despre regele Arthur şi cavalerii bisericii romano-catolice va sfâr şi, în mod Mesei Rotunde! ne şteptat prin intrarea omului modern în robia Şi totu şi, Evul Mediu cel „întunecat” noilor „lan ţuri” ale spiritului burghez. continua s ă î şi trimit ă pe pânzele şi în armura sau bronzurile arti ştilor renasecenti şti nu „tenebrele” sale, ci uimitoarea, fascinanta lumin ă a credin ţei. Irina Andreescu Fecioara Maria, n ăsc ătorarea, închinarea magilor, Andreea Bra şoveanu patimile Mîntuitorului, atâtea şi

34

Cartea, esen ţă de parfum a vie ţii! Tendin ţa actual ă este o îmbun ătăţ ire real ă, pe viitor, a gândului. Şi aici este aceea şi gre şeal ă ini ţial ă, în atât în ceea ce prive şte educa ţia aten ţiei atribuirea unui sens str ăin cuvântului, care ar trebui ascult ătorilor (elevilor), cât mai ales profunda mai întai de toate s ă însemne via ţa. Cartea con ştiinciozitate şi iubirea fa ţă de munca ce se cere considerat ă, îns ă, ca un mijloc de procurare a „notei unei clase de elevi. de trecere” nu poate fi privit ă astfel. Cartea înv ăţă rii Cazurile de elevi care au îndeplinit aceste „de aici pân ă aici” este departe de aceea a c ărei condi ţii sunt cu atât mai laudabile şi nu ar avea o lectur ă încânt ă via ţa omului. semnifica ţie larg ă şi fecund ă, dac ă n-ar reu şi s ă serveasc ă drept pild ă vie pentru al ţi camarazi şi pentru cei ce vor veni. Din tot ceea ce ar trebui realizat nimic nu se poate face f ără dragoste de munc ă dezinteresat ă şi plin ă de entuziasm. Elevii v ăd şcoala altfel decât trebuie v ăzut ă, pentru c ă nu vor s-o vad ă cu amândoi ochii, cu ochii in ţelegerii depline ce vizeaz ă scopurile de înalt ă cultur ă sufleteasc ă. A şa cum genera ţii întregi de şcolari întelegeau s ă se comporte, în consecin ţă , nu este de mirare c ă aproape nici unul dintre elevii de ast zi nu mai tie s o iubeasc . ă ş ă ă Gre şeala se face şi când se na şte Despre înaltele sensuri ce reprezint coala ă ş antagonismul sau nepotrivirea numai aparent ă nu se poate spune decât c sunt cele mai concrete ă dintre credin ţă şi ştiin ţă . O carte este o via ţa tripl ă: realit i. ăţ aceea a eroilor, aceea tr ăit ă de autor la fiecare Se cere, deci, o radical ă schimbare de pagin ă creat ă şi aceea a cititorului, care vibreaz ă concep ţie în mentalitatea tinerilor, pentru c ă şcoala la toate durerile personajelor ocazional cunoscute. ce le-a ad ăpostit ata ţia ani copil ăria şi adolescen ţa A o neglija înseamn ă a nimicii din fiinţa ta elanuri să ajung ă a fi în ţeleas ă. Nu doresc s ă spun c ă vina vii. este numai a şcolarilor, atunci când se constat ă Cartea trebuie reabilitat ă m ăcar în mic ă atitudinea lor deviat ă de la dreapta cale, ci anumite măsura acum. A spune c ă o carte nu cuprinde alte imprejur ări şi al ţi factori ce las ă de dorit. Rolul via ţa este ca şi cum ai sus ţine c ă esen ţa de parfum meu este doar de a constata faptele mai mult decât nu este parfum. Cartea este de fapt esen ţa de via ţă de a c ăuta „cauza lucrurilor” si ţin s ă afirm c ă, dac ă, şi adesea este mai vie decât existen ţa uman ă. Este înainte de toate, şcolarii ar pune suflet în munca cel mai deplin omagiu ce poate fi adus car ţii, lor, ei ar trece prin institu ţiile pe care le neîn ţeleas ă de atâtea ori. Exemplele trebuiesc frecventeaz ă imuniza ţi poate oric ăror atingeri luate din c ărţi nu din via ţa, c ăci via ţa este de multe suflete şti nerodnice. ori plat ă si nevalorificat ă, pe când cartea presupune totodat ă selec ţie şi cizelare. Pentru a iubi şcoala, se cere întai de toate s ă ai dragoste şi în ţelegere pentru „carte”. Ştiu c ă acest Mi-aş dori o societate de elevi armonioas ă cuvânt este aproape compromis, printre mul ţi şi entuziast ă, o societate în care evanghelia muncii şcolari fiind sinonim cu un instrument de tortur ă sau sî-şi aib ă un loc imediat urm ător celei care cu ceva ce în ăbu şe posibilit ăţ ile de liber ă dezvoltare vorbe şte de învierea Mântuitorului.

prof Iuliana Dumitrescu

35

Arta Gotic ă

Spre deosebire de arta romanic ă ce a fost Ca aspect, noutatea pe care o prezint ă creat ă, condi ţionat ă şi dezvoltat ă în principal în imediat privirii o biseric ă gotic ă în compara ţie cu ambian ţa monastic ă, arta gotic ă este preeminent cea romanic ă este lungimea (în Fran ţa, dep ăş ind urban ă. adeseori 100 m) şi în ălţimea edificiului (intre 20- Se spune de obicei c ă o construc ţie 50 m); precum şi în interior, nava central ă care este romanic ă este masiv ă, greoaie scunda, sobr ă in mult mai înalt ă decât navele laterale. Fa ţada este, elemente decorative, întunecoas ă şi simpl ă în în general, flancat ă de dou ă turnuri foarte înalte structura ei; şi c ă, dimpotriv ă, o biseric ă gotic ă are o structur ă complicat ă, cu aparen ţă u şoar ă şi aerian ă, cu un interior bine luminat şi manifestând, întregul edificiu, o tendin ţă marcat ă spre verticalitate. Asemenea defini ţii sunt arbitrare, inadecvate, şi în orice caz, nu pot fi absolutizate. Multe biserici gotice (Francis Salet) sunt scunde, simple ca structur ă arhitectonic ă, întunecoase şi foarte sobru ornamentate; dimpotriv ă, multe biserici romanice sunt elansate, prezint ă un stil complicat, sunt bine luminate şi cu o decora ţie, în interior şi exterior, foarte bogat ă. Totu şi, prima impresie pe care o lasa cele dou ă stiluri arhitectonice concord ă in linii mari cu defini ţile de mai sus. Data apari ţiei goticului este imposibil de precizat. Condi ţile locale au determinat mari decalaje de timp între construc ţii din diferite ţă ri şi regiuni. În Fran ţa - ţara de origine a acestui stil - prima construc ţie gotic ă din regiunea parizian ă dateaz ă din jurul anului 1130; dar în alte ţă ri goticul apare mult mai târziu, în a doua jumatate a secolului al XII-lea, şi în secolul al XIII-lea şi chiar al XIV-lea în unele regiuni din Germania, unde va coexista mult timp cu romanicul. O mul ţime de biserici romanice din Provence dateaz ă de la inceputul secolului al XIII- lea (fiind deci contemporane cu catedrala din Chartres). În unele claustre din Catalonia, galeriile în stil pur romanic au fost executate în secolul al XV- lea. (multe neterminate, f ără acoperi ş, sau inegale ca Dac ă arta romanic ă este definit ă ca art ă a form ă şi propor ţii). Între cele dou ă turnuri se afl ă o secolelor XI si XII, iar cea gotic ă, arta secolelor mare rozas ă, iar în zona inferioar ă se observa trei XIII-XV, defini ţiile se dovedesc din nou a fi sau cinci portaluri. generale şi sumare.

