Dictiollar111 Contimporallilor

(SECOLUL AL XiXa )

DIM. R. ROSETTI

-4-§,--(1.

BUCURETI

EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAUIUL ROMAN No. 12, 1897

Or-ce ecsemplarne numerotat ,sine ,purtdnd semndtura aniorulur, se va considera contrafdcuti se va urmdri conform legeY. Reprodncereai traducjiunea sunt inter#se.

Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, sprea sepu/ea face rectificdrile in edijia viitoare.

PRECUVRNTARE

Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa, §i care me ruga tocmai sä inserez intr'unziar, conform obiceiului, ca a trocut cu mare succes teza sa pentru licenta §i ca juriul ra felicitat foarte viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un voluntar pe §ase luni. Pe cand licentiatul se läuda cu izbandele sale universitare, intra in localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul voluntar se scoala, saluta respectuos §i apoi se avaza Ear oil, care am tristulprivilogiii de a reprezenta deja o pagina a timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined §i le zisei : Quin se schimba vremurile §i moravurile. Vedeti pe oficerul care inträ acum ? Cu doué-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la mare nu rar fi salutat, caci pe atuncimedicii militari, cu toata uniforma lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei. Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila. Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovaragii mei de masä, se uitara ne- domiriti unul la altul, apoi la mine, §i me intrerupsera zicend Lipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila §i mai putin. Ce fel, urmai eii, nutiti cine a fost Davila ? Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad mi recomandat la spiteriecontracolicelor, respunse licentiatul, dar cine a fost Davila §i dad, a fost turc,tatar,sail neamt, habar nu am. Efi remasei uimit. Nu'nfi venea sä crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns Intara noasträ pentru ca o datä omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu,

II Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politicä., sd nu se mal §tie nimic despre densul. Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila §i talmä.ciI sensul satiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militarie§iti din §coala sa. Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn tot gandit ea precum tInerul licentiat nu §tia nimio despre cine a fost Davila, tot ast-fel sunt multi cari nu §tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu, Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, profesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski§imulti, foarte multi altil cad aú jucat un rol important In Romania 'de lainceputul secolului astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu segAsesc nicderI. Toatä lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad altliterat, spre a ise gdsi viata in numeroasele modeluri de prozd §i poezil ce se tipdresc anual cu autorizatia ministeriald. Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contim- poranilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi. M'am pus pe lucru In 1896 §i credeam cä vol termina in §ase luni. Amar am fost in§elat, cdcT iatd-ne in 1898 §i lucrarea mea este abia schi- iatd, o recunosc singur. Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'aü lipsit elementele necesare spre a face ce doream sä fac, §i ce näddjduiam voi putea sä, produc. Spre a me urnidin loc, am gäsittreicarp. Una este Arhondologia Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vietel oamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare gre- ceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ;l'afdcut paharnic Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisd de un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii politici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea alise ardtafaptele, iar toti adversarii sunt numitl hoti, fdrä a li se ardta hotille. De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji. A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei romane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta douò nea- junsuri. E publicatä acum douiä-zecii doui de aril §i nu se ocupd de cat despre In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publicului Cu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po-

III sedä. Lunr intregI toatä presa a reprodus apelurile mele desesperate cä,tre familiile tuturor fo§tilor sail actualilor frunta§I ai täreI. Se vede cá proza mea n'a avut darul sä dqtepte in public dorul des- gropärel trecutuluI, cacI mi-ati rèspuns cel mult zece la sutd din ceI carI ar fi trebuit sä féspunzä. In schimb insä recunosc cd am primit biografiile unor necunoscutI carrtni destäinuiati cä, de la nascere 'Ana in prezent ail fost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod) credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean. Desnädajduit, dar hotärät sä,joc de vreme ce intrasem in horä, am intreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-o biografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articol de fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 §i chiar maI incoace, in primul Bucuresci, gäseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po- liticeI externe, apoi totinteinsul se vorbea mai la vale despre moartea lui Campineanu sail a till Väcärescu, mai departe se istoriseail izbändele luI Garibaldi§i articolul inchea cu o dare de seamä despre scumpirea zarzavaturilor. Ca sä gäsesc ceva, trebuea sä citesc tot. Mare lucru n'arngäsit, dar am dobändit convingerea ca de la 1850 panä in prezent, presa noasträ a cA§tigat mutt, cel putin in arta de a impärti materia. Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rämäneafi analele parlamentare. Ca un adevòrat cäine de vSnatoare in urmärirea prdzel, am pus mana pe tablourile pensionarilor Statuluidintrecut§i alegandu'mi acolo numele frunta§ilor, am alergat la izvor, corcetând proectele de logi racute cand lis'ail votat pensiile sail rocompensele nationale. A§a Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns nädäjduind ca voI gäsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza. Legea §i proectul erail cu desavér§ire laconice ;dar am constatat cä. M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul. Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevòr cuv6ntul M. Kogälni- ceanu, spre a gräi cam ast-fel :Domnilor, nädäjduesc cä nu este nevoe sä mai sustitimeritelelid V. Sturdza§i cä totI ye veti gräbi a vota proectul". Atät §i nimic maI mult. S'a gräbit§icu drept cuvdnt toatä Adunarea sä voteze proectul, de §i am convingerea ca multi deputati nu §tiaii mal multe despre V. Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila. M'a§ opri aid, de team& sä nu devid prea monoton, dar trebue sä mai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putintä.

IV sä gäsesc starea civila§i foaea de serviciii a oficerilor mortI intimpul rezbelului Independentel. Nädäjdueam ca ace§tI (Hof sunt inscri§f inteo carte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituitsingur viata lor, servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 §i de cartea D-lui Th. Väcarescu: Lupiele Romanilor. Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca inasqmenea conditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune, pentru ca sa'nfifie ertat daca pe unii dinfrunta§il tarei i-am dat poate ca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altii am vorbit proa putin, §i pe unii ¡'am ingropat prea térziii. Am pus col putin temelia Dietionar2dui. Deacum inainte, sa'nff dea iubitorii de adevèr ajutor qi Dumnezeil zile ca sä pot indreptagre§elele inteo editie viitoare.

DIM. R. ROSETTI.

DICTIONARUL CONTIMPORANILOR

A Aaron (Teodor).Preposit capitular in Luptele pentrti nationalitate ale Romcinilor de Lugo § (Transilvania), niiscut in Ardealla peste muatt in1848 49. (1892), Despre 6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lu- dualkmul austro-ungar (1892).Poesia po- go § la 6 Aprilie 1859. p tilard ronteind (1893), Melle politice ale cro- A fácutstudiile inSibikBlaj,§i Pes- nicarilor (1895), Istorialinche( ji literaturet tha. Numit la 1828 profesorla gimnasiul (1894). Modele dediscursurt (1896), Poe- din Blaj,el trece in 1835 paroch la pro- ticd (1897). topopia de la Gala, la1837 devine canonic. onorar iarla1838 paroch inArad. Adrian (Gheorghe). General, náscut Mal tarziù director al gimnasiului din Beiu§, In Transilvania, la 1820, incetat dinviatá la 1842 e numit censor si revisor la tipo- in Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luat grafia UniversitAtel din Buda. Dupà ce a parte In 1848 la mi§carearevolutionarl a trecut prin rectoratul seminarului rorran din Romanilordin Transilvania ; apoi a trecut Orada mare, a fost numit in1857 prepo- In Románia §i a intrat in serviciul militar, sit capitular in Lugo. Aaron a publicat fnaintand pfina la gradulde general. Sub Catechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoria domnia hit Cuza la 1863, de §i in neactivitate, hit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoria a fost dat in judecatá§iosandit la isgo- eclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintet nirea din armatá pentru ca refuzase sá pla- creftineintreRomí-hit (1850) Cuvéntdrt bi- teascá birul. Reintrat in armatá la 1866, a sericejtt (1847). fost ministru de resbel in cabinetul lul loan Briitianu de la 24 Mal 1867 paná la12 Adamachi (Vasile). Filantrop, nits- August 1868, avand gradul de colonel. A cut inIa§i la1811,undea incetat din intrebuintat o parte insemnatá a averei sale viatii la 20 Martie 1892. A fácut studiile pentrubine-faceri,fondândinBucuresci casa piirinteascá§ia ocupat diferite func- o frumoasá §coalá primará care poartá nu- tiunl in judetul Vaslui. A llsat Academiei mele s66. române o donatiune de douá milioane §i jumátate sub titlul«Fondul Adaniachi» al Adrian (Ion. V.) Profesor, publicist, cárui venit serve§te in mare parte pentru náscut in Miháileni (Dorohoi0)lar837, premiarea scrierilor morale, imbrácámintea mort la 14 August 1875 in Boto§ani. copiilor sáraci, irnprimári de lucráripre- A fácut studiile InFálticenl §i Ia§1. la miate, stipendii, etc. etc. 1856 a fost numit profesor la§coala pri- mará publicá din Doroholl'i, apoi la1858 Adamescu (Gheorghe).Profesor, pu- profesor de istorie la gimnasiul din Galatl. blicist, nAscut in Bucure§ti la 1869. A fácut La 1864 Ii regasim revism- al §coalelor din toate studiile In tará §i la 1891 a fost nu- Suceava, Ia§1,Boto§ani, la 1868 mit profesor suplinitor pentru limbaro- director alliceului dinBoto§anl. In mai mlinl la liceul din Galati ; la1892 afost multe ránduri, Adrian a fost ziarist, cola- numit definitivlaaceea§i cate-di-A,iarla borand la gazeta umoristicá Bondarul din 1894 a fost transferat in Bucure§ti la gim- Ia§1, Independetztul din Boto§ani §i Stelata. nasiul Sincai. A publicat un volum de Versurt, (1872) Dupá ce acolaboratla mai multere- §iPostulacht Slugdrescu satirá (1874). Pe viste literare intre 1886 §i1888, a publi- la sfár§itul vietelsale dela1871-1875, cat apol : Studit despre Miron Costin (1888), Adrian se strabilise tipograf in Botoani.

ALE - 6 - ALE Alcaz (Eugeniu). Colonel, mare in- act, Dupd mitad r act, Lumea Mita 2 acte, dustria, nascut la 1814 in ora§ul Hui, in- Dragosteiact, Bdt de nutre i act. Cinstill cetat din viara la Noembrie 1892. 3 acte, Craid nod poema. A facutsiudiilesalela §coala Polytec- A tradus Scoala Bdrbajilor, Tatdl nostrtt, nicli §i la Metz (Francia) apoI a intreprins Bolnavul inchipuit, Fecioarele,Sapho, Diana, o lungit calatorie in America. Cele tret sultane,De'ai fi Rege, Orfed in Intors in tara, intrain armatain Mol- infern, Mignott, etc. dova§ieste-numit imediatadjutantal DomnitoruluI Mihalache Sturza. In aceasta Alexandrescu (Constantin). Profe- calitate, ja parte la mi§carea revolutionara sor, nascut in ora§ul Ramnicu-Valcea la de la1848,§iapoi devine adjutantul lui Martie 1856. A facut studiile sale la liceul Voda Grigore Ghika, inaintand pana la gra- Sfintul Saya, §i la 1874 a fost numit ins- dul de colonel. Mai te'rzii1e numit prefect titutor la Urgovi§te. depolitie la Ia§1 (1862) sub domnia lul Ziarist cat va timp, a colaborat la cate-va Voda Cuza, dar ocupaaceastafunctiune ziare din acest din urmit ora, precum§i foarte putin timp. la altele din capitalii. Colonelul Alcaz a fost in mal multe n'in- Publicatiile sale sunt :Diclionarele geo- durl ales in parlament deputat§i senator. grafice ale judetelor Muscel, Prahova, Ilfov, Activitatea sa cea mai mare a desvoltat'o Vacea, Oltu, §ialtor judete, premiate de irisa in comercia, avand drept ideal inte- «Societatea geografica romana». meerea une! industrilnationale. La 1865 el cumpara fabrica de postav de la Neamtu Alexandrescu (Dimitrie). Profesor, a lul M. Kogalniceanu, o transforma, §i re- publicist, nascutinIa§1laiÒctombrie infiintand'o pe mo§ia sa Buho§i, Ii da im- 185o. A plecat in Francia la vérsta de ro portanta pe care o are §i astazt ani §i a studiat acolo declamatia, medicina, dar singurul studiil pe care l'a terminat in Alduleanu (Ioan).Consilier la curtea Paris, a fost dreptul. de Casatie ungara, niiscut la 1821 in satul In1870,fiindstudent,s'aangajat MoeciI Branului (Transilvania), incetat din ca militarinarmataParisului,legiunea viata in Buda-Pesta la 1871. streina «Les atnis de la France» sub ordi- 15upa absolvirea studiilor juridice, s'a sta- nele generalulul belgian Van der Mer. bilit in Bra§ov ca avocat la1847, apoi la Intors in tara. la 1875 cu titlul de doctor 1848 a trecut ca notar aldistrictulul Fa- In drept, a fost numit procuror la tribu- gh-a§. La 185o e numit asesor altribuna- nalul Ia§1, unde a functionat pana lai Mar- lulul de Alba Tulla, la 1858 pre§edinteal tie 188o ca membru de §edinta, judecator tribunalului Bra§ov, la 186r Consilier al gu- de §edinta, judecator de instructie §i prim vernululTransilvanieIinCluj,la 1865 procuror, cand a demisionat. vice-pre§edinte al tabla regesci in M. Vd- De atuncipana la 1888, exercitàpro- sdrbely, la 1867 consilier In ministerul de fesiuneade advocat luptandin opozitia- justitie din Budapesta, §i la 1869 membru unita contra guvernulul liberal. al curtel de Casatie din acela§ ora. La 1888, seraliaza la partida conser- Intre 1863-1865 a fost vice-pre§edinte vator§i ealesdeputatalcolegiuluf al al dietei din 2-lea Ia§I. La 1891 este numit secretar generalal Aleco-Pala.(vezi Vogorides). Ministerulul justitiet post pe care '1 ocupa pana la 15 Octombrie 1892, cand este nu- Alexandrescu (Dorna Aurel). Pu- mit profesor de drept civil la Universitatea blicist,cunoscut sub pseudonimul Dorna, din Ia§I, ,post pe care '1ocupa§i astazt nascut la 1870 in ora§ul Limoges (Francia). D. Alexandrescu a publicat :Pistol A fácnt studiilesale primare§isecun- Dontnipara Tret stelute, Rdmdsvagul sgdrci- dare in BucurescI, §i apoi a debutat imediat tulut comediI intfun act (1879).Comen- In literaturala 1887, publicand novele §i latir asupra dreptuhtt civil 5 volume. Le versurl prin diferite reviste literare, §i scriind droit anden et modernedela Rountanie. cronice teatralelaziarulConstitutionalul. A publicat :Prietenie, comedieinteun Alexandrescu (Grigore). Poet, fa-

ALE 7 ALE

bulist, nascut in ora§ul Térgovi§te (aim- Rolla, Docan, Sturze§til §itot/ corifeii mi§- bovila) la 1812, mort in Bucurescl la 1885. caret nationale de atuna incepu olupta A fiicutstudiile inBucurescI laliceul incordatain potriva domnie/ luiMihaiil- SI. Saya §iinpensionatulVaillant,apoi Voda Sturdza, slavind pentru ântâia oara, imbrati§acariera armelor, inrolAndu-seca In versuri frumoase §1fate()limba curat junkar. Parasind o§tirea la 1835, incepu sl romineasca, virtutilepoporului, dragostca publicenumeroase satirecare 'Iatrasera de tara, vitejia stramo§ilor §i dorul deli- dite-va inn! inchisoarepentru cá eral in- bertate. Viata §iactivitatealui Alexandri dreptate in contra guvernuluI §i Domnului full steins legate de insu§/ viata poporului Alexandru Ghica. romin, lastralucirea istorielcaruia ela Alexandrescu a ocupat diferitefunctiuni contribuit timpdecincizecide ani,ca publice precum : censor al presel la 1847, bun patriot §icapoetde maretalent. mai târziú director general al arhivelor, apoi In sufletul lui aú fost inmanunchiate simtirile, la 186o facu parte dincomisiunea intoc- dorurile, avênturile Orel, a careia glorie a niita laFoc§ani pentru unificarealegilor buciumat-o, a dreia suferinta a phIns-o, a celor douè tad unite. careia bunatate acantat-o. Primascriere Scrierile sale sunt :Poesif originale Ele- romfineasca a luiAlexandri fu o nuvela : gil Fabule (1838) Anul 1840. lucrare in Buchetiera dinFlorenta, publicata in «Da, care autorul concretizeaza aspiratiunile cia literara» a lui Kogalniceanu, dupa care mânieL urmara cântece §i balade ca :Doina-Doinitd, O intpresie (1846) odalaarmataro- BabaCloanta, Andrif-Popa,Graza §i altele mâna, Memorial, de aildtorie (1842) Poesif cuprinse in Doine ci ldcrdoticíre, prima sa nott1 jivecht (1842)Suvenire ji impresil carte poetica, tiparita la Ia§1, tipografia Ber- (1847). mann 1852, incare seafla§i Marioara Apoi a tradusoperilelui VoltaireAl-- Florioara, minunata legenda in forma po- Meropa, ear la 1863 a tiparit §i la 1863 Poesif diverse. Inacela§itimpelcutreera Moldova, La 1895, librarul Socec a publicat ultima aduna din gura téranilor, din cantecile lau- editiune complecta a operilor lui Grigore tarilor,dinpove§tilebàtrânilor,horile, Alexandrescu. antecele haiducesci§idoinele populare, pe cari mal tilrziaavea O. le deala lu- Alexandri (loan) Colonel, fratele poe- minà subtitlul de«Poesiile populare ale tului Vasile Alexandri, nascut la r Ianuarie Romdnilor. ( 865). 1825. Intrat in armata cu rangul de soldat Lucrareapoetica§idramatid ce ne-a a inaintat pina la gradul de Lt. colonel. A lasat este foarte voluminoasa. 0 parte nu- fost agent al Ore! la Paris laI86o. Data mat de §i cea mal mare fu publicata de li- incetarel din viata necunoscuta. braria Socecdin Bucuresci in anul1875, sub titlul de Opere contplecte coprinzénd poe- Alexandii (Vasile). Poet, autor dra- sii, prosa §i teatru. A§a, poesiile sunt cuprinse matic, barbat politic, nascut la Baca(' in Iulie in vol. I. sub numele de : Doine Ldcrdmioare, 1821, mort la Mircesci in 22 August 1890. 5uvenire (1842 1852),Vol. Mdrgd- A fost cel mai mare poet national român ritdrele (1852-1862), Vol.III.Pastelurf, §i în acela§ timp unul dintre barbatil poli- Varia §iLegende de la 1862 inainte, Vol. tic! frunta§I, cari aiícontribuit laregene- IV. Legende noué, °staid' no,s-tri,La Turnu- rarea, desvoltarea §1 inaltarea spiritului pu- Mdgurele, .Prosa : (novele,schite,biogra- blic, la introducerea §1 propa§irea reformelor fil)I vol.Teatru Cantonete cornice, Doi §i a civilisatiunel in Romania, luptând cu morti vii, Iorgu de : Sadagura, Kir Zuliaride, energie §i succes pentru unirea Moldovei Cinel-Cinel, Coroana luitefan col mare, Ar- cu Valahia §i pentru ridicarea in fata strei- vinte §i Pepelea, (feerie), Sgircitul risipitor, natatel a prestigiului §i a dernnitatei noastre Rusaliile, Florain §i Florica, Boerii §i Ciocoii, ca popor §i ca Stat. Dui:a studii mai intliù Lipitorilesatelor,Concina,Ginerilelui de medicina, apoi de drept, de matematica Hagi-Petcu (localisarea piesei lui Emile Au- §i in fine de literatur5, la Paris,el se in- gier «Le Gendre de Mr. Poirier»), Drumul toarse catre finele anului 1839 in tara, unde de fer, Despot Vocla (drama), FontânaBlan- impreuni cu C., Negri, M. Kogalniceanu, duziei (comedie Ovidiu(dramA

ALE 8 ALE antidO, Aaugim la acestea volumul poesii- Alexi (Artemiu Publiu). Profesor, lor populare ale Romdnilor, pomenit mal niiscut la 1847 in Sangeorgie (Transilvania), sus, §i multime de alte lucrAri pariA acum incetat din viatA la 15 Oct. 1896. A flicut Pie date la tipar, plus o corespondentà pH- studiile sale in Viena §i Gratz, unde a luat vaa intre dansul §i Ioan Ghica, amicul lui la 1874 djploma de doctor in §tiintele na- de tinerete, intretinua timp de, 40 deanl turale. neintreruptl, corespondentà care acum se afli De la. 1874 0115. la 1893 a fost profesor in biblioteca Academiei romane§i numerà de §tiintele naturale la gimnasiul din Naseud. peste i5oo de scrisori legate in 5 volume. El a scris §i publicat : Cele maI multescrieri aleluiAlexandri «Resbelul oriental ilustrat» (cu d. M. Pop) ai fost publicate in «Convorbirt ¡iterare». (1878) ;«Romd nitlaPlevna»,diserta- In anul 1878«Societatea pentrustu- tiune, (188o) «0 escursiune botanicd in Ro- diul limbelor romanice» din Montpellier in- mdnia §i Dobrogea», (1883)«Inseinncitatea stituise un premiu pentruautorulcelei iciintelor naturale ci reformele ce le reclamd mal bune poesii asupra «Ontecului Gin- studinl lor in ,scoalele noastre» (1883) «Des- tel Latine»,in scopde a-'1 pune in mu- preimportantastudiulut botanic»(1884) sick §itraducindu-1 in toate idiomele ro- «Compendin de Meteorologid» (1889) «Hel- mane,sà-1imprA§tie in lumealatinii. Se vetiaci Wilhelm Tell », (1889)«Die St- trimiseet poesil din toate pàrtile locuite de Georger Sdnerlinge», (1892). Latini, darcomitetul serbArilor recunoscu dt poesia luiAlexandri indeplinea singurà Alexi (loan). Episcopgreco-cato- conditiunile concursula PusA in musica de roman n5scut in Maladia (Selagiu) la 24 Iunie Marchetti (Roma) ea fu cantatit in ziva de 1801, incetat din viatà in Gherla la- 29 Iu- lo/.2Manly 1878 la Montpellier, in fata unui nie 1863. public de 6o,000 de auditorl. Alexandri fu Absolvindteologia la universitateadin serbatorit ca un rege. Viena la 1825, s'a hirotonisit §i in 1856 a In politick rolul lul V. Alexandri a fost ajuns episcop in Gherla. negre§it cam §ters fatà cu activitatea sa A publicat Gramatica romdneascd, in lim- terark totu§1 nu trebue perdut din vedere ba latini (1826). c.Y.I la 1848, prin presa francezk a sustinut Ca episcop el a figurat ca membru in co- aspiratiunilenoastre §i dtdupé moartea mitetul permanent ales de congresul nati- pArintelul séú, rèman6nd st6pan pe averea onal romanesc din Sibiu la 1861, pentru do- sa, de bunà voe, celintéiù in Moldova a bandirea drepturilor RomAnilor. desrobit pe tiganii sa V. Alexandri a fost Ministru al afacerilor Alexi (Marin).Profesor, chimist, nAs- striiine pe timpulcàimácàmiel lui St. Ca- cut in Craiova la 1814, incetat din viatit in targiu, V.Sturza §i A. Panu (1858), mi- Bucuresc/ la 25 Aprilie 1895. nistrulaacela§departamentsubCuza- A urniat clasele primare la vechea §coala Vodli, in mal multe r&-idurl deputat, sena- din Slatina, unde abea avénd vérsta de 18 tor v.-pre§. al Camereldeputatilor, trimis anl, fu fiumit la 1826 profesor suplinitor de In misiune politicà extra-ordinal-A pe langA cAtre Efaria§coalelor ;la1832 trececa imp6ratul Napoleon, regele Victor Emanuel profesor pentrucl.I-a a II-a §i a in §i guvernul Mara Britanii de amicul §i Dom- Craiova, ear la 1834, e adus in Bucuresci nitorul séi.1 Alexandru Ion I. la colegiul sfântu Saya. In anil din urn-ià al vietel sale la 1885, Ale- Cu incepere de la 1850, cariera §tiintificà xandri a ocupat postul de trimis extra-ordinar a luiAlexi Marin sedefine§te mai bine, §i ministru plenipotentiar al M. S. Regelui fiind numit conservator al cabinetului de fi- Carol la Paris.El era membru alAcade- zicI §ilaboratorulul dechimie la muzeul miel romane Inca de la1867, data infiin- sf. Saya, dupe ce in decurs de cincl aril el Ora el. I§I terminase §i complectase studiile In Paris. Ora§ul Bac5.6, locul de nascere al poetuluI, Profesor aproape la toate§coalelecari a sidicatin 1896 un monumentingr5- s'a6 creat in Bucure§tl, el infra in 1868 la dina public6 in memoria sa. Universitate,§i incheecariera sa la 1893 cAnd se retrage ca cel mal in vêrstii din toti Alexandru loan I (veil Cuza). profesorI no§tri.

ALE 9 ALP

Principalele sale lucr5ri sunt : Astronomie tul diviziel Buz66. La 1896 a dimisionat din populara (1837) Convorbirt de geometrie prac- armatii. ticd (1839)Principit de mecanicd (1840) In timpul resbelului Independentel, a fost Convorbid de mecanicd usuald (1842) Arit- sef de stat major al corpulul al II-a de ar- metica practicd cu Tabelele (1843) Fik-ica de matk a participatla luptele dinfata Ple- Pouillet (1852) Chimia de Pelone ¡i Fremy vneI si a fost numit chear `cornandant al (r853)Cunoitinte pentru ,s-coaleleprimare pietzei al acelel cetAtI cucerità. (1858) F4ica pentru ¡col( primare (1863) Wad de fkicd (1870) Manual dearit- AlimaneVanu (Constantin). Ingi- meticd (1871) Desen al ,s-coalelor (1876). ner de mine, nAscut la 27 Septembre 1865 Alexi a colaborat la Gaeta invéldtorulut In comuna Alimanesti (Oh). A filcut stu- Satulut (1845-1850) si a intemeiat foaea diile primarei secun dore in tark termi- Miqeul National (1856 la 1859). randu-lelaParis inliceulSaint-Louis. Elev al scoalel de mine din Paris, s'a in- Alexi (Teochar). N5scut la 1843 in tors in tara la 1891 dind a fost numit in- Brasov ; a studiat sciintele comerciale, con- ginerasistent inserviciuldocurilor si a ducéndapolpânâ la1868 tipografia procedat la rcconstructia liniei ferate Bacit6- Weiss dinBucurestl, iar de la 1869 pAna Piatra. Detasat in 1892 laserviciul mine- la 1882 Prima Bancd Transilvand, A scris lor din Ministerul Domeniilor, a condus son- «Dictionar germano-roman» (1886);«Ro- dajiul pentruciiutarea apelor artesiane pe manischePoeten»,traducereinnemteste Baragan,ii s'a incredintat conducerea din mai multi poetI romAni; a redigiat doi controlul exploatArilor rninere. anl «Noua IjibliotecA A publicat :Raport sumar pentru reorganisarea serviciulut minelor (1894) Comuni- Alexianu (Gheorght).Medic, Wiscut care asupra sondagiulut din Baragan, licutA in Bucurestl la ro Iunie1830. A inceput la congresul naturalistilor germani (1895). studiile sale la Sfintu Saya si le a terminat Raport asupra organisdret serviciulut mila Paris, de unde s'a intors cu titlul de doc- nelor (1895) Conbustibilit mineral! din Ro- tor in medicinà la 1863. mania (1896). A fost numit medic secundar laMater- nitate, apol ajutor de primar alCapitalei Alpar (loan). Pictor paysagist, nàscut in 1864 si profesor la scoala de medicina. In Bucurescl la 1857. A fAcut studiile sale La 1865 G. Alexiatiu e numit medic lein tark urmand duoi ani cursurile facultit- gist al Capitalei si Tribunalelor Ilfov, post tei de drept.Apoi a inceput sA se ocupe pe care 'I ocupiipanA la 1890.El a mal depicturk fArilprofesor, fAcindstudiile fost medic alconsultatiunelor gratuite la sale singurdupà naturk filtre Climpina spitalulColtzea de la 1869 plina la 1883, Cfunpinitza, cuprimele notiuni ce i-a dat membru in comitetulsanitar superior, di- pictorul Andreescu. rectorgeneral al serviciuluisanitar de la A expUs pentru prima datil la Intim-Club 1889, panA la 1892. In r886,fiind unul dininitiatorilacestui Doctorul G.Alexianu ocupá iaseizi cerc artistic ;de atunci a figuratla toate functiunea de profesor la facultatea de Me- Lucriirile sale mal importante dicink post care i s'a incredintat de la 1872. sunt: O casi! la Cdnipiaa, Pe marginea bOl- tet, O turma de oil Acest din urinA tablok Algiu (loan). General de divisie, ras- .medaliat, a fost cumOrat de Minist. Instr. cut inBucurestIla ro Noembrie1834. Publice pentru Pynacotecà. Post elev al scoalei militare in 1854, e in- naintatsub-locotenent co promatiade la Aman (Teodor).Profesor, pictor, nAs- 1856 siajungelagradulde maiorin cut in Campulung (Muscel) la 15132 Mar- 1864. Pus indisponibilitate la 1866, e re- tie, mort iu Bucuresci la 19 August 1891. chemat in activitate la 1873, si inaintat co- A flicut studiile sale in Paris urrmind -cur- lonel la 1877. La 1888, e numit prefect al surile profesorilor Droleng si Picot. polipel Capitaleii ocupA aceastii functiune Reintors n tarii la1858, Aman a fost pArià in 1891cAnd e inaintatgeneral de numit Director al scoalei de Bele-Arte din brigadkii se incredinteaza comandemen- Bucurescila 1864 siprofesor de picturA

ANA - IO AND

la aceast5 §coalit, functiunl pe carlle a o- Curs elementar contplect de istorienatttrald, cupat OLA la moartea sa. Geologie, Zoologie Botanicd. Principalele tablouri ale acestui artist sunt Vlad Tepe! ci Solit care se gAse§tela Pi- Anastasievici Cunoscut sub nacoteca dinIa§I, Capul lut Batorila Pi- numele de maior Mi§a,milionar sirbesc; nacoteca din Bucuresci, Malla de la Olte- niiscut la1803; agonisi prin comerciu o niqa, care se gAse§te in palatul Sultanului enorm5. bogAtie sub principele Milos Obre- din Constantinopole. Acest tablo6 a fost novicl §i cumpki In Romilnia bunuri foarte cut de Aman la 1853, and insotea pe ge- intinse. A fost amestecat in toate mi§c5rile neralul Canrobert in Crimea ; Bdtdlia de la politico-dinastice ale S'él-bid.DupA omori- Cdlugdrent, a§ezat la Pinacoteca din Bucu- reaprincipeluiMihail in1868voisa resci. a§tige tronul pentru ginerele s66 Gara§a- Artistul a lucrat peste 3000 tablouri cu nin, dar nuisbuti.Deatuncisea§ezA subiecte istorice, naturi moarte, fiori, dife- inRomAnia, unde §imuri,Lislind ave- rite interioare de haremurI. El a fAcut derea sa rro§tenire membrilor familieI Kara- semnurile cari aü servitpentruturnarca georgievid. Sub VodA Gr. Ghica, Moldova Coroand §i sceptrului regal, pentru statuca a flicut la Anastasievici unul din primele el ridicatA in memoria lui Mihai Viteazu §i imprumuturl (i855) in sum. de 2,5oo,00ta pentru decoratiunea «CoroanaRomdnier». lei vechi. Aman a maifost sculptor§imuzicant amator. Andreescu. Pictor, nAscut in Bucu- Tabloul Bdtdliade la011eniqa, a fost rescl la 1852, incetat din viati la 1884 in reprodus de litograful Goupil din Paris. Paris. Principalele sale tablouri sunt :«Impreju- Anagnosti (M). Publicist. Data nas- filma Buturescilor», proprietatea colonelulul cerei §i incetArel din viat5, necunoscute. A Perticari ;«Ccirciunta de pe marginea dru- publicat in diferite ziarei cu deosebire in «Pddure de fag!», ambele in pose- `Buciumul numeroase scrieriistorice filtre siunea d-lui Take Ionescu ;«Duptt ploae», altele Mondstirile inchinate (1863). In posesia d-lui I. Kalinderu, §i altele. Nuna6- rul tablourilor lul Andreescu se rkiid la 400. Ananescu (Dimitrie). Profesor, nAs- cut in Craiova la 1831,incetat dinviatà Andrieviciu-Morariu (Silivestru). la Bucuresci in 19 Februarie 1885. A fAcut Mitropolit, teolog, nAscut la 14 Novembre clasele primare §i gimnasiale in ora§ul sén" 1818 mitocul Dragomirnel (Bucovina), in- natal §iapol a intratcopist la prefectura cetat dinviatAlaCernAuff la3 Aprilie lo calA. 1895. Dupà ce terminii studiile teologice, La 1848 isbucnind revolutia, Ananescu sepreotila 1842 §i in1862 ajunse re- Iii etate de 16 ani seintroduce in cance- ferent provisor la consistoriul episcopesc din larla generalului Magheru §i'I urmeazt cu Cernàut1 unde fu numit definitiv In 1866. trupele sale. Cind intrarA Ru§if in tarA, el In1874, secitlugArejte, in1877ca- trecu la Sibiù cu Magheru, apoi se intoarse pita demnitatea de arhimandrit, iar in 188o earit§i la Craiova §i triti d:ind 2 ani lectiunI e numit mitropolit al Bucovinel §i Dalma- particulare. In 1851 Ananescu vine in Bu- tia curescI §i terminii cursurile colegiului sfintu A publicat «Cuvéntdd hisericeof pe toate Saya ; apol la 1856 e numit custode la bi- Duntinecile sdrbdtorile peste'in» (r86b); bliotecanationalit. Dupii acea, obtine prin «Psaltichie» (r879) ; «Tipiconul bisericit orto- concurs o burside la Eforia spitalelor §i doxe orientale»(1883); «Epistole pastorale» pleacit la Paris spre a studia §tiintele naturale. (hure 1880 §i1895, §i«Apologif»1848, Reintors in çarà, Ananescu e numit pro- 1885 §i 189o). fesor la §coala de medicinit §i la §coala mi- litará, apoi profesor de §tiintefisico-natu- Angelescu (Ele). Inginer, profesor, rale, lacursul superior de la stintu Saya publicist, niiscut la 4 Iulie1836insatul §i in sfir§it director al acestul Berte§ti (BrAila), incetat din viatA in Bucu- Scrierile sale sunt :Natura, ziar sciintific, rescl la 1882. A fAcut primele salestudif Contemplatia naturel, Omul ci rasele nmane, in BucuressI §i lea tcrminat la Paris de

ANG ANT unde s'a intors la 1865 cu diploma de in- studiele liceale in Ia§l,lar pe cele univer- giner al §coalei centrale. Numit la i Maia sitare in Germania. Doctor in §tiintele na- 1871 membru alconsiliulul tecnic pentru turale de la 1891, a lucrat mal multI anI in administrarea padurelor Statulul, a fost diferite statiuni geologice in Francia, Italia, intat la 1872 inspector silvic, apol la 1876 Heligoland. inginer hotarnicla creditulfunciar rural Director almuzeului de istorie naturalit §i peste curand in aceia§ calitate la Minis- din BucurescI, delegat alMinisteruluI Do- terul Domeniilor. meniilor cu directiunea§ciintificl a pescá- Ca profesor, a fost insárcinat cu catedra riilor din Romania, G. Antipa a publicat : de geometrie la scoala de Poduri §i 5osele Die Lucernariden derBremer Expedition M 1867, cu aceea§I catedra la §coala de la nach Ostpiqbergen im labre1889. Zoolo- Pantelinion in 1868. A ocupatprovisoria gische Jahrbticher, VI. 93d, Jena, Verlag von §i directiunea acestei §coll unde era la urmá Gastav Rscher 1891. Ueber das Vorkommen profesor de mecanicA de la 1877. von rudimentaren«Principaltentakeln»bei El a publicat :Elemente de aritmeticd ra- Lucernariden. Zoologische Jahrbficher, VI. Bd. lionald (1868) Elemente de geometrie in co- Jena 1891. Eine nene Art von Drymonema, laborare cu I. M. Raureanu (1865) Curs JenaischeZeitschrift ffirNaturwissenschaft. de algebrd elementard (1869). XXVII. Bd. Jena 1892; Eine nene Stanro- meduse. Mittheilungen ans der Zoologischen Anghelescu (Alexandru). General, Station vt Neapel, .ro Bd.4 Heft1892. niiscut la 1839. Elev al scoalel militare din Ueber die Bqiehungen der Thymus vt den Bucuresci. A luat parte cu gradul de colo- sog. Kiemenspaltenorganen bei Selachiern. A- nel in resbelul Independentei din 1877-1878 natomischer Aiqeiger, VIII Jahrgang 1892. la luptele de laGrivitza§i Vidin. Minis- Lacul RRim, Stareaactuald apescdriilor tru de resbel in cabinetul Ion Brátianu de din el §i mijloacele deindreptare. Bucurescr la 21 Feb. 1886 pana. la Noembre 1887, 1894. Studif asupra pescdriilor din Romania. este dat in judecata -Curta' de Casatie prin- Bucuresct (1895).Legea pescuitula votad tr'un vot alSenatulul §i osandit la 7 De- insesiunealegislativd 1895-1896. cembre 1888 la 3 luni inchisoare s000 lei amena., 25,000 leI despagubire catre Stat Antonelli (I0an), Nascut in Valasut pentru acte de mituire savér§ite in calitate la 1827, incetatdin viata laFagára§in de ministru, pedeapsá care i-a atras §i §ter- 1888. aerea din controalele armatel. A studiat la Cluj, 0§orheia §i Blaj. La 1848 paná in 1849 e capitan pe lingá Anghelescu (Gheorghe). General de Axente Severu. La 1852-1855 e profesor divisie, rascut la 6 Ianuarie 1839. Elev al la §coalele normale din Blaj, apol profesor §coalel militare la 1854, sub-locotenent la la gimnasiu ; de la 1863-1865 protopop in 1856,Maior la 1865,Colonella1870, Turda, dupa aceea paroch §i vicar archie- General de brigada la 1877. In timpul res- piscopesc inFagara§. La 1872 a fost ales belului IndependenteI (1877-1878) a co- canonic.A. luat parte in comisiunea de 12, mandat cu gradul de colonel divisia 3-a la aleasa in. 186i pentru inaugurarea Asocia- atacul de laGrivitza, §i la Plevna, ear cu tiunil A tradus cartea I.§i II. gradul de. general, divisia 4-a de infanterie din Titu, Liviu, a tinut disertatiuni in adula Smardan-Vidin. Inanul 1882, Ianuarie nárile Asociatiunii asupra tema :«Poporul 25 a fost cate-va luni ministru de resbel in roman' in constitutinne», « Monografia Fdgd- cabinetul de sub presidentia lul Ion Bratianu; ra,s-ultd». In 1865 a fostalesdeputatla la 1891 a fost inaintat la gradul de gene- dieta din Cluj, iar in 1869 la dieta din Pesta ral de divisie,comandant al corpului la care n'a luat parte. de armatá.Retras din armatá la 1894, in urma punerei sale indisponiblitate, gene- Apostol Margarit. Vez! Margarit. ralulAnghelescu a fostalessenatorin 1895. Arbore (Zamfir C.). Publicist, nAscut la 14 Noembre 1848 la Cernautl. A flcut Antipa (Grigore). Naturalist, niscut liceul laMoscova §i a intratla 1866ca In Boto§ani la 27 Noembre 1867. A facut student la academia militará din Petersburg

ARG - 12 ARI

in sectiunea medicinel ;la 1869 a luat parte raturitfranceza la liceuldinCraiova.A la conspiratiunea politica a lul Neciaeff §i a maI ocupat in urma diferite functiuni pu- fost intemnitat in fortereta Petru §i Pavel, blice, director al prefectura' Braila, comisar de unde a esit numal la1871 §i afost de politie, subdirector al serviciilor peni- trimisin exil. La 1872 a fugit din exil s'a tenciare, prefect de judet pana in 1895. stabilit in Elvetia, unde acolaborat la Geo- G. Arghyropolu a publicat :Grarnatica grafiaUniversald a lul Elisée Redus volu- france.zd 0871) Model deregulanzente de mul «La Russie» ; apol a scris in limba rusa comunald, Faute d'une bougie comedie Sch4e din istoria Rusiet, 1874. 1 vol. Revo- in limba franceza (1875) Au feu, comedie lutiunea din Paris 1871. Poveol pentru Po- tot in limba franceza (1876). El a colabo- por 3 vol.1875.In anul 1876 a dirigiat rat la ziarele Journal de Bucarest, La Ron- impreuna

ARI 13 ARO

sor §colarplinain1866. El a publicat : Reintors in Bucuresci, fu numit la Con- Harpa ronuind (1852), Lira (1858), Expli- stantinopole pe timpul regulamentulul or- carea alegoriilor din Harpa romcind (1859), ganic, aeentul luI Vodli AlexandruGhica Trimbita unirit versurl (186o),oimui Car- domnul Muntenia (1854). Urmele sale s'ati patilor, poesii istorice, Sora .Agapia, roman, perdut mal tarziu. in care se vede coruppunea morala a nitstirilordin Románia, (1871), Octav ro- Aristias (Constantin).Poet, profesor man prelucrat (1856), 0 preumblare prin niiscutin Bucurescl la1800 dinparintl nutntt (1872), Misterelecdsdtoriet (1862), grecl, incetat din viatá la 188o Aprilie 18 Cdldtorie imprejurul canteret mele (1856), In Bucuresci. A 8cut studiile sale la §coa- Scriertistorice :IstoriaCdmpulungulut, 2 lele grece§t1 §i apol fiind ind aproape copil volume (1855 1856), Capit revolutiunit a participat la mi§carea Eteriei dinBucu- romd ne de la 1848 judecatt dupe propriele lor rescl la 1821, ridicAnd pe casele Barbu acte (r866),Corespondenta secretd icapri- stindardulemanicipArel Greciel. La lor revolutiet de la 1848 (1873), Corespon- intrarea Turcilor in tara se retrase cu Ip- denta secretd si acte inedite alecap ilorre silante peste Olt §i luptá cu Eteri§til in IA-- volutiet de la1848 (1874), Romdnia sub Cilia de la Drágii§anl. Aposi trecu granita §i printul Bibescu (1862), Carkmarit (1873), cuajutorulfilo-elenuluilordulGhilfort Tudor Vladimirescit sag revolutittneade la urmá gtudiile sale. 1822 (1874), Actelejustificativelaistoria Dupá resbelul Ruso-Turc (1828) Aris- revolutittnit de la 1821 (1874) Scriert politice: tias se reintoarce in tarii,§i e numit pro- Procesal si exihd »artlaSnagov(1859), fesor de limbafrancezá §ielená la liceul Despotism al si constitutittnea (1861). Oues- SE Saya. La 1835 el este unul din mem- tiunea proprietdfit (1862), Reforma legile- brii ceI mai activl al societátel filarmonice lectorale (1862), Disolvarea cameret elective infiintatá de colonelul I. Cámpineanu ;tra- (1866),Politica d-lut Ion Ghica, ex-beitt de duce mal multe opere pentru teatru §i joa- Santos. (1870). cui ate-va rolud. In timpul revolutiei de la 1848, Aristias Arion (Eracle). General de divisie, numit comandant al guarda nationale, e a- náscut in Bucurescl la 25 Februare 1838. restat de Turd §i apoi se retrage in Fran- Intrat incoala militará la 1855, a e§it la cia. Reintors in tará e numit la 1856 biblio- 1857 cu gradul de sub-locotenent §i peste tecaral Statului,apol la 1863 profesor. cAte-va lunl a párásit armata. La 1860 e La bittránete el perde vederile §i tr5e§te orb reprimit earA§I in o§tire §i la 1868 e inál- opt anl de zile. tat la gradul de maior, ear la 1875 la gra- Aristias a scris : Omer si Plutarche, tra- dul de colonel. ducerile intregly Priatul Rontdn, epopee. Hat.- In timpul resbelulul «Independentei» ge- modios fi Aristogiton, tragedie in versurl in neralul Arion, atunci colonel, fácea parte din limba elená, Saul fi Orest de Alfieri, tradu- comisiunea inshcinatá cuconstruirea po- ced, Sdteanttl cre§tin, etc. dului peste Dunáre necesar trecerel trupelor. Apol a comandat artileria din brigada Aron (A. Vasile)._Poet popular, nás- 2-a a corpulul 146 de armatá care se dis- sut in 1770 in Glogovát lingl Blaj, ince- tinsein tottimpul campania. La 1883, tat din vial& la 1822. colonelul Arioneste inaintat la gradul de A fácutstudiile saleliceale in Blaj, iar general debrigadá §i la 1892, general de cele juridice la facultatea din Cluj. divisie. Stabilindft-se ca avocat, in Sibiii, s'a facut cunoscut ca apáriitor al Românilor ina- Aristarchi (Nicolae).NAscut la Con- intea Tribunalelor, dar a lásat mal ales un stantinopolein 1800 dinteo familie gre- nume prin poesielesale populare. ceascA,incetatdinviatála 2Februare El a scris : Ph-am si Tisbe (18o8), Nar- 1866. Lipsesc amándnte precise asupra cis douè poeme alcáror subiect evenimentelorcare Pat' adus in tali, insii este(18o8)' luatdinmetamorfoseleluIOvidiu, fiind Incà foartetén6r,la 18ant' incepu cartea III.22 §i carteaIV.23;Patimile prin a fi muhurdar al lui Vodá Alexandru domnutur nostrilIsusChristos,in versurl Soutzo, cu care pledi in exil la 1821, in Asia. (18o8); Leonat fi Dorofata, poetná satiricl

ART /4 ASA

In contrabetiet(1815); Anul celmcinos §i prelucra mat multe piese. In 1820,. voind sa (1820), poema didactica.Istoria Sofro- ridice seminarul de la Socola intemeiat de me- nim ci Haritet, in versurt (1821). Mara de tropolitul Veniamin Costache, aduse din Ar- acestea, dupa moartea sa, ait remas §i alte deal ca profesor pe Vasile Pop, loan Cos- scriert ne tiparite, intre carl se scie Eneida tea,Vasile Fabian Bob §i loan Manti, cari lut Virgiliu, §1 partt din Bucolicele lut Vir- funcionara pana lainceputulEteriet din giliu. 1821. Dupa. potolirea Eteriel, non" domn al Moldovet loanSturza,trimise pe Asaki Artachino (Constantin).Pictor, nas- ca representant al terei laViena. Aict ra- cut la Giurgiu in I870.Frequentand mal mase el timp de 5 ani. Intoreendu-se in tara intai6 §coala comercial, a intrat in1886 infiintitlaS-01Tret-Ierarchiin Ia§to la §coala de bele-arte din BucurescI, §i is- §coala primara, una normala §i un gimnasiu. pravind aici cursurile, s'a dus la Paris, unde In una pitcii de la Adrianopole (1829) lucra in atelierulJulieu. De aict trimitea Asaky fa chemat in comisiunea pentru re- primele saletablourt la salonul din Bucu- dactareaRegulamentulut organic, §i dupa res& Dintre panzelelut mal cunoscute intrarea in vigoare a acestut regulament sunt :Byblis preschimbata in isvor, Tiganul fu numit «reEerendar» (director) al Eforiet rizénd, Portretul d-nel C... Col! de Atelier. §cOalélor din Moldova, in care calitate functiona cu un zel deosebit pana la 1849. Cu Arsachi (Apostol).Doctor, barbat po- staruintelelui seinaugureaza in 1835 in litic, de originaelena, nascut .inEpiril la In' AcademiaMibdileand, numitaast-fer 1789 incetat din viatii in Bucuresci la De- dupa domnitorul de atunct Mihail Sturza (1834 cembre 1869. -- 1848).La 1841 el infiinteaza o §coala Venit in tara ca medic, dupe ce i§t ter- de arte tot in Ia§1. De asemenea in urma minase studiile in strainatate, a fost consi- staruintelor lut, se trimit tinert la inv6tatura lierul intim al domnitorilorcari s'ausuc- In stritinatate. Dupa ce fu Ministru de Ex- cedat in Muntenia de la 1830 pana la z86o terne la Ia§I in 1856, Asaky se retrase din §i a fost secretar de stat sub Voda Alexan- vina publica §itriiiisolat, ocupandu-se cu dru Ghica §i Alexandru Cuza. La 1849 in literatura, pana la moartea sa. El a publicat thnpul ocupatiunel ruse§t/ el a fost secre - Harpa ronuind versurt, (Ia§1, 1832); Poesit, tarul intim al generalulut Duhamel ; ales in (Ia§t, 1836 §i 1854); Fahul.versuite, mal multe randurt deputat a facut parte din 1844 §i 1862); Nuvel eistoriceale Romd- Ministerul de sub presidentia lut Barbu Ca- (Ia§i1867) ;Cal endare(din1840 targiu ca ministru de externe §i ad-interim pana1867) etc.Pentruteatru, prelucra la control de la 22 Ianuarie 1861 pana la §i compuse piesele :Mirtil §i Cloe, Lapeirys 8 Iuniu din acela§ an. (dupiiKotzebue), Norma (dupa Romant), La aceasta epoca Arsaki japre§edentia Pdstorita Carpatilor, (idila, Ia§i 1850),Ti- consiliulut de mini§trildar nu otine de ganif, (ida& cu cantece, Int,1856), Elena cat 16 zile §i apoidelnisioneaza. §i se re- Drago.Petre Rare§, Turnul lut `Butu, Voi- trage din politica. chita, (toate drame originale,la§t,1863). Pe tangà toate acestea, Asaky esteinterne- Asaky (Gheorghe). Literator, nascut ietorul preset romane in Moldova. In 1829 el la 1788 MartieIin comuna Herta (Doro- incepu a scoate la iveala foaia politica§i hoiù) incetat din viata in Ia§I la 1869 Noem- 'iterara Albina 'wad neascd, care trat pana la brie 12. i85o.Intre- 1850-1859 publica Gaeta Studiile sale le-a facut in Lemberg, Vi- de .Moldova, iar mal tarziu « Patria»» (1859 ena §i Roma, ocupandu-se mat cu seamit 186o). Mará de acestea :Icoana luna cu matematica,ingineria §i istoria. Intors (1840 41) §1 Spkuitonil(1841 pana la In tara la 1812 .el deschise un curs de ingine- 1842). rie in limba romana la §cgala greceasca din Un comitet pus sub presidentia Mitropo- Ia§I, unde precia lectiunt 5 ani, intocminduit litulut Moldovet a ridicat in 1890 prin sub- singur toate tractatele de trebuinta. In 1817 scriptiune publica, un monument in memo- organiza un teatru de diletantiin casele ria lui Asaky, la Ia§I. hatmanului CostachiGhica, primul teatru roman in Moldova; pentru acest teatru scrise Asaky (Gheorghe). Medic, profesor,

ASC s ATH

nascut laiIanuarie 1855 in Jai. A facut A tradus in versuri : Oedipe Rege, Nebu- studiile sale in strainatate ; a inceput medi- nide amoroase,Vincineta, Impricinatit, Am- cina la Montpellier (Francia) §i a terminat'o phitrion, Medea,Tartuf, Griselidis, Filippo, la Paris la 1873.Apol a intrat ca extern ear in prosa: Burghe.zul Gentilom, Frica de al spitalelor din Paris- in 1876. bucurie, Regele Lear. Intors in tar5. la 1877, participa la resbe- A mal scris cate-va nuvele publicate in lul Independentel,fiind ata§atla serviciul ziarele Romduia Liberd §i Epoca.. ambulantelor Crucea Roiie. In r878, obtine prin concurs postul de intern alspitalelor Assan (Gheorghe). Mare industrial, din Paris ;in 1881 e numit preparator de fi- de origina dinMoldova, nitscut in Bra§ov siologie la Museul deistorie naturala din la 1821,incetat din viata la Memich (Ba- Paris, de unde treceapoi in 1884 la Fa- varia) in 1866. Introducator al ma§inei cu cultatea de medicina, ca §ef al laboratoriu- vaporl in Romania, el a fundat in tara pri- lul de medicina operatorie.In 1886 trece ma uzina cu vapor,moara §i fabricade teza pentru doctorat §i e insarcinat cu pre- uleiurl §i lacurl, intemeiatededansul in darea cursurilor la facultatea demedicina Bucurescl la 185-3. Dupa moartea sa, aceste din Lille (Francia). industrii aifost continuate de fil sel Gheor- In t887,doctorul Asaky se reintoarce ghe G. Assan §i B. G. Assan. in tara §i e numit profesor de clinicachi- rurgicala la facultatea de medicina din Bu- Athanasiad (loan B.)Avocat, nascut curesd §i chirurg al spitaluluiFilantropia. in Bucuresd la to Martie 1840, incetat din La 1889 suprimandu-se acest post prin bud- viata la 31 hile 1896. get, D r. Asaky pleaca M Paris dupe ce A facut studiile la gimnasiul Sfantu Saya, dernisioneaza §i da ast-Idl nascere la o ma- apoi lafacultatea de drept din BucurescI. nifestatiesimpatica din partea studentilor. La 1860, a fost numit copist la Ministerul Atund se reintoarce §i este pus in capul in- Justipel, apoi la 1865 grefier la Trib. Ilfov, stitutulul de chirurgie. la 1866 judecator de instructie, la 1868 pre- Simtinduse bolnav, D-r. Asaky párasete §edinte al Trib. Ilfov sectia comgrciala, de dinnoi'ipira la 1891 §i sestabile§te in unde a demisionat in 1869 spre a imbrati§a strainatate.La1895 e numitchirurgal cariera de avocat. spitalulul Hotel Dieu Saint Gatien la Tours Athanasiad a colaborat muitl ani, la zia- (Francia), unde functioneaza pana la 1896. rul politic«Pressa», a fundat ziarul umo- La 1897 se reintoarce in tara. ristic «Scaiul» devenit mal tarziu Principalelesalelucrarl §ipublicatiunl Scrierilesale sunt :«Resumat dedrept sunt :De la suturedesnerfs ddistance, comercial, La Bessarabie,Viata luf Mihaf supra numita de Germani Die Assaky'sche Viteazu,Dreptul constitutionaladministrativ Methode, De la greffe nerveuseDela gref- 2 VOL Roincinit,ssi Ungurif. fe tendineuse. De la suture à distancedes Athanasiad era membru al Societdter geo- tendons (in colaborare cuFargin) Ampo- grafice §i unul din fundatorl al Socieldter pen- tation de la Verge. Institutul de chirurgie tru Invéldtura Poporulut Romdn. 2 vol. Laboratorul de clinicd chirurgicald 2 vol. In colaborare cu medicii ceI mal eminentl Athanasovid (Gheorghe). Medic, el a publicat ziarul medical Clinica §i Ar- nitscut la Sistov (Bulgaria) in anul 1822, in- hives Roumaines de médecine, tiparite la Paris. cetat din viata in acel ora § la 1892. A facut studiile gimnasiului in Athena §i Ascanio. (Ve:ti 011anescu). facultatea de medicina din Paris pe care a tenninat'ola t848. In acel an a vertitin Aslan (Edgard Th.) Autor dramatic, Romania §i s'a stabilit inBucurescl unde nascut in hl la 1866; a facut studiile sale a profesat medicina timp de. peste 40 ani. liceale in acelora §§i apol s'aocupat in El din premia cu Davila, Protici, Patzelt special de literatura dramatica. Triandaflidi, a fost dintre cel d'antéiti pro- A scris :Electra, tragedie in 3 acte, Fu- fesori de medicina al facultatelnoastre la garif, opera inteun act, muzica de G. Ste- inceputul ei, profesand toxicologia §i medi- fanescu, Ielele, libret pentru balet, muzica de cina legall. In acela§ timp era §i medic pri- Spetrino. mar la spitalul de copil.

A.UR -i6 AVR Era renumit mal ales ca mamos. Avram (Iancu).Vezi Iancu Avram. Pastrand o dragoste adanca tarei sale, a jertfit intreaga sa avere pentru causa libe- Axente Sever (loan). Fost prefect rarelpolitice a Bulgariel,unde s'a intors -fa 1848/9; nascutla 3/15 Aprilie 1821 in dupa resbel, chemat fiind de principele Bat- Fraua (Transilvania); a studiat in Blaj §i temberg care 'I a incredintat portofoliul In- La 1842 fu primit in seminhrul clerical din structiunel publice. Blaj, pe care insa la 1845, 1'a parasit §i la 1847 a trecut InRomania ca profesor de Aurelian (Petre S.) Agronom, eco- limbe latina §i romana. La 1848 lua parte nomist, nascut in Slatina la 12 DeCeMbre activa la mi§carile revolutionare, fu numit 1833. A facutstudiile primare in Slatina, comisar de propaganda in judetul Ilfov, §i liceul §i dreptul in Bucuresci, iaragrono- In urma trimis cu Aron Florian la Craiova mia §i §tiintele politice in Francia §i Italia. pentru organisareajudetulul carenu voia A ocupattimp indelungat directia §coalei sà recunoascilguvernulprovisor. Axente centrale de agricultura de la Pantelimon §i reintorsin Transylvania aluatparte ac- Herestreiá, §i e profesor de economie politica tivalaadunareadiniiSept.in Or- la scoala de podurI §i §osele pana in present. lat, de unde in ziva urmatoare pleaca cu o Membru al AcademicI romana, al socie- ceaa de 200 cetatenI la a 3-a adunare de la tate' de Economiepolitica din Paris, Au- Blaj. Dupa proclamareaafmarilgenerale, relian a fost Ministru al Lucrarilor Publice Axente lua parte principala la organisarea de la 1877 la 1878 §i Ministru al Cultelor gloatelor ..-romane §i la aparareaeroica.a de la 1882 la 1884 incabinetul Ion Bra- Muntilor Apusenl §i a fortaretei Alba Julia tianu. La 1895 afost alespre§edinteal In 1849. Restabilita adinea in tara, inainte Camerei. In anul urmator 21 Nov. 96, a de depunerea arrnelor, Axente incearca for- luat Pre§identia Consiliulul de Mini§tri §i por- marea §i organisareaunui escadronstabil tofoliul Domeniilor pana la 1897 Martie 31 de cavalerie,dar l'ara succes. Abia a§ezat cand a demisionat lasand succesiunea cabi- in Cenade, in urmadenuntarilor ceerau netulul d-lui Sturdza. laordineazileI, fuarestat,dus laSi- Principalele sale scrierI sunt :Tara noas- biu §i suplas unui interogator pentru ascun- trd, Bucovina, Notices sur la Roumanie (in dere de arme, incendiarea Aiudulul §i altele, colaborare cu A.Odobescu), Elemente de dar, dovedit nevinovat, dupa 30 zile fu pus economic po. litiai, Catehismul economiet poli- In libertate. Axente ocupa diferite slujbe iar tice, Manual de apitulturd, Starea economicd dupa retragerea sa din servitiul Statulul lua a Ronuiniet in secolul al 18-a, Cum se ponte parteactiva la mal multe actiunl politice- fonda industriain Ronidnia,Politica noas- nationale §i la mi§carileculturale ale Ro- trd vamald. manilor din Transilvania. In present traesce In colaborare cu D-nu Gr. Stefanescu a retras la Bra§ov. condus Revista sciintificd de la 1870 la 1882., §i apol revista Economia Nationald, care a- pare §i in present.

Babeliti (Aurel). Doctor in filosofie, fesor la §coala veterinara superioara §i de chimist, fiul prim-nascutallui Vincentiu §ef al lucrarilor chimice ininstitutulde Babeliti ; nascut in Viena 1853, §i-aince- bactereologie. S'a distins mal cu seama prin put studiile in Viena §i le-a terminat la u- lucrarile sale asupra apel de bèut §iprin niversitatea §i politechnicul dinBudapesta. cele de pe terenul tocsicelor bacteriene. Chimia a studiat'o in *Heidelberg, inlabo- ratorul celebrului Bunsen ;a trecut in Ro- Bab9iti (Vincentiu). Membru al A- !nonio in 1884, unde ocupa postul de pro- cademiel Romane din Bucurescl, nascut la

BAB 17 BAB

1821 in Banat. A facut studiile juridice Fnoderata. Programul nationalpentrudes- teologice in Temisoara, Szegedini Pesta. legarea chestiunil limbelor, dupa lungi des- La intorcerea sa in tara a fost numit pro- bateri intr e de p utatii romanl si sérbi dela fesor la institutul teologic in Arad si apoi dieta ungu reasc 5, Babesiii l-a formulat cu- a fost chiemat la 1849 sé administreze ca prins in 12 puncte, inteun proect de lege director trel districte cu pcste 500 sco:le subsemnat de 24 deputati romani si sérbl romane rurale din Banat. In curand insa el si de uniculruteano-slav de ladieta, si a fost rechiemat la Arad si trimis la Viena, sustinut prin lupta parlamentara de trei zile unde a lucrat ca translator la ministerul im- cu toata energia in aceeasi sesiune dela i868. pératesc ¡Je justitie ;iar cu inceputul anului Multi ani de zile, pe aceasta baza, s'a con- 185reorganisandu-se inalta curte de justitie tinuat lupta nationala prin reuniunii adu- casatiune pentru imperiul intreg, a fost nar/ particulare, pana candla 188o, inteo numitsecretarlaaceacurte.La1860 asemenea .adunare in Sibik s'a pus temeia a fost inaintat la rangul de secretaraulic, conferinte/ publict din Maiii188 r,unde iar dupà separarea administratiunii Ungariei tot Babesi6 ca raportor general a motivat la 1862, a fost chiemat incancelaria Un- sustinut programul Romanilor din Tran- gariei ca referent pentru causele criminale, silvania,Banat i Ungaria. La Mal' 1891 de unde peste un an a fost numiti trimis inaugurandu-se in politica nationall o nona judecator la Tabla regeascA din Budapesta directiune,Babqii.1s'a retrasabsolut din si referent la septemvirat. lupta politicasi s'a reintors lacercetarilé La r860 Babesii1a publicat cunoscuta sale istorice. brosura in limba germana: «Die Sprach- und Nationalitiilenfrage in Oester,reich, von Babesiii (Victor). Doctor, bactereo- einein Romiinen», care pleda pentru uni- log, fiurlui Vincentiu Babesik nascutla tatea monarchiel iegalitateatuturor po- Viena in 1854, unde a facut studiilesale. poarelor ce o compun, sisemnala grelele Doui ani dupé depunerea examenului de turburarlsipericoleceaii" silurmeze, doctorat, a fost chiemat ca asistent la univer- daca Maghiarilor s'arincuviinta dualismul, sitatea din Budapesta si a devenit in curind pe baseleistorice, cumstaruia6el.La ptofesor la facultatea din acel oras.Statul 1861, convocata fiind dieta Ungariei, Ba- unguresc tritnise pe ténèrul profesor ca re- besista a fost ales in cercul roman de la Sasca- presentantul séil la congrese si in comisiuni montank unde el nici nu candidase. In a- speciale spre a studia anatomia-patologick or- dunarearepresentantilor Téril Unguresci, ganisarea universitatilor, si el se lega atunci elA apèratcutoataenergiaautonomia cu Pasteur, Koch, Cornil si alte celebritati. Transilvaniei, si cu alti io deputati romani La 1887 doctorul V. Babesiii e numit a pus temeiù lacrearea partidului roman In Bucuresci profesor de- patologie expe- national. La 186 s'aintemeiat jurnalul rimentalii la facultatea de medicina si este «Albina» in Viena, ca organ alpartidulta pus in capul Institutului de Bactereologie. national, punéndu-se sub conducerea parti- Aci el aduce foloase imense san5tatei pu- culara aJulBahesik insa dupil abia trei blice mal alesprininfiintareaserviciului ani, «Albina» a fost opriti de-2 intra in Un- sèií de inoculapune contra turbarel,boala gana, Banat siArdeal. Atunci Babesitla care nu se putea tamadui inainte de ca, adus foaiala Pesta,continuandu-l. ediçiu- prin trimiterea bolnavilor laParis. D-rul na 8 ani cu Wat).*energia,i gru- Babesiù a tinut la Ateneul roman si la In- pand pelitigaea aproape tinte spiritele stitutul séh numeroase conferinte populare, luminate din Ungaria si Banat mal virtos. cari aú contribuit mult pentruluminarea lntre anil1873 -- 1875 «Albina», a avut publicului asupra notiunelor de igiena. vr'o 7--8 procese, printre cari contralui Numeroasele descopeririscientificeale Babesia unul penlru calomnic, unul pentru acestui doctor, aú fost comunicate Acade- witatiuneb contrastatuluisi une pentru miel franceze carele-a premiat. Ele inalta tradare. El a fost achitat de jurati. Cu fost publicate in mal toaterevistelesciin- toate acestea, in faptii,Babesirtprinfoaia pace din Europa. «Albina» si prin cuvéntarile saleindieta D-rul V. Babesi6 este membru al Acade- Ungarieii adunarile romane nationale, re- miel romane si al Academiei de medicina presenta si pleda in mod energic politica din Paris. 2

tAt 18 BAc

Scrierile sale mal insemnate sunt :Ana- 1863, odatá cu crearea facultatil de sciinte /ele institutulut de patologie cibactereologie sub Cuza, profesor de fisica la universitatea din Buculescf §i lectiunile sale. din Bucuresci. Dorind a-si crea un cerc sciintific, a pus la cale la a868 infiintarea so- Bacalbasa (Anton). Ziarist, nascut cietatei de sciintefisico-naturale,carel-a lu Braila la 1864. A colaborat la mal multe ales presedinte. Bacaloglu a fost un activ co- ziare intre carl Adeverrul, Epoca, §i a scris laborator al maI multor reviste sciintifice din numeroase schite umoristice inrevistasa strainatate, si o parte a scrieriror sale a fost Moj Teacd. Este prim redactoral ziarului presentatai academieI de sciinte din Paris. Dreptatea. La 1879 Bacaloglu a fost ales membru al AcademieI romane, si fu pe rand vice-pre- Bacalbasa (Constantin C.). Publi- sedintele, iar in urmá presedintele sectiunil cist, nascut in Bucuresci la zi August 1856. sciintifice. Discursul sèti de reccptiunel-a A facut studiile gimnasiale la Braila si cele cetit in presenta regelui la 20 Martie 188o liceale la Sfantu Saya in BucurescI. «desprecalendar»,sustinandnecesitatea Inscris la facultatea de drept,a parasit schimbaril calendarulul Iulian.Bacaloglu a studiile spre a intra in presa la 1879. contribuit mult la respandirea sciintelor prin A fost cronicar la ziarele Telegraful, Na- numeroase articole publicate in «Revista sea- Motea, Epoca §i a facut parte din comite - tifica» si prin conferinte tinute la universi- tul de redactiune al ziarului socialist Drep- tate si in Ateneul roman. /urde omuluf.Apoi a trecutla ziarulde- Scrierile sale sunt :«Cercetdrt relative mocratic Lupia lacare a colaborat pana luenta acid, ilor mineral! asupra solubilitdtit laincetareasa ;iarla 1895 atrecut ca aciduluf arsenios in apd»; «Despre cdteva sd- prim-redactor la .Adeartd. rurt oxaminice»; «Despre analisa gctelor»; De la 1882 pana la 1884a fost sef de «Explicatiunt teoretice asnpra serielor homo- biuroù al accizelor comunei Bucurescl. ! oge». «Despre pseudoscopia»; «Excesul sfe- A scris o comedie Peticullut Berechei ric»; «Asupra difractiunif luminet»; «Nota re- reprezintata pe scena TeatruluI National si lativd la liniile si suprafetele reciproce»; «Cd- un studiu asupra Reforme! impok-itelorco- tevaobservotitent relative la directiuneaverticald muna/e. la diferite inöljiinr deasupra soluluf»; «Cores- pondentd»; «Consideratiuntteoretice asupra chi- Bacalbasa (Ion C) Ziarist, publicist, miel»; (lucrari publicate in frantuzeste); «E- nascut in Braila la 24 Iulie 1863. A urmat lemente de -algebrd» ; Elemen'ede ; cursurile liceulul Sf.Sayasi ale Ginma- 1870) upespre materia re d'antd» ;«Des- siulul din Braila. voltarea progresivit a luminatuluf eTectric»; La 1886 a intrat in ziaristica, colaborand «Oare-cart dispositiunt non! din clbinetul de la ziarul radical Lupia, pana la1895 cand fisicd al nniversitdtif din Buctirescf»; «Rela- a intrat la ziarul deinocrat Ziva si dupa in asupra expositiunif de electricitate de la cetarea aceFtuia, la Adeverrul. Miinchen din 1882»; «Pare de seamd despre A publicat : Mort fdrct lunninaredram5 in expositiunea de electricitate de laViena din 3acte jucata pe scena Teatrului National 1883»; Despre Paratoner»; (toate scrise in la 1895, Mopt comedie intenn act si Asan romaneste). drama istorica in 5 acte. Bachelin (Leo). Puglicisti scriitor, Bacaloglu (Emanoil) fisician roman, nascut la 17 Decembrie 1857 in Neuchatel de origina grec, miscut in Bucuresci laI r (Elvetia). A facut studiilein Italia, Ger- Aprilie 1830, incetat din viata la 30 Aug. iriania(BerlinsiStrasburg)siFrancia 1890. Bacaloglu a fost un adevérat enciclo- (Paris). Licentiatinlitere, afost numit pedist al sciintelor positive. Studiile si-le-a in etate .de25 ani profesor de literatura facut in Lipsca, unde a lucrat in laborato- francez igreaca la academia din Neucha- rul lul Erdmann, si la Paris, sub conduce- tel, de unde la 1889 a trecut in Romania. rea lui Dumas. Reintors in teara la anul 186r, Aci peste scurt timp a fost numit biblio- a fost numit profesor de fisica si chimie la tecarul Regelul. Scrieri : Le Chdteau Royal scoala de medicina si farmacie, apol profe- de Sinaia, 1893; in limba germana,Studit sor de matematica la liceul St. Saya, lar la despre basmele ronuine,st! (1882) Apoi: Han-

BAC 19 I3AL

Makart et les f sens, 1871, nCélanges d'His- dupa comprimarea revolutiund a emigrat toire et d'Art, 1879, La Premtére Idyllede In Transylvania de unde apoI atrecut Theocrite, 1883 etc. Paris. Sub domnia Prir.cipelul Cuza, a fost cat-va timp Prefect de politie. Bacinschi (Vladimir). General, nas- De la 1866 inainte, J. Balaceanu desvolta cut la 1825 incetat din viatii inBucurescl toata activitatea sa ca diplomat ; de la 15 la 1878. A intrat in armatà cu gradul de Fevruarie 1866 pana la 14 Maiia 1867, este junkar la 2r Octomvrie 1842 §i a fost agent diplomatic al tZ'rel la Paris, apoI in intat sub-locotenent la 1844. calitate merge la Constantinopole de Maior la 1855, Colonel la 1866, e inal- la 31 Decemvrie 1870 pana la 26 Martie 1871. tat general la 8 Aprilie 1870 §i comandant Demisionat din corpul diplomatic, e nual Diviziei 4-a teritoriala. A fost adjutantul mit Prefect al politieI Capitalei la 15 Ianu- Domnitorulul Ghica al Moldovei §i apol al arie 1876, dar numai pentru cate-va411e, lul Cuza Voda pana la detronare. cad la 30 Ianuarie din acela§i an ja portofoliul MinisteruluI de Externe in Cabinetul Badescu (Scipione). Ziarist, scriitor, Lascar Catargi §i '1 pastreaza pana la 4 A- nascut la 1840 Mal 2 in R6scoltz (Transil- prilie 1876. vania). A inceput prin a colabora la ziarele Trimis din no ti agent diplomatic la Viena Concordia din Pesta (1866) apol la revista in 1876, e inaintatMinistru plenipotentiar Familia. in acela§I ora § la 1878 ; aPoi este transfe- Terminand studiilesaleinPesta,veni rat la Roma in 1882,1a Paris in 1884 pana in Bucuresd la 1868 §i colabora la _Roma- la 1885. nul §i alte ziare. In anul 1886 reja functiunea de Ministru A publicat :Coroana Rouldniet, poesil na- pIl8e8nip. otentiar Constantinopole panala flonale (1881) §i diferite lucrar! prin Con- vorbirt literare, Xoul Curier Romiin,Trom- Delegat in Comisiunea Europeana a Du- peto Carprelor. narel §i in Comisiunea mixta a PrutuluI la Iulie 1889, pastreaza aceasta functiune pana Baicoianu (Serge). General de bri- lai Aprilie 1893 cand este numit trimis gada, nascut la5 lunie 1841. A intrat in extraordinar§iMinistru plenipotentiar la o§tire ca soldat la 186oMartie 8, apoi a Londra, post pe care'l ocupa §i astazl. plecat in streinatate unde a facutstudiile sale la §coala militara Saint-Cyr din Paris. Balacescu Constantin.-- Fabulist, nas- Reintors la 1863 cu gradul de sub-locote- cut la 180o Ianuarie 20, mort la29 Fe- nent, e inaintat ofiter superior la 1873 §i vruarie 1880 in BucurescI. A facut studiile locot-colonel la 1877. Cu acest grad e §e- sale in teara §i a ocupat diferite functiuni pu- ful statulul major din divizia I-a de infan- blice, prefect de judet, membru in comitetul terie in timpul resbelultA Independentel de Teatrelor, etc. la 1877-78. El a publicat : Bona educatione cotnedie La 1893 a fost inaintat general debri- (1845) Poesit in care se giise§te satira: gada, §i mal tarzia inspector general al ca- Ftt-iner talci seartutn,sa6Cofttfizitul valeriei. de jard la Bucurescl (1145). Proect pelara o cascf de pcfstrat ji impra- Balaceanu (Constantin). Om poli- vilitat (1845). tic, fost Ministru al cultului la1838, president al Eforiel Spitalelor la 1840, §i Mi- Balanescu-Rosetti (Nicolae). VezI. nistru al justitiei la 1856. Rosetti-Balanescu. Balaceanu (Grigore). S'Atar la 1821 Balanolu (Ioan P)- Comerciant, nas- in Muntenia. Vornic la 1822. cutla 8Septemvrie1833 Bucuresd, mort laIanuarie 1896 in Viena. A facut Balacezmu (roan). Om politic, nas- studiile sale parte in teara parte in straina- cut in Bucuresci la 1825. A facut studiile tate §i la 1856 a luat directia casel de banca In Francia. Intors in tara a luat o parte ac- Balan, pe care a condus'o pana la 1860. tiva la mi§carea revolutionara din 1848, §i Comérciant insemnat, fost antreprenor al

