DOCSLIB.ORG

Dictiollar111 Contimporallilor

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Dictiollar111 Contimporallilor (SECOLUL AL XiXa ) Dictiollar111 Contimporallilor DE DIM. R. ROSETTI -4-§,--(1. BUCURETI EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAUIUL ROMAN No. 12, 1897 Or-ce ecsemplarne numerotat ,sine ,purtdnd semndtura aniorulur, se va considera contrafdcuti se va urmdri conform legeY. Reprodncereai traducjiunea sunt inter#se. Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, sprea sepu/ea face rectificdrile in edijia viitoare. PRECUVRNTARE Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa, §i care me ruga tocmai sä inserez intr'unziar, conform obiceiului, ca a trocut cu mare succes teza sa pentru licenta §i ca juriul ra felicitat foarte viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo- luntar pe §ase luni. Pe cand licentiatul se läuda cu izbandele sale universitare, intra in localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun- tar se scoala, saluta respectuos §i apoi se avaza Ear oil, care am tristulprivilogiii de a reprezenta deja o pagina a timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined §i le zisei : Quin se schimba vremurile §i moravurile. Vedeti pe oficerul care inträ acum ? Cu doué-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la mare nu rar fi salutat, caci pe atuncimedicii militari, cu toata uniforma lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei. Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila. Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovaragii mei de masä, se uitara ne- domiriti unul la altul, apoi la mine, §i me intrerupsera zicend Lipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila §i mai putin. Ce fel, urmai eii, nutiti cine a fost Davila ? Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad mi recomandat la spiteriecontracolicelor, respunse licentiatul, dar cine a fost Davila §i dad, a fost turc,tatar,sail neamt, habar nu am. Efi remasei uimit. Nu'nfi venea sä crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns Intara noasträ pentru ca o datä omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu, II Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politicä., sd nu se mal §tie nimic despre densul. Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila §i talmä.ciI sensul satiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militarie§iti din §coala sa. Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn tot gandit ea precum tInerul licentiat nu §tia nimio despre cine a fost Davila, tot ast-fel sunt multi cari nu §tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu, Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, pro- fesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski§imulti, foarte multi altil cad aú jucat un rol important In Romania 'de lainceputul se- colului astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu segAsesc nicderI. Toatä lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad altliterat, spre a ise gdsi viata in numeroasele modeluri de prozd §i poezil ce se tipdresc anual cu autorizatia ministeriald. Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contim- poranilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi. M'am pus pe lucru In 1896 §i credeam cä vol termina in §ase luni. Amar am fost in§elat, cdcT iatd-ne in 1898 §i lucrarea mea este abia schi- iatd, o recunosc singur. Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'aü lipsit elementele necesare spre a face ce doream sä fac, §i ce näddjduiam voi putea sä, produc. Spre a me urnidin loc, am gäsittreicarp. Una este Arhondologia Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vietel oamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare gre- ceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ;l'afdcut paharnic Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisd de un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii poli- tici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea alise ardtafaptele, iar toti adversarii sunt numitl hoti, fdrä a li se ardta hotille. De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji. A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei ro- mane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta douò nea- junsuri. E publicatä acum douiä-zecii doui de aril §i nu se ocupd de cat despre In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publicului Cu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po- III sedä. Lunr intregI toatä presa a reprodus apelurile mele desesperate cä,tre familiile tuturor fo§tilor sail actualilor frunta§I ai täreI. Se vede cá proza mea n'a avut darul sä dqtepte in public dorul des- gropärel trecutuluI, cacI mi-ati rèspuns cel mult zece la sutd din ceI carI ar fi trebuit sä féspunzä. In