36

Laturile edificiului sunt sprijinite de caracteristicii arc-butan ţi, care consolideaz ă ce creeaz ă o atmosfer ă cople şitoare pentru contrafor ţii, contrabalansând astfel presiunea credincios. Toate marile catedrale gotice sunt lateral ă a bol ţilor. Un turn-lantern ă, de decorate cu admirabile vitralii. Un alt element asemenea foarte înalt, este plasat deasupra decorativ este şi capitelul coloanelor, ce este încruci şă rii transeptului cu nava central ă. decorat cu figuri umane şi animale. Pentru a defini stilul gotic, mult timp s-a Din jurul anului 1380 se afirm ă stilul exagerat importan ţa arcului frânt (a ogivei) ca flamboaiant, ultima sintez ă şi ultimul progres al element definitoriu fundamental. În realitate, dac ă goticului, care de acum încolo va domina pâna în folosirea sistematic ă a arcului frânt în locul celui în epoca Rena şterii. plin centru a intrat într-adev ăr în defini ţia arhitecturii gotice, în schimb ogiva în sine (dar nu încruci şarea de ogive care sus ţine bolta) era de uz curent înc ă din jurul anului 1100 - deci cu aproximativ o jum ătate de secol înainte de începutul goticului, - şi chiar intrase ca un element propriu multor şcoli de arhitectur ă romanic ă (din Burgundia, Proventa, Perigord). De fapt, elementele caracteristice ale stilului gotic sunt altele trei: bolta pe ogive (iar nu pe arce semicirculare), arcul butant (sprijinind în exteriorul edificiului presiunea lateral ă a pere ţilor) şi un tip de ornamenta ţie cu totul nou , care nu se mai supune unei tradi ţii cu valoare de dogm ă, ci se inspiră din observa ţia direct ă a naturii. Turnurile gotice (mult mai elegante şi mai îndr ăzne ţe decât cele romanice) sunt de dou ă eluri: lanterne - plasate aproximativ la mijlocul axei edificiului şi, prin ferestrele de la baz ă, sporind ilumina ţia interiorului - şi clopotni ţele. Turnurile pe plan p ătrat (sau mult mai rar octogonal) se termin ă de regul ă cu flesa, extremitatea ascu ţit ă, în form ă de piramid ă sau de con, din piatr ă sau şarpant ă acoperit ă cu ţigl ă, servind ca acoperi ş turnului. Impresia de verticalitate şi de puternica elansare a unei construc ţii gotice este creat ă în mod deosebit de înal ţimea flesei. Fa ţada unei biserici gotice de ţine un loc mult mai important din punct de vedere artistic decât cea a unui edificiu romanic, fiind partea cea mai ornant ă a edificiului, dar şi care pune cele mai multe şi delicate probleme constructorului, atât din cauza dimensiunilor ei excep ţionale, cât şi din nevoia de a se racorda cu turnurile şi cu portalurile care îi sunt integrate. Ferestrele gotice înfa ţişeaz ă scene pictate din Biblie şi, filtrând lumina, in interior se ob ţin cele mai nea şteptate nuan ţe, fapt

37

Vă trimitem la raftul I de bibliotec ă

Jurnalul portughez – Mircea Eliade

In anul 2006, la Editura Humanitas, vedea politice falimentare, echivalente cu incapacitatea întâia oar lumina tiparului ” Jurnalul portughez ” ă unui vizionarism de anvegur ă şi de regenerare. scris de Mircea Eliade în perioada când a avut o misiune diplomatic ă în capitala lusitan ă, între anii Iat ă ce noteaz ă pe 3 ian.1943:”Disperarea de anul 1941-1945,în calitate de consiliercultural.Jurnalul a trecut revine.Dar nu legat ă de o experien ţă fost recuperat din Biblioteca Regenstein din personal ă ,nu ca un efect al condi ţiei mele în Chicago, de Florin Ţurcanu, semnatar al unui univers,ci rezultant ă a medita ţiilor asupra mersului studiu, alaturi de Sorin Alexandrescu, cel care a războiului. Totul mi se pare inutil şi absurd, daca îngrijit edi ţia şi Mihai Zamfir. Astfel, în mod o lume nou ă se va face cu pre ţul disparitiei inedit, cartea beneficiaz ă de trei – prefe ţe cu o României ca stat şi ca na ţiune. Nu m ă intereseaz ă densitate şi cu dimensiuni deosebite ce aduc nici un paradis terestru(în care ,de altfel,nu cred), revelatoare unghiuri de cunoa ştere asupra cuprinsului. dac ă e dobândit cu sacrificarea neamului meu. Cum în ultimii ani interesul pentru crea ţiile memorialistice a crescut într-o propor ţie neb ănuit ă,(s ă lu ăm ca reper doar o jumatate de secol,) şi aceast ă scriere din tinere ţea lui Eliade a adus suficiente argumente pentru a reconsidera specia literar ă a diarismului. Pentru c ă însu şi cazul Mircea Eliade ,în cultura român ă şi cea universal ă, este unul complex şi, îndraznim s ă apreciem, greu- ,”Jurnalul portughez”propune o fa ţă necunoscut ă a omului şi creatorului ; nu în sensul biografismului sec, îngust ori linear, ci al profunzimilor prin autointrospec ţie, prin devoal ări crude şi adev ăruri rostite cu pruden ţă sau c ăin ţă ,totul f ăra urm ă de trucaj ori de sl ăbire a tensiunii confesive..Jurnalul are mai multe paliere de receptare ,care sunt induse de inse şi temele sale. Mai întâi,sunt referirile omniprezente la anii tulburi ai României care intrase în r ăzboi,al ături de Germania nazist ă.Ins ă rela ţia cauz ă-efect în privin ţa unor fen omene politice dezastruoase, precum diktatul de la Viena şi rebeliunea legionar ă,îl fac pe intelectualul Eliade, aflat departe de ţara natal ă,s ă-şi pun ă ”Din acest citat se desprinde îns ă ,mai cu seam ă, întreb ări incomode pentru sine. Ca simpatizant si nota de profe ţie asupra viitorului ţarii sale care chiar membru al mi şcării gardiste, nelini ştea cu spal ă păcatele unor convingeri politice de care se apropie scriitorul de notorietate ( in tinere ţe,probabil nascute din entuziasmul sinergic deceniul al patrulea),de aceste evenimente, este şi de nuan ţă mesianic ă al celor care formau subînteleas ă. Mircea Eliade are o reac ţie de rezerv ă grupul” Kriterion”. Un alt nivel de lectur ă este cel în confesiunea intim ă a paginii de jurnal,fiindc ă ar cultural, referitor la colegi de genera ţie precum M. insemna c ă-şi recunoa şte ,peste orgoliul funciar al Vulc ănescu, Constantin Noica, Mihail Sebastian, creatorului,eroarea „ab in tio”a unei op ţiuni