BAL 20 BAL accizelor Capitalel de la 1873 pana la 1883, pul sa o sfar§easca. Se mai numéra intre Ion Balanolu a fost membru al Tribunalului operele sale, Ccintctrect Romdniet cu toate de comerciu sub vechia legislatiune, mem- Balcescu singur scrie ca ar fi gasit manus- bru al ConsiliuluI comunal,al mal tuturor crisul inteo manastire din tearil. societatilor industriale, deputat,§i in urma Pre§edinteal Camera' de comerciu, post Baleanu (Emanoil). Om politic, fost pe care l'a pastrat pana la moartea sa. comandant al o§tirel din Muntenia la rein- fiintarea eI in 1831 §i deputat in adunarea Balalescu (Nicolau)nascut in Ha§ag, t6rel. Din preuna cu J. Campineanu a a- langa Sibiu, a venitin 1835la Bucurescl cut parte din opozitia organizata contra prin- ca profesor la seminarul mitropolitan : dupa cipeluI Al. Ghika de la 1834 pana la 1837. aceea, a fost calugar la manastirea Cernica. Isbucnind revolutia de la1848, Em. Reintors la Sibiu, a tipiirit in 1847 §i 1848 leanuintra in partidulantirevolutionir §i un dictionar latin-roman, a luat parte la adu- face' parte din caimitcamia instituita in Bu- narea Románilor din 3 (i5) Maiu 1848 la cure§c1 dupil fuga guvernului la Targovi§te Blaj §i a fost ales membru in comitetul per- (27 Iunie). Mal tarziti, ptina la alegerea lui manent cu re§edinta in Sibiu. In 18 August Cuza-Voda, a facut iar5§1 parte din Caima- 1848, afostarestat ca agitatoriar dura camia munteneasca din preuna cu J. Manu cate-va zile eliberat. La 4 (16) Octornvrie §i I. Filipescu. 1848 fu intarit ca membru in comitetul de pacificatiune al Romanilor. Dupa ocuparea Baligot de Beyne. Diplomat, nascut Sibiulul de arrnata maghiara, prev6zand pe- In Francia, incetat din viata in 1892 la Hris. ricolul in care '1 era viata,a pus de A fost mutt timp secretar al Consulatului tuns pérul §i i ai ras barba calugareasca, apol francez la ConEtantinopole gacolo,cunos- imbracat in vestminte taranesci,pentru a cand pe C. Negri, sub influenta acestuia, a nu fi cunoscut, a ie§it din Sibiu, §ezand ca lucrat mult in vederea unirel Principatelor. servitor pe capra caretei doamnei Golescu, La 1860 in luna Fevruarie a venit in Bu- care parasind locuinta sa din Sibiu,se re- curesci ca secretar al Domnitorului Cuza pe intorcea in Romania. Acolo, denuntat ca ar care nu l'a paritsit pana la sfar§it. Dupa agita in contra regulamentului organic al te- iiFevruarie1866 s'a retrasin Francia, re!, a fost arestat de o patrula a armatei ru- stabilindu-se la Paris. sescl §i tinut sub paz a strictii in Rainnicul- Wee' mal multe zile, Ear de aci escortat Bals (Panait I.). NAscut la 1817 in- la Bucurescl, unde a fost pus in libertate. cetat din viata la Ive§ti (Tecuciti) la 23 Ianure Scrierile sale, afara de dictionarul sus aratat, rie 1889. A fost ministru de finance al Mol- sunt :Gramatica romdnd pentru seminarif, dovei. (1848), Elemente de gramatica ronuind (185o). Bals (Tudor). Fost cairnacam al Mol- Balcescu (Nico1ae).Om de stat, pu- doveI, liascut la 1790, incetat din viata la blicist, nascut in Bucuresd la 2 Iunie 1819, 1857. Domnul Gr. Ghica al Moldovei fin- mort in Palermo la 16 Noemvrie 1852. A plinind la 1856 termenul de §apte anI pe facut studiile sale in colegiul Sfantu Saya §i care fusese numit, Tudor Bal§Il inlocui cu apol a servit cat-va timp in armata, dar ii- titlul de caiinacam. El desfiinta toate insti- ind implicat in conspiratia contra lui Voda tutiunele acute de Grigore Ghica,inchise Al. Ghica, fu inchis la MarginenI. Parasind seminarul §i gimnaziul din monastirea Neam- o§tirea, a luat partea cea mal activa la re- tu, desfiinta facultatea de drept din la§1, banca volutia din 1848 atat in tara cat §i in Tran- nationala §i legea de presa. silvania,fiind chiar unul din membrii guvernulul provisoriu, din carecausa a fost Balteanu (Eniu. Profesor, nascut in ecsilat. Atuncl a trait cat-va timp in Paris comuna Cocioc la Octomvrie 1847. A fa- apoi in Palermo, unde a murit §i a fost In- cut studiile sale in Bucuresci, lafacultatea gropat In cavoul saracilor din acel ora. de litere §i filosotie,apoi a mai urmat cur- Balcescu a scris Puterea anima a Romd- surile universitatilor din Berlin §i Toulouse. niel (1844), IstoriaRonuindor sub Mihaili Vodd A fost cu incepere de la 1872 §1 pana la Viterqui (1851-1852) pe care n'a avut tim- 1876 in mai multeranduri revisor §colar

BAL 21 BAR apol profesor la mai multe scoale pana cand Isis saei Natura (de la 1856 pana la 1859). a infiintat un institut a citrul directiunea Natura, foae pentru lirea sciintelor na- luat'o la 1884. turale (de la1861 pana la 1863 inunire A publicat :Toesia didacticd la Gral: cu D Ananescu). Israelitul roman, foae Davila biografie popular. Din studiul na- politica (1857). tura. Abecedarul roman, etc. Eniu Balteanu a infiintat la 1885 revista pedagogica «Lit- Barbu (Gheorghe).,Vestit Mutar, nas- mina pentru tott» care a aparut fAraintre- cut la 1800 in Iasi incetat din viata la 1893 rupere pana larIunie 1895. In Iasi.Fost staroste allautarilor, fiual unui Mutar devenitcelebru prin cantoneta Balu (Nicolae) numit siCoconul. lui V. Alexandri `Barbu Lcintarul, Gheorghe Avocat, nascut in Zernesti (Transilvania) la Barbu avca mal ales un deosebit talent de 1790 incetat din viata in Brasov la 1855. improvizatie si de reproduceredupé auz. Studia filosofiasidreptul in Cluj ;intra Se povestestedi pe la1847 arfiuimit mal intai ca practicant la Tesa.urariat in Si- ciliar pe vestitul compositorLiszt aflatla biu, fati nici un salar, in decurs de 7 ani. Iasi si in presenta earuia executase dupé Ascultand sfatul parintelui sú, imbrapsa dup6 auz mai multe bucatl muzicale. aceea cariera preoteasca, dar peste putin o parasi si sefacuadvocat. Om cu mare Barcianu (Dani1).Profesor si scriitor ravna pentru luminareai inaintarea popo- roman, nitscut la 1847 in Resinarl ; a studiat rului, Balu starui,mal ales in comuna sa In Sibiu. In 1869 a fost triinis In Germa- natala si in celedinjur, ca parintiisa-si nia din partea .ministerului de culte si instr. trimeata copii la scoale mal inalte si acestei publicaspre a studia organisarea sconlelor stáruinte se datoreste opleiada de barbati popolare de acolo, iar intre 1870-74 a urmat alesi 40' din acele pLr, cari aú avut un in- launiversitatile din Viena, Bonn si Lipsca semnat rol in viata publica nationalai bise- prelegeri de pedagogie si sciintele naturale. riceascit a Romanilor transilvaneni. Advocat In 1876 a fost numit profesorla«insti- zelos, Balu, dupa lupte de peste 40 ani castiga tutul ped.-teol.dinSibiu,» mide functio- procesullocuitorilorromanidingrama. neazai azl. . Transilvaniei inspre Romania de circa 200,000 A fostsidirector al «scoalei defete fi. drept despagubire pentru daunele prin a Asociatiuniitransilvanene pentrulitera- militarisarea granistel, int'émplate sub impé- tura», de asemenea mai multi ani secretar al ritteasa Maria Tereza. acestei asociatiuni. Barcianu a fost membru al comitetului nationali ca atare judecat in Baral (Iuliu).Doctor, profesor, de ori- procesul Memorandululi incliis in Vat. A gina israelita, nascut la 1818 in orasul Brody publicat :Untersttchungeniiber die Bliithe (Austria), mort in Bucuresci la 1863. A facut nentwickelung der Onagraceen. (1874) Ele- studiile In Austria unde a luat diploma de mente de istoria naturald, (1881 83) Lu- doctor in medicina, apoi a venit in Bucu- crul de mana in §coalele de bdett ¡i in insti- resci la 1842 si e numit mai anta doc- tutul pedagogic (1885),Istoria naturald in tordecarantina laCálarasi(Ialomitza). scoala poporald (189091.) A prelucrat ope- La 1845 trececa doctor laCraiova si la rele raposatului sal tata :I) Vocabular rom- 1852 profesor de stiintelenaturale la co- nettlesc ji Wörterbitch der romiin. und deu- legiul Sf. Saya din Bucuresci, predand in a- tschen Sprache. (1886 si 1888). Gramatica ger celas timpstiintele naturale lascoala de mand (1896). In 1891 a redactat revista 'i- agricultura,i cea terara « Foaia Ilustratei», iar tnpreuna cu El a fost intemeiatorul si directorul pri- colegi «Foaia Pedagogicci». mului spital de copii. Doctorul Baras a publicat ; Minunile na- Baritiu (Gheorghe). Istoric iin- turef 3 vol. (I852).Mineralogia, dupé temeietorul presei române in Transilvania, (1854).Asfixia (1854).-- nascut la 12 (24) Mai'd 1812 inJucul de Botanica, dup6 Belez (r856).Higiena po- jos, cott. Cojocenl, incetat din viata la 1893. pular(' (I857).Zoologia (1857). Debora, scoalele elementare le-a urmat in Trascau melodr. in 4 acte (1858) Ceirticica altoiulut (Toroczk6) 1820-1824 i Blaj 1824-1827, (i859)..51Canual de silviculturd (i86 iar liceuli facultatea filosoficaln Cluj, de unde

BAR - 22 BAR

dupl 4 anis'a reintors rar la Blaj §i a in- reazA, dupt. cerereain itropolitului5aguna, trat in institutul de teologie. un proect de statute ale «Asociatinnit Tran- La 1835 a fost mama profesor de fisia silvane». Cu anul 1861 reincepand luptele la facultatea filos., iar in anal urmator a fost politice in monarchia intreaai Baritiu a con- . P chiemat ca profesor la §coala romana din Bra- lucrat la toate adunartle §i conferintele Ro- §ov, infiintata cu doi ad inainte. inanilor; la dieta din Sibiu (I86314) a participat La 1838 Baritiu infinteaza « Foaia pentru ca regalist §i a fost ales de aceasta de doua minte, ininuf 3ciliferaturd», cate un numar ori deputat in senatul imperial din Viena. In pe septdmana, §i ceva mai tarziu, ziarul poli- 1866 a fost ales membra al Academie! romane tic «Ga.zeta de Transilvania». In iarna urma- (atunci Societatea academia). toare, a organisat o societate de diletanti, care Dupa retragerea sa de la postul de director a ramas in activitate pan la 1856, §i a con- al fabricel de hartie din Zernesci, Baritiu s'a tribuit in mod insemnat la desvoltarea lim- mutat la Sibiu, §i a infiintat ziarul «Observa- bel romane in tinutul Brapvulul. toriul » (1878 Oita r885), pentru a carel linie La 1845 Baritiu sa retrage de la §coala politicA i-s'au intentat 3 procese politice in cari romana §1 ig consacrena intreaga activitate insa juriul sibian l-a achitat. Organisandu-se la foilor sale,cari in urma censure! severe, 188 i partidul national, Baritiu a fost ales in- avand sa lupte cu neintrerupte greutati, re- comitetul central §i a redigiat SIConorialul pu- clamaa o atentiune deosebita. La 1848, a par- blicat conform insarcinarel a conferintel elec- ticipat la adunarea nationalA tinuta in 3 (i5) torale vinute lu Mali"! 1881 in Sibiu, iar la Maiil pe campul libertatel de langa Blaj §i 1884 a fost ales pre§edinte al comitetului na- asubscris protocoalele §i petitiunile ca vice tional §i a ocupat acest post pana laretrage- pre2edinte al adunArii. In Octomvrie infiin rea sa din vi-ala politica, la 1887. De la acest tandu-se in Transilvania «comitetul de pa- an, Baritiu §i-a consacrat intreaga activitate cificatiune», Baritiu a fost chiemat la Sibiu Asociniunii Transilvane pe care a servit-o unde fu numit tot °data §i rnembru al «comica secretar I.§i redactor al «Transilvaniel» tetulul pentru apararea tarei». Remanand fo- (i86r-1888), apol de la 188& ca preFdinte ilelui Baritiu in grijacolaboratorului §i delegat la §coala civill de fete din Sibiu. Andrei Mure§an, el a stat peste 4 lunl in Sibiu Scrierile lui Baritiu sunt foarte numeroase; §i a participat la lucrarile ambelor comitete. afara de Memorialul amintit, el a elaborat La t i Martie 1849, azand Sibiul in manele un dictionar german-romdn (1835-1854), §i insurgentilor, Baritiu §i cei 1-a1ti membri al altul maghiar ronubt (1869), a publicat nu- comitetului refugiat in Romania. Bari- meroase studii, in cea mal mare parte isto- tiu a mers la Campina, unde se refugiase §1 rice, in foile sale, mal ales in « Foaia pentru familia sa, aid insA fu arestat de o patrula minte, ininuf ci literaturd» (1838-185o), in ruseasca §i escortat la Ploelti §i de aid dupa revista » Transilvania», al card redactor a 2 septAmani, la Cernauti, unde a fost in fine fost aproape 20 ani, §i in Analele Acade- eliberat dupa interventiunea Hurmu- miel romAne. A colaborat 2 ani §i la dicti- zachi, la a care' ino§ie,Cernauca,a pe- onarul §i Glosariul Academiei.Scrierea sa trecut pana dupa pacificarea Transilvania. principala este : «P&p' alese din istoria Tran- Reintors la Bra§ov, Baritiu a obtiuut de silvdneami pe 200 ant din urind»(1889). ht noul guvem voea de a continua ca edi- Opiniunile §i credintele politice ale lul Ba- tarea foilor sale, insa la 1850 furA suprimate ritiu sunt desvoltate in diarul «Obser- din causa ca Baritiu a publicat raportul lul vatoriul»§iinMemorialulconferintelor dupa originalul german tiparit in Viena, §i din 188 r. nu s'a supus ordinului autoritatilor de a in- trerupe aceasta publicare. «Ga.zeta» a rea- Barnutiu (Simeon.) Om politic din parut deabia dupa 6 luni,sub conducerea Transilvania, profesor la Universitatea din lui Iacob Mure§an, care a fost numit redac- nAscut la 21 Iulie 1808 in Boc-jaro- tor, iar Baritiu a remas simplu colabora- mina (Transilvania) incetat din viata la 16 tor la aceasta foaie. In 1852 un consortiu de Maiù 1864. cornercianfi romani din Bra§ovinfiinteazi A facut studiile sale in Blajitt unde la 1830 fabrica de hartie din Zarrrsci §i nurnesce pe e nwnit sub-director in seminarul teologic Baritiu dia ector comercial, care post l'a ocu- §i la 1839 profesor de filosofie la gimna- pat aproape 20 aril, La 186° Baritiu elabo- siul superior. La 1843 dernisioneaza, plead

BAR 23 BAR la Sibiu §i sA pune in fruntea mi§cIreIna- teid Basarab sad dorobantit ji seimenit» dra- tionale de la 1848 ¡nand un rol foarte in- nià (1858) «Maria Stuart» (1858)--ffD4 semnat in Transilvania. nubianele»(1839) « ZineleCarpalilor» Dupl lini§tirea revolutiunii, Bamutiu lu- (I86o) Legenda Romania.»(1862) cra ca vicepmedinte §i membru al comite- «Misterele Bucurescilor», «roman original» tulul national, apoi al comitetului de paci- (1862) «Orele dalbe», poesiI none (1864) ficatiune alaturea.cu N. Ball§escu,Lau- «Satire» (1867) «Limba romand ji tra- rian, Cipariu, Baritiu. In ii Martie1849, dilia et» (1871) etc. cand insurgentii ocupl Sibiul, Barnutiu sa refugiazO in Romania§i chipa multe sufe- Barozzi (Constantin). General de rinte indurate prin aresturile din R.-Valcel divizie,nascutlaanul 1833 Octoinvrie. §i T.-Scverin, ajunge la Constantinopole, iar Sub-Locotenent la1856 Aprile, Major la de aci merge la Viena, unde a lucrat pen- 1864 Mai, Colonel la 1870 Aprilie, Gene- tru reu§ita cause! nationale.In1851 52 ral de Brigadi la 1883 Martie, General de ascula prelegerile la facultatea juridic& din Divizie la 1892 Mai. Viena; in ii Octombrie 1852 merge la Pavia, Elev al scoalel militaredin prima pro- uncle in 1854 ja diplom5 de doctor in drept ; motie, ca Sub-Locotenent a fost ata§at la In- in 1854 merge la Ia§I, chiemat de citre mi- stitutul geografic din Viena in timp de doi nistrul Mavroghenl §i de A. Treb. Laurian, anl; intorcandu-se in tail a fost numit la ca sO ocupe catedra de filosofiela gimna- §coala militaráoficer repetitor, pe urrna siul academiel din Ia§1. In 1856 se deschi- profesor. La formarea Batalionulul de Geniu serit in Ia§1 cursurile superioare §i anume trecut calocotenent comandant de coin- a acultatii filosofice §i a cele! juridice ;la panie, a fost readusiar la scoala militara cea dintâii Baritiu a luat catedra de filosofie, caprofesor, Sub-director §iinfineDi- In a doua, catedra de dreptul gintilor, dreptul rectorc. public §i constitutional. La 1863 fiind bol- La 1870ef de Stat-Major la Divizia IV nay demisioneaza. Operele lui Barnntiu sunt: Ia§1, e numit §ef al Depozitului de Rezbel (Ir- Dreptul natural privat public; Dreptul gin- stitu.tul Geografic de azi) pe care '1-a orga- idol- natural fipositiv; (Doctrina constitutittnit); nisat §i sub-directia sa a inceput §it exe- Constitntittnile vatelor prindpale, cu introduc- cutat harta din nordul Moldovel, bartaDobro- tiuni; Antropologia; Psichologia empiricd; En- gel §i parcelarea acestea. In resbelul de la ciclopedia filosofiet temetice; Logica ; nfetafi- 18771878 a luat parte intal ca sublef de sica; Estetica; Sciinta virtutit; Pedagogia; Stat-Major al Arinatel Romane, in urrnii c4 toria filosofiet. .Sef de Stat-Major al el. La 1878 este Di- Barnutiu este Intemeetorul fractiunei libere rector general ai Ministerului de Resbel,in §i independente din Moldova. 1883 Comandant al Diviziel. active Dobro- gea,in urma Seful Stat-MajoruluI Regesc, Baronzi (Gheorghe). Publicistniiscut iar in 1888 Ministru de Resbel §i Senator in In Grecia la 1815, incetat din viall la 1896. primul Minister al luI Teodor Rnsetti ; in A fácut studiile sale in Romania fall a le 1892 Coinandant al Corpului III de ArmatO complecta. Colaborator la rnal multe ziare §i acum seful Marelul Stat-Major. Este Vice precum Romania, Vocea Toporulut, el a pu- pre§edinte al SocietAtil Gedgrafice Romane blicat : Eleonora (1844) dramA Lucia de de la fondarea el. Ca Delegat din partea Gu- Lamermoor (1845) dram2i; «Romana», tri- vernulul Roman, a luat parte la Comisia de logie epici (1847) «Castelzil Brancovenesc, delimitare a Romana despre Austro-Ungaria Cctrnavalul Venetiet ¡i omenescf». §i Bulgaria. (1852) «Matilda» (1853) «Metela ¡i «Orbul», (1853) «Nopturnele», poesit Barroczyn (de, baron) Major, adju (1853) « Istoria dupd Gui- tant al Principelui Alexandra Ghica de la 1836 pt (1856) ro,s-u» (1853) «Isac Ora la 1840, mai tarziu §ef de sectie la di- Lacbedem» sad jitlovulrdtdcitor (1855) rectia lucrarilor publice de la 1846 pan& la «Lena fi.ziva Pei mane» (1855) « Fidan- ¡850; a ficut- cel cl'intaiii plan al .oraplui !eta»(1856) ilacobinit ji Bucaresci care si mai gasesce in present in (i856)aRitard initnii de led»(15z56) arhiva PrimAriel Capitalei noastre. ((Con tele de flfonte-Christo» (1857) «Ma- In 1853 a reintrat in 0.§tire cu gradul de

BAR 24 BEL

Colonel. Data nascereI §i incetArei din viatii Basset (Louis). N5scut in Orbe, (can- necunoscute. tonul Vaud, Elvetia) la Nov. 1846; a studiat la colegiul §i facultatea de literedin Barseanu (Andrei).Profesor la §coala Neuchatel, 1,nElvetia. Tredind in Rominia, comercialà romAnii din Bra§ov, nAscut in 1858 incil in tinerete, ca profesor, s'a distins prin la DArstele Bra§ovulul, unde §i-a fAcut stu- aptitudini multiple, carl designat pen- diile, terminAndu-le in Bra§ov, Viena §i Man- tru importantele functiunI de secretar privat chen. S'a ocupat cu adunarea §i publicarea al RegeluI Carol I. §i administrator al Curti!' literature! poporale, cu lucrArI didactice §i a Regale, posturi pe carI le ocup5 de la 1869. scris versuri, pe cad le-a dat la iveala in « Con- vorbirt Literare»,«Familia»§i in «Ga.;:eta Bataillard (Paul). Scriitor francez, Tr ills.» Publicatiile sale sunt : «Dohie ci stri- niiscut la 22 Martie 1816 In Paris unde a gdturt din .Ardeal», publicate in colaborare cu f1cut studiile sale. Dr. I. U. Jurnik, (1885), scriere premiatil de Cunoscut pentru pArerile sale democra- Academia rornima ;«Cinct-;zect de collude», tice, era prieten cu C. A. Rosetti in 1848 (1890) «Din traista bit 114o,s-Stoica» Ior anec- §i s'a interesat mult de aspiratiunile Roma- docte poporale, publicate sub pseudonimul nilor. El a publicatin afara de multe stu- Sandu (1891). In anii 18871888 a redigiat dil asupra Tiganilor, urmAtoarelescrieri : inpreuni cu I. Popea, foaia «&oala La Moldo-Valacbie dans la manifestation de ses vceux (1856). Premier point de la ques:- Barsescu (Agatha'. Tragediank nils- tion d'Orient. Les principautés de .Moldavie cutd in Bucuresci la 1861. Dupà terminarea et Valachie devant le congrès (1856). claselor s'a angajat la Teatru National din BucurescI La elevà in luna Iulie 1878 pen- Beldiceanu (Nicolae).Poet, arheolog, tru stagiunea 18781879 spre a juca rolu- nAscut in satul PreoteV (Suceava) la 1846, rile de junii prim2i §i ingenue. mort in I4 la Fevruarie 1896. A fost A debutat in Aorina din Fata Aerulut al §coalei primare din Folticeni§i apol al apol succesul el s'a afirmat in Sniddindita din liceului §i Universit5ta din Ia§1. Malul Gdrlet §i Casilda din Ruy-Blas. N. Beldiceanu a fost mal intairr profesor AvAnd o deosebita atractiune pentru tra- la gimnasiul din Folticenl, apol la liceul din gedie, a pAriisit scena Teatrulul national §i Boto§ani, director la desfiiintata §coalá de s'a dus la Viena in 1880, unde dup5 ce a meseril din Ia§I, §i in urmii profesor la gim- sevilqit conservatoriul a fost angajaala Burgh nasiul Stefan cel Mare din aeeia¡f localitatc. Theater in 1883 jucand acolo rolurile cele El era §i membru onorific al Academiei din ma! importante din repertoriul tragic §i dra- Berlin. matic timp de 4 anl. Colaborator al revistelor Convorbirt Lite- De aci a trecut in 1890 la Hamburg, iar rare, Contimporanul §i «Arhiva Societdlet ¡i- mal tftrziù s'a reintors in Viena,fiind an- terare)) din Ia§I, el Iasi% urmatoarele gajat5 la Teatrul Raimund. Din cand in cand, Pdindntul poemk Tata nuvelI in versuff 1883 D-na Barsescu a venit prin Bucuresci spre Doine (1893) §iun studiu asupra Pveet a se infilti§a in diferite rolurl din reperto- poliritmice, netipArit incit riul german dinpreuna cu trupe alciiturte de D-sa. Acuin e angajatii la Berlin. Beldiman (Alecu).Publicist n5scut in Moldova pe la sfar§itul secolulta al XVIII, Balota (Basiliu Motiu mort la 1862. El este cunoscut mal ales prin cut la 1836 in Zagra, (distr. Naseud, Tran- Tragodia, saú jalnica Moldovet intdmplare silvania); jude regesc apol advocat, a publi- dupd rersvrétirea Grecilor din 1821, in care cat numeroase tractate istorice §i §tiintifice autorul intr'o cronidiversificatiiinpeste in presa periodica din Transilvania,iarla 4000 versuri, istorise§te nenorocirele aduse 1883 a editat un studiu geologic asupra struc- tArei in timpul zaverei de la 1821. turil muntilor apuseni. La 1876, in urma Beldiman Alecu a mal scris Moartea pierdereului sUr Emil Dionisiu,a fiicut o Avel ( r 8 8) Numa Tompiliu, (182o) Oreste fundatiurre pe numele acestuia, din care, sA dup5. Voltaire, (1820) Alexie saú Cdsuta din acordà stipendil la student! rornAnI din muntif Codru, Cdlcitoria lut Cox in Rusia, Intdmpld- apuseni §i din distr. Naseud. rile lut Carlo §i ale prietenilor lut.

I3EN 25 =14 BEN

Beldinian (Alexandru). Ziarist, nas- Bengescu (Gheorghe). Diplomat, cut la 1832, fost prefect al pulitiei in Bu- publicist,nascut in Craiova la 30 August curesci la 1865, a ocupat aceasta functiune 1848. péna la II Februarie 1866 cand a fost rés- A facut studiilesalein Paris laliceul turnat Principele Cuza. Retras din viata po- Louis-le-Grand de la 1857 pêna la 1867 §i litica in urma acestuieveniment, a fundat apol dupé ce a fostlaureat laConcursul inJaila 1882ziarul Adeverrul carere- general din 1865 §i 1866 a terminat facul- presinta aspiratiunile domniel parnintene §i tatea de litere la 1869. sustinea candidatura fiului principelui Cuza. Iu 1870, din causa resbelulul franco-ger- Dupé moartea acestuia, ziarul a devenit de- man, trecu inBelgia unde facu§i stu- mocraticsocialist §icu deosebire anti-di- diile in drept §i sciinte administrative. La nastic. De la 1888, Adeverrul apare in Bu- 1871, intors in tara, fu numit procuror pe curesci. lênga TribunalulIlfov §i profesorpentru limba franceza §i literatura. La 1872, el trece Belu (Barbu). Barbat politic .niiscut la Viena casecretar al legatiunel noastre in Bucuresci pe la anul 1825. A facut parte diplomatice, apol se reintoarce in Bucuresci din studiile sale in casa parinteasca ear parte §i este numit judecator la Trib. Ilfov (1872). in Grecia pe la anul 1843. La r873 se stabile§te in Paris spre a se La 1850 a inceput a lua parte la aface- ocupa custudii istorice §i literare §i tipa- rile publice, fiind nurrit judecator la trib. Ilfov rete acolo in 1882opera sa Vol/aire Bi- sed. II, apol la 1852 pre§edinte al aceluia§ bliographie de ses autvres, pent] u care Aca- tribunal, la 1853 procuror la Curtea de A- demia franceza da un premiú in 1883 §i pel sect. I, la 1856 judecator la acea§1 Curte, medalie de aur in 1890. la 1859 judecator la malta Curte. La 21 Ianuarie 1882, G. Bengescu rein- La 1862, Barbu Belu este numit Minis- tra in diplomatie ca secretar la legatiunea tru al Cultelor, dar demisioneaza la Tunic din Londra, de uncle trece apol la Paris §i dupéasasinatulPre§edintelulConsiliului numit prim secretar in1885. Lar889, Barbu Catargi, vér bun cu dênsul. inaintat Consilier de legniune §i la 1891 La 1863, el ia portofoliul justitid in caeste numit ministru plenipotentiar la Brux- binetul N. Kretulescu §i'1 ocupa numai o elles, functiunepe care o ocupapt"...na in luna. present. A representatjudetulMuscella 1859, Membru corespondent al Societatei de is- 1861, §i la 1864 a fost numit senator con- torie diplomatica din Paris, membru al So- form Statutului. cietatel de istoria literaturei din Francia, mem- La 1866, Impèratul Frantz Iosef i'a con- brucorespondent al Academia Romane, ferit titlul de baron. inca dela1882, G. Bengescu a publicat Dupé caderea Principelui Cuza, Barbu numeroase opere, intre cad Belu s'a retras din viata publicA. Alexandre leBon, princedenfoldavie incolaborare cu Émile Picot.Le conflit Bengescu-Dabija (Gheorghe). In franco-roumain par un ami de la France tendent general al armatei, autor dramatic, (1885). Les origines de l'hisioire roumaine. nascut la 20 Iunie 1844 in Tirgu-Jiului. par A. Ubicini. Texte revu et publié sur Intrat in armata ca soldat la 1859, a do- leinanuscrit de l'auteur, et précédé d'une bAndit la r86r gradul de sub-locotenent §i noticebiographique (1886). La question apol a trecut in intendenta la 1875, inain- dynastique en Rountanie, par un paysan dtt tand Om% la gradul de controlor general Danube. Vidtaire Bibliographie de ses CEuvres, In 1895. (1882-1890). Notice bibliographique sur les Pe terenul literar, s'a facut cunoscut prin principattx écrits de Voltaire ainsi que sur numeroase comedii, drame, tragedil§i tra- ceuxquilui ont etc.,attribués.Memoires ducen. Principalele sale productiunl sunt pour servir itlaviede M. de Voltaire, O pallid la bal mascat, comedie, Nu e pen- écrits par ha mame, publiés par unBi- tru cine se pregdte,s-te,comedie, Radu bliophile (1886).Voltaire,Lettres et Billets drama istorica, Pygmalion, tragedie, Olteanca, inédits, publiés d'aprés les originaux de Bri- §i numeroase operete franceze traduse in tish Museum (1887). CEuvres chosies de Vol- litnba romAna. taire publiées avec Préface. Notes et Variantes.

2. b

EtEft l3Ek

93ibliographie franco-roumaine da XIX-e siè- o implini pânà in 1895, §i in 1892 se fAcu (le T6me I-er (1895). protopop activ in Cernitut ; in 1895 ciipAt1 G. Bengescu a- mal pubiicatin Conzmr- demnitatea de archipresbiter cu cruce (Stau- birt literare, un studiù asupra vietel §i ope- rofor). A publicat diferitescrieriin :Ga- rilorlulV.Alexandri §i amintitiasupra :zeta Transilvania,Telegrafal Romdn, Ob- misiunei lui V. Alexandri in Francia. servatoriul lul Baritiu ;a conlucrat la foile poporale. Steluta §i De§teptarea, scriind tot- Bengescu (Grigorie). N5scut in Cra- odat5 §i in Revista politica §i in Ga.zeta Bu- iova la 1824, incetat din viatA in Bucuresci covinet. Infoita Albina din1870 a publi- la ab. A fAcut studiile la Viena §i dupa catCugetart politicealeunid tiran de la ce a ocupat alte-va functiunI administrative, munte, §i in 1888 broprele Norocul anal intre altele prefect de judet, a fost sub dom- Satinaren,/ §i Terminal strintulut Nicolae. nia Principelultirbef, ministru al cultelor, Mal tirziu, a fost director general al teatre- Berariu (Ioan). Scriitor 1-ornan din lor, director de minister, §i a flicut parte din Bucovina, nAscut la1846 in Suceava,in- cabmetul Koaniceanu ca titular la justitie cetat din viatà la 1895. La r866 la parte §i culte de la 21 Ianuarie 1865 pén6 la 26 ca voluntar in résboiul din acest an al Au- Ianuarie acela§ an. striel cu Prusia. In 1867i§f continuii studiile la institutul teologic dinCernAut,le BeniT1 (Carol). Arhitect, nAscutla fini in 1871 §i se preoti. La 188o afost 1822 in ora§ul Jiigendorf (Austria), incetat paroch in Stroiescl,unde primiin1890 din viatA in Bucurescl la Octombrie 1896. demnitatea de esarch. A publicat mai multe A fAcut studiile la Viena §i Manich, apol poesil, ca : O noapte pe rainele Sucevit, Sril- s'a stabilit in Pesta. La 1847 a fost anga- pul hit Vodd, incalendarul bucovinean pe jat de cAtrePrintnlBibescu §1generalul 1867 §i 1882 ;»',apta dela Smétrdan, in I. E.Florescuspre a veniinBucurescl «R'ésboiul» pe 1884 :«Die Felsen der Fiirs- ca arhitect al logofetiel biserice§tl, §i in a- tin,» in Romiinische Revue etc., iar in prosA ceastii calitate afAcut diferiteplanuri pen- Dochia, novelà in Familia (1876), Biogra- tru monAstirele Tisrnana, Arnota,biserica fia mitropolitulut Silvestra Morariu, Notabilit Bistrip, etc. rolad'''. din Bucovina, in Observatoriul lui Ba- ClAdirile §i planurile mal* insetrmateale ritiu pro 1880 §1 1884; Congresal bisericesc arhitectului Beni§ù sunt :Biserica Domnita din Bucovina. Despre oratoria bisericeasat Balaja, Asilalci spitalul Brdncovenesc. Cate- Ronaint, Despre formele predicamentalal in drala catolicd Sf. Iosif din sirada Entube biserica ortodoxa romdna,1882,1885§i (Bucurescl), catedrala din Constanta. 1888; Cola:filme de predict, (1887); Erin- Dup6 ce a fost in serviciulStatulul 27 nernagen ans dent blutigen Gefechte beiVi- anl ca arhitect, Beni§u a dobAndit in 1875 sakov, in Qernowitzer Zeitung etc. Multe naturalisarea cu toate drepturile scrieri de ale Ni aù r6mas nepublicate.

Berariu (Artemiu). Scriitor minan Berdescu (Alexandru). Compositor bucovinean, nhscut la 20 Septembre 1834 musical, nilscut in Bucurescf la 1833, ince- in Satul Mare. A studiat in Suceava §i tat din viatà la 1871. A avut de profesor Cernitut, iar la 1858 fu trimis cu stipendiu pe Alex. Flechtenmacher in Ia§1. §i s'a ocu- la Viena. Aici se inscrise la facultatea filo- pat in special cu muzica nationalk culegênd sofidi pentru studiulfilologiel clasice.In niai toate melodiele nationale §i transcriin- 1861 se intoarse in tarA §i, ne mal primind du-le pentru piano. Lucrarea sa este publi- stipendiu pentru continuareastudiilor, se catin vre'o 20 caete. preold. In 1865 se fiicu paroch inCeahor §i suplini de acolo timp dol anl §i jumètate Berendei (Anton). General de divi- la institutul teologic dinCernitut, catedra sie, niiscut la 6 Ianuarie 1838. A flcut stu- studiului Biblic al testamentululnoil.Din diile sale in strèimitate urmênd scoala de la Noembrie 1883 011a la Aprilie 1895 fu re- Metz, de unde a e§it la 1862 cu gradul de dactor pentru textul romAnesc la foaiabi- locoteneht. sericeascA Candela. In 1884 fu numit can- Maior in 1868, colonel in 1877, eina- celar mitropolitan §i sinodal, care functiune intat general de brigadà in1885,§icon-

BER - 27 BIA duce toate lucrArile de fortificatiI din jurul Wöchler (Göttingen) intemeiAtorul sintesel Bucuresciului, fiind numit inspector general chimief organice, Ehrmann, Eder (Dresda) al geniului. Inaintat general dedivisie in §i SchrOtter (Polytehnica din Viena). 1895, i se incredinteazA comandamentul di- Ca asistent 1858-6o pentru lucrltrile de- viziel din Craiova. monstrative pe langl Catedra de chimie or- Generalul Berindei a fost in diferite rén- ganicA §i anorganicA experimentalà a facul- durl secretar general al ministerulul de res- tatelde filosofie din Viena, a avut de pro- bel, iar in timpul resbeluluf independentel fesor pe celebrul dr. Tos. Redtenbacher. a fost insrcinat cu stabilirea podului peste Du- A fost recomandat sub domnia lul Alee- are §i a luat parte la luptele din fata Plevnef sandru Ion I Cuzadinpartead-lui prof. unde comanda geniul. Redtenbacherd-lul N.Kretulescu, Prim- La 1896-25 Noembrie a intrat in minis- ministra (1863) prin d nul dr. Carol Da- terul de sub presidentia d-luiP. Aurelian, vila, directorul general al serviciuluf sanitar luând portofoliul resbelului,pecare'l de- §i numit chimist-legist. Mai tarziO i s'a in- tine panA in present in cabindul Dimitrie credintat §i catedra de chimie analitid pe Sturza. kingA scoala de medicinii §i farmacie. D-rul Bernad a intemeiat o erà nora in BerendeI (Dimitrie). Inginer, practica expertiselor chimico-legale, chimico- cut la 1831 in Ro§iori (Teleorman) incetat hygienice, hydro-chimice §i biologice,atiit din viatà la1883inBucurescl. A acut pur §tintifice, cat §i pentru celecerute de studiile in Paris, de unde s'a intors cu ti- necesitAtile administrativ-juridiciare. tlul de inginer. Dupii 30 anide muncà§i experiente A fost ministru al lucrArilorpublicein ela intemeiatinstitutulchimic Univer- cabinetul Ioan Ghica de la 18 Decembrie sitar. 1870 pArlà la ri Martie 1871. Toate laboratoriile create de la 1863 Oná A publicat : Studit asupra Romef índice. in zioa de astAzi, except:ind acelea §i anu- BucuresctStudiu istoric, (1861) in Revista me :al§coalef de podurI §i§oseleca §i roma' nd. de chimie anorganicA al lacultatel de §tiintà, su/A organisate §i instalate de d-sa de §i se Bergamenter (Francisc). Profesor, gAsesc astazf partial incorporate institutului nAscut in Viena (Austria) la 17 Mai 1830. sus citat. A facut studiile sale in Viena unde a func- A inaugurat la 1869,-70 continuiind pênA tionat ca institutor la o §coalit protestantil, la 188o-81 prelegerile de chimie experimen- apoi laConsistoriù. La 1864 avenit in talil modernA in sensul conferintelor demon- BucurescI ca profesor la §coala evanghelicA, strativepeliingA prelegerile catedrei de unde a functionat 10'6116 la 1875; apol a dechimie anorganid §i organica ale facultAtel ruisionat §i a infiintat in Capitalii un insti- de medicink a cArui titular a fost dr. Carol tut de cursuri primare §i secundare pentru Davila. bàeti, institut care esistii pAriA in prezent. Cu ocasiuneaparticipArel RomAniei la A publicat : Micul camarad in ,scoald (1867) expositiunea internationalA din 1873 la Viena, mima copildreasai (1868) LAmidul Junimet D-sa a expus lucrArile sale exploratrice a- Romclne (1883) Trobleme aritmetice, nalytice §i technice mal cu sean-1Aasupra lul pefroleului, ozokeritel §i carbunilor fosili §i pe de o altà parte asupra apelor minerale Bernad (Alfred Nicolaus). Doc- adherente geneselpetroleulul, ca §i acelea tor-chimist n6scut in 1836 in Zagreb (A- de genesa inherentà a petroleulnf. gram) Croatia, absolvent bacalauriat al li- Medaliile de merit,conferite d-saledin ceuluI clasic din Warasdin §i Gratz §i al li- partea Juriululinternational, demonstreaz6 ceului encyclopedic al conventului St. Pia- importanta lucrArilor sale sub punctul de v e- riit din Viena. Studiile universitare le-a ur- dere §tiintific §1 economic. mat la UniversitAtile din Göttingen, Gratz, Viena §i Dresda. Bianu (Joan). Profesor, publicist, ras- Specialisarea cuno§tintelor sale universi- cut la 1856 Septembrie, in satul Fagat, co- tare, dupl ce a dobandit titlurile academice, mitetul Tirnavelor (Transilvania). A studiat arealisat'o frequentind laboratoareleluf liceul la Blaj, facultatea de litere §i filosofic

BIA - 28 BIB la Bucuresci; a flicut studii speciale de filo- mdit de peste Oltde la sfd secolulut XVII. logie romanica la Milan §i la Paris (L881 Stefan-cel-Mare. Cdte-va documente din Ar- 1883). De la 1881 este profesor de limba chivol de Stat de la Milan. Sehimbdrt in in- §1 literatura roiniInA la liceul SE Saya ; de Veyimintul filologietromanice. Vito Piluk-io. Do- la 1879 este bibliotecarul Academia romiine. cumenteinedite din Archivul Propagandet. loan Bianu a scris §i publicat hate altele : CodexNegoianus.Cdrit poporane romcine Psaltirea &beiand (1482). Psaltirea in ver- serse de popa-londin Scin-Petrit la 1620. surf de Dosofieiti Mitropolitul Moldova; 1671 Tintoteti Cipariu. Costachi Conachi Dosofteiti 1686. Predice fdcute pe la prooice mart Mitropolitul Moldova, 1670-1686. A. Pa- de Antint Ivirénul Mitropolitul Ungrovidchier pitt-Ilarian. Intdit borsier! ronuint instrdi- 1709-1716. Dr. M. G. Obedenaru. Texte ntitate.Scrisorlde ale lui E.rosin Poteca, macedo-ronuine.Poesia satiricd la Roman!. 1822--1825. Cdldtoria mortttlut, baladà po- Despre cultura fi literatura ronuinéscd in se- poran5, cu note de L Bianu. A. Treb. Lau- colul al XIX-lea. Bibliografia rOnuinéscd veche rian.StefanVodd Racovitd ji strdinitin r 508-1830. Catalogul descriptiv al ma- Tara Rotridniscd, 1764-1765. Filipiretc. etc. nuscriselor 1-01ildneset dinBiblioteca Acade- mia:Catalogulcronologic aldocumentelor Bibescu (Alexandru). Al treilea fia Academia: Vieti'a fi activitatea lut Maniu Sa- alprincipelui Gheorghe Bibescu, nAscut la outdo .51Cicolit, alias Claim( de Sadu. Rela- 1841. A flicut ca oficer in legiunea streinii thine asupracalcitoriet in Gaiihia fdcutd in din Francia resbelul Mexicului. A publicat vara anulut 1-885. Relatione asupra cdldtoriet Lessept eaux (1878) Le grand Veymont ; in Polonia fdcutd in vara anoint' I886. Me- (188o). De mai multi ani trile§te in Paris dicina babelor. Adunare de descd niece, retete unde s'a stabilit. de doftorit fi vrdjitorit beibesct de Dimitrie P. Lupafctt. Rap6rte despre descoperirea inscrip- Bibescu (Gheorghe Dim. Principe).. tionilor din comuna Herésrt (Ilfov)i Tir- Domn alMunteniei nAscut inCraiova la govi§te. Raport asupra insrrinittnilor de la 1804, mort in Paris laa lunie 1873. A Argef. `kaport asupradocuntenteloristo rice ftcut studiilesale inParis de la1817 la de laTribunalul din Iqt. Contunicdrt des- 1824 §i apol s'a intors in tad. Sub admi- predocumente de la Venelia din Viena. nistratia generalului Kisselef a fost sub-se- Asupra broprit d-lut P. A. Sircu despre Ni cretar de Stat la Justitie, apoisecretar de colae Milescu. Despre relatiunile lot Gheorghe Stat la Afacerilestreine,post dincare a tefait, Doninul Moldova, cu Suedia. Despre demisionat o datA cu suirea pe tron a prin- documentele din Arcbivelede la Stockholm. cipelui Alex Ghica. Atunci pleacA in strè- Raport asupra hirtillor Marelut Logofirt To- locuejte in Paris, Viena, §i publicA dera,s. Bal§. Despre ogratnaticti ronoiniscd In 1841 : Paul Kisselef ou les Principautès de manuscrisd de la 1757 fi despre publicationi Valachie et Moldavie en 1841. ruso- ronuine. Desprepublicatittnea «Epistolaire La reintoarcerea sa in tarA e ales deputat grec» a d-lut Learand. Despre publicationea al divanului ad. hoc. La 1842, redacteazà d-lut E. Picot «Chants populnires des Ron- réspunsul lamesagiul tronului care atrage mains de Serbie.» Raport asupracolectiunit cAderea Principelui Al.Ghica, §i public6 : de poesit popo/-ale a d-lut I.Pop-Reteganul Situatia :Muntenia* sub administratia Princi- (in colaborarecud-nii I. Slavic!§i G. I. pelut Gbica (Bruxelles). Ionescu-Gion). Despre revista«Dania» re- La i Ianuarie 1843 e ales Domn al Mun- dactatil de d-1 Kr. Nyrop. Despre Psaltirea ti- teniei. Camerile fiindu'l ostile, obtine de la pdritd de Diaconul Coresi la 1570. Raport Poartti un firman pentru inchiderea lor §i despre biblioteca NIelchisedek.Despre corespon- se fac alte alegeri al cAror resultat e satis- denta lutG.Bari' aruitA Academiei. Ra- fAcAtor pentru tron. port despre facerea bibliografid romcine. Sub domnia lui G. Bibescu, fAcut port pentru publicarencatalogulut manus- numeroase di de comunicatie, cheul DAm- criptelor fi documentelor Academia. Note din bovitei, BrAilei, podul peste Olt; s'ail des tr'o escursittne din Moldova.Manuscriptul ro- robit tiganii, s'a suprimat vama intre Mol- nuinesc de la 1632 al lot Evstratie logofétul. dova §i Muntenia primul act al unireI, dar Descriere O t vhe tipdriturci ronidniscd necu- la 1847 se formeazA un partid radical Go- noscutd. Alexandru Dascdlul. Un scriitor ro- lescu,BIlcescu, I.BrAtianu,Rosetti, care

BIB 29 BIL incepe sà se pue in mi§care cand isbune§te Regne de Georges D. Bibescu (1893) 2 V01. revoluliuneade la r848dinFrancia.Se Riponse au mémoire adrissé au Sena! par produce maI intaiü o manifestatie pacinica in les membres de la familleGhica.(1893). Bucurescl, cerand altáConstitutie, dar re- Ignorance ou mauvaise foi.(1893).Neofit volutia isbucne§ce §i in tara, iar Eliade, St. Métropolitain de Hongro-Valachie (18941 Re- Golescu, Tell, proclama noua Constitu¡ie ponse a Mr ..Yenopol (1894). In Romania mica. Revolutia seintinde §i In Bucuresci, Bibescii silit, adherii la Con- Bibescu (Nicolae). Fiul principelul stitutie §i nume§te un Minister compus din Gheorghe Bibescu, nascut la 1832. A fácut §efii mi§carei, dar peste douii zile abdica .§i studiilesale in Francia, §i a servit inar- trece in Transilvania. El tráete fàrà sá mai mata acelel lári ca oficer, facénd pe lértga ja parte la politica pana la 1857 cand e ales mare§alul Randon expeditia din Algeria. A In divanul ad-hoc §isearata partizanal publicat in Revuedes deux fACondes, mai Unirei. Mai e inca o data ales inCamere multe studil asupra ethnografiel Algeriei. de la 1862, dar refusa mandatul §i se stabile§te instreiniitate, la Paris untie moare Bibescu (Nicolae). Colonel, nascut In unni unul accident de trasure in 1873. la 1820, incetat dinvialá la 1888in Bu- cures& Intrat in armata de cand era foarte Bibescu (Gheorghe) Principe. Nils- têna- cu gradul de cadet, a inaintat pêrta cut in Bucuresci la 14 Martie 1834,fiul la acel de colonel; apoi a demisionat §i a fostului Domn al Munteniel G. Bibescu. A ocupat diferite funcliunl administrative. La facut studiile sale in Francia, trecand prin 1862, N. Bibescufiindprefect al Politiei liceul Henri IV, apoi Scoala militara de la Capitalei, Barbu Catargiu pre§edintele Con- Saint Cyr (1856-1857)§i§coala de Stat- siliului de Ministri se gasea in birje cu major (1858-1859). sul cand a fost lovit de glontul uciga§ulul, Intrat in armata franceza ca oficer, el ia in momentul plecarei sale de la Camera. parte la resbelul din Mexique (1862) §i Colonelul Bibescu a fost mal tarziti vice- este insarcinat cu debarcarea trupelor a co- pre§edinte alSenatuluiin parlamentul li- loatleI Lorencez (28 Aprilie 1862). Se dis- beral, Efor al Epitropiel Brancovenescl. El tinge laatacul de la Puebla,este citat la ocupa §i demnitatea onorifica de grand ve- ordina zilel la lupta des Cambrès (1862) new, organisator al vénatorelor M. S. Re- §i e decorat la3 Iulie din acela§ an. gelui Carol I. In 1863, principele Bibescu este inaintat la gradul de capitan. In 1867 este trimis Bibicescu (loan). Ziarist, nascut in In Algeria, obline drepturile decetatenie BucurescI, unde a faeut studiile sale. A fost franceza §i in 1870 ja parte la resbelul franco- mult timp redactor §i apoi prim-redactor al german, obtinand laudele generalultif Douai ziarului R,onuinul apol al Telegrafuluf sub pentru curaiul § i energia sa, §i e facut pri- directiunea d-lui I. Fundescu. Desparlindu-se sonier la Coblentz. de dénsul, a intemeiat singur ziarul Telegra- In timpul acestul resbel, §1 in timpul Co- ful Romdn, care insa n'a aparut de cat scurt mund, principele Bibescu transforma locu- timp. it-11a sa in spital §i intre¡ine cu spesele sale mai I. Bibicescuafostconsiliercomunal, bine de 300 ranitI. Pentru meritele sale el ajutor de primar §i deputat,sub guvernul este decorat cu ordineleTakova, Nichani, liberal Inainte de 1888, §i consilier comu- medaliaMexiculut,Legiuneade - Onoare, nal dupe alegerile de la 1895. Steaua ji Coroana Romdnier, medalia Mexi- A publicat :aCi§carea populatiunet in Ro- culuf. mdnia de la 1871 la 1878 (1880). Cát su- Alcatue§te §i prezideaza sectia romaneasca ferd grand (1892). Cdte-va cuvinte asupra la Expozitia de la Paris din 1888. conventiunelor comerciale (1884). Poesif po- Principele G. Bibescu, a publicat urma- pulare din Transilvania, culese §i adnotate toarele scrierl: Belfort,Reinis, Sidan (1872) (1898). Histoire d'une frontiére, (1883) Retraite des Six mille (1887) lucrare coronata de A- Billecocq (Adolf). Fost consul fran- cademia francezaPolitique,religion, duel cez in Bucuresci la 1839.Din preuna cu (1888) Avant, 'Pendant,Après (1890) Le Victor Place, Ubicini, Edgard Quinet, a is..

BLA 30 BLA butit a interesa prinpresafrancezA toate De originit israelità, M. Blank a fost itn- puterile la soarta tArel române§d, laaspi- piim6ntenitla1882 pentruserviciile pe ratiunele MoldoveI. Cu deosebire s'a silit cari le-a adus tèrei. zitdArniceascA actiunea Rusiei in prà, care era ap de asupritoare inacele vremurI. Blaramberg (Constantin Moret). NAscut la Decembrie 1838 in Bucuresd, unde Blanc (Louis Pierre). Arhitect n5s- a incetat dinviatà la Octombrie 1886. A cut la Genova (Svitzera) la 31 Decembrie acut studiile sale in Rusia in scoalemili- 1860. A urmat scoala polytechnicA din Zu- tare §i a obtinut primele sale galoane pe richintre1877-1879 §i scoala de Bele- câmpul de resbel inCrimea (1854). Rein- Arte din Paris unde a dobAndit mai multe torsintarA, a fost primitin armata ro- medaliI (1879-1886). mAnA la 1863 cu gradul de apitan §iad- Stabilit in Bucurescl a esercitat aci pro- jutant alPrincipelulCuza.El demisionit fesiunea de arhitect. Principalele sale lucrAri insà dupà 2 Mal1864 §i se devoapoli- sunt :Universitatea din Ia§t,Ministerul do- ticei, inscriindu-se intre r&idurile partiduluI meniilor, noua cladire de pe Bulevard, ln- conservator. stittaul Botanic dinBucuresct:À dobAndit Sub guvernul LascarCatargiu,C. Bla- premiul la concursurile deschise pentru ramberg e numitprefect al Politiel Capi- viitoarea garà centralA din Bucuresci 1i vii- talel, post care 'I ocupá de la 1873 pénA la toarea facultate de medicinl. A clitdit nu- 1875. meroase localuri scolare prin judete §i case In timpul resbelului Independentei (1877 particulare la Sinaia §i Bucuresci. 78) el este ata§atlaCuartiernl general ca adjutant al M. S. Regelul, §i face cam- Blank (Mauriciu). Nascut inPi- pania cu gradul de Colonel. te§ti la 7 Iuliù1848, a fAcutstudiile pri- C. Blaramberg s'a ocupat foarte mult de mare in acel ora § apoI a plecat in stréin5- imbunitktirea rasel cailor ; avea pasiune pen- tate §1 a terminat in Viena, Lipsca,studil tru curse, concura la alergiirile din Francia, speciale comerciale §i financiare. La 1864 Anglia cu succese strAlucite §i a fondat ga- intrà ca simplu functionar in casa de band zeta Sportul in Bucuresci. Marmorosch din Bucuresci §i gratie activi- El a infiintat la mo§ia sa PA§cara (Ilfov) tAtel §i inteligentei cedepune in adminis- o hergelie care a adus servicilinsemnate trarea acelel case,sfarse§te prin a se aso- crescAtorilor decal. cia la 1874 cu bancherul Marmorosch, sta bilind firma Marmorosch- Blank, et C-je. Blaramberg (Nicolae Moret). Ju- La 1879 s'a malasociatcu douè case risconsult, nAscut in Bucuresci la 24 Decem- de bancl importante din Germania. De ani brie 1837, mort inBucuresci laIanuarie indelungatl, Blank este sprijinitorul de frunte 1896. Elev alpensionatuluI Schevitz din al antreprenorilor români carora le-a des- Bucuresci, el urmA pe urmA cursurile liceu- chis cel d'Antéiù credite spre a putea par- lul din Odesa (Rusia) pènà la1853 c5nd ticipa la marea in intreprindere a lucrärilor se reintoarse in tarà §iintr5. la Ministerul cari erail pán5 atuncl monopolul streinilor. justitiel candidat de scriitor. Inaintat §ef de In progresul realisat de tal-6 pe calea eco- biuroti, substitut la malta Curte, judecAtor §i nomid, M. Blank a avut un loc insemnat pre§edinte de Tribuual, el ajunse procuror prin participarea sa ca fondator al sociea- la Curtea de Casatie §i ocupà aceastà func- tilor industriale precum al fabrica de liar- tiune pénA la 2 Maiil 1864 cand demisionii tie, al fabricel de equipamente militare Man- in urma loviturei de Stat. drea, al fabricel de ciment dinBrAila, al Atunci pled earA§I in streinAtate, spre a fabricel de zahar de la Chitila ;i al Socie- '§l lua diploma de licentiat in drept. Rein- Ole generale de asigurare. tors in tal-A, el luà o parte activA la mica- Cu sprijinul §i intermediarul set'', Comuna rea revolutionarà de la ix Fevruarie 1866. a realisat imprumutul din 1894 precum §i Ales in ConstituantA, el facepartedin conversiunea imprumuturilor elanterioare grupul juna dreaptà §ise araei partisan al in patru la sutl. dinastiei streine. M. Blank a colaborat la mal multe ziare Membru alparlatnentulul in numeroase financiare din stréinatate. rinduri, Nicolae Blaramberg este in1889

31 BOE autorulpropunereI dedare in judecata a Boerescu (Constantin). Avocat, nas- guvernului de sub presidentia luiIon Bra- cut in Bucuresci la 1836, frate mal rnic al tianu. lul Vasile Boerescu. Terminând studille sale In 1891 face pentru cates,,a zile parte din in Romania, la finele anuluI 1865 a plecat Ministerul generalului Florcscu, §i apol este la Parisunde a dobandittitlul de doctor numit prim efor al Eforiel spitaleler civile, in drept. post pe care '1 ocupa insa putin timp. Intors in tail dobande§te prin concurs N. Blaramberg a fundat mai multe ajare catedra de drept civil la Facultatea din Bu- in colaborare cu multi barbatl politici. Astfel curesci pe care a ocupat'o péna la 1894. vom cita :Revista Dundref (1865) Desba- Ales deputat in Camera de la1864 se terile (r866) Tara (1870) Le 'Pays (1870). distinge in 1865 printeundiscurs in con- El apublicat ekonuinia ciresbelulac- tra regimululacelel epod :dupà cäderea tual». Teoria ascultdrel pasive. Sttveranitate lui Cuza, ja parte activa la elaborarea Cons- ci Sufragiu. Incercdrf asupra legilor ji Insti- titutiel §i se devoteaza apolexclusiv pro- tujiunilor Romti fesiunel sale de advocat. La 1889 a facutpartecaministrual Blejian (Florea). Sergent major, nas- Cultelor din guvernul L. Catargi. cut la 1854, mort la 4 maia1877. Intrat El a publicat :Les Principautés devant le in armatii la 1874 ca voluntar, el capata in second congrès de Paris (5858). De l'amé- 1876 gradul de sergent §i apoi sergent ma- lioration de l'état des paysans roumains (186 r) jor.IntimpulresbelululIndependentel §i un proect asupra Reorganisdref magistrct- face partedin regimentul al2-a de arti- turef. lerie, bateria 4-a §i moare la Islaz (4 Maiù 1877) in lupta artileriei noastre contra bas- Boerescu (Vasile). Jurisconsult, bar- timentulul de resbel turcesc venit infata bat de stat, nascut in Bucuresci la r Ianua- Islazulul. Pe morméntul acestui prim eroil rie 1830, incetat din viata la 1883 Noem- din resbelul Independentei, M. S.Regina brie 18 in Paris. A faultstudiile sale li- Elisaveta a§eza o cununa de lauti cu inscrip- ceale la St. Saya, terminandu-le in 185°. tiunea : «Elisaveta Doantna, sergentulut-maior La vèrsta de 18 anl,el incepe sa scrie Horea 931ejian, mort pentru Patrie.» in Truncul Romcin, de sub directiunea C. A. Rosetti (1848) §i la 1852 pleaca la Bobulescu (Iosef) Episcop al Ram- Paris unde ja parte la luptele pentru eman- nicului, nascut la 1818, incetat din viata la ciparea Orel, terminand in acela§ timp stu- 1890. Inv6tatura a facut'o la Seminarul Ve- diile sale in drept.Intorsin tad. la 1857 niamin din Ta§I, al ciirui profesor §i inspec- este numit indata profesor de drept comer- tor a fostapoi numit la 1856. Aci a stat cial la colegiul SfintuSaya, de unde trece pêna la 186o cand s'a reformat Seminarul la Universitate §i continua cursul sal péna §i-a trecut ca preot in armata. La 1862 s'a la anul1882. Numit membru al Eforiei hirotonisit arhiereù, ocupand in acela§ timp §coalelor §i apol director, isbute§te in 1859 postul de superior la biserisa SE Spiridon cu ajutorul luiBozianu,Costaforu, sá in- din Ia§1. La 188o a fost alesepiscop de fiinteze Facultatea noastra de drept.Ales Ramnic §i noul Severin. deplitat al Capitalei in Camera de la 1859, roste§te un discurs memorabil in urma Bodnarescu (Samson). Profesor, ruja se proclama Unirea Principatelorsub publicist, nascut in Bucovina la 1842. A a- domnia lui Cuza. sut studiile sale in tara §i le-acomplectat V. Boerescu a facut partedin urmatoa- la Berlin unde a luat diploma de doctor in rele ministere :186o la justitie,cand pro- filosofie. Intors in tara a fost numit direc- pune desfiintarea pedepseI Cu moarte ; apoI tor al bibliotecei Statului din Ia§1 la 5872 tine §i interirnul Cultelor ; la1868-1869 post pe care l'a ocupat péra la 1884 cand la justitie in cabinetul Dim. Ghica, la 1873 a trecut profesor §i director al §coalei Va- 1875 ministru de externe in cabinetul L. sile Impu. Catargi clnd cu toate opunerile Imperiulul Colaborator la revista Convorbirt ¡iterare otoman inchee in 1875 prima conventie co- a publicat diferitepoesii, epigrame, tradu-' merciala cu Austro-Ungaria, afirmand astfel cerea lui Rieni§i studiul Ldpufneanu Voca drepturile de egalitate ale Romaniei fall cu

130G 3 2 1301 cele-lalte puterI. Tot de o datli isbute§te ca tura Academief Romane, 1893 96); Vlad representantiitare"sa fierecunoscuti ofi- studiri critic (Bucurescl 1896). cial. In sfar§it la 1879 ii vedem pentru ultima cura ministru de externe in cabinetul Bogdan (Nicolae). Capitan,nascut Ion Bratianu, Orla 11 1881. V Boerescu a la 9 Noembrie 1849, mort la 4 Septembrie publicat :«Mémoire sur le quest;on politique 1877. Intrat in o§tire ca soldat la1869, a et economique de la Moldo-Vala-bie (1855). fost inaltat la 1870 la gradul de sub-loco- La Routnanie aprk le traité de Paris (1856) tenent. Cdpitan de véniitori in batalionul al propunand in aceasta lucrare emanciparea 3-a cand a isbucnit resbelul Independentef §i improprietarireatéranilor ;Juridictionea (1877-1878) e ata§at la marelecuartier consolara In Romania (1865). Drepturile domnesc ca oficer de ordonantA. Inzioa Romdniet intemeiate pe tractate (7874). Co- de 4 Septembrie 1877, el cade mort in fata mentar aldreptulut comercial ronnin, Ano- reclute" Grivitza, lovit de o spartura de o- tarea ji codificarea tuturorlegilor ji regle- buz care 'I a sfa§iat pilntecele. mentelor járelde la 1859 00 la 1882. El a fondat la 1870 organul politic Pressa, Boicescu (Alexandru). Doctor. Pro- ear la 1857 Nationaltd, ziarul mo- fesor nAscutlaRamnicu-VAlcea in 1854, derati. incetat din viata in BucurescI la 22 Februa- Procedura noastra civili, proectul de re- rie1893. A facutstudille intara §i le-a visuire al Constitupel de la 1884sunt o- terininat laParis,deunde s'aintors in perile sale. El a intemeat la 1871 Societa- 1878 cu diploma de medic. tea de asigurare Dacia-Romtinia. Imediat i se incredinta directiunea spitalulul din Pitet1 §i apoi veni in Bucurescl Bogdan (Gheorghe). Medic, nascut in ca §ef al lucrarilor anatomice lafacultatea Ia§I la 18 Maii 1859. Elev al liceulul national de medicina §1 conservatoral museului a- din Ia§1, doctor in medicina de lafaculta- natomic. La 1879 fu numit medie secondar tea din Paris, este actualmente profesor de la spitalul de copi1, post pe care '1 ocupil medicina legala la Universitatea din Ia§i §i pênA la sfar§itul vietei sale. La 189r a fost medic primar al Spitalelor Sft. Spiridon. numit profesorsuplinitor la faenitatea de G. Bogdan are directiunea ziarului Bule- medicina. tinul Societatet de medicina ji naturakstt din El a publicat :Centro Nervos (1878) E- ritemul nodos rnalaric la copif §i a lasat un El a publicat :Sdndtatea ji Educatiunea manuscris Purpura la copit (1893). copiilor nostri. Considiration sur le traitement La i Noembrie 1892, in urma unui con- des roptures utérines, incolaboratie cu dr. curs, fusese numit definitiv ca profesor de Porak dinParis ;Tratatnentul afectionelor clinica infantila la facultatea de medicina din venerice, Studif si observationt diverse, Obser- Bucuresci. vation! rare de sifilis. D-rul Bogdan este membru al Societatel Boisguérin (Alexandre). Inginer de medicinalegaD din Paris, membru al francez, nitscut la 1848, incetat din viata la Societatel franceze desifiligrafie §i oficer BucurescI la 17 Septembrie 1886. A fost de Academie, cavaleral Legiuneldeo- antreprenorul canalisarel Dambovitei. noare francese. Bojinca (Damaschin). Roman din Bogdan (Ion). Profesor de limbele Ardeal, venit in Moldova la 1830. Avénd slavice la Universitatea din Bucurescl, mem- multe cuno§tinte juridice, a fost numit pro- bru corespondent al Academiel Romane §i al fesor de drept dupe introducerea reglemen- Societitta de istorie §i antichitat" ruse§t1 din tului organic §i infiintarea §coalei de drept. Moscova, nascut la 1864 in Bra§ov, numit In Lima a intrat ca jurisconsult ladepar- profesor universitar la 20 Iunie 1892. Prin- tamentul Dreptatei in Ia§I §iMihai Varia cipalele lui publicarI sunt :Vechile cronice Sturdza i'a dat rangul de ban. A fost rec- moldovene,sti pena la Ureche (Bucuresci 1891); tor al seminarulul Socola din Ia§1.A tra- Cronice 'Medite atingdtoare de istoria Rottulni- dus in timba romana Codul Calimach, in lor (Bucuresci 1895); Documente culese din urma lesarcinarei cef a fost data de Kisselnet archive adbibliotect polone (3 vol. in edi-

BOL BOL 3 3 Boliac (Cesar). Publicist, poet, oin La 4 (16) Iulie 1864 contrasemneazA De- politic, nilscut in BucmescI la 1813, mort cretul No. 765 pentru infiintarea Universi- In Bucurescl la 25 Februarie 1880. ata' din Bucuresci. In urmil, trecu la Con- Dupe ce terminàstudiilesale,parte in siliul de Stat. taraparte in Francia, imbrAti§a cariera ar- Bolintineanu a ciilkorit mult inOrient, melor, dar pentru scurt timp, c5cI viata po- prin Palestina §i Egipet. Pe la sfir¡itul vie- liticA §i cea literarà aveail mai multà atra- tel sale,lovit de paralizie, a murit in spi- gere pentru dênsul. Amestecat in mi§carea talul Pantelimon unde fusese arzat, nu din contra Rusiel la 1837,fuinchisin mal causa miseriel precum s'a scris adesea, dar multe rêndurl. Arestat din notI la 1840, fu din causa cá era atins de alienatiune ruin- exilat la mon5stirea Poeana Mitrului, ear la tala. Ingrijirile, de altminterea, 9 ai fost date cu 1848cand isbucnirevolutiunea fu numit prisos de Eforia spitalelor civile din Bucuresci. primar al Capitalel §i secretar al guvernulul Bolintineanu a scris :Conrad (1867). Vi- Donmitorttluf la Constantinopole (1860). Trimis in lagArul luiFuad Effendi spre Cdatorie la Ierusalint (1867). Viaja luf Mi- a protesta contra restabilireI regulamentulul haid Vitévt (1870). Viajaluí Stefan Vodd organic, e arestat §i condus laOr§ova, de (1870). Traianida (1870). Mdrirea riuci- unde isbute§te insA sAfugA §i se duce in derea lui Mihaifi Pazu (teatru 1868), `Des- Transilvania. Acolo intemeazA ziarul Expa- pot-Vodd (teatru 1868). Poerif din tittereje triatul in scop de a impka pe UngurI cu (1869). Legende Nuot. Mantea Vodd care Români, dar peste un an se retrage in Fran- 'fi tate boerif(teatru1868).Postelnicul cia §i se stabile§te la Paris. Costandin Cantacoino (teatru 1868) 'Bran- Reintors in çarà, Boliac se ocupà in spe- covenit ji Cantacqinif (teatru 1868), Soria cial cu ziaristica §i fu in mal multe rènduri (poetn:1 dratriaticit r868). Ielile (r869). ales deputat in Camerà. m dnia roabd la Austro-Maghiarf (r 869). Cleo- El a scris : ;.5Ceditaliunf, Ode, Satire, Toe- patra reginaEgiptuluf (1870). Alexandra Despre archeologie, nfondstirele inchinate Ldpupénu (teatru 1868).Dup4 Malla de §i a fundatziarele :Curiosul, (1837) Ex- la Cdlugdrent (teatru 1868). Stefan Gimo,- patriatttl, (1848), Taciturna, suspendat dupe gbe Vtdd (Teatru 1868).StefanVodd cel 2 Maiil 1864, Trompeta Carpajilor, (1866). Berbant (teatru1867).ViajalutTraian Pentruteatru, Boliac a scris :Matilda dra- Augttst(1869).Poesif (2 VOlUMC 1865). ma in 5 acte. Calendare 186o 186j (in colaborare cu A. Zane).. CdntececiPltinge.rf.i rFebruarie Bolintineanu (Dimitrie). Poet, pu- (1867) Melodir Roncine. Nepdsarea de re- blicist, om politic, näscut la Bolintinu-din- ligie, patrieci dreptate.Legende.Viaja lui Vale (Ilfov) in 1826, mort in spitalul Pan- Vlad lepej ji Mircea. Brises d'Orient (1865 telimon la 20 August 1873. Numele s611 a- Paris). Viaja luf Clqa Vodd, &Mil, Ro- devérat era Cosma ;intrand Insà in §coal mcinilor. Elena (rornan). Poesif vean' fi 110, a pArasit numele pArintelul séii care era ma- MihaiiVitéui condamnat I» mòrte. Nemesis. cedonian §i aluatpe acel defamilie al Gintarea Romdniet. CdIdtorie pe D finare ji mumel sale. A urmat cursurilecolegiulul in Bulgaria. Poesit (tiparitedeSocietatea Sf. Saya fIr6 a le termina, §i fiind incà co- literarl 1871). Cdntarea Ronidniet. Cdletoria pil a publicat o duioasà elegie inspirat:1 de in Macedonia. Cdldtoria Asia-Micd. Ma- poesia lul Chenier «la jenneCaptive»sub noil (roman).Viajaluí' MateitiBasarab. titlu «o fatd téndrd pe patul moler». Doritorif nebunf (roman). Cartea poporuluf. Aceastà poesie,atrase asuprAI atentiu- Les principautésrountaines(Paris1848). nea fratilor Gole§t1, cari luar:1 initiativa aCenadele. PldngerileRonainieL Resbeltd trimia in streinitate pe t'en6rul viitor poet. Traian in `Dada ji colonisarea, Daciet CH Plecat la Paris, Bolintineanuse intoarse Romant Ccildtorie in Italia.Anacreon (tra- peste putin fimp, spre a participa lami- ducere).nCiserabili( (trabucere incolabo- carea din 1848, in urma areia fu exilat rare cu A.Zane §i Costandinescu). .Cdtri- pribegi prin streinatate. pul ci Salonul. Melodif Romdne. La 1857, Bolintineanurevine in tara' §i El a fundat ziarele : Poporul suveran (1848), este Ministru al cultelor, sub Domnia lul Voda Junimea rontand(183r),Ddmbovika (1853), Cuza de la 12 Octombrie 1863 pénii in 1864. Bolintiniadele (1866). 3

tiOti 34 BlkA Bongianini. - - De origina italiad; data 1863-1874 §i decan al acestel facultasi de nascerei §i incetarel din viasa necunoscute. la 1865-1872. Campineanu infiinsand Societatetz filarmonia la 1833, a numit pe Bongianini profesor de Bragadiru (Sofia M.). Mare comer- muzica la prima §coalii ce s'ainfiinsat .tot cianta de bere, nascuta in Bucuresci la 1851 de dénsul in anul urmator, pentru invésa.rea Februarie. muzicei §1 arte' dramatice. Casatorita la 1870 Cu fabricantul de bere Luther, a sacrificat totul pentru a aduce a- Bordeanu (Pavel). Locotenent, nas- ceastafabrica in starea de prosperitate in cut la 16 Iunie 1840, mort la 7 Noembrie care se gase§te astazi. 1877. Intra in arrnatii ca soldat la 1861 §i Sosulfiind foarte bolnav in ultimil an1 capata in 1866 gradul de sub-locotenent al viesel sale, sosia conducea toate afacerile In timpul resbelulul Independense1, face cu o deosebita harnicie. parte ca locotenent din regimentul ro de Dupil moartea sosulul, d-na Luther con- dorobang §i moare pe campul de lupa in tinua comerciul, §i termina cladirea incepiita fasa Rahovel la 7 Noembrie 1877. de sosul ei, dandu'icea mal mare exten- siune, astfel in cat astazi berea fabricata in Borgovanu (Vasile). Profesor, nas- stabilimentulsètiatingeanual 3,000,000 cut in satul Noú aproape de Bistrisi (Tran- litri. silvania) la 1850. A facut studiile in Tran- D-na Luther s'a recasatorit in anul 1894 silvania§ile-a terminatlaBudapesta §1 cu marele fabricant de bere Bragadiru Ma- Viena. Dupa ce a iost profesor de pedago- rinescu. gie §i matematica la §coala normala de in- vèsatori din Gherla, in 1888 a fost chemat in Braildi (Constantin N.). Om po- Bucuresci §i numit profesor de pedagogie litic, nascut In Craiova la1809, mort in la §coala normala de institutor"' din capitala, BucurescI la 19 Iunie 1889, post pe care '1 ocupa §i astazi. A facut prirnelesale studilla Hernian Publicasiunele sale principale sunt :«Arit- stadt §i apoi la virsta de 17 ani a fost tri metictl ji Geometrie. Istoria pedagogicd la Ro- mis la Geneva,. Paris spre a -studia dreptul. mcinf. Curs 4e. desen liniar. Curs grada, de Intors in;arala1832, e numitSi pra- caligrafie. Povájuitor spre conducerea ropiilor. numerar la Ministerul de externe, apol pro Curs complect de aritmeticd. Carte de citire etc. curor la 30 Decembrie1834, §i profesor de drept penal. Botescu (Gheorghe). Sub-locotenent, La 1840 este numit procuror pe renga nascut la 19 Maiti 1852, mort la 30 August tribunalul de comerciii,la1842 este ales 1877.Intrat in armata ca soldat la 1868, deputat al judesuluI Gorj. capata la 1876 gradul desub-locotenent. La 1848, sub cairnacamia lul C. Canta- in timpul resbelului Indepedensei (1877 cuzino este numit director al §coalelor, la 78) face parte din regimentul No. 5 de li- 1850 este Insarcinat cu revisuirea legilor, nie §i moare lovit la atacul Grivisei la Ma- la 1855 este numit asesor pe lénga secre- rea redutel in zioa de 30 Augusl 1877. tariatul de Stat, la 1856 membru in comisiunea pentru desrobirea siganilor, apol mem- Bozianu (Constantin). Jurisconsult, bru la malta Curte, pre§edinte al cursel de barbat politic, ascut la1815,incetat din comerciii. viala la 21 Martie 1882. A facutstudiile La Octombrie 1858, C. Brailoi este nu- sale in sara §i a terminat dreptul la facul- mit Ministru de externe cand complecteaza tatea din Paris.Intors in tara a exercitat §i editeaza codul de comerciii, la 1859 este Cu cea mal mare distincsiune profesiunea eara§I numit president de Curte pèna in de 2dvocat. luna Aprilie dinacela§ an candtrece ca .A format in 1865 un minister, luand pre- membru al comisiunei centrale din Foc§anf. sidensia acestul cabinet dinpreuna cu por- Sub domnia lui \Toda Cuza este Minis- tofoliul Internelor §i Lucrarilor publice. A- tru al justisiel in 1861 §i apol in 186z ami cest minister n'a sinut de cat de la; 26 Ia- se constitue Curtea de Casasie.Deputat, imarie §i pe'n6 la 14 Idnie 1865. -Bozianu senator in parlamentul de la1866, 1869' a fost profesor al. facult4sei de drept de la 1871, el este alesprimaralCapitalel in

BRA - 35 - BRA 1873, §i in mal multe rénduri vice-pre§e- la Iunie 1892. A facut studiile sale incepi- dinte al Senatului. toare intara §i a urmat dreptulla Paris. C. BraYloi a scris diferite articole politice De la 1836 la 1848, ja parte la mi§carea po- §1 juridice prin ziarelecotidiane, §i a pu- litica §1 literaradin acest ora, publicand blicat mal multe bropri. sub pseudonimul Regnoult, numeroase articole in Nafonal §i Revue independente. Din- Brancoveanu (Grigore). Mare ban, preuna cu fratele séa loan, se lupta in Fe; 'pare spatar in 1821. Mare vistier in 1827. bruarie1848 sub baricadeleParisului, §i peste doué luni sereintoarce in tara. De BrAncoveanu (Zoe). Principesk fosa aci pleca imediat in Transilvania ca delegat sotiea Domnitorului Gheorghe. Bibescu. al Comitetului revolutionar central, spre a S'a nascut la18o5§i a incetat din viata organiza mi§careanationala de peste Car- In Bucurescl la1892. Casatorita cu Vodi pan. Reintors in Bucuresci,face parte din Bibescu la 1825, s'a desparta la 184:6.. Comisiunea care merge la Constantinopol spre a supune sancnunei Sultanuluinoua BrAndza (Dimitrie). Doctor in me- Constiturie a Ora Dupa caderea guvernultzl dicina §i lieentiat in §tiintele naturale, nas- provisoria din 1848, §i intrarea Ru§ilor §i cut la 1848 in satul Stefane§ti (Boto§ani) Turcilor in Principate,isbute§te sa &caca incetatdinviata in Bucuresci la 1895, 3 In Transilvania, de unde merge in Francia August. .A urmat Academia Mihaileana din §i apoi in Londra la 1852. Iai§i apoi a mers la Paris unde a studiat Membru alcomitetului revolutionar de medicina. Avènd o mare vocatiurie peutru sub directiunea lui Mazzini, Dim. Bratianu botanick a inceputsa se ocupe deacest se leagit. in Anglia cu lord Palmerston, lord studia sub eonducerea vestituluiprofesor Dudley-Stuart, d-nu Layard, §i isbute§te sa Baillou. Intorandu-se. In taraobtinu prin aduca cestiunea romana inaintea parlamen- concurs catedra de geologie §i botanica la tului englez. In acela§ timp publica in zia- Universitatea din Ia§1 unde functiona pana rele din Londra numeroase articole §i me- la 1875 cand fu mutat la Universitatea din moril privitoare la istoria §i drepturile Prin- Bucurescl. In acela§ an e numit membru al cipatelor-Unite. La 1857, el capata autori- Academiel române. satiunea de a reintra in tara impreuna cu In Bucuresci el infiinta un muzeia bota- cel-Faltiexilan. Alesdeputatindivanul nic in Palatul Universitatel, muzea distrus ad-hoc, Dimitrie Bratianu sustine cele cinci de un- incendia ; mal térzitacrea institutul puncte ale dorintelor nationafe§i se duce botanic de la Cotroceni undea acumulat impreuna cn Golesciispre a pleda in fa- un material foarte pretios ; erbarul este poate voarea lor pe lénga membril congresulul cel mal complect din Europa. de la Paris. Dimitrie Brandza a publicat 1?echerches La evenimentele de sub domnia lui \Toda sur les fentianacées, Recherches sur les Stro- CLiza ja punta parte, §i tocmai la 1867 phautlis, sur les roses monstrueuses. Prodro- gasim Ministru al cultelor in cabinetul Const. mil et romdue. Flora Dobroget, opere pre- Kr tuiesch de la 2Martie pênâ la 5 Au- miate de Academie. -gust, aroi trece la culte in cabinetulStef. Golescupina la 13 Noembrie acela§ an. BrAndza (Maral). Profesor, doctor Numit ministruplenipotentiar al tarei IX §tiintele naturile, nascut la Ia§1 in 1868. Constantinopol, ocupa aceasta fungiune de A facuti terminatstudiilesale in Paris, la 1878 péna la io Aprilie 1881 cand for- §i intors in tara a fost numit profesor la meaza un minister sub presidenna sa, mi- §coala normala de institutoridin Capitala nister care nu tine de cat pèna la 6 Iunie la 1892. S'a ocupat de botanica §i a pu- acela§ an. Ales president al Camera, demi- blicat in limba franceza urmatoarele scrieri: sioneaza in Iunie 1882 §i devine §efuldi- Recherches sur les Teguments de la Grame, sidentel liberale care mai tarziase conto- Etudes sur l'anatomie des Hybrides, sur les pe§te Cu opositia-unita in contra guvernulut Mucillages des Linnacies. liberal ce aveade §ef pefratele sèa Ion Bratianu. In acest scop, el fundeaza ziarul Bratianu (Dimitrie). Barbat de Stat, Natiunea. In urma caderei partidului liberal nascut in Bucuresci la 1818, incetat din viata 1888, &i in urma impaciurei disidenIel, Di-