schimb insä recunosc cd am primit biografiile unor necunoscutI carrtni destäinuiati cä, de la nascere 'Ana in prezent ail fost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod) credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean. Desnädajduit, dar hotärät sä,joc de vreme ce intrasem in horä, am intreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-o biografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articol de fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 §i chiar maI incoace, in primul Bucuresci, gäseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po- liticeI externe, apoi totinteinsul se vorbea mai la vale despre moartea lui Campineanu sail a till Väcärescu, mai departe se istoriseail izbändele luI Garibaldi§i articolul inchea cu o dare de seamä despre scumpirea zarzavaturilor. Ca sä gäsesc ceva, trebuea sä citesc tot. Mare lucru n'arngäsit, dar am dobändit convingerea ca de la 1850 panä in prezent, presa noasträ a cA§tigat mutt, cel putin in arta de a impärti materia. Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rämäneafi analele par- lamentare. Ca un adevòrat cäine de vSnatoare in urmärirea prdzel, am pus mana pe tablourile pensionarilor Statuluidintrecut§i alegandu'mi acolo numele frunta§ilor, am alergat la izvor, corcetând proectele de logi racute cand lis'ail votat pensiile sail rocompensele nationale. A§a Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns nädäjduind ca voI gäsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza. Legea §i proectul erail cu desavér§ire laconice ;dar am constatat cä. M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul. Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevòr cuv6ntul M. Kogälni- ceanu, spre a gräi cam ast-fel :Domnilor, nädäjduesc cä nu este nevoe sä mai sustitimeritelelid V. Sturdza§i cä totI ye veti gräbi a vota proectul". Atät §i nimic maI mult. S'a gräbit§icu drept cuvdnt toatä Adunarea sä voteze proectul, de §i am convingerea ca multi deputati nu §tiaii mal multe despre V. Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila. M'a§ opri aid, de team& sä nu devid prea monoton, dar trebue sä mai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putintä. IV sä gäsesc starea civila§i foaea de serviciii a oficerilor mortI intimpul rezbelului Independentel. Nädäjdueam ca ace§tI (Hof sunt inscri§f inteo carte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituitsingur viata lor, servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 §i de cartea D-lui Th. Väcarescu: Lupiele Romanilor. Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca inasqmenea conditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune, pentru ca sa'nfifie ertat daca pe unii dinfrunta§il tarei i-am dat poate ca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altii am vorbit proa putin, §i pe unii ¡'am ingropat prea térziii. Am pus col putin temelia Dietionar2dui. Deacum inainte, sa'nff dea iubitorii de adevèr ajutor qi Dumnezeil zile ca sä pot indreptagre§elele inteo editie viitoare. DIM. R. ROSETTI. DICTIONARUL CONTIMPORANILOR A Aaron (Teodor).Preposit capitular in Luptele pentrti nationalitate ale Romcinilor de Lugo § (Transilvania), niiscut in Ardealla peste muatt in1848 49. (1892), Despre 6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lu- dualkmul austro-ungar (1892).Poesia po- go § la 6 Aprilie 1859. p tilard ronteind (1893), Melle politice ale cro- A fácutstudiile inSibikBlaj,§i Pes- nicarilor (1895), Istorialinche( ji literaturet tha. Numit la 1828 profesorla gimnasiul (1894). Modele dediscursurt (1896), Poe- din Blaj,el trece in 1835 paroch la pro- ticd (1897). topopia de la Gala, la1837 devine cano- nic. onorar iarla1838 paroch inArad. Adrian (Gheorghe). General, náscut Mal tarziù director al gimnasiului din Beiu§, In Transilvania, la 1820, incetat dinviatá la 1842 e numit censor si revisor la tipo- in Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luat grafia UniversitAtel din Buda. Dupà ce a parte In 1848 la mi§carearevolutionarl a trecut prin rectoratul seminarului rorran din Romanilordin Transilvania ; apoi a trecut Orada mare, a fost numit in1857 prepo- In Románia §i a intrat in serviciul militar, sit capitular in Lugo. Aaron a publicat fnaintand pfina la gradulde general. Sub Catechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoria domnia hit Cuza la 1863, de §i in neactivitate, hit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoria a fost dat in judecatá§iosandit la isgo- eclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintet nirea din armatá pentru ca refuzase sá pla- creftineintreRomí-hit (1850) Cuvéntdrt bi- teascá birul. Reintrat in armatá la 1866, a sericejtt (1847). fost ministru de resbel in cabinetul lul loan Briitianu de la 24 Mal 1867 paná la12 Adamachi (Vasile).