38

pe care îi aminte şte selectiv,de unii despartindu-se fără s ă tr ădez autenticitatea şi intimitatea ,pe al ţii ocolindu-i dintr-o pruden ţă probabil ,singurele calit ăţ i care valideaz ă o asemenea vinovat ă.Este cazul lui Mihail Sebastian:”Aflu, proz ă(.28 oct.1944) De re ţinut cele dou ă tr ăsături: acum, în noapte, de la Radio România c ă Mihail autenticitatea şi intimitatea, pe care le desprinde Sebastian a murit ieri,la 12,30[…]Mihai a trait o diaristul lucid, ca elemente de poetic ă a speciei via ţă de câine în ace şti ultimi cinci ani.A sc ăpat de avant la lettre.Etajul cel mai înalt al scrierii, partea masacrele rebeliunii din ianuarie 1941, de lagarele lui tulbur ătoare se deschide chiar din transformarea antonesciene, de bombardamentele americane, de confesiunii intr-un roman de dragoste, intr-un tot ce-a urmat dup ă 23 august .A v ăzut c ăderea roman al disper ării fiin ţei coplesite de capcanele Germaniei hitlertiste şi a murit într-un accident de destr ămării.Cauzele?Multiple: de la vectorii istoriei circula ţie la treizeci şi opt de ani!…Imi amintesc în şel ătoare, la voin ţa de a invinge,al c ărei centru de prietenia noastr ă .In visurile mele ,era unul din cei greutate decompenseaz ă sufletul în favoarea doi –trei oameni care mi-au f ăcut Bucurestiul spiritului de crea ţie…. suportabil.Chiar în climaxul meu legionar l-am Autorul se simte îndrept ătit s ă scrie:”De ce sim it aproape.Am câ tigat enorm din prietenia ţ ş să nu m ă concentrez numai asupra mea însumi, lui.” numai asupra vietii ,mântuirii şi sanata ţii mele ”(29 mai 1945) Mircea Eliade ne face şi alte marturisiri de natur ă literar ă. Ele pot s ă dea seam ă pentru o mai dreapt ă evaluare a operei sale, cel pu ţin, într-o judecat ă care adun ă date de istorie literar ă şi le cupleaz ă cu verdicte autoreferen ţiale, in vederea formul ării unui ra ţionament critic cu fundament estetic.A şadar, s ă urmarim: Am recitit astazi pentru o o noua editie „Nunt ă în cer”.M-a emotionat pân ă la lacrimi.N-amscris un lucru mai desavâr şit,mai patetic şi mai sincer.P ăcat c ă parte a II-a, mai ales,spre final,scade mult sub nivel. Altminteri,ar fi fost cel mai frumos roman de dragoste românesc”. (13 iun. 1941) Pentru c ă făcând din acest jurnal adev ărata mea oper ă? ”(2 aceast ă mic ă poveste de dragoste romanesc ă este februarie 1945) Sunt, cel putin, cuvinte deja bine cunoscut ă, însu şit ă, astazi, gra ţie surprinz ătoare, ,care transform ă con ştiin ţa select ării sale în manualele de liceu, şi pentru c ă creatorului cu un destin excep ţional,într-un individ prototipul Ilenei-Lena, eroina c ărţii este chiar Nina excep ţional. Mare ,cartea devine o provocare. Paginile acestui ş Deducem ,într-un ra ţionament simplu c ă se jurnal sunt pline ,obsesiv, de evocarea acestei încearc ă cedarea eternit ăţ ii crea ţiei pentru for ţa femei care a fost de fapt so ia lui mai bine de 10 ţ constiin ţei eliberate de zgura unor tr ăiri ani. Eliade o transform cu putere de sugestie ă împovar ătoare . într-o victim ă cu valoare de sacrificiu pentru destinul s ău. Aşadar ,miracolul confesiunii este cel care învinge ;deocamdat ă.Dac ă Marlaux considera c ă ar trebui Paginile despre dragostea lor si despre să transformi existen ţa într-un destin, în acest imbolnavirea si moartea ei tragic ă sunt Jurnal,de o autenticitate uneori incendiar ă,Mircea tulburatoare ca ni te episoade dostoievskiene.Dar ş Eliade parc ă încearc ă s ă ne conving ă sau s ă se Eliade da frâu liber i unei confesiuni excep ionale ş ţ conving ă de faptul c ă un destin merit ă câteodat ă s ă despre condi ia jurnalului intim,scriind: ţ se converteasc ă într-o ”Existen ţă ”. „Încerc s ă dau cât mai mult ă densitate Prof.Dorothea Vieru impresiilor, s ă dep ăş esc brouillon-ul jurnalului,

39

ÎNTR-O PRIM ĂVAR Ă A POE ŢILOR…

Pentru ca sentimentul prim ăverii s ă fie deplin, el parabola etc.) şi surprinde prin discursul tumultos în trebuie s ă-şi g ăseasc ă expresia în rostire; şi ce rostire ritm de cavalerie regal ă. O defini ţie a poeziei sale o dă glas mai bine tr ăirilor decât poezia? găsim în chiar versurile din volumul Poezia au adus-o în preajma noastr ă chiar Tetraktys : (...) materiile reziduale, adic ă zgura, poe ţii într-un program ini ţiat de Uniunea Scriitorilor scamele şi cenu şa, se arunc ă din avioanele utilitare, din România şi intitulat „Prim ăvara poe ţilor”. ca îngr ăşă mânt, peste planta ţiile clandestine de mac Programul const ă, printre altele, în popularizarea şi de cânep ă indian ă, acolo se recicleaz ă prin literaturii contemporane a tinerilor scriitori printr-o complicate procese de sintez ă, prin care doar serie de lecturi desf ăş urate în fa ţa unui auditoriu mai cartelurile specializate le-ar mai putea cât de cât mult sau mai pu ţin ini ţiat într-ale poeziei. Astfel c ă, explica, şi într-un târziu se întorc ca produse în preajma Zilei Interna ţionale a Poeziei, poe ţii virtuale de import care perturb ă grav, a şa cum de tineri s-au întâlnit cu cititorii tineri din licee. multe ori s-a spus şi în parlament, balan ţa de pl ăţ i şi În data de 16 martie 2007, în sala de festivit ăţ i a sporesc alarmant deficitele . Colegiului Na ţional „I.L.Caragiale”, ne-am bucurat Întâlnirea le-a oferit elevilor contactul direct de prezen ţa Doinei Ioanid, a lui Mihai Ignat şi Pavel cu art ştii, considera ţi pân ă acum simpli oameni de Şuşar ă, care au citit din versurile lor. hârtie, înm ărmuri ţi în manualele şcolare, precum şi Autoare a volumelor Duduca de mar ţipan , Cartea bur ţilor şi a singur ătăţ ii , E vremea s ă por ţi cercei , Doina Ioanid scrie o poezie descriptiv ă, dar nu într-atât a lumii exterioare, cât mai cu seam ă a mi şcărilor interioare, o poezie ancorat ă în prezent, care imortalizeaz ă clipa tr ăit ă:„(...)Tr ăiesc în umbra zidului, a stre şinii, f ără jurnal, f ără proiecte, f ără destina ţii precise. Tr ăiesc deodat ă cu ziua care trece“. Seduce prin imaginile lumii domestice, devenit ă, prin talentul autoarei, poezie, uneori, trist ă şi amar ă.(...) Uneori, diminea ţa, cîte un personaj e luat de vînt şi purtat pretutindeni ca un afi ş zdren ţuit, înainte de-a fi g ăsit cuvintele potrivite. În ultima vreme, autor de teatru cu reprezentaţii în ţar ă şi peste hotare, Mihai Ignat a citit din volumele sale: Klein spuse , Eu , Poeme în doi , poezii biografiste, dar sub masca unui alter-ego, Klein devenind astfel personajul prin contactul cu poezia contemporan ă, mai pu ţin studiat ă care poetul ia cuno ştin ţă de propria identitate. Klein în şcoal ă, dar nu mai pu ţin interesant ă. spuse: În rumoarea ora şului trebuie s ă Fragmentarismul, ironia, parodia, metaforele ghicesc/viitorul meu şi pa şii celui mai bun prieten/. inedite, simbolurile personale, biografismul acestei Respir de 110603 de zile./ De 1716 ori mi-am t ăiat poezii au stârnit interesul elevilor care, dup ă lectura unghiile./ N-am jucat niciodat ă tenis de cîmp barbut/ textelor, s-au gr ăbit s ă pun ă întreb ări. Discu ţiile au pocher pe dezbr ăcate./ Femeile cu unghii prelungi încins atmosfera şi au creat acea apropiere capabil ă îmi dau fiori./ Ploaia întins ă pe asfalt/ e triste ţea să contureze amintiri memorabile şi experien ţe mea preferat ă. fundamentale. Câ ştigul a fost, desigur, de ambele Dintr-o alt ă genera ţie, cea optzecist ă, Pavel părţi Şuşar ă este nu numai criticul de art ă cu aplomb, ci şi poetul ludic, ce recicleaz ă materia poeziei clasice, restaureaz ă specii literare apuse (fabula, balada, Prof. Mioara Col ţea