BRA 3 6 BRA mltrie Bratianu devine§efulpartidulul li- In timpul domnieI luI Alexandru Mil, nu beral, la moartea fratelui séti loan in 1891. lijá nicI o parte activa la guvern, publicand «Mémoire adrés.si au Prince Cota (1859), BrAtianu (loan). Mare om de Stat, La Transylvanie le Prince Coua et la Rus- nascut la 2 Iunie1881in ora§ulPite§ti, sie (1859), dar nemultumit de administratia incetat din viata la proprietatea sa Florica sa, infra in complotul contra acestui Domn, (Arge§) la 4 Maitt 1891. La v6rsta de 17 care aduse dupe sinedetronarea de la anl, el infra in armata dupa cum se obicinuea Februarie 1866. pe aceletimpurI, §i dupa patru ani plecit Atuncl Ion Bratianu se duce la Paris, §i In streinatate spre a '§I complecta studiile. apol dup6 indicatiaImpératului Napoleon Paritsindtara la 1841, se stabili inParis al III-a, isbute§te sa hotareasca pe Principele unde urma cursurile§coaleIpolitechnice, Carol de Hohenzollem la Dusseldorf sa pri- luand parte foarte activa la manifestanunile meascii Coroana Romaniel, onoare pe care §i turburarilestudentest/ ceprecedara re- o declinase principele Filip de Flandra. In volutiunea de la 1848. La aceasta epoca el zioa da 8 Maitt 1866, I. Bratianuinfra in se intoarse in tara §i in unire cu fratil Go- tara impreuna cu noul Domnitor. Inpri- le§tI, C. A. Rosetti, Campineanu, M. Ko- mul minister ce se formeazala ii Maih gálniceanu, Alexandri, C. Negri §i aloi, se 1866, el ia portofoliul .ministerululde fi- puse. in capulpartidului national §i isbuc- nance Orla la 15 Iulie acela§an, and se nind revolutiunea in Franta, isbute§te sa o retrage §i scrie :Cestiunea religioasif in Ro- intinza §i la noI. n'etnia. Revolutia potolita, Ion Bratiann, dupe in- La 2 Martie 1867 Ion Bratianu luit por- trarea Ru§ilor in tara §i In urma unei ares- tofoliul internelor in ministerul presidat de tad de doné septémani, se refugiaza la Paris. C. Kretuleseu, statu numal Orla la 19 Au- In tinapul §ederel sale in acestora, el e,aust ca'nd se retrase spre a lua portofoliul fu mal antélh dat in judecata de autoritatile finantelor in cabinetul ce'l forma 5tefan Go- franceze in Septembrie 1853; acuzat fiind ca lescu la 27 Octombrie acela§an.Ocupa «chef d'une social, seo-He el détenteur d'une ministerele internelor, finantelor §i résboiu- presseclandéstine». Fu achitat, de juran dar in lul indiferitecabinete formate de St.§i urma fu condamnat de catre tribunalul corec- Nicolae Golescu, péna la -16 Noembrie anul tional al SeneI la trel luni inchisoare, in 16 1868, cand veni la arma Statululminis- Ianuarie 1854, 3000 lel amenda, perderea terul format de principele Dimitrie Ghica. drepturilor civile pe 5 anI, pentru In anul I870, Ion Bratianu fu dat in ju- tate in afacereaatentatuluI Orsini indrep- decata in urma evenimentelor petrecute la tat contra Impératulul Napoleon al III-a. Ploe§ti, darjuratil din T'èrgovi§tel'ah a- Considerat ca atins de o boala nervoasa, chitat dinpreuna cu ceI-l'alti prevenin. fu inchis in Casa de sanatate a doctorului In urma a§a numitel coalitiuni de la Ma- Blanche, de unde fu liberat la 1856. ;car-Pafa, Ion Bratianu ia portofoliul finan- In timpulexiluluIset, I.Bratianu pu- telor in cabinetul Manolache Costache Epu- blica o multime de bro§urI, prin cari arata r'eanu la 27 Aprilie 1876 §i '1pastreaza pénit suferintele §idorintelepoporulul roman ; la 24 Iulieacela§ an and devine pre§e- intre altele«illémoires sur l'Empire d'Au- dinte al Consiliului. triche dans la question d'Orient (1856). Ri- In aceasta calitate el guverneazii tara 12 lléxions sur la situation (1856). Mémoire sur ani cu o mica intrerupere la 1881 d'Id fu la situation de la Moldo-Valachie depuis le inlocuit prin fratele seh Dimitrie, §i joaca traité de Paris. un rol de frunte in toate evenimentele is- La 8 Iulie1857, el se intoarse in tara torice prin cari a trecut Romania precum impreuna cucei-l'alt1refugian §i fuales Resbelul contra TurcieI, Independenta tarei, membru in divanul ad-hoc, unde lupta pen- proclamarea Regatului etc. tru Unire, §i contra cititniicamid de tre/. La 1888 30 Martie Ion Bratianu care a- In zioa de 24 Ianuarie, el merse in mi- vusese mult de luptat in ultima anI cu nu- jlocul multimeI adunata pe DealutMitro- meroasele grupuri de opositie,schimbate polla gata a se résvrati, §i o chiemA la li- intrio oposine unita, demisioneaza §i se reni§te ¡Ana se va efectua alegerea de domn trage la via sa Florica din Arge§, linde a g CU43, murit §i a fost inmorrnintat,

BRA - 37 - BRE In timpul guveinaméntului sek douè a- grupare §i a luat directia ziarulul Tribuna tentate neisbutite aii fost indreptate contra din Sibiu. vietel lui Ion Bratianu, unul la 188o de ca- Amestecat in mi§carea nationala de peste tre Pietraru,cel de al doilea in 1886 de Carpati, a sustinut cu deosebire lupta contra catre Stoica Alexandrescu. lul Alexandru Monsony. La 1893, fiind incul- pat in §ase-spre-zece procese politice §i de BrAtianu (Grigore T). Nascut la presa filtre cari unul pentru Memorandum 1849, incetat din viatli in Bucurescl la 1893 §i altul pentruReplicó,E. Brote s'a refu- Martie. A facutstudiilesale ininstitutul giat in Romania 1 s'a stabilit in Bucurescl, TheresianumdinViena, apol a terminat unde a tiparit la 1895 : «Un ntemoriu politic. facultatea de drept din Paris. Intors in tara Chestiaronitineascd in Transilvania fi Un- la 1875 a fost numit judecator de §edinta garla». la tribunalul Mehedintl. Demisionat peste Din insarcinareaAcademiel romane, a cate-va lunl, reintra in magistratura- la 1876 supraveghiat §i coordonattiparirea discur- la tribunalul Braila, apoI trece membru la surilor Regelui Carol I-it'i aparute la 1897 Curte in Bucuresci §i ocupa aceastafunc- sub titlul :«Tret-ect de ant de dontnie a Re- tiune pêna la 1887cand demisioneaza §i gelut Carol biti. Cuvintdrt ci acie». se alege deputat. A colaborat la mal toate ziarele din Fran- Brezeanu (loan). Actor, nascut la cia §i Germania sustinând in coloanele lor 1869 in comuna Mic§une§ti,judetul Ilfov. cauza Romanilor dinTransilvania.Pre§e- A urniat cat va timp cursurile unui liceù dinte al Liget culturale, '§i desvoltatoata §i apoi a intrat in conservatorul din Bucu- activitatea pentrupropa§irea acestei insti- resci lacursulde Declamatiune. Rolurile tutiuni nationale §i se deosebe§te prin aju- principale jucate de acest actor sunt :Sga- torul ce da din propria sa avere studenti- narel din «Doctorul fati voe». Ciubór Vodó lor, preotilor, invétatorilor din Transilvania. din «Despot Voda». Ipingescu din «Noaptea Inmormintarea lui a dat na§tere la o a- furtunoasa». Tandolfo din «Bocacio» etc. etc. dev6ratil manifestatie populara. Brezoianu (Ion). Profesor, nascut in Brote (Eugeniu). Niscutla29 Bucurescl lu i8 r7, incetat din viatit la 1892. Noembrie r85o in comuna Rasinari (Tran- A facut studiile sale la §coala Sfintu Saya silvania). A facut studiile sale la liceul din §i indata ce le termina fuse trimis profesor Sibiu §i a tertninat cursurileacademiel de §coala superioara din Cerneti (Mehedintl) agricultura din Ungarisch-Altenburg. in anul 1837. Destituit pentru motive po- Reintorsin patrie, a luat inexploatare litice, elcolaboreaza de la 1839 péna la mo§ia parinteasca de lnga Sibiu §i s'a o- 1842 la Curierul ronninesc, ziarul lul Eliade cupat in special de cultura vitelor. Radulescu, apoi la 1843 reintra in profeso- La 1874 a fost ales deputat al sinodului rat. La 1857 Brezoianu e ales de colegiul archidieceseldinTransilvania din care a al II de Ilfov in divanul ad-hoc ;lc 1862 facut parte péna la r888. La 1877 sinodul e numitconsilier la Curteadeapeldin l'a ales §i membru al ConsistoruluI archie- Bucurescii, dar demisioneaza la 1864. piscopesc, in calitate de asesor-referent. De Brezoianu a tradus, prelucrat §i publicat : la 1876 pén6 la 1888 a mal fost controlor Metodamutual!, Invéldtorttl primar. Rudi- §i casier al comitetului Asoriatiunet transil- mentalagricoluniversal. Curs de agricul- t'atte. tura' ¡i econotnierurald.Despreeducatitt- Colaborator al Roijel Telegrajalut din Sibiu nea mumelor. Medicina ifarmacia domesticó. a contribuit prin scrierile sale la acceptarea Elemente de istoria sfintd. ortografiel fonetice prin §i La 188o a intemeiat in Sibiu Reuniunea Brialmont (Alexis Henri). General roma nd de agriculturó a carel pre§edinte a §i scriitor militar belgian, niiscut la Verdun fost Orlala1888, si subauspiciile sale la 25 Maiti 1821. Elev al §coalelmilitare infiintat inteo multime de comune ro- din Bruxelles,ata§at la directiuneafortifi- inanesti sindicate agricole §i banci populare. catiilor, a fost insarcinat mai antéiti cu for- Membru al partidulul national din Tran- tificarea orasului Diest. Inaintandpasa la silvania, s'a despartitin1888de vechea gradul de general, a efectuat mare parte din

BRI - 38 - BUE lucrárile de aparare ale Belgiel mal ales din cand indrepta focul soldatilor la atacul partea Meusel. La 1883 generalul Brialmont nel de la vestul redutei (Octombrie 1877). fost chemat in Romania spre a elabora Numit general de brigadá la 1883, general planul generalalfortificatiilori intocmi de divisie la 1892, elintráin Ministerul planul fortificatiilor din jurul CapitaleI. liberal de sub presidentia d-lui Dim. Sturza Reintors in Belgia,futrecutin neacti- ca ministru de resbel la Octombrie 1895, vitate la 1886i urml cu supravegherea péná la 1896, 25 Noembrie. lucrárilor fortificatiilor noastrecari sa5 e- La iAprilie 1897,generalul C Budis- fectuat sub directiunea generalului Berendeiù. teanu a demisionat din armatl, spre a trece la pensie. Briol (Oscar). Ziarist, nascut in Bu- curesci lai Octombrie 1854. A fácut stu- Buescu (Vasile). Cápitan de artilerie, diile in Paris la liceul Sainte Barbei apol nIscut la 1846, incetat din viatá in Bucu- a dobindit titlul de licentiat in drept al fa- resci la Martie1883. Esitcel d'inteiù la cultatel din acel oras. clasificare din scoala militará din Bucuresci Intors in tail s'a ocupat de ziaristicA si la 1867, intrii in artilerie cu gradul de sub- a publicatprindiferiteziare numeroase locotenent. La 1871 pled in Belgia si com- poesiI. E cunoscut mai ales sub pseudoni- plectá studiile sale la Liege. La 1875 pre- m ele Diogene §iTic-tac,caredactoral sintá un sistem de revolver si pusd inven- ziarului l'Independance rouniaine. tat de densul,cu incárcarea pe la culasá, De originá francez, este secretar arhivar sistem care se adoptá pentru revolverile ar- al LegatiuneI franceze din BucurescI. matei române, acordându-se cápitanuluI Bu- escu medalia Bene-Merenti dasa Brun (Jules). Ziarist, publicist, nás- El a fostsub-director al arsenalului din cut la Lodeve (Francia) la 8 Martie 1852. Bucuresci si profesor la scoala militará. A fácut studiile sale tu orasul Lyon, a fost funcionar la Ministerul de finance in Fran- Buicliu (Christea Stef). Medic, as- ciai apol a venit in Románia la 1885 in cut la Roman in 7 Decembrie 1857. A ur- calitate de corespondent al ziarelor franceze : mat scoalele primare in acel oras,ear li- «Figaro, Le Temps, la Nouvelle Revue, La ceul in institutul academic din Iasl.Baca- grande revue de Paris et de St. Tetersbourg». laureat la 1875, plead in acelas an la Paris In Bucuresci, a colaborat la maI toate zia- unde incepe studiul medicinei. Numit in- rele franceze din acest oras. tern al spitalelor din Paris la 188o, e pri- El a tipiirit :Biogaphie du roi Charles. mit doctor in mediciná si laureat al Facul- Histoire de la Ville de Bucarest, 3 vol. Sept tátel la 1883. contesrouniains.Le Romanceroroumain La 1884 Aprilie, se stabilestein Bucu- (versurt). rescl si in anul urmátor e numit medic al spitalului Brâncovenesc, apoI la 1890 mem- Budisteanu (Alexandru). Colonel bru in consiliul sanitar si la 1896 profesor In rezerva, nAscut la 1836 Iulie io In R- de clinid medicalá. Vilcei. ElevalscoaleI militare.Are maI Printul mostenitor al Romaniel, Ferdinand, multe publicatiunI precum :Cartea soldatulut dzend gre6bolnav la23 Aprilie1897, de infanterie;Petrolul;Cestiunea puturilor D-rul Buicliu dinpreunAcu d-ril I. Canta- artqiane din Romlinia etc. cuzino si Kremnitzsuntchemalfsà dea Altetei Sale ingrijirele lor. Printeun devo- Budilteanu (Constantin). General tament si o silintá mal presusde ori ce de divisie, náscut la 4 Noembrie1838in laudá, doctorul I3uicliu dinpreuná cu colegil 13ucuresci; elev al scoaleI militare (1854) a sel, isbutesc sá scape de o moarte aproape fost avansat in 1856 la gradul de sub-loco- sigurá pe mostenitorul tronuld. tenent in infanterie.Maiorin 1867, apol Scrierl : Sur les formes etlesanomalies colonel in 1876, el s'adistins pe câmpul de la sclirose en plaques. Leciiunt clinice a- de luptá in resboiul Independentel (1877 supra setnicologiet cardiace. Despreanevris- 1878). Fiind numit comandant al brigadd mul aortet abdominale. Boala hit Parkinson, 2-a de infanterie din Corpul I-iti de armatá, Epilepsia Jacksoniend, Ambliopia inctuciptif colonelul Budisteanu a fostgreilriinit pe ci hemianopsiade origind cerebrald, (aceste

bin 39

patru lucrOrI saú publicat in revista Spitalul). vurt» poezii (1889-94); «Doui Cumetren, co- Reflexiunt medicale asupra unut ca de medie originall grdneascdin 3 acte, «Sanda» spleno-pneumonie publicate in Analele me- feerieoriginalà in versuricumuzica de dicale rorndne. Lectiunt clinice, inedite. prof. C. Dimitrescu. In urrnA a tradus opera «Carmen». Cea din urmA lucrare a sa este Bujoreanu (Ion). Publicist, nAscut volumul :«Doine Oltenejtt». In Bucuresd la 3Angust1834. A fkut studiile sale Inpensionatcledin Capitalà BuiIä (Dimitrie). CApitan, nOscut intre 1841-1853 §i a urmat apol gimnasiul la I; Februarie 1836, mort la 30 August St. Saya. 1877. Intrat in armatI casoldatla 1858, A ocupat diferite functiuni publice intre e inAltat la gradul de sub-locotenent la 1864, cari :judecAtor de tribunal la Ploe§t1 1868, §i de capitan la 1875. In timpul resbelulul directoral Monitorulut oficial1870, apol Inderendenta (1877-1878) face parte din sub-director la aceni directiune de la 1888 regimentul 14 dedorobant,I, §i laatacul inainte. Grivetei, la luarea recluta,cade mort pe A tipArit intrealtele :Cunoftinje folosi- câmpul de luptO in zioa de 30 August 1877. toare 2 vol. Itinerarul functionariloradmi- nistrativi. Colectiunea legilor ved)! §i no! ale Butculescu (Dimitrie C). NOscut jerret 3 vol. Xistere din Bucuresct 2 vol. A la 1845 in Bucuresci, a fOcut studiilesale mal publicat câte-va comedif §i satire. in Paris §i s'a ocupat in special de cestiu- nele economice. La 1878 iucepe o vie pro- Burada (Teodor). Publicist, nAscut pagana pentru intocmirea Expositiei indus- la 1864. Scrierile sale sunt : O cdldtorie in triale a SocietAteI Concordia ;la 1880 lu- Dobrogect (1880). Impresiunt din va/ea Ha- creazA din toate puterile pentru infiintarea Datinele la nuutt ale poporulut ro- Socictatel cooperative in scopul de a incu- mín din Macedonia. O cdltitorie la nzuntele raja meseriile §i industria din tara. In acela§ Athos (1884).Poesit populare.Cercetdrile an el organiseazA cele45 grupurI simbo- despre Foalero/n.411qt! din Turcia (1890). lice carl represintaù diferitele ramuti ale ac- Ohiceittrile la nverea copiilor din Macedonia. tivitAtel noastreeconomice §i cari ají de- Cdntecul lut MihaietViteao. O cdldtorie in filat la serbarile incoronAriI M. S. Regelul saldeMoldoveneot din guberniaCherson §i M. S. Reginei. (1893). 0 cdldtorie la Romdnit din Moravia Societatea Cooperatorilor o datà formatà, (1894) etc. etc. D. Butculescu a organizat expositiile acestel societAti inBucurescl la .1883,IaÏ 1884, Burlanescu (Nicolae). Pseudonim Craiova 1889, Bucurescl 1894-95. literar :Alin. 1\11scut la 1868 in Térgu-Jiu Din nenorocire, succesul material a fost (Gorj). A debutat printr'un volum mic de departe de a incununa munca organizato- poezil :«Singurdtate»§i. prin traducerea o- ruluI, care a sacrificat pentru aceste expo- pereta «Cloches de Corneville», jucatà pen- sitil o parte insemnatA a averel sale. tru intéia oarii la Craiova. A scris «Din Vra-

Cacaletzeanu (Enache). Pandur din Cacaletzeann, §eful tunarilor sel, sabia §i Cu, ceata lul Tudor Vladimirescu,nAscut in inelul seù, dinpreura cu un steag. Timburescl (Dolj) la 1795, incetat din viatà. C. Aricescu spune in carteasa asupra lui Calimac (Scarlat). Fost Domn Tudor Vladimirescu, cA atund cand Tudor Moldovel de la 1812 pénA la 1819. A in- s'a vèzut parAsit de pandurl §i in primejdie zestrat Moldovacucodicele de legl carl de a fi prins, ar fiincredintatluí Enache poarti numele sêii, promulgindu-le la 18i6.

CAL 40 cAret

Destituit dinDomnie de catre Poarta in Calinescu (Stefan). Preot, nascut urma plangerilor Romanilor pentru abusu- la 1844. A facutstudiile intara §i a do-. rile ce se savarseaii de functionaril sel, Ca- bandit titlul de licennatin litere alfacul- limac se a§eza la Constantinopole unde fu tatei din Bucuresci. Numit la 2 Decembrie ucis la 1821 cand isbucni miscarea Eteriel. 1871 profesor de teologie, momia §i drept canonic la seminarul central din Bucuresci, Calimachi-Catargin (Nicolae). Di- ocupa acest post pénii in present. plomat, om politic ;data nascerel §i hice- A publicat :Tractatul sfintuluf kan gurd tarei din viata necunoscute. de Aur despre preolie(1882).Manual de A fost ministru de externein cabinetul morald creitind (1883). Noul catechism or- Dim. Ghica de la 28 Noembrie 1869 péna todox (1889). Istoria sfina a mula testa- la 2 Februarie 1870, apol in cabinetul Ion ment r9.33. Istoria sfintd a vechiulut testa- Ghica de la 18Decembric I870 pêni la ment189 r). Catechismu de dogmele bisericet r Martie 1871. La 1875 e trimis ca agent ortodoxe(1893).Noulcatechismortodox al Romanieila Paris §i ocupaacest post (1893). Manual de istoriesacrd (1893). Ma- péna la 188o cand trece ca miniitru pleni- nual deinvildmintreligios (1894).Incer- potentiar la Londra. care de literaturdbisericeascd (1895). Lec- A publicat : Appendice au livre verl rou- tizari de teologie (1896). Manual de grarna- main sur la question du Danube (1880. ticd (1896). Calimah (Alexandru). Aga in Mol- Calinic (vezi Miclescu). dova la 1819, vornic la 1823, mare vornic la 1827 in tara de sus. Calinic. Episcop al RimniculuI, nascut inBucurescl la 1787,mort la ii A- Calinescu (Athanasie). General de prilie 1868. Studiile sale le-a facut in tara. brigada in reserva, nascutla 1822 in Bu- La vérsta de 16 ani a intrat la monastirea cures& A intrat in armata la 1838 cu gra- Cernica unde a stat pe urma ca staret timp dul de iunkar si a fost înâltat sub-locotenent de 40 ani, zidindu-se sub staritia sa biserica la 1845, maior la 1857,colonel la 186o. Sf. Gheorghe. La 26 Octombrie185o a In 1863 avénd gradul dc colonel si coman- fost ales episcop alRimniculni §i Noului- dand regirnentulal 3-adelinie, a primit Sev erin. ordinul la 12 Iulie sa se pue in urmarirea celor 300 Polonezi de sub,conducerea lui Campineanu (Constantin). Logoat Milkcowski, cari calcase teritoriul roman spre la 1822, cairnacamal CraioveI in Decem- a merge in ajutorul iusurectiunel poloneze. brie 1822, spatar la 1825. Dupli o lupa fara succes laCostangalia, colonelul Calinescu, maI priniindajutoare Campineanu (loan).-- Barbat de stat, de trupe, a putut sa isbuteasca a inconjura nascut la 1798, incetat din viatala Iunie pe Polonezi laRanzesti, unde aù fost de- 1863. La infiintareaostirel din Muntenia, sarman. infra in armata cu gradul de capitan in 1831 Liberat din armata la 1869, colonelul Ca- §1. ajunse peste putin timp colonel; insa inca linescu a fost inaintat la188o general de de la 1826 Campineanu apare pe arena po- brigada in reserva si a fost inspector ge- liticii. Dinica Golescu se intorsese din eesil neral al guarda nationale la 1883 pênit la dupeparticiparea sa laevenimentele din desfiintarea el. 1821 sub Tudor Vladimirescu §i cauta a- socian pentru a intocmi o societate literara. Calinescu (Dimitrie). Locotenent, La aceasta opera Dinica Golescu lucreaza nascut la 1849, mort la 7 Noembrie 1877. cu I. Eliade §iI. Campineanu. Intrat in armata ca soldat, dobandeste la 1870 La 1835 I. Campineanu fondeaza Socie- gradul de sub-loconent. In timpul resbeluluI latea filarmonicd, care cutoateaparentele Independentel, avénd gradul de locotenent, ei pur literare, avea insh §i un scop politic. e numit oficer de ordonanta al comandan- Dinpreuni cu tovarasii sel de lupa si grane tulul corpului de operatie. In lupta din fata sprijinuluI lul Grigore Ghica,isbutestesa RahoveI la 7 Noembrie 1877, el cade pe deschiza colegiul Sfintu Saya, ear in 1835 campul dc bittae, lovit de un glont. intemeaza prima societate filarmonica si se

CAM 41 CAN dl pe scena románá cea d'ánt6tt represen- la ¡r Octombrie 1882 cand demisioneazá tape cu traducerea lut Mamare! de Voltaire spre a intra earási inminister la departa- picsa Mihaid ViIealll cice:" 12 boerf, mentul comerciului. In1885trece la ex- La 1837 Ion Campineanu se pune din- terne si demisiopeazit in acelas an. De la ¡886 preuni cu I. Rosetti si Gr. Cantacuzino in 21 Noembrie sipt''..ná Martie1888, i'l re- capul partidulul National din Camerit intre- gásim primar al Capitalet, ear la 23Fe- prinzénd in acelas an o cálittorie in Fran- bruarie 1888, e din nott numit guvernator cia si Anglia spre a pleda in fa.tacabine- al Bitncei Nationale, unde functioneazit Oná telor streine causa Romániet. la incetarea sa din vial& Cand se intoarse in tark '1asteapta un A fost in mai multerl..ndurl deputat si finnan de ecsil. E arestat si inchis la mo- vice-presedinte al Camerei. Principalele legl nástirea Margineni de unde de teama une' propuse si sustinute de Ion Cámpineanu in rèscoale fu mutat la Plumbuita itinut a- timpul ministerulul sett sunt colo timp dc ruai multt ani,ldupe interve- Legea peutruinfiintarea a trel t'ir- nirea Rusia guri de vite in tara. Pe cánd era el inchislaMárginent, se Legea pentru infiintarea a patru bitt- canta de popor versurile : murl de analisA chimicA. Aideff frati la Mdrg ineann .Legea pentru inscrierea firmelor. Sd scdpdm pe Cdmpineana. Legea pentru comerciul ambulant. Pus in libertate tocmal pe la 1841, este Legea pentru combaterea filoxerel. in anul urmittor singurul candidat la Dom- nie mal serios, dar candidatura sa este com- Candiano-Popescu (Alexandru). biltuta sirè'tt vázutá de Rusia din causa *fin- General, avocat,ziarist,poet.Nitscut la potrivird luI Campineanula votarea arti- 184r, intrá in scoalamilitará la 1854, de colulut aditional din regulamentulorainic unde ese cu gradul de sub-locotenent in arde. ditre divanul ad-hoc. tilerie la 1859. De la aceastit epocit inainte, CAmpineanu Fiind cápitan, ja parte la revolutiunea de joad un rol aproape sters in politick apii- la t 1 Februarie 1866. La 1867, demisioneazá rénd dupe abdicarea lui Bibescu si fuga gu- din armatk sealegedeputat si fundeazá vernulut provisorill de la1848 in `nrgo- dota ziare :Perseveream §i Democraliain viste, ca membru in guvernul interimar. carl apéra ideldemocratice inaintate.A- Mal tárziti este ministru al Controlului. gitator politicfoarte indrásnet, Candiano- Atitudinca rece si nepásátoare din partea Popescu a fost inchis de trel orl in tem- dona a victel lul Campincanu, fatá de prie- nitit. La 1868, fu asemenea arestat in Un- tenil de odinioarit si de ideilesale din ti- gana si inchis in cetatea Arad maI multe nerete, a dat nascere la vilcritice acu- s6ptilmant ca agitator Daco-Román. zatiuni in contra sa. In 1870,fiind deputat, ja partein ora- Campineanu (loan). Om politic, stil Ploestl, lainsurectia care avea de scop nAscut in Bucurescl lai Octombrie 1841, r6sturnarea dinastiel Hohenzollern. Mica- incetat din viatá in BucurescI la 13 Noem- rea revolutionara este insá nábusitii si Can- brie 1888. A f.lcut studiile sale in Paris, de diano-Pope'scu arcstat dinpreuná Cu 40 alt1 linde s'a intors cu titlul de doctor in drept. acuzati, e dat in judecata juratilor. Curtea A ocupat cat va timp o functiune in ma- din Térgoviste i'a achitat. gistraturitpccare a párásieosprc a lua La r877, isbucnind resbelul contra -Furcia parte la luptele politice ca membru al par- Candiano dei deputat,se inroleazáin ar- tidulut liberal. matkja partela asaltulGrivitet,condu- El ja portofoliul justitiet la 1877 Ianuarie cad batalionul al II-lea de vinAtorl, e de - 27 pêná la 26 August acelas an cánd trece corat cu ordinul Sfintu Gheorghe de cAtre la (ìnante, apol la 25 Noembric 1878 a luat imp6ratul Rusia,si in 188o, e numit ad- portofoliul ministerulul de externe. jutant al M. S. Regeltit, sarcia pe care o Demisionat impreunA cu intregul cabinet indeplineste 12 ant. la i jIulie 1879, reintrá in minister la 188o La 1894 Candiano-Popescu, a fost lila- 25 Februarie la departamentul financelor. intat la gradul de general In arma cavaleriel. La 16 Iulie 188o e numit guvemator al La 1879 a fost prefect de Politie al Ca- BánceI Netionale undefunctioneazá péná pitalei. 3 b.

CAN 42 - ÒA Candiano a scris un volum de poezil talelorsi dela1884 pana in prezent,a «Cdnd d'ayear/1 re _lace» §i mai multe can- fostsieste aproape neintreruptdirector turi rècboinice. general at teatrelor. Gr. Cantacuzino a traduspentru teatru Canta (Nicolae). Vechi6 boer mol- cate-vacomedil dinrepertoriul francez : dovean, capulopozitiel contraluiVoda. Le mal/re deForges (Mandriesi Amor) Mihaiù Sturdzala 1839,care cauta mal Tzarina, Luptalntre femet; Mdrturisirea. A-

Cuîntiú ajutorul Rusia sé.'1 trimita sur- drienne Lecouvreur, etc. ghium, dar nereusind, numi ministru al Dreptata, spre a '1 impaca. La 1857, sub Cantacuzino (Grigore Gr.)-0m po- cuiniucàwia lul Tudoritza Bals, Canta se a- litic, barbat de stat,nascut in orasul Bu- rata dusman alunirel Principatelor ilu- curestllaSeptembrie1837,fiulmarelui creaza contra el, fiind Ministru de interne. vornic Gr. Cantacuzino si al d-nel Alexan- El provoaca in acel an, 29 Decembrie 1856, drina Cantacuzino, nascuta Kretzulescu. cate-valunl inainte de a fiMinistru,de- A facut toate studiile sale in Paris unde misiunea intreguluI Divan Domnesc, din a dobandittitlurilede licentiatsidoctor caliza une! petitiuni adresata Caimacamulul In drept. Intors in tara la 1862, infra in ma- si aprobatit de dasul, prin careacuza in- gistratura ca judecator la Tribunalul Ilfov, tregul Divan de patima si partinire. apoi inainteaza consilier la Curtea de Apel, si ocupa aceasta functiune pana la 4 Maiti Cantacuzino (Constantin). Om po- 1864 cand demisioneaza motivat in una litic Osera inBucurestllar800, incetat loviturel de stat. din viata in BucurestI la 27 Martic 1875. Dupa caderea principelui Cuza, G. Can- Intrat de timpuri6 in adminislratie, fu se- tacuzino,reintritinmagistraturala 1866 cretar de stat in ultimii ani ai domnia lui ca presedinte al Curte/ de ap(.1 din Bucu- Alc \andru Ghica, dar fu dcstituit la 1842. resti. Inacclasan,judetul Prahova '1 a- In timpul domniei luI Bibescu, nu lua nicl lege in eonstituanta, unde lucreazit in co- o partela afacerilestatultusi nu reintra mitetul insarcinat cu elaborarea Constan- in tara de cat o data cu armatele turcestt tia In 1867, el este ales deputat de dou6 L.ondusedeOmer-Pasasi Fuad Effendi judete Prahova si Bráila, fiind i presedintc (1818). Numit de Poarta Caimacam, el cal-- al Curtel de apel. Atund opteaza pentru Milipanala1849,eand se alese Voda judetul Prahovai paraseste magistratura. 13arbu Stirbey domnitor, iapol se duse la La 1869,locuitorilorasulut Bucuresci Paris. '1 aleg primar al Capitalel si el ocupa a- La 1854, dupa plecarea armatelor ru- ceasta demnitate péna la 24 Ianuarie 1870, sestl, ivenirea celor austriace,C. Canta- cand ia portofoliul justitia in cabinetul dc cuzino,funumit de Poarta President al sub presedintia principelul Dim. Ghica. Dar consiliulul de administratie si insarcinat cu peste opt zile demisioneazit. guvernamintul civil alMunteniel pana la La 21 Aprilie din acelasan, forman- sosirea luItirbey. du-se ministerul Manolache Costache, G. De aci inainte el nu se mal' amestecil in Cantacuzino face parte din acest guvern, afacerilcstatula,si. fuse panala unirea ca ministru al lucritrilor publice pana la 18 Principatelor, unul din pretedenp la domnie. Decembrie 1870. In 1873, sub presedintia lui Lascar Ca- Cantacuzino (Grigore C.) Director targi, d. G. Cantacuzino, ocupa iarasi dem- general al teatrelor, nascut in Bucurestl la nitatea de ministru al lucrarilor publice de 27 Ianuarie1829. A fácut toatc studiile la 16 Decembrie nanala 1875 Ianuarie, sale in Paris, de unde s'a intorsca licen- cand trecela ministrul de Finance,iar la siat in drept. A trecut mai int6i6 prin ad- 30 Ianuarie 1876, demisiona dinminister. ministratiunecaprefecf,apoi a intrat in Retrascat va timp dinpolitica mili- maaistratura, ca membiu la Curtea de a- tanta, G. Cantacuzino se ocupa cu exploa- vel din Bucuresti,apoI consilierla malta tareavastelor sale domenil, ridiand pe Curte. proprietatea sa Draganeasca o mare uzinit Parasind magistratura, a fost in nenum6- pentru industria petrolula, si este ales in rte r.'ndurlsenator, deputat, eforal spi- tate legislaturele, pana astii-zT, chiar in o-

CAN 43 CAN

pozitie, reprezintant aljudetuluI Prahova, Cantacuzino J. A. (Zizine). Oni diluí la Camedi cilnd la Senat. In legisla- politic nitscut in Suceava la 24 Iunie 1829. punea 1889-1890, el este alespresedinte A acta studille sale in Geneva, avéndca al Camerei. profesor pe vestitulscriitor Topfer care La alegerile din 1892, fiind ales senator mentioneazA in cartea sa Voycke en .zig--;zag decolegiulI de Ilfov,intrA inmatorul pe tiarul Cantacuzino intre elevil s61. corp siesteales presedinteal Senatului, A fost director- general al teatrelor, agent ocupAnd aceastàsituatiune panla 1895, diplomatical .t6rel la Belgrad iMinistru and disolvat Corpurile legiuitoare. de Finance in cabinctul Al. G. Golescu de Actele sale de filantropiei iubire pen- la 2Februarie1870 pilnA la20 Aprilie tru tarit sunt numerose. In 1869 fiind pri- acelas an. mar al Capitalel, a inzestrat campia Fila- Cu desAvArsireretras din viata politicA retului cu o fôntanii monumenta15, arel de vre-o dou6-zeci de anl, J.Cantacuzino poart5. numele, fiind zidiadin averea sa. sacriticat tot timpul studiulul sciintclor In1877,pe timpulresbelului, a d'Orna naturale si literaturaEl este traducltorul 5o.000leI In producte,afundat spitalui operelor lui Schopenchauer inlimba fran- din Prahova unde d-nele Cat. Cantacuzino (Editia Alean Paris siSoccec, 13ucu- sotia d-sale si d-na Moruzi sbra d-sale, in- rescl). grijailpe ritniti ; a mal dAruit pentruar- La 1848, csind mijloacele de comunica- matA o salupA. tie eral' ind asa primitive si dificile, J. A. La 1896, la Q alegere partialk G. Can- Cantacuzino a intreprins o lungiicAllitorie tacuzino a fost ales iarl senator de jud. In America. Pahova. Cantili (George).Profesor, om poli- Cantacuzino (GheorgheC.Rifo- tic, niiscutin 1838. A filcut studiilesale veanu). BArbat politic, niiscut in Ploestl in Paris Lte unde s'a intors cu diploma de la Martie1845. A fAcutstudiilesale in doctor in drept, sia fost numitlaOc- stréinAtatesi s'a intors dinParis cu di- tombrie 1865 profesor de dreptpenal si ploma de licentiat in matematia A ocu- proedurla facultatca de drept din 13ucu- pat sub guvernul liberal functiunile de se- resci. De la25 Noembrie 1878 p.InAla cretar al ministerulul de Finance (1877), ro 'L'he 1879 a fost MinistrualInstruc- director general al regid tutunurilor (1879), tiunel publice in cabinctul presidat de Ion director general al cAilor ferate (1883), post Briitianu. A scris mal multe ciirti juridice. pe carel'aocupat pAnA. la1888, cilnd a demisionat spre a lua directiuncaziarulul Cantili (GrigoriaGeneral dedivi Vointa Nationald. sicmiscutla 24 lanuaric1839. Eleval La 1895 Octombrie 4, aintratIn c scoalei militare, a dob,Ind.t la 1857 gradul binetul liberal de sub presedintia d-lui D;tn. de sub-locotenent siafost\ ansat major Sturdza, ca ministrude Finance,p,InA .in la 1868, apol colonel in 1875. present. IntimpulresbehaluI Independentel (18771878) colonelulCantili comancli Cantacuzino (Ion C.) Om politic r-a brigaa de infanterie dindivizia 4-a, nitscut la 12 Septembrie 1825, incetat din corpul al 2-lea de armatii, care picad prin vial:4. A filcut studiile in Francia si apol a Caracalsprc DunAre, i partelaluptelc intrat in administratieca ajutor de sef de cele mal inseninate imi ediL ind esirca Tur- biuroù la sectia francez1.1 din ministcrul de cilor din Pie nala DoInvsilaGornv- cxterne. Din adtninistratie trecela justitic Etropol iatragcColonselulusi Cantilila- ca judeciltor de tribunal, presedinte, mem- udele generalului major Arnoldi, multumi- brui presedinte laCurte, ministru la Culte rile loc.-general Gurko. Apoi brigada Cantili si instructiune publicii, president la Casatie. trece peste Vid, si prinde dou6 baterii tur- Amestecat la miscarca ce avea descop cesti. Inluptcle de laVidin,lacetktuia d..sturnarea principclul Cuza, Ion Cantacu- Belgradjk, ipAiii la predarea si evacuarea zino face parte din ministerul constituit acestor cztAti, Colonelul Cantili se distinge ii Februarie 1866 ca ministru de justitie prin energía sa. panA la 2 Martie 1867. La r884, cleste inaintat lagradul de

CAP 44 CAR general de brigada,apoila 1893general A fost ales senator in 189 r, iar la 1896 de divizie, si inspector al cavaleriel. Camera de Comerciù siIndustrie l'a ales La 1895, generalul Cantili care comanda presedinte al acestei institutiuni. Corpul de armata din Dobrogea,demisioneaza din armatii spre a trece la pensiune. Capa (Scarlat).Publicist,niiscut 1838, incetat din viatit la 1870 Martie Capsa (Grigorie).Mare industrias si inPizza(Italia). A colaboratlarevista comereint, nascut laBucurescl in 4 De- Couvorbirt Lileraredin Iasisi a publicat cembrie 1841. Intratde mic copa in co- o tragedie istorica : «Alexandra Lapapeanu». merciil, picea la 1862 in Parisunde studia meseria sala renumitiifabricantl Bo- Capa (tefan). Doctor,nascut la issier, Latinville si Marquis. 1822, incetat din viata la 12 'armarle 1885. La 1867 se reintoarce in Bucuresci si in A facut studiile salein strèinatatesi a tovarie cufratelesh'iConstantindes- dobandit in185o titlul de doctor in me- chide casa pc care o conduce singur asta-zi dicina de la facultatea din Viena. care a ramas asa renumita. Intors in tara, a fost numit medic pri- Punandu-se imediat pe muna, dorind sa mar, apoi medic sef al spitalului Materni- dea LUC avant comerciului nostru de export tatea, profesorlafacultateade medicina In aceastii ramura a fabricatiunelisit faca din Bucuresci idirector general alservi- cunoscute instr6inatate produseleroma- cielui sanitar civil. nesti,Gr. Capa concureazalacele mal A publicat :Manualld pelara invdpura principale expositiuni internationale si munca moa,velor. sa e incoronatit cu succes. La E.xpositia univ ersalit din Paris la 1867, Caracat (Coustantin).Doctor nits- In alud cel dintaiù al instalarei sale, capiitii cut la 1773 In Bucuresci, fiulaltui doctor deja doa mentiuni onorabile. Apoi la Ex- cu numele de Dimitrie Caracas, mort in positiauniversaliidinViena (1873) arc Bucuresci la 31 Octombrie 1828. - marea medalie pentru merit siun certifi- A facut studiile salein Vienasi intor- cat de felicitad din partea juriului, la 1875 candu-se in tara la 1800 intra ca medic la marea medalie de aur la expositia interna- spitalul Pantelimon,i apoila spitalul Fi- tionala din Paris ;în 1889 la expositia uni- laniropia,claditgratieinterventiunei sale versal, marea medalie de aur ;la1883 si subscriptiunilor Multe prin indemnul participa la expositia dinBordeaux singur Doctorul Caracas a scris in limba elena dintre toticomerciantiiromani, expune Topografia s'A Descrierea ronidneltt. produsele vinicoleale Romanici,leface cunoscuteOccidentului Europa sija ca Carada (Eugenie).Financiar, nascut recompensa medalia de bronz. Gratie aces- la Craiova in1836. A faca studiile sale teiexpositiuni i recomandatiunilor D-lui in Colegiul Nationalazi liceul Carol Capa se deschide imediat pentru vinurile in institutul francez Ravmond din Craiova. romanesti un debuseti in str6iniitate si case Apoi merse la Paris si tima cursurile de mad dinBordeaux se pun prin interme- la Collke de France. Intors in tara la 186o, diarul D-sale in legaturi cu cultivatoril nos- intra inredactiunea ziarului Romdmd, al tri de vinuri. caruf prim redactorr'émasedela 1862 La 1869 i se da brevetul de furnisor al Cur- pana. la 1870. tel de o data cu medalla Bene-Mereuticlasal-a. La1866,(lupacaderea Domnitorului La Expositiuneadin Bucuresci1881 si Cuza, fu ales in Consiliu comunal a' Ca- 1886, a primit cate o medalie de aur. pitalei i deveni ajutor deprimar, iarla O muncitatat de laborioasit afost in- 1867 fu ales deputat alcol& giului al 3-lea cununata si de succese materiale si de suc- de Ilfov si secretar al Adunara. La 1869 e cese morale ;Gr. Capsa aisbutit la 1874 alesdin noùca liberal laacelascolegiu a deveni proprietarulimobiluluiincare dar neprozlamat de biuroul electoral. a inceput meseria sa, a transformat vechia Implicat in revolutiunea de la Ploesti din sala Slatineanusi a facut dinteinsa actua- 1870, fu dat In judecata c autor intelec- lul renumit localunde areotelul si.con- tual al miscazei dimpreuna cu alçii, dar fu fiseria sa, achitat de catre juratii din Targoviste.

CAR 45 CAR

La 1871E. Carada parasiredactiunea luni spre a veni apoi la Iasi iCu scolaril Romtinulut §ise stabiliinParis de unde clase! de filosofie da representatiunidebu- nu se intoarse de c.:A in timpul r6sboiului tand co tragedia Said. Independentel. La r843,chemat inl3ucurescl de Ion Impreuna cu D-nil D. Sturdza, E.Sta-- Campineanti, vine si da cu tropa sa o re- tescu, I.Kalenderu, a fost numit la 188o presentatiune inaintea Domnitorului,com- comisar princiar insarcinat Cusupraveghe- pusa din Bulla Educafiune §i un act din. o- reaadministratiuneir6scump6.1areicailor pera Alina de Gologonl. In urma acestel re- ferate. presentatiuni i se detc directiunea teatrului La 1883, el fu numit membru inCon- si o subventie anula de 5000 lei vechi. de administratie al Cailor Ferate Ro- El ayo directiunea paa la 1865, apol se mane, insarcinare pe care o ocupa pana la retrase si imbratisa cariera de avocat jucand 1886 cand demisiona. insa din cand in cand pêna la 1868. In a- LA 188i E. Carada este numii director cel itimp preda icursuri de declamatiune. si vice-guvernator al Banca Nationale, dar In ultimil ani al vieteI sale a fost judecator demisioneaza peste trel lunitaraafi inde ocol. trat infunctiune. La 1883,alesdeac- Caragiale a scris :O represenlafie romd- tionari Director al Banca Nationale primi lienza' pe scena lealrultif moldovenesc (1845). aceasta funcliune pc care o ocupa si astazi. O soare la niabala (1847). Andriaml mainel In tinerete, E. Carada a fost publicist si (1848). Versar! (1840). Birinirea CO7Ileinlitt autor dramatic. A publicat inlimba fran- de la 1857. Teairit nation11in jara ronid- ceza mai multe scrieri politice asupra Prin- neascd (1867). cipatelor romane sia dat pentru teatro l'ata de la Co,zia. Barril, Gloria ci Femeile. Caragiale (L. Ion). Autor dramatic, Fralit dinmiente.Cimpoinl feripecalcari ziarist,nascut la 29 Ianuaric 1853 in satul representat pe scena teatrului national. Margineni din judetul Prahova. A facut patru clase primare la scoala dom- Caragea (Ioan).Fost Domo al Mun- masca din Ploesti iapoi s'a instruit sin- teniei de la 1812 panala r818. A inzes- 101. r citind co multa ravna autoriiclasici trat taracu codicelede legican poarta toate productiunele literare insemnatei ca- numele sú, elaborate de o comisione de patand astfel prin muna, dc si faril diploma, jurisconsulti si ara sa le supuela contro- vasta cruditiunc. lul Rusiel Turciei. Caragiale a colaborat laConvorbirele li- Aceste legi ají fost publicate in 1816. lerare §i multe ziare politice, a fundat Sub Domnia sa, se comisera insa nume- revista satirica Mtpul ronidn (1894-1895) roase abusuri caridetcrii nascerela plan- si a publicat :Noaplea furlititoaili comedie. gendin partea Romanilor si larevocarea Scrisoarea perduler, comedic Le.mida falef ca luiCaragea decatre Poarta. Elfugiin eacdinneacomedic. Népasia drama, toate Italia la 1818 fiind dovedit caeste ames- representate pe scena teatruluinational si tecat in miscarea eteriei grecesti. La 1830 adunate inteun volum (1889). se intoarsein Athena unde sestabilisi El a malscrissicate-va novele intre muri la' 1844. cari olifclia de Pasee. Caragiaie aocupat scurttimp cate-va Caragiale (Costache). Artist dra- functiunl ale statului si a fost director ge- matic, nascut la 13Aprilie1813,incetat neral al teatrelor la 1888. din viata in Bucuresci la 13 Februarie 1877. La 1896 a mal'pnblicat o brosuril poli- In anul 1834 cand se infiinta societatea fi- tica Culisele cestinner nalionale. larmonica, profesorul Aristias fu insarcinat de Ion Campineanui Iancu Manu sa al- Caragiani (loan).-- Profesor de limba catueasca o trupa de comedie. AtuncI de- elena la facultatea de litere din Iasl, numit buta pe sccna C. Caragiale in tragedia Ma- Inca de la 1865. Membru al Academia ro- boinet a lui Voltaire, jucand rolul lui Ma- mane. !loma. Teatrul se inchiseinsa la 1837 si Caragiale pleca in Moldova la 1838 si in- Carcalia. Capitan de infanteric ucis fiinta un teatro in Botosani Linde judi trci la atacul contra redutelGrivita in timpul

CAR 46 CAR resbelulut Independentei in zioa de 30 Au- El a publicat :Pdstotulinfristal poema gust 1877. (1827). Rninele Térgoviftel, Resunelul unta .fluer. Rugdciunea (1828). Mama Ronuinilw- Cariagdi (Dimitrie). Barbat politic, (1830). Ero cj Leandra (1830). nascut la 1815, incetat din viata la 9 Oc- Incepuse sà traduca Zairatragedia'ni tombrie 1894 in Bucuresd. A facut studiile Voltaire, cand muri la v6rsta de 22 ani. sale in tara 5i lc-a termin2t la Paris de mide intorcadu-se la 1838inBucuresci, a in- Carmen-Sylva. Pseudonimliterar trat in magistratura, apot a fostnumit a- al Majestatei Sale Regina Romaniet Elisa- vocat efor al Statulut. beta de Hohenzollern. La 1865 D. Cariagdi amestecat in rui5- Nascuta la 17 (29) Decembrie 1843, in cas- carea politica de cati-va ant, face parte din telul Monrepos, pe valea Rhinulut, proprie- ministerul N. Kretulescu ca ministru al jus- tateaparinteluiset'principele de Wied, filia de la 14 lunitI pana la u Februarie Cartren Sylva a aratatinca din copilarie 1866 in guvernul care a precedatrestur- multa tragere de Mima pentru literatura in- turca prindpelut Cuza. vi4and repcdc limba francesa, italiana, en- La 187o Decembrieel reia portofo- gleza, svedeza, calatorind prinprincipalele liul justitieiinministerul Ion Ghica 5i ora5e ale Europei, undc se ocupa cu deo- detine pena lai i Martic 1871. Dim. Ca- sebire de toata mi5carea literara. riagdi a facut parte in nenumarate rênduri Casatorindu-se la1869 cu Regele Ro- din Corpurile legiuitoare in Camera §i Se- maniet Carol I-iia, pe atunci Principe,in- nat, §i a fost primaral Capitalei sub gu- véta in scurt timp limba romana §i incepu sa vernul Ion Bratianu in anul 1884. traduca pentru 5coli carti didactice franceze. Despre totavintul pe care l'a dat Re- Carini (Ercule). Profesor de muzica gina Romaniel scoalelor profesionale, des- 5i compositor, nascut laMilano la 20 A- pre interesul ce a purtat pentru munca fe- prilie 1852. A facut studil musicale la con- meilor, se pot gasi amanunte lacuvintul servatorul dinMilano. Primit caelev in Elisabeta de Hohetqollern; aid ne vom o- anul 1866, a urmat cursurile pena la 1871 cupa numal despre poeta Carmen Sylva. obtinad diploma 5i Grand prix pentrn stu- Eata principalele sale scriert : Sapho (188o). diiie musicale, 5i studii complementare de 1?undinische Dichtungen (188 1). Sturtne poe- Istoria 5i esteticaa muzicei,5i delitera- sil (188 t). Ein gebet (1882). Iehova (1882). tura dramatica. Die Hexe (1882). Leidens Erdengang (1882). In anil 18725i73 a fostin orchestra Pelesch Marchen (1883) sau Povestele Pele- de la Scala in Milano. La 1873 (Octom- piar. Novele (1886). Ans .zwei Welten (1883). brie) a fost numit profesor de contra basa Meine Ruh poesit 4 vol. (1886). Hatukei- la conservatorul din Bucuresd §i prim con- chnungen (1884). Mein Rhein poesil (1884). tra basa lateatru national. A fost 5isu- Astra (1886). Les pensées d'une reine (1882). plinitor la cathedra de canto (clasa de fete) ViVul ca dar (1884). Mefterul. Manole dra- timp de trel ant (1885-1888). Stabilindu- ma jucata pe scena teatrulut Curta de la se definitiv in Romania, Carini s'a ocupat Viena, Zioa scadentet, pies a inteun act. Ma- foarte mult tu lectiiparticularede piano rioara etc. de canto, precurni ca diriginte de orchestra. A publicat diferitc composipuni pen- Carol I-iu (Principe Carol,Eitel- tru cantoi pentru piano, dintre carì :Steoa Frederic-Zephirin-Ludovic de Hohen- n )pter, Un ;Ylas deuningdere,Ghiocei, zollern-Sigmaringen). de danse dans le sirle anden, valsulSorlle Rege al Romaniet, nascutla 20 A- d'Italia etc. prilic 1839. In anul 1866, principele Carol era sub- Carlova (Vasile). Poet,nascut la locotenent ata§at la regimentul No. 2 de 1809 in1'ergovi5te, mort la 1831.Fara dragoni prusiani,candin urma refusului alta instructirme de cat cca culeasa in §coa- principelut Filip dc Flandra de a primi tro- Icle Fintare, a inceput inca de la vt!rsta de nul Romania, vacantprin abdicarea dom- 17 ani sa publico poesii prin Curierul nitorulut Cuza, fuse proclamat prin plebis- ranuinesc a lut Eliade Radulescu. citul de la 8 Aprilie, Domt, al tara.

CAR 47 CAR

La io Maiii din acelas an, el puse picio- in seara dc10 22 Martic1871,pe c:ind rul pe pAmêntul Rornâniel icel colonia germanA dinBucurescI serbAtorea act al Domniel Sale, fuse gracierea celor ce la un banchet in sala Sl5tincanu aniversarea participase la miscarea anti-unionisa de la nascerel Imp6ratuluiWilhelm, a ceaa de Iasi. La 30 Iunie Constituanta voa Consti- oameni nAvilleste in salk sparge geamurile tutiunea si Principele o sanctionit pC czlndaltastingfelinareledin strad, respect si credint5. trag clopotele la Silrindar. Anil ceid'Antéliai domniei Principeha Armata sub ordinele generalulul Solomon Carol, se semnalaa mal ales prin agitatiile impriistic multimea, ear Regelc adanc din interiorul Ore sicrizele ministeriale. cat de toatA impotrivirea ceintalneste in Seflicnsemult sgomotinEuropa din indeplinirea misiunei sale, de o parte cauza persecutiunelor la cari ar fi fost su- guvernului neincrederea si nemultumirea sa, pusi israelita din Moldova, pe de altA parte ear pc dcalta,exprimll ferina sa resolu- statele vecine nu prea priveai'i cu ocbl buni tiune de a abdica, chemAnd pe fosiii loco- la inceput,intemeereadinastiei ;bandele tenenti domnesti spre a le remite puterca. bulg:Iresti cad adesea veneaa pc teritoriul D-nu Lascar Catargiu isbutesteinsA nostru aceati sii. tread Romania drept tara inViture din gAndulSuveranului idea abdi- uncle riisvriititoriipot giisicu inlesnire a- drel, ia r6spunderea restabilirel ordinel si dpost, earneintelegeriledintrepartidelc prirneste sarcina formArei unui minister. politice contribueati si mai mult a sine tara De la aceasa epocà incepe o nouA erl de inteo agitatie perpetuil si a motiva vecin ice desvoltare politicIi economicii a Statului schimbilri ministeriale. nostru. Cu toate acestea, din priinii ani ai dom- SI construcsc nou6 linii ferate, se infiin- niei, Suveranul s'a ocupat cu crearea unel teazit creditul fonciar, creditul urban, Socie- scoale normale pentru institutori, cu orga- tatea de asigurare «Romftnia», si incep nisarea armateii inzestrareaei ca un ar- porturilor Galati-BrAila. Se promulgA mament perfectionat si cu construirea pri- legea vAmilor, legea pentru organisarea ser- melor lina de cM fcrate in interiorul Orei, viciuluisanitar,legea pentruorganisarea De la 1866 pénll la 1870, sii infiinteazil fa- Casel de dcpuneri si consemnatiuni, legca cultateade medicink se promulgii legea de admisibilitate iinaintare in functiunile pentru vinzareadomeniilorstatillui, legea judeckorestl; se cliidesc numeroase scoale, se pentru organizarea armatei, pentru inchec..conventiunicomercialeca statele rea Curtei cu jurati ;se recunoaste Roma- vecine. niel dreptul de a titea. moned. Dartoatil Pagina cea mal str:ilucia din istoria vie- actiunea Principelui,toat5 dorinta Sa de a tei Regelui Carol incepe la 1877 L:ind face binele, eraù zAditrnicite in mare parte isbucneste resbelul hare Rusia iTurcia, si din pricina situatiunei politice din Fran- resbel in care Romiinia a jucat un rol ho- cia si Germania. Isbucnindresbelul intre aritor. aceste douè puterl, o parte insemnaa din Regelc Carol a rostit de lainceput cu- lumea politick fie in necunostintà de cauzk vintul decisiv care a dat tuturor incredere fie orbitil de simpatiile ccpàstra Franciei, in bravura ostirei noastre, El a luat indrAs- privea ca probabilil invingerea Germaniel si neata r6spunderede a esiinvingiltor din ca consecuentA normalit abdicarea Principe- lupai evonimentelecaris'attdesfii.surat lul de Hohenzollern de la tronul României. in urrnk ati consfintit pe deplin intelepciu- In aceste inprejurAri, sesi produce la 26 neai dreapta cugetare a Suveranului Ro- Maitie 1870 tentativarevolutionaa de la mAniel. Ploesti sub conducerea càpitanulul demisio- Isbucnind rèsboiul intre Rusi si Turci ( 2 nat Candiano-Popescu,cu scop de a pro- Aprilie 1877),Domnitorul Carol convocil clama decAderea Principelui Carol si inte- Camerile legiuitoare (14 Aprilie) ca sI vo- meerea Republicei, tentativit la care se gil- teze conventiunea din 4 Aprilie incheiaa sesc amestecate multe dpetenii din particu Rusia. In Mesagiul de deschidere Suvc- dul liberal, dar care nu isbuteste. ranul romiln aratii cl :«armatele imperialc Evenimentele cari se succedali, zilnicile in- ruse ai intrat pc teritoriul nostrufAa ca friingori ale armateI franceze, surescitase puterilegarantesI fiprotestat,cit va fi spiritele in asa grad, in cat in anul urmittor poate nevoe de bratelefiilor pentru

CAR -48- CAR apararea drepturilor ei,i ca in implinirea tele Imp6ratuluI Rusiei, face apel la ajuto- acestei sfinte datoril,&nsul va sci, in ca- rul PrincipeluiCaroli roaga pe viitorul pul junei si bravel sale armate, sa plateaseii Rege al Romaniel sa la comandamentul tu- Cu persoana sa». turor fortelor militare ale ambelor armate 'furcia giisise tocmal acum timpul saisl aliate. dea o constitutiune, inscriind inteinsa Ro- Suferind in millocul oastei sale toatii as- mania ca«provincieprivilegiata» a impe- Irimeai greutatile une! campanil de urna, riului, iar domnul roman era numit «cap vecinic in mijlocul focului,desvoltand ad- de provincie»; ba inca marelc vizir facu ne- mirabile cunostinte strategice,vitejeste se- cuviinta dc a se adresad'a dreptul Dom- condat de bravele noastre trupe, Carol 14 nulat Carol cu invitatiune, st se puna sub esebiruitorlaPlevna,Rahova, Grivita, ordinile unui pasapentru ap6rarea terito- Smardai,,i Vidini steagul Romaniei EH& riulul Principatelor. Ministruldeexterne pe toatccetatiledusmanululcucerite de Kogalniceanu dete insit vizirului r6spunsul oastele romane. ce i ce cuvenea; iar tunurile de la Calafat Sfarsindu-se resbelul,Rusiir6splatirii a- aveaii s'1 destepte din visul seù. jutorul nostru prin luarea Basarabiei, dandu- Intre acestea 'furcia incepe sa bombar- ne in schimb Dobrogea, cu toate protesta- deze orasele Braila, Galati, Reni, Oltenita, rile noastre la Congresul din Berlin. Calarasii Giurgiu ;bucle de Cerkezi Independenta Romaniei, datorita barbatiel basibuzuci turci trec Dunarea, prcad i ma- ostasiloreisiintelepciunildomnitorului celarese satelc de prin prejur. Carol ordona Carol, fiindrecunoscuta de toateputerile mobilizarea complecta a ostirei (6 Aprilic), europeane, in urma tractatului de la Berlin, darueste too,000 lei noi din caseta sa pri- nu mai r6manea,pentru ca ea sa devina vatiipentru echiparcaoficerilor, sicand certaihotarita, de cat i,,öltareaRomiiniet mobilisarea e terminata, ja insusi comanda la rangul deRegat. Inziva de 14 Martie suprema. Armata sa de peste50,000 os- 1881, Adunnrile legiuitoarevotara in una- teni si 18o de turma' o impartesce ast-fel, nimitate proicctul de lege, prin care Roma- ca sa poata respinge un atac diu partea tru- nia iea rangul de regati domnitorul ei pe pelor turcesci din Vidin, isil le opreasca acela de rege. Proclamarea regatului fu pri- de a trece pemalul stang. 111 adev& (la mitai serbatorita de intreaga tara in timp 26 Aprilie) Turcii dinaceasta cetate des- de 8 zile ; toate statele suverane se grabira chid cu tunurile tima asupraorasulul Ca- a o rzcunoaste si a saluta pe primul rege lafat, la care Romanii rZ..spund victoriosar- al Romaniei. zaid vapoarele turcestiaflatein portsi La to Mit'b 1881, avu locincoronarea mal multe case in Vidin. zioaaceastaciipata ointreita insem- Turcia provocase singurii r6sboiul contra natate pentru tara : La ro Mai6 1866, Carol Romanilor, si prin urmare ea singura rup- chemat la tronul Romaniel, infra in Bu- sese legaturile vechl dintre ainndou6 sta- curesci, la ro Maiù 1877,, Sc proclama In- tele. Atacurile neintreruptei nedrepte ale dependenta RomanieI, la io Maiil 1881 se armatersale pe intregulbotardunárean inalpt Romania la ti-capta de Regat. eraii acte de ostilitate vdit. Resultatul a- Se cuvine inainte dc a terminaaceasta cestel purtiírifu, eaAdunarile legislative mica schita a domnieiRegelui Carol proclamara in zilelc dc 9 si io Maiil 1877 vorbim despre actele mal insemnate sav'èr- Independenta complecta. a Romanielsi in- site de la 1881 pC'na acum. cetarea vechilor ei relatiuni cu Poarta oto- IncetandresbelulNutria Initependenta, mana. Domai popor luan% cu tarje bota- Regele indreptat privirile cu toga aten- rirea de a ap6ra, cu armele in mana, intc- tiunea asupra organisatiunel interne a tarel. gritatea teritoriululsi de a 'sijertfi viata incheat conventiuni comerciale cu El- pentru Independenta patria vetia, Anglia, Rusia, Germania, Austria, Tur- Nu este aici locul sa faccm pe larg isto- cia ; rescumOrat caileferatccari se ricul intregulul resbel. Ne remalle insa de gasea6 inmainele companie/ streine, amintit ca Rusil, cari la inceput respingeail construit de catre chiarStatul nostru alte cu semetie ajutorul armatelor romane, se numeroase linii ;creditul tara s'a marit ear v6.d respinsi de douì.' ori la Plevna cu per- dobanzile ce aveam de platit atscazutde der/ colosale ear Marele Duce Nicolae, fra- la 12 §1 to°/,, la 6 si 50/o. S'a fundat Banca

CAA 49 CAR Nationala, s'aftinfiinpt Casele deecono- Carp (Toad). General debrigada, mil si veniturile Statului intreit. niscut in Bucuresci la 14 Decembrie 1842, Intru cat priveste organisarea armatel si incetat din viata la 1892 Martie 20. apararea tare, s'atí creatregimente none, Elev al §coalel militare in1857, el ca- inmultit scoalele militare, s'a intocmit p6.ta la 186r gradul de sub-locotenent si a- marina,s'ailridicat fortificatiunlin jurul poi pleaca in Francia uncle trece scoala po- BucuresciuluI si intre Foc§ani-Galati. litecnica din Paris si scoala speciallide la Caselede creditagricol,leged pentru Metz. Intors in tara, e inaintat la gtadul de prOtectiunea industrid nationale, reedificarea capitan in 1873, maior in 1878 si apol loc.- sirestaurarea monumenteloristoriceale colonel. Orel, vinzared in loturi lateranl a bunu- In timpul resbelului Independentel (1877- rilor statulul, inamovibilitatea magistraturel 78) comanda regimentul I-ift de artilerie. si alte numeroase legl cari att contribuit la La 1881 Ion Carp a fost inaintat colonel; desvoltarea noastraeconomica, culturala, la 1883 e mutat la marele stat-tnajor al ar- politica, sunt atatea opereneperitoare sa- matel si la 1891 e numit inspector al arti- ver§ite subinteleapta imboldire a Regelui leril cu gradul de general de brigada. Carol Afarà de acestea, nu trebue uitat di din Carp (Petre P). Om politic, barbat caseta sa particulara, M. S. Regele contri- de stat, nascut in Ias/ la 1837. A facut stu- bueste anual cu darnicie pentru a veni diile sale inBerlin si laUniversitatea din ajutorul celor desmostenip de soarta, cà in Bonn. Intors in tara, a luat parte la eveni- casurl de seceta, inundatiuni, incendiuri, Su- mentele cariaú adus caderea Principelui veranul a daruit vecnic din averea sa sume Cuza, apoi de la 1867 péna la 1869 a re- insemnate, celor bAntuiti de flagele. dactat ziarulTara dinpreunacu N. Bla- Pentru desvoltarea culturala in special, a ramberg §i Ar. Pascal. dat de la 1884 §1 pena in present un premiù Intemeetor al societatelliterare funimea anualde§asemillel pentru a se face : din Ia§1 dinpreuna cu T. Maiorescu, I. Ne- «Magnum Etymologicum Romaniae», o casa gruzzi, Th. Rosetti, era unul din colabora- si 200,000 lel pentruridicarea asezamen- toril cei maIactivialrevisteIConvorbiri tului universitar ce poarta numele «Fonda- litera re,undepublica traducerea celebrel liunea Carol»(1891)§i diferite alte sume la scrieri a lui Humboldt Desprc stepe §i pus- numeroase societati.La 1898 a malinte- fiar!, precum si traducereacelormal cu- meat «Fondaliunea agricold Ferdinand». noscute dratne a lul Schakespeare. La 3 Noembrie 1869, Regele s'a aka- La 1870 Aprilie 20, infra ca ministru de torit cu Principesa Elisabeta de Wied, (vezi externeincabinetul CostacheEpureanu Carmen Sylva §iElisabeta). Unicul péna la18 Decembrie acela§ an,ocupand copil isvorit din aceasta casatorie, domnita ad-interimul si la cultele de la 23 Maiù pena Maria,. incetând din viata la versta de patru la18 Decembrie. SuveraniI ne avend mostenitori de La 1876, aetiunea politica a lui P. Carp sex barbatesc, M. S. Regele a desemnat pe incepe a se desetnna mal tare. El intra in A. S. Principele Ferdinand de Hohenzollern, cabinetul Lascar Catargi ca ministrul cul- fifial doilea al principelul Leopold, fratele telor de la 30 Ianuarie 1876 IAA la 4 A- Suveranulul nostru, ca mostenitor presump- prilie acelas an si aped( formeaza mal tarziù tiv al Tronulul. Acestact s'aindeplinit grupul junimist intemeand ziarul Romdnia la 18 Martie 1889. devenit mai tarziii Constitutionalul. Intr'un discursprogram rostit hi 1879, Carp (Costache V). Poet, fabulist, P. Carp arata vederile sale asupra nascut 11i Iasl la 1838, incetat din viata in partidelor noastrepolitice,discurs care 'I acela§ oras la 1880. arata deja ca chemat saduca inteun viitor A facut sttidiilesale in Iasi si Cernaull apropiat schimb5ri radicale in partidul con- fara a le termina, §i apol incepu sa se o- servator. cupe de literatura. Principalele sale produc- In ministerul pur junimist format la 18g8, tiunl sunt :Mict incercerrt de poesif (1866), P. Carpiaportofoliulexternelorla23 Raerul Rtkaiul,scrierepentruteatru Martie pena la 29 Martie 188-9; mal tartiti (1873). Fabule (188o). pe cel al dotneniilor ad-interim. Gratie dig.

CAT 50 CAT cursulul celebru ce roste§te arétAnd gradul Catargiu (Alexandru S). NAscut de Tesponsabilitate al parlamentelor in gre- la 1825, incetat din viata la1897in Bu- vlele comise de guverne, isbute§te sO fad curesci. A facut in special studii financiare sO se respingi propunerea de dareinju- la Paris. A fost membru in consilin de Stat, decatl a tninistrilor liberall de la 1877 pén5 ministrii definance de la1 1 penAla 24 la 1888, intre carI era §iI. Bratianu. Martie 1862 §i apoi la lucrArile publice §i In noul guvern compus la 1891de L. control de la 16 Martie la 12 Octombrie Catargi, P. Carp jarninisteruldomeniilor 1863. Era membru in consiliul de adminis- la 18 Decembrie, pe care 'I define penA la trape al cAilor ferate române FanA la 1897. Octombrie 1895 cAnd a demisionatintre- gul guvern. Numele acestul bArbat de stat Catargiu (Barbu). Orator, om de este legat de reformele cele marl introduse stat, riAscut la 26 Octombrie 1807,mort In tarO precum : Legea viiqdret bunurilor 'M- asasinat in Bucuresci la 8 Iunie 1862. ire seftent, Legea minelor,carl sunt operile Primele sale studil le-a fAcut inteo §coal5 sale. greceascii, §i apoI a plecat la Paris unde a La 1888, P. Carp a vAzut mLindu-se rk- studiat literatura, finantele,economia poli- durile partiduluiconstitutional aldrul. §ef ticA. Se zice cii pe când era In acest ora, este. La acea epocA a fundat in Bucurescl pe la 1830, consultând pe faimoasa ghici- 0 un club politic. toare Lenormand, aceasta i'ar fi prorocit cA v. mud asasinat. Cartu (loan). Profesor de muzicil, nas- Intors in tali pe la 1834, B. Catargia, ia cut in comuna BOse§t1 (Elicit') la 1820, ince- parte la formarea SocietAteIfilarmonice 0 tat din viatO la Ix Martie 1875. din legAturele sale prietene§tI cu maI multi Si'a fAcut studiile la academia MihAileanA membrl al acestei Societ4l, devine un fac- din lap, apol a intrat ca functionar la mi- tor important al opozitiel contra guvernului nisterul instructiunel publice din Moldova. DomnuluI A. Ghica. La 1842, se alege pen- Mal tarziu, dupe ce a fost scriitor caligraf tru prima datO deputat al TeleormanuluI §i pe lagit fostul Domn MihailSturdza, a pronuntit primul seh discurs.La 1843, e fost luat de acest principe la Paris. numit directorla Departamentuljustitiei, Reintors in lark Cartu e numit profesor post pe care'l ocupa iara§1 dup6 revolutiu- de muzica vocalA la seminarul din MOnAs- nea de la 1848. In timpul acesteiréscoll, tirea Neamtului pén5 la finele anulul 1864, Barbu Catargiu a diliitorit prin Francia, Aus- apot e chemat in Bucurescl ca profesor de tria §iAnglia. muzia vocalA la Asilul Elena Doamna, unde La 1848 Decembrie, el este numit mew- functioneaza 8 anl. bru suplementar la sfatul VistierieI, la 1849 Lucrarile sale sum :Exercilif,Lecturf ,si Vornic de politie, §i apoi sub domnia prin-. Solfegie deinte#cd vocald,Liturgia Squint' cipelul Stirbey judeciitor la malta Curte, post loan Chrisostomul,Tractatcomplect asupra pe care '1 ocupà 'Ana la 1856. miqicet vocale. Partea cea maI marcanta a activitttei lul Barbu Catargiu incepe la 1857, cand printr'o Catargiu (Alexandru C). Miscut bro§urii manifestapitrutO la 14 Martie, a- in Ia§1 la 1839 lulie in15, s'ainrolat in rata dorinteleOrel' fatl CuEuropa, de §i armata ca soldat la 1859. Inaintat sub-lo- el nu fOcea parte din Divanul ad-hoc. Ales cotenent la 1861, s'a liberat din armatO in In 1858 deputat de judetele Ialomita §i Oltu, acela§ an, apoi ear a intrat in o§tire la 1862 el se declarApartisan al Unirel§ial ale- 0 a inaintat pénA lagradul de cApitan la gereI lui Cuza ca domn. 1869. Dupé alegerea principeluI Cuza,Barbu Demisionat la1871, se amested in lup- Catargiu este numit ministru de finance in tele politice ca unul din membril ceI mal ministerul de fusiune.ApoldemisioneazA activl aI partiduluI conservator.Prefect de spre a deveni pre§edintele consiliulul in pri- Ilfov la 1871-72 §ila 1889, deputat, vice mul ministercare se fonneazA la 22 Ia- pre§edinte alCamerel inacela§ an, e nu- nuarie 1862, dupO proclamarea definitiv5. a mit trAmisextraordinar §i ministru pleni- Unirei. pontentiar al tOrel la Petersburg la r4 No- Dar pestecOte-va lunl, agitatiile in tad embrie 1892. La 1895, demisioneaza. incep in urtna votArei uner legl contra pre-

CAT - 51 CAT %eI. Se vorbeste despre coinploturi, despre sirea principelui de Hohenzollern, L. Ca urzirea asasinirel presedintelui consiliulul targiu ja presedintia consiliulul i portofo la 4 Iunie, Barbu Slittineanuunul din a- liul internelor pe carl le pitstreazA pia la rnica lui B. Catargiu, vine chiar AA '1 incu- 15 Juliu acelas an. De la aceastO epod ina- nostiinteze despre soaptele din ora. inte dispare iar din viata politicá militantO Vined 8 Iunie 1862, presedintele consi- pénii la 1871. lildulplead la Adunare ; era vorba si se La aceastà epod, in urma unor manifes- facl o mare intrunire de cutreliberan pe tári contra Germanilor, carl sér ampul de la Filaret, in arnintireaaniver- bOtoreatiami iversarea nascereiImpAratulut sire! de lai iTunic1848 ;conservatorii Wilhelmlaun banchetdinsalaSlAti- cereasii oprirea intrunirei iguvernul se de- neanti,principele Carol se hotarke sa ab- clati favorabil acestei din urml cererl. Dis- dice. cutiunea fusese aprinsl in CamerA sila ora Cheinat la palat de Domnitor care vrea 5 si jumétate, ridiandu-se sedinta,Barbu sA remitii frânele Statului inmâinile fostel Catargiu se urd ftrilsual cu prefectul Po- locotepente dotnnestl dela1866, Lascar N. Bibescu, spre a se hitoarce acasà. Catargiu conjuti peSuveran -sA renunte Sub tunelul care forineazii intrarea in cur- la proiectul sèii ja réspunderea situati- tea Mitropoliei, se auzi o detunOturit de pis- unei.Innoaptea de ri Martie1871,el tol si presedintele consiliului dzu mort, lo- compune imediat un guvern conservator vit pe la spate in osul craniulul de un glont cu care guverneazA tara pénA la 1876 4 A- care'l rupse coloana vertebralk Autorul cri- prilic, and formandu-se coalitia de 1,1 me! n'a fost descoperit nici Mazar-Pasa, fu silitsé%e retraga, cedind Barbu Catargiu a publicat :Grite-va hid a- locul generalulul I. Em .Florescu pentru un supra propriastet in Principatele-Unite (1860). foarte scurt timp. Discnrsurile acestul mare orator si om po- La 1876 venindpartidul liberallapu- litic ail fost culesede d-nu Aug. Deme- tere,Camerile orbitc de pasiusea triescui tiparite de D-sa (1886). se transform5 in instantà judedtoreasck si dup5 ce voteazA darea'nju'decataa Catargiu (Costin). Fost ministru de Lascar Catargiui fostilor ministrl conser- interne al Moldovel la 1857, sub aitnadi- vatori, incep a face instructia acuzatilor; dar mia lulVogoridi ;lucreazA contra unirel la 1878aceasi CamerA estesilitOsére- Principatelor, &and ordine pentrudesfiin- tragii acuzarea in contra tuturor fostilor mi- tarea comitetelorunioniste, a programelor nistri. lor, arestAnd pe ceI ce se intruneail spre a In timpul din urmA al guvernArel lul Ion aduna partizani al unirei. Aceste eccese in BrAtianu, formandu-se desidenta liberalk ajunul alegerilor,th adus in curAnd ade- apol opozitia-unitk Lascar Catargiu devine rea lui C. Catargiu de la minister. sef al acestel opozitil,dinpreunA cu Dim. BrAtianu si G. Vernescu, La Martie 1889. Catargiu (Lascar). Bilrbatpolitic, el se inceara sé formeze un guvern liberal seful partidului conservator, nOscut in Ia,s1 conservator dinpreunA cu G. Vernescu, dar la 1823. A intrat foarte tin& in viata incercarea reusesce, precum nu 'I reu- ca prefect de jud.etin Moldova, sub sesce nicl mal tirziiila1891 Februarie. domnia lui MihailSturdza. Membru activ In acelas an, in luna Noembrie, Lascar al propagandel in favoarea Unirel Principa- Catargiu japresedintia unuiminister pur telor, el renuntà la tronul Moldovei care i conservator, compus si din tinerilconser- se oferea, iajutitla alegerea principciul vatori (junimistil) cu care guverneazA péril Cuza. la 3 Octombrie 1895. Sub domnia acestul Principe, Lascar Ca- Lascar Catargiil a fost in numeroase rin- targiuse tine mal retras de politick dar duri president al Camerel deputatilor, uncle participà la miscarea din 1866, care aduce a representatanlindelungatijudetul Co- dupá sine abdicarea lui Cuza. In guvernul y un l ul. provizoriù de la II Februarie, face parte din locotenenta domnésd, dinpreunit Cu gene- Catargiu (Nicolae). NOscut in lasi, rala! N. N. Golescu si colonelul Haralambe. incetat dinviatàinGalati la1889 Fe- La I I Mai4 din acelas an, indatà dupii so- bruarie,

CAT 52 CAZ

Fost vice-presedintein comisiunea cen- Cazzavillan (Luigi). Ziarist, nascut tra% fost delegat al lul \Toda Cuza la Con- In satul Arzignano (Italia) la 1852. A facut stantinopole dupä proclamarea Sa ca Doran primele studil In institutul Chiari din Lombar- In 1859, spre a cere confirmarea Sultanului. dia si la vérsta de 14 ani s'a inrolat ca voluntar N. Catargiu a fosturulldinpartizanii In armata italiana contra Austriei in resbe- cel mal devotatl aI tul Voda Cuza si a stat lul independentel.Lasférsitul campaniei, mult timp departe de viala publica in urma s'a intors in Vicença;ande a absolvit cur- abdicarei acestul Domn. surile institutulul technic. La 187o-7i lua Mal térzi6, a fost prefect la Galatt si in parte in Francia, sub ordinele tul Garibaldi, 1878, comisar al Dobrogel. la résboiul contra Germaniel si fu inaintat sub-locotenent pe cämpul de lupta. La 1876, Catichi. Membru al departamentulul isbucnind resbeluldintre Serbia si 'furcia, afaceraorstreinela1823 ;mare banla Cazzavillanintritin legiunea italiana din 1826 in Molctova. armata sérbeasca. La 1877, trece in Roma- nia in calitate de corespondent al mal mul- Catppol (Alexandru). Actor comic, tor ziare italiane si apol lucreaza ca secre- societar al teatrului Nalional din Bucurescl, tar al ingineruluisef laconstruirea liniei nascut la 1859. Dupa ce a urmat cursuriie ferate FrateSti-Zimnicea. liceale, a intrat la Conservatoriul din Bucu- Dupé cäte-va incercari comerciale neno- resci siaabsolvitcursurilede declama- rocite,Cazzavillan, e numitprofesorde tiune. A jucat rolurl comice in operetesi Ihnba italiana la Sfintu Saya, apol la Mateiù In comedii ;principalele sale creatiuni sunt Bassarab ista' lo ani in profcsorat. Farfuridi din Scrisoarea perdutd,Topdrdea La 188o incepe a publica ziarele Frdlia din «Manevrele de toamnd», Roco din «Mas- Romdnd-italiand §iTesaui-ol apol cota», Stan Fundu din «Sfredelul Drczculuf », in 1888 deschide o mica tivografiesi in- Senatorul Ionescu din « Fenal. noastre», ge- temeaza ziarulcotidianUniversul.Peste neralul Timofte din « Fatinika» Campotassio cili-va ani, acest organ de publicitate foarte din «Triganzi» Bartolodin «Bdrbierul din rèsplindit in toate clasele populare, devine Sevilla», etc. un puternic mijloc de reclama pentru des- facerea numeroaselor articole comerciale Caudella (Eduard). Compositor rnu- tot fehal, gramadite in magazine directiunel zical, violonist,niiscut inIasi la 22 Maiù Universuluf. 1841. A facutstudiilesale InBerlin cu Cazzavillan a mal' publicat Curierul S'eret, concert-maestrul Hubert Ries, ear la Paris ziar cotidian ;Veselia, ziir ebdornadar cari cu Massart iVieuxtemps. apare si in present. Dupe ce dete mal multe _concerte in principalele orase din streinatate, se intoarse in Cerkez (Mihail). -- General, nascut tara la 186x unde incepu sé predea cursuri Bèrladla 1839, tricetat din viata la1884. la conservatortul dinIasi siIu in acelas A fäcut studiile la academia Mihaileanii din timp postul de §ef de orchestrii lateatru Iasi si a ocupat pe urma o funcliune la de- national din acel oras, post pe care '1 ocupa partamentuljustiçiei.Intratinarmata cu in decurs de 14 anl. gradul de cadet, peste un an a fost Numit la1893director alconservatc- sub locotenent. Dupe detronarea principelui rului din Iasi si predänd tot de odata Orla Cuza, refuza dinpreuna cu toll (Acera din in present cursuri de violina, Ed. Caudella regimentul generalului Solomon, atunci co- a dat lalutninanumeroase compositiuni lonel, sa jure credinça guvernului provisoriù muzicale, îqtre altele : Merma opereta in si nu se supune de cal in urma abdicarei colaborare cu Gr. Otremba. Fata rckajulu( Domnitorului. opereta (a$I), HatmanulBaltag- opereta In resbelul Independentel 1877-78, 0 (1883), BeizadeaEpaminonda opereta (1884), luat parte la luptele de la Plevna, ear Os- Dorman sail Romdnifi Dacif in colaborare man-Pasa a predat sabia sa in mäinele sale. cu Gr. Otremba (1885), Petru Rare,r opera Inaintat general, M. Cerkez s'a distins si la (1889). FI a mai compus un nutria- foarte batalla de la Smardan conduand atacul. El mare de v4lsuri,polce,romante,fantasil era membru al Societatel literare Junimea, pentru violinási piano, la infiinçarea el in Iasi.