Load more

Recommended publications
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
    [Show full text]
  • Locating the Wallachian Revolution of *
    The Historical Journal, , (), pp. – © The Author(s), . Published by Cambridge University Press. This is an Open Access article, distributed under the terms of the Creative Commons Attribution licence (http://creativecommons.org/licenses/by/./), which permits unrestricted re-use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited. doi:./SX LOCATING THE WALLACHIAN REVOLUTION OF * JAMES MORRIS Emmanuel College, Cambridge ABSTRACT. This article offers a new interpretation of the Wallachian revolution of . It places the revolution in its imperial and European contexts and suggests that the course of the revolution cannot be understood without reference to these spheres. The predominantly agrarian principality faced different but commensurate problems to other European states that experienced revolution in . Revolutionary leaders attempted to create a popular political culture in which all citizens, both urban and rural, could participate. This revolutionary community formed the basis of the gov- ernment’s attempts to enter into relations with its Ottoman suzerain and its Russian protector. Far from attempting to subvert the geopolitical order, this article argues that the Wallachians positioned themselves as loyal subjects of the sultan and saw their revolution as a meeting point between the Ottoman Empire and European civilization. The revolution was not a staging post on the road to Romanian unification, but a brief moment when it seemed possible to realize internal regeneration on a European model within an Ottoman imperial framework. But the Europe of was too unstable for the revolutionaries to succeed. The passing of this moment would lead some to lose faith in both the Ottoman Empire and Europe.
    [Show full text]
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • Political, Diplomatic and Military Aspects of Romania's Participation in the First World War
    Volume XXI 2018 ISSUE no.2 MBNA Publishing House Constanta 2018 SBNA PAPER OPEN ACCESS Political, diplomatic and military aspects of romania's participation in the first world war To cite this article: M. Zidaru, Scientific Bulletin of Naval Academy, Vol. XXI 2018, pg. 202-212. Available online at www.anmb.ro ISSN: 2392-8956; ISSN-L: 1454-864X doi: 10.21279/1454-864X-18-I2-026 SBNA© 2018. This work is licensed under the CC BY-NC-SA 4.0 License Political, diplomatic and military aspects of romania's participation in the first world war M. Zidaru1 1Romanian Society of Historian. Constanta Branch Abstract: Although linked to the Austro-Hungarian Empire by a secret alliance treaty in 1883, Romania chose to declare itself neutral at the outbreak of hostilities in July 1914, relying on the interpretation of the "casus foederis" clauses. The army was in 1914 -1915 completely unprepared for such a war, public opinion, although pro-Entente in most of it, was not ready for this kind of war, and Ion I. C. Bratianu was convinced that he had to obtain a written assurance from the Russian Empire in view of his father's unpleasant experience from 1877-1878. This article analyze the political and military decisions after Romania entry in Great War. Although linked to the Austro-Hungarian Empire by a secret alliance treaty in 1883, Romania chose to declare itself neutral at the outbreak of hostilities in July 1914, relying on the interpretation of the "casus foederis" clauses. In the south, Romania has three major strategic interests in this region: - defense of the long Danubian border and the land border between the Danube and the Black Sea; - the keep open of the Bosphorus and Dardanelles, through which 90% of the Romanian trade were made; - avoiding the isolation or political encirclement of Romania by keeping open the Thessaloniki-Nis- Danube communication, preventing its blocking as a result of local conflicts or taking over under strict control by one of the great powers in the region[1].