40

Lec ţii de viat ă

Înc ă din cele mai vechi timpuri, bătrâne ţea a reprezentat un punct de interes pentru Este b ătrâne ţea o povar ă? O intrebare care na şte oameni.Însu şi Marcus Ulius Cicero a filozofat multe controverse,ce pot isca la rândul lor multe despre aceasta tem ă in opera sa”De discu ţii.Este evident c ă,odat ă cu înaintarea in Senectute”(“Despre B ătrâne ţe”). Astfel, in urma vârst ă,se acumuleaz ă boli,oboseala,nemul ţumiri discu ţiei despre lucrarea lui Cicero din cadrul orei cauzate de e şecurile inregistrate in via ţă . de Latin ă, ne-am pus problema: este b ătrâne ţea Ie şita la pensie, o persoan ă in vârst ă,are intr-adev ăr o povar ă. venituri mai mici si spectrul s ărăciei o sperie. Nu trebuie s ă privim b ătrâne ţea ca pe o Ie şirea dintr-un colectiv in care a muncit ani întregi parte mai intunecat ă a vie ţii, unde totul pare trist echivaleaz ă cu o izolare for ţat ă,cu o marginalizare deoarece ne apropiem de sfâr şit. care amplific ă depresia si triste ţea. Sunt multe Fiecare etap ă a vie ţii are farmecul si avantajele persoane in varst ă care nu au o familie,care nu au ei.În raport cu tinere ţea, b ătrâne ţea are avantajul cu cine schimba o vorb ă si, de aceea, ies la experien ţei, iar in apropierea sfar şitului il confrunt ă plimbare, la cump ărături, mânate de dorin ţa de a pe b ătrân cu intreb ări eterne asupra vie ţii..De multe găsi pe cineva cu care s ă discute, c ăruia sa-i spun ă ori, am observat c ă imaginea „in ţeleptului” este pasurile, durerile si nemul ţumirea. intruchipat ă de aceea a unui b ărbat sau a unei De multe ori, astfel de persoane in varst ă,naive si femei in vârst ă, în unele increz ătoare,ajung prad ă u şoar ă pentru fel de fel de civiliza ţii, bătrâni fiind sf ătuitorii conduc ătorului si escroci care le deposed ă de bunuri sau chiar î şi ai armatei. pierd via ţa. Când ajungem la b ătrâne ţe nu trebuie sa ne În acelasi timp,exist ă persoane in vârst ă cu o intrist ăm,ci sa ne sim ţim norocosi c ă am parcurs sănătate fizic ă si mental ă remarcabil ă,care înc ă î şi toate etapele vie ţii. mai desf ăş oar ă activitatea in mod normal sau care Dar ce este b ătrâne ţea? „B ătrâne ţea haine grele” îşi ajut ă cu mult folos rudele.Astfel de persoane spune o veche vorba din popor.Aceasta inseamn ă înc ă mai gust ă bucuria de a tr ăi.Ele sunt că,inc ă demult,oamenii vedeau in sosirea b ătrâne ţii ajutate,poate, şi de o fire optimist ă şi tonic ă,nefiind inceputul unei perioade de suferin ţă cauzat ăde astfel o povar ă nici pentru cei din jur,nici pentru sine însu şi. Pentru o persoan ă in vârst ă,cople şit ă de boal ă,de sărăcie şi singur ătate,b ătrâne ţea poate fi o povar ă pentru sine însu şi. Şi pentru cei care îngrijesc o persoan ă in vârst ă,bolnav ă,acrit ă de via ţa şi de necazuri,situa ţia este dificil ă.Dar,dac ă cel in cauza este p ărinte ori rud ă c ăruia îi dator ăm multe,este necesar s ă ne înarm ăm cu r ăbdare si credin ţă şi s ă îi ajut ăm. Poate asa cum un organism nu poate func ţiona f ără un organ, şi via ţa este incomplet ă f ără ultima sa parte,b ătrâne ţea fiind ultima pies ă a puzzle-lui boli,oboseal ă si s ărăcie. Şi la cap ătul acestei numit via ţă . perioade triste si dureroase se g ăse şte „sfâr şitul inevitabil” despre care nu ştim mai nimic,dar Marius Bobocea despre care sper ăm c ă ne va duce spre ceva mai Christine Kropf bun si mai curat. Andra Zisulescu

41

Sonetele lui Shakespeare şi Voiculescu: un cânt adus iubirii

Sonnet CVI Sonetul CCIV

by William Shakespeare de Vasile Voiculescu

When in the chronicle of wasted time Mi-a trebuit întreaga v ăpae-a poeziei I see descriptions of the fairest wights, Cărbunele iubirii s ă schimb în diamant; And beauty making beautiful old rhyme Dar str ăluce şti de-acuma pe fruntea ve şniciei, In praise of ladies dead and lovely knights; Răscump ărat de-apururi ob ştescului neant...:

Then in the blazon of sweet beauty’s best, Puterea mea e jarul închis, ca-n nestemat ă, Of hand, of foot, of lip, of eye, of brow, Ce arde dur şi rece-n l ăuntricul s ău joc: I see their antique pen would have expressed De la crearea lumii, cu a ştrii to ţi deodat ă, Even such a beauty as you master now. Nu se mai stinge în mine originarul foc.

So all their praises are but prophecies E cât un bob, dar ţine virtu ţile esen ţei; Of this our time, all you prefiguring, E diamant, ce roade o ţel şi mun ţi de stei... And for they looked but with divining eyes Cu el î ţi tai fereastr ă-n pere ţii existen ţei They had not skill enough your worth to sing; Să intre nemurirea cu tot v ăzduhul ei:

For we which now behold these present days Şi într-un vârtej de versuri arzând diamantine, Seduc eternitatea, iubite, pentru tine. Have eyes to wonder, but lack tongues to praise. (Ultimile sonete închipuite ale lui Shakespeare în (Sonnets ) traducerea imaginar ă a lui Vasile Voiculescu )

Iubirea reprezint ă momentul plenar al existen ţei Iubirea ca tem ă fundamental ă a crea ţiei oric ărui individ. Numai prin iubire putem transcede artistice şi literare umane îi apropie şi pe doi condi ţia de simpli muritori, numai prin iubire scriitori afla ţi la o distan ţă de trei secole şi jum ătate putem înfrunta destinul vitreg, acoperindu-ne cu unul de cel ălalt. Atât William Shakespeare, cât şi aura senin ă, inefabil ă a eternit ăţ ii. Cu to ţii cel care îndr ăzne şte s ă î şi asume rolul de putem deveni, însufle ţiţi de puterea celui mai adânc continuator modern al s ău, Vasile Voiculescu, dau sentiment omenesc, artizani de miracole, alchimi şti aripi acestui sentiment în inimile lectorilor din ce preschimb ă c ărbunele banal al trecerii noastre orice epoc ă. prin aceast ă lume în diamant indestructibil.