CE R 53 CHR Cernat (Alexandru). General de di- De la 1867 inainte e ales de orasul Cra- visie, nascut la 17 lanuarie1828, mort la iova deputat, iin 1876 senator. 7 Decembrie1894 in Nizza. A intrat in In 1866 la 28 Aprilie, intra pentru prima armata ea sergent la 1851 §i a fost inaintat data in ministerul de sub presidentia lul M. sub-locotenent la 1852, maior la 1858, co- C. lepureanu, luand portofoliul cultelor pe lonel la 1866, general de brigada la 1873 care 'Ipastreaza si inministerulI.BTA... :Id generalde divisie la1877.La 1878, tianu péni la 31Octombrie1878. Apoi trece tu statul major general, si la 1891 e revine la timuire in 1881, la interne in 1882 trecut in retragere. si trece la culte in 1884, spre a parasi mi- In timpul resbeluluI Independentel (877- nisterul in 1885 lanuarie. G. Cbitzu a fost 78) generalul Cernat fiind ministru de res- profesor de drept la Universitatea din Bu- bel, remite portofoliul d-lui Ion Bratianu curescl. e numit cornandat alarmatel románe de De la 1888 s'a retras cu desavérsire din operniune. In aceastacalitate el dirijeaza v i ata politica. inersul trupelor, planul de campanie, primeste din partea Inip6ratulti/ Rusid decora- Christodorescu (Grigore). Sub-lo- liunea Sfintu Gheorghe !a 5 Septombrie 1877, cotenent, nascut la 24 Ianuarie 1853, nlort pentru curagiul destoinicia sa. la 30 August1877.Intrat inarmad ca La 29 Noembrie 187.7, Marele Duce Ni- soldat la 1870, selibereaza la 1873, trece colae, comandantul armatel active imperiale In reserva, apoi se reangajeaza casergent ecsprima printeun ordin de zi multumirile la 1874, si este inallat la gradul de sub-baco- sale generalului Cernat iarmatel romane tenent laiIulie 1877. dupa caderea Plevnel. Peste dou . lunI, la 30 August 1877, moare In afara de activitatea sa ca militar, ge- la atacul de la Griviça, la luarea redutei, fa- neralul Cernat a jucat si un rol politic in- cènd parte din regimentul 14 Dorobanti. semnat, fiind in mal multe randuri ministru de resbel in cabineteleliberalei anume : Christofi (Alexandru). Om politic, de la 2 Aprilie 1877 la 21AügliSt 1877, 'lasca in Craiovala1820, unde a fleta de la 17 Martie 1878 la 25 Noembrie 1878. scoalele primare sila vérsta de 12 anl s'a angajat cu juncar (sergent voluntar) in Re- Cernatescu (Petre). Profesor, nas- gimentul No. 3 de linie din acel oras. cut in Craiova la 1825, incefat din viara la La 1834,laintronarea principelui Al. 21 Iulie 1892. Ghica, el capéta pritnul sé6 grad de sub- Fost profesor al facultare/ de litere sifi- locotenent iinainteaza incet incet Ora' la losofie din Bucurescl,fostdeputat in mal 1848. multe sesiuni legislative, a publicat :Com- Isbucnind revoluçia, Cbristofi, de un tetn- pendia laistoriagenerald (1868)Istoria perament foarte intreprinzétor, ja o parte contimporand de la 1815 pénd in .zilele noas- activa la dénsa si e numit capital' de revo- tre (1871). luçie, lucrand in tot titnpul cu sefil acestel miscari. Chitu (Gheorghe). Profesor, om po- Dragostea sa pentru institutiunea poporuluf litic, nascut in Craiova la 24 August 1828, armat, o arata caras/ mal tar2ii't in 1866, alud incetat din viarii la Mirila (DO) la 20 Oc- primeste funcriunea de sef al guarde/ civice tombrie 1897. A facut studiile sale in tara din Craiova si o pastreaza noué anl facénd la colegiul Sfintu Saya din Bucurescl. unde sacrificil din averea sa personala, infiinçAnd fu numit profesor de limbele clasicechiar o biblioteca popular a in acel oras pe langa In scoala de unde esise abia ca elev. legiunea sa. La 1848, fiindIn vérstade 20 anI,ia Ales de mal multe oil deputat ,ei1 sena- parte la miscarea revolutionara si e numit tor, aristofi a atras Cu deosebire atenriu- comisar de propaganda al guvernulul revo- nea publica, prinspiritulsé.tidemocrat si lulionar. In urma, pleaca laViena si ter- cultulienerariunea ce a pastrat timpuri- inina studiile. sale juridice. La 1857 se in- lor revoluriune/ de la 1848. toarce in rara si fondea2ii In Craiova ziarul AstazI traeste retras in Craiova. Vocea Oltultd ; apol intra in magistratura, procuror Ja Cunea de Apel, Cilibi (Moise). Negustor israelit

C I O - 54 cm cut in Focsanila 1815,in:etatdin viata rfiatiune, apoI a plecat la Paris unde a ur- la 1869 in Bucurescl. Tinca inBucurescl mat in timp de duoi ani cursurile acelul con- o pravalie cu maruntisuri idesmerda lu- servator, clasa lui Delauney. mea prin glumele sale, chemandu'o in priva- A debutat pe scenaTeatruluf National lie cu strigatele : «O ghetape bani,alta din BucureK.I in 1889, in rolul Lady Mac- de pomana!» beth. A mal jucat pe Astarbeea din Tyg- Natura foarte vesela, Cilibi Moise de si n'alioli, Martha din Uvrieril, Joitza din Mort lipsit de instructiune cita nu scia carte, a fdrd L'indizare, etc.. etc. lasat mai multe carticele, dictate de dénsul A publicatversuri indiferite reviste si fu limbarom:measca, j'Are-carl :'Mata luí a scris pentru teatru national: Verginia, tra- Cilibitt Moise vestitul (185.8) Pialoi pro- gedie In versuri ; Noaptea de Pilte, Aparta- verbele luí Cilibi Moise (1859) Vista de 48 mentid de inchiriattot in versurlract si non! (1861) Anerdote ci Poveste (1862) Prac- Ultima dejteptare a Mariet Antoinetta. ticaluí Cilibi Moi se(1862)Prarticesi La 1897 a parasit scena si s'a casatorit culegert (1863) Anul noii 1869. cu profesorul Ionescu-Gion. Uu portret dupa natura al lul Cilibi Moise, in costumul israelit, facut de pictorul Grigo- Ciurcu (Alexandru). Ziarist, nascut rescu, se gaseste ingaleria Doctorulul N. in 5ercaia (Transilvania) la 1854. A facut Kalendero. studiile sale la gimnasiul din Brasov si apoi a urmat cursurile de drept la universitatea Cioranu (Mihat).Fost adjutant al lui din Viena. Tudor Vladimirescu in timpul miscarel de Intors in Bucuresci la 1876, debuta ca rela 1821. A luat parte la toate luptele si a dactor al Uniret democratice, de unde trecu scris la 1856 Revolutia luí Tudor in 1877 la Roindnul. Aci, facénd cunos- escu». tinta cu Galli, corespondent al mal multor ziare franceze, fondadinpreunacu dèn- Cipariu nascut sul l'Orient, care deveni mai tarziù l'Indé- la 1805 inteun sat din Transylvania, mort pendance rouniaine. la 1887 in comuna Blaj(Transylvania). Fiind director si proprietar al acestui din Filolog de mare valoare, el a fost profe- urmá ziar, la 1885 a fost expulsat din tara sor de teologieipoi reposa al Capitolului prin o decisiune a Consiliulul de ministri de pe langa Mitropolia din Blaj,i membru al sub presidentia lui Ion Bratianu, sub incul- Academiei romane. El a fost continuatorul pare ca ar agita spiritele in contra monar- scoalel pe care o intemeease inArdeal, hiel ungarei ca ar face parte dintr'o so- Sincal si Maier. cietate iridentista. Scrierilesalesunt :De3pt ect eeituti ea Reintors in Iarii dupa caderea guvernului Ronninilo, .Sciinta in scr ipturd (1854) Ele- liberal la r888, a luat directiunea ziarulul mente de limbd romtind dttpd dialecte ici mimo- Timpu/ pe care o pasfreaza pêna in present. inminente vean' (1854). Arte ,qi fragmente !a- A fost ajutor de primar in Consiliul co- tine romdnesct pentrtt istoria bisericet romdne, munal dinBucuresci dela 1894 pénil la una! ales unite (1855).Compendiude gra- 1895. maticalimbeirománe. Cristotnalia (1858). lstoria santd (1859).Ele/tientede filoso& Ciurcu (Nicolae). Miscut in Brasov dupd Km ug (1859) 2 vol. Elemente de poe- la1820, incetat din viatza la 13 Septembre I icd (186o). P, incipit de limbdi 3cripturd 1890 in Bucurescl. A intratincomerciù (1866). G, amatica latind (1869). Gramatica inca de tin6r, cafunctionarlao casa de toindite (1870-1874). banca din Viena. La 1837 eniin Bucu- I.Cipariu, a debutatprintr'unziar po- resci ca imputernicit dinparteabaronului litic literar la 1847 :Organui ltimindret. Sina spre a urmari incasarea unor datoril, ear la 1842 se stabili chiar intara spre a Ciupagia (Arma). Artista dramatica indeplini realisarea acestor creante. autoara,fiicaunulmilitar,nascuta in Terminandu'sl misiunea, se ocupa de a- Bucuresci la 29 Octombrie 1865. A urmat gricultura si se amested la miscarea revo- si terminat studiile licealein Bucuresci lntionara din 1848, traind instrinse lega- cursurile Conservatoruluinostru de decla- turI cu membrii de frunteal acesteimis-

COB - 55 - CON cari. Cand intrara Ru§ii in tara, se refugia servatoriuluidin acel ora. Apol trecu in Bra§ov. Conservatoriul din Paris. La 1856, N. Ciurcu se stabilidin noù Compositiilesalemuzicalesunt :Les In Romania, unde '§Iperdu togá averea fleurs du Bosphore; Trois .51Celodies, la Lyre din causa unor procese relative la mosiile Roumaine, Miqeppa, opera, Tudurel, opera, ce tinea in arenda. ínsula Florilor. Cohen a scris critice muzi- La 1885, a fost expulsat din tara printr'o cale in ziarele Presa §i Roma* nul.El este decisiune a Consiliului de Mini§tri de sub profesor de canto la Asilul Elena Doamna pre§identia lui J. C. Bratianu, sub inculpare din Bucuresci. ca ar agita spiritele in contra Ungurilor §i ar face parte dintr'o societate iridentista. Conduratu (Petrescu C.) Tipograf, La 1888, dupa caderea guvernului libe- nascut in Roman lato Februarie 1844. ral, s'a reintors in tara. Studiile primare §i gimnasiale le a Facut in Ia§I péna in anul 1859, cand parasind §coala, Cobklcescu(Grigore).Profesor, publi- imbrati§a meseria artelor grafice, ajungénd cist, nascut in Ia§I unde a incetat din viata. patron tipograf de la 1870-1890 in 13ucti- la 21 Maiil 1892. rescl §i Giurgiu. Inca de la 1852 a fost nuinit profesor El a scris §1 publicat :Cdldlqa pentru de §tiintele naturale la gimnasiuldin Ia§1, studiul tipografic (1876). Gizsrgiul, ziar po- lipa/ a ocupat catedra de geologie §i mi- litic (188o -1883)§iRevista Tipografia neralogiede la Universitatea dinIa§1 cu Románd de la 1886 péna la 1894. incepere de la 1866 §i Ora la 1892. Post membru al AcademieI romane, §i Gonstantinescu (Barbu). Profesor, membru corespondent al mal multor Aca- publicist, nascut la 1837, incetat din viata .demiI din streinatate, G. Cobalcescu a pu- in Bucurescl laNoembrie 1891. Postdi- blicat : Manual elementar de geologie, studit rector de studiI la Asilul Elena Doamna §i geologice ji paleontologice asupra unor tere- lacoala pentru invataturapoporuluiro- nurt tertiare dinunele pdr.tt ale Romániet man, fost profesor la facultatea de teologie (1883). Despre originea ji ci.cémintele pe- §i la liceul Matel Basarab, fost director al Scoalei Eleste fondatorul celei troluluf in general si particularinCarpott normale. (1887) etc., etc. d'întâiù§coale roinane froebeliane. A publi cat, Limba §i literatura4.-iganilor(1878) numeroase cartl didactice, intre cari :Con- Codrescu (Teodor).Profesor, publi- fesiunea ortodoxd a crediutef bisericet catolice cist, nascut in Ia§I la 1826, incetat din viata ji apostolice a resdritului. (1872). Abecedarul la 1894 Martie 29 in Ia§L A inceputstu- románesc (1874-1879). Istoria anticd ji .fiio- diile sale in tara §i le-a terminat in Francia. grafil (1890). Istoria satrd a noulut testa- Intors in Ia§I a fost numit profesor la li- ment (I890) Carte románeascd de citire (1890). ceul central din acel ora § candinfiintii in Noul abecedar románesc (1891). Cartede 1854 tipografia Buciumulut romcin §i edita citire (1891). ziarul Zimbrul. A fostprefect al judetului Ia§1 inainte deUnire, dar s'aocupat in Conta (Vasile).Profesor, publicist, nas- special cu tipografia §i editarea de cartl. cut la Ghintoani in Moldova la 1846,in- Scrierile sale principalesunt :Uricariul cetat din viatala1884. A facutstudiile documente istorice3 vol.§iDictionarul sale- juridice §i filosoficelaBruxellesca románo-jrance.K. bursier al Statului §i intors in tara, a intrat profesor de drept la Universitatea din 141 CohenLinaru (Mauriciu).Composi- in 1873. Deputat in Camera revizionista la tor, profesor de muzica, nascut Th Bucu- 1879,el a facutpartedin cabinetullui rescl la 26 Noembrie 1852 din parintl Ion Bratianu ca Ministru al Cultelor §i In- spanioll. Dupi ce'§I facu studiile clasice str. publice de la 20 Iulie188o pana la In liceul/vIatei Bassarab§iurma cat-va 1881.Apol a fost membru Curtea de timp Conservatoriul din BucurescI, pleca in Casatie. V. Conta a inceput prin a scrie ver- 1870 laMilano unde studia armonia cu surl cati dovedeati cuget,rea lui filosofica, Lauro Rossi compositorul §i directorul Con- dar principalele lul publicatiuns sunt :Teo

COR 6 COS ria ondulajtunit universale, eoria fatalismuluf, Cornescu (loan). General, niliscut lo Incercdrf in metafisicd.,. 1822 Ianuarie 7incetatdinviatilla Fe- Scrierile sale sunt traduse in limba fran- bruarie 1890 in Bucurescl. rntrat lit armatä cezä de D. Rosetti-Tezcanu. cu gradul desergent la1837, a inaintat sub-locotenent la 1839, maior la 1853, co- Cornea (Dimitrie). Om politic, nas- lonel la1858, general comandant aldivi- cut in Ia1 lar816,incetatdinviatä in ziel a 3-a teritorialä la 1870. La 1874 s'a Bucarescl la r884. A intrat in administrape retras din armatA. ca pomojnic, §ia trecut ränd pe rand registrator, arhivar, translator§ef de biuro6 Co§buc (Gheorghe). Roet, nAscut in director de minister si in fine Ministru. satul Flordon (Transilvania) la 8 Septem- Dupl unireaPrincipatelor, aintrat brie 1866. A tAcut clascle primare la Na- primul guvern comuu ca ministru al lucrä- saud si a urtnat apoi cursurileUniversitit- rilar publice de la 27 'armarle 1862 par-16 tel din Cluj.Atuncl incepe sA §icolabo- la 24. Iunie adela§ an cand a trecut ia Jus- reze la Biblioteca. popularä a Tribunef, pu- titie. La 14 Iunie1863detnisieneazä.In blicänd numeroase poesil. 1876 la 4 Aprilie ja portofoliul externelor La 1883, ea ficsat in Romania unde de însnumaI pentru cate-va zile, panä la 27 asemenea colaboratlapartea literaräa Aprilie cand demisioneazA cu intregulca- unor reviste ziare cotidiane. binet L Em. Florescu. El a publicat :Blastent de munid. Legada populard din giurul Naseuduluf (1885). Pe Cornea (Mihail D.). Avocat, näscut Pdnuintul Turculut (t885). Fatacraiului in '4 la 1838. Dupi ce a urmat §iter- (1886) 'Draga mame (1886) Fulger (1887) minat cursurileliceului din ora§ul s61 na- Balade ji Mile (1893) Lord (Byron. Maepa tal, s'a dus la Parisunde a obtinuttitlul (18961Firedetort(1896) P.Firgilius de doctor in drept. Reintors in rarä s'a o- Maro. Opere complecie,premiate de Aca- cupat cät-va titnp de litdraturä, colaboränd demia romana (1896) Antologiasanscritd la revista Convorbirt iiierare, in care a pu- (1897) Versn,§I prod. 1897. blicat cate-va poesil lince, adunate mal tarziii inteun volum (1869). Cosmovid (León). Profesor, näscut La 1871 a scos Revista practia de drept la 1857. Terminänd studiile sale sciintifice onuin; apol se stabile§te in Bucurescl mide In streinätate, a fost numit la 1883 profe- avut cät-va timp directiUnea ziarulul eb- sor de zoologie ifisiologie analiticil la fa- domadar La Boite a ux le/tres bro§uriiin cultatia de sciinte din Ta§i. limba franceza. A publicat: Elemente -de geologie(1883) IVL Cornea s'a distins mal ales ca avocat Notiunf de botanicd (1887) Noliunf de mi- inaintea instantelor civile. neralogie (1887) Introducere in sciinjele naturale (1887) Elemente de morphologie (1893) Cornescu (Constantin). Magis-trat, Studif morphologire, taxionomice. pspcologice, näscut in Bucurescl la I830. A facut stui- etc. (1894). diile clasice la liceul Henric al IV din Paris §i apol a unnat duo! ani c-ursurile de la fa- Costaforu (Gheorghe). Om de stat, cUltatea de drept.- profesor, näscut in Bucuresci la 26 Octom- Reintors intari la 1852, a fostnumit brie 1821, inCetat din viatä in Bucurescl la In magistraturä procuror de Tribunal §i a 28 Noetnbrie- 1876. A fácutstudillesale inaintat par-ala gradul de Consilier de Curte, juriclice la Paris §iintorcandu-se in tara a ocupänd aceste functiunineintrerupt pänä fost nutr.it profesorla facultatea de drept la z Maiú 1864, cand a demisionat in ur- dinCapitalä. De la 1871 pänä la r873 a ma loviturel de $tat. fost decau al acelel facultäti. Bärbat Peste curänd e numit tnembru la malta de o valoareincontestabilä,G. Costotoru Curte de Casatie, dar refitsä acest post. fAcut parte din mal toate leg,islaturele ca C. Cornescu a fost alessenatorin se- deputat si a fostMinistru deexteme in siunile de la 1884 pänä la 1888. cabinetul Lascär Catargiu de laI r Martie Vänätor renumit; el a publicatin 187-4 187r pänä la 27 Aprilic 1873, apol a fost Manualul Vindtoruluf. agent al tärel la Viena.

&zis 57 citk G. Costaforu a publicat IvIagainul jude la 1878. apoI §eful serviciulut de geniit decdtoresc (1855-1856) Volumul al 2-ain din Bucurescl, sef. de stat-majoralcorpu- 1862. Studit asuprainstrucliune! publicein tul 3 de armatA, _secretar general al Minis- unele din statele cele n,zi Inaintateale En- terulul de rAsboiÙ, §i acum sub sef de stat ropet (1866). major general al armatel. La intoarcerea sa din str5iniltate, a intrat Costescu (Anton). Colonel, nAscut la in rAsboiul IndependenteI ca locotenent §i 1840, elev al §coaleI militare la 1851, sub- apol comandant al unel companit din Reg. locotenent la 1856. genii1. A lucrat la fortificatiile de la Ca- La 1866, avéndgradul deciipitanin lafat, la cele de impresurare ale Plevnel artilerie, a fAcut parte din complotul de la Vidinulul, la §anturile delaGrivita §ila Februarie contra tulVoclà Cuza §ia lucrArile deatac aleOpanezulul. fost unul din cei trel ofiterI cari,introdu- A infiintat «Revista A malet»,in188o cAndu-senoapteain Palat,aúprésentat §i «Cercul Publicaliunilor militare», in 1890. Domnitorulul spreisaliturà declaratia de A publicat :Curs defortificalinnein 5 abdicare. volume i881-86, carea. fost premiat de Inaintat maior la 1867 §i locot-colonel la Academia romAnA. Constituirea ,s-i 1870, comandant alregimentulul dearti- .fortificarea ;Neutralitatea Rfinidnier lerie dingarnizoana Ia§l la 1877, a murit intr'un resboifi viitor. Utilitatea celd(ilor ; Nofi in acel ora § la 1889. curs de brtificalinne in3 volunte. Geogralia militard a (dre!Ide! de apdrare ; Costinescu (Emile).Om politic, zia- Si in timba francezà: rist, niiscutin Ia§l la1844. Incàtiniir a Experiencesde coupoles à Tucare.sl. La intrat la Romdnul caredactor subC. A. .fortification permanente actuelle. Rosetti §i a devenit in cur5nd prim-redactor al ziaruluI. Crapellianu (Nicolae).Profesor, nAs- Ales deputat in toate Camerile liberate, cut in Craiova. la 1843. A f5cut toate stu- s'a retras din ziaristicAsprea'§/desvolta diile sale in tarA. Numit la 1864 profesor toat5 activitatea in afacerilefinanciare. Ast- de matematice la Ploe§ti el functioneazA in fel a fost director al BAncel nationale, mem- aceastA calitate§1 pan astAzIfiind§idi- bru in Consiliù deadministratie laSJcie- rector alliceulul din acel ora. tatea de Asigurare Nationala, la Societatea A fost membru in Consiliulgeneral al Unirea, Patria, la Societatea pentru .indus- instructiund publicede la188o- i886, §i tria Petroteulul membru in Consilii'l comunalalora§ului In- Sinaia, Emile Costinescu a stahilit o Ploe§ti ales in 1888 §i 1894. fabrica de cherestea. Scrierile sale :Aritmetica, Geometria,a- La 1897a luatdirectiunea generalàa probate de Ministerul Instrpublice. Mime! generale romdne, la infiintarea el. Creang6. (Ion).Nuvelist, niíscut la Cracalia (Leon). Câpitan, nAscut la Martie 1837insatut Humule§tii,jiidetul 6 Iunie 1838, mort la 30 August 1877. Neamtului, mort la 31 Decembrie 1889 in Intrat in armatà ca soldatla 1855, capAta Iast. gradul de sub-locotenentla1863 §1acel A inceput prin a invAta carte bisericeascA de apitan la 1871. Comandant al une com- in satul unde se miscuse, dar a fugitme- panil din Regimentul io dorobantl, el moare re(' din §coli pAnA la 1853 cAnd a intrat in pe cAmpul de lupt5 la 30 August 1877, la seminarul de la Socola( Ia§I) de unde a e§it atacul reduteI Grivita. la 1859 §i apoi a devenit diacon. Mal tar- ziù el infra in §coala normalii Vasile Lupu Crainicianu (Grigore). Colonel din §i apol e numit institutor de clasa I-a. geniù,'n5scut in Bucuresci la 1852. Elev in La 1871 Creangilarunc5potcapul liceut St. Saya, etev al §coalei militare la 1869 devine mirean. a e§it sub-locotenent la 1873, 'apoi a absolvit ColaboratoralziarulutConvorbiri Lite- §coala deapticatie de artilerie §i geniu din rare, membrualSocieatel Junintea,Ion Bruxelles la 1878. Inaintat colonel la 1893, e CreangA a publicat o sum5 de nuvele profesor de fortificatie lascoalele militare pove§tI populare intre carl :Soliera Cu tret 4 bis

CRE 58 Cteti

nurori, Capra cu tref Prepel- sila Telis, unde divisia de cavalerie C:re- eacPun pita cu dof bantPoeif populare. teanu si brigada de infanterie Cantili lupa Moi Nichifor coicarul Faia babe! ci fata alaturi de garda imperial ruseasca sub ge- nto,snecTululPovestea porculut. Povestea neralul Gurko in sangeroasa batalie din 12 Stan Paiitullvan Turbincaloan Octombrie ; insfarsit, la 7 Noembrie, la Ra- Tovestea lut Harap alb. hoya, unde cavaleria iinfanteria puse sub Scrierile sale adunate, aú fostpublicate ordinile directe ale lui Cretzeanu, iaù o parte in Biblioteca pentru tog, editura Carol Muller. decisival aceavictoriespeciala a ostirei romanestl. Cretzeanu (Gheorghe). Jurisconsult, Dupa incetarea resbelulul, M. S. Regele a poet, nascut in Bucuresci la 1829,incetat desemnat pe colonelul Cretzeanu ca adjutant din viata la Bucurescl in 1887. Elev al coal s, lar mal tarziù numindu'l general, l'a legiuluiSfantuSaya, tl termina studiile facut seful casel sale militare. sale in drept la Paris unde intemea cu Numit apoi inspector general al cavaleriei, tinerl romanlziarul«Junimea Romand», a ocupat acest post panala1891cand a menit a propaga idea unirei, dupa ce scrise demisicmat din armatii. deja la alte ziare tiparitetotinPariscu tilul»Romaniaviitoare §1 «Republicaro- Cretzescu (Alexandru).Jurisconsult, mana». om politic, nascut la 1825, incetat din viata Intors in tara la 1853, G. Cretzeanu in- la valea Calugareascala28Iulie1885. tra in magistraturaca procuror de Tribu- Fost custode la Bibliotecanationala,apoi nal, apol substitutlamalta Curteiar advocat manastiresc,profesor de istorie la 1857 jurisconsult al Statului. La 1859 este Sfantu Saya,revisor generalalscoalelor, numit director alMinisteruluiJustitiei, procuror, membru de sedintai presedinte peste putinMinistrilad-interimlaacelas la Malta Curte de Casatie. departament. La 186° e numit inembru la In cabinetul Ion Ghica, a fostNlinistru malta Curte, dupa acea procuror la Casatie, al Cultelor de la 14 lunie 1869 phit la 12 In urnia Ministril al CulteloriInstructiunei Decembrie, acelas an. publice la 1862 timp de o luna si apoi ear membru la Casatie pana la sfarsitulvietel Crutzescu (Constantin).Gencral de sale. Scrierile sale sunt : Melodif intime (185)) divisie, nascut la 13Septernbre1838, in- El a colaborat la Revista Carpaliloi, Re- cetat din viata in Bucurescl la 1897. A in- vista roináná ila ziarulPatria din1854, trat elev in scoala militara la1857,sia care dupa cate-va luni fu oprit de censura. fost inaintat sub-locotenentla1859, apol ofiter superior la 1867, si colonel la 1877. Cretzeanu (Victor).- General de bri- In timpulresbelului Ineedendenteidin gada nascut in Bucuresci la1832,incetat 1877-78 a comandat brigada I-a divizia I-a din viati la 1897 Aprilie in Bucuresci. An- care a luat parte la luptele de laSmardan gajat voluntarla vérsta de 19 ani in cali- Vidin. La 1887, C. Crutzescu a fost inaintate de cadet, a facut la I86o cursurile scoa- tat general de brigada sila1893 coman- lel de cavalerie de la Saumur (Francia) si dant al divisiei 2-a din Craiova. intors in tara a inaintat pana la gradul de colonel in 1878 cand, isbucnind resbelul In- Cuciureanu (Gheorghe).Medic, nas- dependentet, is'a incredintat comandamentu cut la 1824 in Dorohoik incetat din viga diviziei independenta de cavalerie. In Iasi la 1886 Ianuarie. S'astabilit in Iasl De atund,siin tot timpul campaniei, pe la 1837, a fost protomedie al Moldovei, pana la terminerea el prin luarea Vidinulul, apol medic primar si epitrop al Casei sfantu colonelul Creleanu conduce trupa incredin- Spiridon din Iasi, i Ministru deculte tata lui cu isbanda iCu chiste :la Maha- Instr. publica -al Moldovei inainte de unire. leta, unde calaretil romani pun pe fuga ca- A fost membru al Academiei romane. larimea turceasca i '1 cuceresc un steag, la Semeret-Trestenik, unde calrasil nostri, Cuciureanu (Mihail). Publicist, impreuna Cu brigada de cazad Tutolmin, cut la 5 Noembrie 1819 in Botosani, ince- ataca o coloana de 8000 de turcli prind tat din viata la5 Mal 1844 in Falticeni. A doua convoiuri ;la Dolny si Gorny-Dubnik facutstudiilein Pestha i Cernauti si a

CUC - 59 - CUZ tost ina tärzifi asesor la Tribunalul Neamtu. D-lui Th. Rosetti, fostul pre§edinte de Con A publicat 'Poetice cercdri (1839). siliu,apolintriinmagistraturi§i peste scurt timp fuse numit in185o, prefect al Cucu (St. Nicolau). Inginer, rascut judetulul Covurtuiti. in Bucuresclla1857. fOcut studiile Sub dirnAcamialufVogoridis (1857) liceale la Matel Basarab, iar pe cele speciale reintr5 in armatk ajunse dupO cate-va lunI la §coala de Podurl §i Sosele din Bucuresci. la gradul de colonel §i atuncl fu numit ea- Cariera de inginer §i-a fAcut'o la Primi- rii§1 prefect la Galatzl, dar 4/ detein curia Capitalel unde se ridici treptat penA la rind demisiunea motivatii pefapteleanti- gradul de inginer-ef, director al LucrOrilor nationale §i anti unioriste ale CiiimAdmiel. Ora§ulul. La 1887 trece ca Director la So- In timpul locotenentel donme§t1 a lui V. cietatea romini de Constructil,§ila 1893 Sturdza §i A. Panu, Cuza e numit Ministru revine in capul serviciuluI tecnic al PrimA- de resbel al Moldovel §i estealesal Ga- riel, unde 'I regAsim §iastAzi. latzuluI in Camera electivA a Moldovel che- A tipArit :Cdile feratedeinicies local matO si aleaga un Donin dime() casA domni- (1876) Statiunele meleorologice papilla re (1876) toare streini. In ziva primel adunArl,la5 Asupra canalisatiunefol asului Tucttresc! 188 o Ianuarie1859,inlipsauuul candidat la Petrolnl derivatele i nplicatinnele lut (1881 domnie,dintr'ocasOdomnitoarestreink Ilittninarea prin ga a orafultd Craiova (1884) Cuza este ales domn alMoldovei,ear la Alimentaren cu apd a orasulut Bucuresc0 893) 24 Ianuarie acela§ an, Domn al Munteniel, Nod sislein pela/ ualimentare(' w aselor Cu §i ast-feleldevine Dona)alRominiel, apd (1894). Alimeniareacu a pd a ()ramita aprobAndu-se de ciitre Conferinta de la Paris, Rd mnicu-Sdrat (1894) Sistematiunea orasului unirea Principatelor. Turnu-Severin (1894). Alimentarencu apd Din nenorocire, primii ani al Domniel se oawtlur Constanta (1895). succed5 in sbucium5rI interneproduse de putinul caz ce fOcea Suveranul de preroga- Cugler-Poni (Matilda). Poet5, nis- tivele Corpurilor legiuitoare, ear schimbirile cutà la Ia§1 in 1853 'din 061111germanI. ministerialc necurmate, nu ficeati de cit sO Cunosand foartebine mal multe limbl slibeascA din ce in ce mal mult situatiunea streine, a arAtat incO de timpuriù vocapu- sa. La 186o, secontopise ambeleMinis- nea sapoetic5,prinpoesil pubEcatein tere, cel din Moldova cu cel din Muntenia, Convorbirt Literare pe la t866. De atuncl dar acest guvern de fusiune se termina prin §i penA astázi a scris numeroase poesil adu- inoartea tragici a lul Barbu Catargiu, §eful nate §i publicate la Ia§I inteun volum (1874). partiduluiconvervator, pre§edinteleCon- siliului, asasinat sub poarta Mitropoliel la Culiano (Nicolae). Niscut la1834, 8 lunie 1862, cind e§ea de la Camer5. profesor de geociezie§iastronomie la fa- Cuza face atuncl apel la un guvern N. cultatea de sciintedin 14 dela 5 Iunie Kretzulescu §i rend pe rend cauti sIt uzeze 1863, rector al Universitktel-din acel toatepartidele politice,nAdAjduindcO va A publicat :Raporturt despre starea scoalelor sfir§iprinafisingur stipinulsituatiel pub/ice din Ia§1 (1867-1868). Lectiunf de pentrutot-d'a-una.Budgetelé nuse mal calcul diferential si integral (1870-1877). votai'l de CamerO, ci se decretal prin Curs elementar de trigonometrie plana ri sfe- ordonantit princiark cetAtenil refuzail plata ricd (i 886). Curs elementar de algebrd (1890). impositclor in asemenea conditiunl (1863), Curs de cosmografie (1895). administratia era pe mana une) camarile, libertatea omulul nu se mal respecta. Cuza (Alexandru loan Liii).llotun Inatare situatiune,Cuza t'Ocia apel la alRoinhiel, ascutinGalatzla1820 Mihail KogOlniceanu, careluàputerea Nlartie zo, incetat din viatO la5 Mal 1873 1864, figOduind prin programul seticIt va Iii ora§ul Heidelberg (Germania), inmormin- satisface ccrintele parlamentulul. In interval tat la mo.,ia sa Ruginoasa. Intrat in o§tire din de cite-valuni,sevotará atunci legile tinerete, demisioná peste cit-va timp §i pledi pentru secularisareaaverilormArhistire§tl, la Paris unde '§I urm5 studiile de la 1837 pentruinfiintareaunul Consiliu de Stat, pena la 1840. Reintors in tark se cAsAtori une CurtI de Compturl, pentru organisa la 1844 cu Domni§oara Elena Rosetti, sora rea justitiel, reforma codulul Penal. Se proc-

cuz 6o -- CUZ lana desfiitnarea pedepsel cu moarte, liber- lui, CApitanil Pilat, CostiescuiLipoianu. tateapresei,inviolabilitateapersoaneisi Usile camerel de culcare a Domnitorulul domiciliulul, etc. etc. se deschiserAi dpitanul Costiescu presint4 La mai multe din aceste legi, precum la lui Cuza spre semnare actul de abdicare pe aceea relativii la organisarca guardel natio- dind dpitanul Lipoianu Ii intindea un con- nalk i alegereaprimarilor, Cuzarefuzii dei ear cApitanul Pilat pledind spinarea, o sanctiunea sa, amAnlind'o din zi in zi. Ca- oferea spre a servi drept masà. mera din parte'l anana asemenea discutiu- Domnitorul semra, se imbrkii ipArAsi nea legcl rurale din causA d multi proprie- palatul insotit de conspiratori,filrà sA fad tarl nu se putead intelege asupra cantitktei cea mal mid resistentà. de pAmént ceurma sse dea tèranilor, In noaptea aceea se si institui o Locote- nnil cerénd 5 pogoane,altilpropuind2 nentii DomneascA compusiidingeneralul si junatate. Nicolae Golescu, Lasdr Catargiu si Colo- Aceastliallanare fuo armA in mana nelul Nicolae Haralambc ;apoise forma Guvernului siin urma unul vot de blam un guvern compus dinfruntasiltuturor dat Ministerului Kogiilniceanu, parlamentul partidelor politice. fu disolvat i deputatil furaexpulsati cu Peste dte-va zile Principele Cuza pArasea puterea armata din Camerà (2 Maiii 1864). tara si se stabilea in striiiratate. La 4 Mal1864 se promulgii o nota MaltArziù,dulaalegereaPrincipelui lege electoralA stabilind sufragiuluniversal Carol atunci cAnd inimicitia dintrc cu doné categoril, inoul statut fu ratificat Francia si Germania incepuse a se accentua, prin plebiscitul de la ro sir4 Madi 1864, ear intrigile politiceininteriorultare' se care dete lui Cuza 713,000 glasuri contra deslAntuirii earAsi, imperiul francez ispiti pe 57,000. principele Cuza spreasti dad in mod Aceasei lovituril dc statnari nemultu- eventual, ar mal fi dispus sa primeascii ea- mirele, mal ales di toate concesiunile, toa.te ritsi tronul Romaniel ;dar principele refuzil furniturele se dedeaii prin simpledecrete. categoric. Financele Statului ajunsese de asemenea in La 1870 Ianuarie, ales deputat de dtre cea mal tristlstare,earamiciipersonall colegiulal4-leadeMehedinti, ai Domnuluise inavuteati in paguba Sta- mandatul ce i se oferea. tulur,Ultimul Minister N. Krctzulescu, for- Unirca Principatelor, secularisarea averi- mat in afarii demajoritatca parlamentark lor naiastiresti, improprietkirea tAranilor, fu semnalul explosiunei nemultumirel ge- aù fost inviata Principelui Cuza pagine nerale. preatràlucite, pentruafiintunecate cu Sub conducerea fruntasilor partialui libe- desAvérsireprin cele-l'altegresellsia- ral, isbacni miscarea revolutionarA de la I r cate ale Doinniel de la 1859 la 1866. Februarie 1866, in care eral amestecati ditl-va militari, miscare de altminterea cam Cuza (Alexandru). Fiù adoptativ al" neasteptatA de vreme ce cu do0 luni ina- Domnitorului Alexandru IonCuza, incetat inte, prin discursul Tronulul de la Ianuarie din viatA la I890 in orasul Madrid, ingro- 1866, principele Cuza indicasedeja inten- pat la proprietatea pArinteascii Ruginoasa. tiunea sa de a abdica spre a se putea rea- lisa dorinta Romanilor :alegerea unul Domn Cuza (Alexandru C.) Poet satiric, strein. cut in In' la 1857. A colaboratlaCon- In noaptea de ir Februarie 1866, pe la timpornnul §i Convorbirt literare. A publicat: 3 ore sijuinftate,Batalionul deviniitori Epig rame, Monologurt. sub comanda maiorului G. Lecca esea din cazarna si se aseza hìngàaripa din dos a Cuza (Dimitrie).Fih adoptativ al Dom-. palatului,ear o trAsura avénd pecaprit nitorului Alexandru Ion Cuza,incetat din drept vizitih pe un negustor ChiritzA Tudor, viatà la 1889, ingropat laproprietatea 0- astepta la intrarea gr5clinetSchlater sem- rinteascil Ruginoasa. nalul spre a inainta. Dintre conspiratorl intrariiinpalat fiirA Cuza (Elena). Doamia a României, nici o impotri vire, maiorul G. Lecca chula nascuti la Jai in 1825, sora d-lui Tb. Ro- 11 çra toeinal incredintatà paza Domnitoru- setti fostul presedinte de Consiliù si actual

DAB - 61 - DAN

Director al BAncei Agricole. In anul 1844 a avut de scop crestereai educariunea fe: s'a cásátorit cu Alexandru Ioal Cuza, fos- telor mime sitrace. tul Domn al Romaniel pe atuncl magistrat Crud lovità prin moartea priticipilor Di- la Galatzi. mitriei Alexandru Cuza, fil adoptativi ai Doamna Elena îi atrásese in timpul Dom- A. A. L. LDoamna Cuza a intrat in 1890 niel, dragostea tuturor prin virtutile sale caz- ca infirmierá la spitalul Caritatea dinIasi, nicei nemárginital iubire pentru cei des- dind acolo ingrijirile sale celor bolnav). mosteniri de soartà. Acum, Doamna Elena in vérstá inaintatá, Cu un prim fond dat de Altera Sa i apoi s'a stabilit la Peatra Neitmtzu. márit de o suscripriune publicka pus te- Numele acestei blAndeisfinte Doamne melia orfelinatului de laCotrocenicarel' e binecuvântat de tori Romana carl aú cu- poartá numele Asilul Elena Doannta, sicare noscueo.

Dabija (Nicolae). General, náscut la La 1876, Dame e numit profesor pentru 15 August 1837 in Hui (Fálciu), mort la limba si literaturafrancezá la liceul Sfintu Decembrie 1884 in Paris. A fácut scoala Saya ;la 1877 colaboreazá la ziarul Romd- militaráde la Metz (Francia) de unde a nul iar in 1883 e numit prim redactor al ga- esit in 186o cugradul de sub-locotenent zeI l'Indépendance Routnaige, locpe care'l de artilerie in armata románii. La 1868, a ocupá paná la 1887, cánd fondeazá la Li- fost inAlratmaior,la1874 colonel sila bérté romaine. ino general. In 1890 páráseste ziaristica spre a se o- In timpul resbelului Independenrel (1877- cupa de profesorat.Rind pe rind e sef al 78) el comanda divisia 3-a de artilerie, ina- serviciului statisticlaMinisterul instrucri- intea unel publice in 1892, apolsub-director al Fiind.colonel, Dabija a ocupat in mal multe invèrámántului primar siinsfiirsit inspector rênduri demnitatea de Ministru, si anume páná la Octombrie 1895 ciind a demisionat. de la 8 Ianuarie 1879 in cabinetul Ion Brá- Damé a publicat la Neutralité de la Ron- tianu ¡Allá la ¡jIunie acelas an Ministru manie(1876) Histoirede latolerance§i de resbel, apoi, de la 14 Octombrie188o Histoire critique de Hasdett (traducere) Les paná lai Augbst 1884Ministru al lucrá- Ronmains du sud in colaborare cu Densusianu, rilor publice Crima din strada Polond ronian. Annuaire Unilcronicari contimpuranl, pretind cá de la Rountanie (1873) prima publicariune Colonelul Dabija ar fi fost la 1871candi- In acest geniù ;apoi pentruteatruVisul datul opoziriei antidinastice la Tronul Ro- Dochier (poema dramaticii)Hatmauttl Drd- mâniei, calad a isbucnit miscarea revolurio- gan, in colaborare cu I.Malla, (Venir nq- nará din Ploestl. trl in colaborare cu D. C. 011anesco. El a fondat ui188o anpoiul revisa care Dame (Fréderic). Publicist, ziarist, s'a tipárit páná la 1882. Ultima sa lucrare iiiiscut la 18'49 in Comuna Tonnerre (Fran- este Dictionarul Rontan-France.z. cia). A fitcut studiile sale in Paris la liceul Saint Louissi facultatea dedrept.Dupá Dan (Badea).Maior de pompieri, nás- ce a colaborat acolo la. ziarele Gaulois, La cut in Bucurescl la 1828, a intrat in ostire Coche,le Corsaire, veni inBucurescila ca soldatlapompieri in1845cand s'a 1872 ca redactor la ziarulJournal de Bu- creat conipania de pompierl care inlocueaii carest. Apol In 1873 folia cu C. Polysu la pe tulumbacril din vechime. Inaintat sergent Roulnanie si l'Europe Orientale care se tila 1847, ia parte cu acest grad la lupta cu párea in Paris. Acest din urmA ziar devine Turca din Dealu Spirea (r3 Septembrie mal Vara ebdomadar in colaborare cu Cyru 1848). La 1855 a fost inaintat sub-locote- Oeconomu, nent apoi cápitan la r860 ;i major la 1868

DAN 62 DAT cAnd a luat comanda Batalionulul de poin- Darclde. Pseudonim artistic al prima- pierl din Bucurescl. donel HaricliaHaricly.NAscuti in Bucu- Maiorul Badea Dan, unul din organizare.cI lar86o, a urmat studiile clasice inteun toril vestitilor pompierl de odinioarii, a institut din Viena §i apol mai tArziù a luat lec- mas in capul Batalionultd pAnA cAnd s'a dat tiuni de canto cu cei maI vestiti profesorl din acestul corp o nouA organizatiune prin con- Paris. A debutatca prima-donA la opera topirea lui cu regimentelcde artilerie. A- din Paris in opera Romeo §i fulietia. Reputa- tunci a trecutlapensie§iurma luls'a tiunea el este astAzi universalA §i in decurs de perdut. vre o zece anl a cules lautli pe toate scenele din Milan, Paris, Petersburg, Viena,etc. Dan (Dimitrie).Publicist, data nascerei Din cAnd in cAnd, a dat cAte-va represen- §i arnAnunte biografice lipsesc.A publicat : Po- tatiuni pe scena Teatrului National din Bu- poarele Bitcovinei (1891-1892)Biserica,pro- curesci. prietard satul ;ocuitorit din Lujenit (1893) Die Verfolgung der Armenier in der Datculescu (Constantin C). Pro- .5Coldart in labre 1851 (1894). 'Din toponi- prietar-cultivator, orticultor, nAscut in RAm- mia .ronuineascd (1896). nicu-SArat la 26 fumare 1857. A fAcut studiile sale in Bucuresci §i Paris, ocupAndu- Da.nescu (Alexandru). Sub-locote- se mal ales cu orticultura. nent, ascut in Bucuresci la 1844 Ianuarie E cunoscut In arAprin admirabila sa In5. A intrat in o§tireca soldat la 1864 fermA agricold de la proprietatea sa Slobozia- §i a cApAtat la 1871 gradul de sub-locotenent. Galbenu iprin revista saagricolAscien- In timpulresbelului Independentei face tificA Ga-zeta Vteanulut, intemeiatA de la 1883. parte din regimentul rDorobantl §i moare Datculescu a representat in Camera de pe cAmpul de luptA infata Rahoveila 7 la 1888 §i in acea de la1895, colegiul al Noembrie 1877. 3-a de RAmnicu-SArat.

Danescu (Ana). ArtistAdramaticA, Davila (Ana).Sotia doctorului Carol nAscutit in Bucuresci la 185o,incetat5 din Davila, nAscutit inBucurescl la1830,in- viatt In Becuresci :a 1893. A fAcut studiile cetatA din viatA in Bucurescila1873. A sale laConservator§i a intrat in Teatrul condus ani indelungati Asilul Orfanelor de National ca societarA la 1877. la Cotroceal Elena Doamna §i a lAsatun A tinut rolurileprincipale inScri.soarea mune neperitor prin pArinte§tele ingrijirl cc perdutti, Voevodul Tziganilor, Sludentul cer- a dat copilclor orfane din acest institut de etor,Hatmanul Baltag, M-,,,e Angot, bine facere. Pa.za Bund, etc, etc. Ana Davila a avut un str§it tragic. Inainte de a veni in Bucurescl. debutase AsistAnd la experientele chimice §i fizicc la la§i in 1873, §1 jucasc lu trupa de ope- ce fAcea doctorul Davila la laboratorul Spi- retA a impresariultd Aslan. talululColtzea, a cerut o preparatiune de chi ninA pentru a tAea un accesde frigurl Danielopulo (Gheorghe). Avocat, de care suferea. Din croare, d-rul13criiad, profesor, nAscut inBucurescila 1837. A i-a dat o solutiune cu strichninA ; peste zece fAcutstudiileliceale in tarA §ia terminat minute, nenorocita femee a cAzut moartA. facultatea de drept dinParis, de unde s'a intors cu titlul de doctor in drept. Davila (Carol). -Medic, n-Ascut in 1828 A inbrAti§at dela inceput caricra de a- la Parma (Italia) dintr'o familie francezA, in- vocat §i a fost numit in acela§ timppro- cetatdinviatit la 26 August 1884. A fA- fesor de drept roman la Facultatea de drept cut studiile sale in Francia §i la 1849 fiind din Bucurescl (1865), unde predA cursurilc preparator de chimie in laboratorul facultA- sale pAnA in prescnt. teI de medicinAla Angers, compuse o li- La 1897 fost alesdecanalBaroului t. oare anticolericA foarte camoscutA astAil la Capitalel. nol sub dentimirea de pivailurde Davila. A publicat: Fragmente juridice 2 vol. (1895- La 1852, dupA ce trecuinaintea 1897), a luat directumea Gil:zeta Avocatilor tAteI din Paris teza sa ca doctor, Tu trimis la 1897. In Bucurescl de cAtre guvernul francez dupA

DEL 63 DEM cererea Principelui Stirbey, spre a organisa litic nascut la1809, incetatdinviata la un corp medical in Roníania, Nicl°data, 1890 Iulie 24. A fost ministru de externe alegerea nu a fost mal feri,citii, cci imediat ce al Munteniel in timpul sesiunel divanulul Dav-ila este numit medic §ef al annatel, el ad-hoc. se pune pe lucro,infiinteaza o§coalit de medicina sub a sa directiune, infiinteaza gra- Demetrescu (Traian). Poet nascut dina botanica de la Cotrocenl§i §coala de in Craiova la 5 Decembre r866, incetat din fannacie. Ear peste un an infiinteaA §coala viata in Craiova la Aprilie 1896. veterinara §isocietatea medicala.Scoalele Fara sa terminestudiile sale simtind o sub directiunea sa,iati o a§a mare desvol- mare atractiune pentru literarunl, a colabo- tare, incatguvernulfrancez recunoa§te rat ladiferiteziare §ireviste, intre carl peste un an equivalenta§coalelor romane Revista¡iterará,RevistaOlteniet, Revista de medicina §i farmacie cu acele franceze. Noud, Economistul, Adev¿rul precum §i la La 186o Davila reu§e§te sa in.fiinteze a- cate-va ziare politice. silw de la Cotrocenl co maltaprotectiune Scrierile lui sunt : Anturgul poesil (1887- a Doamnel Elena Cuza :apol impreunii cu i888). Evolutia in literaturd (1889) Car- doctoro! Lebiez, pune ternelia museului de tea une! inimit (1890) Sdraci( (1890) Pro- anatotnie §i impreuna cu dr.Bernad-Len- file literare (189 1)Intim(1892) Sensitive dway infiinteaza pe cel de chimie. (1894) Jubila(1895)Priveli,stt din viald Isbucnind resbelul franco-german (1870) (1896) Nuvele Post/time (1896) Simple (1896) Davila merge sa '§l pue cultura §i pricipe- Cum inbint (1896) Aquarele (1896). rea in serviciul ambulanteY franceze, precum mal térziti la 1877 se distinge pe ca'mpiile Demetriade (Mircea). Publicist, au- bulgare in timpul resbelululIndependentel tor dramatic, nascut la 2 Septembre 1861 conduand co mult zel §i inteligenta ambo- la Ocnele Mari (Ramnicu-Valcea). A ur- lantcle noastre. mat numal cinci clase liceale §i apol a intrat la Conservatorul de Declamatiune. Co- Delavrancea (Barbu Sta.). Ziarist laborator la mal multe ziare politice §ili- om de litere, nascut In Bucurescl la 5 A- terare el ascris :Fabule,Versuri (188o- ptilic 1858. A facutstudillesalein tara 1889) Fdt Frumos (1884). ear pentru tca- le a terminat la Paris, unde s'a ocupat tru : Renegatul melopee in3 acte versurI, in special cuistoria §i literatura. A cola- Un amic comedie in 2 acte, versurl In noap- borat cat-va timp la ziarele Roma' nia tea nuntet un act versurl, Visul hit Ali poe- Epoca §i apol a intrat la 1888 inpartidul ma feerie 7 tablourl versurl. liberal national ca redactor al ziarulul inta Nationald pana la 1876. Demetriescu (Anghel).Profesor, pu- Ales deputat al ora§ului Ploe§ti la 1892 blicist, nascut la 1847 Octombrie 5. A fa- a fost reales in 1895, tot de acest colegiù. cut studiile in tara §i strainatate, absolvind Colaborator la mal multe revisteliterare, facultatea de litere din Bucuresd- §i Berlin. Delavrancea a publicat §i mal multe nuvele Intors in tara, a fost numit la 1869 pro- precum :Sultdnica,Trubadurul,`134rasitii fesor de istorie la liceul Lazar unde precia etc. cursurile sale 011a in present.Inainte de La 1897 a trecut la ziarul Drapelul. a pleca in strainatate, fusese deja profesor de istorie §i geografie la Sfantu Saya inca Deleanu (Budat Ion). Poet nascut din 1869. La 1888 a luat directiunea §coa- intr'un sat din Transylvanja la 1770, mort lei particulare Sfantu Gheorghe din Bucu- la 183o. A facutstudiilesaleprimare §i rescI. Demetriescu s'a distinscapublicist univcrsitare de la Lemberg urde a ocupat prin articolele sale literare publicate in di- apoi o functiune In magistratura. A scris ferite ziare §i reviste. Scrieri :Elemente de diferite caql didactice ne publicate inca §i geografie, Dim. Bolintitteanu, biografie; Dis- o poema eroi-comica tipáritá dupa moartea cursurile hit `Barbu Catargiuinsolite de o sa subtitlul:Tiganiadasatt Tabdra Ti- nota biografica (1886) Lord ACacaulaydis- ganilor. cursun traduse din limbe engleza (1895). Demetrescu (Alexandru). Om po- Demosthen (Alexandru).Medic mi-

DEN 64 D'A litar nascut in Braila la 8 Noembre 1845. Deparatzeanu (Alexandru). Poet A facut studiile sale la §coala de medicina nascut la1835 laDeparati(Teleorman) din BucurescI §ile a cornplectat la Mont- incetat din viata la 1865. A facutstudiile pellier. la r88 ra fost numit profesor de fisio- sale in tara §i in strainatate. logie la facultatea demedicina din Bucu- Dupa ce funciona cat va timpca sub- rescl. La r883e numit prim chirurgal prefect, a fost ales deputat sub domnia lui spitalului militar central §i apol profesor de Voda-Cuza §i apoi se retrase la tara la pro- medicina operatórie §i anatomie topografica prietatea sa. la facultatea de medicina, post pecare-1 El a publicat Dorurt ji amoruri (t861). ocupa de la 188r. retiparit in 1896 de editorul Mallen Gri- D-rul Demosthen a publicat :Curs de gore Vodd, Doninul Moldovei (1864). Tratamentul hirurgicalal perito- nitet purulente,(1889)Resultatele imediate Diaconovich (Corneliu). Publicist, ci intdqiate ale interveutiunet hirurgicale in nascut in Boca--montana (Banat) la 18 Fe- tuberculoaselelocale (1889) Antisepsia pe bruarie 1859. A facutstudiile sale juridice ccimpul de luya, (1890) Studid experimen- la facultatea din Budapest. Activitatea sa ca tal asupra efectelor glontulut cuirat al puta publicistincepe de lar875,candapara Mannlicher (1893) Herniile in armatd (1894) causa romana in ziarelegermane §i ma- Tratamentul hirurgical al pleuresiet expida- ghiare ale Austo-Ungariei. t;ve (1894). La 1884, e redactor §ef alziaruluI Vii- toral din Budapesta, 4ar la 1885 parase§te Densulianu (Aron).Profesor univer- aceasta foae §i infiinteaza revista Romiinische sitar pentt'u literatura latina§iistoria ei, Revue care s a tiparit zece anl in Viena. In Ja facultatea de litere din Ia§1, numit in a- acela§ timp e numit secretar al bancel Al- cest post de la 25 Octombrie 1883, §i pro- bina din Sibiu, post pe care'l ocupa pana fesor de limba germana la §coala normala la 1894 cand parase§te aceasta functinne §i superioara din 14. infiinteaed ziarul Dreptatea din Timmi§oara. S'a nascut la Densu§I (Transilvania). A La 1895 este ales prim secretar al Aso- publicat :Sci ne cunoultem (1879). Negriada ciatiuni Transilvania» §i director al revistei epopee nationala (1879). Aventurt literare Transilvania. (1881). Artd politicd a lut Oratiu(1882). Scrieri :Rontiinische-Revite(1885-1894) Din vocalismul latin ji romdn (1882). Isto- To vol. Gheorghe Baritiu(studiubiografic ria ji literaturet ronuine (1885) Cer- 1892). Despre apdrarea indrephilitd (1894). cetdrt literare (1887). Val ea vieq-et (1892). lo ala/ (189 I) Zfir romiinische-magyarischen Hore ()lente (1892). Streit frage (1892), Enciclopedia ronuind in curs de publicatiune (1896) din insarcina- Densusianu (Nicolae).Avocat §i pu- rea asociatiunel Transilvane. blicist, nascut la Densu§1 (Transilvania) la 1846. A facutstudiile la Hermandstadt §i Diaconovici (Loga Constantin). s'a stabilit in 1877 laBucurescI,desfil§u- Profesor,publicist nascutinCaransebe§ rand toata activitatea sa in cercetarea stu- (Transilvania) la 1770, incetat din viata la diilor istorice. Din cand in cand a facut nu- 12 Noembrie 185o. A inceput studiile sale meroase calatoril prin Italia, Sicilia,Croa- in Logo§ §i le-a terminatin Pesta ;apol tia, studiind documente relative la Istoria dupacea ocupatcat-vatimp functiunl Romanilor din Transylvania. publice, a inbrati§atcarieradidactica fiind A public.at :Romdiiit de la apus (1877) numit in 1830 director al §coalelor nationale Cercetcirt istorice in arhivele Ungariet si Tran- din Banat. sylvaniet(i 88 o).Revoliktittnea iniHoria (1884) El a tiparit :Ortografia (1818) Gramatica Note criticeasupra scrieret Xenopol : ronuind (1822). Versurt(1821). Viaja Dom- Teoria lut Roesler (1885). Monumente pentru nula Nostru Isus Christos (1831). Te/ca/ala istorta ttrret Fdgdraplut (1885). Evangheliilor (1835). OctoichTip kan (1836) N. .Densu§ianu ocupa in present modesta Epistolarid ronuinesc (184 1). functiune de bibliotecar al StatuluI major al armatel. Dimancea (Nicolae) Barbat politic

DIM 65 DIS

nascut la1./118 inora§elul Cernetl judetul nascut in Ilucuresci la 13 Iunie1868. La Mehedinti. etatea de 13 ani infra in Conservatorul de A intrat in luptelepoliticein1858, §i muzica. dinBucurescl,unde urma cursul a luat parte ca agitator la evenimentele prinde violoncel cu profesorul Const. Deme- cipale politice, precum la alegerea Domni- trescu. La 1887, dupa terminarea Conser, torului Cuza in Muntenia, la mi§carea re- vatorululdinBucuresci,picealaViena volutionara din Arge§ in 1864, la revolutia unde dupa 2 anl de studiucu profesortil. din 1866 pentru detronarea lui Voda Cuza, Helitnesberger, obtine premiul medalia la alta resvratire antidastica din 1871 cand a de -aur, premiulBeethoven §i medalla cea fost dat in judecata §i achitat de catre juratl. mare Societatel Gesellschaft derMusili- A facut parte din Camera deputatilor ca freunde. representant al judetului Arge§ de la 187o Intors intara,M.S.Regele 'I acorda pana la 1888, §i a fost reales la 1895. titlul de violoncelist al Curte!§i'ltrimise iara§I la Viena spre a'§i complecta studiiles Dimitrescu Iaffl (Constantin).Pro- La 1892 se reintoarce intara unde s'a fesor, nascut in Ia§1 la 1849. A facut stu- creat pentru (14..nsul o catedra de violoncel; diile sale primare §i liceale in Ia§1 ear cele la 1894, a fost numit inspector al invat6- universitare in Germania. Intors in tara, a mintuluI muzicel din toath tara. intrat in profesorat §ila1878 a fost numit definitiv profesor de istoria filosofiei §i Dionisie (Climescu).Episcop al Epis- moral% la facultatea de litere din Bucuresci. coplel Buzeului, nascutla1847 in Com. Maestru de conferinte la §coala normala Berzuntiul (Bacai0. A facutseminarul de superioara din Bucuresci, director al Biblio- clasa La §i cursul preparatoriual§coalet tecel StatuluI din Bucurescl, C. Dimitrescu- normale dinBèrlad.Hirotonisit preotla Ia§1 a colaborat la numeroase reviste lite- 1868, a fost numit invataor la Comuna rare §i ziare politice. Berzuntiul din judetul Baca6 011a la 1871 La 1890 a avut cati-vaanidirectiunea cand a fost transferat ca preot §i invatator Reviste! Tedagogice. la comuna Moine§fi din acela§i judet, apol A. publicat ,(Der Schoenheits-Begriff 1877 director al §coalet §i institutor. Ales arhie- (Leipzig). retí la 1887, e numit director alSentina- nihil central dinBucuresci unde functio Dimitriadi (Constantin) Artist dra- neaza pha la 1894 cand a fost ales Epis- matic nascut in Bucurescl la 183 r, incetat cop al Buzeului. din viatifinBucuresclla1885. Inca de mic copil fuge de la §coala §1 la virsta de Dissescu (Constantin G).Profesor, 'o anI se duce in Italia cu directorul uneI jurisconsult, nascut in S'atina la 8 August trupe de circ. Aci un om avut se intere- 1854. A facut studiile sale in Bucuresci la seaza de soarta sa §i'l trimite eari4§/ la §coala, liccul Sfintu Saya §i le a terminat la factil- dar el fuge §i se angajeaza pe un bastiment tatea de drept din Paris, de unde s'a intors ca matroz. In fine la1848 se intoarce in cu titlul de doctor in drept. tara §i imbrati§eaza cariera dramatica. Prin- De lai Februarie1878 pénala r88o cipalelesaleroluriaìtfost :Arbore din Oct. a fost judecator la Tribunalul llfov «Boeri §i Ciocoi» RegeleFilipdin «Don de la 1879 Orla la 1884 a suplinit pe V. Juan» Orscolo din«Capitanul Negru». A- Boerescu ca profesor lacatedra dedrept mestecat in mi§carearevolutionara de la comercial delafitcultatcadinBuctiresci. Ploe§tI 1871, Dimitriadi a fostarestat §i In 1883 e numit profesor titular la Facul- dat judecittel,apol achitat dejuratiidin tatea din 14 pentru dreptul penal, §i proce- Térgovi§te. El este parinteleartistel Aris- dura civila ;§ila1884 e transferat la Fa- titza Romanescu». cultatea din Bucuresti ca profesor de drept A scrispentruteatru :Frutii de munte public minan. drama in 5 acte in colaborare cu E. Carada De la 1884 pria la1887 Disscscure- (1856) Virtntea strdbund,piesà in 4 partl presinta in Catnera colegiul de Vélcea, (1864). Blestemnl, drama (1870). ear la 1892 este numit avocatal Statulut §i ocupa" accasta fnitctiune pénala1895 Dinicu (Dimitrie). Artist-muzicant cand demisionenza. 6

DJU - 66 -- DOB Scrierile sale sunt :Puterea marital& O- tat Ministril plenipoientiar la 1890. Secre- piniunea publicd.Criminalitatea form ele tar generel al MinisterUlut in 1891, demi- Partidelepolitice.Reforma codulut de sioneazA la 14 Dec. acela§ an, §i reintrA in procedurd civild. Reorganisarea puteret jude- diplomatic la 1896 ca Ministru pleniFoten- tdioreitt. Legea Minelor. Influenta culturel. liar la Constantinopolepost pe care '1 o- Dreptul public romcin in 3 voluine §i anume cupA p'enA In present. Drept Constitutional vol.ii 2. Drept Ad- Scried :IstriaDalmatia(188o).Les ministrativ vol. III. 1'110 de la Roumanie(r88o)Essai sur la hilera- tare rottmaine (1883). Coarde sparte (Poesii Djuvara (Alexandru). Om politic 1884). Etudes sur les negociations commercia- nAscut in Bucuresci la 1858. A facut les de la Roumaine avec l'Autriche-I-Imgrie primare§iinceputul gimnasiuluI in ( r886 ). Tractate,conveatittat ¿iinvoirt tarA, studiile secundare laliceulLouis-le- internationale (1888).Politica economicd a Grand din Paris. Fostadmisibil la§coala conservatorilor.(1894).Un perilmillo/tal PolytcchnicA din Paris, laureat al sectiunel (1894). generale de drept public §i istoric la §coala de §tiintepolitice,aluat diploma de li- Dobrogeanu (vezi Gherea). centiat in drept din Paris. Docan (Ioan). Om politic nAscrit la Intrat in politicA la 1883, a fost de mal 1825 in Ial, incetat dinviatA la 1896. A multe ori reprezentant in Carnea al cole- fost Ministru al LucrArilor publiec in cabi- oiuloi al 2-lea din BrAila. netul loan BrAtianu de la 27 Ianuarie 1877 La 1886 a fAcut parte din disidenta libe- pêra la 26 August acela§ an. ralA contra guvernului Ion BrAtianu. A fundat ziarul l'EtoileRoumaine §i a colaborat Doda (Trajan).General-majorin ar- la Romdnul in directiunea ce aveaatuncl mata austro-ungarA. Romin transilvAnean, impreunii cu d-nii Take lonescu,C. Di- nAscut la 29 lidie1822 in Comuna Prili- ssescu, etc. per, Comit. Severin, cercul Bozovicl, La 1897 31 Martie, a intrat 1n Ministerul incetat din viatA inCaransebe§la3 (r5) de sub presidentia lui Dim. Sturdza ca titu- Iuliu 1895. lar la departamentul Justitiel. A demisoi- DupA absolvirea §coalelor prirnare, a in- nat la Ianuarie 1898. trat in §coala militarA de la Wiener-Neus- Scrieri :Idealisat¡inaturalism(1883). tadt §i la 1840 a fost inAltatla gradul de `Iirthianu-Rosetti (188 1.).La Russieetla sub-locotenent. ise!migare(1886). Discursar!politice CApitanin1848,§ef de stat-major in (1887). Traiul nostra (1894). Lupa /ratio- Venetia la 1860, ear la 1866 general co- naiihiji/or (1895). mandantalfortAretel Cracoviel, generalul Trajan Doda a participatlatoate campa- Djuvara (Trandafir).Diplothat, nAs- niilc Austriel contra ItalieI (1859) §i contra cut in Bucurescila 6 Nocmbrie 1856. A Germaniel (1866). fAcut studiile sale In13elgia, §i a dobAndit La 1878 e trecut la pensie§iin 1874 diploma dc doctor in litere §i filosotic de RomAnil din CaransebeIl aleg deputat la la facultatea din Bruxelles.Intrat in diplo- Dieta din Budapesta. Acest mandat 11pAs- matie la 1879 ca ata§at de legatie pe lAngA treazA OnA la 1887, urmArindlainceput agentia diploinaticA din Paris, trece secretar ideareconciliatiunel clementului maghiar al 2-lea la Bruxelles in 188o, apol secretar Cu cel romAnesc. de clasa r-a la 1881 în aceni legatie. La Reales earA§I la 1887, adreseazA Pre§c- 1881 e delegat al Ministerului Instr. publice dintelul Dietel o scrisoare prin care 'I face la Congresul literar international din Viena. cunoscut cA de §i nu resiliazA mandatul sì.:911, InsArcinat provisoriu cu functia de §ef al tott.0 nu poate lua parte la deliberatiunile divisiel consularc din Ministerul de Externe Dietel nici presta jurArnintul cenit, din causa la 1883, devine in 1885§ef al divisiei po- situatiunel asupritA ce s'acreat poporului litice ;in 1887 gcreazA trel lunI legatiunea romin din monarhia Austro-UngarA. din 13elgrad §ila l'hiele accluia§ an e 'ruma Pre§edinteleiir6spunde somAndu'l cA secretar general al Ministerului de Externe. pC..nA in15 zilc sA facA actde sumisiune Agent diplomatic la Sotia in 1888, e inain- sal!'i se vaanula mandatul.