    [Show full text]
  • 264645206.Pdf
    O şcoal ă româneasc ă de tradi ţie - Colegiul Na ţional «I.L.Caragiale » Scurt ă prezentare la 115 ani de la înfiin ţare Director prof. Gabriela B ăncil ă Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în pagina inc ă alb ă pe care se va scrie viitorul ţă rii, condi ţiile de dup ă realizarea Unirii Ţă rilor nu o vom l ăsa în voia cânturilor, ci cu mâini Române şi cucerirea independen ţei de stat, ca părinte şti vom insemna pe ea, dinainte, printr-o urmare a evolu ţiei rapide a societ ăţ ii române şti educa ţie curat ă, na ţional ă, tot ceea ce poate spre capitalism, s-a dezvoltat o re ţea de şcoli asigura într-o zi prop ăş irea şi prosperitatea necesar ă preg ătirii de cadre didactice pentru patriei. « Sciinta si patrie » va fi devisa acestei înv ăţă mântul primar, secundar şi superior. şcoli. » Cerin ţele de emancipare ale noii societ ăti Directorul şcolii, domnul Ion Zalomit a burgheze au f ăcut posibil ă întemeierea de c ătre adresat elevilor câteva cuvinte, atr ăgându-le Ministerul Cultelor şi Instruc ţiunii Publice a dou ă aten ţia c ă « toate cheltuielile ce le face statul vor şcoli normale superioare: una la Bucure şti (pentru fi zadarnice dac ă ei nu vor lucra cu sensibilitate şi sec ţiunea literar ă) şi a uneia la Ia şi (pentru str ăduin ţa şi nu se vor recomanda printr-o sec ţiunea ştiintific ă). În Monitorul Oficial din 31 conduit ă exemplar ă ». decembrie 1880/12 ianuarie 1881 la pag.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu Şi Idealul Naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada Cea
    III.PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE Reflecţii asupra vieţii lui Nioclae Filipescu - Nicolae Filipescu şi idealul naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada cea mai importantă din cariera politică a lui Nicolae Filipescu o reprezintă fără îndoială aceea în care acţiunile· sale s-au îndreptat spre realizarea idealului naţional. Visul său era acela ca cel puţin Transilvania să se alăture Vechiului Regat şi să cuprindă astfel între graniţele aceluiaşi stat pe românii care până atunci fuseseră obligaţi să trăiască sub organizarea administrativă a altor state, fără să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau ca cetăţeni ai acelor state. Privirea sa va fi cu precădere îndreptată spre Transilvania, legăturile sale cu elita românească de acolo fiind unele foarte bune. O personalitate importantă a elitei româneşti transilvănene din această perioadă cu care Nicolae Filipescu avea legături strânse era Octavian Goga, cel pe care Nicolae Filipescu îl va sprijini în demersurile sale atât material cât şi spiritual, lucru ce îl va face pe Octavian Goga să afirme despre el la un moment dat că „ a întrupat însuşirile rezumative ale unei rase". 136 La data atentatului de la Sarajevo, care a fost de altfel picătura care a umplut paharul, evenimentul care a aruncat în aer ordinea din relaţiile internaţionale declanşând războiul, Nicolae Filipescu se afla în străinătate. În timpul petrecut în străinătate a vizitat şi Germania, mai mult el avusese şansa de a vedea armata germană. Ajuns în ţară îi mărturiseşte lui Constantin Argetoianu la Sinaia: „ mi-e frică de un nou '70: armata asta nu poate fi bătută„.Ce ne facem?" Sub pretext de fost ministru de război al României el se plimbase prin toată Germania de la Baden Baden la Berlin şi de la Berlin la Viena ca să vadă cum se făcea mobilizarea şi să ia contact cu armata Kaizerului.