42

Cei doi înfrunt ă rigiditatea formei de sonet şi, prin Dac ă Shakespeare îi recunoa şte frumuse ţea poeziile lor cu num ăr fix de paisprezece versuri, în toate evoc ările trecutului, Voiculescu urm ărind un foarte precis tipar ritmic şi strofic, preschimb ă îns ăş i starea existen ţei, legile firii prind via ţă idei, tr ăiri, valori universale, ce fac pentru a-i asigura ve şnicia. De şi fermecat de abstrac ţie de orice barier ă temporal ă sau spa ţial ă. chipurile domni ţelor şi cavalerilor În sonetele citate mai sus, Voiculescu şi conturate în rime de demult, eul liric shakespearian Shakespeare iau ini ţiativa de a imortaliza chipul realizeaz ă c ă portretele lor laudative nu reprezint ă fiin ţei iubite, de a-l a şeza pe un piedestal al decât încerc ări stângace de a evoca, profetic, perfec ţiunii dincolo de vicisitudinile materialit ăţ ii perfec ţiunea persoanei c ăreia îi este închinat imediate. Ambii poe ţi cultiv ă în mod deliberat sonetul. În ambiguitatea, pe care lectorul, deopotriv ă intrigat şi jurul acesteia întreg universul pare s ă fermecat, încearc ă s ă o clarifice. Lipsa detaliilor graviteze, pierdut în contemplarea unei fizice ale descrierii, precum şi încifrarea pasiunii – frumuse ţi f ără seam ăn ce cap ătă atributele obiectul iubirii poate fi pe rând femeia, b ărbatul divinului şi eternului. Ridicându-şi privirea din sau divinul – ne duc cu gândul la ideea de anticile cronici care îi anticipeaz ă iubirea, poetul Universalitate. Ni se permite s ă ne închipuim, cu regret ă c ă nu poate g ăsi cuvinte îndeajuns de ochii min ţii, un prototip, o imagine chintesen ţial ă a pre ţioase pentru a-i surprinde splendoarea: “For we fiin ţei iubite care î şi dep ăş eşte „modelul” supus which now behold these present days/ Have eyes to pieirii, seducând eternitatea. wonder, but lack tongues to praise”.

43

Voiculescu în schimb reu şeşte, tocmai prin De-am tâlmacit cu umbre lumina ta cereasc ă puterea unui „vârtej de versuri arzând diamantine” De lacrimi, ca şi ochii, mi-s versurile ude... închinate dragostei sale, s ă o r ăscumpere uit ării. Te-am îngânat ca pruncul ce-nva ţă s ă vorbeasc ă Efortul s ău creativ este în acela şi timp titanic şi sublim, iar rezultatul sfideaz ă îngustele tipare le Şi,-n râvn ă-i, scâlciaz ă cuvintele ce-aude... unei vie ţi efemere. Iubirea îi confer ă poetului Dar tu e şti ve şnic Soare... Şi-o clip ă-mi po ţi ierta atributele unui demiurg capabil s ă taie „fereastr ă- Să fiu o biat ă gâz ă jucând în raza ta. n pere ţii existen ţei/ S ă intre nemurirea cu tot (Ultimile sonete închipuite ale lui văzduhul ei”, s ă înduplece soarta asemenea eroilor Shakespeare în traducerea imaginar ă a lui Vasile din basme. Diamantul, ca simbol al perfec ţiunii şi Voiculescu ) al tr ăiniciei dragostei, este piatra de temelie pe care Autoredus la ipostaza de m ărunt epigon, se sprijin ă întreaga arhitectur ă a poeziei, revenind Voiculescu d ă glas sentimentului de venera ţie ca un ecou ce transfigureaz ă versurile în nestemate nutrit fa ţă de ilustrul s ău predecesor comparându- închinate iubirii. Ce poate întrece aceast ă imagine se pe rând cu „pruncul ce-nva ţă s ă vorbeasc ă/ Şi-n în m ăre ţie şi pre ţiozitate? râvn ă-i scâlciaz ă cuvintele ce-aude” şi cu o „biat ă Cel din urm ă sonet închipuit de Voiculescu gâz ă jucând în raza” sa. este menit a fi un elogiu adus celui supranumit În urma lecturii ambelor volume de sonete, „leb ăda Avonului”, în fa ţa c ăruia poetul român se trebuie s ă m ărturisesc c ă, în umilul meu pleac ă umilit: ra ţionament pierdut ca un fum pe bolta Sonetul CCXLIV unor uria şi, am ajuns la o concluzie diferit ă de cea de Vasile Voiculescu oferit ă de Voiculescu în ultima lui poezie. Voiculescu nu este un simplu epigon. Stric oare faimei tale? Îng ăduie s ă-ţi spun, Dimpotriv ă, m ă consider un martor al apropierii, ca Oceanule de geniu ce-neci chiar şi uitarea, un arc ce str ăbate epoci, culturi, spa ţii atât de Cine-ar putea-, cu-atâta mai mult un biet nebun -, îndep ărtate, dintre doi titani. Opera lor se une şte Şi în ce chip pe lume, s ă pâng ărasc ă marea...? într-o clip ă de gra ţie închinat ă supremului Ţi-am bântuit via ţa, eu, b ădăranul Will: sim ţă mânt omenesc: IUBIREA. Nu am putut ajunge n ăpraznica-ţi m ărire. Am cutezat atuncea, îngenunchiat umil, Să te cobor..., jos, pân ă-n adânca mea smerire... Mihaela Sultanovici Cls a XI-a E

44

Convexitate şi inegalit ăţ i trigonometrice

Ne propunem în acest articol demonstrarea Func ţia f este concav ă iar g concav ă şi cresc ătoare. unor inegalit ăţ i relativ la elementele unui triunghi. Conform cu (P) h(x)=g(f(x))=ln(cos x) este Se utilizeaz ă nota ţiile uzuale şi admitem cunoscute concav ă. no ţiunile de monotonie, convexitate (concavitate), Deci relativ la o func ţie real ă. ln(cosAcosBcosC)=ln(cosA)+ln(cosB)+ln(cosC) ≤ Re ţinem, f ără demonstra ţie, urm ătoarele A + B + C 1 1 3 ln (cos )=3ln =ln , rezultate deosebit de utile. 3 2 8 de unde cerin ţa din enun ţ. ⊂ Propozi ţie (P) Fie I,J R intervale şi π func ţiile f:I →J, g:J →R; h:I →R, h=gof. Problema 3 Dac ă A,B,C ∈ (0, ] şi A+B+C= 2 Atunci: π atunci α) Dac ă f şi g sunt convexe iar g 3 2 cresc ătoare, atunci h este convex ă. cos A + cos B+ cos C ≤ β) Dac ă f este convex ă, g este concav ă şi 2 descresc ătoare, atunci h este concav ă. γ) Dac ă f şi g sunt concave iar g descresc ătoare atunci h este concav ă. δ) Dac ă f este concav ă iar g este convex ă şi descresc ătoare atunci h este concav ă. Prezent ăm acum câteva inegalit ăţ i remarcabile, demonstrabile utilizând (P).

Problema 1 Pentru A,B,C ∈ (0, π) şi A+B+C= 3 3 π, avem sinAsinBsinC ≤ . 8

Solu ţie Avem f(x)=sin x concav ă pe (0, π), g(x)=ln x concav ă şi cresc ătoare pe (0,1) deci conform cu (P), h(x)=ln(sin x) este concav ă. Putem scrie: ln(sin A) + ln(sin B) + ln(sin C) ≤ + +   3 A B C 3  3  3ln (sin ) = 3 ln = ln   , 3 2  2  de unde cerin ţa problemei.

Problema 2 Pentru A,B,C ∈ (0, π) şi A+B+C= 1 π s ă se arate c ă are loc cosAcosBcosC ≤ . 8 π Solu ţie Daca A ∈ [ ,π) atunci cos A ≤ 0 şi 2 π rela ţia este evident ă. Fie A,B,C < şi consider ăm 2 π f(x)=cos x, x ∈ (0, ) şi g(x)=ln x, x ∈ (0,1). 2

45

Problema 4 Dac ă A+B+C= π şi π π Solu ţie Consider ăm f(x)=cos x, x ∈ (0, ] şi A,B,C ∈ (0, ] atunci sin(cos A)+sin(cos 2 2 ∈ 3 g(x)= x , x [0,1). Func ţia f este concav ă iar g B)+sin(cos C) < . este concav ă şi cresc ătoare. Atunci, conform cu 2 (P), h(x)=(gof)(x) este concav ă şi A + B + C π 3 2 Problema 5 Dac ă A+B+C= π şi ∑ cosA ≤ 3 cos = 3 cos = ∈ 3 3 2 A,B,C (0,] atunci

În final prezent ăm dou ă probleme a c ăror rezolvare o l ăsăm în seama cititorilor.