DON 67 DRA

Amenintarea se§i pu»e I»executare. Nascuta in Bucurescl la 3 Februarie 1828, Atunci ].'rajanDuda protesfeaza printr'un moarta la Florenta la 17 Novembrie 1888, manifest catre alegatoril si. Dat in jude- Dora d'Istriaera fiica lui Mihalake Chica cata pentru acest din urma fapt, Tribunalul §i a sotiei sale Catinca. nascuta Faca. din Arad Il condamna la14Septembrie Instructiunea a luat'oin casele parintezti 1888 la dota ani inchisoare si amena. sub conducerea profesorului Papadopulo, §i Majestatea Sa Imp6ratul Frantz Iosif a o urna apoi la Viena, Dresda, Berlin, unde graciat pc condamnat, carefusesein vre- locui vre'o §eapteani cuparintilsi. La muriprofesorul pentru limba romana al 1849, se reintoarce in tara spre a se casa Suveranului austro-migar. tori cu Principele Koltzoff,oficer de hu- Se zice ca atunci cand generalul Trajan sal-1 din armata ruseasca,co care pleca in Duda a fost osandit la inchisoare, guvernul Rusia,dar de unde fuisgonitala 1854 din Bucurescl drept semn de protestare a pentru opiniunile sale prea liberale. cugetat un moment sal dea comaadamentul Dora d'Istria, despartita de barbatul s61:1, unta corp de armata roinalia. Din nenoro- trai cat-va timp in Elvetia §iapoi sefixa cire, generalul era deja prea bolnav la a- inItalia, mide a si murit legand averea sa ceasta epoca spre a se putea pune in exe- Primariei Capitalei Bucuresci. cutie acest proect. Principalele serien i ale aLestel ilustre pu bliciste, sunt :Att bord des lacs belvetiques, Dodun des Perrières. De origina (novele) Les eludes indiennes dans la hante francezI, tost functionar in administratia in- Vegli; Gil Albanqi in Rumenia ; Storia chisorilor din Paris, a fostadus lu tara la de Principi Ghica, lesEpopées Asialiques, 1856 de Voda Crigorie Chica§iinsarci- La Poesie des Ottomans. Dora d'Istria t co- nat cu reorganisarea serviciilor penitenciare laborat la toate revistele mai cu vaza pre- din Moldova. Malt'érziù, a trecutin Bu- cum : La Reune des Deux Mondes, L'Illus- curescI ca inspector general al tuturor pe- tration, La Revue Suisse, La Nouvelle Anidare nitenciarelor din Romania, ocupand aceasta L'Independance hellenique, Revista coniimpo- functiune aproape trei-zeci de ani. A murit porana din Turin, L'Aurora, L'Americano, in 1892. La Revue internationale de New-Jork,etc, etc. Donici (Alexandru). Poet, fabulist, In multe din scrierile sale, Dora d'Istria nascut in 14 pe la anul 1790, dintr'ofa- se arata du§mana neimpacata a resboiului milie de boeri din Moldova, mort la 1870. §i se ridica contra situatiunei femeei in so- A facutstudiilesale inRusia §i intorcin- du-se in tara a intrat in magistratura, ocu- cietatea noastra. pand functiunea de presedirte al Curta de Domnu Ceahetti, un publicist italian,a Apel. Opera sa principala este Falndele 2 vol. fácut obibliografie interesantaaoperilor serse inteun stil foarte intepator, cu mult acestel scriitoare sub titlul : Di alcune °pe, e spirit, §i din aceasta pricina lovite adesea in della principessa Dora d'Istria. acele vremuri de legea censure/. Donici a mat publkat §i poema Tiganit, DrAghiescu (Dimitrie).Doctor, pro - tradusa din ruse§te dupii poetul Puschin. fesor de obstretica, nascut in Severin (Me- In fabulele sale, poetul s'a inspirat adesea hedintl) la 1841 Octombrie 6. A intrat la din operile fabuli§tilor francezi La Fontaine, 1857 in §coala de medicina din Bucuresci, Florian, pastrand cel putin monda lor. de unde dupa terminarea cursurilor, a plecat la Paris spre a complecta studiile sale.In- Donici (Panait).Om politic, fost Mi- tors in tara la 1867 cu titlul de doctor in nistru al Lucrarilor publice in cabinetul Stef. medicina, este numit medic secundar la In- Golescu de la13 Noembrie 1867 pana la stitutul Maternitatea §i mai tarziùprofesor 16 Noembrie 1868. Amanunte biografice de teorieobstetricala §i medic primar dc lipsesc. consultniuni gratuite la Maternitatea. Apol e inaintat medie primar al acestui Institut, Dora d'Istria. Pseudonim literar al profesor de ártica la §coala de moa, pro- Principesei Elena Koltzolf-Massalsky, nascutA fesor la facultatea de medicina din Bucuresci, Gbica, membru in Consili6 sanitar superior, dern-

DRA 68 D'UN nitati pe carile ocupl de la 1886 pana in mala preparatorie Carol I din Bucuresci, apoi present. director al scoalei normale din Turnu-Se- In timpul resbelului Independentel (1877) verin. La 1887 a fost transferatinBucu- D-rul 1)raghiescuoferiserviciile sal,. gra- resci ca profesor de filosofiesipedagogie tuite pcntru cautarea ranitilor si ise incre- la AsilutElena Doamna, post pecare'l dinta un servicii1lacazarma Malmaison ocupa si astazi. Linde era o ambulanta. P. Dulfu a colaborat la mal multe reviste El a scris i publicat Cmsideratiunt a- literare dida,.ctice,'filtre carilaFamilta supra Ke, (vitelo,- (1867). Cate-va considera- din Oradea Maie, la Educatorttl, Lumtna pen- asupraabuirturilJr (1870).Cate-va tru tott, la Revista Padagogicd din Bucu- consideratiunt asupra polypilor uterini (1870). resci, unde a publica mare parte din serie- Arta Mopulut etc, etc. rile sale. Scrierile sale sunt: Ifigienia tregedie (1879) Dragu (C. Gheorghe).Profesor, nas- Studit asupra activitdlei ¡iterare a lut Vasile cut la 20 Decembrie 1866 in Comuna Cor- Alexandri (in limba maghiera 1881). Etica oesti (Tutova). A facut studiile sale in Bu- sali morala filosoficd (1889). Notiunt de es- curesci, okinand diploma de iicentiat in li- teticd 0890. Ispravele lut Pdcald (1894) tcreifilosofie,i absolvent al scoalei nor- premiate de Academia romana., Legenda male superioare. E profesor de filosofie la (1896). liccul Lazar de la 1891. A publicat : Meta- lisica §i zata, Cat putem despre!unte, Dunka (Nicolae R.).= °pitan, nascut Din obiceinrile ci viaja sufleteasrd a anima- in Iasi la 1837, incetat din viga In Cross- lelor, Teoria evo. latiuner,Sciinta,si morala etc. Keys (Virginia) la 31 Maiù1862. Cu o- casiunea ocupare! Moldovei decatre tru- Drasch (Aloes). Medic, de origina pele austriace, a intratin armata austriaca germana, nascut intr'un orase' dinStyria, in 1854, regimentul 4 de'rasad.Ajuns venit in Rom.inia p.2.la185o. A fost mal lagraduldesub-locotenent,demisionea- intaii't doctor inClarasi si apois'astra- za, in1859 sise angajeaza intrecel o mutat in /3ucurescl. Mare part:,satialby-. mie voluntad al lul Garibaldi, FAc'end cani- droterapici, D-rul Drasch se poate considera pania Siciliel si a Napolitanielinceputa la ca intemeetortil in Romania al acestuisis Marsala, tenninatii la Vulturno. Apoi intra tem de tratament al boalelor interne. in legiunea maghiara formata in Italia de Pe la inceput, cu dou6 zeci de ani inapol, catreprincipaliiemigratimaghid.ri dela ciiìd singurin tara noastra curarisca tifo- 1848 : Kosuth, Klapta, Tarr, etc; demisio- su! -prin Hl de apa rece, trecea drept nebun. neaza in urma unul duel,si pleaca in A7 El a avut de altminterea pururca reputatia merica. de medie empiric, recurgand la medicamente Aci, ja seeviciul in armata Statelor de Nord drastice. Filantrop in cel mal mare grad, cu cu gradul de capitan in statul major al gc- desavar§ire desinteresat,ela murit in 1894 neralului Fremont siiapartelaresbeluf sarac binecuvantat de clascle sarmane ale seccesiunei. Dupa trei luni de servia, cadc orasului nostru. lovit de un glont in piept la marea batalie de la Crossy-Keys (Virginia) la 31 Mai6 Duka (Alexandru). Notite biografice 1862. amanutite lipsesc. Fost colonel in armata, a tinta portofoliul Ministerului deresbelin Dunka (Titus Al.) Ingincr, capital), cabinetul Dim. Ghica, de la 16 Noembrie nascut la Iasi in 1845. A facut studiile sale 1868 pana la 14 Iunie 1869. in tara sile a urrnat apol in Neapoli ara a le termina. Dulfu (Petre).Publicist, n5scut la 1856 Incepênd cariera sa pringradul de elev in Comuna Tohat (Ungaria). A facutstu- inginer in Batal.i de geniu din Moldova, diile sale in orasulBaca Manesile a ter- (1861-62) a plecat apol in Italia unde a minat la t881 in Clus, oblinandtitlulde luatserviciu inlegiuneamagbiara care doctor in filosofie. combatea contra armatei Regelui burbon Venind inRomania, a fostnumit mal Francisc: In 1863 si 1864,eljaparte la int.iiii profesor de pedagogie la scoala nor- revolutia Polonieirusestl,apol se anga,

ELE 69 ELI jeaza ca ingincr conductor lalucrarile ist- marea batalle de laOrleans,sila batalia mului de Suez. de la Vendornne. Reintors in tara,pleacitearasiin Italia Intors in tara la 1872, isi reja profesiu- la1866, reintrainlegiunea maghiara si nea de inginer péna la 1877, cand isbuc- combate sub ordinele lui Garibaldi in cam- nindresbelul Independentel, eprimit cu parda din Trentiu.Invara anului1866, graduldecapitan i japartela asediul revine in tara pentru a intra in corpul Plevnel. 10,000 voluntari formatl sub comanda ge- In 1881, Dunka se duce in Africa, reja neralului Magherui i se incredinteaza anga- serviciu in armata franceza, face campania jarea voluntarilor din Moldova. Tunisiel, a Sudului marocan, si a Sudanului. La 1870 isbucnind resbelul franco-ger- Dupil o viata asa mult sbuciumata, a re- man, capitanui Dunka ja serviciu in legiu- luat acum profesiunea sa de inginer. nea streina din armata franceza, e ranit la

Elefterescu (Lache).Locotcncnt n'as- domnitoare din Germania, Rusia, si urmiirind cut la I Ianuarie 1841, mort la 12 'amurrie cu un deosebit interestoatil miscarca 'ite- 1878. Intrat in ostire ca soldat la 1863, e rara de la diferitele popoare. inaltat la gradul de sub-locotenent la 1868. In lirnitele impuse de laconismul cese In timpul resbelului Independentel (1877- cere unul dictionar, am aratat lacuv6ntul 1878) hice parte ca locotenent din Regi- Carmen-Sylva, rneritele !iterareale Su- mentul No. 6 de infanterie i moarein veranei noastre ; ne r6mâne ad isa vorbirn lupta de la Smardan la 12 Ianuarie1878. despre tot avèntul pe care Regina Elisabeta dat scoalelor noastre profesionale, despre Eliade (loan P). Profesor, nascut in interesul ce a purtatpropilsirel muncel fe- 13rasov la 25 Iulie 1827,rinde a facut meilor, desprebinefacerileSalesicresti- studiile sale. Intrat in invaamantul public neasca dragoste ce a purtat ranitilor din tim- la 1859 a ocupat pana la 1'894 functiunele pul resbelului Independentel. de profesor si revisor scolar. Casatoria Majestatei Sale cu Rcgele Carol A publicat : Elemente de Pedagogie (1868). I,- atunci Principe, s'asavèrsit la Neuwied $coala conductorul el (1872). De- In 3/15 Noembrie 1869, iar la 12 Noem- semn pentruprimard. jcoa lele prinzare de fete (1873). brie s'a sarbatorit intrarea in Capitala a Au- Noliunt de aritmeticd (1879).istoriaUni- gustilor sotl. versalci dupd J. Paro(r88o). Elemente de De indata, voind sil arate deosebita tra- sciinte naturale ji Jisice. gere de inima ce are pentru clasele s6rmane, A colaboratlaziarele «Amical &oalet. Regina Elisabeta darueste zece mil lei pen- coala Ronuind §i Tribuna §coalet romdne. tru a se distribuí venitul lor la 8 fete s'ér- mane, patru din Iasi si patru din Bucuresci Elisabeta.(Paulina, Elisabeta, Mi- (16 Noembrie 1869). Apol in 1870,vizi- lla, Luisa de Wied). tand Asilul Elena Doamna de la Cotrocenl, Regina Romaniei,nasctita la 17/29 De- ja acest institut sub patronagiul Sèù, diru- cembrie 1843 incastelul Monrepos pe va- este 12.000 lei spre a se sévarsi mal multe lea Rhinului, fiica Principelui Hermann de lucrari, iar la 27 Aprilieacelasan, pune Wied si a PrincipeseI Maria de Nassau. A piatra fundarnentala a bisericel ce ridica in fost crescuta in casa parinteasca si a aratat curtea A silul inca din copiarie cea mal' mare tragere de La 1873, mal darueste Asilului load zis Mima pcntrn literatura. Inv6tand cumides- Fontana Brancoveanului. In acelas timp, Ma- nire limba francezii, italiana, engleza, svedeza, jestatea Sa, care in scurt timp invèlase per- calat0rit prin principalele orase din Eu- fect de bine limba romana, incepe satra- ropa, petrecand timp indelungat la Curtile &ud. pentr.coale carti didactice fruncen

ELI 7 O ENA

De la aceasta epoca inainte, nu este ser- cut la zo Decembrie 1849 in satul Ipate§ti bare de binefacere, nu e act tilantropic, (judgul Boto§ani) mort in Bucurescl la 15 care numele Reginei Elisabeta sa nu se ga- Iunie 1889 inteun institut de alienan. seasca In frunte. A facut primele salestudii in gimnasiul Majestatea Sa ja sub patronagiul SM So- din Cernauti, apol parasi §coala pentru a se cietatile aCunca, Furnica, ale caror menire lita dupa trupa deteatru a D-nei Fanny este se inlesneasca v6nzarea produsului mun- Tardini, cu care 1)cl-curse Transilvania Mai cel femeilor s6rmane precum :panza t6ra- urma cati-va ani cursurile de tiloso- neasca, costumele nationale, velintele, scoar- fie ale Universitatilor din Viena §i Berlin, tele etc. Majestatea Sa, intemeazI §i Socie- cu ajutorul ce primea dp la Societateau- tatea de binefacereElisabela cu scop de a nimeadin Ia;i. Intors in tara la 1874 ocupa da ajutoare, lemne, haine,copiilors6raci, la 1876 functiunea de revisor §colar §1 di- ear de dou'é ori pe an la Pa§te §i Craciun rector al l3ibliotecel din imparte din caseta sa personalajucariila Indepartat din acest post, in una schim- ton copila§ii desmo§tenin de soarta. barei guvernului, Eminescu luit directiunea Pururea muncita de dorul sa mal aline ziarului conservatorTimpul.La Iunie 1883, o durere,. Regina fundeaza Institulul Su ro- fu lovit de primele simptome ale alienati- rilor de Carilate, darue§te acestui stabiliment unei mintale ;îimai revine putin in tire o casa in strada Clemente' §i suporta singura in dou6 randuri, dar peste putin titup muri ani indelungati toate cheltuelele intretinerel In casa de sanatate. acestui institut, pana candIi da o orga- Eminescu a publicat mai toatescrierile nisaredestulde puternica spreaputea sale in Convorbirile Merare: Ele aù fost a- merge inainte. dunate in volum prin ingrijirea d-lui T. Ma- Isbucnind resbelul Independentel (1877- i Irescu,subtitlulToesit,editura Socec. 78), Majestatea Sa Regina Elisabetaarata Prosa lui Emitiesen, Stronanul Dionisi un devotament admirabil.Clade§te din a- Frumos, din Lacriniä,tk-, este adunat1 intr'nn verea Sa o baraca la Cotroceni §i acolo zi volum publicat de D nul Mortzun: Pros4 §i noapte, la capataiul bolnavilor, ca o ade- Versurt. In 1891 s'a facut §i o culegere ale varata sora decaritate,afinadurerile cu articolelor politice publicate de Eminescu In cate-va cuvinte de mangaere, leaga ranile, Timpul de la 188o la 1881. §i multibravi 1§I daù star§itulinbratele sfintei femei. Enacescu (Ghenadie). Episcop de In amintirea acestor ingrijirt Lira preget, Ramnic §i Noul Severin, nascut in la;" Comitetul ales de soliile ofiterilor armatei 1837, incetat din viata la Ianuarie 1898 in noastre, oferaMajestatc" Sa la 28 Noem- Neapoli (Italia). A facut studiile sale la scoala brie 188o, in dar, o statue de marmora re- Trei Erarchi §i Seminarul Socola. La 1856 s'a presintand pe Regina Elisabeta legand rana calugarit §i a fost trimis la Athena spre a stu- unut osta§, ear poporul o supranumejte de dia teologia. Dupii tre' ani, intors in tara, o- atunci :Mama rdnitilor, nutne pecare'l cupa postul de profesor la seminarul Socola ; poarta cu aceeni mandrie ca acel de Regina apol de la 1860 la 1865 face studiile Acade- a Romanie1. miel spirituale din Kiew. Intors in tara, e nu- Filantropia SuveraneI merge strans legata mit director ;i profesor al Seminarului Nifon. cu interesulcepoarta pentru desvoltarea Hirotonisit arhiereil la 1864, e profesorla belelor arte §i literaturei noastre. Majestatea facultatea de teologiedin Bucuresci, pana Sa dt in ton anii auditiuni muzicalesép- la r886, cand este ales Episcop de Rainnic tamanale la Palat, scoate in evidenta talen- §1 Noul Severin. tele multora, da burse In strainatate tinere- Scrieri incipif de filosofie(1868).Is- lor cari arata aplecare pentru cantee, muzica, lario filosofiet dupd Albert Suegler (1869). pictura. Stilistica (1874). Crestianismul in Dada Din casatoria Majestatilor Lor Regele §i crepinareaRontrinilor(1878). Afitropolia Regina, s'anascut un singurcopil, la 27 Ungro,Vlachiet (I88o). Istaria slintet Mands. Septembrie 1870, Principesa Maria, care a tirf Sinaia (1884 Din istoria bisericeascd a incetat din viata la 28 Martie 1874. Romdnilor (1882). Inbuncitdfirea 300rtet rulut (1888). Arbiza Episcopiet Rdmniculnl Erninescu (Mihail).Poet, publicist, nas- (r888). Iconogralia (1891). Visitecanonice

ENE 71 - ERB

(1890-189 Eraldica vechie a Romdnilor (1856). Despre elementul monarhic insis- (1894). temul representativ (1860). Curtea deintd- riturf ji notariatul (1862). Studit practice Ene (Constantin).Maior, nascut la 20 asupra dreptulut criminal (1865.) Femeea ji Decembrie 183 r. Intràin armatacaser- misiunea el (1870). Explicaliunt teordice gent voluntar la 1857 §i e inaintat sub-lo- practice a codulut civil (1873). cotcnent in 1858, maior in 1869. In timpul C. Eraclide a fostprofesor de dreptla resbelului Independentei, face parte din Reg. Univesitatea din Ia§i. 6 de dorobanti §i moareinfrunteabata- lionului s'al in fata Rahovel la 7 Noembrie Erbiceanu (Constantin). Profesor, 1877. teolog, nascut la 1835in Comuna Erbi- ceni, judetul Ia§1. Licentiat in teologic, pro- Epureanu (Manolache Costache). fesor de drept bisericesc r.umit la 1892 in a- Bilrbat de stat, nascut in13arladla1824, ceasta calitate la Facultatea din Bucuresci, mort la Schlangenbad, ducatul de Nassau la a fost ales in 1896 decan alfacultateide 7 Septembrie 1880. teologie. Studiilesalelea facutin Heidelberg A publicat :Religiunea ji jIiinja(1885). (Germania) §i intors in tara i§i incepu ca- Istoricul sentinarulut Venianim (1885). Des- riera politica participand la mi§carea revo- pre oiata ji activitatea mitropolitulut Venianim lutionara din Moldova (1848) §1 intrand in Costache (1888).Viata ji activitateaP.S. adunaren ad hoc a Moldovei. La 186oel Episcop :Neofit Set-iban (1888). IstoriaMi- este presedinteal Consiliului sub domnia tropoliet Moldoviet ji Sucevel (1888).Tetra lui Voda Cuza §i apo) presideaza Contitu- vanghelul diaconulut Coresi (1884).Poesiile anta din 1866, care se roste§te pentru di- protosinghelulut Naum Rcimniceann din 182f nastia straina aleasa de tara. (1890), Cronicarit grect cart ail scris despre La 1871, formandu-se guvernul conser- Rotndnia (1890). Mihail KogdIniceanubio- vator sub pre§edentia lui L. Catargiu, M. grafie(189 r). Religiunea in lupiele Ronui- C. Epureanu II da sprijinul sal §i ja pentru m'o,- (1895). cat-va timp portofoliul Ministerului justitiei C. Erbiceanu este membru al Academie de la Octombrie 1872 pana la Martie 1873. romane. Apol trece in opozitie, face parte din coalitia de la Mazar-Pa§a§i in1876 Aprilie Esarcu (Constantin). Barbat politic ja prezidentia unui Minister liberal pana la nascut in Bucuresci la 1836, fiul doctorului 24 Iulie din acelas an. Apoi pestecat-va Esarcu. A facut studiile sale la sfìntu Saya timp combatu iara§i guvernul liberal §1 trecu §i apoi la Paris de undes'a intors cudi- cu opozitia conservatoare. ploma de doctor in medicina. Epureanu era un orator de mare talent, La 1864, e numit profesor de zoologic Coarte satiric. §i botanica la facultatea dinBucuresci, dar A publicat :Ches/ja locuitorilor priviki din demisioneaza la 1873spre a intraindi- punclul de vedere al Regid : organic (1866) plomatie. Dupa ce §ade cat-va timp la Athena Despre prelinsa rescumpdrare a callo,- ferate §i Roma, se intoarce in tara jertfiind toata (1879). activitatea sa pentru Atheneul romdn. Cu o sirguinta ne crutand nicisacri- Eraclide (Constantin). Jurisconsult ficiù nici rugaciuni, nici muna, isbute§te sa nascut la 1819 incetat din viatala1875. adune prime() loterie publica fondurile nc- A facut studiileinstrainatate§i a ocupat cesare §iridicamonumentul dingradilla Inmagistraturafunctiunele dejudecator, Episcopiel. membru, pre§edinte de Curte,fprocuror, mem- La 1891 C.Esarcu a fostcate-valunl bru §ipreedinte laCasatie, membru in Ministru de Externe in cabinetul de sub Consiliul de Stat §i prim preFdinte la Ca- presidentia Generalului J. Florescu de la 21 Fost secretar general al Ministerului Februarie la 27 Nov. 1891. Justitieisalle.- in 1863, apol Ministru alJustitiei Ca diplomat, a representat tara la Roma de la 3 pana la 17 Noembrie r868, s'a re- §i Athena. tras din politicii la aceasta epoca. A publicat : Cnr1 de iliintele naturale (1864) C. Eraclideapublicat :Dorinieleittret Siefan cel nutre, documente descoperite In al

EVO 72 PAL hiva din Venctia (1874). Documerte desco- din fondul «Iosif Nicolescu», studia dela perite in arhiva Palier (1878). Rolul mona- 1889-1894 filologia latina in Collège de France mentelor in istoria unut popor (1883) Athe- §i Ecole des Hautes Etudes din Paris, §i la neul Román (1888). Discursurt, rostite la Universitatile din Bonn §i Berlin. Atheneù. Intors In tara. a fost numit conferentiar de limba latina laUniversitatea din Bucu- Evolceanu (Dimitrie).Nascut in no- resci. A scris in «Convorbirt Literare»din topni larOct. 1865. A facut pritnele stu- al caror cornitet de redactie face parte, studil dil in ora§ul saii natal, iar celesuperioare de critica literara asupra poesiilor d-lor Co§- In §coalanormal asuperioara§i Uuiversi- buc, Gheorghe din Moldova, Artur Stavri, tatea din Ia§I, de unde e§i cu titlul deli- Vlahuta,Haralamb Lecca, asupra dram el centiat in §ciintcleistorico-filologice.Obti- «Mort' fara lumanare» a d-lul I.Bacalba§a, nand prin concurs o catedra dc limba romanclor d-lor Ciru Oeconomu §i C. Not- mana la liceul dinBarlad §i unstipendii1 tara §i novelelor d-nei Sofia Nadejde.

Fabian (Vasile). - - Profesor nascut in Falcoianu (Scarlat). Jurisconsult, satul Ru§iI Bargaului (Ardeal) la Decembrie nascut in Bucurescl la 26 Octombric 1828 1795, incetat din viga la 7Aprilie1836 incctat din viata in Bucurescl la 26 Octom- in Ia§I. A facut studiilin §coala germana _brie1876. A facut studiile sale in colegiul militaradin Niis6ud §1 la gimnasiul din sfantu Saya §i apoI fu trimis la Paris undc Bla§i6, apol a urmat cursurile academice la termina dreptul.Reintors in tara la1854 Oradia-Mare. fu nutnit substitut de procuror la parchetul La 1820. in luna Noembrie, Vasile Fa- inaltei Curti §i mal pe urma Pre§edinte bian a fost adus de G. Asakila Iai ca Trib. Civil de Ilfov. profesor la seminarul din Socola ; dar peste Indata ce seinstitui Caimacamia princi- putin isbucnind mi§carea revolutionarii din peluI Al. Gbica, Scarlat Falcoianu fu numit 1821, V. Fabian fusilit satreaca inBa- director al MinisteruluiJustipei. Apoi mal sarabia, unde trai pana la 1822. La aceasta inainte de unirea definitiva fu cat-va epoca se reintoarce Ia§I,da mai aleslec- timp Ministru de Externe sub domnia lul tiunl in case particulare, §i indiferiteim- Al. Ion Cuza §i in urmit trecut pre§edinte prejurarI e trimis ca delegat din partea Sta- al Curtei de Apel din Bucurescl. tulul la Sibiu cu depe§i catre consulul ge- O data cu infiinprea Curta' de Casatiunc neral rusesc. la 1861, Scarlat Falcoianu a fost numit mem- La 1828, infiintandu-se gimnasiul din 14, bru la malta Curte unde a functionat pana V. Fabian e numit profesor de matematica, la moartea saca membru, pre§edinte de ueoarafie §i limba latina pana la 1834 cand sectiune §i prim pre.;edinte. e numit profesor de filosofiela Academia Osebit de servicile eminente ce acest bar- Mihaileana: bat a adus tarei ca magistrat el a luat parte A publicat :Moldova la 1821. &bimba- cu folos laConsiliul general al Instructiunel rea soartei Moldovel: Geografia cinterimulut: publice. Glasul viitorulut (poesie). FAlcoianu (§tefan). General dc di- Faka (Constantin). Autor dramatic visie, nascut la 6 Iunie1835. A intratin §i poét nitscut in BucurescI la 1790, ince- §coalamilftara .ca elev la 7 Aprilie1854, tat din viga la 6 Martie 1845. A facut stu- §i a fost inaintatsub-locotenentin1856. diile sale pe la §coalele grece§tIdin acele Maior in 1865, apoi trecut inneactivitate vremurI §i s'a distins mal ales prin spiritul la 1869, areintrat inactivitatcla1877 s'easarcastic. Apublicat :Frantu.zitele, Aprilie cu gradul de colonel. Isbucnind res- comedie §i cate-va satire, precum :Ministril, belul Independentei §i colonelul Barozzi fiind Vulpea, Blestemul Lumei: chiemat in functiunea de secretar general

PEL 2 FEA -/ al Ministerului de Resbel, stefan Falcoianu internalionald de igiend din Londra (1884). este numit §ef de stat-major general al ar- Despre desinfectiune. (1885). aCanualele- mata romane de operatiune. In aceasta ca- mentar de igiend pentru icoalele rurale (1885), litate, el formeaza coloanele de atac inain- Trogresele iglenice in cel din urand ant (1885). tea Plevnei,inaintea Vidinului;negociaza Preventiunea tuberculosa' (1886). etc,etc. predarea Vidinulul, subscrie conventiunea depredare a acestel cetaff catrearmata Ferdinand (Victor, Albert, Mainrad romana. de Hohenzollern). Principe al Roma- Inaintat general de brigada la 1883, 5te- niel,Mo§tenitorul Coroanei, fiial A. S. fan Falcoianu e numit ministru de resbel Principelui Leopold de Hohenzollern §i ne- la 23 Iunie 1884 in cabinetul Ion Bratianu pot al M. S. Regelui Carol I. pana la 13 Ianuarie 1886 cand dimisioneaza S'a nascutlaSigmaringen in12 (24) din functiunea de Ministru. La 1892, inain- August 1865. Clasele secundare le a urmat tat general de divisie, reja funcliunea de la Daseldorf, apoi numit oficer de a dreptul §ef al mareliff stat-major al armatel. in virtutea prerogativelor de cal.' se bucura La 1895,generalul Falcoianu trecela principil de sangedin Prusia, a plecat la pensie. Cassel undea terminat cursurilescoaleI militare de résboi. In urma, a intratsub- Felix (Iacob).Medic, nascut in Austria locotenentin Regimentul de guarda la 6 Ianuarie 1832 (impamintenit la 1871); imperiala germana. la Potsdam. a acut studiileliceale la Praga,celeuní- Dupa duol ani de practica, a rners la versitare la Viena, unde a dobandit gradul Universitaple din Tubingen §i Leipzig unde de doctor inmedicina §i in chirurgie in a urmatcursurile deeconomiepolitica, Ianuarie 1858. A trecut examenul de libera sciintele financiare, dreptul roman. practica la Bucuresa la August 1858. Pentru limba romana, in timpul §ederei Apoi a fost rènd pe r6nd : 1858, Medic al sale in Germania,PrincipeleFerdinand a ora§ului Oltenita.; 1859 Medic al judetuluf avut de profesor de la 1883§i1361)5 la Mu§cel; 186i Medic de coloare la Bucure- terminarea studiilor sale, pe d. V. l'aun. sci; 1862 Profesorla §coala ,nationala de La 18 Martie 1889, in lipsaunuT mo§- medicina; 1863 Inspector al serviciului sanitar tenitor direct al Tronului, A. S. Principele §i membru al Consiliului Medical superior; Ferdinand a fost desernnat ca Mo§tenitortil 1865 Medicief al ora§ului BucurescI; 1869 Coroanel. Profesor la faciiltateade medicina;188o Intrat in armata romana mai întêiú cu Membru al Academid Romane; 1892 Di- gradul de capitan in Regimentul No. 3 de rector general al serviciului sanitar pana in infanteriela 26Aprilie1889, a inaintat present; 1893 Delegat al guvernului roman maior comandant alBat. 2 de vênittor! la la conferinta sanitara internationala din Dres- 29 Decembrie 1892, apol la 1895 Ianuarie da;1877-78 in timpul resbelului, Director locot.-colonel, cap al aceluia§ batalion. al spitalelormilitaredin Turnu-Magurele. La 1895 Ianuaric, ia comanda Regimentului Scrierf : Despre alimentatiunea ,tcrranulut: No. 4- de ro§iori cu gradul de colonel. (186 i). Observatiunt asup raelagret. (1862). La 22Aprilie1892, A. S.Principele Apele Bucurescilor (1864). Tractat de Igiend Ferdinand s'a logodit la Potsdam cu Princi- publicd ci de Politie sanitard. Partea(1870). pesa Maria Alexandra Victoria, ducesli de Die oefirentliche Gesundheitspflege in 'Bucarest Saxa. La 29 Decembrie acela§ an s'a cele- (1871). Zur Actiologie des Scorbutes. (1871). brat casatoria Altetelor Lor la Sigmaringen, Hygienische Studie iiberTedroleum (1872). iarla 23 Ianuarie 1893 perechea princiara Traiul terranulut.(1876). Despre mijcarea face intrarea sa inCapitala rel. populatiund Romdnief (188o) Crescerea igie- Cu aceasta ocasiune §i in aceastazi, se nica a copiilor (188o). La situation hygièui- celebreazii la 32 de bisericldin Bucurescl, quede'Bucarest.(1882).Sur la Pro- 32 de casatorilintre sateni §i satence v e- phylaxie de la Pellagre, (1882). Pro filoxia niff din toate judetcle.Nunii lor au fost Pelagra' (1883).Darea deseanufasupra A. S. Principcle Ferdinand §i A. S. Princi- congresulul al IV international deigiend, pesa María. (1883). 'Die sanitiiren Zustände Rumiiniens Din casatoria PrincipcItif Mo§tenitor (1883). Darea de seamd despre expositiunea nascut duo!copii :Principele Carolla 2 5 b.

FET - 74 - F Decembrie 1893 §iprincipesa Elisabeta la Filimon (Nicolae). Prosator, nAscut 29 Septembrie 1894. în Bucurescl la 1819, mort inacest ora§ La Aprile1897, A. S. Principele Ferdi- la 1865. A dus o viat6 foarte sbuciumatk nand, atins de frigur/ tifoide,era cu desA- fiind rénd pe raid, antket de biserick co- v&§ire considerat ca pierdut, §i salvarea Sa, rist la teatru, flautist inteo orchestrk critic gratie ingrijirilor ce'l aú fostdate de doc- la un ziar, romancier §i la urma urmelor toril C. Buicliu, L Cantacuzino, W. Krern- functionar la Arhiva StatuluI. nitz, se poate considera ca o minune, cki Posedánd un spirit de observatiune foarte preotul recita deja lacApàtiiulbolnavului adilnc §i mult talent, el a scris : Excursiunl rugkiunele pentru ceasul h aorta In Germania meridional d (186o). Mateo Ci- Numeroasele manifestatiuni acute Prin- priani, Oral-ul Bergamo, Slujnicarit (1861). cipeluI mo§tenitor cu prilejul acesteI crude Ciocoit vecht si not (1863). boale, §i pornite din toate treptele societ4e1, ai arAtat iubirea ce intreaga tarà pilstreaz5. Filipescu (Alexandru). Om politic dinastiel. nascut in Bucuresd la 1775, incetat din viatl AstAzI, Mo§tenitorul Tronulul este pe la 1856. A primit o educatiune foarte deplin restabilit. in streinlitate §i in tark §i era versat in cuno§tinta limbelor latine,elene vechie §i Fau (Anastase). Doctor, filantrop, modernk francezk italiank Delegatul boeri- nAscut la21 Decembrie 1815laMu§ata lor pe Lang5. Tudor Vladimirescu la 1821, (Fàlciu) incetat din viata in la§I la 3 Mar- §i'a indeplinit misiunea atilt de indemkatic, tie 1886. in cilt a fost supranumit Vulpe. A inceput studiile sale la §coalele publice Logofét al Dreptatei cilnd se afla in tarà din Ia§1 §i le a terminat la Viena la 1842, generalul Kisselef, trecu apol la Ministerul obtinénd gradul de doctor in lee,apoi de externe. A luat parte la redactarea re- trecu la Paris unde des5vir§i studiile medi- gulamentulul organic. La 1842 a contribuit cale in 1848. lntors in tark fu numit medic mult dinpreun5.cu Filip Len § la alegerea al Ia§ilor §i apol al militiilor moldovene§tI. Domnitnrulul George Bibescu care'l conferi La 1855elinteineeazASocietatea pentru mai térziù rangul de .9Care Tan. incurajarea tinerimet romdne la invcryturd §i'I dArue§te un capital insemnat. La 1856, Filipescu (Constantin G.).Fiul ma- pune fondamentulgrAdineibotanicedin relui ban Jordache Filipescu, riscut la 1804, Ia§1, cheltuind din avereasapentru acest incetat din viat6 la 1842 Februarie. scop 50,000 lel; apolla1859alditue§te A fkut studiile in Francia. Intors in tarA un proect de organizare al politiei sanitare. la 1829, a intrat in o§tirea româneascA la El a15sat Academiel 10,000lel pentru formarea ei §i a inaintat pênA la gradul de facerei prin concurs a uneI harte sciintifice colonel. A fost in urinA efor al Scoalelor, a titrel §i 17,000 lel spitaluluI Sf.Spiridon deputat in ob§teasca adunare,judecAtor la din Ia.§1 pentru a se veni Inajutorul bol- divanul civil, mare postelnic. §i mare logo- navilor. fét al Credintel. Principalele sale scrieri sunt : Des signes Intimpul administratiuneiprincipelui des maladies du cceur (1848).Descrierea ji Kisselef, acesta l'a luat ca secretar particu- intrebuintareaapelor simple ji a apelor mine- lar al ski. rale din Moldova (1851). Manual pentru invdtdtura moalelor (1852). Enumeratia spe- Filipescu (Constantin N.). NAscut cielor de plante cultivate in grddinct botanicd In 1807. A acut studiile la Paris in 1829. din (1861).Proect de organisarea po- I'§I desvelistrAlucitelecalitittide orator, litief in Romdnict (1863). and pentruprima oarii aborand tribuna Anastase ntu, a fostales membru in in 1844, inob§teasca adunare,denuntä Divanul ad-hoc din Moldova,§iinnenu- printeun discurs ce tinu maI multe zile, con- mèrate rindurideputat §i senator in Cor- cesiunea minelor cftre Rusia (afacerea Tran- purile legiuitoare duiA Unire. El era membru dafirof). al Academiel Romke incA dela Septem- Ministru de finante inguvernul revolu- brie 1871. tionar de la 1848, plecii dupà revolutie in exil unde publick in limba francezii o10-

FIL - 75 FIL crare insemnata sub titlul Mémoire sur les pache, fiul lulFilipescu Vulpe, om poli- conditions d' existence des Principautés danu- tic, nascutla 1811,incetatdin viatala biennes. August 1863. El muri in exil, la Paris, in1854, fiind A facut studiile sale in Francia de unde abia in vérsta de 47 ant s'a intors in 1835 Cu titlul de licentiatin Ingropat laFilipe§ti Braila, poetul G. drept, ocupand functiumle judecatore§t1 de Creteanu a compus pentru morméntul s6i1 membru la Tribunalul Ilfov §i apot membru urmatorul epitaf : la Curte. Retras din tara cand a isbucnit Urmiind cu vrednicie traditia strdbund, revolutia de la 1848, s'a reintors sub dom- Inreurf streine bravd duper tribund, nia luI Stirbey cand a fost numit secretar cdnd sund cea ora solemnd'a de,steptdrei de stat (Ministru de Externe) §iapol lo- Costache Fili pescu, pdru 'n fruntea mi§cdrit. goat al Dreptatel. La 1856, a fost pre§e- Te termurile Senel, in urmd exilat dinte al Comisid Sfatului Ora§enesc, ear Muri, §i de'al siti frate aci fu transportat. dupè plecarea lui Voda Al. Ghica, e numit 0 juni generatit, mormintu'l salutati, Caimacam dinpreuna Cu Manolache Baleanu De patrie ¡i onoare aci vi inspiratt ! §i Iancu Manu. A lucrat mal térziù pentru Unirea Prin- Filipescu (Gheorghe).Cun os cut sub cipatelor §i a fostMinistru al Justitiella numele de Dadu Filipescu. Colonel de ca- inceputul Domniel lul Cuza. Ales de mal valerie, nascut in Bucurescl la 181 r, a incetat multe orl deputat al judetulul Dolj, era in din viata. in Bucuresci la 1889 Decembrie. 1863, vice-pre§edinte in Adunarea Deputa- A intrat in o§tire casoldat la 1843 §ia tilor. La 1845 secasatorisecufiica cea inaintat sub-locotenent la 1846. Liberat din mare a lul \Tod. Bibescu, domnita Elisa. o§tire la1848, pleaca inRusia, urmeaza cursurile §coalei de cavalerie din Moscova Filipescu (Iordache).Om politic nas- §i intra in armata ruseasca, unde stà pana cut la 1765,incetat dinviatala1855. la 1859. La aceasta epock dupece luase Barbat Cu multa eruditiune, a ocupat func- parte la resbelul din Crimea, §i cáptase pen- tiunele cele mal importante in Stat. A fost trubravura sa o spada de onoare, reintra mare vornic §i mare ban-Ministru deIn- In armatii romana cu graduldecapitan. terne pana la 1835. In anul1834 afost Colonel in 1867, faca parte din statul-tnajor cel mal serios candidat la domnie sustinut alMajestatei Sale Regelui CarolI-iù, pe de partidul liberal, dar combatut de Ru§1. atuncl Principe. Alegandu-se Alexandru Ghika,servi sub Demisionat earag dinarmata §itrecut dansul ca Ministru de Interne pana la 1835. la pensie, reintra in o§tirea ruseascacand La 1843 dupe retragerea Domnitorulul isbucne§te resbelul Independentel (1877-78) Al. Ghika, fuse caimacam din-preuna Cu Th. §i este ata§at ca adjntant pe lèngamarele Vacarescu §i M. Cornescu de la 15Oct. Duce Nicolae, fratele Impératului. 1842 pina la Ianuarie 1843.Sub domnia lui Bibescu a fost Pre§edinte al SfatuluI de Filipescu (Gheorghe C).NAscut in Bu- la 29 Iunie 1843 pana la 29 Iunie 1846 curescI la 1840. A facut studiile In Germa- §i Ministru de Interne pana la II Mai 1847. nia §i Austria, apoi a intrat in armata Mol- Sub domnia luitirbey a mai fost Minis- doveI cu gradul de sub-locotenent §i a fost tru de Interne de la1--ifi Septembrie 1849 adjutantul Pricipelul Cuza. pana la 4 Mal 1854. Demisionat din armata la 1863, s'a stabilit in Bucurescl. Filipescu (Nicolae).Om politic, nas- Nutnit mare§al al Cutlet A. S. Principelut cut in Bucuresci la Decembrie 1861. A Rcut Carol I-iii la 1866, a ocupat aceasta inalta studiile sale instreinatate, land laParis demnitate péna la 1874. diploma de licentiat in drept. Intors in tall Trimis atuncl ca agent al Orel la Peter- s'a pus dupé putin timp impreuna cualti sburg, a pastratacest post péna la1876 tinerl incapul ziarului Epoca,organ de cand a demisionat in urma retragerel gu- lupta in contra partidului liberal de la 1884 vernuluI L. Catargiu. pan5. la 1888, and acestziar s'a contopit cu Constitulionalul. Filipescu Ion (A.). Supranumit Vul- Ales deputat alcolegiuluial3-lea de

FLE 76 FLE

Braila, a representat in Camera de la 1887 siliana din Ia§I, unde a predat 18 anl cur- pana la 1895 neintrerupt interesele acestuI surile sale. judet. La 1893 a fost ales Primar al Capi- Dinpreuna cu Damaschin Bojinca, a tra- talo, §i a ocupat aceasta functiune pana la dus in limba romana codul Calimah. 1895 Octombrie cand a fost disolvat Con- siliul comunal in urma venirel la putere a Flechtenmacher (Maria). Artista guvernulul liberal. dramatica, näscuta in Bucuresci la Noembrie La1895,Noembrie, a redeschisziarul 1838, incetata din viata la 14 August 1888. Epoca,organ de luptilconservatorcon- Dupé ce a urmat cate-va claseprimare, a tra guvernului liberal. imbrati§at din copilarie cariera dramatica la A publicat cate-vabropri, intrecarl 185o, debutand la un teatru din Braila. Apoi Partidele politice (1890) Cestiunea terdneascd a intrat in trupa luI C. Mihaileanu la Cra- (1891) Alba §i ro,,rit (1894) Cdtre un nod iova §i la 1853 s'a casatorit cu composi- ideal (1897). torul muzical Alex. Flechtenmacher,§i a mal jucat pe scena teatrului din Bucurescl Flechtenmácher (Alexandru).Violo- In afara de activitatea s'a artistica, Maria nist, compositor muzical ,nascut in Ia§1 la 23 Flechtenmacher a publicat Toesit si prazd Decembrie 1823 incetat din viata In Bucuresci un volum (1871). la 28 Ianuarie 1898. A aratat inca din fra.- creda copilarie multa tragere de inimA pentru Fleva (Nicolae). Om politic,nascut muzica, astfel in cat la vérsta de 9 anl, canta In Foc§ani la1840. A fácutstudiilesale deja prin concerte. la liceul Sfantu Saya §i apol a urmat cur- La 1837, marele logof6tCostache Ko- surileUniversitàtel din Neapole,unde a nache, '1 trimise la Viena ca bursierspre luat diploma de licentiat in drept. a urma cursurile pentru vioara §i composi- Intors in tara la 1867, infra imediat in tiune. Intors in tara la 1840, regasim luptele politice §i se distinge mal ales prin capelmaestru al Teatrului national subdi- violentele sale caagitator al maselor po- rectiunea M. Millo in 1844, Orla la1847 pulare. cand \Toda Mihail Sturza trimiteearal Ales deputatimediat de alegatoriidin in streinatate spre a se perfectiona in arta Foc§ani, e vecinic amestecat latoate tur- sa. El pleaca la Paris, dar evenimentele po- burarile §i toate mi§cttrile de stradA. litice de la 48, 1'1recheamaintara, §i Inaintea juratilor din Targovi§te, este a- dup6 ce trece pe lateatrul din Bucuresci paratorul celor amestecatl in mi§careare- la 1852, pe la teatrul din Craiova la 1853, volutionara din Ploe§ti de la 26 Martie 1870. earii§I pe la Ia§I, el se fixeazit in Bucuresd PrimaralCapitalel subguvernul Ion la1858. BrAtianu, demisioneaza la 5 Iunie 1886 §i La 1861, Flechtenmacherestenumit devine unul din membrii ce! activi §i profesor de muzica la o §coalii aStatului turbulentl af opositiel-unite, provocand dese din Capitala, §i la 1864 profesor la Con- intrunirl publice in cari sedistingeprin servatorul din Bucurescl, post pe care l'a o- violenta limbagiulul s66. cupat pana la 1894 cand a fost trecut la pensie. In Camera din care face parte, urmeaza Acest compositor acontribuit multla asemenea o crilncena opositiecontra gu- popularisarea repertoriului autorilor no§tril vemulul §i din cauza unui discursmal a- dramatici. El a scris muzica pentru Insurdteir gresiv, i'§I atrage un duel cad-nu Phere- Chiriqa la lag, Chiriqa in provincie, Baba kyde Ministru de Externe. In acest duel e Hdrca, Scara Mdter, Urdta Satultd, Cintpoiul ranit de un glont in mana sté'nga (14 Ia- Draculut, Craizi Nod, Fata de la Coia, etc, nuarie 1887). etc. Intre operile sale, trebue sè numèram Arestat la 15 Martie 1888, e depus pre- o colectiunedeccintecenationale,tiparite .ventiv la Vacare§ti pentru ca se pusese din- la Socec. preuna cu alte personalitati politice in capul manifestantilorcarI aú ravalitin curtea Flechtenmacher (Christian). Pro- MitropolieI, ceranddemisiunea guvernulul fesor,jurisconsult, adusdinTransilvania Ion Bratianu. de catre vornicul Mihai Sturdza §inumit Pus in libertate dup6 constituirea noulul la 1831 profesor de legislatie la §coala Va- guvem Tb. Rosetti, N. Fleva se raliaza la

FLO -77 - FLO partidul liberal din noù §i reincepe o cam- la de gust; Dacia viitoare, disparute iricurand. panie de agitatii contra conservatorilor. Lucrarile sale mai principale sunt :Curs La 4 Octombrie 1895, formandu-se Mi- metodic de limbafrance?4, Versification fran- nisterul D. Sturdza, N. Fleva ja portofoliul caise, Hisioire de lalitterature francaise 2 Ministerulul deInterne, dar pentruscurt V01. Toésie lyrique francaise. Istoria in tablo- timp, cad la 15 Ianuarie 1896 este nevoit uri, Ritmuri ji rime, Buffon, discours sur le sèdemisioneze dincauza neintelegerilor style. Studit literare, etc. dintre dénsul §icei lalllcolegl al0.1in privinta modulul prea democratic cum ad- Florescu (Ion Em).Om politic, gene- ministra departamentul ce i se incredintase. ral dedivisie,fiul vorniculul Manolache In urma retragerasalede la guvern, Florescu, nascut la 1819 in ROmnicu Val- intemeaza ziarul Dreptatea §i devine§eful cea, incetat din viati la 22 Mai 1893 inParis. grupului liberal-democrat. A facut studiilesale la colegiul Sfintu N. Fleva a publicat mal multe bropri, Saya §i apoI a terminat cursurile §coalei de intre altele :Trerogativele Adundret depu- stat-major din Paris. Reintors in tara, tatilor (1877) Disculia generalci asupra leget in armata romana §i e insarcinat deprin- comunale (1886) 'Dare de seamd clitre cetd- cipele Bibescu cu organizarea o§tirei, cilnd tent (1886) Misterele Tolitiet Capitalet0 887) creaza cea d'ant6iù §coala militara. La 1854 Ghe,refturile de la .51,Cinisterul da rqbel (1888) avind gradul de Colonel, face campania in Regim autrocratic (1893). timpul rezbelului Orientulul caoficer de ordonanta al generalilor Liklers §i Dannen- Florescu (Alexandru Em).NIscut in berg, din armata rusi. La 1859, generalul Bra§ov la 22 Ianuare 1822. A facut studiile Florescu e Ministru derezbel al ambelor sale in liceul Sfintu Saya, apoi aintrat la Principate, dup6 unire ; apol demisioneaza 1840cacopist laSecretariatulStatulul, §i revine in capul acestui departament de unde a inaintat péna lafunctiunea de se- la 30 Sept.1862 pana la12 Octombrie cretar. La 1846 plead la Paris spre a stu- 1863. In 1865, generalul Florescu face par- dia dreptul §i urmeaza cursurile 2 ani. te din cabinetulKretzulescu caMinistru Dup6 revolutiunea de la 1848, s'a intors de Interne §i LucrArI publice de la 14 Iunie in tara §i a fost in diferite réndurl prefect pana la 30 Ianuarie 1866. Mal térziù,in de judet §i la urma prefect depolitic in cabinetul Lascar Catargiu, el ia Inca o data Bucure§t1. portofoliul Ministerului de Rezbel §i'ltine Dupe ce face parte din divanulad-hoc, de la 14 Martie 1871pina. la4 Aprilie este numit in 1857 Director la Ministerul 1876, cAnd devine pre§edinte al Consiliului de Interne apol Ministru de control dela pentru câte-va zile; §i apol demisioneazii. 24 Martie 1862 péna la 24 Iunie acela§ an La aceastá epoca, dinnreuna cucel lalt1 §i Ministrual Luctirilor Publice de la 24 colegi ai sé1 din guvermil conservator, este Iunie panla ii Octombrie 1862. pus sub acusare §ii se refuzaautorisarea In diferiteréndurI, Al Em. Florescua de a participa la rezbelul Independentel din facutparte din parlament,ca senator sail 1877. deputat. Guvernul liberal, renuntand la decisiunea sa de a merge inainte cudarea'n judecata Florescu (Bonifaciu). Profesor, pu- a fo§tilor Mini§trilconservatorl, generalul blicist, nascut la Pesta (Ungaria) la 27 A- Florescu reintra in viata politica ; membru prilie 1848. Elev al liceului Louis-le-Grand al pat tidului conservator, el este alespre- din Paris, licentiatin litere, de la Rennes, §edinte al Senatului in1890§i in1891 e profesor de limba tranceza la liceul Sfintu forma sub pre§identia sa un guvern conserva- Saya din Bucuresci de la 1843 §i péna in tor care nu tinu insa de cat putinelunl, present'cu o mica intrerupere intre 1874-1876 fiind compus numal din elemente disidente. §i intre 1882-1883. Retras de la putere la 27 Noembrie 1891, A scris §i publicat in diferite reviste literare: generalul Florescua plecat instreinatate .(`Da.cia sub jugul Golilor» Istoria in ciin- spre a'§I cauta sanatatea §i a incetatdin tece populare. Poetul Grigore Alexandrescu, viata la Paris. in 1893. Etiam contra omnes. A infiintat ziareie Por- Gerwralul I. Em. Florescu a publicat : tófoliul ronuin (1880-1881) Bibliotfca onzu- Teoria dtiret la semn (1845) DatoriileOs-

FLO - 78 - FOT ta pica (1876) Contingentul ar mate! (1877) Fotiade. Cumnatul caimacamulul Vo- Situatiunea (1877) Institatiunea militarcE ba- goride §iagentul sallaConstantinopole, ;tad pe jcoald (1888) Fortificatiunile (1889) trimis acolo spre a zadarnici incerciirile de Armatele vechil 3ci moderne (1890). unire a Principatelor. Florian (Aron).Publicist, nascut la i8 o 5 Fotino (Androcle.) Medic, Inspector in Ardeal (Transilvania,) mort la 1887 in B u- generalde brigada,nascut inBrailala curesci. Terminand studiile sale in Pestha, 1834 Noembrieii.Studiileliceale§i a venitinBucurescl la 1826,adusde primele studil medicale le-a facut in Grecia Const. Golescu care i'a incredintat condu- la Atena §i in urma s'a dus la Paris pen- cerea §coalei primare ce infiintase la mo§ia tru cotnplectarea studiilor sale medicate. sa Gole§ti. La 1836, a fost numit profesor La 186o s'aintors intara, §1 a practi- de istorie laSfintuSaya, ear mal tirziù cat medicina inBucuresci. Tot in acela§i membru in consiliu de instructiune. an, cu ocasiunea organizare! «Serviciului Sa- Amestecat cat va timp in viatapolitick nitar Militar» a intrat inarmata ca medic participand lami§carea revolutionara din militar, cu gradul de medicde Regi ment 1848, Aron parase§te tara, se reintoarce in Cl. II-a.I s'aincredintat atunc! Sectiunea Ardeal ca redactor al unui ziar fondat de Chirurgicala debolnavila Spitalul militar Mitropolitulaguna, trece laViena unde din Bucuresci,§i a fost insarcinatsafaca colaboreaza la alt ziar §i apoi se reintoarce un curs deClinica chirurgicalainservi- In Romania. ciul s65. Acestul publicist se datore§te : Istoria Prin- La 1862 a fost numit secretar al Con- cipatelor (1835- 1838) Dictionarul Francqo- siliului Medical Superior Civil, functiune pe Romd n, in colaborare cu Hill §i Poenaru care a ocupat-o pana la 1865; cand a de- Catechismul omulut creVin (1839) Geografia, misionat. Istoriagenerald pe seama§coaler,Mihai La 1863 a fost inaintat Medic de Regi- Bravul (1852), etc. . ment Cl, I. Tot in acela§i an a fost numit §i sub-Director la 5coala Nationala de me- Fontaninu (Gheorge).--Profesor, nits= dicina, functiune pe care a ocupat'o cut in Bra§ov la 1825, incetat din viata. in la transformarea acelei ScoliinFacultate Craiova la 24 Aprilic 1866. Invatatura pri- de medicina. mará a facut'o in Sibiú, liceul inPesta §i La 1866,a fostinaintat medic principal cursurileuniversitareIn Viena. Intors in Cl. II. La 1874,cand pentru prima oara s'a tara,afost numit la 1851Directoral aplicat legea sanitaraa Ore!, a fost numit gimnasiului dinCraiova,§iprofesorde membru al Consiliului medical civil, func- limba latina ocupand aceasta functiune trei- Oune pe care a ocupat'o pana la 1894,cand zed de ani a e§it la sort! §i a fost inlocuit. Singura sa publicatiuneeste :Geografia La 1875, a fost inaintat la gradul de me- kicd ¡i matematicd (1855). dic principal Cl. I. La 1877 Aprilie afost ales senatoral Formac (Constantin). General de colegiului al 2-lea de Ismail. Dupa retroce- brigada in reserva, nascut la1830 Martie darea Basarablei, '§i-a stabilit domiciliul po- 8, incetat din viata in Bucuresci la 27 Mai litic in judetul Mehedinti, undeeste mare 1897. S'a inrolatin armata cajunkér la proprietar, §i unde in mai multe randuri a 1847, §i a fostinaintat sub-locotenentla fost ales senator al Colegiului marilor pro- 185o. Liberat la 1855, a reintrat in armata pietarl. la 1856 §i a fost inaintat ofiter superior la La 1877-78, a luatparteinCampania 1865, colonel la 1882, general de brigada dinBulgaria, ca §ef al ambulantei mare- in reserva la Aprilie 1890 and a demisionat lui Cuartier General. din armata. Aceastd ambulanti forma baza opera- In timpul rezbelului Independente! 1877- tiunilor Serviciului Sanitar al Armatel Ro- 1878, s'a distins prin vitejia sa §i a prins mane din jurul Plevnel. In douè raduri convoiuri turce§ti, primind In afara de conducerea ambulante! mare- multumirile generalilor ru§! Arnoldi§i Gurko. lulcuartier general, el a asistat cu per- sonalul disponibit alambulante!, latoate

l'Ot 7) FOT atacurile armatel române incontraPlev- vocala bisericeasca, ceea ce 'IIa atras sim- neI ;§i une orl s'a gasit in mijlocul focu- patiile Patriarhului ecumenic.El cuno§tea lul inamiculul «la 30 August §i 6 Septernbrie.» bine limbele greaca, latina §iaraba §i era La 1878Februarie,imbolnavindu-se la familiarisat cu limbafranceza §iitaliana. Poiana inspectorulgeneralDr.Davila, a Dupa terminarea studiilor sale la Cons- fost insarcinat de catre Ministrul de Rezbel tantinopole, Dionisie Fotino a vizitat ora- cu evacuarea bolnavilor §i ranitilor din spi- ele Viena, Lipsca §i Venetia, de unde rein- talele de campanie dui:amarginea dreapta torandu-se laConstantinopola intrat in a Dunarel. Aceasta misiune a fost una din- societatea Eterier §ia inceput a lucra ca trecele mg grele de implinit, atatdin membru al acestei societatI. cauza asprimeI timpului,cat §i din cauza Dionisie Fotino a venit intara la anul insuficienteimijloacelor de transport, pre- 1804. La sosirea luiVocla Caragea,el a cum §i mal ales din cauza deprimarei fisice fost ata§at pe langa acest Domn in calitate §i morale apersonalulul sanitar,carein de al 2-lea Secretar. acel moment '§"iplatea§ieltributulla Dionisie Fotino a luat parte la toate lu- o epiedernie de tifos de care erabantuit5 cradle de organizatie §i de legislatiune inarmata noastra din Bulgaria. treprinse de Caragea in primil aril aI Dom- La 1883 a fost inaitat la . gradut de me n ie/sale, pentru care is'a acordat rangul dic inspector general §inumit §efulcir- de Serdar, §i de atunci el a fost mai mult comscriptiuneI sanitarecorpuluiI dear- cunoscut sub numele deSerdarul Dioni- mata §i divizieI active Dobrogea. sache. La 1885 afostnumit director general In urma insa, vazénd 6 Voda Caragea al serviciulul sanitar civil,§i a ocupata- se abatea mult de la calea cea bunk abu- ceasta functiunein mod gratuit timp de zand in tot felul cu scop de a '§I satisface opt lunI; in urma a demisionat. placerile §i a se imbogati, Dionisie Fotino La 1886, a fost numit Efor alspitale- a inceput sal atace prin scrierl satirice a- civile din Bucurescl, functiune onorifica, pe nonime, ceca ce a facut ca el sa devie foarte care a ocupat-o pana la 1889, candade- simpatic boerilor pamêntenl. misionat. Vocla Caragea convins ca numai Dionisie La 1891, Ministrul de Ritzboiù, l'a insar- Fotino puteasa-1 atace astfel, a hotarit in cinat sa represinte ca delegat al acestul Mi- secret decapitarea lul, §i pentru aceasta ce- nister, serviciul sanitarmilitarromanla ruse de la Pa§a din Ru§ciuc un calail (gealat). congresul de hygiena §i demografie dela Scaparea vietel lui Dionisie este datorita Londra. numal protectiunei Ba§ Boerulul Iordache La 1896 a fost numit iara§1 efor al spi- Filipescu, care prevenindu-1 la timp, l'a a- lelor civile din Bucurescl. dapostit in casa sa pe timpul celor din urma Scrierilesaleoriginalesemiirginesc 4 anI al DomnieI lui Caragea. in trel rapoarte catre Ministrul de Interne Casele Ba§I Boerilor Ord, era?"'consi- publicate in bropri asuprainspectiunilor derate in acea epoca ca inviolabile. sanitare ce a facutjudetelor :Buzaii, R.- Inacest titnpde captivitate voluntara, Sara% Putna, Braila, Tulcea, Constanta, Il- Dionisie Fotino a intreprinsscrierea Isto- fov §i ora§ul Bucuresci in calitate de mem- rid Dacief in trel volume. PentruaceastA brualConsiliulufSanitar Superior,§i importanta lucrare, Iordache Filipescu 'i a in comunicarea ce a facut la Congresul de pus la dispozitiel toatemijloaceledecar"' la Londra §iRaportul catre Ministrul de dispunea dansul, §i cu 0 generositate proprie Resbel publicate tot in bropil. boerilor marl din acea epoca, el nu a crutat nicT un sacrificiu pentru procurarea de do- Fotino (Dionisie).Publicist nascut la cumente §i scrieri, de, caff avea nevoe Dio- 1769, in Pathras (Peloponése). A fost tri- nisie Fotino in lucrarea sa. Pe tot timpul mis din eopilarie de parintele séia la Cons- captivitateI sale benevole, Dionisie Fotino tantinopolepentru a '§1 urma studiilela a avut langa dansulpe nepotulsèi'l Ilie «marea §coalii a neamulul de la Patriarhie.» Fotino fiul surori sale Pashalita, pe care '1 El a urmat cu succes studiile sale lite- Inflase §i'1instrueasingur impreuna cu rare la sus zisa §coala, desvoltand tot de o- Constantin fiul lul Iordache Filipescu §i cu data §i un deosebit talentpentru muzica nepotul acestuia,Grigore (Gagata) Filipescu.

FRA FliN

Nepotul lul Dionisie Fotino, lije, 'i a ser- §coale. In 1864 a fost numit profesar de vit tot timpul ca secretar, §i dupa moartea limba §i literaturaelena laFacultatea de unchiulm .566a continuat scriereaIstoriel litere §i filosofie din Bucuresci. §1a descris Revoluliuneadinanul A publicat : Discurs in amintireaeroilor 1821 in Rotnetnia,scrierein limba greaca de la Creta (1866). Hymn la Unirea Trin- In formadecronica §iintitulata Tudor cipatelor (1859), toate in limba elenii. Vladimirescu Alexandru Ipsilante sad re- E.Francudi afostdirectoral§coaleI volutiunea din 1821 tradusit de M. Geor- normale superioare§iinterpret pe langa gescu. Ministerul de Externe pentru limba Dupa plecarea lui V oda Caragea, la anul 1818, Dionisie Fotmo a parasit casa bine Frank (Andrei).Farmacist, nascut in facatorulul s66 Iordache Filipescu §i s'a in- 1815inora§ul Mediasch (Transilvania). stalat in propria sa casa, pe podul Tirgulul Dupé ce a imbrati§atcarierade falmacist de afara (Calea.Mo§ilor) in fata bis ericel Cu In ora§ul séi'lnatal, atrecut in Muntenia Sfintil, actuala casa a reposatulul Dr. War- la 1846 ca farmacist in Mizil, apol s'a stra- thiadi. Aci el a trait stimat §i iubit de toti mutat in Bucuresci unde acumparatun cati Ilcunosceaù. imobil §i a deschis farmacia «La Ursu» pe Se ocupa de o potriva de scrieri literare care o poseda §i astazi. §i scrieri de muzicabisericeasca.Spiritul La 1859, el a fondat Societatea farma- sä umoristic, de la plecarealui Caragea, ci§tilor din Romania. A fost timp indelun- luase o altii directiune. Biciuia fara mill cu gat membru in Comisiunea chimico-farma- pana sa satirica,cochetariele femeilor din ceutica, cat §i membru alComisiund de societate, cochetaril importate dinFanar. hygiena, §i al juriului examinator de licen- Dioisie Fotino a murit in mod subit la tiatl in farmacie. io Octombrie 1821. A foat imormantat cu mare pompa la biserica cu Sfinti din Podu Frollo (Giovani L).Profesor universi- Tirguluid'afara,unde §i 0111astazi se tar, filolog, nascut in Venetia la 1831, doc- poate vedea piatra ceacopere mormintul tor in drept al facultatei din Padova. séii, care seafla subjeturiledinstrana A pArasit tara sa fiindmncft te'narspre stingii a bisericel. asestabili in Romania caprofesor de limbi neo-latine, in diferite instituteparti- Franchetti (Benedetti). Impresario culare §i de aleStatului. La 7 Octombrie de trupe italiene §i profesor de cantec, nas- 1878 a fost numit definitiv profesor la Fa- cut in Verona. A inceput prIn a fi volun- cultatea de litcre din Bucurescl pentru cur- tar in legiunea luiGaribaldi, pecarel'a sul deistoria literaturelor moderne §iin urmat in mai multeexpeditiuni. Ranit de special a celor neo-latine. A publicat ; Limba doua gloante inpiciorul stang,aparasit romdra ji dialectele italiane (i86o) Vocabu- cariera armelor§is'aocupat de muzica. lariu italiano-romeinesc (1869) Limba natio- Venit inBucuresci,se facecunoscut la nalcf jilimbele streineinjcoalele romdne 1852 ca §ef al corurilor cand se deschide (1871) 0 mud incercare de soligiune a pro- Teatrul cel mare, §iincepe sadea repre- blemuluf ortografic (1875) Utilitateastudii- sentatiuni arti§til de opera italiana. Ani in- lor neo-latine in Romcinia (1878) Lectiunf delungati a fost apoi el singur in mai multe elementare de gramaticd latind (1895). rindurl impresario, dar a perdut cu aceste intreprinderitotce avea. A fostnu- Frunzescu (Dimitrie).Publicist, nas- mit mal tarzia profesor de muzicaladi- cut in Ia§i la1838. A facutstudiilein ferite§coale particulare §ialeStatulul in tara §i streinatate,ca bursieralStatului. Bucuresci. La 1859a intrat inserviciul .statistical A incetat din viata in Bucuresci la 1895. MoldoveI, ear la 1862 a trecutinBucu- rcsd la acela§ servici6. Francudi (Epaminonda). Profesor, A tiparit :Geografiia kicei ji politicd a nascut in insula Cipru la 1829, incetat din Romcinief (1871) Dictionarultopografic ji viata in Bucurescl la 1897. A facutstu- statistic al Romciniel (1872). A colaborat la diile sale la Athena §i apoi a venit in tara Trompeta Carpatilor ji Columna luf Traian. §i a dat lectiuni de limba elena la diferite

rtu GAN

rrunzetti (Toan).Sub-locotenent nAs- Dupé ce se stabili cat vatimpla LA cut la 8Iunie 1852, mort la 12 Ianuarie (1865) unde infiinta foaia liberalá Teatrul, 1877. Intrat in ostire ca soldatla1870, se reintoarse in Bucuresci ca administrator trece in rezervA la 1875,apol se reanga- al «Buletinului Instructiunel Publice». Dar jeazA ca sergent in 1876 si esteinàltat in in curAnd fundii alt ziar, Telegraful care a acelas an la gradul de sub-locotenent. avut o existenta mai lungA-1875-1885 cu In timpul rezbelului Independentel, face câte-va intervale de intrerupere. parte din Regim. No. 9 Dorobanti si moare I. Fundescu a representat judetul Vlasca in lupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878. In mal multe rêndurl in Camerile liberale de la 1877 pAn5. la 1888. Fundescu (Ioan)Ziarist, publicist, nAs- El a publicat :Vocea Argeplut versuri cut in Pitesti (Arges) la 1836. Dupé ce a (1859) Flort de cdmp versuri (1864) Baz- urmat dit va titnp cursurile colegiuluiSt. me,poqit, pricctliturt§i ghicitort (1867) Calen- Saya din Bucuresci, incepu sà publice ver- darul draculut (1867) Poe.zit nouer (i868), suri prin ziarele «Ddmbovito ji Nationalul». Scarlat, roman (1875.) Apoi publidfoaia umoristiciiPepelea De la 1895, I. Fundescu a ph-Asa politica (186o) Tombatera (1861)sicolaborà la ziaristica dui:06 ce a mai colaborat putin Romdnul de la 1862 p&O. la 1864, precum timp incii la Ronninu/ intre 1893-1895. si la Nichipercea, Reforma, etc.

Galleron (Albert).Arhitect francez, «l'Orient» care aplirea in Bucuresti. Rezbelu niiscut in Paris la 1855. terminat, deveni l'Indépendance Ron AvLui legatiri de prietenie cu mai multi maine, in colaborare cu A. Ciurcu. rornâni studentl in Paris, a intreprins dup6 La 1883 E. Galli a fost expulsat din tari'i indemnul lor o cAlAtorie in RomAnia pe la printr'o decisiune a consiliului de ministri 1880. Aid', dup6 ce s'a ocupat cu diferite de sub presidentia lui I. C. BrAtianu, si a- lucriiri, a fost numit arhitect al Eforiel Spi- poi la 1885 fu expulsat si A.Ciurcu,iar talelor civile la 1891, dar a demisionat peste l'IndépendanceRoumaine deveni proprietatea doui ani spre a se reintoarce in Paris unde lut G. Em. Lahovary. s'a stabilit. Corespondent al acestui ziar in Bulgaria Albert Galleron a facut intre alte la 1886, E. Galli fu expulsat side aict la planurile &Inca N,ationale, Atheneulut ro- 1886. La 1888, in urma cAderei guvernu- mán si Asilulut Sleftineanu din Bucuresti. lui liberal de la putere, s'a reintors in Ro- mAnia si a intrat administratoralziarului Galli (Emile).Zi,arist francez,niiscut Undépendance Roumaine. in Corsica la 1845. A fiicut studiile sale in Marsilia si a debutat in ziaristic6 la1868, Ganea (Nicolae).Publicist, nAscut in ca redactor la ziarul Le Rappel de la Pro- orasul FAlticeni la 1831 A fAcutstudiile vence. Dup6 resbelul din 1871 a fAcut parte sale in Iasi si Patis unde a terminat facul- din redac,tia ziarului N,ational (PariS) unde tatea de drept. Reintors in ,tarà s'a stabilit a r6mas pan5. la 1875. avocat in Iasi ;la 1871 a fost ales deputat In timpul rezbelului Sêrbo-Turc, afost si primar al Iasului. corespondentul Nationalulut in Sérbia si in N. Ganea a fAcut partedinministerul Herzegovina in timpul insurectiunei (1875 Ion Blitianu inultimasaformatiune ca 1.876). ministru la domenil de laiMartie la 23 Venit in Romftnia totca corespondent Martie 1888. La 1897a fostales prese- al acelui ziar Cat a tinut rezbelul indepen- dinte al Senatului fiind in acelasi timp pri- dentei (1877-78) a fondat la2114Iunie mar al orasului 1877 un ziar in limba francezàsubtitlul Pe terenul literar, el este unul din mem- 6

GAN - 82 -

bril fundatori al societatei literarc Junimea, dile sale in tatil si le a terminat instrèi- de care s'a despartit mai tarziù spre a lua natate, ocupandu-se inspecial cu filologia. o parte activa la luptele politice. A flcut la Universitatea din Bucurestl in Scrierile salesunt :Incercdrt ¡iterare 1880 numeroase conferinte asupralimbel Novele (1873 si1886)Poesit (1886) in litapaturei romane. care intrAi traducerea a sapte cantece din Expulsat din tarA la 1885 printr'o deci- Infernal lul Dante. siune a consiliului de ministri, sub guvernul Ion Bratianu, pe motivul caar face Gamescu (Durnitru). Capital] niscut parte dinteo societate iridentista, s'a stabilit la 14 Octombrie 1834, mort la 7 Octom- la Londra. Aci a fost alesrabin al comu- brie 1877. Intra in armatA ca soldat la 1854, nitAtei Israeliilor portugezi,demnitate pe e inaintat la gradulde sub-locotenentin care o pastreazA pana in prezent. 1864 si capitan in 1875. In timpul rezbe- M. Gaster a scrisi publicat : Die rumd- lulul Independentel moare pecampul de nische condemnatio uvae (1878) Literatura luptil in fata Plevnel la 7 Octombrie 1877, populard romdnd (1882).Christomatiaro- In capul companiei sale din reg. 7 de linie. nuind(1891),Instruclittnea In Englitera (1893) Istoriabiblicd (1897). Ganescu (Grigore). Publicist nitscut In Craiova (Dolj) la 1830, mort la Mont- Gatineau (Alexandru.) Artist dra- morency (Francia) la 1877 in luna Aprilie. matic de originafrancezii, nascut la 1812, A facuf studiile in Parissi gratierelatiu- incetat din viatit in Bucuresti lai Mal 1883. nelor pe cari le avea acolo in lumea A fost cel regisor al teatrului na- isbuti sa intre lu ziaristica franceza, de- tional din Bucuresti. Venit in tara la 1847 butand la 1860 ca redactor la Courrier du Cu o trupS francezA care da representatiuni Dimanrhe, organ liberal, dusman al institu- In Iasi si in care jucai dansul principalele tiunelor imperialc. Expulsat din Francia din roluri de comic, s'a stabilit in Iasica re- cauza articolelor sale violente, Ganescu trecu gisor la teatru rominesc ; de acoloa tre- in Germaniasi fondalaFrancfortziarul cut peste curand in Bucurestl sia ocupat l'Europe, care pe.)te putin timp fu suprimat aceasi functiune pana la moartca sa. Gati- din ordinul generalului Vogel de Falk:ken- neau a adus servicii imense teatrului nos- stein. tru care la formatiunea sa, era fireste Ganescu se reintoarce atunci in Francia, cu desavarsire de cunostintele necesare pen- se impacA cu puternicil zilei, dobandeste na- tru punere in scerai montareapicselor. turalizarea si devine redactorul sef al ziaru- Pentru servicide aduseteatrului, Came- lid satiric 'Vain Jaune. rile ai acordat luI Gatineau impatnintenirea La inceputul anului 1869,trecein a- cu dispensa de stagiu. ceasl calitate la ziarul Le Parlement, incer- cand sa pittrunzA in parlamentul francez. GavAnescu (Ion). Profesor, nAscut Campania sa electoral, rAmane inse farA la 1859. A facutstudiile intarasile a succesi dupil caderea imperiului, Ganescu terminat la Berlin. La iSeptembrie 1888 plcacit la Tours, uncle tiparesteziarulLa a fost numit profesor lafacultatea deli- Liberte, apoi la Bordeaux, unde subdirec- tere din Iasi, cursul de psihica,pedagogie tiunca lui colaboreaza la ziarul Le siesteti ca. Républicain. A publicat :Elemente de psichologie pen- La1876, Ganescu incearcii earAsifArA irtt cursul secundar(1890) Existd actiunl succes st patrunza inparlamentul francez desinteresate (1891) Dica (1893) The al- si apol fondeaza Les tablettes d'un spectateur truistic impulse in man and animals (1895) ziar autogratiat, lacarelucreaza OM in Istoria omenirel,Evul media, Emil antic, momentul mortsl. Evul modern (1894-1896) Meditdtiile lul Gr. G. Ganescu a mai publicat : La Valacbie Alexandrescu (1896) Gramatica (1897). depuis 1830 just/Wit ce jour (i855 Bruxelles) Diplomatie et nationalité (1856). Gavra (Alexandru).Profesor nascut in Oradea Mare (Transylvania) la 18 De- Gaster (Moses).De origina israelitA, ccmbrie 1797, incetatdin viatAla 23 Oc- nascut in Romania la 1856. A fAcutstu- tombrie 1884 in Arad.