    [Show full text]
  • Nicolae Bănescu 1878
    Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” - 115 ani de existenţă - Seria: Biobibliografiile Directorilor B.C.U. „Carol I“ din Bucureşti, 3 B i o b i b l i o g r a f i e 1315 referinţe a d n o t a t ă Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti NicolaeNicolae BănescuBănescu 1878 - 1971 Bucureşti 2010 Lucrare elaborată în cadrul Serviciului Cercetare. Metodologie condus de dr. Dinu Ţenovici R e d a c t o ri Şerban Şubă, Geta Costache, Laura Regneală C o l a b o r a t o r i Elena Bulgaru, Lili Stoicescu, Daniela Stoica, Carmen Goaţă C u l e g e r e t e x t T e h n o r e d a c t a r e Simona Şerban I l u s t r a ţ i i Geta Costache Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României N. Bănescu: 1878-1971: biobibliografie adnotată / red.: Şerban Şubă, Geta Costache, Laura Regneală; colab.: Elena Bulgaru, Lili Stoicescu, Daniela Stoica, Carmen Goaţă. – Bucureşti : Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“din Bucureşti, 2010 ISBN 978-973-88947-2-3 I. Şubă, Şerban (red.) II. Costache, Geta (red.) III. Regneală, Laura (red.) IV. Bulgaru, Elena V. Stoicescu, Lili VI. Stoica, Daniela VII. Goaţă, Carmen 012:93/94(498) Bănescu, N. 016:93/94(498) Bănescu, N. 929 Bănescu, N. Coperta 1: Nicolae Bănescu, gravură de M. Olarian, 1929 Coperta 4: Fundaţia Universitară Carol I, 1915 ISBN 978-973-88947-2-3 Nicolae Bănescu, director al Bibliotecii Fundaţiei Universitare Carol I între 7 decembrie 1946 şi 9 februarie 1948 C U P R I N S Cuvânt înainte de prof.
    [Show full text]
  • Rim Cop2-3 Nr.1-2-11 Martie 2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – Închiderea Mării Negre sub otomani (I) – SERGIU IOSIPESCU ............................................................................................ 1 REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ • Formarea statului român modern Publicaţia este editată de – Unirea Principatelor şi Înalta Poartă în viziunea diplomaţiei europene Ministerul Apărării Naţionale, prin – MIRCEA SOREANU .......................................................................................... 8 Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Primul Război Mondial pentru Studii de Securitate din – Relaţii româno-germane în anul 1914 – CARMEN PATRICIA RENETI .......... 30 cadrul Parteneriatului pentru – Un document inedit despre apărarea Portului Constanţa în anul 1916 Pace, coordonator naţional al – CORNEL POPESCU ............................................................................................ 40 Proiectului de Istorie Paralelă: NATO – Tratatul de la Varşovia •Al Doilea Război Mondial COLEGIUL DE REDAC}IE – The Call of Duty? German Soldiers, POWs and Women in the Last Year of the Second World War – JOHN ZIMMERMANN, Germany ........................... 47 • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institu- tului pentru Studii Politice de • Diplomaţie şi apărare Apărare şi Istorie Militară -- Lumini şi umbre ale relaţiilor româno-polone în perioada interbelică (II) • Academician DINU C. – Prof. dr. NICOLAE MAREŞ ..............................................................................
    [Show full text]
  • On the Separation of the Moldavian Estates After the Bucharest Peace (1812)
    article doi:10.17684/i9A130en DIACRONIA ISSN: 2393-1140 Impavidi progrediamur! www.diacronia.ro On the separation of the Moldavian estates after the Bucharest Peace (1812). Several additions† Petronel Zahariuc∗ Faculty of History, “Alexandru Ioan Cuza” University, Bd. Carol I 11, 700506 Iași, Romania Article info Abstract History: After the occupation of Moldavia between the Pruth and the Dniester, the Received September 8, 2018 Russian Empire imposed, through the Bucharest peace, to the estate owners to Accepted September 13, 2018 choose within 18 months the country side where they would live. For a while, Published May 7, 2019 the Romanians believed that the Russian army would retreat, like it happened beforehand, so they postponed making a decision until the fall of 1813, when Key words: they had to “separate” themselves from the estates to the left or to the right of the Moldova Pruth. Most of the great landowners chose to stay in Moldavia under Ottoman Bessarabia domination. Hence, proportionally, most of the estates sold were on the side Bucharest Peace of the country occupied by the Russian Empire. The way this process unfolded 1812 was reconstructed by Alexandru Lapedatu (1916), and the current paper brings villages a series of additions and clarifications, as well as a list, unpublished and unused small towns in the Romanian historiography, with 387 villages and parts of villages, from Moldavia left from the Pruth, sold or changed in the last two months ofthe year 1813 and in the first days of the year 1814. At the same time, this paper suggests, at a general level, the way the separation of estates and families led to the separation of Moldavia, but, at the same time, secondarily, this multitude of names of settlements and masters may be used, sometime in the future, to the elaboration of a historical and toponymic study of the localities from the left of the Pruth, following the model of the one elaborated for the localities on the right bank of the Pruth by the toponymy collective with the “A.