Prof. Gheorghe Ianu ş

Heisenberg şi “Uniunea Uraniului”

Se ştie c ă fisiunea nucleara a fost un element prea îndepartat (Z=56) în sistemul descoperit ă la 17 decembrie 1938 de c ătre germanii periodic fa ţă de cel de plecare (Z=92). Chiar Lise Otto Hahn şi Fritz Strassmann. Profesorul Otto Meitner l-a sf ătuit providenţial pe F. Strassmann“ Hahn a fost directorul institutului de chimie al să arunce datele experimentale la co şul de hârtii”, SOCIETA ŢII Ştiintifice “Împaratul Wilhelm al II- întrucât nu p ărea verosimil ă apari ţia bariului în lea” din Berlin, care a acest proces: “L ăsa ţi în studiat în 1936, grija fizicienilor împreun ă cu un mic interpretarea datelor grup de cercet ători, dumneavoastr ă reac ţia nuclear ă experimentale (ce s-ar fi dintre uraniul natural întamplat cu istoria şi neutronii len ţi. omenirii dac ă fisiunea Neutronii respectivi nuclear ă ar fi fost au fost furniza ţi de acceptat ă înc ă din 1936, catre o surs ă extern ă în Germania lui de Ra-Be. Grupul de Hitler?). lucru al lui Otto Hahn Dup ă circa 1200 cuprindea pe fiziciana de experimente, în care de talie mondial ă Lise a identificat bariu, la 17 Meitner, dar şi o serie decembrie 1938, de tineri mai pu ţin profesorul Hahn a fost cunoscu ţi ca S. convins c ă Strassmann Flugge, H. Gotte, W. ar putea s ă aib ă Seelmann Eggebert, dreptate. Ca atare, pe H. J. Born, precum şi data de 6 ianuarie 1939, pe cel mai valoros : în revista “Die F. Strassmann. Naturwissenschaffen”, Otto Hahn a publicat o nota Acesta din urma i-a atras aten ţia lui O. Hahn înc ă în care a descris noile rezultate “dubioase”, ce nu din 1936 c ă, din acea reac ţie nucleara rezulta bariu, puteau fi explicate prin premisele fizicii anilor ’30.

46

Ulterior, procesul nuclear curios a fost altii au sintetizat elemente transuraniene, printre confirmat de noile laboratoare de fizic ă nuclear ă de care si plutoniul. In anul 1942, Dopel a pus in la Cambridge, Viena şi Paris, pe seama neutronilor functiune la Leipzig primul reactor nuclear rapizi elibera ţi în urma fiec ărui act elementar de german, care permitea efectuarea unor cercetari scindare a nucleelor de uraniu din interac ţiunea cu mai complete in domeniul fisiunii nucleare a neutronii len ţi. uraniului sub neutronii termici. Astfel, fisiunea nuclear ă a fost recunoscut ă de Intrucat costurile unei instalatii complexe de comunitatea ştiin ţific ă interna ţional ă, iar celor doi separare a izotopilor de uraniu in sistemul U- cercet ători germani li s-a conferit Premiul Nobel 235/U-238 s-au dovedit prea mari, cercetarile au pentru anul 1944 în chimie. continuat folosind doar U-235 imbogatit, atat cat se Luând în considera ţie noua descoperire ştiin ţific ă, afla in amestecul natural al elementului cu Z=92. in Arsenalul armatei germane a înfin ţat în septembrie acest caz insa s-a utilizat apa grea ca moderator, 1939 societatea “Uranverein”, sub conducerea intrucat deuteriul are o sectiune eficace de captura ştiin ţific ă a profesorului Werner Heisenberg, a neutronilor termici mai mica decat a protiului, laureat al Premiului Nobel pentru fizic ă, având din apa simpla. sarcina s ă cerceteze mai profund fisiunea nuclear ă în vederea cre ării unui nou motor cu care s ă fie dotate tancurile şi alte ma şini utilitare pe de o parte iar pe de alt ă parte producerea de energie electric ă. Grupul de la “Uranverein” cuprindea fizicieni germani de prima marime: Bothe, von Weizsacker, Dopel, Geiger, Jensen, Suess etc. Din acel grup nu f ăcea parte niciun chimist, nici chiar Hahn sau Straussmann. În plus, dou ă institute de fizic ă, din Berlin şi Heidelberg, apar ţinând societa ţii “Împ ăratul Wilhelm al II-lea” au trecut în subordinea Arsenalului condus de c ătre generalul Schumann. Tematica de cercetare a fost canalizat ă în dou ă direc ţii. - separarea izotopilor în sistemul U-235/U-238, cu scopul îmboga ţirii materialului supus iradierii în izotopul u şor (mai mult de 0.72%), cel ce fisioneaz ă sub neutroni epitermici, de unde rezult ă energie; - ob ţinerea apei grele ca agent termic, dar şi Ulterior, germanii din “Uranverein” au mai ca moderator pentru neutronii rapizi folosi ţi apoi în construit inca doi reactori nucleari mai puternici, automen ţinerea reac ţiei de fisiune ca o reac ţie în primul intr-un buncar din Berlin, iar celalalt in lan ţ. localitatea Haigerloch (langa Gottingen), in Între timp, cercet ătorii americani au construit în vederea continuarii cercetarilor nucleare. Din cauza 1940, la Chicago, un « arz ător cu uraniu », adic ă conditiilor din ce in ce mai dificile pricinuite de un reactor nuclear, de dimensiuni mari, pentru razboi, furnizarea ritmica a materialelor necesare obtinerea de energie electrica din fisiunea nucleara. cercetarilor a fost perturbata, iar posibilitatea In acelasi timp, von Weizsacker, a dovedit teoretic, realizarii acelei “masini” s-a indepartat ca pe langa fisiunea nucleelor de U-235, in paralel considerabil. In plus, conform unei directive a lui ar putea rezulta (din U-238) un alt nucleu mult mai Hitler din 1943, care stipula ca “acele cercetari cu eficient in astfel de reactii “de scindare”. nu pot fi finalizate in sase luni sa fie abandonate”, Ulterior, incepand cu 1942, Seaborg, Mc Millan si societatea stiintifica “Uranverein” s-a dizolvat.