GEB 83 GHE

Dupi terminareastudiilor sale a imbra- Georgescu (Nicolae).Poet nascut in tisat carieradidacticasi afost rnd pe Bucurestl la 1.834, incetat din viata in Bu- r'end profesor de pedagogiesiaritmetica curestl la 1866. A servitin armata pana in Oradea Mare, apoi inspector al scoale- la gradul de capitan (1858) canda demi- lor din Ardeal, director alinstitutului pe- sionat spre a se ocupa de literatura.El a dagogic. El a publicat : CronicaRomailor lasat un singur volumsubtitlulFof de (1844) Lexicon de conversaiie (1847). Mamut publicat un an dupa. moarteasa. Gebauer (Alexis).Profesor de piano nascut la Cluj in1815,incetat dinviata Gestian (Miculet loan). Artist dra- in Bucuresti la 14 Decembrie 1889. matic nascut in Bucurestl la 1812,incetat din viall in BuiAresti la30 Octombrie 1880. A facut studiile muzicalela conservato- Dupa ce a facut ceva studil rul din Viena, avénd de profesorlpe Sech- prin scoalele ter si Franz Liszt. primarei gimnasiu, aintratintrupa de sub directiunea Millo si apoi in A fost in Bucurestl cel mal renumitpro- acea a ar- fesor de piano intre tistului Pascalv. anil1850-1870. A Mal tarzi6 a fost angajat la Teatrul publicat numeroase compositilcu melodif Na- nationale §i diferite caete de studil. tional. Principalele sale rolurl ah fostPor- tbos din «Muschetaril» Buval din«Dama Genilie (Ioan).Protesor, data nasterei cu Camela» Don Salustdin«Ruy-Blas», si incetarei din viata necunoscute. A fost Sbiera din «Rasvani Vidra-» cel d'antéiù profesor de geografiei istorie la colegiul Sfintu Saya, de la infintarea lul. Ghenadie (Vezi EnAcescu.) A publicat :Geografia istoricd, astronomicd, nalionald ji civiM (1835) Trincipurf degeo- Ghenadie (Petrescu). Mitropolit- grafie (1841) Mondul, curs de cuno,slinte ji primat nascut in Bucurestl la 1836. Inanui iziivele curioase (1847). 1854 a intrat in schima monachala lamanastirea Caldarusani. Hirotonisitdiacon la Georgescu (loan). Sculptor, pictor 1859, preot la 1869, functioneazaca mare de aquarele, nascutin Bucurestlla1856 eclersiarchlaMitropoliadinBucuresti lanuarie. A facut studiilesalein liceu si de la 1870 pana la 1875,candesteales apol a intrat la coalade Bele-Arte. In arhiereh si la 1876 episcop al eparhiei Ar- urma unuiconcursstralucit, aobtinut o gesul. bursa la 1877 si a intrat la scoala de Bele- Sub e Astoria sa, s'arestaurat biserica Cur- Arte din Patis, unde a obtinut mai multe tea de Arges s'a cladit localul seminarului recompense, precum si o medaliela Ex- din acea localitate. pozitia pictorilor si sculptorilor pentru sta- La 1893, afostalesmitropolit-primat. tua sa : Rugdciunea unut copil. In urma mal multor invinuirice i s'ah Dupa ce a calatorit prin Italia, Georgescu adus pentrudelictereligioase,Sfintul Si- s'a intors in tara si in curanda fost numit nod II cateriseste la zo Mal 1896 luandu-i profesor desculptura lascoala de Bele- darul preotiei. Aceasta masura, dincauza Arte din Bucurestl (1887). modului neregulat cum a fost judecat mitro- Principalele saleproductiuni sunt :Sta- politul, provoaca lusao nemultumire generala, tna La* din Bucuresii pebulevardul din care opozitia îi face o arma de lupacon- Academiei, Statua luf Asacbi laIasi, Mo- tra guvernului Sturdza, si Sfantul Sinod este numentul mitropolituluf Panaret, asezat inteo silit sa revie asupradeciziuneisale la4 biserica din Tirnova (Bulgaria). Apoi bus- Decembrie 1896, ertand pe mitropolitul Ghe- turile lui C. A. Rosetti, I. C. Brdtianu, A- nadie. lexandri, al artistului Pascaly asezat insa- I. P. S. S.demisioneaza insa la 5 De- lonul Teatrului National, si statua fostulul cembrie 1897 si se retragelamanastirea primar al capitalei Take-Trotopopescu,care Caldarusani. se va aseza pe bulevardul Pake. Revisuirea procesulul mitropolitului Ghe- Ca pictor, Georgescu a produsnume- nadie a atras dupa sine inlocuirea cabinetulul roase aquarele,flor! dupd naturd, veden!, I. Sturdza printeunguvern sub presiden- etc., carlah fost expuselatoate tia lui P. Aurelian. noastre de pictura

GHE 84 GHE Gheorghian (Iosif). Mitropolit Pri- Gherassi (Nicolae). Jurisconsult. Data mat, nascut la Boto§ani in 1829 August 29. na§terei necunoscutil. A facut studil juridice A facut studiile sale la §coala Trei-Erarhi In Francia §i intors in tara a intrat in ma- §i la Academia din Ia§I. Hirotonisit la 1846, gistratura, inaintand pana la demnitatea de s'a dus la Paris§is'aata§atlaCapela consilier la Curtea de casatie. Romana, continuand instructiunea sa in a- Demisionat in1883, a Acutparte din cest ora. Intors in tara, a intrat la manas- cabinetul desubpre§identiad-lul Lascar tirea Teodoreni, apoI la 1865 a fost numit Catargiu, ca ministru ai justitielde la 29 episcop de Hui. Ales la 1879, episcop al Martie 1889 pana la 5 Noembrie acela§ an, Eparhiei Dunarei de jos, in 1886 trece mi- cand s'a retras din preuna cu intregul gu- tropolit primat §i pastore§te in aceasta dem- vern. nitate pana la 1883 Mal i cand a demio- De atuncl trae§te, departe de luptele po- nat §i s'a retras la manastirea Caldaru§ani. litice. La $ Decembrie 1897, in urma demisiunel mitropolitului Ghenadie Petrescu, I. P. Gherea (Dobrogeanu I.) Publicist, S. S. Iosif Gheorghian este iar1 ales mi- critic literar, niiscut la 21 Mai 1855, in gu- tropolit primat. verniimintul Ecaterinoslaw (Rusia). A publicat :Pialasfintulut Constantin, La vérsta de 19 ani, urmarit de guver- Evreul rdtkit (traducere) Viata iut Isus, etc. nulrusesc dincauza ideilorsalesocia- liste,fugiin Romania unde dupa multe Gheorghieff (Evloghie). Financiar, suferinte materiale sfar§i prin a sestabili nascut la Carlova (Bulgaria) in1819, In- ca birtala gara Ploe§ti. zetat din viata in Bucure§tI la Iulie1897. Om cu multà eruditiune, el dobande§te La virsta de 18 ani fugi din ora§elul sèl1 la 1889 impamintenirea cu dispensa de sta, natal din cauza barbariilorturcestl §i veni giu. Principalele sale scrieri sunt :Concep- in Romania la Bthila. Aci incepu prin a fi tiunea inaterialisa a istoriet (1890) Studit succesiv hatnal, zarzavagiù §i biliat de pra- critice 3 v. (1890) Literaturd ( 1893). valie,dar, cum treburile nu mergeaù, veni in Capitala §iintrit la un carciumar din ca- Ghermani (Menelas). Mare finan- lea Calara§ilor. ciar, de origina din Macedonia, nascut la- Pe timpul acela, se afla in Capitala mi- 1839. A fost Ministru de finance de la 23 tropolitul bulgar Panaret. El §edea in apro- Martie 1888 pana 29 Martie 1889, apol de pierea carciumei unde servea Evloghie. A- la 5 Noembrie 1889 pana la 21 Februarie cesta, fiind un biliat de§tept, §tiu sa se faca 1891 §i de la 27 Noembrie 1891 pana la placut mitropolitululbulgar§i infra slugii 3 Octombrie 1895. la el. Chemat in capul Ministerului de Finance De aciinainte incepecarierapolitica tocmai atund candagiul asupra aurulul a- a lui Gheorghieff. In casa mitropolitului se tinsese proportiuni foarte marl, urcandu-se adunall bulgaril refugiatl§i caripregatiail pana la 20 la G70, Menelas Ghermani a fost revolutiuneabulgara. Pre§edintelelor era autorul proectului de lege pentru stabilirea Liuben Caraveloff, frateleactualuluI §ef al etalonului de aur, care a avut deresultat extrem rusofililorbuigari. desfintarea agiului. Evloghie Gheorghieff asista la toate §e- Numele acestuifinanciar se gase§te in dintele comitetului §i devenise omul de in- capulmultor intreprinderl economice§i creaere al mitropolitulul. industriale mal importante din tara. Dupa ca!-va anl, mitropolitul moare §i'l lasa o avere de 800 de mil de lel. Admi- Ghika (principe Alexandru). Fost nistrandaverea sa cu multasirguintA§i Domn §i Caimacam al Munteniei, nascut in intelcpciune,Gheorghieff a lasat o mo§tenire 1795 Mal t-u, frate mal mic al'ni Voda de vre o 20 milioane. Grigore Ghikaincetat din viata la Ianuarie A ecut numeroase fapte filantropice ata 1862 la Torre del Monte léngaNeapoli. -in Bulgaria cat §i in Romania unde a da- A fost mal intaiiimare ban al Roma- ruit 200.000 lei pentru Fondatinnea Carol. niel micl §i apoi mares'Atar, comandant Prin testamentul sé6 a lasat sume insem- almilitillorla1828. In timpul ocupatiel nate primitrielCapitalei pentru bine-facerI. ruse§tI, '§I atrase iubirea lui Kisselef gratie

GHI 85 GHI

caruia fu numit la 1834 Doinn alMun- cavalerie in garda imperiala rusa. Nu statu t en iei. insa multinaceastasituatiune ;parasi La inceputul Domniel sale, infiinta nume- curtea Tarului §i Rusia §i facu o lunga ca- roasescoalerurale, incuraja formarea so- latorie in Europa, de unde nu seintoarse cietatel filannonice sub presidentia lui Cam- In tara de cat la 1846. pineanu, incepu desrobirea Tziganilor, ajuta La 1854 intra in magistratura, ca membru chear intocmirea partidulul national, dar inal Curte! de apel pentru putin timp, §i a- cetul cu incetul are sa lupte §icontra li- poi fu numit prefect de politie in Bucure§ti. beralilor §i contra partidului boeresc. Spri- La 1857, fu ales pre§edintealmunici- jinindu-se prea mult pe concursul Rusiei, palitatel Bucure§tilor, §i, peste putinonem- facu apel la dansa care nu acordil de cat bru in Divanul Ad-hoc, ca deputat al Ilfovului. in schimbul adaogirel unui articol la regu- In Divanul Ad-hoc, Principele Dim. Ghika latnentul organic, articolcare nimicea de la parte, impreuna cu patriota luminati fapt independenta politica §i administrativa vremei, la actele cele mari aleacestei A- a Munteniei. dunad. Fu membru al.. comisiunel care a Concesiunele acute Rusiel, exilul lui Cam- redactatMemorandul explicatival celor 4 pineanu, urmarirele contra capilor mi§carei puncte ;luii se datore§teaccentuarea do- neisbutita din1840, ingreunara din ce in rintel de alegerea unui principe strain. ce mai mult situatialuI Al.Ghika,ear Partisan calduros al Unirel, Dim Ghika stra§nicia ce arata inreprimarea complo- starui, in Adunarea electiva, pentru alegerea Hui de la Braila( 1841)lacare Domnulul deja ales de catre Moldoveni. participase §i consulul rusesc dinGalatzi, In 1859, fu numit membru al Curtei de ridicara §i pe Ru§/ contra sa, §i la1842 apel §i, cui énd, ales din noll pre§edinte al Sultanul le acorda destituirea DomnuluL municipalitatei Bucure§tilon Tot odata, este Al. Ghika seretrase la Viena unde se ales deputat in Camera §i, in 186o, minis- stabili pana la 1853, apoi se reintoarse in tru al cultdlor. Muntenia §i la 1856 fu numit Caimacam Pana in1862,principele Dim. Ghika pana la unirea Principatelor, din preuna cu fu de mal multe orl nhinistru in guvernele T. Bal§ §i N. Vogoride. de scurta duratii de atuncl §i,intimp de un an, pre§edinte al consiliului. Ghika (Ana).Sorà decaritate,nas- Dupa 1864, impreuna cu mal toti frun- cuta la Ia§I in 1835, incetatadin viata la ta§ii tarei, faceopositiuneguvernului lul 20 Februarie 1896 in Ia§1. Maritata foarte Cuza§i la1866 ja partela rasturnarea ténara cu generalul GheorgheGhika, se acestui Domn. divorteaza de barbatulei pentru nepotri- Pana in 1868, principele Dim. Ghika fu vire de caracterla 1853 §iintemeazala pe rind ministru de interne, lucrad publice, 1857 in Galatziprimul orfelinat defete. externe, pre§edinte de consiliù. In timpul holerel de la1866 sedistinge Ales, in acel an pre§edinteal Camera princurajiul§iabnegatiuneacu carlin- ramase in aceasta insarcinare pana la 1873 grije§te pe bolnavl ;in 1877 in timpul rez- §i, intr'acela§1timp, incepuactivitatea sa belului contra Turciei,aratii acelealvir- In directitmea operilor de bine-facere. tutl dinjand un spital pentru raniti §i chel- Deja in 1868, ca membru de capetenie tuind in acest scop ultimele rema§iteale al familiei Ghika, fusese numit efor al spi- averel sale. talelor civile, carora le-a consacrat peste 20 ApoI, sora Ana Ghika se retrase la mo- de ani de m'inca staruitoare. -nastirea Varatic unde duse o \Tata mona- Intr'acelatimp, principele Dim. Ghika hala. presida Senatul o indelungata serie de anl, pana la retragerea liberalilor in1888. De Ghika (principe Dimitrie). Barbat atunci incoace, de mai multe orl, cetatenil politic nascut la 31 Mal 1816, incetat din CapitaleI dat sufragiile lor, ca represen- viata la 18 Februarie 1897, fiùal domni- tantallorin Senat§i in1896 a fost torulul Grigore Ghika. reales presedinte al acestui Inalt Corp de- Inca finar, principele Dimitrie Ghika, fu liberativ §i a acceptat sa reia locul de prim- trimis in Germania, unde faca studilstra- efor al spitalelor civile. lucite, §i laintoarcere, intracaofiter de Scrierl :Articles publiés dans les journaux

GH1 - 86 - GHI valaques. &pause au Morning el à l'Etoile rilor europene §i provoeil pe Poarta du Danube. Prefectura pokier,proect de retraga trupeledinPrincipate.Sultanul reformd (1856) Anticilor ci inamicilormet. dete in adevar ordinul de evacuare,insa Turcii nu e§ira de cat sco§1 cu tunul. Im- Ghika (Elena)vez! Dora d'Istria. p6ratulRusiei,NicolaePavlovic!,care urmase dupa moartea fratelui sèùAlexan- Ghika (Emil I.).NAscut la 27 De- dru I, tramise la Constantinopol pe Min- cembrie 1848 in Ia§1. A flcuttoatestu- tiaki ca sa aplaneze, cestiumle dintre Rusia diile sale in Paris. Intrat indiplomatie la §i Turcia. Poarta la inceput nu primi con- 1874 a fost numit prim secretar la agentia rlitiunile propuse, insa, in urma ultitnatului din Petersburg, apoi la 1879 afost adus Rusiei, subscriseConveutittnea de la Ceta- in serviciul interior al Ministerului de ex- tea Albd. Prin articolul IIIalaceste! con- terne §ipus incapuldivisiune! politice. vennunI, Poarta se obliga arespectapri- Peste cate-va luni deta§at la legatiunea din vilegiile, tractatele §i actele relative la Prin- Paris e numit definitiv in postul de secre- cipatele romane, confirmate prinarticolul tar la 1880.In1881trece agent diplo- V a'l tractatululde la Bucure§ti,a com- matic §i consul general laSofia paná la plecta§i hati§erifeledinanul1802 §i a 1885 chid e inaintat Ministru plenipoten- recunoa§te alegerea dedomni pamanteni. tiarla Belgrad ;la 1888 e transferat in a- In timpul acesta, Grecii,Inca din anul cea,;1 calitatelaAthena, in1889laPe- 1821, continual!'" cu inver§unare contra Tur- tersburg §i in 1891 la Viena unclese ga- cilorresbelulpentru independenta ;iar in se§te pana in present. anul1827, Francia, Rusia §iBritania in- A luat parte ca voluntar in r6zboiul In- tervenira a pacifica Grecia, insa fara resul- dependentel de la 1877-78. tat. Inanulurmator imperatulNi- colae, vézé.nd cà 'furcia nu voe§ce sá ob- Ghika (principeGrigore). Fost serve conventiunea de la Cetatea Alba, de- Domn al Munteniei de la 1822 pana la 1828. ciaráal§eaptelearesbel§idete ordin El se sili de indata ce la franele gu- armatelor sa treaca Prutul §i sa ocupe Prin- vernuluisà tamildueasca macarin parte cipatele. Grigore Ghika fugi in Transilvania. ranilelasatede revolutia greceasca. Lua másur! pentru u§urarea darilor, indeplinind Ghika (principe Grigore).Fost Domn lipsurile din veniturile averilor manastire§ti al Moldovei nascut in Boto§ani la 25 Au- luate de Turd de la calugaril grece§t!. gust 1807,incetat dinviatalaMeudon Sub Grigore Ghika se incepu pavarea (Francia) la 26 August 1857, unde s'a si- stradelor cu peatra, se inbunatati starea co- nucis. Intrat foarte tin6r ino§tire,ajunse legiulu! St. Saya, uncle Gheorghe Lazar in- In 1826 comandant general al militiilor, a- cepuse, Inca din timpul luiCaragea, cur- poi fu numit secretar de stata 1842, Mi- surile de matematica §i filosofieinlimba nistru de Finance la 1843. romana, cea alungata prin lunga domnie a Dupá caderea lui Mihail Sturdza, Poarta Fanariotilor, §i dota §coala cu mai multi pro- numi pe Grigore Ghika Domnal Moldo- fesor! roman!. Acest Dorn.n contribui foarte ye! la 1849 in urma conventiuneidela mult larede§teptareaspiritululnational, Balta-Liman. El contribui foarte mult la des- innabu§it mal bine de un secul,§i numi voltarea spiritului national,incurajalitera- o comisiune, care sa se ocupe cu elabora- tura, deschise §coale, imprima pe socoteala rea unu! regulament de reforme ; §ciintele sa manuscrisul Istoriel lui §i §coalele, nationale de la Ia§i §i Bucure§tl Dar R4I ocupará iara§! tara §iGrigore produsera in scurt timp cele maI frumoase Ghika ne voind sa se supue pretennunilor fructe. generalului Gortschiakof,ascultitpovetele Dar de §i Principatele erail acum guver- Sultanului §i parasi tara la 1853. nate de Dorm! parnênten! §i incepusera a Reintors in Ia§i dupa ceRu§i! parasira se folosi de oare-carldrepturi §ilibertan, Moldova, el se puse incapul reformelor totu§! Ianiceril car! nimiciseraeteria gre- celor mar! precum :desrobireaTziganilor ceasca, le tineail inca ocupate §i comiteail (1855) desfiintarea censure! pentru presa cele mai ingrozitoare escese. Atunci amba- (i856) etc. etc. sadorulcnglezprotesta in numele pute- Implinind termenul de §apteani,elfu

87 fnlocuit prin dimAcamia de trei iplecii. la gea6 la inlAturarea legiuirel datA de strAinI Paris. si la acordarealibertAtilorconstitutionale. Om de actiune, dar si foarte mare bar- Ghika (Grigore I.)Diplomat ascut bat de cugetare, fArA indoialA, cel mai des- In lasi la zo Decembrie 1847. A. fAcut toate toinic diplomat al nostru pe acel timp, Ion studiile sale in Paris. Ghika fu trimis ca reprezentant al tara la Fiind acolo student s'a angajat ca volun- Constantino poi. tar in arrnata francezA, a participat la res- Evenimentele de la 1848, i,apoi,cA- belul franco-german si s'a distins prin vitejia derea revolutiei, Il gAsirA la Constantinopol, sa. Pentru bravura sa, is'a acordat medalia unde rémase ca exilat. Rolul ce Ion Ghika militará francezA (187o) a av-ut in acel oras a fost neajuns de mare. Intrat in diplomatie la 1874 ca secretar In activitatea emigratiunei rornane, Ion Ghica I-u la agentia din Constantinopole, pArAseste a fost sfAtuitorul si organisatorul generoa- serviciul cAnd isbucneste rezbelulIndep.en- selor incercAri neisbutitealeluiN.BAl- dentel intrA in armata romAnA, sedistinge cescuicelor-l'alti in Ungaria iArdeal pe dimpiile Bulgariel si e decorat cu «Vir- tot el a fost initiatorulmiscArilor emigra- tutea militará.» tilor stabiliti in 'furcia. La 16 Septembrie 1878 reintrA ca secre- In scurt timp, Ion Ghika cApAtasela tar in administratia centralA aMinist.de Constantinopol o mare trecere, atAt pe lAngA Externe ;ear la 1879e detasatlaPeter- personagiile turcesti cit si pe lAngA sburg. In 1882 e numit secretar general al Puterilor strAine.Influentasa afolosit'o Ministeruluii ocupà aceast5 fuuctiune pinA spre a atrage atentiunea asupra mara in- la 1885. In 1886 este delegat in comisiu- semnAtAti ce aveati tArile RomAne la Du- nea europeanA a DunArei siincomisiunea nAre,i asupra necesitAtei de a le organisa mixtil a Prutului ;la1887 esteiarAsi inca un bulevardalcivilisatiunei europme sArcinat cu functiunea de secretar general in Orient.Atiltde mare era increderea alMinist. deExterne. InaintatMinistru Turcilor in exilatul roman, incAt,pe la plenipotentiar in acelas an, e trimisina- 1852, a fost numit guvernator alinsul i ceastA calitate la Berlin in 1888 unde stA Samos, carese bucura de autonomiein panA la 1896, cAnd trece la Paris. imperiul otoman. La Samos, Ion Ghika avu prilej sA-si arate admirabilile sale apti- Ghika (principe loan). Om de stat, tudin1 de administrator, spre marea multu- publicist, academician, incetat din viatAla mire a Europel ciliar, pe care oingrijail, Gherghani la 22 Aprilie 1897. pilnA atunci, foarte multcorsaril din Ar- Ion Ghika s'a nAscut in 1814 din banul chipelag. Dinitrie ScarlatGhika si Maria Scarlat In 1859, dupA conventiunea dinParis, CAmpineanu. Si-a fAcut primele studilin Ion Ghika se intoarse in tarA. CAimAcAmia tarA, si pe cele superioare in Francia, unde din Muntenia Ii refuzA drepturile cetAtenesti a studiat la scoalacentralA. La 1841 s'a impiedia de a infrain Adunareae- intors in tarA si a fost numit, de cAtre Mi- lectivA. hal Sturdza, profesor laAcademia MihAi- Dupli alegerea lui Cuza ca Domn al am- leanA din Iasi, unde a stat pinA in1843. belor téri, Ion Ghika e fost de mal multe In Iasi, Ion Ghika a strans legAturiin- ori ministru pAnA la lovitura de Statdin time cutineretulinteligentsiprogresist 1864. De atunci trecu in réndurile opositiei care num6ra deja personalitAti marcante in si fu dintre cel mai activi lucrAtori larás- rêndurilesale,precum, Costache. Negri, turnarea principeluii pentru aducerea unui Vasile Alexandri, M. KogAlniceanu, etc. Domn La 1843, pArAsind- praesoratul, reveni in In 1865, Ion Ghika cAlAtori in Francia. Bucuresti. Aci, lu oparte foarteactivA Belgia si Italia, pentru a gAsi pe membrul prin asociatiuni literare, prinpres5, la lu- dinastiei europene care sA primeascA even- crarea de pregAtire a spiritelor pentru ideile tual a fi Domnul Romaniei. de progresi in favoarea redobindirei ve- AceastA cAl5torie, ca si o alta fAcutA de chilor dreptori ale t'érilor. Ion BrAtianu, in acelasi scop, de si nu dA- Cu putin inainte de miscarea de la 1848 duse resultate positive,"Asasecredinta Il gAsim in fruntea asociatiilor, cari impin-

cn 88 tatt cel putin dota dinastii ar fiputut da un diplomatic la Viena, apoi reprezentant diplo- principe al Romaniel. matic la Constantinopol (1872-1877) in In faptul de la ir Februarier866, Ion timpul cel mal critic, significa cesarea platel Gliika a jucat un mare rol.Ela §ifost tributului, ja parte la declararea r6sboiului insarcinat, apol cu pre§edintia cabinetului, stand la postul séi para la ultirnul minut. §i cu ministerulafacerilorstraine.Ina- Ata§atextra-ordinar al guvernuluI roman ceastá calitate, a avut o putemica actiune, pe langa persoana M. S. tarul Alexandru II §i, fara indoiala, luIi sedatore§te imens l'a insotit de la Ki§inert, a trecut DunArea, in reu§ita intreprinderel de atunci. §i a flicut toata compania din 1877-1878. Dupa1866,IonGliika a fomiat cabi- Dupa rèzboiù,numit general dedivizie, netul de sub presidentia sa de la 15Iulie fuse trimis la Petersburg ;cand Romania av6nd §i portofoliul Ministerului de Interne fu recunoscuta ca Stat independent,is'a pana la 2 Martie 1867, apoi la 1870 dupa dat titlul de ministru plenipotentiar §i tri- retragerea lui Manolache Costache Epureanu mis extra-ordivar. formeaza la18 Decembrie guvernulcare Afara din discursuri §i lucrarile sale ofi- cade a§a sgomotos in urma manifestatiu- dale, principele Ion Gr. Ghika a lasat mai de la sala Slatineanu cu prilejul banchetului multe studii de drept international §i cons- dat de colonia germana Martie 1871). titutional,tractate tecnice, fragmente litc- De la 1881 pana la 1888 Ion Gliikaa rare,corespondente§i memoril nepu- fost Ministrul tArei la Londra. blicate panA acum. Membru alAcademiei, publicist de o mare valoare, a colaborat la ziarele Progre- Ghika (Pantazi.)Publicist, ziarist, nas- sa (1844) Opiniuneet Constitufionald§i a cut in Bucure§ti,incetat din viata la19 publicat :Reorgankarea Roma' niel. Convor- Iulie 1882 inBucure§t1,trimormantat bid' economice, Vade mecum al inginerului Gherghani. Terminand studiile in drept la ci comerciantultd, Amintia din pribegie, Scri- Paris, a fost cat-va timp procuror§i pre- cdtre Alexandri, etc. sident la Tribunal apoi a imbrktisat la 1858 cariera de avocat §i a fost in 186o prefect Ghika(principe loan Gr.) Ge- de Ialomita. neral, nascut la 141 in Noembrie 1829, 'in- Ca ziarist, P. Ghika a colaborat la Stin- cctatdin via/Ain21 Martie189 r,fiul dardul, Nuvelista, Rambla, Nagonalul, Li- Principelui Grigoi e V.GliikaX, Voevod teratorul. El a publicat :Neacja ji nfircore, al Moldovel §i Domnitei Elena fiica (186r) Mdrgdritdrel,legendd (1860 Impresii Iancu Sturza. de cdldtorie din Moldova (1863) Schite din A facutstudiile elementarelacilegiul Societatearonteind (1863) Adulto- nuvela des « Jésuites» din Fribourg, studiile literare 1873, eth. Apol pentru teatru a scris o re- §imilitare sub directiuneaMaiorului Co- vista pamflet At citv,ntul in colaborare cu mitele de Girard,§i a R. P.de Girard, altI scriitori§i Sterian Pditul comedie in tot la Fribourg, studiile de drept §i de fi- 3 acte. A publicat numeroase cantonete losofiecu marelejuriscorisult Odier§i intre carvi Clo§ca cu puit. ilustrulfilosof Ernest Naville laGeneva. S'a intors in tarA in anul 1851: dupa ce Ghika-Brigadier (Alexandru).Di- a fost de mal multe ori ministru sub dom- plomat, nascut in Iai la 13 Ianuarie 1847. nia tataluT s66,a fostdeputat in Camera A facut toate studiilesale in Francia de Conventionala a Moldovei, in momentul a- undes'a intorscutitlulde licentiatin legerei Domnului Alexandru IonCuza. In drept al facultatei din Paris. 1861 a paritsit Moldova pentru Muntenia A intrat in diplomatie la 1870 ca§ef §i s'a stabilit la Bucure§ti mide a fost ales al diviziel politice in administratia centrala de Cuza-Voda ca ministru de resbel, §i mi- a Ministerului Afacerilorstr6ine. La r87 r nistru al Afacerilor straine. Se despartise de este insarcinat cu functiunea de prim se- Cuza Voda, la lovireade Stat, vézénd ca cretar pe langa agentia din Constantinopol, nu mal réspundea la idealul tèrei ;§i eve- inacela§ an trece prim-secretarla Viena, nimentele fiind favorabile la chemarea unui iar la 1872 demisioneaza. La 1888 reintra principe strein, a lucrat din toate putintele In diplomatie cu gradul de consul general salela instalarea regimuluiactual. Agent laBudapesta; la1891 trece' agent diplo-

CIA -89 GOO

matic la Sofia pánala 1892 cand vine in tropolitul Nifon, pentru tiparireacartilor administratia centralasecretar general. La biserice§ti, ca ma§inist tipograf. 1894 e inaltat ministru plenipotentiar, afara La 1864 se asociaza cu Walter §i Ispi- din cadre ;pus in disponibilitatela 1895, rescu §i deschide un stabiliment tipografic, e rechemat ca agent diplomatic la Sofia in sub firma gLucrdtorif Asocialt»; dupémoartea 1896, apoi la Belgrad unde se gase§te pana lui Walter§i retragerea lui Ispirescu din in present. asociatiune, Göbl conduce singur stabilimentul séil pana la 1883, cand lasa fiilorséi Gianni (Dimitrie).Om politic, avo- firma F. Göbl, cu brevetul de furnisoral cat, nascut in Bucure§t1 la15 Iulie 1838. Curta A facutstudiile gimnazialeintaraear A adus servicil reale tipografieT, formand cele juridice in Berlin. pe mai toti ma§ini§til tipografl din tara cari Intors in tara. la 1865, a ocupat in timp i-ail fost elevi. de opt luni functiunea de procurorpe ranga. Prin economie §i munca sa, ajunsese in Curtea criminala din Bucure§ti§iapoL a capul une! averi insemnate, mo§tenita de fil imbrati§at cariera de avocat pe care aec- sèl, cari urmeaza profesiunea parinteasca, fie sercitat'o continua pana astazi. A intrat in singuri unii, fie asociall intre dén§il. viata política la 1867 facénd parteaproape din toate legislaturile Gogu (Constantin).Profesor, nascut Ales in 1878 vice-pre§edinte al Camerel, in Campulung la 1855, incetat din viala la a intrat la 188o 29 Iulie, in ministerul de Craiova la 1896. A inceput studiile sale in sub pre§identia luiI. Bratianu ca ministru Bucuresci laliceul Mate! Basarab§ile-a alJustitie paná la ro Aprilie188 1 cand terminat la Paris, de unde s'a intors cu titlul a demisionat. De aci inainte, el s'a apro- de doctor in §tiintele matematice. piat mai mult de grupul disident al lui C. Reintors in ora, a ocupat catedra de geo- A. Rosetti pana la1888 cand la sfar§itul metrie analitica la facultatea de §tiinte din cabinetuluf I. Bratianu, a primit iaralpen- Bucuresci, de la 24 Octombrie 1881 §i pana trucate-va zileportofoliul justitieide la la moartea sa. 1 la 23 Martie. La 1896 §i 1897 d. Dim. A publicat :L'inégalité lunaireItlongue Gianni a fost ales pre§edinte al Camera période (1888). Observatiunt asupra varia- tiunet gradatiunet in aceiall localitate. Giurescu (Dimitrie).Maior,nascut la 27 Iulie 1835, mort la 7 Noembrie 1877. Golescu (Alexandru G.).Om politic, Intra in armata ca scriitor la 1852, Vèr cu stefan §i N. Golescu, niiscut la 1819, apoi incetat din viata dernisioneaza in 1856 §i se reangajeazaca la 188i. A facut studiile soldatla 1858. La 1861 salelaliceul Sf. Saya in Bucuresci§i a e inaintat sub- urmat trei ani cursurile locotenent§i la1875 maior. Intimpul coale1 centrale din rezbelului IndependenteI, ranit, elmoare in Paris. Intors in tara la 1840, a fost cat-va capulbatalionului si din Reg. 4 dorob. timp inginer, apoi amestecat la mi§carea stimuland soldatil la atacul din fata Rabo- revolutionara din 1848, a fost secretaral ve! la 7 Noembrie 1877. guvernului proyisoriù, iar mal trziil agent al térei la Paris. In acest ora § s'a §i stabilit dup6 caderea guvernului national. Gltick (Teophile).De origina austriaca, A fost ministru de finance in cabinetul fost medic-§ef alSpitalulul Brancovenesc, Dim. Ghika de la 16 Noembrie 1868 pana nascut la i824,incetat din viata in Bucurescl,la la 2 Februarie 1870, când a luat §ipre§i- 17 Septembrie 1884. A inceput p,rin a fi dentia Consiliulul pânI la 20 Aprilieace- medic §colastic, apoi medic de despartire, la§I an. medie primar §i Director general al servi- A publicat : De l'abolition duservage dans ciului sanitar la 1875. les Principautis Danubiennes (1856). Giibl (Francisc).Tipograf, nascut in Golescu(Dinica).Om politic, cunoscut Viena la 182; incetat din viata in Bucu- §i sub numele de Constantin Radovict din resci la 3 Ianuarie 1886. Goleo!. Data na§terei necunoscuta, incetat A fost adus in tara la 1852 de catre Mi- din viatA la 1828.

GOL - 90 - GOL A facut lungi calatoril prin stréinatate,cau- nistru de Externe. La 1841 párasete o§tirea Lind mal ales sa-§1 dea seama de starea des- §i e numit procuror generalla Curtea de VoRare intelectuale in Francia §i Italia. Intors apel, apol director la Ministerul de Interne, in tali la 1826, el descrie indata in cartea dar parase§te administratia in 1847 spre a sa «Insentnare a cdldtoriet mele Constantin face parte din Comitetul revolutionar din- Radovict din Golept, fdcutd in anul 1824, preuná cu fratele Stefan, C. A. Rosetti, 1825 ji 1826, starea infloritoare a institu- loan Ghika, etc.Ministru de Interne sub tiunelor din stréinatate, Eta cu cele din tara. dotnnia lui Bibescu, pastreaza aceasta dent- Apo' pe mo§ia sa Gole§ti, el intemeiaza o nitatechear dupé abdicarea Domnitorulul §coala primara a caret conducere o incre- la 1848 §i apoi dinpreuna cu Tell §i Eliade dinteaza renumitului profesor Aron Florian, face parte din locotenenta Domneascit. Intrand adus de dénsul din Transilvania. Turcil in tara, Nicolae Golescu este arestat Dinicá Golescu dinpreunii cu Eliade §i trimis peste granita. El se stabile§te atuncl dulescu, se pot considera ca adevératil inte- In Paris unde locue§te pima la Iulie 1857, ineetori a! ;ocietdtel literare. Doritori de a §i sustine pe langa puterile streine cererile Impinge poporul pe calea culturel, el aid- Romanilon tuesc un program de regenerare care trebuia Reintorsintara, Nicolae Golescu este tinut in secret, realizat treptat, §i care n'a amestecat la toate evenimentele insemnate fost comunicat celor-l-alti membril a/ socie- prin cari a trecut Romania, precum: Unirea tiitei de cat ma' térziù. Principatelor,alegerea.lui Gun §iapoi Dinica Golescu a mai lasat ca publicatiunl mi§carea din 1866 care aduce dupé sine Adunare depi/de bisericescr ji filosolicesct intemeerea dinastiei M. S. Carol I. (1826). Membru in locotenenta Domneasca de la ix Februarie pana la ir Mal 1866, N. Go- Golescu (Iordache). Barbat politic, leseu este mal térziti Ministru Pre§edinte ,§i nascut la .1768, incetat din viatala 1848. Ministru de Externe de lai Maiù 1868 Om foarte erudit, vérsat in cuno§tinta lim- pana la 16 Noembrie acela§i an, apol mal belor stréine, a ocupat diferite slujbe admi- térziii, inspector general al guardei nationale nistrative, ajungénd pana la demnitatea de de la infiintarea ei §i pana la disolvare. mare Vornicla 1840, pe timpul domniei lui Alexandra Ghika. Golescu (Radu). Colonel, cunoscut La1821 a fost in intelegere cu poetul Rigas sub porecla de Catand, frate cu Nicolae §i care planuea infiintarea une confederatiuni 5tefan Golescu. S'a nascutla Can-spulung balcanice cu statele cre§tine ;iarla 1828 in 1817, a murit la mo§ia sa Dracea (Te- a fost mare Logofét aldreptatel. Cand a leonnan) in 1877. isbucnit revolutiunea din 1848, s'a refugiat A intrat ca junkar in o§tire uncle a cain Or§ova unde a murit. patat toategradelesale pana la celde Iordache Golescuapublicat la 1840 o colonel. grantaticd§i a mai lasat netiparite A fost amestecat dinpreuna cu fratil sél nand romdno-elenesc. Dictionarul elenesc-ro- la mi§carea revolutionani din 1848§i a Charta veche a yret romdne§ti: Colectiune stat inchis la Brussa, arestat de Turci timp de proverbe ji maxime, publicata de Juliu A. de trei anl. N'a scapat de acolo de cat in Zanne (1895). 1853 spre a se duce in Francia. La 1856 Iordache Golescu era frate cu Dinu Go- i se dete permisiunea sa se reintoarcain lescu. ,tara §i reluit serviciul militar. Golescu (Nicolae).General, om po- Golescu (§tefan).Om politic, nascut litic, nitscut la 18 to in Campulung, incetat In Campulung la 1809, incetat din viati la din viata la 1878, fiul mareka Logofét Dinu Nancy in 1874 Septembrie 8. A facut stu- Golescu. A facutstudiile sale in Svitzera dille salein Svitzera§iapoI. reintorsin §i apol intorcéndu-se in tara, intra ca junkar tara, infra in armata. (cadet) in o§tirea din Muntenia la organi- Adjutant al Domnitorulul Al. Gbika, sarea el. Adjutant al Domnitorulul Al. Ghika, ostirea sub domnia lui Bibescu spre a Nicolae Golescu indeplini in 1839 functiunea ocupa mal multe functiunl publice§i de- de Prefect de politic in Bucurescl §i de Mi- misiona in 1847 spre a participala mi§-

GOR - 91- GRA carea revolutionara dinpreuna cu Eliade, 1816,incetatdin viatala 28 Februarie Tell, fratele sú Nicolae, C. A Rosetti§i 1892. Membru al guvernului provisori6in Primele sale studii le-a filcut in casa pa- urma abdicare' Domnitorului G. Bibescu, rinteasca §i apol la colegiul Sf. Saya. 5tefan Golescu e nevoit si fuga in Francia La 1840 a fost numit supranumerar la undesestabile§te pana la 1857, lucrand cancelaria Sfatulut Consultativ, apol registra- dinpreuna cu refugiatipentru intor §i maI térziù cap de masa la cancelaria deplinirea aspiratiunelor domneasca §i la Secretariatul Statului. Membru in divanul ad-hoc, 1>tefan Go- Amestecat la mi§carea revolutionara din lescu e de aci inainte strans legat de toate 1848, amic intim cu Eliade, Gole§tii Tell, evenimentelepoliticelacari aparticipat el este numit director la Ministerul de In- fratele s6.6 Nicolae cu C. A. Rosetti, I. C. terne sub Nicolae Golescu, face parte din Bratianu, etc. De la 5 August 1867 el pre- deputatiunea trimisa la Constantinopole spre sideaza guvernul pana la i Mal 1868 aví*Md a expune SultanuluI dorintele Ore" §i este §i portofoliul intemelor. La aceasta epoca- exilat la venirea Turcilor in tara. se retrage spre a da locul fratelui sLl Ni- Gradi§teanu se stabile§te atuncl la Paris colae. In cabinetul loan Gliika, a fost Ministru unde colaboreazala mal multe ziare fran- de Exteme de la 2 Martie pana la 24 MaI ceze, cit deosebire la scrierea lul Elias Reg- 1867. naultasupra Térilor Romane §ipresinta Congresului din Paris un memoria asupra Gorjan (August).General de brigada, Unirei Principatelor sub un Domn strein. nascut la r August 1837. A intrat in o§tire La 1858 Gr. Gradi§teanu reintra in tara ca soldat la 1856 §i la r86o a fost inaintat §i lucreaza la unirea Moldovel cu Muntenia sub-locotenent, iar la 1867 oficer superior. §i sugtine candidatura lui Cuza. Locotenent-colonel in 1872, ocupa functiu- Reintors in Francia la 1863, Gr. Gra- nea de director alprefecturei politie" Bu- di§teanu se stabile§te acolo spre a'§I cre§te curesciului de la 1873 pana la 1875 cand copa§ilarevenirea saintara nu mai se reintoarce la regiment. ianicI o partelaluptelepolitice dintre Inaintat colonel la 1878, a ocupat func- partide. tiunea de director generalalpo§telor la 189 r. In 1896 a fostinaintat general de Gradilteanu(Petre).Avocat, om po- brigada. litic, publicist, nascut in BucurescI la 1841. Publicatil :Mitologia elementarei (1874). A faca studilin dreptla Paris, de unde Frederic cel mdre, regele Prusia (1875). Ele- s'a intors cu titlul de licentiat is'a inscris mente de geografie (1876). Noul metod de in baroii, intrand tot de o data §i in viata geografie elementar(' (1885). Geografia mar politicii. multor judeje (1885 r892). Atlas geografic Natura foarte turbulenta, a jucat un rol (1891). important rênd pe rênclin tabara conservatorilor, apol in acea a liberalilor, atragênd Cand a isbucnit mi§carea revolutionara atentiunea publica mal' ales in timpun de anti-dinastica de la 24 Martie 1870 in Ploe§tI, aabitatil electorale. August Gorjan pe atunci maior, a fost din A facut aproape necontenit parte din Cor- preuna cu colonelul Polizu,insarcinat cu purile legiuitoare,fiecadeputat,fieca restabilirea ordinel. senator. Colaborator vremelnic la Ronninul, a fundat Gradisteanu (Constantin).Om poin 1870 Revista Contimporand, apol in 1886 litic, nascutla 1830, incetat din viatala un* ziar umoristic Colivict, carea avut o Aprilie 1890. A facut studiile sale in Fran- foarte scurta durata. cia. A fost Ministru de finance in cabinetul A maI colaborat§i la multe alte ziare. Epureanu de la 20 Aprilie pana la 18 De- A publicat : O noapte Pe ruin& Tergo- cembrie 1870, §i presidental Camera' in viva, tabla' in versurl (1857).Scrisort 189° asupra raportulut Ministerulut justifier din 1268. Femeea dinaintealeget (1873). Cer Gradisteanu (Grigore). Barbat po- ctiventul,revista teatrala.Scrisort deschise litic, nascut_in Bucurescl la 14 Octombrie cettre luminafia sa Beiad ea D. Ghika (1885).

GRA 92 - GRE

Alwintintul Nifon Mitropolitul (1897). Proect Grecescu (Dimitrie). Doctor in me- de lege pentru agravarea ji suspenda rea pe- dicinà de la facultatea din Paris, nascut in depselor (1897). Cernet1 la 1841 Iunie 15. A fOcut studiile Petre GrOdi§teanu este autorul proectulul sale primare in Cerneff §i in Severin, cele de lege votat in 1877 pentru infiintarea so- liceale §i medicalein colegiul Sf.Saya §i cietItei dramatice §i al proectulul cu putere In 5coala de Medicid. §i Farmacia din Bu- retroactivA pentru desfiintarea dreptulul de cure§tl. InternalSpitalelorcivileale urmArire asupra leturilor §i pensiunilorci- Eforid din Bucure§g, in 22 Aprilie 186o, vile §i militare (1881), care 'I a atras bine- licentiatin medicinl in1864 Februarie, cuvêntArile slujba§ilor§iblestemulcat-11A- ajunge doctor in medicina cu diplomO de tarilor. la facultatea de medicinA din Paris, in anul Tot eleste autorul proectulu/ de lege 1868. A fost numit profesor de bo- pentru desfiintarca clauselor penale din con- tanick la§coala de medicinA §ifarmacie tractele de imprumuturl (1879). in anul 1868 Iunie 17 §idirectoral grA- dinelbotanice ;transferat profesor de bo- Grandea (Grigore).Publicìst, ziarist, tanica medicalala Facultatea de medicinO nOscut la 1843 in TAndArel (Ialomita), in- din Bucure§cl, Director al laboratoriului de cetat din viatii la 1897. Dup6 ce face trel botanicA medicalA §i Medic-§ef al serviciciuluI clase gimnasiale, intrà in §coala de medicinO consultatiilorSpitalulul de copil. a doctoruluI Davila, fOrA a avea insànici Ca fost eleval coaleinationalede o predilectie pentru acest studiù. Cu toate medicinA §i farmacie, a servit in armatO ca acestea, isbuti sO fie numit profesor de bo- medic militar§iatrecut succesiv,prin tanic&§ifisiologie la §coala de medicina, gradele de medic de batalion clasa II-a apoi dar in urma until articol scris contra Mi.- cl. I-a, gradele de medic de regiment clasa nistrulnl de Rezbel, fu destituit. Intre 1872 II-a §i clasa I-a pârà in anul 1878 Octom- §i 1874 este revisor §colar, la 1874 profesor brie, :And a demisionat, e§ind cu gradul de de literaturit francezI la liceul din Craiova medic principal. Linde a functionat mal multl anl,apol dupé A luat parte activA in campania din Bul- o vial destul de sbuciumat5, e numit pro- garia, inresbelul din 1877-1878 ; a avut fesor la gimnasiul din BacAti unde functio- directieaspitalelor timporare din Turnu- neaza Ora la 1897. MAgurele de la 4 Decembrie panlla G. Grandea a publicat :Preludit (1862) Aprilie 1878. cu o prefatO de G. Sion. Miosotis (1865). Ca lucrArl sciintifice a tiparit :Flora Ge- Fidget sad Ideal ji real (1873). Poesit noug neral(' a Europel,Flora speciald a Romaniei.Du (1873). Attrel.Ipsilant vi Tudor.Carpay Champignon de laTeigne favense. Paris 1868. 1i Balcanit, etc, etc. Epididimita blenoragicd, (1871). Plantele grd- El a colaboratla mg multe ziarepoli- diner Botanicd din Bucuresci (1876). Enu- tice §i reviste literare, intre altele la Ddrn- meratiea plantelor Romania' (188o), etc. bovita pini la incetarea el in 1865. Albina Pruluiut (1868-187 r). Tribuna care incetà Grigore. Mitropolitul Valahiel,incetat dupé tra tun' (1873).Albina Pindulut, din viatl la 24 Iunie 1834. Nascut in Bu- (1875). curesd, a fAcut studiile la Sf. Saya §i apol s'a cOlugArit, intrAnd la mAnitstirea Neamtu. Greceanu (Ioan).Nascut la 1835 in In timpul ocupatiunel ruse§tila 1829, a Ia§I, a acut studiile in Francia §i Germania fost surgiunit in Basarabia pentru cA ceruse §iapoiaintrat inarmatàla1857 Cu mill nAvalitorilor§isiiopusese ca clerul gradul de cadet. Inaintat sub-locotenent la sO fie luat de la altare pentru a merge sO 1858, devine maior in 1865 §1 colonel la care munitiunile de rOzboiii, slujind ca vite. 1875. Mitropolitul Grigore a publicat : Invdtd- De lasosirea PrincipeluI Carol in lar, tura pe scurt pentru nuutt (1838). Carte ce a fast numit adjutant domnesc§i apoi se nume§te Pupil Sfdntuhtt loan Gund de s'a incredintat demnitatea de Prefect al Pa- aur (1839)Istoria bisericeascd 4 volume latulul, pe care a ocupat-o panA la moartea (1849) publicate toate dui:16 moartea sa. sa 5 Martie 1891. Grigore (Ion). NAscut la 1849 Septem-

GRI 93 GRI brie 14, in Comuna Malae§ti dinjudetul apoi de Sef-Interpret la fosta Companie dc Prahova, fiul unui plugar, recrutat la 1870 caleferatitLemberg -Cernautl -Ia§!§iin ca soldatin Regimentul 7 deinfanterie, urmi a dat diferite concursuri stralucite ca apol liberat la espirarea termenului §i trecut profesor secundar inaintea universitatil din In reserva. 14, dupa care a fost numit profesor supli- In timpul rezbelului Independentei din nitor de limba germana la liceul din Ia§! §i 1877, el este chemat in activitate ca soldat profesor asistentla§cola militara din a- la Batalionul 2 de vi'natorl. La 30 August ceia§! localitate.La 1889 a fost numit cu 1877,cazand reduta GrivitaIn mainele titludefinitiv, profesor la§coala normala armatel romane, soldatul Grigore Ion ajutat de institutor! din Bucure§c1 §i ma!tarziu de sergentul Stan Gheorghe §i Nica Vasile suplinitor la Liceul Sf. Saya, post pre care caporal, cucere§te un steag turcesc. l-a schimbat la 1890 cu profesoratuldefi- Pentru aceasta fapta, el a fost decorat cu nitif la §coala de oficeri din capitala. Steaua Romaniel, Virtutea Militard§i ordi- La 1892,oblinand diploma de doctor nul Sfantul Gheorgbe. _ in filosofie, a fost numit, profesor de limba El are asta-zt o pensie de la Stat §i ocupa rusa la §coalasuperioara de R6zboitt din o mica functiune subalternala Primaria BucurescI. Capitalei. In decursul activitatel ca profesor in Ca- pitall, a publicat o serie insemnata de scrier! Grigorescu (Nicolae). Pictor, nascut didactice §i literare, precum la 15 Maiti 1838 in Bucuresci. Cat ispravi Antei ia §i q doua carte de lecturd germand. studiile saleliceale,intra ca ucenic la un Etimologia ,s-i Sintaxa germand. Carte de E- zugravde bisericlde la careprimi cele xercitit la Étimologia germana. Autorif Ger- d'ântal notiunl alepicture! ;apoipleca man( lectura speciala din Grimm, Campe, spre Paris In 1,859, oprindu-se in drum la Lessing. Fragmente didactice si teologice din monastirea Agapia pc care o zugravi spre literatura germana. Dictionar Scolar roma n- a'§i agonisi banil trebuincio§i pentru drum. german, (cu suplitnent de gramatica §i or- La Parisajunsein1861§iinfrain tografie). Curs complect de limbd rusd (pu- §coala de bele-arte,produand in decur- blicatsub auspiciile§coalel superioare de sulsedereisale acolo numeroase opere r6zboit').Studiu asupra epocelor slave (di- insemnate. La 1864 se reintoarse in Bu- serta tiune linguist-mitolog in limba germana). curesc!,calatorind din cand indind prin Traducer( ritmice germane din poesiile lift Italia, Grecia, Anglia§i pretutindeni uncle Mih. Entinescu, Criminalitate si &oald. Di- arta sa se putea perfectiona. ferite traducer( prosaice si poetice, Impresiunt Opera lu! N. Grigorescu este colosala; didactice, Ornicul metric Tablou sinoptic. Mare intreprindpalele tablour! ale sale, se pot Dictionar Rus-Roman §i Roman-Rus,Carte de cita :La Sind' rdan, tablott istoriccarese Exercitit la Sintaxa germand ji Lexiconul de gase§teinsala deConsiliù a Primariei Campauie roman-rus-bulgar-german, CapitaleT, Cortul Tiganilor, Portretul genera- luluf Ndsturel Herescu,Tiganca. Care cu Grimani (Nicolae).Pictor, nascut in boj!, Un transport de munitiunt, Justitia di- Slatina la 1872. Dupé ce a urmat cal-va vid urmarind crima. Un evreti. Defilarea ani cursurile liceale, a plecat la Munich unde prisonierilorturd pe dinaintea Regelut Ca- a facut §coala de Bele-arte §i apoi la Paris, rol I, Dorobanpl, etc,etc. §coala de arte decorative. Are un talent deosebit pentru pictura Grigorovitza (Emanoil). Profesor, Nimfelor. Principalele sale productiun! sunt: niiscutla RaclautiinBucovina. A facut Potretul M. S. Regelut Carol. Apostolit Petru claseleprimarelaparinteleséu,ainsi Tavel, a§ezat la liceul din Ploe§t1. trat apoi in gimnaziul superior din Cerna- utl §i dupa ce a frecuentat universitatea §i Grunati (Adref G.). Fiul D-rului G. A. a absolvit §coala normala de acolo, a obtinut Grunati, medic§i dênsul, nascut in Bucu- diploma de profesor de limba germana, istorie resci la 1 i Februarie 1821, incetat din viata §i geografie pentru institute civile. A stat la18 Septembrie 1892 la Valsane§ti. A ca profesor un an §i venind in tali (1879), faultstudiilesale in tara §i le-a terminat a ocupat Intaiti functia de director de §coala,

GRU - 94 -- GUS In stréinatatelaTetra, Göttingen§i Paris El ainfiintat celd'antai6 spitalmilitar intre 1840 1847. in Bucuresd. Intorsin tara cu dip!oma de doctor in medicina, a fost rénd pe rênd medic secundar Gusti (Dimitrie).Profesor, publicist, apol medic primar al spitalelor CoIlea, Fi- om politic, nascutla 1818 In Ia§1, incetat lantropia, Spitalul de Copil, pana la 1872 din viata la Martie 1887. Elev al §coalelor and ea retras. dinIa§1,la1837 fu nurnit profesorla La infiintarea §coalei de medicina, preda §coala elementara din acel ora, apoI pro- cursurI .speciale pentru siphilis. fesor laacademia de acolo. De la1849 inainte a me fost bibliotecar al Academiel, Grunati (Gheorghe A.). Medic nascut sub-inspector, inspectoralinvatamintuluI, la G6ttingen (Hanovra) la 17 Ianuarie 1785, Ministru alCultelor §i Instr.Publice din incetat din viata in Bucuresd la 1859. A Moldova. facut toate studiile sale in ora§ul séti natal, La 1867 sub pre§identia lui St. Golescu unde a dobandit diploma de doctor in me- este iara§1 Ministru al Cultelor de la August dicint chirurgie. Persecutat de politia Re- pana la Noembrie 1868. gelul Jer6me, el parase§te Westfalia §i vine Elapublicat :Geografia noud (1846). in Romania la 18x2. Pe la 1815 este nutnit Geografia vechie (1849). «De la Paris la doctor al Spitalule Colea, ear me tarziu Athena». traducere (185r); Geografia pentru Kisselef insarcineazasa elaboreze un scoalele sdtesct (1851) ; Retorica roinând, in- proect de lege sanitara pentru Regulamentul zestrata cu exemple soase §i din scriitoril organic. In 1831 la infiintarea armate ro- literature romane (1852), Buchetul poetic mane, D-rul Grunail este numit Stab Doctor la (1855) ; Poporalinnea Moldova' ft agricultura Polcul x.ii Bucuresci §i ocupa acest post et pe anit 1859-60, statistica.Gustia pana la 1837, dupa cecapatase drepturile redactat : Zimbrul, jurnal politic §i literar. politice §i civile la1822.

Halepliu (Constantin Z.) Profesor, pu- penheim, careimpreuna Cu imprumutul blicist, nascut in Braila la 1816, incetat din Stern ai fost cele doue d'anteii facute de viata in Bucuresclla 1873 Noembrie 29. Stat in strainatate. Dupé ce a fost cat-va timp in o§tire §i Ab. Halfon a fost timp indelungat Consul a ocupat diverse functiunl publice, la 1864 general al Imperiuluf otoman in BucurescI. a intrat in profesorat. Scrierile sale sunt :Tusnicul. Cumplitul Halfon (Salomon) Mare bancher, nas- amdgit, comedie (1847). Ucenicul farlatanului cut laAndrianopol in1790,incetatdin comedie (1851). Trecutul ci presentul. Moar- via.ta in Bucuresd la1842; s'a stabilitln tea lut Mihat Bravul (1854) Serdarul Muff, tara pe la 1828 §i a fondat la 1832 in Ca- Séracul cinstit comedie (1854).Visul Jeri- pitala o casa de bane& dimpreuna cu fiii ciret; Adelaida de Lusan. sel Abram, Iosif §i Nissim. Mal térziu pe la 1838, a fost contracciu Halfon (Abram) Mare bancher, nascut al Vamilor §i Salinelor din Muntenia. la Andrianopol la1800, incetatdin viata in Bucuresci la 1884. A continuat impreuna Haralambie (Nicolae) General de bri- Cu fratil séladministrarea case de banal gada, barbatpolitic,nascut la1835.S'a S. Halfon, fondatit in Bucurescl la 1832 §i angajat in armata la 185i August In 27 a luat parte la toatemarele operatiunl de ca juncar (sergent voluntar) §ia dobandit banca din tara in acest secol. Intre altele, In 1852 gradul de sub-locotenet. La 1856, a contractat la 1866 cuStatul in numele era capitan,la 186o major.Eracoman- tine grup financiar stréin imprutnutul zis Op- dant al re&imentului de artilerie din Bucu-

1-1.AR HAS 95 rescl,dindisbucnirevolutiuneadela Manchen §i apol se intoarseinChi§ineil ri Februarie1866, care avu de urmare unde imbrAti§à cariera de avocat. detronarea§iabdicareaprincipeluiCuza. Scrierile sale sunt : O idee despre filosofie Judind un rol insemnat in aceastA revolutie, ca sctiinta vietet.(I830)Cit'nticenationale Haralambie face parte din Locotenenta Dom- ronidni. Duca-Vodd,Dabija- Vodd. (1835) neascA, impreunA cu Lascar Catargi §i ge- Moartea Kasaculut Kunichi.Despre neralul Nicolae Golescu. din Basarabia. (I840) etc. Dup6 suirea pe tron a Princepelui Carol, Alecs. Hasde6 era foarte versat in cuno-- Colonelul Haralambie ja la 6 August 1866 tinta limbelor polonA, rusA, boemit, spaniolit, portofoliul Ministeruluide Rezbel inca- francez5, italiank gzrman5. binetul Ion Ghika §i'1 piistreazA panla 8 Academia rom:InA l'a ales membru onorar Februarie 1867. la 12 Septem brie 1870. Atunci dernisioneaz5. din Minister, iar la Octombrie acela§an, demisioneazA§i din Hasdeil (Bogdan. Petriceicu) Istoric armata. §i filolog, nascut in 1836 la Hotin (Basa- In timpul rezbelului Independentel (1877- rabia). A Ricut studiile sale la Universitatea 1878) colonelul Haralambie chemat in acti- din Eircov ; a servit cAt-va timp inregi- vitate, e inaltat la gradul de general de bri- mentul de husari Radetzki in intervalul rez- gua §i la comanda corpului al 2-a de ar- belului Crimeei, §i apoi demisionkd a venit matA, apol comanda corpulul de Vest, §i In Cahul (Basarabia.) se distinge la atacul Inovei §i aSmiirda- Desmo§tenit in Rusia de toate drepturile nului. sale ereditare, a fost peste putin timp nu- GeneralulHaralambie, demisionAnd din mit membru la tribunalul civil de la Cahul armatli la 1867, s'a tinut de atuncl cu desA- pên5. la 1858. vAr§ire departe de toate luptele politice, cu Apoi s'a stabilit in Ia§I ; a fondat ziarul toate cá prin situatiunea eminentii ce avusese, Ronuinia,§ia ocupat acolo functiunele de pro- putea se aspirela cele maI inalte demni- fesor §1 biliotecar al Universititei. In 1863 a t:III in Stat. fost numit membru istoric al comisiuneI docu- mentaledinBucuresci, post pe carel'a Haret (Spiru) Om politic, profesor ocupat putiná vreme;la 1867 a fost ales nliscut la1851. Doctor in matematici §i deputat in Camera liberalA. sciintile fizice din Paris, ocupà de la 1878 Hasdei'l a fost numit in 1876 Director al catedra de mecanidi rationalà la Univesitatea ArhiveI Statului din Bucuresci, lar la 1878 pro- din Bucuresci, facultatea de sciinte. Post fesor de filologie la Universitatea din Bucu- secretar general al Ministerului Instructiunel rescl, posturl pe care leocup5. §iasta-A. publice de la 1885 panA la 1888, a intrat Operile sale principale sunt, ca publicist la 31 Martie 1897 in cabinetul de sub pre§i- Foea din Moldova. (1862) Lumina (1863) dentia d-lul Dim. Sturdza, ca Ministru al Instr. .Aghiuld (1863) Arhiva istoricd a Romdnief. Publice. (1865-67) Satina. (1866) Traian. (1869) E membru al Academiel romAne. Columna ha' Traian 1870 §i urnAtoril. Re- A publicat : Sur l'invariabilité des grands vista Noud -(1888-95) Ca istoric :Analise axes des orbites planétaires. (1878) Cercetdrf literare externe. (1864) Viata si scrierile lut asupra pdriet financiare a proectuhtt de rds- Luca Stroict. (1864) Filosofia portretulut lut cumpdrare a cdilor ferate. (I88o) Curs de TePe§, (1864) Ion Vodd cel cumplit. (1865) trigonometrie. (1887) Aritmetica elementard. Istoria tolerante!' religioase in Ronuinia. (i865) (1888) Localele de ¡col( pritnare. (1889) Istoria criticd a Romiltalor (1875) Originele Cestiunt de inveymint (1827). Craiovef (1878) Cronica hit Zilot Romdnul. (1884). Hasdea (Alexandru Petriceicu) Po- Opere linguistice: Principie de filologie com- liglot, publicist, nAscut la 1811 in Basarabia, parativd. (1875) Fragmente pentru istoria lim- incetat din viatA la 1872. A fAcut primele bet romdne. (1876) Beaudoin de Courtenay salestudii sub directiunea Orintelui sea (1876) Zdna Filma. Gotifji Gepeit in a intrat Incá t6n5r la Uni- Dacia. (1877) Cuvinte din bdtrdnt (1878- versitatea din Wircov unde studia. dreptul §i '88 r) 3 volume. botanica. De aci trecu la UniVersitatea din Pentru teatru :Rdsvan-Vodd drama in

HAS 96 HEP versuri. (1869) Tret cra. t de la rdsdritco- la expositia Salonului dinParis cu tabloul medie (1879). seil Psichea pcirdsitd de amor. Lucrarea cea din urma a acestui erudit La 1874 se intoarceintara, aducand este Magnum etymologicurn Romaniae, fama panza Aurora, a§ezata la Teatrul National din insarcinarea Academiei romane, dar nein loja Suveranilor. La 1876 e numit pro- terminatA. fesor de desemn §i caligrafiela externatul A mai scris§i Sic cogito ! Cee vieala ? secundar de fete §i profesor de desemn la Ce e moartea ? Ce e °mil. (1892) Basarabit. Asilul Elena ; acest 'din urma post il ocupa Cine? De unde ? De chi!. (1894) Sarcasm. §i asta-zi. (1 897)- In timpul rezbelului (1877-78) Hentia e ata§at ca pictor pe langa marele cuartier Hasdefi (Iulia B. P.) Publicista, fiica general, §i inspirat de luptele noastre, com- profesorului Hasdeù, nascuta la 2 Noembrie pune numeroase tablourl. 1869 in Bucuresci, moarta la 17 Septembrie Intre panzele acestui pictor, trebuese sem- 1888 in Bucuresci. nalate §i urmatoarele : Intrarea triumfald a La varsta de duol ani, copila invitase deja lut Traian In Sarmisegetusa. Venera. Portretul sa citeasca. laI I ani terminase cele patru d-net Ana Davila. Moara. Tdrgul Mo§ilor. clase gimnPsiale in liceul S-tu. Saya §i apoi O romcincd duccind merinde ra tdrg. infra in colegiul Sévigné la Paris §i la 1886, cand nu avea de cat 17 ani, era deja inscrisi Hepites (Alexandru C.) Doctor, ca studenta pentru licentain filosofiela nascut in BrAila la 1835, mort in Galati la Facultatea de litere din capitala Franciel ; dar 15 Septembrie 1883. Primele studii le-a fa- nemiloasa moarte o culese pe nenteptate sut in Brada§isub directiunea parintelui inainte de vreme. séti doctorul C. Hepites a invèlat arta far- Julia Hasdeti alasat urmatoarele scrieri maceutica. La 1859 a plecat apoi la Viena tiparite prin ingrijirea parintelui seii :Bour- unde a studiat medicina. geons d'Avril. Reyes et fantaisies. Chevalerie. Intors in tara la 1864, s'a instalat in Bra- Confidences el Canevas. Idile. Legende. ila unde s'a distins prin devotamentul sZil Pentru teatruascris :Buve.z del'eau, In timpul holerel de la 1865. Dupa putin proverb, la varsta de 14 ani §i, a lasat sche- timp,s'a a§ezat la Galati §i dupa crearea letul pentru mal multe scrieri dramatice. spitalului «Elisabeta Doanina» a fost numit medic §ef al acestul a§ezamént, post pe care Hechter (Salomon) Comerciant, de l'a ocupat pana la moarte. origina israelita, nascut in Bucuresci la Ia- La 1878, Doctorul Hepites organiza in nuarie 1840, incetat din viata la Viena la 5 acest ora § cu a sa cheltueala o statiune me- Septembrie 1894. Din copilariese ocupa teorologica, §i in tot timpul §ederel sale la cu comerciul §i obtinu in urma une! acti- Galati a fostconsul alStatelor-Unite din vital' neobosite un loc printre frurita§il co- America. merciantilor de manufactura en gros. La El a publicat Manualul detechnica chi- 1870 se ocupa mult in special cu exportul de rurgiet reKbelulut (1877). par de porcl, §i obtinu rnedalia de argint la Expositia universala din 1873. El figura in Hepites(Constantin C.) Farmacist, capul diferitelor societati israelitede bine- doctor, profesor, nascut la 1802 in manas- facere din Capitala. tirea Cernica (Ilfov) uncle se ascunsese pa- rintii s61 din causa zaverei, mort in Braila Hentia (Saya) Pictor, nascut la1 Fe- la 7 August 1890. bruarie 1848 in catunul Sibi§el (Ardeal). A A facut studiile sale in Viena obtinand urmat clasele primare la §coala din locali- diplome speciale in mineralogie,chimie §i tate §i apoi a venit in Bucurescila 1862. botanica (1826). La 1865 el intrà in §coala de bele-arte §i Dupa. o §edere de cat-va timp la Odesa obtine in 1870 marele premiu cubursa. unde studia farmacia, se intoarse in tara §i Peste un anel pleaciiinItalia, viziteaza fu numit la 1831 medie alcarantinel din Roma §iseopre§te opoi laParis unde Braila, post pe care l'a ocupat pana la1853. intra la Academia de Bele-arte avand de In acest ora § el a infiintat in1833 o far- profesor pe Cabanel. La 1873 el este admis macie §i a fost necontenit de la 1840 pana

HEP 97 HER. la 1855 pre§edintele Municipalitatei. El a (1882-1888-1890). Cursdetopografie alcatuit §i pus in aplicare frumosul plan al (1886).Analele institutuluimeteorologic al ora§uluiBraila, infiintarea gradinef publice, Romdniet io vol. (1886-1895). Buletinul impodobirea de la Monument. observatiunelor meteorologice (1892-1895). El era Pre§edintele Eforiel 5coalelor din Buletinul meteorologicilnic (1895-1896). localitate.Chemat in Bucovina la 1857, a Serviciul meteorologic in Europa (1884). Is- stat acolo pana la 1864 ca profesor la §coala toricutstudiilormeteorologiceinRomcinia de medicina§i §ef alserviciuluT scientific (1886). Studit asupra clima Bucurescilor din directiunea generala sanitara. (1889). Prevederea timpulut (1893). Clima Reintors in Braila, el organizeaza un Co- Sidinet (1893). Gerul Bobote.zet (1895). Me- mitet pentru crearea Bibliotecei publice §i teorologia in Romdnia (1891). Ploaia in Ro- Muzéului dinBraila,§irèmane panala nuinia (1893). Hartele sinoptice pentru pre- moartea sa pre§edintele acestui Comitet §i vederea timpulut (1884). Navigaliunea ae- pre§edinte al Camerei de Comereiil. riand (1885). Registrul cutremurilor de pd- A publicat :Insu,s-ireafkicyl a apet mi- mént de la 1837 piind la 1895 (1892-95). nerale numitd Balta-Albd (1847) Farmacopea Cutremurul de pcimënt de la 14 Oct. 1892 romana (1864) scrisa in limba latina §i ro- (1893).Observatiunele meteorologicede la mana. fdcute in anit 1879 ji 188o (1882). Dr. Hepites cuno§tea foarte bine limbele Materiale pentru Climatologia Romdniet(I884 moderne §i vechi. 1895). Reviste Climotalogice ale (oidor 1894 95 (i892-95). Ploaia in Romdniain Hepites (Stefan C). Inginer, doctor anit 1891-94 (1892-95).Raporturt a- in §tiintelefizice §i matematice,profesor, su pra lucrdrilorInstitutulut Meteorologic (1886, nascut in Braila la 5 Februarie 1851, fiul 1895). Raport asupra decisiunilor Conferin- D-rului C. C. Hepites. tet internationalede Meteorologie reunitd la A fácut studiile in tara §i a e§it cu gra- Miinchen in 1892 (1894). Raport asupra dul de sub-locotenent de artilerie din §coala prime! Conferinte generale de mdsurt fi gre- militara din Ia§i la 14 August 1869. Peste ludir reunid la Taris in 1889 (1890). Ser- putin timp a demisionat din causa sanatatel viciuldeafersurf ji greutditinAustria sale §i a urmat la Bruxelles cursurile uni- (1892). Determinarea greutdtilor(1893). versitare,obtinand la 1873toate titlurile etc. Cea mai mare parte din aceste publi- sale. De la 1879 pana la 1883 a visitat §i catjuni sunt scrise §i in timba france.zd. lucrat aproape in toate observatoriile mete- De la 1889 D. Hepites este membru in orologice mal' importante din Europa. Comitetul international de meteorologic, fi- La 1875 a fost numit inginer al portului id ales de Conferinta de la Mfinchen. De Braila §i apoi la Galati. La aceini epoca e la 1894 dansul faceparte dinComitetul numit profesor de matematici la gimnaziul international de másuri §i greutati in care din Braila. Dupe rezbel, la care a luat parte represinta Romania. ca locotenent de militie, Hepites este numit inginer la Caileferate §i ocupa acest Herescu (Constantin NAsturel). post pana la 1883 cand trece ca inspector Mare Ban, general, nascut in Bucuresci in general la Ministerul Domeniilor. 1796, mort ip Bucuresei la 30 Decembrie La 1884 el este numit Director al In- 1874. Dup '6 ce petrecu copilaria sa in tara, stitutuluTMeteorologic, care mal tarzi6 in intra la1823 in armata ruseasca, servind 1888 alipe§tepe langa dansul §i serviciul inteun regiment de ulani, unde facu e- central de mèsuri §i greutati. ducatiunea S. Hepites a luatparteactiva la infiin- La 1827, Herescu se intoarce in Roma- tareaLiceuluiSfantu Gheorghe din Bu- nia §i in timpul luI Alexandru Voda Ghika curesci a careldirectiune a avueo dela este numit adjutant al Dominitorului. Sub 1884 §i panala 1888. El a mal fost pro- Bibescu Voda, fu numit vistier, ocupand a- fesor dematematicila gimnaziul Mihaiù ceasta functiune pana la 1848. Sub 5tirbey Bravul,la§coalaspeciala de silvicultura, Voda el reintra in armatii §i este numit Marc profesor de fizica la §coala speciala de ar- Ban §i Spatar al armatei. tilerie §i geniu §i la §coala de oficeri. Generalul Herescu a lasat un nume ne- Publicatiunele sale sunt :Cursurt de fi:zicd peritor in literatura romana prin generoasa

HES - 98 HOR sa donatiune fiicutii Academiei, lAsind mo§- nezà, incetat din viat5. A intrat in armata tenire jumitate din averea sa acesteI ruseasc5cu carea venit in Muntenia la tutiunl care imparte anual premii in valoare 1828. La 1830, cand s'a organizat armata de 9,000 lel, ear din Ratru in patru anI un noastrà, a fost ca instructor §i apol la 1833 premiu de 12,000 lei pentru cele mal bune a intrat in cadrele el cu gradul de maior. lucrilri romane§ti. La 1839 a fost inaintat colonel, iar la 1848 a tinut locul de spAtar. Hestiotis (Constantin).Medic, grec Apoi ademisionat. Rimas in pul s'a de origina; amAnunte biograficelipsesc. E cAsatorit cu o romtmcA. unul dintrecel medid venittin tarà. A fost medic §efalcarantinelcr la Horia (Loan).Sub-locotenent, n5scut 1838. la 23 Ianuarie 1848, mort la 30 August 1877. Intratin armat5 ca soldatla 1868, Hill (Gheorghe). Amilnunte biogra- e inAltat in 1873 la gradul de sub-locote- fice lipsesc. A fost primul profesor pentru nent. El moare pe campul de luptà la 30 limba latinlla colegiul SfAntuSaya din August 1877, in timpul rezbelului Indepen- I3ucuresci de la1833 inainte. A publicat denle, la atacul redutel Grivita, in rêndurilc Inceputuri de gramaticd la/id (1842) Gra- Reg. ro de dorobantl. n'aticdlatina';partea etymologicd (1851). Gramatica Jimbellatine in comparalie cu limba HtStsch (Frederic). Mare comerciant romdnd. A coloborat cu P. Poenaru §i F. §i filantrop, de originA german5, incetat din Aron la intocmirea primului Dictionar fran- via0 la 19 Septembrie 1880. A deschis o cq-romein ( 1842). priivAlie in Bucuresci in 1845 la coltul actua- lului pasagi6 român din calea Victoriel Hodocin (Carol Mihalik, de). No- vechea cale Mogo§oaeunde vindea la in- tite biografice lipsesc. A fost primul director ceput cu deosebire peril, pepteni, parfume- al §coalei pentru arte §imesera infiirnatA rie. PrAvAlia era mal cu seama cunoscutii la Ia§I in 1840. A fost adus din striinAtate sub denumirea «La Pieptenaru.» Afacerile de cAtre Domnul Moldovel Grigore Ghilca. comerciale prosperand§i lutind din ce in ce mai multà intindere, Hötsch s'a asociat Hodol (Iosif). Publicist, om politic, la 1853 cu nepotul sal' C. H. Mtiller, apoI n5scutla 1830 insatul Bergia,districtul la 1879 s'a retras din comercii:1, hisAnd nc- Mure§ului (Transilvania), incetat din viatA potulul sèú succesiunea. in Sibil!' (Transilvania) la Noembrie 1880. Frederic Hötsch a fost un mare filantrop; Al fAcut'studiile sale la Blaj, Cluj, Viena §i a tntrebuintat o parte insemnatA din averea Padua. sa pentru institute de culturA, inzestrandu-le A luat o parteactivAla.- mi§careadin cu 600.000 lel, fondand §i un asil pentru 1848 in Transilvania; mai tirziùafost sAracl. numit vice-comitealdistrictuluiZarand, In stradaLuterank colt cu strada Calvini care-Ialeseca representantin dieta Un- din Bucurescl, e clitditA §coala intemeiatii de garid. F. Hötsch. Destituitde Ministerul unguresc, a fost numit de arhidiocesa metropolitan5 ca refe- Hrisoverghi (Alexandru). Poet, rent al Senatului §colastic din toatA Transil- rascut in Ia§I la 1800, incètat din viapi in vania, functiune pe care a ocupat'o pftnA la acela§I ora § la 1837. A colaborat la revista moarte. Alduta romdneasca din Moldova, unde a Ca metnbru al Societdol. academice, Ho- publicatscrierile sale. Cea mai principalA do§ a luat partela lucrarea Dictionarulul este rénérul la piad. academic. El a tradus mare parte din operile lui Cantemir. Hiibsch (Eduard).Fost inspect& general al muzicelor armatei romAne, violonist, Hohenzollern (vezt Carol, Elisabeta, nAscutla 13 Februarie 1833, incetatdin Ferdinand, Maria). viatA la Sinaia (Prahova) la 9 Septembric 1894. Horbasky. Colonel, de originl polo- Venind in tar2i pe cand era copil, a intrat

HUR 99 HtIR la 8 Octombrie 1858 in calitate de candi- In Viena, unde a §i luat parte la mi§carea dat la o muzica militara ;inzestrat cu mult revolutionaradin 1848. In anulurmator, talent §i numeroase cuno§tinte muzicale, peste guvernul austriac Ilinsarcineazacu. tradu- optzile d'Ata rangul de sub-locotenent cerca in romane§te a codicelorcivile§i asimilat ;la 186o e inaintat 5ef de muzica penale §i gratie intervenirel sale, se datori clasa III-a, la 1862 Sef de muzica clasa II-a, in cea mal' mare parte clobandirea uneí oare- apol clasa Ila 1864 §i inspector al muzI- care autonomii a Bucovinei. celor in 1867. Eudoxie Hurmuzachi profita de situatiu- Principalele sale compositiuni sunt : nea sa pentru a face cercetarl asupra Isto- nul nalional ronuin care se canta la toate riel Romanilor in arhivele din Viena. Do- serbarile oficiale. Marol triumlal aljtari- cumentele ce a adunat aú fost publicate dup6 leulut. Marche du sacre. Marche d'alfaque. moartea sa §1 se mal publica inca de Aca- Marol pentru de/liare. Les fanfares.Pa.za demia romana sub titlul :«'Documentere- Dundret. Carmen Sylva, vals etc. lative la Istoria Ronuinilor». Habsch a fost anf indelungatI§eful- or- A mal lasat §i Fragmente relativela Is- chestrei teatrului nationaa din Bucuresci. El tarja Romdnilor. era un om foarte vesel§i avea un spirit sarcastic foartedesvoltat. Hurmuzachi (Gheorghe). Publicist, nascutla 1818in satul Cernanca (Buto- Hurmuzachi (AIexandru).Publicist, vina) frate co Eudoxie§i Alexandru Hur- frate cu Eudoxie §i Gheorghe Hurmuzachi, muzachi, incetat din viata la 1882. nascut la Cernaup in 1825, incetat din vial:4 Studiile§ile-a facut parte in Cernautl, la Neapoli (Italia) in 1871. A facut parte parte la universitatea din Viena, apoi intrit din studiile sale in CernautI, parte in Viena, In serviciul Statului. undeaterminatcursurilefacultiltelde Peste douI demisiona§i edita dim- drept. preuna cu fratele sé1 Alexandru ziarul Bu- A colaboratlaziarul Bucovina §i dim- covina, suprimat de censuraaustriacain preuna cu fratele s66 Gheorghe a infiintat 185o. Socielatea pentru literatura ji cultura ronuind De la aceasta epoca inainte, el se ocupa in Tucovina. in special de literatura, infiintand Sorietatea pentrit cultura si literatura ronuind in `Bu- Hurmuzachi (Eudoxie).- Istoric, nas- covina §i colaborand lfoaea literara a aceleI cut la Cernanca (Bucovina) in anul 1812, societati. incetat din viata la 1874. A facutstudiile

Iancu (Avraam). 5611 mi§carei aratacel mal aprig §i inver§unat du§man romanedinTransilvania.S'anascutla al Ungurilor. Abrud Banya (Transilvania) §i s'a facut cu- In marea adunare dela Blajiù',convo- noscut cu prilejiur. mi§carel din 1848 §i 1849 cata de Barnutiti, se manifesta in a§a chip lacarealuatparte activa pe terenul incat fu recunoscut de §ef alrasculatilor politic §i tnilitaresc. romanl din Transilvania. Incepuse studil in teologie, dar mai t'ir- Convins ca orl ce impacare co Unguril zia studia dreptul §i se a§eza ca avocat la este peste putinta, se retrase in muntii A- Hermanstadt ;insa spre a nuti-E cu Un- bruduluf dimpreuna cu catl-va tovara§f de- gurii, se retrasese la munte unde traia cu votati §i incepu Thrin a atacacate-va sate taranii. maghiare spre a pune mana pe arme ; apol Cand dupé 1848,isbucni mi§carea din locuitorii din muntil vecinialergand spre Transilvania Ungarei, Avraam Iancu,se dansul, intinsecampuloperatiilor sale in trel districte,

IAN I 00 IAR

Dupì.'intrarea luiBall in Transilvania inaintat sub-locotenent la 1856, apol maior pe cAnd Puchner era isgonit de pretutindem, la 1863 §i colonel la 1869. Avraam Iancudimpreuniicu Balinte§i Avénd gradul de capitan, face in armata Acsente isbuti tie piept in munti. francezá parte din expeditia Mexicului (1863). Stépzini peste toatá Transilvania, Ungurii Se distinge pe cAmput de lupta, e riinit de incercará zadarnic sá puie rrána pe acest un glont la cap §ii se acordá pentru cura- din uriná loca § de resistentá. Ritut de dota jiul sét't decoratia Legiunet de onoare. ori la Abrud (Aprilie §i Mai 1849) maiorul Hatvany renuntá la idcia d'a mal urmári Jarca (Leonida) General de brigadá, pe résculatlcaricu mai putin de 6000 niiscut la 25 Aprilie 1845. Elev al§coalei oamenT §i patru tunuri tin piept la 18,000 militare la186o, este inaintat sub-locotenent de Unguri. Sosirea Ru§ilor sili pe Maghiari in 1862, maior la 1871. sii se retragá §i revolutia fu potolitá. Cu acest grad, ia parte la rezbelul Inde- Iancu Avraam refuzá or ce máriri §i se pendentei (1887-78) la luptele din fata Gri- retraseearA§I la munte.El a fostsupra- vitei, in regimentul No.5de infanterie. numit Regele Muntilor. Ináltat colonel la1883,e numit general La 1852 a fost arestat §i inchis la Alba de brigadá la I o Mai 1893. Coman& actual- Julia sub cuvént cá lucreazá eari1§1 la rés- mente corpul al 4-a de armatá. vrAtirea Transilvaniel. Pe la sfár§itul vietel sale a inebunit. Jarca (Zamfir) Locotenent, nAscut la A incetat din viatá la 1872 Sept. to. io August 1849. Eleval§coalei militare in 1867, cápátá gradul de sub-locotenent Ianov (loan) Publicist,náscut in Ia§1 In 1869. In timpul rezbelului Independentei la 1834. A fácut studiile sale in acel ora§ e locotenent In Reg. ro de Dorobanti §i §i la Universitatea din Viena §i Paris. Intors moare pe câmpul de luptá la 30 August in tará, s'a stabilit avocat in Ia§1 §i s'a ocupat 1877, la asaltul recluta Grivita. de literatura colaboránd larevista Convor- birt Durare, in care a publicat numeroase Iarcu (Dimitrie) Profesor, náscut in cantonete cotnice in1871, precum Para- Slatina la 1817, incetat din viatá In Bucu- cl iserul, Stosachi, Kalikenberg, devenite foarte resci la Ianuarie 1879. Incepu studiile sale populare. In Slatina §i le termina in Bucuresci, avénd Ianov a fácut in mai multe rénduri parte de profesori pe Laurian§i N. Kretulescu. din Camerit §i Senat acum in urmii de la La 1843fu numit profesorla §coala 1884 paná la 1895. primará de la Coltea §i ocupa acest post panii la 1848, când amestecat in mi§carea revo- IanovicI (Vasile). Preot, profesor, lutionará, fu arestat la VácIre§ti. publicist, niiscut in Cernituti la 1808, incetat De la punerea sa inlibertate, Iarcu s'a din viatil inacela§ ora §la 1864. A fácut ocupat in special cu predarea lectiunilor de toate studiilein ora§ul na§terel sale unde matematick paná la 1853, când a imbrAti§at la1836afostnumitprofesorlain- cariera profesoratului, ocupánd §i functiunea sfitutul teologic, ocupand aceastá functiune de inspector general al §coalelor de la 186o toatii viata sa. De la 1852 la 186oel a pána la 1863. mai fost §i translator román §i la 1862 a De la 1867 pana la 1874, Iarcu afost fost ales ca deputat in dieta Bucovinei, din casier comptabil al Societiltel Academiei. partea clerului. Principalelesale scrieri sunt :Invetáturt Scrierile sale sunt :Istoriea¡iterará, til- frase din *lita Scripturá (1838) Dopia cuire a artilor nouluf testament 5 vol. (1856- Scripturct (1844 §1 45). Dialogul italiano- '86 1).Gramatica ronuiná pelarte Icoal ele roma' n (1846). Principesa de Pontieu (1851) primare, gramatica germano-rom riná §i alte Trietenacopilla,- (1853-54). Morarul cel cárti biserice§ti. bun(1856).Mésurtigreutáll(1857). Romdnul glumet (1857). Enciclopedia po- Jarca (Aristide) Colonel de cavalerie porand (1858). Abtcedaru (186o). Istoria nátcut in Bucuresci la1838, Incetat din naturalel,demente (186o).Comptabilitatea vieatá in Bucuresci la1873. A intrat in comercialá clemente (186o). Noliuni istorice §coala militará caelev la 1854§iafost (1863).Comptabilitateadomesticel (1863).