    [Show full text]
  • Un Cugetator Politic Secolului Al Xix-Lea
    13 ACADEMIA ROMANA L MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XIII MEM. I I I. UN CUGETATOR POLITIC MOLDOVEAN DELA JUMATATEA SECOLULUI AL XIX-LEA: *TEFAN SCARLAT DASCALESCU , DE' N. IORGA .MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE . ' 1 1.1 ots ACADEMIEI 4 -east tis' MONITORUL OFICIAL CI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA BUCURESTI 1 9 3 2 - Lei a. faced N. IORGA. I. Intre DomniiMoldoveisiai Tarii Romanesti, cum se §i vechi. so. corespondenta; II. Zugravi noi 20.-- N. IORGA. Scrisori domnestidin arhivele dela Stockholm. 340. TOMULXI (1930) de tradare a lui MihaiViteazul ? 3o.-- N. IORGA. Exists o scrisoare istoria armamentului G-ral R. ROSETTI. I. $tirimarunte si note relative la 20.- la noi; II. Cand s'a adoptatsteagul tricolor la noi. 5o. BAL$. I. Biserica din Lujeni;II. Pridvorul bisericilormoldovenesti. G. etnografice. Civilisatiasicultura. 6o. S. MEHEDINTI. Coordonate lui Vasile Lupu in N. IORGA. I. Originea luiStefan Razvan; II. Petrecerea 50.- exilul dela Constantinopol. pang la aces G-ral R. ROSETTI. Razboiuldela moartea lui Stefan -cel-Mare 25. a lui Matei-Basarab.I. Armamentul. 15.-- IORGA. Octoihul Diacului Lorint. N. Andronache Donici. 30. ANDREI RADULESCU. Juristul 'Ana la G-ral R. ROSETTI. RAzboiuldela moartea lui Stefan-eel-Mare lui Matei-Basarab. II.Organizarea. 25. acea a lui Avram Iancu si a camarazilorsal, 55. ION I. NISTOR. DecorareaAsemanari intre ideile primitiveale poporului ANDREI RADULESCU. 20.-- din Bretania. si ale poporuluiroman. 300. TOMUL XII (1931-32) 25. ANDREI RADULESCU. Influentsbelgiana asupra Dreptului roman. N. IORGA. Un pact defamilie si o aunts domneasca in1587, 7. vechilor Domni moldoveni. 5. N. IORGA. La cronologia . 5. N. IORGA.
    [Show full text]
  • A Short Presentation of the History of Legal Education in Romania
    MISCELLANEA HISTORICO-IURIDICA TOM XIII, z. 1 ROK 2014 Laura Magdalena Trocan University “Constantin Brancusi” of Tˆargu-Jiu e-mail: [email protected] phone: +40 025 321 4307 DOI: 10.15290/mhi.2014.13.01.10 A short presentation of the history of legal education in Romania SUMMARY A short presentation of the history of legal education in Romania In Romania, the history of legal education dates from ancient times. The historical records show that legal education had appeared on the territory of countries that have later entered into the composition of the Romanian State, after enactment of the first written laws (pravile – or codices), and long before the enactment of legal codes on branches of activity. Thus, the preliminary of legal education in the Romanian countries can be traced back to the practice of writing laws (pravila – or codex) that emerged in the 17th century: in Walachia this was the Govora Code of 1640 and the Matei Basarab’s Code (also known as the reshaping of laws) in 1652: in Moldavia it was the Vasile Lupu Code (also known as the Romanian book of learning) of 1646. However, there are historians who claim that since 1400, an Academy of law or, at least, a course in law, would have been organized at the School of Alexander the Good in Suceava. The first educational institutions were established in monasteries and churches and teachers had a western and Byzantine educational background. In Moldavia in 1648, during the reign of Vasili Lupu, the Great Princely School was founded at Trei Ierarhi Monastry in Iasi.
    [Show full text]