47

In luna aprilie 1945, americanii au gasit in ar putea rezulta (din U-238) un alt nucleu mult mai localitatea Haigerloch 1.5 tone de apa grea, 1.5 eficient în astfel de reactii “de scindare”. tone de uraniu pur, 10 tone de grafit, bare de Ulterior, începand cu 1942, Seaborg, Mc Millan şi cadmiu etc. Studiind documentele germane al ţii au sintetizat elemente transuraniene, printre capturate de catre trupele aliate referitoare la care şi cercetarile nucleare, s-a constatat un decalaj de plutoniul. În anul 1942, Dopel a pus în func ţiune la circa trei ani in favoarea americanilor, decalaj la Leipzig primul reactor nuclear german, care care a contribuit, poate cu buna stiinta si savantul permitea efectuarea unor cercetari mai complete în Werner Heisenberg. domeniul fisiunii nucleare a uraniului sub neutronii Luând în considera ţie noua descoperire ştiin ţific ă, termici. Arsenalul armatei germane a înfiin ţat în septembrie Întrucat costurile unei instalaţii complexe de 1939 societatea “Uranverein”, sub conducerea separare a izotopilor de uraniu in sistemul U- ştiin ţific ă a profesorului Werner Heisenberg, 235/U-238 s-au dovedit prea mari, cercetarile au laureat al Premiului Nobel pentru fizic ă, având continuat folosind doar U-235 imbog ătit, atât cât se sarcina s ă cerceteze mai profund fisiunea nuclear ă afla în amestecul natural al elementului cu Z=92. în în vederea cre ării unui nou motor cu care s ă fie acest caz însa s-a utilizat apa grea ca moderator, dotate tancurile şi alte ma şini utilitare pe de o parte intrucat deuteriul are o sec ţiune eficace de captur ă iar pe de alt ă parte producerea de energie electric ă. a neutronilor termici mai mic ă decât a protiului, Grupul de la “Uranverein” cuprindea din apa simpla. fizicieni germani de prima marime: Bothe, von Ulterior, germanii din “Uranverein” au mai Weizsacker, Dopel, Geiger, Jensen, Suess etc. Din construit înc ă doi reactori nucleari mai puternici, acel grup nu f ăcea parte niciun chimist, nici chiar primul într-un buncar din Berlin, iar cel ălalt în Hahn sau Straussmann. În plus, dou ă institute de localitatea Haigerloch (langa Gottingen), în fizic ă, din Berlin şi Heidelberg, apar ţinând vederea continu ării cercet ărilor nucleare. Din cauza societa ţii “Împ ăratul Wilhelm al II-lea” au trecut în condi ţiilor din ce în ce mai dificile pricinuite de subordinea Arsenalului condus de c ătre generalul război, furnizarea ritmica a materialelor necesare Schumann. cercet ărilor a fost perturbat ă, iar posibilitatea Tematica de cercetare a fost canalizat ă în dou ă realiz ării acelei “masini” s-a indep ărtat direc ţii. considerabil. În plus, conform unei directive a lui - separarea izotopilor în sistemul U-235/U-238, cu Hitler din 1943, care stipula c ă “acele cercetari ce scopul îmboga ţirii materialului nu pot fi finalizate in şase luni s ă fie abandonate”, supus iradierii în izotopul u şor (mai mult de societatea stiin ţifica “Uranverein” s-a dizolvat. 0.72%), cel ce fisioneaz ă sub neutroni epitermici, În luna aprilie 1945, americanii au g ăsit în de unde rezult ă energie; localitatea Haigerloch 1.5 tone de ap ă grea, 1.5 - ob ţinerea apei grele ca agent termic, dar şi ca tone de uraniu pur, 10 tone de grafit, bare de moderator pentru neutronii rapizi folosi ţi apoi în cadmiu etc. Studiind documentele germane automen ţinerea reac ţiei de fisiune ca o reac ţie în capturate de c ătre trupele aliate referitoare la lan ţ. cercet ările nucleare, s-a constatat un decalaj de Între timp, cercet ătorii americani au construit în circa trei ani în favoarea americanilor, decalaj la 1940, la Chicago, un «arz ător cu uraniu», adic ă un care a contribuit, poate cu bun ă ştiin ţa şi savantul reactor nuclear, de dimensiuni mari, pentru Werner Heisenberg. obtinerea de energie electric ă din fisiunea nuclear ă. În acela şi timp, von Weizsacker, a dovedit teoretic, Prof. Daniela Stoenescu că pe lâng ă fisiunea nucleelor de U-235, in paralel

48

ASPECTE PRIVIND GEOMORFOLOGIA ŞI HIDROGRAFIA MUNICIPIULUI BUCURE ŞTI

Municipiul Bucure şti, capitala României (cu Câmpul B ăneasa (sau Otopeni ), situat la o suprafa ţă de circa 228 km 2), este situat în partea nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m de sud a ţă rii, în Câmpia Bucure ştiului , la şi densitatea fragment ării mai mare în sectorul intersec ţia paralelei de 44 o25’50’’ latitudine sudic, de 0,5-1 km/km 2. La contactul cu versantul nordic ă cu meridianul de 26 o4’50’’ longitudine Văii Colentina, pantele pot dep ăş i 5 o. estic ă. Valea Colentinei este asimetric ă (datorit ă Câmpia Bucure ştiului, subunitate a Câmpiei versantului drept mai abrupt) şi puternic Vl ăsiei, se extinde în NE şi E pân ă la Valea meandrat ă. La intrarea în Bucure şti are l ăţ imea de Pas ărea, în SE şi S pân ă la Câmpul Câln ăului şi 0,5 km, iar la ie şire, de 1,5 km. În lungul ei apar Lunca Arge ş-Sabar, în SV tot pân ă la Lunca dou ă terase joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi martori Arge ş-Sabar, iar în NV pân ă la Câmpia Titu. S-a desprin şi din câmpuri sau din terase. format prin retragerea treptat ă a lacului cuaternar, Lunca este larg ă şi bine dezvoltat ă pe ambele ca urmare a mi şcări de în ălţare a Carpa ţilor şi maluri, îns ă din cauza lucr ărilor de regularizare a Subcarpa ţilor şi a intenselor aluvion ări. În fost acoperit ă de apele lacurilor de acumulare. Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite Se mai p ăstreaz ă doar câteva popine sub forma cu loess şi depozite loessoide, iar la începutul unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroe şti şi Holocenului depresiunea era complet exondat ă. În Pantelimon. acest timp râurile î şi prelungesc cursurile şi î şi Câmpul Colentinei (sau Giule şti-Floreasca ), intensific ă eroziunea liniar ă în p ătura groas ă de cuprins între râul omonim şi Dâmbovi ţa, acoper ă loess, fragmentând astfel câmpia. circa 36% din teritoriul Municipiului, având o În prezent, Câmpia Bucure ştiului are înclinare u şoar ă pe direc ţa NV-SE (între 80 şi 60 m altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord- altitudine). Densitatea fragment ării are valori vestic ă, şi 50-60 m, în cea sud-estic ă, în lunca cuprinse între 0 şi 1 km/km 2. Dâmbovi ţei. Ora şul propriu-zis se desf ăş oar ă între 58 m şi 90 m altitudine. Peste 50% din suprafa ţa sa se încadreaz ă în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu dep ăş esc valoarea de 2 o. Fragmentarea este mai accentuat ă în jum ătatea estic ă, unde se ajunge la 1- 1,5 km/km 2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi v ăi (cu terase şi lunci) care se succed de la nord c ătre sud:

49

Valea Dâmbovi ţei este s ăpat ă în loess, având la Bude şti, cu un debit de 13,3 m 3/s. Regimul de malul drept mai abrupt şi înalt (aproximativ 10-15 scurgere se caracterizeaz ă prin viituri mari de m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în prim ăvar ă, var ă şi toamn ă şi prin perioade cu ape amonte şi 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvoltate, foarte mici vara şi iarna. Pentru stoparea predominant, pe partea stâng ă a râului şi sunt în frecventelor inunda ţii (1532, 1673, 1678, 1774, num ăr de patru. Pân ă la amenajarea cursului, în 1798, 1864, 1865, 1893, 1932, 1948, 1972, 1975 şi lunc ă se g ăseau piscuri, popine, renii, grinduri, 1979) s-au ini ţiat o serie de lucr ări de amenajare ostroave şi maluri abrupte. În prezent se mai începând înc ă din 1775. păstreaz ă o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vod ă) şi În perioada 1985-1989 au fost proiectate şi popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vod ă, executate lucr ările de amenajare complex ă a Movila Mare). Dâmbovi ţei (cuva de ape curate şi caseta de ape Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni- uzate) şi realizat ă. Acumularea Lacul Morii (la Văcăre şti ) se desf ăş oar ă între Valea Dâmbovi ţei, la nivel normal de reten ţie cu o suprafa ţă de 241,6 ha nord, şi de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de şi un volum de 14,7 mil. m 3 ap ă). la vest (90 m) spre est (60 m), predominând Râul Colentina, afluent al Dâmbovi ţei, cu un treptele hipsometrice de 70-80 m şi 80-90 m, iar debit mediu de 2,39 m 3/s, prin lucr ările de densitatea fragment ării ajunge pân ă la 0,5-1 regularizare (începute în anul 1933) a fost km/km 2. transformat într-o salb ă de lacuri. Dintre acestea, Re ţeaua hidrografic ă a ora şului este destul de pe teritoriul Municipiului Bucure şti se g ăsesc: L. bogat ă, fiind constituit ă aproape exclusiv din Str ăule şti (cu suprafa ţa de 33 ha), L. Grivi ţa (53 râurile Dâmbovi ţa şi Colentina (apar ţinând ha), L. B ăneasa (40 ha), L. Her ăstr ău (77 ha), L. categoriei pericarpatice sudice) şi din lacurile de Floreasca (70 ha), L. Tei (80 ha), L. Plumbuita (55 acumulare amenajate pe acestea. ha), L. Fundeni (88 ha) şi L. Pantelimon I (53 ha). Dâmbovi ţa are izvoarele în Mun ţii F ăgăra ş şi Al ături de acumul ările enumerate mai sus, în ora ş Mun ţii Leaota şi dup ă un curs, predominant pe au mai fost amenajate şi alte lacuri precum: direc ţia nord-vest—sud-est, se vars ă în râul Arge ş, Ci şmigiu, Titan, Morarilor, Tineretului ş.a.