IGH 101 ION

Despre adevd)-atul calendar (1864). Biblio- Ionescu (Gion) Publicist, profesor, nAs- grafia cronologied ronuind (1865§i 1873). cut la 14 Octombrie 1857 in Pite§tI.si-a Istoria sacrd (1866). Xitologia (1867). A- facut studiile la gimnasiul Lazar qiliceul ritmetica pi-adiar(1869).Complobilitatea Sfantu Saya din Bucuresci, apol a urmat agricold. (1870). studiile universitarelaParis §iin Belgia, unde a luat doctoratul in litere §i filosofie. Ienescu (Constantin) Profesor, nitscut La1876,aintratinziaristica romana, la 15 Augut 1845 in Craiova. A facutstu- scriind in ziarulTelegrctful, &tele Public, diile sale in tard §i dupé terminarea lor,a apoi de la 1884 pana la 1891, redactor la fost numit profesorlaliceuldinPloe§t1 Romdnul. Din 1888 §i pana in presentco- pentru cursul de istorie. Amestecat in lup- laboreaza la Revista `N,oud. tele politice, a fost dat in judecata la 1875 E profesor de istorie la 5coala Normal! inteun proces politic, arestat preventiv §i de institutor! de la 1890, profesor de limba apol achitat de Curtea cu juratl. franceza la liceul Mate! Basarab, membru De la 1883 §i pana la 1895 a representat corespondent al Academiel Romane. neintrerupt in parlament ora§ul Ploe§t1, fie A scris urmatoarele opere : Ludovic XIV ca deputat fie ca senator.III 1889a fost ji Constantin Brdncoveanu, Elementul pitoresc ales Primar al acetul ora. Ca ziarist Ienescu in Cronicele romdne. Entusiasmul in trecuta a dirijat foaia Vocea Prabovet §i 5'coala Ro- generatiune. Studiul istorietnationale in jcoalele mtind. El a publicat mal multeopere didac- noastre. Geografia in Cronicarit Romcint. Astra tice, intre cari Istoria §i Geografia. (roman) dupé Dito si Idem.Nuvele dup6 Handzeichnungen de Carmen Sylva. Cdld- Ighel (Me). Poet, publicist,nascut in tarja tul Carol XII, Regele Suediel, prin Ro- Bucurescl la 8 Iunie 1870. nzdnia Dal-manit lut Mihat Viteazul. Bucu- A facut studiile sale primare§i gima- rescit in timpul Revolufiunet francese. Ro- siale la Pite§tI §i apol cele universitarein n:lúa insecolulXVII. Schitd geografica. Bucuresci, unde urmeaza cursurile de drept. Cum vorbim. Raport asupra expositiunet geo- A colaborat ca redactor literar la &mima, grafice internationale de la Berna 1891. Din Natiunea. Adevirul, Familia, Fontdna Blan- Istoria Fanariotilor in Romdnia. Musdul pe- du.ziet §i a scrispentru teatru :Hipnotis- dagogic roma. Doftoricescul me§telug in tre- mul, Pdcatul, Voluntarul, comedii intr'unact. cutul yrilor romdne. Ciuma ji Holera dupd VersurilesalecutitlulMelancolie, Zaverd. Poetica Romand. Mibail Kogdlniceanu aparut intr'un volum la 1892. si Rdpirea Basarabiet. Incercare asupra istoriet Sciintelor inférileromdne. Din Istoria ji Inocentie. Episcopul Romanului, niscut Comerciul Bra,sovulut in secolul XVI. Gene- la 1832 in satul Cernicesci (Boto§anl) in- ralul Florescu. Portrete istorice. cetat din viata la1894. A urmat clasele primare la Boto§anl §i cursul inferior in semi- Ionescu (Ion de la Eran) Agronom, narul Veniamin. A intrat la manastirea So- economist, nascut in 24 Iunie 1818 la Ro- cola, unde a fost numit §i profesor al semi- man, incetat din viata la 17 Decembrie 1891 narulul. La 1862 trece cadirector §i pro- la mo§ia sa Bran. Dupé ce termini studiile fesor la seminarul diu Hui. La 188o sale la liceul din Ia§1,pleca in Francia§i e ales termina cursurile arhierefi §i numit vicar alMitropoliel ear institutululagricol de la la 1892 episcop al eparhieI Romanului. Roville. Reintors in tara, se stabili in Ia§I; Vocla Mihal Sturdza 'I trimise lao mo§ie, spre ingriji vitele ; apoi il numi director Ioanid (Gheorghe). Fost profesor de al administratiune! mo§iilor sale. limba elena la I830, mal inta lascoala La 1844, e numit profesor de agricultura la secundara dinhan111 erban-Voda. Notite academia Mihaileana, §i in 1846 trececomp- hiografice lipsesc. tabil la o mo§ie a fiulul domnitorului Sturdza. A publicat : Gramatica de limba eleneascd Amestecat in miqcarea revolutionara de (1840) Istoria Moldo-Romtiniet.( 1858) Tractat la 1848, fuge in Turcia, unde Rechid-pa§a de morald practica*. (1859) Dictionarub eleno- insarcineaza cu istituirea unor ferme model: romdnesc. (1864) Disertalittne asupra ade- apoI se intoarce in tara §i se ocupa in special vdratet origine a limbet Daco-romdne. cu agricultura.

ION 102 ION

I. Ionescu a facutparte din Camera ca 1884 pana la1897. Membru al partidulul representant al colegiulul al 3-ea de Roman liberal, s'a despartit de loan Bratianu, cand s'a in mal multe sesiunl de la 188o inainte. El format disidentadin1885 §idupace a a publicat :Excursion agricole dans la Do- luptat Cu opozitia-unitas'aalipit depar- botella et la Thesalie (185o §i 1553 2 vc11.) tidulconservator intrand incabinetul de Calendarul Giman( cultivator (1875) etc. sub pre§identia D-lui Lascar Catargiu ca al Cultelor§1 Instructiunipublice Ionescu (Nicolae). Profesor, orator, dela Noembrie 1891 pana la Octombrie om politic nascut la 1820. A facut studiile 1895. sale la liceul national din Ia§T, impreuna cu Take Ionescu a publicat : la cession fratele sE.'r loan. La 1856, sub directiunea des créam-es (1878 Paris). De la condition luT M. Kogalniceanu a colaboratla &aula de l'enfant naturel à Rome (r881Paris). Dictara' pana la suprimarea acestui organ, Divorturile noastre (1883). `Discursurt par- cand tipari acela§ ziar tn Bruxelles. lamentare (1887). La Polittqueétrangére Nicolae Ionescu a fost mult timp profesor dela Roumanie (1891).LegeaClerulut la liceul national din Ia§I §i a facut in ne- (1893). Proect de Lege pentrtt invéldnuintul numarate rénduri parte din Corpurile Le- secundar §i superior (1895). Cestiunea ma- giuitoare, fie in Camera, fie in Senat. cedoneand (1897). A dirijatin1889, La De la 24 Iulie1876 pana la3 Aprilie Liberté Roumaine, ziar politic, §i este pana in 1877 el a fost Ministru de Externe in ca- prezent unul dintre colaboratoril de frunte §i binetul de sub pre§identia 'di I. C. Bratianu. conductor al ziarului A publicat :Discursurf asupra epoca' ha Mata Basarab Vasile Lupu (1868) Cu- Ionescu (Toma). Doctor, profesor véntart parlamentare. (1879)Proclamarea de anatomie, nascut la Ploe§ti (Prahova) la regatulut (1881) Despre imptirdlia romano- 13Septembrie1860. A urmatcursurile bulgard. (1888)Restaurarea monumentelor prirnare §i liceale in Bucure§ci panii la 1878 nationale (1891). calad a plecat la Paris spre a face medicina. La 1884 a intrat ca extern al spitalelor din Ionescu (Radu). --Ziarist, om politic, Parisin mod provisorio, apoititular la nascut laBucure§ci in1832,incetat din 1885. viata la Decembrie 1873. Dup6 te'§1 ter- Ajutor de anatoinie la 1887;la facultatea mina studiile in Francia unde se ocupa cu de medicina din Paris, apoi prosector pro- deosebiredespre literaturauniversala,se visoritila 1889, cand a §i fost naturalizat intoarse in tara §i colabora cu multa ener- cetateanfrancez,prosectortitular dela gie la ziarele Dd mbovita, Indepedentul. 1891-1894, D-rul Ionescu a dobandit me- Numit director al Ministerului Cultelor dalia de argint la concursul pentru hirur- §iInstructiuniPublice (1865)el fu ales gie§i premiulLaboriealAcademiel de deputat aljudetului Arge§, la Constituanta medicina. din 1864. Apoi la 1867 fu trimis ca agent Reintors intara, a fost numit profesor al tarel la Belgrad. al catedreIde anatomie topografica§i hi- Ultimii ani alvietel saleatr fostinsa rurgicala dele langa Facultatea de medicina de pi,Ins, caci perduse ratiunea. din Bucurescl, hirtirg alSpAlelor crvile. Scrierile sale sunt : Ciintdri intime (1854) Cu aceasta ocaziune -a recapatat drepturile Odd la Romdnia (1859)§i o suma de sale de cetatean roman. articole, poesil, r6spandite prin ziare §i ne Scrierile sale sunt :Observations et réfle- adunate. xions sur un cas de panaris tuberculeux. Note sur une anomalie musculaire. Note sur Ionescu (Take).Om politic, avocat, un type artériel de la main. Sur un cas de nAscutla Ploe§ti in13 Octombrie1858. péricystiteet pelvicellulite.Sur un cas d'é- A facutstudiile liceuluI laSfintu Saya §i pulis fibreuse. Des kysiesépidermiques trau- celejuridice in Paris unde a luatdocto- matiques de la palme de la main et des doi- ratul la 1881. Intorsin tara,a colaborat gts.Tuberculoseetartbritistne.Sur rana- cat va timp la Romclnul §i pela 1884 a tomie tbpographique du duodénumether- intrat in politica, facand parte din Camera niesduodénales.Notesurl'anatotniede cadeputatintoatelegislatiunelede la i'Sdique.Lytnphangisme delaregion

16 R 103 ro§

crurale droite.Hernies internes rétropérito- Iosafat (zis Znagoveanul). ,néales. Technique opératoire des gastrectomies cut la 22 Aprilie1797 incAtunul Valea- pour cancer. Technique opératoire pour l'ou- Caselor, judetul aimbovita. La 1827 se preoti verturedes caverney pulmonaires. De la si furanduitlabisericaClimArAsiel din consolodation des fractures che z les paludiques TArgul SlAnic, judetul Skueni; la 1829 fu Tuberculose herniare. De alon pelvien pen- chemat de Chesarie episcopal BuzAului, dant la vie intra-utérine. Le ami pelvien chez dupe indemnul Eclersiahului s6u Filaret l'entbryon et chez le nouvea u lid Disposition rzindu.itprotopop alSAcuenilor ;la 1831 anormale des ligaments de l'appendince vermi- dupé moartea soliel si copiilor sil, fu n'in- bulaire et de lafossetteiléoappendiculaire duit de Episcopul de Buz6u, membru in De la fossette para-dttodelzale.Tube digestif Consistoriul Episcopiei, la BuzU, dandui-se (anatomie ethistologie). Anatomie des liga- numele de Iosaf ;la 1834 fu numit de E- menttsde l'appendince vermiculaire et de la foria scoalelor nationale, preot al Colegiu- fossette iléo appendiculaire. lui national din Sf. Saya (Bucuresci) mide Doctorul Ionescu a fondat in1895 La urnià icursurileincalitatede auditor Revue des Sciences médicales, care apare la pAn5.la 1840. In acest an furinduitde Paris in limba francez?i. cAtreAlexandru Ghika Vodkeclesiarh al curtil Domnesci ;la 1842 fu trecut de Iordache (Olimpiotul). Celebru re- cAtre Gheorghe Bibescu Voevod, egumen volutionar, unul din sefii miscrtrel etheriste almAnAstirei Znagovului dinjudetul de la1821. El era cApitan de Arnkti, si fov. La 1848 pdrintel eZnagoveanulcu- sezice cá ar fi fost1-ornandin muntele noscutsisub numele s6iianteriorde Áthos. Dimpreuml. cu Ipsilanti, dar condus popa Ion, 1u6 parte inrevolutiune. Fuse numai de idealul emancipAreiGreciei, a presidentalcomisiuneibisericestisial participat lamiscarea etheristilor din Bu- Comisiei pentrueliberareaTiganilor.In curesti. Sept.1848 fu expatriat dimpreunA cu alti Dupé perderea bAtAliel de laDrAgAsani, compatrioti. seindreptiidimpreura Cu cel scApati din De la granitaBanatului unde sciipA din mkel catre Moldova si se adaposti in m?i- mAinele Turcilor,trecuinTransilvania, nitstirea Secu cu ro oarneni, unde a lup- strabAtu incognito tara româneasck spre a tat 15 zile contra Turcilor. trece la Constantinopolei Brussa, de unde Multi se predark dar ro ini cu Iordache se intoarse in Dobrogea, spre a ha servi- seinchiserAinclopotnitamAndstirei, ciulbisericesc,la Mitropolia Dobrogei in dupá ce sfCirsirAglaontele, puseritfocla Tulcea butoiul cu pral ce mal aveaii i Arirà cu In Martie 1853fu inAltat lagradul de toti in aer. Archimandrit, de cAtre Dionisie Mitropolit Iordache Olimpiotul a fost insArcinat cu al Dobrogei iSilistrel. prinderea lui Tudor Vladimirescu, pe care In cursul lui 1853 pArAsi Dobrogea, spre l'a ridicat diii mijlocul taberei sale spre a'l a da fiintii ideii ce concepuse de a fi folo- da pe mana ucigasilor. sitor tAreisale instrAinatate, seasezil in capitala Francei, in ale arel aseziiminte cul- Iorga (Nicolae). Profesor, publicist. turale îI complecteaza studiele floarea tineri- A filcut studiile sale in tarA si le a terminat mel ron-1;111e, si t'una paraclisul sari capella ro- la Paris, de unde s'aintors cu titlulde mitU din Paris (rue Racine 22) spre doctor in litere. La 1895 a fost numit pro- datorielor religioase ale acelei tinerimi. fesor de istoria medie si modera la facultatea AceastA modestii fundatiune, arhimandritul de litere din Bucuresci. Tosafat o fAcu in Octombrie 1853 in virtutea A publicat :Toesit. (189o-7893) Schite bine-cuvêntArii ce luase de la P. S. PArinte din literatura romiind. Despre conceptia ac- Ghermano Patriarh al Constantinopolei si pe tuald a Istoriet ¡i geneza (1894) Acte baza ingaduirii guvernului impArAtesc al Eran- fragmente cu privire laIstoriaRomdnilor. cei, acordatif in urma intervenirii lui Vély- (1895) Despre utilitatea generald a studiihn- Pasa ambasador otoman la Paris. istorice. (1895) Amintirt din Italia. (1895) Capela putusit se sustie, multumitAa- 'Philippe de SICeziéres et la croisade du XVI-e jutoarelor idonatiunelor multor RomAni siécle. (1896) etc. piosi, lacari ajutoare se aMogati mal in

16S 104 IPS

urma subventiile acordate de guvernul Mol- el insarcineaza pe capitanul etheristIor- dovel §i Tarei-Romane§tI. dache cu prinderea lui Tudor Vladimirescu. La 186o,arhimandritul Iosafatvetii in Porunca se aducela indeplinire§i Tudor Bucurescf§iinchina Capella Mitropolia ridicat din mijlocultal:arel sale, cade sub I- P. S. S. parinteleNifon,Mitropolit al pumnalul ucignilor sé! Varnava §i Pranga. Romaniet recunoscu oficial Capella, preau- In urna, batut de Turci la batalia de la mérénd'ointre Bisericelefiice ale Sfintel Draga§ani, armata sa erisipitit,pusa pe Mitropolil goana,Ipsilanti fugein Austria §i moare Arhimandritul Iosafat inceta din viola la la Viena aproape in mizerie la 1828. Paris in 17 Noembrie 1872. Ipsilanti (Constantin). Domn al Iosif (Naniescu). Mitropolit al Mol- Munteniel de la 1802 la 18436. In timpul dovei §i Sucevel, nascut la 1820 in Basa- scurtei sale Domnil, a platit mare parte din rabia de sus. Adus de mic copil in Moldova, datoriile contractatela Turcl §i Grecl din a trecut la Buzéil unde a urmat cursurile Constantinopole incadin timpurile Sute. seminaruluT§iapoi §coalaSI.Sayadin tilor§i s'a aratat milostiv catresérmanl. Bucurescl. Apol a fost numit egumen- la Spre a impedicanaviilirealui Pasvanoglu Gaisenl §i profesor la seminarul central din cuceteie salein Bucurescl, elalcatuio Bucurescf. Hirotonisitarhierell la 1865, a o§tire de vre-o 8000 oamenI. fost ales episcop al Arge§ului §i peste putin Amic al Rusiel, Ipsilantifavoriza mi§- timp mitropolit al Sucevei §i Moldovei. carea lor contra Turciei §i se amesteci in féscoala Sérbilor de la1803, contribuind Ipatescu (Grigore).-- General de di- mult la autonomiace eidobandi0Ir121 vizie,nascutlaiAugust.1836,incetat têrziii. La 18o6, dovedit de Poarta ca du§man din viata in Bucuresci la 1895. A intrat in al politiceI lul Napoleon §i instrument §coala militaraca elev la 7 Aprilie 1854. al Rusiel, Ipsilanti fugi din BucurescI spre Inaltat sub-locotenent la 1856, oficer supe- a nu fi decapitat. rior la 1866, colonel la 1874, ajunge ge- La 1806, 23 Decembrie reintrairisa in neral de brigada in 1883 §icomandantul Capitala dimpreura cu armatele ruse§ti, pu- divizieT din Dobrogea la ]89o. A luat parte nénd pe toti Romana' sa jure credinta Im- la rezbelul Independentei din 1877-1878 pératulul Rus:el. Peste putin timp e nevoit ca comandant alcoloaneI intaiùde atac sa paraseasca tronul. la reduta Grivita, unde muda maiorul Sontu §i capitanul Valter Maracineanu. Ispirescu (Petre). Tipograf, publicist, rascut in Bucuresci la Ianuarie 1830, Ipsilanti (Alexandru). Capul mi ca- incetatdin viatitla 21 Noetnbrie 1887. re! etheriste de la 1821, fiul luT C. Ipsilanti Parintil séi îl destinaù cariereI preote§ti, §i'l fostul Domn al Munteniei la 18o6. El in- incredintara spre invétaturá. unui calugar la trase de timpuriùin armata ruseasca§i Mitropolie, dupé ce fusese pe mana unuT dupé ce pierduse o mana in batalia de la preot de la Doamna Bitla§a. Dar el parasind Dresda, fusese inaintat la gradul de maior. ideea popiel infra in 1844 ca lucrator la Amestecat in mi§carea etheriel, acarel tipografia Carcalechi, trecu mait6rzitila conducere o avea, este§ters dinaceasta tipografia Copainig §i fu osandit la o luna pricina, din cadrele armatel ruse§t1. inchisoare pentru tiparirea corespondentel Indata dup6 sosirea sa in Muntenia, Ipsi- lul Vogoride. lanti avu o intrevedere cu Tudor Vladimi- Directoraltipografiei Najionalulut,al rescu cautand a se uni cu &nsul, dar acesta Romdnulut in 1864, Ispirescu deschide mal îl intampina Cu cuvintele :«In Grecia este térziù in tovara§ie cu Göbl Carol, tipografia locul Grecilor, in Ronuinia acel al Romiini- Lucrdtorilor Asociaff §i apoi devine proprie- lor §i de atund Ipsilanti hotari moartea tarul tipografiei Academiet Ronuine. lul Tudor, intelegènd ca acesta va zadarnici, Ispirescu a debutat ca publicist, la 1862 §i la nevoe va combate, mi§carea etherista. cand primele sale basme 2.6 aparut in Td- Moartea lui Tudor odata hotarata, Ipsi- ranul ronuin §1 in bro§ura. Apol el a publicat lantise retrasela Térgovi§te, candauzi Legendele ihasmele romduilor.(1874). despre venirea Turcilor in Bucurescl. Aicl Isparvile 1i viaja lut Mihat Viteavt. (1876j

IST f O .5 IST

Snoave¡iPovejtipopulare.(1879).Po- tara, ocupa catedra de chimie medicala, deve- veiteleunchialulut sfdtos.(1879) Pilde ji nita vacanta prin moartea generalului Davila ghicitort. (188o) Basme Snoave jiglume (1883) §i la 1887 luà pririconcurs §icatedra de Jucdrit ji jocurt dé copit. (1885) Poveltf mo- chimie organica, organisand laboratorul actual. rale. Despre pomul crdciunulut (1886). El a publicat : Curs elementar de chimie Profesorii cel mal eruditi din strainatate, organicd. (1890) premiat de Academie. Tratat citeaza pe Ispirescu ca autoritate in materie elementar de chimie. Chimia din punctul de de limba §i traditiuni populare. vedere al vulgarisdret acestet sciinje. Despre nomenclaturd in chimia organicd. Istrati (Constantin). Doctor,chimist, nascut in Roman la 1850 Septembrie. Istrati (Nicolae). Publicist, nascut in A facutstudiile sale gimnasiale la Ial i Moldova la '8'8, incetat din viata la 1862. le-a terminat la facultatea de sciinte §i me- N'a urmat nicI un cursregulatla vre-o dicina din Bucurescl,care 'I aconferit la §coala §i s'a instruit mal mult singur, adunand 1876 titlul de doctor. Imediat pleca cu sec- in biblioteca sa mal toate cartile romane§t1.' tiunea 3-a a Crucel Ro§ii ca medic militar El a publicat : (185o) Satirele. pe campiile Bulgariel, unde contracta tifosul Chestia Mrindstirilor inchinate. (1860) Babi- dand ingrijirile sale bolnavilor. lonia ronuineascd (1860). Dupa ce conduse dela 1879 pana la 1882 stabilimentul de hidrotherapie din Si- Isvoranu (Ilariu) Avocat, nascut in naia, d-rul Istrati incepu A. sacrifice toata Turnu-Severin la1846. A fost prefect al activitatea sa studiuluIchimieI, facénd un Mehedintulul la 1871§i Ministru de Do- curs de chimie judiciaralafacultatea de menil in cabinetul de sub pre§identia gene- medicina, §i pleca in 1882 la Paris spre a ralulul I. E. Florescu, de la 21Februarie urma cursurile Sorbonel §i a lucra in labo- 1891 ¡lana la 5 Noembrie acela§ an. ratorul celebrului chimist Wurtz.Intors in

Jianu. Haiduc celebru de peste Olt, ceuluf din Ia§1§i Galatl, astat cinclani judetul Romanatl, valea Tasluiului. A luat la §coala comerciala din 141. numele de haiduc, dar n'a fost nici o data In 1884,pentru prima °ara expune la hot. Indragostit de o fata de tèran, dorea expositia cooperatorilor,caricaturile unor sa o ja de nevasta ; tati-sUi s'a impotrivit persoane cunoscute din Iai§i obtine o §i a dobandit de la stapanire inchiderea medalie deargint. ApoI scoate albumul la Strehaia, de unde a fugit peste curand. Caricatura, 2 numere (1884-1885). A pribegit §apte ani de zile prin padurl Se muta in Bucuresd la x886§i cola- muntl, fugind de panduri §i potera, alca- boreaza cu caricaturile sale la Epoca, Foar- randu-se la nevoe §i cerénd numal gaza feca, Viga, Moftul Romdn, SCoi Teacd§i Cuprins de dorul logodnicel sale Stancuta, alte publicatiunI. s'a reintors insat unde agasit'o moarta. Productiunile sale in albumuri sunt : Pro- Atund se duse la zapcifi §i se dete in mai- filurt parlamentare (1886). Ziarillif dupé nele lul zicèndu-I : «Sunt Jianu, eapul meù naturd (1888). Tipurf din jard (1889). Fa- este pus la pret ; du-mé la Voda sa'fi dea cultatea de medicind (1895). mia de leI». Jiquidi a mal facut §i cate-va tablouri in Voda Caragea l'a ertat §1 el s'a reintors aquarele, ilustratiunl etc. la plug. Julian (tefan).Artist comic, nascut Jiquidi (Constantin). Caricaturist, la 1853 in Bucuresd, incetatdin viata in desinator, nascut in Ia1 la 1865 Mal 22. Bucuresci la 30 Iulie 1892. Dupé ce a urmat cat-va timp cursurile Fiind inca copil, fugea de la §coall§i b

IAL - 106 KM, impreunl Cu alti bieçi, intocmea trupe de rile comice §i nicl un artist n'a interpretat teatru §ijuca pe scene improvizate prin mal bine de cAt el pe grec, israelit, bulgar, grAdinl publice, cu deosebirelaGryrdina inteun cuvént toate rolurile de stréin. Prin- cu cipalelesalecreatiuni aû fost :cele din Mal térzik el intrA in trup ele VlAdice§ti- intregul repertoriùallul Alexandri, apoI lor §i Fany Tardiny, cari pe vremea aceea rolurilecomicedinVoevodulTiganilor, se gAseail in Nrlad. Acolo '1gAsi artistul Moitenirea de la rdposata, Un led si un .zlot, Mihail Pascalycare'l aduse in Bucurescl, Uite popa nu e popa, Bocata°, Fatinija, unde a rémas pAnA la sfèr§itul vietei sale, ntincinosul, Studentul cerjetor, etc. fiindsocietaralTeatrului National din Nu este rol comic din repertoriul romln Bucurescl. in care sA nu se fi distins Julian. Julian avea un talent deosebitinrolu-

Kalinderu (Ioan).Jurisconsult, nAscut pondent insectiuneaistoricA, §i ca atare inBucuresclla 28 Decembrie 184o. A ceti in sesiune generalAlucrarea sa Studiu terminat studiile la Paris, unde a luat doc- asupra celor XII tabule. toratul in drept. La 1890, a publicat o nota lucrare isto- Intors in tarA, e numit procuror, ajunge rica Vi ata municipald la Pompei scrisl in iute membru§i prim-pre§endinte al tribu- urma unel cAlAtorii intreprinse la fata loculuI. nalului de Ilfov, supleant, membru §i prim- Studiul e precedat de o ochire generall asupra pre§edinte al Curte' de Apel din Bucurescl, admistratiunei colonielor §i alegerile muni- Infine membru la Curtea de Casatie. cipiilor §itrateazAcupreferintA des- Apol a fost administrator al domenielor previata§ialegerilemunicipaledela §i pAdurilor Statului, director regal la Berlin Pompei. al CAilor ferate romAne, la 1881 82, cAnd Cea din urmA lucrare istoricA a sa este: guvernul lui I. BrAtianu i-a incredintat greaua «Dol antagoni§t1 romani», §i trateazA despre misiune de a fiintermediatorul rescumpA- rivalitáçile dintre Pompei §i Cesar. rArel CAilor ferate romAne. Academia RománA a ales pe I. Kalinderu DupA retragerea sa din magistraturA, s'a membru in sesiunea din anu11894, cAnd a tinut intors iarA§ laocupatiunile sale de predi- discursul de receptiune despre episcopul Mel- lectiune, lastudiile sale de drept. Mal de chisedec. mult publicase un studiu despre neretroac- De la 1884, cAnd s'a infiintat Domeniul tivitatea legilor §i un studiu in limba fran- Coroanei, e administratorul lul. Scopul ce, cezA asupra isvoarelor dreptulul roman, apre- dupA instructiunile Regelul, urmAre§te, este ciat favorabil de mal multi juri§ti francezi. sA '1dea un caracter de folossocial§i Ast-felpublicAla Paris1885 un vo- national. lumintitulat Droit prétorienetréponses A clAdit §coll, bisericl, a infiintat biblio- des Trudents care trateazAdespretoate tecl, ateliere de lucru manual, a respAndit tranformArile suferite de preturà de la insti- o «Biblioted popularA» alcAtuitA sub ingri- tuirea ei pAnA 'n timpul Imperiulul. jirea sa din bro§uri tratAnd despre cuno§- La 1896 colabora la revista infiintatA in tinte folositoare, ast-fel in cAt comunele de limba francez1 de d. N. Basilescu, sub titlul pe Domeniul CoroaneI sl devie modelurl Revue générale du droit et des sciences poli- de progres pentru toatà tara. ligues §i publica in ea mal multe articole Ales in Academia RomAnA in sesiunea din cari unul apAru in limba romAnA, intitulat generalA din1893, §1-a inaugurat intrarea Consiliul imptrratilor la Roma Constanti- oferind Academiei mo§tenirea Ottetele§anu nopole, un nou apendice asupraedictelor, 3 milloane de lel, din car/ s'a ficut Koala rescriptelor §i mandatelor imperiale. de fete de la MAgurele (Nota: D-1 K. du- Academia RornAn5. '1 alese membru cores- sese preces intoateinstantele cu rudele

KAL -107-. ICIR

donatoruluI, '11 ca§tigase definitiv §i facuse rescila 1855. A facutstudiileliceale la adaptarea castelulul §i parculul Magurele pen- Sf. Saya §i la 1883 a obtinut titlul de doctor tru noua lor destinatiune precum §i proiectul in medicinä de la facultatea din Bucurescl. studiilor, a§a incat totul era gata cand a Apoi plead la Paris unde'§! complecteaza predat averea Academic!). studiile ocupandu-se esclusiv cu lucriirl de L Kalinderoa maI publicat :Essai sur anatomic §i chirurgie. Reintors in tall, Dr. les sources du Droit Romain. Notijd asupra Kiriac este numit medic secundar in servi- Societdiilor prin actiunt dupci Codul general ciul D-rulul Assaky, apoi medic §ef de clinica de comercid german. Cotnpétence des Tribu- In acela§ serviciii pana la 1890, cand trece naux dans toute contestation relative aux biens medic primar la spitalul Filantropia. De la mobiliers qu'un Etat étranger petit posséder 1892 pana la 1893 tine locul d-rului Assaky in Prusse. Mentoriti asupra transferdret scau- la spitalul Coltea §i cel de anatomie topo- nulur Societdjef Actionarilor Cdilor Ferate grafica la institutul de chirurgie. AstazI este Ronaine din Berlin in Bucurescf. Droit Pré- medic primar la serviciul de gynecologie, torien etRéponsesdesPrudents.Consiliul spitalul Filantropia. Imp ératilorla Roma ji laConstantinopole. A publicat : Sifilisul ereditar la copit. Curs Etude sur le régime municipal Romain. Stu- clinic de patologie chirurgicald. Cura radicald diu asupra legelcelor XII Tabule. Notice de ernie inguinald. Tratamentul anevrismelor juridique sur un testament. Viaja municipald externe. Tr atamentul emoroidelor. Tratamentul la Tompei. Observalitint in procesul cu moi- tumoaret albe a gentinchiultii; etc., etc. tenitoril I. Otteteleianu. Dot antagoniitf Ro- manf. Episcopul aCelchisedec.Vilegiatura ji Kiriazi (Gheorghe). Doctor in me- rejedinjele de yard la Romant.Romanif cdldtori. dicina, nascut in Etolia (Grecia) la 28 No- Rolul invIdtorului in formaliunea genera- embrie 1829, incetat din viata in Bucurescl jiunilor nof. la 24 Februarie 1893. A facut primele sale studil la Athena, iar medicina a incepueo Kalinderu (Nicolae).Doctor, nascut la Montpellier §i a terminat'o in Paris. In- In BucurescI la 1835. A facut studiile sale la torcandu-se in Grecia la 1854 cu titlul de institutul Mitilineä din Bucuresc! §i apo! la doctor in medicina, desvolta acolo o mare Paris, unde in 1853incepustudiilesale activitate in combaterea epidemiel de holera. medicale. Aci, in 1863, este primit in urma La 1855 vine in Bucurescl §ieste numit unul concurs ca intern alSpitalelordin medic al carantinel de la Calafat;la 1857 Paris. e numit medic primar al judetuluI Gorj §i Intors in tali, fu numit medic §ef al spi- al oraplui Targu-Jiu. In 1863 e transferat talului ColentUra, post pe care '1 ocupii pana ca medic al asilului Elena Doamna din Bu- la 1874 cand demisiona. La 1877 e numit curesci, §i ocupa acest post panala retra- §ef de serviciu la spitalul Brancovenesc, ear gerea sa la pensie. la 1877 in timpul rezbelului este pus in Fiind lasat caexecutor testamentar de capul ambulantelor de la Turnu-Magurele. catre unchiul sea Constantin Xenocrat, cu La 1887 D-nil Kalinderu este numit pro- insarcinarea de a organiza unspital, d-rul fesor de clinica medicalä laFacultatea de Kiriazi vizita mai toate spitalele din ora§ele medicina din Bucuresci, post pe care '1 ocupa principale ale Europe! §i la1881 deschise §i asta-zI. Academia l'a ales in 1889 membru In Bucuresci, Spitalul Xenocrat, desfa§urand corespondent. o deo§ebità activitate pentru prosperitatea Principalele sale scrierisunt :Lepra in acestu! institut. Romdnia. Despre cosmetice. Tulzerculosa in raport cu unele profesiunf. Epilepsia Jackso- Kisseleff (Pavel Dimitrievich).Ge- niand. Influenja unor maladif ale cordulut neral §i diplomat rus, nascut la Moscova in asupra desvoltdret tuberculosef.aCielita sifi- 5788, incetat din viata la 1872. La v'ersta liticd, etc. de i8 ani intra ca inn* in armata rusi §i D-rul Kalinderu este un mare amator de se distinse in luptele de la Eylau §i Fried- arta§i locuinta sa contine un numér in- land. La 1812 era capitan §i lua parte la batalia semnat de tablourl de pret. de la Moscova ;peste do! an! Imparatul Alexandru al Rusiei il ata§a pe langa statul Kiriac I, Medic, nascut in Bucu- seä major, §i cand intrara in Paris armatele

ICHI 108 KOG

aliate, 11numi general, ear mal tarziuin panala1840 §i in1846, cunoscut mal 1823, adjutant general. Sub imparatul Ni- mult sub numele de Cdpitan Costache. Ama- colae, la partelarezbelul contra Tur- nunte biografice lipsesc ; cronicaril istorici cilor (1828)§isedistinselabatalia de ni'lrepresinta pururea cu biciul in mana la Schoumla. La 1829 Kisselef era numit cutreerand ora§ul in goana calultd, §i apli- comandant altrupelor ruse§t1 stabilite in cand pedepse corporale pentru cea mal mica Muntenia §i apol comandant al trupelor de infractiune politieneasca. ocupatiune din Moldova §i Muntenia. Din Anuarul oficial al Munteniei pe 1846 El deveni sub titlul de resident pleni- se constata cala aceasta epoca, Kihaia a potentiar, guvernator al Principatelor §i exer- romanizat numele séii, schimbandu-1 in Ki- cita o adevarata dictatura de la 1829 pana bdescu. la 1835, dictatura irisa inteleapta, organizand diferitele servicil ale Statulul, instituind comi- Kogalniceanu (Mihail)). Orator, siuni de legiferarecarlati dat nascere Re- publicist, mare barbat de stat,nascut in gulamentului organic,insanato§ind ora§ele, Ia§I la 6 Septembrie 1817, incetat din viati scoalele, imbunatatind politia, administratia. la Paris la 1893. Lai-iil Mal 1831 sub pre§edentia lui Dupa ce la prima invétatura in casa pa- Kisselef, se deschise §i Divanul ad-hoc. In rinteasca, intra la 1831 in pensionatul Lin- timpulholereIcare ficua§a numeroase court din Ia§1, apoI cu cheltueala l'II Mihail victime in tara noastra, comiteleKisselef, \Toda Sturdza fu trimis la colegiul din Lu- se distinse prin prevederea §icurajiul seil neville (Francia.) La 1835, spre a face pe ast-fel in cat Divanul ad-hoc spre a'l da o placul Rusiei care nu privea cu ochI bunl dovada de recuno§tinta, '1 impamanteni dan- cre§terea Romanilor in Francia, Voda Sturza du-I §i prerogativele boerid. trimU pe Kogalniceanu la Berlid. Acolo La 1834,dupe votarea Regulamentului eltipare§te dejatrei lucrar'insemnate organic §i alegerea principilor Mihail Sturdza Limba ji literatura romdneascd, Schite asu- §i Alexandru Ghika, comitele Kisselef parasi pra istorief moravurilor ji limbet Tiganilor, Principatele-Unite, se intoarse in Rusia §i fu IstoriaValahief ji aColdover, volumul I-iu numit Ministru al Domeniilor imparate§t1, (1837) ear volumul al II-lea apare ini858. apol Director al Cancelariel imperiale. Kogalniceanu se intoarce in Moldova la La 1856, el a fost numit ambasador al 1838§i colaboreaza in Ia§1la Alduta ro- Rusiel la Paris, §i reintra in Rusia la 1862. mcineascd, suprimata peste cate-va luni, apoi Una din gradin ele Bucuresciulul, situata la la Dacia literard (1840). In acela§ an, scoate capul CaleIVictoriel, infiintata de fostul guver- volumul I-iu al Arhivef ron idneiti. nator, poarta numele se6 :oseaua Kisselef. La 1843 i se incredinteazacatedra de istorie nationala de la Academia Mihaileana Khitzulescu (Inocentie). Episcop §i pronuntala 26 Noembrie faimosul sèil al Eparhiel Buzéulul, nascut in Bucuresci discurs de 'inaugurare al cursuluI, din pri- la 1819, incetat dinviata 1893. A fácut cina caruia a doua zi chiar se inchide cur- studiile sale, parte in seminarul Mitropoliel suldin ordinul guvernuluL- Imediat Ko- din Bucuresci, parte la colegiul Sfintu Saya galniceanu scoate la lumina o a trea revista §i parte la universitatea din Pesta. La 1846 literara Propdfirea. a fost hirotonisit diacon §i la 1852 preot. La 1845, incepe sa pue subtipar parte De la 185o pana la 1863 a fost profesor dinLetopisitele,apolpicad.laParis§i §i director alSiminarulul Mitropolieldin parase§te literatura pentru politica. Bucurescl. Cea d'antaiiimanifestare politicaa 1111 De la 186o-1868, egumen la manastirea Kogalniceanu a fost participarea sa la mi§- Dealulul, de la 1868-1873locotiitor la e- carea din1848 §i prin scrierea sa Dorin- piscopiaRimnicuVilcea, apol arhiereii la pie partida' ndtionale din Moldova, a arétat 1872, P. S. Inocente Kitzulescuesteales in ce chip trebueinlocuitRegulamentul episcop al eparhiel Buzèului la 1873. organic. In timpul Domniei hil Grigore Ghika, Kogalniceanu termina publicarea opere! sale Kihaia (Constantin). Vestitul§ef insemnate Letopisitek Moldovet (1852) §i al dorobanlilor poli¡ieI Bucurescl de 1a1838 apol editeaza revista periodica 441bumul 1.4--

KOL - 109 - ICRE torico-literar(1854). Figura acestul om de stabilimentbalnear.Acelea§Icercetari le stat se desemneaza mal tarziu cu o deo- urma apoi pentruapele de laBaltate§t1, sibita putere in Divanul ad-hoc, unde da la Breaza, et6, lumina insemnatul sal talent oratoric, §i in- La 1885,D-rul Konya a fostcat va cepu lupta pentru Unire care se incununa timp ca profesor de chimie-medicall al fa- prin alegerea lui Cuza. cultatel de medicina de la Ia§i, apol In mai Secularizarea averilor manastire§ti, multe randurl Consilier Comunal. proprietarirea tèranilor, au fost marele acte de sub Domnia Cuza, de carl este strhis Kremnitz (Maria).PublicistA germana, legat numele lui M. Kogalniceanu, Ministru nascutala Greifswald in 4 Ianuarie 1852, Pre§edinte de la 12 Octombrie 1863 liana venita in Romania la 1875, casatorita cu la 26 Ianuatie 1865. Sub Domnia lui Carol I, doctorul Kremnitz din Bucuresci. A publi- el este Ministru de Interne de la i6 Noem- cat :Rainanische Skiwn (1877). Neue brie 1868 pana la 24 Ianuarie 1870 §i Mi- manische Skimn (1881). Ramanische Mar- nistru de Exteme de la3 Aprilie 1877 la chen (1882); in colaborare cu Carmen Sylva 14 Noembrie 1878in timpul rezbelului M. S. Regina Romaniei: Ramanische Vic& Indepedentel. tungen (1885); sub pseudonimul Georges Ilregasim mal tarziu la Congresul din Allan Fluch der Liebe (i881). Aus der ra- Berlin, aparand cu patriotism dar zadarnic, rnanische Gesellschaft (1881). Ein Farsten- interesele tèrei in contra pretentiunilor Ru- kind (1882); apoi sub pseudonimul Dito §i sidin cestiunearetrocedarei Basarabiel, Item, totin colaborare cu M. S. Regina : §i apoi deputat in toate legislatiunele pana Aus zwei Welten (1886). Astra, Anna 'Boleyn, la moartea sa. Feldport. Koltzoff-Massalski Elena (vez! Dora Kremnitz (Wilhelm).Doctor, nascut d'Istrla). in Berlinla 1846, incetat din viata la 21 Iulie 1897la Sinaia. A facut studiile sale Konake (Constantin). Poet, nascut In Berlin unde a terminat cursurile facultate/ In Moldova la 1777 mort la 1849. Studiile de medicina §iapol a intrat ca medic in sale le a facut mai mult in limba elena in armata prusiana 'nand parte cu anibulantele lark ocupandu-se cu deosibire de §tiintele la r6zboiul franco-german din 1870. exacte. Pe la sfar§itulanulul 1874, D-rul Kre- Mat tarzia insi invata limba turca, fran- mitz, a fost adus intara §i numit medic ceza §i literatura secolului al i8-lea. secundar la spitalul Brâncoveneasa, pe langi El a lasat un volum de poesil tiparite D-rul Patzelt, functionand in aceastacali- in 1856 duiA moartea sa, sub titlul :Al- tate Ora la 1889 cand a fost numit medic cdtuirf f traducen. primar la acela§ spital. A facutparte din Comisia pentru Cands'aimbolnavit A.S.Principele tuirea Regulamentului organic la 1831 §i a Ferdinand, D-rul Kremitz a fost unul din fost apoi mare logofat al dreptatei in Moldova. ce!trei rnedicichematl in anul 097 sa scape viata mo§tenitorului Tronuluf, Konya (Samuel). Chimist, nascut in Kronstadt (Transilvania) la 1845. A facut Kretzulescu (Constantin). Om po- studiile sale la gimnaziul din localitate pana litic, nascutla 1809, incetat din viatala lavirsta de 15 an! cand venind in Bucu- 21 Martie 1884. A facutstudiilesale in rescl, a intrat ca elev la farmacia Lochmann. tara la §coala greceasca §i apoi in 1831 s'a Apo' merse la Viena in 1864 §itermina inrolat in armata cu gradul desub-locote- acolo studiilesale§i inspecialanalisele nent, servind pana la 1840, cand parase§te chimice,obtinand titlul de doctor in chi- o§tirea cugradul de maior §ienumit mie. apoi trece pro- stabilit in prefect al judetuluf Braila ; Retntorsintara, Konya s'a curorla malta Curte. In1842 demisio- 1872 farmacist la Ia§I §i incepu numeroase neazit §i petrece mai inultf an! in Francia, An- cercetarl scientifice asupra apelor minerale glia, Italia, studiand literatura, filosofi a, istoria. din Moldova contribuind la vulgarisarea a- Intors in lark tráete retras pana la 1857, pelor de la Slanic §i la desvoltarea acestui

ERE -- II0 -- KRE cand '1 regasim pre§edintealcomitetulul Amestecat in timpul revolutiund de la din Munteniapentru alegerile divanulul ad-hoc. 1848Inaceasta mi§care, a fost exilat§i La aceasta epoca, fundeaza ziarul Con- s'a dus la Constantinopole unde a fost nu- cordia, pe care'l trece pe urma lul C. A. rnitmedic-§ef al spitalululmilitar Culeli. Rosetti. La 1867 a fost pre§edinte al con- Reintors in tara la 1850, intra in viata po- siliulul de mini§tri §i Ministru de Interne litica §i este sub domnia luitirbe! la 1854 de la 1 Martie pana la 17 August acela§ an. in mai multe réndurl Ministru de Interne, A publicat : Sumariu al istoriet universale finante, instructie §i pre§edinte al consiliu- a cultura' (1863).Trecutul ji era noud. luT, ocupand acelea§! demnitati§i sub cai- Despre mdrirea natiunelor (1863). macamia lui Voda Ghika. De la Unirea Principatelor, N. Kretzu- Kretzulescu (Dimitrie). General de lescu a fost Ministru prezident de la Iunie divizienascut la Octombrie 1824, incetat 1862 pana la12 Octombrie 1863, apoi din viata la 1874 Aprilie 12. Intrat in ar- Ministru prezident§i Ministru de finance, mata otomana, a dobandit acolo gradul de iar pe urma ministru de interne de la 14 Iunie locotenent-colonel §i apol la 18 Martie 1859 1865, la1 1 Februarie 1866. a fost primit in armata romana cu gradul La 1871 N. Kretzulescu face parte din de colonel. ministerulL.Catargiu,caMinistrula La 1866,fiind §ef al divizielteritoriale justitie§iapol lucrarilepublice pana la cu re§edintain Bucurescl,ja o partein- Octombrie 1873. Apoi elrepresinta tara semnata la mi§carea dela1 1Februarie in stréinatate ca Ministru plenipotentiar la contra Domnitorului Cuza §i in casa sa se Roma, Petersburg§iParis sub guvernul unelte§te complotul militar in care ají fost liberal. amestecati cel trel ofiterl ces'ail introdus N. Kretzulescu este membru al Academia noaptea in palat. Trecut in neactivitate la române. El a publicat : Tratat de anatomii 1869, Dim. Kretzulescu e reprimit in acti- 3 vol. (1842). Amintirt istorice. vitate la 1870 §i inaintat general de divizie laI Ianuarie 1871. Kretzulescu (Scarlat). Om politic, Peste cate-va luni trisa este trecut iara§! nascut in Bucurescl,incetat din viata. A neactivitate §i apoi la pensie. servit mal intaiii in armata ruseasci §i apoi a intrat in cea romaneasca la 1831, inain- Kretzulescu (Nicolae). Om politic, tand pana la gradul de colonel. nascut in Bucurescilar Martie 1812. A Demisonat din armata, a fost Ministru al facut studiile salein Paris, unde a doban- cultelor in Muntenia sub domnia lul Voda dit diploma de doctor. Intorcandu-se in tara Ghika ;mai térzia a fost intreprinzator al la 1840, aobtinut de la guvern voe sa serviciului po§telor pe la 1848. deschiza o §coalà de chirurgiela spitalul Alte amanunte biografice lipsesc. Coltea, unde a fost ca profesor de anatomie. L

Laertiu (vez! Lazarescu). pentru dreptul françez §i roman §:I in 1865 diploma de doctor. Lahovari (Alexandru). Barbat po- Intors in tara, a intrat pentru scurt timp litic, orator, nascutla16 August 1841, inmagistratura,pentru ase da apoicu incetat din viata la Paris la 4 Martie 1897, totul politice!. Dupà ce luase parte activa descendentul une! familiioriginare din ju- la evenimentele cari a6 precedat detronarea detul Valcea. printululCuza §i alegerea printuluiCarol,a fost A facut studiile la Paris in liceul Louis- ales deputat in prima Camera care a urmat le-Grand, apoi la facultatea de drept, unde Constituantel de la 1866. Impreuna cu printul a obtinutla 1862 primele dona premi! loan Ghika, P. P. Carp, G. Cantacuzino §i

LAH____III Liii

C. GrAdi§teanu a fondat atuncI a§a zisa « Juna discurs pronuntatinsalaDacia,la27 dreaptA». La 30 Iulie 1867 a primit func- Octombrieanul 1896 inchestiamitro- tiunea de secretar general§idirectoral politanA. ministerulul afacerilor stréine §ia ocupat postul acesta pAnA la1 1 Octombrie acela§ Lahovari (Gheorghe Em.). Ziarist, an. DemisionAnd, Alexandru Lahovari a rascut la1 August 1854, incetat din viatl intrat iarA§I inviata politickca membru la 29 Noembrie 1897. A fAcut toate studiile al partidului conservator, §ia fostales la Sale in Paris de unde s'a tutors cu diploma 1869 deputat al judetnlul VAlcea ; in Ca- de licentiat M drept. A inceput prin a intra med a sustinut cabinetul Dimitrie Ghika- In diplomatie la r879 ca ata§at de legatiune, Boerescu. DupA cAderea ministerulia Alex. apoi a trecut in1881§efalcabinetulul Golescu, care a succedat cabinetulul Dim. Ministruld de externe. Ghika, Manolache Costache Epureanu a La 1885, cumpérl dela Al. Ciurcu ecspulsat, compus,la20Aprilie1870,ministe- ziarul l'Indépendance Roumaine §i duse in ruljunei drepte in care a incredinLat lul capul acestul organ de publicitate o violend Alexandru N. Lahovari, portofoliul justitid. campanie contra guvernulul liberal. Deputat In urma demisiunel cabinetulul Man Ghika, in CamerA de la1888 pAnA la1891, G. Suveranul a incredintat d-luI Lascar Catargiu Em. Lahovary a fost censor la Banca Na- §eful partidulul conservator, formarea cabi- tionalA pAn1 la1895 cAnd a demisionat. netulul care a durat cincl anl (Martie 187 I- In 1897 ziarulsèi'lsustinAnd pAni la un Aprilie 1876) §i in care Lahovari a detinut punct oare care politica guvernulul liberal, patru anI 0 jumAtate portofoliuljustitiel. G. Em. Lahovary in urma unel polemice Din perioada aceasta de activitate ministe- personale violend cu Nicolae Filipescu, rialA a lui Lahovari, trebue sA relevAm in 0 ziarul Epoca, a fost provocat in duel de N. prima linie reforma Codului penal §i a pro- Filipescu§ia murit pe teren,strApuns cedurel penale. de spada adversarulul seCi. Ministerul Ion BrAtianu, care a luat frA- Scrieri : Essai sur la politique de la Pou- nele puterii in 1876, a guvernat 12 ani. In nianie contemporaine Histoire d'une fiction. timpul acesta, Lahovari ales de mal multe Le gouvernement des partis (1897). orl in Camera deputatilor, a §tiut sA-§I asi- gure, prin rarul sé6 talent oratoric, un loc Lahovari (Gheorghe I.) Nascut la de frunte. R.-Vélcea la 1113 Iunie 1838. Primele studil La 1884, Lahovaris'a retras impreunA le-a fAcut in institutul «Schewitz» (1849 cu toad opozitia conservatoare din Parla- 1854) ; a fAcut in urmA colegiul la Berlin meniul liberal §i pAnA la 1888, cAnd regi- (1855-1858) §i studiele superioare la uni- mul liberal a fostrAsturnat, a luptat prin versitatea de Heidelberg §ila §coala poly- presA §i in intrunirl publice, cu o vigoare technicA din Carlsruhe (1858-1862). In- care n'are exemplu, in contra guvernului tors in tarA la 1862, a servit ca inginer in de atunci. Ministerul lucdrilor publice (1862-1864), In Noembrie 1888, cAnd s'a reconstiuit in until §ef de sectie §i director laacela§ cabinetul Teodor Rosetti cu elemente con- Minister (1866-1868). La 1871 a fost servatoare, Al. Lahovari a primit portofoliul numit director general al po§telor §i tele- domeniilor. In Martie 1889 s'a format mi- grafelor (1871-1876) §ila1876, fiind nisterulCatargiu, in care Al. Lahovari a ales de Camera Deputatilor, a fost confir- luat portofoliul externelor, pe care l'a pAstrat mat consilier la Malta Curte de Compturi. §i in cabinetul prezidat de generalul Manu. La 1893 a fost numit pre§edinte al acestei and Lascar Catargiua formatapol Mahe CurtI. cabinetul din Noembrie 1891, Al. Lahovari Ca directoral po§telor, a luat partela a luat din noù portofoliul ministerulul afa- primul congres po§tal international de la cerilor strAine, pe care l'a pAstrat pAnl in (1874) unde multe propuneri Acute de Octombrie 1895, cAnd guvernul conservator dtnsul ail fost primite de congres, hare carl s'a retras de la putere spre a face loc unuI aceade ase adopta ca limbloficialA, bauv ern liberal. limba francevl pentru toate corespondentele Cea din urtnA manifestatie politicl a re- Uniunil po§tale universale. A incheiat mai gretatuld om de Stat, a lost memorabilul multeconventiunipo§tale §itelegrafice

LAH - 112 - LAH cu Rusia, Austria, Serbia, Turcia etc. Tot detinut de la 21 Februarie Ora la 22 Ia- ca director adesfiintatserviciilepostale nuarie 1894. streine care se faceati de catre societatea La 1895 a fost pus in disponibilitate. vapoarelor austriace pe Dui-Are, cum si biu- rourilepostalefranceze delaGalatisi Lahovari (Nicolae). Om politic, fost Braila. deputat,senator, membru al divanulul ad- Dinsul a introdus pentru prima oara in hoc si alConstituantel din 1866; incetat serviciul nostru postal, cartile si mandatele dinviatain Bucurescila _16Februarie postale. Asemenea prima lucrarestatistica 1883. asupra po§telor si telegrafelor (187 I-1876), a fost publicaa de G. Lahovari. Lakeman (Stephen Bartlett).Cu- Ca consilier§iin urma presedinteal noscut ma/ mult sub numele de Mazar-Pasa; Inaltei Curti, a colaborat la facerea legilor s'a nascut la Darmouth (Anglia) in 1825, comptabilitatei generale a Statului si pentru si a incetat din viata in Londra la1897 organizareaCurti/ de Comturl, cum §i la Iuliu. A flcut studiile sale in liceul Louis-le mal multe regulamente de aplicatie a aces- Grand din Paris, si apol a intrat in armata en- tor legl. gleza,distingandu-se, in Inditprin curajul La 1875 dupa indemnul Majestatel Sale sal in 1852, astfel in cat fusese supranumit Regelul,d.Lahovari impreura cu Alex. dimpreuna cu soldatii de sub ordinele sale Cantacuzino,generalil ManusiBarozzi, Vencltorif mold. La 1856, Lakeman intra d-ni! V. A. Ureche, T.Maiorescu.Al. in serviciul caste/ otomane, insotila Bu- Odobescu, Gr. Tocilescusi afi fon- curescl pe Omer-Pasa, care'1 facu sef al dat Societatea geografica Romana,a 6- poliçiel turcesti, apoI dupe rezbel primi din rul secretar general este inca de la fondarea partea Sultanului titlul de Mazar-Pasa si fu el.Priningrijireasa,societateapublica trimisinTurciaasiaticacugradulde pe tot anulunbuletintrimestrial cum locotenent general. si dictionarele geografice a celor 32 judete. Dupé ce ma/ petrecu cat va timp in Anglia, De .aproape 20 de ani, G. Lahovari este se reintoarse in Romania si se casatori cu membru si vice-presedinte al societatel pen- D-na Maria Filipescu. tru invétatura poporului roman, pentru a Amestecat in politica, a cheltuit o parte cam/ prosperitate nu putin a contribuit. insemnata din averea sa and s'a format El apublicat in «Convorbirl literarale» coalitia zisa de la Mazar-Pasa, in contra gu- oserie de acte §idocumente vechlsi vernului conservator .de la 1875. foarteinteresante, sub modestul titlude Posesor al unel averlinsemnate,insa Hirtif vechl. foarte cheltuitor si nechibzuit, a sfar§it prin Sub pseudonimul de Gil, a publicat tot a a¡unge in cea mal mare mizerie cu cati-va in«Convorbiriliterale»mai multeno- an/ deja inainte de moartea sa. vele originate. Lambrior (Alexandru). Filolog, Lahovari (Iacob). General de bri- nIscut la Soci (Judetul Neamlu) in 1846, gada, nascut la 16 Ianuarie 1846. Elev al incetat din viatà la 1883. A inceput studiile scoalel militare (1862) a capatat la1864 in Iasisi le a terminat in Paris dup6 ce gradul de sub-locotenent; a trecut cu succes fusese cat va timp profesor in Botosanl. scoala de Stat-major din Francia §i a fost Filologia a fost stiinta in care Lambrior s'a inaintat In 1874 la gradul de maior. distinssi studiilesale se publicafiIn Ro- In timpul rezbelulul Indepedentei 1877-78, indnia,revistafilologicadin Paris,si in face partedin Marele Cuartier General al Convorbirf Literare. Armatel,atasat la sectia operatiunelor ca ofiter de Stat-major, §i este insar- Lambru. Profesoririfruntea und cinat cu facerea recunoasterilor spre Der- scoale grecesti in 7800, preda cursurile de mikiol si Opanez. La 1883 esteinaltat la istorie,filosofie, poesie de lai800, pana gradul de Cclonel apoila 1891 la cel de la 18°8 cand 'I succeda Vardalah. general dupa ce sub presidentiaD-lui ge- Amanunte biografice lipsesc. neral I. Em. Florescu i se incredintase portofoliul Ministerului de Rezbel pe care l'a Lasctir (Vasile). Avocat, niiscut in

LA U II3 LAZ

Térgu-Jiului. A facut studiile in tara §i le- 1888-1895. Asta-zi are directiunea a terminat la Paris de undes'a intors cu tutionalulut. tittutde licentiatindrcpt. A trait cam neamestecatinluptelepolitice pana la Lazar (Gheorghe.) Nascut in Avrig 1896, de §i intrase in Camerile liberateca (Ardeal) la 1779, incetat din viata in acea§i deputat intre 188o §i 1888. localitate la 1823. A facut studiile in Sibiu, Dup6 retragerea guvernului de sub pre- Cluj, Viena, §i s'a ocupat mai ales de teo- zidentia lui Dim. Sturdza §i formarea cabi- logie. netului Aurelian,a luat portofoliul Minis- Candidat lascaunul de episcop roman terului de Interne de la 21 Noembrie 1896 al Ardealului, nu isbuti sa fie ales, §i atunci pana la 3r Martie 1897, and a demisionat se retrase in Bra§ov andefu cat va timp impreuna cu intregul guvern. invè.tator al copiilor doamnei Barcanescu, La aceasta epoca, a intrat in gruparea li- refugiatii acolo. Cu aceastil familic, veni in beraldisidenta de la Drapeltd. Bucuresci, §i se ocupa mal intai6 de inginerie. Lazar facupestescurt timp cuno§tinta Laurian (August Treb.)-- Publicist, cu banul Const.Balaceanu, §isfar§iprin profesor, nilscut in Ardeal la181o, mort insufla credinta ca sciintele se pot fnv6ta In Bucuresci la ¡88r. §i inlimba romana. Banul fiindeforal A fault studiile salein tará iinstrili- §coalelor, supuse lui Vocla Caragea oana- natate§i a ocupat catedra defilosofie la fora pentru a se infiinta laSfantu Saya o liceul Sfantu Saya pana in 1848 cand mi§- §coala romineasca. S'a convocat un divan carea Romanilor din Transilvania 1 rechema spre a delibera asupra propunerei carcfu- In Ardeal, Linde jucii un rol insemnat. respinsa. In urma insa, se puse la cale Intors in Moldova pe la 1851, se ocupa se infiinteze o §coala romana la Santu Saya, in special at lucrari didactice pana in 1858 ear Lazar fu numit profesor de inginerie §i cand veni eara§i inBucuresci §i fu numit teologie §i incepu predareacursurilor sale profesor al facultatel de litere, membru al la 1818, de§teptand spiritul de nationalitate Academiei, ajungand pre§edinte alacestei intre Romani. Societati. Patru ani, preda el cursurile sale, dar in Laurian apublicat : Tentamen Criticum, urrna evenitnentelor de la 1821, §coala fu Magcqinul istoric pentru Dacia in colaborare inchisa §i Lazar se refugia in Transilvania cu Balcescu. COUP d'oeil sur l'histoirerou- unde muri la 1823. maine. Dictionarul limber romdne incola- El a scris : Cursul de matetnatice Fi- borare cu Maxim §i un Glossar. losofia la Can!. In afara de aceste lucrari, mai exista studii ara recunoscatoare meritelor§i sacri- acute de Laurian, asupra matematicelor §i ficiilor facute de Lazar, aridicat pe bule- astronomiel. vardul Academic] din Bucuresci, o statue in amintirea acestui barbat. Comitele Carol Rosetti, calatorind in Tran- Laurian (Dimitrie A.) Profesor, zia- silvania, s'a oprit in satulAvrig uncle odihnesc rist, nascutin Bucuresci la 1846,fiul lui reima§itele lui Lazar, §i a ridicat in memoria August Laurian. Licentiatin litercal fa- acestui ilustru barbat un monument de mar- cultatel juridice din Bucuresci, a luat apoi mora pe care transcrisese de pe cruce, inscrip, doctoratul la facultateadin Bruxelles§i a tiuneaepitafica,ceLazar insu'§1 dictase, fost numit la Septembrie 1871,profesor cand zacea pe patul mortei de filosofie la Liceul Sfantu Saya. A ocupat in diferiteranduris functiunea Viquitorule ! de Secretar general al Ministerului Instruc- Stñ putinfi citepe, tiunei publice §i inspector general al invé- Apoi le grindeve pimantului secundar, 1888-1894. La trista ontului soarte, Ca publicist, Laurian a fundat baca Tran- Nepregetdloarea moarle. sacjiunf literare §i a fost directorul ziarului Ce ept astd-.zt ert am foil, Romdnia Liberd, devenit mai térziii Consti- Asta s'a scif de rost. tutionalul. El a fost ales senator §i deputat Ce stint eiacum, ve! fi, sub guvernul conservator din legislatiunele Cdnd ceastel 41 va veni.