Prof. drd. Ioan M ĂRCULE Ţ Prof. gr. I Gra ţianca VL ĂSCEANU

50

Vizita unui grup de elevi şi profesori in Giurgiu în Colegiul nostru

influen ţa extrem de nociv ă a acestor droguri asupra corpului uman. Copiii au fost foarte încânta ţi de animalele de la col ţul biologic animal al laboratorului de biologie, de morfologia lor. Au urm ărit comportamentul pe ştilor exotici, broa ştei ţestoase, papagalilor, porcu şorului de Guineea etc. Le-a fost prezentat ă revista de biologie nr.1 „Lec ţia pentru via ţă ” realizat ă în anul şcolar trecut, specificându-se totodat ă c ă în revista de biologie nr. 2, din acest an şcolar, care va fi intitulat ă „Bioparteneriate”, vor fi introduse şi articole scrise de c ătre unii dintre elevii care ne-au vizitat. În afara articolelor, doamna profesoar ă Vla şcu Mariana a mai adus şi plan şe cu picturi pe tema protec ţiei mediului realizate de elevi din Într-o zi de sâmb ătă, 16 mai 2006, şcoala noastr ă a Şcoala „Sf. Gheorghe” Giurgiu, care al ături de fost vizitat ă de un grup de elevi şi profesori de la posterele, afi şele, eseurile elaborate de elevi din Şcoala nr.1 „Sf. Gheorghe” din Giurgiu, în cadrul colegiul nostru vor face obiectul unei expozi ţii cu unui Acord de colaborare interinstitu ţional ă ocazia Zilei Mondiale a Mediului – 5 iunie. încheiat în octombrie 2005. Obiectivele ce au stat Musafirii no ştri au vizitat microsera noastr ă la baza acestei vizite au fost, în principal, şcolar ă, muzeul nostru de biologie şi au observat cunoa şterea şcolii noastre, în vederea realiz ării speciile de vie ţuitoate naturale, conservate din orient ării şcolare, interrela ţionarea dintre elevi, acestea, s-au documentat cu ajutorul informa ţiilor schimbul de experien ţe dintre profesori, afişate sub sticl ă, în 26 de exponate cu plante desf ăş urarea de activit ăţ i instructiv-educative ornamentale, precum şi cu ajutorul informa ţiilor comune. prezentate în tablourile expuse în cadrul muzeului În cadrul laboratorului de biologie al şcolii noastre, şcolar, în corela ţie cu acesta. doamna profesoar ă Ciobanu Mariana a abordat prin aplicarea experimentului de laborator cu material biologic natural şi observarea acestuia, conversa ţiei euristice, demonstra ţiei cu ajutorul retroproiectorului şi foliilor specifice: seismonastia la Mimosa pudica, nutri ţia insectivor ă la Dionaea muscipula. Au fost date explica ţiile necesare în corela ţie cu mi şcarea senzitivei şi nutri ţia mixotrof ă a capcanei mu ştei Venus. Prin montarea unui „Dispozitiv pentru fumat” şi prin proiectarea unor folii la retroproiector cu pl ămâni normali şi tabagici, cu afectarea sarcinii de c ătre fumul de ţigar ă şi cu combina ţia nefast ă alcool-tutun asupra organismului uman, elevii au putut redescoperi

51

Ne-am bucurat nespus de mult de Doamna noastr ă profesoar ă le-a vorbit posibilitatea de a ne face şcoala mai cunoscut ă, de invita ţilor no ştri despre cum au fost organizate, a sprijini orientarea şcolar ă a unor elevi de vârst ă amenajate aceste spa ţii şcolare utile instruirii şi apropiat ă nou ă, de a cunoa şte noi oameni şi de a educarii elevilor 2004, despre îngrijirea şi interrela ţioana cu ace ştia, de a participa la men ţinerea lor, r ăspunzând tototdat ă întreb ărilor activit ăţ ile instructiv-educative. adresate de ace ştia. În cadrul colegiului nostru, grupul de elevi şi profesori au mai vizitat cabinetul A.E.L. în care Andreea SECIU, clasa a XII-a „A” noi desf ăş ur ăm lec ţii de biologie informatizat ă, Florentina P ĂUN, clasa a XII-a „A” cancelaria, s ăli de clas ă, sala de festivit ăţ i, capela. Antonio HAGIU, clasa a XII-a „E” La parter, în hol, au putut observa o Răzvan MOLDOVEANU, clasa a XII-a „E” expozi ţie de afi şe, eseuri scrise în diverse limbi str ăine, dar mai ales în limba german ă, model ări de mingi, expozi ţie realizat ă cu ocazia organiz ării şi desf ăş ur ării Campionatului Mondial de Fotbal din acest an în Germania.

52 CCCASETĂCASETĂ REDACŢIONALĂ

Prof. Redactor : Iuliana Dumitrescu Prof. Coordonator: Doroteea Vieru

Colectivul de redacţie : Raluca Lazăr Ruxandra Bucur Andra Zisulescu

Tehnoredactare & Grafică: Alexandru Safcencu Ilustraţie : Alexandru Safcencu Alin Dumitru

O scoala romaneasca de traditie I Atelier de creatie • “Delir” • “Abia atunci” • “Trezire din vis” • “Dupa-amiezi cu cafea si cacao” • “In mansarda” • “File din jurnalul unui om fericit” • “Vreau sa fiu eliberat” • “Casanova” • “Hai-Ku` ” II Scoala romaneasca in Europa unita • “Marea Unirea de la I Decembrie 1918” • “Plurilingvismul – o tendinta europeana” • “Raportul final al comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste in Romania” • “Europa era mult mai aproape decat ne imginam ! “ • “O sarbatoare neobisnuita” • “Despre mentorat” III Viata scolii • “Mind the Book “ • “Sfaturi pentru drumeti- Cetatea Sighisoara” • “Un microunivers editorial scolar” • “Christmastock bazaar” IV Universul artei – Lumea cartii • “Nichita Stanescu - 11 elegii sau Chemarea mumelor” • “Scandal la Opera” • “Calendarul evenimentelor literare – anul 2007 “ • “La 100 de ani de la nasterea autorului: Mihail Sebastian, un alt fel de jurnal “ • “Cartea, esenta de parfum a vietii” • “Arta gotica” • “Lumini si umbre in epoca Renasterii” • “Lectii de viata” • “Jurnalul portughez – Mircea Eliade” • “Intr-o primvara a poetilor” • “Sonetele lui Shakespeare si Voiculescu: un cant adus iubirii” V Stiinta la cumpana dintre milenii • “Convexitate si inegalitati trigonometrice “ • “Heisenberg si Uniunea Uraniului” • “Aspecte privinf geomorfologia si hidrografia municipiului Bucuresti” • Vizita unui grup de elevi si profesori din Giurgiu la Colegiul nostru