Ida - 114 - LEC

Injosul acestor linii,Sc.Rosetti a a- La vCrsta de 16 anl pleca la Paris unde daogat : isprávi colegiul §i apol urmi ca extern cursurile §coaleI de stat-major. Intors intara «PrectintChristos preLazdr din mort1 a inviat, la 1854 intra in o§tire §i plediin Maroc Aja tu Romdnia din somn at de§teptat.» la 1860 avand graduldecapitan, spre a urma operatiunelearmateispaniole,dar Lazarescu (Alexandru.) Publicist, ajunse acolo cand se incheel pacea. nascut in Bucuresci la 1830 Decembrie, in- La 1863, numit maior, iseincredinta cetat din viata la August 1876 in Bucurescl. comandabatalionuluI de vénatori creat a- A facutstudiile in tara §i inscriindu-se la tunci. La 1866, dimpreuna cu soldatil §i §coala de drept, a intrat in acela§ timp ca oficerilbatalionului s66, carlaveaù garda secretaralMitropolitululNifon.Peste palatuluI,intracuMalinescu,Lipoianu, putin, pleaca la Paris, termina acolostu- Pilat, Costiescu,inPalatulDomnitoruluI diile, §ila intoarcere in tara e numit mem- Cuza, presentandul spre semnare actul de bru pe langaTribunalul Ilfov.In magis- abdicare §i apoi '1 aresteaza. tratura, ajunge Consilier la curte, apol de- A doua zi,i r Februarie1866, era Mi- misioneaza in 1867 §i imbrati§eazii cariera nistru de rèzboiù §i detinu acest portofoliu de avocat. pana la z i Mal din acela§ an, cand fu inain- A publicat :Gheorghe satt un Amor ro- tat lt.-colonel §ii se dete comanda Regim. nuinesc. Samito (185o) Poesii. Alfredo (1 854). 7 din linie. Massim pictorele melodrama in 5 acte (1858) La 1876, alesdeputat de ora§ul Badiù, Sirve Ciobamtl (1867) Tdranit ci boerii o- fu alesin acela§timpvice-pre§edinte al dinioard (1871-1872)Miicareainsuregto- Camerel. In timpul rezbelulul IndepedenteI nald in jard de la 1848 incoa. (1877-1878) fu numit comandant al divi- A colaborat la Revista Contimporand. ziunel a 4-a,§i lua partela luptele de la Lom-Palanca, Smardan, Vidin. Dupe rezbel, Lecca (Constantin). Pictor, profe- fu inaltat la gradul de general §i'§/ relua sor, nascut in Bra§ov la 18 Decembrie 18 ro, locul in Camera; dar mal tarziùise dete incetatdin viata in Bucuresci la 14 Oc- comandamentul diviziei a 4-a. tombrie 1887. A studiat pictura in Viena Generalul Lecca a mal fost Ministru de §i Roma §i apoi reintors in tara s'a stabilit Rezbel §i de la ii Iulie 1879 pana la 29 Apri- la Craiova dand lectiunl de desen in acel lie 1880, avand gradul de Colonel. ora. La 1883, a fost ales Pre§edinte alCa- La 1847 trece in Bucurescl caprofesor mera, ocupand aceasta demnitate pana la de desen la Sfintu Saya pana la1859. moartea sa. Principalele sale tablouri sunt :Intrarea lut Mihat Viteazul inAlba _lidia Di« Lecca (Gheorghe.)-0m politic, nascut bdtdlia de la Rdzboent; Mihat Viteazu ucis In Tecuciia la 1831, incetat din viata la 30 de Basta Desalicarea lui Radu Negru. August 1885 in Comuna Lecca jud. Bacath Portretul lut Cztza-Vodd. Aceste tre/ tablouri Dupé ce termina Academiadin Ia§1 pleca Sc gasesc la Pinacoteca din Bueurescl. la 1849 in Paris§i urma §coala destat- El a mal decorat bisericile Madona Dudu major, de unde se intoarse la 1853 ca sub- din Craiova, Sftinta Trona din Bra§ov, Cttrtea locotenent. La 1854, impreuna cu fratele Veche, Sftintit. Gheorghe Notl, Rdzvan-Vodd, set'Dimitrie, forma o legiune menita a SfiintaEcaterina, Radu-Vodd dinBucu- ajuta pe TurcI in razboiul lor contra Ru- rescl. §ilor. In urma reclamatiunel consulului aus- C. Lecca a mal litsat §i ni§te copil dupa triac, Poarta nu recunoscu aceasta legiune §i tablouricelebre precum Capul lut Christ Omer-Pa§a comandantul armatei de ocupa- incoronatde spint,Cobordrea dupe cruce, tiune, aresta pe organizatori. Potopul. La 1859, G. Lecca fiind dipitan, e numit director al §coalei militare din Ia§I. In 1861 Lecca (Dimitrie). General, barbat demisiona din armata. In 1868, fu numit politic, nascut in 2 Decembrie 1832 la Te- prefect al judetului Badal Vice-pre§edinte al incetat din viata la Radomire§tI(Bacii6) Senatului de la 1876 pana la 1882, e numit la 4Julie 1888. Ministru de Finance laiAugust 1882 §i

LEC -5 - LEC pastreaza portofoliul acestui departament panii La 1887 Lecomte du Notly a fosales la 2 Februarie 1885. membru corespondent alAcaderniel R o- mane. El a primit numeroasedecoratiunl Lecca (Haralamb G.) Poet, näscut franceze §i romane pentru lucrärile sale. la 1873Februarietoinora§ul Caracal. A fäcut studiile sale in §colele din Bucuresci Lecomte du Noily (Jean Jules An- §i le urmeaza acum inainte la facultatea de toine.)Pictor francez, näscut in Paris la io drept. Iunie 1842. A avut de profesor! pe Gleyre, de Avand o deosebità atractiune pentru poesie Signol, Gerôme §i a obtinut la1871al §i literaturk a publicat in 1895 un volum doilea premiu mare de Rome cu tabloul sea de versuri subtitlul cu o precu- Moartea lut Jocaste. vantare scrisä de B. P. Hasdea, Pentru o S'a distins la toate expositiunile cu tablou- fentee dramä. in 5 acte, Manca 3 acte ver- rilesale :Sentinela greacd.ErosCupido. s uri,Femea incldrdtnicd comedie5 acte Poarta seraitilut. Amorul si Noaptea. Afarà versuri traducere, Enoch Arden poenlä tradusä, de multe alte productiunI, se mal datore§te Fldmcin.zit de glorie, comedie 4 acte loca- acestul pictor urmätoarele portrete : Regele lizare. Carol I-iual Roma* niel'.Regina Elisabeta. Principesa Maria §i picturele decorative din Lecomte du Noily (Andret.) Arhi- interiorul Catedralel Curtea de Arge§§i tect francez, näscut in Paris la 7 Septem- bisericelor Sfantu Nicolae §i Trel Erarchl brie 1844. Elev alatelieruluiVandremer, din §i apol alrenumitulul arhitectViollet-le- Lecomte du Noay s'a distins §1 ca sculptor. duc, a debutat ca arhitect prin construirea In anul acesta a inceput sä lucreze o placI palatului de la Monaco (1863-1865). Apoi, in marmorä in amintireavizitei flcutäla urmeazA urmAtoarele sale luctirl : 1896 de Imp6ratu1 Austriel, Regelui Carol I. 1866: Restaurarea a doué capele din secolul Mult apretuit de familia noasträ Regalä, al 12-a de la catedrala din Cahors, care 'I Lecomte du Noay '§! petrece adesea toamna a fost incredintatà de Viollet-le-duc. 1867- la Castelul Pele(Sinaia), dänd lectiuni de i868: Ridicarea monumentului Pater Noster pictuti M. S. Reginel Elisabeta. §i monumentulul funebru al Principesei de Ca semn de iubire pentru taranoastrii, la Tour d'Auvergne, pe munteleMasli- acest pictor a däruit Academiei 10,000 leí nilor, langä Ierusalim. al diror venit e atribuit pentru un premiu de La 1869 Lecomte du Noay este numit desen. inspector ata§at pe langä comisiunea Mo- numentelor istonce pentru restaurarea a- Lemeny (Gheorghe.) Pictor,data pele! Castelului de la Vincennes (Francia) ; nascerel §i incearei din viatä necunoscute. la 1870 intrá ca sergent voluntar in arma A domiciliat in Ia§! §i a fost trimis ca bur- geniulul pe timpulrezbelului Franco-ger- sier al Statului de la1838 pänäla 1846 man, ear la 1873-1874 intreprinde a doua spre a studia pictura la Manchen §i Roma. a sa cälätorie in Orient §1 face numeroase S'a intors in tarà la 1847. Principalele sale ta- descoperiri arheologice in jurul Ierusalimulul. blourl : Arhangelul Mihail invingénd pe Sa- La 1875, dupé cererea fostului Ministru tana, §i numeroase portrete ale boerilor din al Cultelor T. Maiorescu §i pe baza reco- acele vremurl. mandatielarhitectuluiViollet-le-duc,Le- comte du Noay este delegat pentru restau- Lemnea (Dimitrie.) Sub-locotenent rarea biserice! episcopale Curtea de Arge§, näscut la 20 Octombrie1850, mort la7 ale cärei lucrArl de o maestrie. §i frumusete Octombrie 1877...Intrà ca soldat in armatä filrä seamän, le terminä in 1886. la 1870 §i e inaintat sub-locotenent la 1875. De la aceastä epoca,ela restaurat§i Intimpulrezbelulul Independente!,face construit in Romänia : Biserica Trei Erarchl parte din Reg. 7 de linie §i moare pe cämpul din In!, Biserica Santu Nicolae dinIa§I, de lupa in fataPlevnella7 Octombrie Re§edinta Episcopului de la Curtea de Arge§, 1877. Clopotnio §i Paraclisul; Biserica sí. Dumitru din Craiova, Biserica §i clopotnita S-ta Treime Leonescu (Vasile). Artist dramatic din Craiova ; Mitropolia din Targovi§te. §i autor, näscut in Bucuresd la 1866. Fu-

LEO ii6 LIB gind de la§coalii cind era numai de 16 Librecht (Cesar). Asupra originei ani, se duse malint'aii1 cu o trupA de ac- acestul om care a jucat un rol foarte im- tor' la Buz66, dc acolo trecu la teatru Dacia portant sub Domnia Principelui Cuza, sunt la 1883 sub directiunea lut G. Manolescu; dota versiuni cal-1 nu s'a5 putut incii con- apoi la 1885 a intrat in Conservatorul din trolacusigurantZi. Unil pretind cà ain- Bucuresci. Fiind ind elev, afost atunci ceput prin a fi servitorin casa unui boer angajat la Teatrul National spre a juca ro- din Moldova care 'I a dat crescere §i apoi luri de a doua mânk l'a bAgat inserviciul telegraficdin Galati Dupé moartea lui. Gr. Manolescu, trece unde a cunoscut mai tArziù pe colonelul insA in rAndul ântâiä §i joad pe rAnd ro- Cuza, atunci prefect. lurile :Rohert din Onoarea, Ruy Blas, Ha- Alta sustincA Cesar Librecht, intrat in macar 'Barca, Hipolit din Phedra, Leicester armata belgians curangul de cadet, ar fi din Maria Stuart, Gondebald din Griselidis, dezertat in urma unui fapt de indisciplinA Carloo Wandernot din Patria, Trimisul din §i s'ar fi refugiatinMoldova. Cunoscénd Cliedip, Mireanu din Ldcrelmioare, Cavalerul perfect da bine limbele germank italiank de Waudrev din Orfelinele,Tetruchio din englezk avénd vaste cuno§tinte de ingine-. Fenicia inddrdtnicd, etc. etc. rie, ar fi fost insarcinat in timpul rezbelu- La 1897 a fost ales societar al teatrului lui Crimeel sá fad telegraful- militar pentru national. armatele aliate pe drnpul de luptit. A scris pentru teatru: In timpul alegeri- Este inslicert cá la 1854, 'I &Mi §ef lor comedie in 2 acte. In flagrant delict in de serviciu telegrafie la Galatt ;apol 3acte (1885). Rosamunda tragedie in ver- dupé Unire, '1 gisim in anuarul militar, in111- sud, Traian,vi ilndradain colaborare cu tat intrelzile de le soldatla rangul de Gr. Ventura, tragedie in versuri, Ion Vodd sub-locotenent (186o) adjutant al Principelui cel cumplit, tragedie inversurijucate pe Cuza. scena Teatrului National. La 1861 e locotenent, la 1863 dpitan §i la 1864 maior. Leonte (AnastasievicI).Chirurg, niis- In ziva in care a fost inrolat in o§tire ca cut inGiurgiula 28 Februarie1851. A soldat, Vodà Cuza l'a numit tot de odatA fiicut studiile sale la liceul Mateiu Basarab; inspector general al po§telor §itelegrafelor in 1875 a obtinutla facultatea din Bucu- din toatA Romiinia. In aceastà calitate face re§ti titlul de doGtor in medicinA. Fost mein 1863cea d'antAii".1 conventiune telegra- dic de regiment, a condus in timpul rezbelului fic6 cu Serbia.BArbat de o activitate §i o Indepedentet (1877-78) o ambulanta a- de§teptIciune netAgAduite, Librecht se poate §ezatà in dosul platoulul Grivita. conidera ca organizatorul serviciului nostru La1891 a fost inaintat medic de regi- telegrafo-po§tal. El a jucat ins5.§i un rol ment clase I-ii'iin rezervA. politic foarte important in tot timpul dom- Medic secundar de spitale para in 1884, niellui Cuza, trAindin cele maistrânse la aceastil epod a fost inaintat medic pri- legIturi cu dênsul §i fiind, pe drept sa6 ne mar §i in aceastii calitate a trecut in 1897 drept, considerat de multi, ca geniul cel 1-66 la Spitalul Brlincoveneasa. al acestui Domnitor. La -1894 afostnumit§i membru al Vodà Cuza detronat, Librecht este ares- Consiliulutsanitar superior. A represintat tatin noaptea de i i Februarie, reformat, Ebria Spitalelor Civile mai in toate congre- dat in judeca0 pentru delapidare de bant sele chirurgicale din Francia. publici §i inchis in preventie piln5. la 1868. Judecat, e osAndit de Curte ; Casatia caseaz Leria (vez! Zosima). insl sentinta §i curtea din Craiova 'I achitit. Atuncl plead in Spania §i intrà cu gradul de colonel instatul-major algeneralului, Lhomme (Abel).Ziarist francez, Prim, contra armatel lul don Carlos. Se dis- cut in Parisla 1858,incetat din viatà la tinge la bAtnia de la Albega §i i se dAsa6 189 r in Mentone (Francia). Venitin tara ja singur, nu se §tie binetitlul de comite la 1888, a colaborat sub pseudonimul Gallus d'Albega. La 1870 se reintoarce pentru dt- la ziarull'Inclépendance Roumaine pilnA in 1891 cAnd a murit. va timp in Bucurescl spre a se ocupa de

LIP I LLIG afacerile sale personale in procesul ce avea Lugolianu (Octavian). Publicist, cu Statul pentru despagubirl bane§ti. nascut in Slatinala ii August 1866. A De aicl pleacit in Paris §i in timpul rez- facut studiile salelaliceul Mate! Basarab belulul franco-german, face parte din legiunea din Bucurescl (1878-1885) §i apol a ter- streina a luiGaribaldi. Se ziceca a fost minat facultatea de litere (1889). 1-bit pe campul de lupa. In urma, stabilit Colaborator alrevistelor Convorbirt Li- in Paris, cauta sa seamestece indiferite terare §i Revista Nota, el a publicat :01- intreprinderi industriale de electricitate, dar tenia sub ocupa innea austriacd din 1717 nu reu§e§te,§i moareincea maI mare 17391889Societatea _temedor romdne in mizerie acum catI-va ani. 18151895.Boscdrie, O serbare la IW in A publicat in Londra o carte: Les vues 18341895 .Bibliografii §i Biografit. Lugo- de la guerre moderne. §ianu a luat parte lapublicarea volumulul IV din supl.tal Documentelor Hurnuqaki, Lipoianu (Alexandru).Colonel, nas- carl coprind actele dintre 1802-1849. cut la 1839 ;a intrat in §coala militara la 1854, §i a dobandit in 1856 gradul de sub- Lupu-Antonescu (Alexandru). Pro- locotenent.La 1866,fiind capitan, fesor, nascut la 1859 Aprilie 15, insatul dimpreuna cu capitana Costies.cu §i Pilat in Lunca-frumoasa, com. Parscov, jud. Buza complotul indreptatcontra lui \Toda Cuza A urmat clasele primare in §coala dom- §i este In special insarcinat sé capete pro- neascadinBuzéií(1867 I871), apol zelifi in armata. In noaptea de ii Februa- studiileliceale.In Bucurescilaliceul Sf. rie 1866, el dimpreuna cu ceilalti dol oficeri Saya (1871-1873)§ilaMate! Basarab sus numitl, se introduce in palatul domnesc, (1873-1878), ca bursier al Statulul. infrain camera de odihna a Principelui Studiile universitarele-a facut in Bucu- Cuza §i'lpresinta spre semnare actul de rescl (1879-1882) ca bursieral fondului abdicare. La ro Maiù acela§ an, Lipoianu Hilel §i a dobandit titlul de licentiat In li- este inaintat la gradul de maior, §i in anul tere (§tiinteleistorico-filologice). La 1882 urmator e pus in neactivitate. e numit profesor la liceul Mihal Bravul in Rechemat la front in 1868, inainteaza mal Octombrie, apoi profesor la §coala normala tarziúpana la gradul de colonel§i apol Carol I, de lai Noembrie 1882 §i pana in dimisioneaza. present. A mal fost profesor la §coala normala A ocupat §i mal multe functiuni civile de institutor! in anul §colar 1888-1889, di- sub diferitele guverne liberale, precum : pre- rectoral§coalel normale Carol I,de la fect de judet §i director alpo§telor §i te- I890 Decembrie pana la 1892 Noembrie, legrafelor. revizor *colaraljudetului Ilfovde la Decembrie 1885 pana la t Septembrie 1888, Luchian (Nicolae). Artist dramatic, Inspector al invétamintulul primar §i nor- nascut In Ia§I la 1821, incetat din viata In mal,delai Noembrie 1895 pana laI acela§ ora § in 1893. Noembrie 1896. De mic copil avea aplicatiune pentru pic- A publicat: Veacul XVI. Limba ¡i literatura §i parintil sé! l'ají trimisin Paris ca tura Romdnilor (1889). Studid de, istorie §i sa se perfectionezein aceasta arta. Ajuns linguisticd.Tdlnacitorultabelelorintuitive acolo, se ocupa insa numal de teatru§i (1888).Exercijit de composijinne (1895). cand se intoarce in tara, iinbrati§eaza ime- Toverjuitorul acestor gramaticl§i exercitil diat cariera dramatica, debutand pe scena de compunere (1895). Chestiuni de invéldmint teatruluI din (1896). Din viaja saracd,pov e§ti (1896). Cu mult talent comic, els'a distinsin In colaborare cu d. I. Gavanescu, pro- tot repertoriul lui Alexandri §i ihal ales in fesor la universitatea din In!: Carte de ci- rolul de Jocris. Cariera sa dramatica a fost tire, buditI din autoril romani, (1895). Gra- foarte bogata, §i Luchian a fostindouè matid (1896). rénduri inchis peniru aluziunele politice cu Colaborator literar al ziarelor §i reviste- care '§I presarea rolurile. Prima sa arestare lor Binele Public (1881-1883), Romdnia dateaza de la 1846, sub domnia lui Mihail Liberd (1886r888). Literato-ni. Convor- Sturdza, a doua, sub caimacarnialuI Vo- birididactice. Revistaliterard,esteunul goridi. dinintemeietoril §iredactoraziarelor :

LUP - II 8 - MAG

Curierul Capitalet i Scaiul (umoristic) Dup6 multa munca, afacerile salemer- (1884) §ial reviste!*Iiinje ji arte (1881). gênd mal bine, Luther se intoarce in Bu- Dirijeaza, impreuna cu sotia sa, un Insti- curesci§i se casatoresce cu dloara Sofia tut de domnipare in strada Fantand No. 22 Kaltmayer. Bucurescl. In Capitala, deschide o fabrica de bere, care gratie munceI sale neobosite §i concursului Lupu (Gheorghe).General de divizie, vrednicel sale sotil, da din zi In zi roadele nascut la r832, incetat din viatala 1888. cele mai marl §iridicli fabricala réndul A intratin armatala 1849 cu gradul de antéi6. sergent §i a fost inaintat sub-locotenent la Activitateasaafostrecompènsata§i 1851. Maior in 1858, colonel in 1866, are atrage asupra sa atentiunea guvernului. La deja gradul de general de brigada cand is- 1881, Luther prime§te medalla serviciul cre- bucne§te rezbelul Independentei (1877-78). dincios cl. I, lar juriul agricol al districtului In timpul campanie1, el cu trupele de sub Ilfov confera medalla de aur pentru fa- comanda sa, sustine actiunea de pe malul bricarea speciala a berei, in 1883. In acela§ stangal Dunarei§i apolia comanda ce- an, expositia cooperatorilor decernii di- tatel Nicopole cucerita. Mai têrziù e inaltat ploma de onoare cl.I, iar M. S. Regele '1 general de divizie. nume§te furnisor brevetat al Curtel Regale. La 1884 Corpurile legiuitoare 'Iacorda Luther (Erhard). Mare comerciant, impamêntenirear nascut la 1841 in ora§ul Kainsbach (Baya- La 1885, dup6 oactivitatede 13ani, ria). Dup6 ce sub conducerea parintelui Luther concepe planul de aface o nona a facut in tara sa studil comerciale, a venit fabrica, pe care o §i incepe la 1890, trans- In Romania la 1866 §i s'a angajat ca maestru formand vechiul local inteo cladire impu- berar la fabrica Czipser din Bucuresci, apeiI natoare. la 1867 asociandu-se cu Ciopech deschide Dar abea pune piatra fundamentala §i in o minuscula fabrica de berarie ; asociatiunea acela§an, in ziva de 15Iunie,inceteaza nu prospera §i Luther pleca la Oltenita. din viata.

Macarovitsch (Gheorghe). General Stindardul. (1875) Vestea (1877-78) revista de brigada, nascut la 3Septembrie 1843. Literato ml. Elev al §coalei militarela 1862, e inaltat A publicat :Trinuivara, versuri (1872). sub-locotenent la 1864§i maior la 1876, Excelsior, Teatriivol. Novele ivol. Cri- colonet in 1887 §i general de brigada, co- tic! i vol. Epigratneivol., Brorqes, poesii mandant al brigadei 2 de artilerie la 1896. in timba franceza (1897). linde din poe- Avénd gradut de colonel, a fost mutt timp siile sale, ai fost traduse in limbele germana, directorele §coalel militare din 14'. franceza, italiana, greaca. Magheru (Gheorghe). General, nas- Macedonski (Alexandru.)Poet, nascut in Craiova la 1804 incetat din viga la cut in 1854. A fkut studiile sale in Craiova 25 Aprilie 1875. A inceput prin a intra §i apoi a urmat studiileliterare la faculta- in serviciut armatei ruse§tifacand campania lile din Geneva §i Piza. A debutat ca scriitor din 1828-1829 §i semnalandu-se prin vitejia in 1870 printr'o poesie tiparita inteun ziar sa in capul unor panduri. Dup6 pacea de din Transilvania sub directiunea lui Batín. la Adrianopole, intra in magistratura §i fu Apoi a colaboratla numeroase ziare §i prezident de Tribunal pana la1846 cand reviste literare, a fondat ziarelecotidiane a fost prefect al judeplui Romanati. Dim-

MAI "9 preura Cu Eliade Radulescu §i frun- Maiorescu (loan). Profesor, nascut la ta§i ai partidului national, Magheru ia parte Bucerdea langa Blaj in 1811, mort in Bu- la evenimentele de la 1848, devine membru curesci la 4 Septembrie 1864. al guvenrului provizoriù §i e numit coman- A facut studiile sale in Blaj, Cluj, Pesta dant al voluntarilor §i dorobantilor. In urma §i Viena, urmand cursurile de filologie, is- zilelor de i i i12 Iulie, e numit comisar torie §i teologie in institutul Sfmtei Barbare general al celor cinc!judete din Oltenia, din acest din urma ora. insarcinat in acela§ timp Cu organizarea pan- Profesor la 1837 inteo scoala primara din durilor §i militiilor. Peste doné lunl el avea Ceme§ti infiintata chear de dansul,elde- In lagarul sea 6000 de oamenl, §ase tunuri, vine apolinspector §colarpeste Oltenia cand primi ordinul sa licentieze trupele in §i trece pe urma in Ardealin timpul re- urma intrarei Turcilor in Bucuresci. volutieldela 1848, undejoaca unrol Se supuse dupè ce protesta' inscris §i dim- politic insemnatin mi§carea nationala. El preuna cu cati-vatovara§i de arme, trecu este trimis atuncl in Germania de catre gu- in Transilvania iar de acolo plecii la Viena. vernul provizoriu din Bucuresci spre a sta- La 1854, Sultanul '1 chernalaConstantt- rui in favoarea Romanilor, §i a protesta contra nopole spre da un comandament in ar- politice! Rusiei. mata lui Omer-Pa§a §i a organiza o legiune In acest timp, Maiorescu colabora la Aug- romaneasca. Ne putandizbuti,elpublica sburger Allgemeine Zeitung,publicand me- numeroase scrierl relative la drepturile tara morii prin cari descriea situanunea Romani- Intorsintarala1857, Magheru face lor in Orient §i in Transilvania. parte din divanul ad-hoc §i e unul din lupta- Mai tarziù, Maiorescu intra ca functionar torilcel mal de frurite sprea indeplini la Ministerul Justinei din Viena unde tra- unircaPrincipatelor§i alegerea Domnito- duceinlimba romanatoatelegiuirele rului Cuza. austriace. La 1857, el sereintoarcein tara spre Maior (Petru de Dicio). Nascut in a se consacra cu desavar§ire profesoratului. comuna Capusicel de Campia (Transilvania) Directorla Ministerul Cultelorsub A. la 1754, incetat din viata la 14 Februarie G. Golescu, el este numit in Noembrie 1859, 1821. A flicutstudiilelaBlaj§i Cluj ; director al Eforiei §coalelor. in 1774 e trimis la Roma in institutul colle- I. Maiorescu a scris :lanera,-in Istria, gium de propagandafide.Acolo studiaza un vocabular, 'Die Rumanen desOesterrei- filosofia, teologia §i aduna in biblioteca Va- chischen Monarhie (rapoarte) §i mal multe ticanulul o multime de documente precioase scrisori §i memoril publicate in Revista Nota' asupra originel Romanilor. La1779 se intoarce de Ioan Ghika. in Blaj, undese face calugar§iprofesor de teologie §i filosofie. Maiorescu (Titu). Profesor univer- Mic§orand-se numérul calugarilor printr'un sitar, publicist, om de stat, nascut in Cra- decret imperial,se face paroh intr'oco- iova la15 Februarie1840, fiulluiIoan muna §i functioneaza panala 1809 cand Maiorescu. A facut studiile sale in There- 'Auca la Pesta. sianum la Viena §i le-a terminat in Berlin Acolo, ocupa functiunea de revizor censor §i Paris. Intors in tara, a fost numit la 1862, §i corector pentru cartile romane§ti la tipo- procuror pe langi Trib. Ilfov, apoi in De- grafiaUniversitatei. Aceasta functiunea cembrie din acela§ an, profesor la Univer- ocupat'o 12' ani. sitatea din Ia§1 ales §i primul el rector. A mai Prin testamentul seil a lasat mai multe fost cat-va timp director al liceului din In! sume de bani pentru institutiuniculturale §i apol al §coalei normale Trei Erarchl. §ifilantropice. In capitala Moldovei, T. Maiorescu fon- A publicat : Inverkftura pentru crelterea _Por deaza impreuna cu I. Negruzzi, P. P. Carp, la ingropdciunea pruncilor morir (1809) Pro- Th. Rosetti,V. Pogor, societatealiterara povadanif la ingropdciunea oamenilor nzoril Junimea §i revista Convorbirf literare. (1809). Predice la bate Duminicile ji sérbdtorile Ales pentru prima data deputat la 1871, anula! (18 1 0-18 i r). Istoria pentru inceputul este de /a 7 Aprilie 1874 pana la Ianuarie Romanilor in Dacia (1812). Istoria bisericef 1876,ministrual §coalelorincabinetul Romdnilor (1813) etc.

MAL 120 MAL

LascarCatargiu,apoIpanalaAugust toarcein tara §icontinua agitatiapentru 1876, agentdiplomatic alt6rel la Berlin. unire. In 1857 fu ales membru al divanulul Dat injudecata de Camera liberal a din ad-hoc alMoldovei, §i scrisepetitia tara- 1876 impreuna su colegil sèl din cabinetul nilor catreDivan. Apoi a fost ales in co- L. Catargiu,el esteales de colegiul misia centrala din Fogaril. din Ia§I deputat al opozitiei in Ianuarie 1878. La 1861 a fostMinistru al Cultelor de Imediat dupa aceasta, Camera aretras ac- la 12 Mal pana la 18 Iulie. tul de acuzare in contra fo§tiloymini§tril conservatori. Malla (loan D).Publicist, autor dra- La 1884, T. Maiorescu este transferat ca matic, nascut inBucuresclla16 Martie profesor de logia §i filosofie la Universitatea 1854. A facut studiile sale in tara. din Bucurescl, care in 1892 l'a ales rector Ca ziarist a colaborat la Nationalul, Ga- §i in 1895 senator, reprezentant al colegiului .zeta Poporulul §ialte organeliberale. A universitar. scris pentrutcatru :Furiilelinerelef. Din De la Martic 1888 pana la Martie 1889 gluntd. In pragul scenet. §i de la Noembrie 1890 panala Ianuarie A localizat sciintee.Hagiul. Afn- 1891, el a malfost Ministru al§coalelor risit epure. «433». in cabinetele Tb. Rosetti §i general Manu. T. Maiorescu a publicat : auges Thiloso- Mandinescu (Ioan).Profesor, nascut phische (Berlin 1863). Critice 3 vol. Logica, in Iai la 1833, incetat din viata la 5 Mal Aforismele lut Schopenhaner (traducere) 'Pre- 1868. A facut studiile in seminarul Socola cedente constittilionale, mal multe discursurl (1846-1852) §ila universitatea din Peters- politiceprintrecae' Reforma instructiunet burg (1852-1857). publice, precum §itraducerl de novele §i Intors in tara, e numit indatilprofesor drame streine. de filosofie la seminarul Socola unde precia Discursar! politice 2 vol. (1897). cursurile pana la1859. La186o,obtine catedra de istoria universala §i eclesiastica, MAldarescu (Gheorghe). Colonel, cursul superior, la acela§ seminar. nascut la 20 Octombrie 1838, mort la 1896. Scrierl :Istoria universal(' 3vol. tiparita Intrat ca soldat in armata la 1855, e ina- dupé montea sa (1870--1872). intat sub-locotenent in 1859, maior in 186R locot. colonel in 1875. In timpul rezbelulul Mandrea (Gheorghe).Arhitect, nAs- Independentel are comanda Regini. No. ro cut in Foc§ani la 2 Ianurie 1855. A inceput de dorobanti§i se distinge atat la Grivita studiile sale in tara §i le-a terminat la Dresda la 30 August r877, cat §i laRahova la 7 de la 1870 pana la 1879, terminând §coala Noembric 1877. Aci, are in timpul luptel, de Conductor! §i Politecnicul. Apol veni la calulucis subdênsul,§i el urmeaza a'§1 Paris unde intra la Creditul Lyonq, biroul conduce pe jos soldatii la atac pana ce un de arhitectura §i urma cursurile §coale! de glont 'I strapunge amandouè picioarele. Bele-arte. Dup6 rezbel, avand gradul de colonel, Intors in tarais'a incredintat de Minis- G. Maldarescu remane comandant al unul terul Domeniilor constructia Bailorde la reg. de infanterie 011a la moartea sa. Calimane§ti. Angajat ca arhitect al Primaria' Capitalei, §ef de serviciù, a executat MAlinescu (Vasile). Nascutla ro a 14 primare, rampa de »vinurl, etc. Decembrie 1817 in satul Valea Seaca (Bu- etc. A mal executat construciiunea covina) incetat din viga in Ia§1 la 13 Fe- ruluicentral §i Liceulinternat model de bruarie 1866. A fost mult timp secretar al la 'ni. Actualmente este arhitect la Ebria arhivel Statului, dar persecutat pentru ide- spitalelor civile. ile sale democratice, sub domnia lui Sturdza, fu nevoit sa paraseasca Iaul unde Mandrea (Mihail Th).Mare industria, era stabilit,§i se statornici la Paris. Voind nascut in Foganlla6 Mal 1844. Dupé sè reintrein tara farliautorizatie, fu sur- terminarea claselor primare, a mers la Lipsca prins inteo trecatoare §i se refugia in Tran- unde a facut clasele reale§i comerciale de silvania, la 1847. la 1860 la1864. In anul urmator, dupé revolutie, se in- In urma, el intra ca practicant inteo casa

MAN - 121 mkk

de comerciù din Berlin unde instaleaza apoi pitala ca profesor de limba romana la scoala o casa de comision siexport dela 1870 centrala de fete. la 1873. Reintors In tara,se ocupa pana Scrierilesalesunt :Gramatica romditd, la 1879 Cu afaceri de comision, iar atunci Etimologia (1870-1874). Sti/ ,fi compos4i- instaleaza in Bucuresci o fabricá de cismarie unt (1880).Curs elementardeliteraturd mecanica cu abur!. Concesionar al Statului, (1884).Sintaxa(1887).Poeticarontiind el funiseaza toata cismariai equipamentul (1890). Crestomatia ronuind (1890. .Anto- dc pide, necesarii armatel de la 1885 pana. logia romdnd (1891). Gramatica istoricd ¡i la 1895. Mihail Mandrea a contribuit mult contparativd a lintbet ronuine (1894). Exer- la ridicarea difcritclor industrii si in special citid de compositiunt (1895). Povdtuitor pentru la acca a tabacarici. El este membru al Ca- predarect in clasele primare (1896). Educa- mera de Comerci6 si al comisiunei indus- tirotea fetelor noastre, In colaborareca D-na triale de pe langa Ministerul Comerciului. Elisa ACatzlizt.

Manfi (loan). Ainiinunte biografice Manolescu (Grigore). Artist dra- lipsesc. Unul dince! patru profesor! adusi matic, nascut in Bucurescl la 1857, incetat de Asaky la1820in sprea preda din viata in Paris la 12 Iulie 1892. limba latina la seminarul Socola. Dup..;ce a urmat cursurilescoalelde declamatie din Bucuresci, a debutat in sala Maniu (Vasile).Publicist, om politic, Bossel la 1873 in comedia :«Un poet ro- nascut in Lugo § (Banat) la 1824. A facut mantic» apoi intra in trupa artistulu! Millo studiile in Caransebes, Arad si Pesta unde si atrage atentiunea publiculul in comedia a terminat cursurile de filosofiesidrept. «Un bal din lumea mare». La 1847 se stabili inBucuresclsi la o Peste putin e angajat la Teatrul National parte activa la miscarearevolutionara din din Bucuresd de unde pleaca in Italiacu 1848. Silit sá paraseasca Romania, se retrase marea tragediana Pezzana. La reintoarcerea In Transilvania si se inrola in comitetul de sa in tara,joaca la Tcatrul Valhala sipe aparare dinSibiu. Dup6 ce ocupá acolo diferitealte scene cu o trupilde sub di- diferitc functiuni publice,sereintoarse rectiunca sa. Bucurescii ecsercita profcsiunca de advocat. Reangajat pescena Teatrului National, A fost ales deputat in tottimpul legis- talentul s66 se desvolta dince in ce mal laturei de la 1876-1888 si e membru al multi reesein rolurile lui Hamlet, Ga- Academic! romane. lus,Ruy-Blas,Dragomir(dinAldpaslea) Scrieri : Amelia sart victima amorulut, dra- etc... ma originala 3 acte (1849). Care sutil lite- Manolescu, cu o trupa sub conducerca rile ronuine ?(1856). ScE nedesamds,,int ! sa, a datcate-va representatiuni in limba (1856). Disertatiuneistorico-criticd §ilile- romana pe o scenadinorasul Vienala rard. Despre originen Romdnilor din Dacia 1890. lut Traian (1857). Unitalea latind sadcausa ronuind in procesulnutionalildtilor (1867). Manolescu (Nicolae). Medic oculist, Misiunea occidentulut latininorientttlro- nascutla ioFcbruarie 1850incomuna nuin (1870). Ottestiunea Orientulut (1872). Saranga (Buz(Th.). A fäcut studiilesale in Monumentul de la Cdlugdrent (1872). Con- tarasi le a terminatlaParisinclinica jurati unealuíCatilina (1872). Proscrisul, oftolmologidi a d-rulu!de Vecker. Intors drama (i88o). Romdnia in literatura streind in tara dupa ce mal fusese 3 lunI in clinica (1883).'aptescrisort deschise cdtive M. S. profesorulu! Arlt la Viena, a fost numit in Carol I. (1888). 188 r,medic oculistlaSpitalulBrinco- eneasa. Manliu (loan). Profesor, publicist, La 1883 trece in aceasi calitate la Coltca nascut la 1841 in Comuna Tofelde (Tran- unde e numit definitiv in 1884. silvania). A facut studiilc secundare in Tran- La 1885 e numit profesor la catedra de silvania iar pe cele universitare la facultatea oftolmologie de la Universitatea din Bucu- de literedin Bucuresci.Intrat incorpul resci, pe care o suplinea inca de la 1883. didactic la1871, a trecut in1875 in Ca- D-rul N.ManolescuadirijatAna/ele medicale ronuinede la i88i pana la 1884 8b

IViAN 122 MAR'

§i a fundat la 1890 revista medicala La27 Noembrie1891,incabinetul rdlorul sdndtdter al carel proprietar este. Lascar Catargiu, ja portofoliul Domenielor, Membru in Comitetul de redactie al «Ro- dar pentru scurttimp. Unirea conservato- maniel medicale»,fondatoralSocietatei rilorefectuata, generalul Manu parase§te Studentilor in medicina, §i al unui premiu Ministerul pentru a fi ales de majoritatea de soo 'el la fie-care 3 ani pentru cea Camerei pre§edintele el,§i timp de patru buna scriere asupra une! cestiunl de oftol- anl, pana la 1895 cand se retrage guvernul mologie,Dr.N. Manolescuapublicat, conservator, desfa§urii o activitate roditoare Boalele conjunctivet (1884). Boa/ele transmi- pentru a seputea legifera multe legl im- sibile(1896). Hygiena Kranulut (1895), portante. lucrare premiata de Academia romana. ScrierI :Tractat de aritinelicö3ci de algebrd. Paris (1864). Manu (Gheorghe).General, inspector al artilerieI, barbat de stat, nascut la 1833, Manu (loan. M.) Mare vornic, nas- fiul marelui vornic loan Manu. cut in BucurescIla 1803, mort in Bucu- Dupé ce terminaintarastudiilesale resci la 29 Noembrie 1874, fiul 'uf Mihail liceale, fu trimis in Prusia la I84 itrecu G. Manu de origina din Venetia, venit in prin §coalele militare din Germania. Apoi Romania pe la mijlocul secolului al 18-lea, cu invoirea guvernului roman, infra la 1853 dinConstantinopole, unde figura printre In armata prusiana cu gradul de sub-loco- familiile aristocratice ale fanarulul. tenent in artilerie. A facut studiile sale in casa parinteasca, Intors in tara la 1858, infra in armata urmand apol §coala româneasca dimpreuna romana, fu insarcinat eu organizarea cu Simeon Marcovici, Eliade Radulescu §i noastre §i compta in aceasta arma pana la 1884, eand a demisionat. In vremea lul Kisselef, a fost prefect la, De la 1869 pana la 1870, generalul Manu, GalatI, apoIlaGiurgiu pana pe la 1833 pe atunci colonel, afacut parte din cabi- cand s'a stabilit in Bucuresci,§i a ocupat netele de sub pre§identia Principelul Dimitrie unnatoarele functiuni :Director la Ministe- Ghika §i Manolaki Costake Epureanu, avand rul de Interne (vornicie)sub domnia luI portofoliul Ministerului de Rezbel. La Alexandru Ghika, secretar al ob§te§tei Adu- 1874, el este ales PrimaralCapitaleI§i nad, Prefect de Politie (Aga) in timpul luI pastreaza aceasta functiune pana la1877. Voda Bibescu, cand a organizat el cel La 1877,izbucnind rezbelulruso-turc, Corpul Pompierilor. creneralul Manu e numit comandant al divi- In timpul groasnicului incendiude la zieI a 4-a, insarcinat cuapararea tare!la 1847, a desfa§urat atata activitate §i ener- Oltenita, Corabia, Bechet, Islaz §iTurnu- gie, incat ora§ul Bucuresci,i-a daruit o Magurele ;apol a luat parte la toata cam- sabie de onoare. pania pe campiile Bulgariel, la Plevna, Vidin. Dupé isbucnirearevolutiei de la 1848, Aceasta din urma cetate s'a predat in mai- zilele sale fiind in primejdie, s'a refugiat in nele sale.Generalul Manu, a fost primul strainatate, de u.nde s'a reintors peste cat-va oficer roman decorat cu V irtutea militara la timp, §i a trait retras din viata politica pana ¡o maia 1877. sub Domnia luI Voda 5tirbei, cand a ocupat Dupé campanie, ela ocupat functiunea functiunea de Ministru al afacerilor streine de inspector general alartilerielpana la (postelnic). 1888--cand a demisionat. Intimpul vietei sale politice,el a suit In afara de rolul politic pe care l'a jucat toate gradele boere§tI, ajungind pana la cea generalul G. Manu de la 1869 pana la r877 mal inalta treapta, acea de mare vornic. cand a reintratin armata, Il mal regitsim La 1858 loan Manu deveni membru de iara§I Ministru de rezbel incabinetul Tb. drept al Ciiimacamiei de trel. Rosetti §i L. Catargiu de la 12 Noembrie Partizan al alegere/ fostuluI domn Bibe- 1888 pina la 5 Noembrie 1889. La aceasta scu in 1859, el s'aretras in viata privata epoca, in scop de a efectua unirea tuturor in tottimpul domnieI luI Cuza pana la elementelor conservatoare, prime§te Pre§i- 1866 cand alegandu-se printul Carol I par- dentia guvernulul de la 5 Noembrie pana ticipa din no6 la lucrarile Senatulul §i Con- la 15 Februarie1891 cand demisioneaza.

MAN - 123 mArt

siliului judetean ca ales al colegiului Anteiti Statului. In 1855 se inscrie acolo la facultatea de Ilfov. de medicinA. Dupé ce face stagiul in ser- Marele Vornic Ioan Manu, incurajea tot viciul lul Velpeau, la spitalul Charite, trece ce putea contribui la desvoltarea patriotis- in 1858 extern la 1-hiel-Dial. De la aceasta muluì§ielfuunuldinfundatorii So- epoca §i pârtà in 1864, dind trece cu mare cietdtet filarmonicepentru incurajarea tea- laudà teza sa de doctorat,Al. Marcovicl a fitcut trului national. parte din serviciile cele mal principale ale Vechile case in care a trAit marele Vor- diferitelor spitaluri din Paris. nic in Bucuresci, se gitseati pe locul unde Intors in tarà, este numit in 1864 medic s'a clIdit«Fundatiunea Carol .1-itI» strada al politiei sanitare, §i dup6 scurt timp profesor Vzimei, colt cu strada Clementei. de medicin5 legall la §coala nationalà de me- dicinA. In 1868 este numit profesor de Manu (Savel).General, nAscut in Bo- §i terapeulicA medicalá i medic primar to§ani la 1834. A Pacut studiile sale in Ia§1, la spitalul Coltea. In scurt timp, el devine Athena, Paris, apol a intrat in armatà §i a medicul cel mai cu vaza din tal-A§i ca§tigi ajuns adjutant al Principelta Al. Ghika7 un mare renume cu deosebire pentru diag- Pleand la Iai, s'a pus acolo dimpreunA noza boalelor. cu tineri in capul mi§direl unioniste Al. Marcovici a fost in mai multerail- §i dup6 ce a fost prefect de politie in acel duri delegat la congresele medicale din Viena ora, a fost numit la 1859 comandant supe- (1873), Bruxelles (1875), Amsterdam (1879) rior al armatelor din Moldova. La 1864 e Paris, Londra (188 1), unde a fAcut comu- inaintat general de brigadA §i intrà in cabi- nicAri de o mare valoare sciintifia netul prezidat de M. Kogàlniceanu ca mi- El a fondatla1879Jurnalnl societdtel nistru de r'ézboia de la12 Aprilie 1864 medicale. p:in5. la 30 Ianuarie 1866. Dup6 caderea principelui Cuza, a mai fost Marcovid (Simion).Profesor, nbcut deputat §i primar al Capitalei§iapoi s'a la 1790, incetat din viatA la 1877 in Bucu- retras cu desAvar§ire din viata politicA la 1875. resci. La deschiderea §coalelor romAne din Bucurescl a fost profesor la Sfantu Saya dim- Maracineanu (Valter).Cipitan, nAs- preunA cu Gheorghe Lazar; apoi in timpul cut la 3o Mal 1840, mort la 30 August 1877. zaverei a plecat inParis unde a terminat A intrat in armaei ca sergent voluntar la studiile sale §i s'a reintors in tarA la 1830. 1858, a fost inaintat sub-locotenent la 1861 Anul urmiitor e numitprofesor de limba §i cApitan la1868.In timpul rezbelului francezái retoridtla Santu Saya unde Independentel face parte din Reg. 8 de linie, predlcursurilesalepanAla1849cand comandant al batalionului i-iu §iin capul este numit §iefor al§coalelor. La 1855 soldatilor sei, strigand : «Dupe' mine copil» demisioneazA §i din profesorat §i din aceast6 se repede la asaltul redutei Grivita. El cade functiune. La 1861 este iarii§i numit director in §anturi, piftruns de gloante (30 August al Eforiei §coalelor, dar pentru foarte scurt 1877). Turcil din redut5, in urma primei timp. retragere a osta§ilor romAni, luar6 corpul Simion Marcovici apublicat :Triumful dipitanulusiMArAcineanu§ialmaiorulut virtulet(1831).Culegeredinnoptilelut Sontu §i le infipsera ca trofee pe parapetul Yung (1832). Curs de rhetoricd (1833). redutel. A colaborat la GReta Teatrulut national In amintirea numelui acestui erok Muni- (1835) §i la Muzeul national (1837). cipalitatea Bucuresciului a dat numele Valter M5rAcineanu la o strada de 13110 .gradina Margarit (Apostol).NAscut in Mace- Ci§migiu, lAnga fostul Tribunal Ilfov. donia la 1834. Ambunte biografice asupra tineretelor sale lipsesc. Marcovici (Alexandru. S). Medic, Se §tie insá cA a fost in legaturi cu niiscut in Bucuresci la 26 fulie 1835, incetat top' barbatif de frunte alàrei, precum C. din viatA la 5 Ianuarie 1886 in Bucuresci. Negri, A. C. Golescu (ArapilA) loan Ghika, A flcut studiile sale elementare in institutul Koaniceanu. Schevitz, apol a terminat liceul Sfântu Saya Invétltor in §cola comunall din Vlaho- la 1853 a plecat la Paris ç4 bursier al Clisura, Apostol MArgiirit incepuse la 1862

- 124 - sä predea copiilor Armani, limba lor ma- nuarie1854. A urmatcursurileliceului ternä impreunä Cuceab_areceascA.Perse- S-tu Saya sub directiunca insä a unor pro- cutat de patriarchul din Constantinopol, a fesori particularl,apoi§coala dedrept §i trebuit sä plece de la §coalà, a r6mas insä §coala dc sciinte politicela Paris, unde a In Clisura unde dedea lecnI particulare de obtinut doctoratul la18 30 August 1878. limba romanii. A intrat in magistraturä ca procuror la Märgärit §i cur'éposatul Tâut at".1 fost Tribunalul Ilfov la 8 Ianuarie 1879,§i a intemefetoril §i invétAtorii mai multora din demisionat la 1883 pentru a intra in baroù. §coaleledinMacedonia. In1878 indatä In Iunie 1884 a inlocuit pe D. Grig. Tri- dupé rezbel, guvernul otoman a incuvimtat andafil ca advocat al Statului, dar s'a retras ca Apostol Märgärit sut fie randuit de clitre dupé scurt timp pentru a'§i pune candidatura guvernul roman ca inspectoral§coalelor la Camerä. romane din Turcia. Ales pentru prima oarä la6 Noembrie Cu toatà activitatea lui,§i-a atrasmulti 1884 de colegiul i de Buz611, a reprezintat du§mani atat in Macedonia cat §iin tarä. incontinuilacest colcgiu panä azi ;o sin- Nu odatä erasutpiarzAvieata.Pumnalat guràdatä,subministerulFlorescu - Ca- la Salonic, aruncat de dou6 ori in Vardar, targi, afostales decolegiul IdeIalo- impu§cat in muntil Ohride, a scäpat ca prin mita. A intrat in Camel-A ca Junimist, alä- minune. Grecil if acuzit de trädare ;el zic turi de Petre Carp. cl el este agent austriac §i ca lucreazA pentru La 22 Martie 1888 a fost numit Minis- catolici. In tarà la nol i se aduc acelea§i invi- tru de Justitie in cabinetul Tb. Rosctti§i nuirl, a ciíror temcinicie saì netemeinicic pana' la1895 a fäcut parte din toate ca- nu avem sä o controläm aici. binetele conservatoare afarii de scurtul ca- Activitatea lui Märgärit s'a manifestat §i binetliberal-conservatorFlorescu-Catargi. printr'unele scrierl. In afarä de numeroase A fost pe rand, ministru la Justine, la Lucrä- suplid §i cereri adresate Portiiin numele rilePublice, la Domenil, §i iarli§1 laJus- poporulul armänesc pentru cutare sa6 cutarc tine. drept national, el a mal scris despre afa- Ca ministrualLucrärilorpublice,a cerile macedonenc :R éfritation d'une bro- sequestratlinielcferatealeCompaniel chure grecque par un Valaque épirote (1878). Lemberg- Cernovitz -Ia§i,§iapututre- Eludes historiques sur les Valaques du Pinde gulaprinteo convcntiune cu totulsatis- (188). Les Grecs, les Valaques,lesAlba- flicAtoare, aceasta spinoasä cestiune. A pus nais et l'Empire turc par un Valaque du piatra fundamentalä a podului peste Dunäre, Pinde (1886). La politique grecque en Tur- adjudccat tot sub ministcrul quie (1890). Raport despre persecutiile §coa- Ca ministrualJustitiel aelaborat ac- lelor romdne in Macedonia din partea Gre- tuala lege de organizare amagistraturci, cilor (1875). Memoria privitorlajcoalele lege adoptata dc Th. Rosetti §i votatà sub ramble de peste Balcant" (1887) etc. etc. Lnsul ;a modificat codul de comerciil §i a dat administranund falimentelor actuala MargAritescu (Mihail). Compozitor organizare ;a intocmit in fine actuala lege §i critic muzical, dipitan de cavalerie, näscut a JudecAtoriilor depacecare in 1896 a in Bucuresci la 27 Februarie 1862. fost modificatä numal in compunerea trep- A studiat muzicalaConservatoruldin telordejudecatit. Sportsman pasionat, dä Geneva, armonia cu profesorul Anton de imbunatätirei fasecailor o deosebitä aten- Kontski. tiune§i ese cu grajclurile saleinvingätor Operile sale pentru piano sunt :Gavotte mal la toatc cursele. du Roi. Carmen Sylva cravolte. Vals de Amor. Marche du Prince de Ho6henzollern. Gavotte du Marghiloman (loan). Näscut in Su/tau. Aurore-V alse. Feuille d' Album. Verne§ti (Buz66) la 1817, incetat din viatä. Productiunele sale muzicale sunt execu- in Bucurescl la 16 Noembrie 1892.Obli- tate §i in strilinAtate. gat se stea pe langA pärintele sa`i pe când A scris critice muzicale in ma" multe ziare. fratiilui erailunii insträinitate,altii la o§tire, n'a putut face de cat studii elemen- Marghiloman (Alexandru. I). Om tare. In ingrijirea insä a bunurilor cornune, politic, avocat, näscut in Buzeil la27 la- el a contractatacea cuno§tintäperfectä a

MAR 125 MAR pAmilmtuluT,aceapasiune a cultureiagri- In 1891 fu steámutat la °radia mare, unde cole, cari ai ficut dinteinsul unul din cel se af15.§i azi. A publicat: Inveyitorul ji po- mal mari agricultor! al tèrei. porid (1858). Balade poporale (1859). Colinde In nenumrate rilnduri deputat §i senator, poporale (1859). Istoria romand nationald a luat o parte activA la aplicarea kg-el ru- pentru tinerime(r861). etru Rarel nu- rale,incalitate decomisar extraordinar velAistoridt(1862).Datorintelenoastre pentru Buzh'i§i Jalomila. Membru al co- (1868). Steatta Magilor, dintece de crAciun misiunelconsultative de la Domenil, Pre- (i875).V iata ji operilelutTetru Maior(1883). zident al Camerel de Comercii% prezident Cultul pdgtin ji creoin (1884).AfarA de o mul- fundator al SocietAtei de Asigurare «Nati- time de poesil §i articole de materil diferite, a onala» alSocietAtel pentru exploatarea. de publicat 14 pove§ti romane§tI, prevLute Cu Ioan Marghiloman flicea parte din note explicatoare mitologice in Albina, Fa- toate societAtile industriale importante. milia §i in Foiloara Telegrafulut Romdn in anil 1870-1879, §i cele mai multe ai fost Maria (Alexandra, Victoria, de Ho- henzollern). Principesa Romaniei, nàs- La 13 Sept. 1877 a fost ales de membru cutii la Eastwell Park in 17 28 Octombrie corespondinte,iar in 25 Martie 1881, de 1875, fiica A. S. R. Ducelui de Saxa-Co- membru ordinarii'l al Academiei Rorrane. burg §i Gotha. S'a ciísaorit la 26 Decem- brie 1892 cu A. S. R. Ferdinand, Mo§te- Marsil (Sultana). Filantropk ince- nitorul Coroanel tatA dinviapi la 22 August 1871 in Bu- curescI. Cu prilegiul improprietarirei tì'!ra- Manan (Simion. Fi). Publicist nilor, a renuntat in favoareasiitenilorla cut insatulIliesci(Bucovina)la 1846. despAgubirea ce i se cuvinea de ladouè Studiileelementare le-a fAcut in Suceava, propriet41 ale sale (1864). A lAsat un ve- apol a urmat in Cerniluti cursurile de teo- nit de 500galbeni prin testament pentru logie pe carlterminandu-lein1874, se Asilul Elena Doamna precum §i numeroase sfinti preot. alte sume pentru bisericl§i acte de bine- E membru al Academiel rom:ine. Scrierl: facere. Toesit populare din Bucovina (1869). Clmo- Testamcntul acestei filantroape este inca- matica poporulut roincin (1882) ilidnunchiti dratin salade Consiliù a PrimAriei Ca- din manuscriselelut Gb.Sdulescu(1883). pitalei. Ornitolop,-ia poporand roindnd (1883). Cd te- va inscriptiunt" jidocumente dinTucovinit Marsillac (Ulysse, de). Profesor, (1885). Descd mece poporane romdne (1886). publicist, ziarist, de originii francezk niiscut Nunta la Ronidnt (1890). Nascerea la Ro- la Montpellier in 1821,incetat dinviatil. n/de (1892).InmorintintarealaRonuint In Bucurescl la Noembrie 1877. (1892).Satirepoporaneronuine(1893). Dupe ce a fost profesor mal mult timp la Vrdjt, farmece ji deslacen' (1893). Tradi lit diferite licee din Paris, a fost adus in BucurescI poporaneromdnedinBucovina(1895). la 1854 de dítre Iordache SlAtincanu. Pdsdrile noastrejilegendelelor. Re"splatti Aproape toaei generatiunea de la 1854 (1897). §i píìnà la 1877 care '§i-a Ricut educatiunea in tark a inv6tat limba francezit de la pro- Marienescu (Manan Atanasie). fcsorul Ulysse de Marsillac. El preda cur- Miscut in8 20 Martie1830In Lipova, surilein principaleleinstitute particulare (Banat).A studiat gimnaziulinArad, din Bucurescl, apoi la §coala militark la Sfintu Temi§oara§iin Buda-Pesta undbin 26 Saya §i la Universitate. Septembrie 1852 a depus examenul de ma- Cariera sa ca profesor in Bucuresci nu- turitate. mra 23 de anl neintrerupti. StudiAnd legilein 1856, a dobanditin Ca ziarist, el a fondat : Le Monileur ron- 1862diplomadeavocat.La31Oc- main (1859). LaV oix de la Rountanie ( 86o). tombrie1862afostnumitasesorin Le journal de Bucarest (1870). Lugo,in 20 Dec. 1871judelatribu- Entre scrierilesale, trebuesc citate :Le- nalulregescdinOravita,iarla1880, consdelittérature(1859). DePestb judela tablaregeascitdin Buda-Pesta§i Bucarest (1869). Histoire de l'artnée rountai-

MAR 126 MAS ne (1871). Eludes sur la Rountanie (1871). ca profesorla facultatca de drept din Bu- Guide du voyageur b `Bucarest (1872). curescI. Martian (Dionisie. P).Publicist, nas- Massim (loan. C.) Profesor, nascut cut in Ponor (Transilvania) la 1829, incetat la 1825 in satul Gropenl (Braila)incetat dinviatala Mfinich(Bavaria)inIunie dinviata la 2 Iunie1877InBucuresci. 1865. A facut studiile in Sibiú, Blaj, Viena, Incepe studiile sale la seminarul din Buz66 undeaterminatfacultateadedrept in in 1839, apo/ trece la §coala din Braila la 1857. 1841, §ivine in Bucure§c1 la1844, unde De la aceasta epoca §'a ocupat cu deo- invata,supravegheat de a Cretescufostul sebire despre studiul statisticel, introducand Prim-pre§edinte de la Casatie. Atund infrá aceasta §tiinta In Romania. incolegiul sfintu Saya §i sfar§e§te cursurile Publicatii :Studit statisticein economia In 1847 cand e numit institutor in Braila. politicd (1858). Colonivit germant ci Round- La 1856 in urma unuI concurs, obtine o nia (1860). Analele statisticeci economice ale bursa §i plead. la Paris, de unde se intoarce Romdniet (186o 1865). in 186o, fárá sa fi isbutit sè obtie titlul de licentiat. Marzescu (Gheorghe). Profesor, om Totu§I Ebria §coalelor, tinand seama de politic,nascutin Ia§1la1834. A facut eruditiunea sa,Il nume§te in 1862 director sutudiilesalejuridicein gtréinatate§i la al gimnaziulul Mate' Basarab ;la 1862, trece intoarcere, a imbrati§atprofesoratulfiind in acea§ calitate la Sf. Saya. La 1864 i se numit la 186o profesor de dreptcivilla incredinteaza catedra de limba latina §i ro- facultatea de drept din Ia§1. Amestecat cu mana laSfintu Saya,cursul superior. La deosebire in luptele politice, a colaborat la mai 1867 e numit profesor de limba romana la toate ziarele din Muntenia §i Moldova. Mi- §coala normala Carol I. nistru al Cultelor sub guveruul principelui I. Massim afost membru al Academia Dim. Ghika a pastrat acest portofoliu de la romane la 1867. 12 Decembrie 1869 pana la 20 Aprilie 1870, ScrierI :Elementede gramaticeielenicd cand s'aformat cabinetul Manolache Cos- (1850). Nod abecedarromdnesc(1868). tache Epureanu. Elemente de gramaticd ronuind. Repede idee De aci inainte, ia o parte activa la opo- degramaticamacedo- ronnineascd (1862). zitia formata contra guvernului conservator Gramatica macedo-romiineascd (1862).Una (coalitia de la Mazar-Pa§a), apoi contra gu- monstra de istoria critica (1874). vemulul liberal, (opozitia unita de la 1886- 1888). Raliatiara§1 partidului liberal, intra Mateescu (Mihail). Artist comic, in Ministerul de sub prezidentia D-lui Au- nascutinBucuresci la1866, incetatdin relianca Ministru al Instructiunei Publice viata la 1888. de la 21 NOeMbrie 1896 pana la 1897 31 A debutat foarte tinér, §i la vêrsta de 21 Martie, cand s'a format guvernul sub pre- ani a fostangajat la Teatrul national din zidentia D-lui Dim. Sturdza. Bucurescl §i admis ca societar. Era un co- Scrierl :Ecsplicatiuneintroduceret codi- mic de mult talent §i-a tinut rolurile prin- celut civil (1865). Despre dreptul de succe- cipale in :Pepelea, Fata Aerultit, Un led ji shine alcopiilor naturali(1865). Le code unlot, Nebunit din fato, SICo,stenire de la Colqa devant la religion et la fanzille (1865). réposata,Noaptea furtunoasd, Scrisoarea per- Efectul testamentelorci donbtiunelor intre vit dutd, Rev4orul general, Limba portarulut (1870). Fdrd de legea canonic(' a Sfintulut etc. Sinod (1873). Martirit de la 48 salvatorit de la 66 (1878). Maximele dreptulut romdn Mavrogheni (Petre).Financiar,om de ( 188o).Scrieridiverse (r88 1).Cdsdtoria, stat, nascut in Moldova la 1819, incetat din studiu comparativ(1883). Apdrarea Arbe- viata laViena in1887 Aprilie.Educatia reulut CalistratOrleanu(1884). Regiinul §i-a facut'o la Paris dè unde intorcandu-se corupliunel ji al teroaret sad guverntil D-lut in Ia§1 sub domnia lui Mihail Sturdza, ocupa I. C. Trdtianu. Tocsinul popoarelor (1891). indata un §ir de functiuni pregatitoarela Discursurt asupra leget clerulut (1893). posturile mal inalte ale Statului. La 1896,G. Marzascu a fost transferat La 1849 Ql.lpà functiuno. de prefoct la

1VIAV t27 1YIANV

Galatl§iapol i seincredinta portofoliul in tara, a avut din a doua casatorie, doué Ministerului de Finance. Dupé ciiderea lui fete : una aluat in casatorie pe principele Voda Sturdza, P. Mavrogheni este rénd pe loanGhika, cea-l'altapeIoan C. Canta- rénd, sub Voda Grigore Ghika, Ministru de cuzino. Externe §i Lucrar' Publice. In urma abdicare' acestui Domn, el lu- Mawr (Barker. Iohn). Doctor, nas- creaza la unirea Principatelor §i este chear cut in Londra (Anglia) la 1815, incetat din candidat la Domnie. Dupé alegerea lui Voda viga in Bucuresci la 1892. Cuza, P. Mavrogheni se retrage din viata A facutstudiilesale inAnglia§i era politica §i se ocupa cu afaced de al ferate, membru alColegiuluI regal al chirurgilor in cari nu isbute§te §i'§i perde chiar partea §i fizicianilordin Londra. La 1858 a fost cea mal insemnata a averel sale. chemat de guvernul roman sé vie intara La 1866.eleapartelarésturnarea spre a ajuta cu luminele sale corpul nostru PrincipeluI Cuza §i intra in primul Minister medical atunci pe la inceputul infiintarel sale. de la ri Februarie sub prezidentia iui loan A fost anl indelungatl medic al spitaluluI Ghika, la Finance. Apoi trece la Externe in Brancoveneasa §i al asilulul Doamna-Bala§a. Iulie sub prezidentialul L. Catargiu spre Avea o reputatiune stabilita ca medic pentru a lua din noil portofolul Financelor de la 15 copii.In timpul rezbelulul Independentei Iulie 1866 pana la 2 Martie1867. De la 1877-1878, cu ajutorul unel contributiuni ri Martie1871 pana la 7 Ianuarie 1875, venite din Anglia, aintretinut 3o depa- P.Mavrogheniesteiara§iMinistrude turl la un spital pentru ranit1. Finance in cabinetul L. Catargiu. El a publicat Arta de a ingriji copihnici. In 1881, P. Mavrogheni parasind politica Era corespondentul until ziar medical engle- militanta, fu numit Ministru al Romaniei la zesc The I ancet. Roma, de unde fu transferatla Constan- tinopole §i apol la Viena unde a §i incetat Max (Eduard). Artist dramatic, de din viata. origina izraelita,fiiul unui medic din Ia§1, P. Mavrogheniera unbarbat cu vaste s'a nascutla 1865.ElevalConservato- cuno§tinte economice §i financiare. rulu"din Paris §ial profesorului Worms, a debutatla Odeon in Paris lar Septem- Mavros (Nicolae).-- General, grec de brie 1891 §i de atunci nu s'a mal intors origina,dar nascutin Romania la 1782, in tara, avand angajamente pe principalele incetat din viata in Bucuresci la 1868 Mar- scene din capitala Franciei, ca «jeune pre- tie 23. A facutstudiilesalein tara sub mier.» conducerea marchizuhil Saint-Holler, francez refugiatcare dain Bucuresci lectiunlla Mayer (Ignatiu). Medic german, cati-va fii de boeff. La 1819 a fost secro- nascut in Breslaii la 1800, incetat din viata tarulintim al Domnului Munteniel Ale- in Bucuresci la 1870. A fost unul din cel xandruutu care lucra in favoarea Etherier mal renumiti ddctorl adu§i in Muntenia de greceqt1 §i ingaduia strangerea de volontari. Voda Ghika la 1834 cand a §i fost numit Nicolae Mavroseste §idansul amestecat doctor alpalatului.Pana la /849 afost in aceasta mi§care revolutionara. medic §ef alarmatel§imedicla. Pan- Peste putin, pleaca in Rusia §i se angajeaza in telimon. armata acelef tári, unde inainteaza pana la Scrierl : Du progrés data les Principautes gradul de general, dupé ce a luat parte la de Valachie et de aColdavie (1835).Ueber mal multe campanil contra Turcilor. sanitiits Anstaltén in Orient (1840). Instruc- Reintors in tara o data. cu Kisselef, este iiunt spre a intrebuinia cu folos apele mine- numit inspectorgeneralalcarantinelor, rale din Bors;zek (1863). mal intaiùpentru Muntenia la 1829, apoi De la 1834 pana la 1849, D-rul Mayer a pentru Moldova, §i ocupa acest post pana reprezentat tara la toate congresele naturalistc la 1851, cu titlul de inspectoral ambelor §i medicale din Germania. Principate. Serviciul militar l'a parasit la 1848. Mazar-Pasa (vezi Lakeman). A lasat Muzeulul national din Bucuresci o bogata colectiune de antichitatl. Casatorit Melchisedec. Episcopul Romanului,

MEL - 128 - MEL

nascut la 1822 in satul Garcina (Neamtu), Carte de lectura' (1858). Pedagogia elemen- incetat din viatala 1892. Primele inv60- tar). (1874). turi le primiin anul 1831 de la dascalul bisericei Trei Erarchl din Piatra. La 1834 Melik (loan. M.)-Profesor de materna- intra in seminarul Veniamin din Ia§I §i la ticela universitateadin Jai,incetatdin 1841 se fácu inv6tator in satul .Stefanesci. Apoi trecu profesor la seminarul Veniamin Notitebiograficelipsesc. A publicat : §i la 1843 infrala mánastirea Socola, iar Despre moneda romfind (1868). El entente la 1848 se duse la Kiew (Rusia) spre a'si de geometrie (1873). Elemente de aritmeticd terminastudiilein teologie. Barbat de o (1876). Anuarul institutelorunitedin Iajt mare eruditiune, el este numit la 1856 ar- (1880-82). Equerul grafometru (i885).Curs chimandrit, locotiitor al episcopiel de Hui, practic de geometrie (1888). apol la 1864 locotiitor al Eparhiei Dunarel de jos, unde a functionatprovizoriil pana Merisescu (Constantin).-Locotenent- la 1865, cand fu intarit definitiv. La 1879 coloneCnascutla 22 Iulie 1847.Elev al fu ales episcop al Romanului. §coalei militare la 1859, este inaintat sub- Acest prelat a scris :Raport privitorla locotenent la 1861. In 1877 avênd gradul facultateade teologie. O vkitd lacdte-va de capitan, ia parte la rezbelul Independen- mdndstirt: Inscriniunile bisericilor armenept te' §ise distingein fruntea a doué com- din Moldova. Formularia slujiret lit! Dum- paniI de dorobantI cu 600 oamenl, aparand ne.zed (1854). Teologia dogniaticd a bisericet contraa 2000 Turci podul de laHZ.Tlek ortodoxe (1855). /ntroducere la cursul sciin- spre Rahova§i 'silindu-Isa bata in retra- jelor teologice (1856). Catihisul ortodox (1857) gere. Inraportulséiacatre comandantul Introducere insfintele cdrit al vechiulut armatei de Vest, gencralul rus Meyendorf a,se.zdmint (186o). Manual de litur- laudacurajul capitanulul Meri§escu. M. S. gicd (1862). Teologia pdstorald (1863). Ora- Regele 'Malta pe campul de lupta la gra- toriii (1869). Cronica Hu,silor (1869). Li- dul de maior (1877 Noembrie) §i'I adre- povenismul (1871). Evchologit (1873). Cro- seaxii urmatoarea scrisoare : nica Romanuluf (1874-75). Tiserica orto- ,(Capitanc, batalionuli din regimentul doxd (1881). Relaliunt istorice (1882). Ins- «de dorobantl s'a purtatcu cea mal mare cripliade la mond stirea Rdsboent (1882). «vitejie, inaintea Rahovel. Du0 cc bravul Studit despre ierarhia sinodald (1883). Pa- «s6u comandan% maior Mateescu, fu ranit, pismul (1883). Predice (1883). Icoanele de «d-ta al condus aceasta trupacare a desfa- la Athon (1883). 'N.,otile istorice si archeo- murat la al:al-arca poduluI de la H6rlek un logice (1886). Memoriu despre starea preotilor «nespus eroism. Te insarcinez a multumi din Romdnia (1888). Didachiele (1888). «voinicilor dorobantl innumele Térei §i Viola §i inhume' ecuvioaset ilfaicet noastre «in numele Metí, a distribui din partea M. Paraschiva (1889). Cinstirea §iinchinarea «S.Imp6ratulul Rusiei, 8crucidc S-tul icoanelor (1890). «George, cate 2 de fic-care companic,§i 24 «mcdalii de «Virtute militara», cate 6de Melidon (Gheorghe).--Profesor, nascut «fie-care companie. lar spre a r6spláti bra- la Roman in 1831. A facut toate studiile «vura §i inteligcnta ostaseasca ce ai dovc- sale in Ia§I la Academia nationala. Colabo- «dit personal, te numesc maior §i'tl confer rator al ziarului Zimbrul de la 1854 pana «medalia de aur pentru «Virtute militara.» la 186o, e numit in 1856 profesor de mi- «Caro I». tologie §i retorica la colegiul Academic din apoI trece §cf de sectiune la Ministe- Inaltat locot.-colonel la 1888, Constantin rul cultelor din Moldova pana la 1862. De Meri§escu demisioneaza din armata la 16 la aceasta epoca pana la 1864, este director Iulie 1889 §i e trecut in rezerva. generalal§coalelorin Bucuresci ;de la 1864 la 1867 inspector §colar §i mai térziil Michailescu (Nicolae).- Profesor, nas- director al §coalel pedagogice. Pe urma se cut in Bucuresci la 20 Mal 1854 A facut intoarce iara§I la Ia§I. toate studiile sale in tara §i a intrat in pro- A publicat : Tractat de versificatiune (1857) fcsorat la 1876 ca profesor de matematica Cdntecul Uniret (1859). Trietenul tinerimel. la §coala centrala din Bolgrad; apol a fost

Mic I9 mid transferat in Bucuresci la 1877 ca profesor scapa cu mare greutate, §i apol se reintoarce de geografie§i istoriela liceul Mate! Ba- la Viena. sarabunde functioneaza§iasta-zide la Pe la 1854, St. Mide se stabile§te in 1878. ca profesor de fizica la liceu §i precia in a- A publicat Manual degeografie (1884). cela§ timp lectiunl de chimie, istorie natu- Geografia judolut Ilfov. Harta Roindnier. rala, mineralogie. La 1858 e numit profesor Curs de geografie. Atlas. 7 hdrit generale ale la §coalamilitara, §i la 1860 profesor de continentelor. Scrisoare deschisd aire ministrul fizica §i chimie la facultatea de sciinte din C. Boerescu. Ia§l,post pe care'locupa panala moartea sa. Michailescu (§tefan). Profesor §i El, de §i nu a tiparit operile sale,a lasat autor, nascut in Bucuresci la anul 1846. insa numeroase manuscrise intre cari:Me- A terminat cursurile liceului Sf. Saya §i canica agricold, Curs de astrononcie, Zoologia, pe acelea ale Facultatel de sciinte din Bucu- Chimia analitica, Chimia anorganicd, Chimia rescl. La anul 1867, a obtinut prin coneurs ecsperimentald, Fkicd, etc. etc. catedra de §tiinte fizico-naturale de curs liceal; 8t.Mide erasotulpoetelVeronica acum profeseaza la liceul Lazar. Mide. A ocupat mal multe functiunl publice : ef al comptabilitatei in ministerul Instruc- Mide (Veronica). Poeta, nascuta in tiunel publice, 5ef aldivizieiagricole §i Ia§1 la r853, moarta la manastirea Varatic industriale in ministerul Domeniilor ;Secre- (Neamtu) la 1889. A facut studiile sale la tar general al ministerului Instructiunel pu- §coala centrala de fete din Ia§I §i a debutat buce; Inspector general al invètilmantului in literatura sub pseudonimul Corina, publi- primar §iapol secondar. Incolaboratiune cand infoita Curierulut romdn la 1873o cu D-nu Dim. Aug. Laurian a condus foaia: nuvela Rendq-vous. ApoI a tradus unele Transactiunele Literare ¡i sciinjUice, §i a fost din poesiile luI Lamartine §i Alf. de Musset, prim redactor al ziarului politic :Romdnia colaborând la revista Convorbirt literare in Liben', de la 1876 pana. la 1884. Ia§1. A scris :Elemente de Mineralogie, 2 vol.; V. Mide a tiparit :Poesit (1887). Influentalancine( asupra vicie(;Incercdrt critice asupra inveridnidntulut nostru primar ; Miclescu (Calinic).Mitropolit Primat, Introducere la Pstchokicd ;Industria nascutla 16 Aprilie 1822 inora§ul Su belul, etc. A publicat multe articolesciin- ceava, mortla14 August 1886. A fost tifice §i sociologice in diferite foi §i gazete, crescut §i instruit de mo§ul Mitropoli- mal'alesin Revista contimporand. Are §i tul Sofronie. Uns inschima monahala la publicatiunlcriticecu umor satiric,sub 1842, hirotonisit diacon la 1843§i iero - psedominul de «Stemill». monach la 1848, la r855 s'a facut arhiere6, la 1858 locotenentalepiscopiei Hu§ilor, cand a luat parte Micheru (Toma). Violonist, nascut §i la lucrarile Divanului la1858, incetat din viatala 13August ad-hoc. Numit la 1863locotenental mi- 1892. A fácut studiile muzicale la Munich. tropolieI Molclovei, la 1866 ia parte in Ia§1 Compositii : Liebeslieder, Un dor, etc. la, mi§carea separatistadin 3 Aprilie, este arestat, dat judecateI §i apol gratiat cu ocasiunea suirei pe tron a principelui Carol I. Mide (§tefan). Profesor, nascut in La 1873, recunoscut definitiv in calitatc Comuna FeleaculuI (Transilvania) la 1820, de mitropolitalMoldovel,la 1875este incetat din viata in Ia§I la 1879. A Iticeput ales Mitropolit Primat al Rornaniel. sa invetecarte la Cluj, dar fiind lipsit de mijloace, a fost nevoit sa intrerupa studiile Miclescu (Dumitru.Sc.). Barbat sale §i sa intre ucenic la un fierar, unde s'a politic, nascut in Iai la 29 Februarie 1820, ocupat cu lacatu§eria. Cu multa staruinta, incetat din viatil in Boto§ani la 20 Noetn- multa munca, a isbutit sa termine invéta- brie 1896. tura sa chiar la Viena. A facut studiile sale in Ia§1 §i apol dup6 IntorsinTransilvania,elparticipala o lunga calatorie prin streinatate se intoarse mi§carea revolutionara din 1848, e inchis, in tara.

MIC 1 3 O

La 1846 fu numit candidat (supleant), preda gratis filosofia la liceul noù infiintat, larla1847,consilierladivanulape- din Boto§ani. lativ din Ia§I. Amestecat in mi§carea de la Dupé 2 Mal 1864, Kogalniceanu '1nu- 1848, nu funiel surghiunit, nicl trimis la me§te comisar, ca sa explicelegea rurala manastire, pentru ca fugi la timp la mo§ia locuitorilorsatenl.Dimitrie Sc. Miclescu Hocen!, dindistrictul FMciú,proprietatea se pune pe explicat, cu un entusiasm care unchiululsèfiBeldiman.La1849,sub intrece intentiunilecelorcarl numit. domnia lulGrigorie Ghika,elredobAn- Se imbradi tarane§te. Se leapada de num ele de§tefunctiajudeditoreasca,perdutala sèii de familie§i nu maiiscale§te de cAt 1848 ;iar la 1850 esteinaintat candidat «Dumitru sin Scarlat» ;se dedala fel de la divanul domnesc (Curte de Casatie), §i fel de manifestatiunlcarI nelini§tesc spiri- la 1852 consilier. In fine, la 1855, este numit tele §i car! nemultumesc pe guvern. Ast-fel prezident al divanuluI de apel din In!. Ca la 8 Septembrie 1864, aduna 6.000 taranl atare §i conform conventielde laBalta- §i pleaca in fruntea lor la Ruginoasa, unde Liman, faceparte§idin divanul ob§tesc Voda Cuza asculta cu voe, fati voe, dis- (Camera legiuitoare),care'l alege madular cursurl§i ovatiunican l nu'I faceaii trebu- pentru redactarea legiuirilor votate. La anul inta. In fine Kogalniceanu speriat, exasperat, 1856 societatea de medicl §i naturali§ti din trimitela 21 Noembrie 1864, comisarulul Ia§111 nume§te membru onorar.Iscale§te tipica telegrama: unul din ce! d'intéiù actul infiintareI comi- «Cunoscénd §i apreciind concursul ce all tetulul Unirel din 30 Maiii 1856. La 3 Au- bine-voit a da in aplicatia lege! rurale, am gust 1857,este ales, caunionist, deputat onoare a vé exprima deplina multumire din la divanulad-hoc, de catre marii proprie- partea guvernului §i a v6 incuno§tiinta ca, tarl din Capitala MoldoveI. Ia parte activa aceastd lege devenind deja destul de explicatd, latoatediscutiunele§ivoturilecari misiunea d-voastra inceteaza». imortalisat mareledivan, prezidatde R6sturnarea lui Cuza Voda a fost pentru unchiulsû MitropolitulSofronieMi- inimalui Dumitru Miclescu, durerea cea clescu,dincaremai faceaparte §ifra- mai mare a siete! sale politice. De atuncI tele séti,Calinic, maI pe urma Mitropolit de §i raliat, mai ales dupé moartea vechiu- primat. In deosebl se distinge in chestiunea lui sé5 Domn §iprieten, la noul regim §i juridictiunel consulilor, reclamand ca strai- la dinastiaRegelui Carol, adus, cand in nil sa fie supu§1 tribunalelor indigene ; face Dorohol, dind in Boto§anI, o viata §tearsa un discurs program asupra despartireI ce §iretrasa. Din cândin cand se apucl de se cuvine intre cele trei puterl ale StatuluI: ziaristica :Opiniunea, Curierul de Dorohot, legizlativa, judiciara §i esecutiva. Cocolul pe prag, aú fost create sa6 lucrate Dupa incheierea lucrárilor divanului ad- de dénsul, fie singur, fie in colaboratie. La hoc, iaparte activá la propaganda pentru 1877 a mal fost ales deputat. Dar cariera Unire. La 1859 este ales deputat al tinutului politice! celei marl era sfé'r§ita :timpurilor Dorohoi in adunarea electiva care, la 5 Ia- noul, trebuiati oameni noui. La 1876 fusese nuarie, alege pe Cuza domnitor ;in acela§ inchis de conservatori, pentru articole revol- an, infra, la 16 Ianuarie, in minister, la de- utionare, la 1877 fu scos din functiunea de partamentul lucrarilor publice. La 29 Au- avocat al Statului, de catre guvernul liberal, gust, ja departamentul finantelor. La Noem- pentru cà lucra fati§ la rasturnarea lui. Dar brie, trece ministru de justitie. La 186i se acestea le amintim numal pentru cà zugra- retrage din Adunare pentru ca s'a convins vesc temperamentul neastilmparat al omulul, aplicarea sincera §i desvoltarea consti- cid inca o data, rolul istoricallui Du- tutionala a marilor principil liberale §i na- mitru Miclescu se inchisese la 1866. tionaleinscriseinconstitutie, nu se pot El a publicat :Fata Cojocarulut, Dragul realiza cu legea electorala marginita in cer- Mamet, Fluerul Fermecat §i alte piese origi- cul impus tareIprin conventia de la 7119 nale sa6 localizate, menite, pe la 1855, ca August.» toate scrierile de pe atuncea, sa de§tepte o Retrasla Cotnari, cere§iobtine voea literatura nationala. sa predea gratis un curs de istoria patriel la elevil §coalei din acea comuna. Mal tarziti Miclescu (Sofronie). Mitropolital cere§i obtine aceal autorizatie pentru a

131 MIL

Moldovei, nascut la 1790, incetat din viatA In 1895 C. Mille a devenit proprietarul la mAnAstirea Slatina la 1863. ziarului cotidian Adeverul. Studiile sale§i le-a flcutintarà. Cu- Scrierile sale sunt : Versurt (1883). Dina no§tea limba francezà, greaca§i a tradus Milian (1887). Feciorul Pope! (i888). Scri- mai multescrierIdin aceste limbi. Fost sort cdtre iubita (1897). episcopal Hu§ilor panitla fineleanului 185o, la 1851 a fost ales mitropolit al Mol- Millo (Mateifi). Artist §i autor dra- dovei, ocupând aceasa 'Mala demnitate paf-1A matic, nAscut in Moldova la 1813, incetat la r86o, când a fost isgonit de principele din viatà in Bucuresci la 1894. PArintil sél Cuza la mAnAstirea Slatina unde a §i murit. Il bAgarà functionar la minister ca scriitor, E inmonnintat la mAnastirea Neamtu. dind era in vérsa de 17 ani. Dar fugi din §coa16 §i cu toaa impotri- Mihaescu (loan). Capitan, nAscut la virea plecAlaParis, undestudiA 12 Septembrie 1842, mort la 30 August arta dramatidi. La intoarcereasa in tarà 1877. Sergent voluntar in 186o, el cApAtà voe§tesa debuteze pe scenA, dar unchiul la 1863 gradul de sub-locotenent §i in 1868 sésil fiindministru, se impotrive§telaa- celde capitan. In timpul rezbelului Inde- ceasta, dAndu'l drept consolatiune directiu- pendentel face partedinbatalionul 2 de nea teatrului din Ia§i, cu conditiune sA nu vérAtori§i moare pe cAmpul de lupa la joacc. luarea reclute! Grivita, la 30 August 1877. Intr'o bun6 seaa Millo cald însà anga- jamentul s6i1 §ijoadi, dar intrareasa pe Milicescu (Constantin).General, nAs- scera e inampinaa cu fluerAturi din partea cutin Roman la 181o. Intainarmata une! cabale tntocmità de familia sa. Moldovei cu gradul de cadet §i ajunsein Atunci trece in Muntenia §ijoacá nein- 1859 la gradul de general. cetat pe diferite scene §i mai ales pe aceea In August 1859 afost numit Ministru a Teatrului National, unde s'a ilustrat panA de rezbel §i comandant al annatelor Prin- pe la anul i888, când s'a retras. cipatelor-Unite. In aceasa calitateafost Ar fi imposibilde enum6rat aci tot re- insArcinat de VocIA Cuza cu o misiune di- pertoriul acestui mare artist ;e suficient sA plomatidi in Rusia. spunem cA el a contribuitla succesul co- A incetat din viatà in Ia§i la i5 Martie1868. mediilor lui Alexandri in cari a jucat toate rolurile principale. Millo a fost§i scriitor Milicescu (Theresa).NAscutà la 1825. dramatic. Operile sale sunt :Niciorescu vo- Sosiageneralului Milicescu Constantin. A devil, Tuzu cerietoru vodevil, Baba Hdrca donat o parte insemnaa din averea sa pen- operetii, Apele de la Vacdre,s-tr revisa, Prd- tru opere de bine-facere Epitropiei spitale- postiile Bucuresciulur, Spoelele Bucuresciulut, lor Sf. Spiridon, spitalului 135§cani, spitalu- vodevile, Paraponisitul pus in slujba, Chirita 'ni Caritatea, Bisericei Sf. Treime §i altor la expovlia din Viena, etc. institutiuni din Ia§1. In decursul anilor de când Millo apii- rAsit Moldova, aavut sub conducereasa Mille (Constantin).Publicist, ziarist, de multe oridirectiuneateatraliidin Bu- nAscutin Ia§!la 21 Decembrie 1861. A curesci. fitcut studiile liceale in ora§ul natal, iar In consideratie cA el§i-a cheltuit toaa cele universitarela Bruxelles de unde s'a averea sa in folosul teatrului national, Ca- intors la 1884, cu titlul de doctor in drept. mera legislativAdinanul 1868 avénd in A colaborat cAt-va timp la Romdhul sub vedere§i meritele acestui mare artist, i-a directiunea lui C. A. Rosetti, apol in 1885 votat in unanimitate o recompensA nationa15. a fondat cu mai multi amici politic!, ziarul de 600 le! lunar. socialist Drepturile omulut, care apArea cotidian. Mincu (loan). Architect, rascut la Amestecat de t'in& in mi§carea socialisa, Foc§ani in 1852. A urmat clasele primare pentru care fapta§i fost exclus din uni- in ora§ul sal natal, iar liceul in Bucuresci versitatea de la Ia§i, el s'a pus mai térziù la Mate! Basarab. A terminat §coala de In capul acestei mi§cari in România §i cu poduri §i§osele din Bucuresci §i a intrat deosebire in Bucuresci. apoi ca inginerin serviciul PrimAriei Ca-

MIS 132 - MIR pitalel. La 1873 trece in acea§/ calitate la BucurescI. Scrierile sale mal principale sunt Primaria din Foc§ani unde sta pana la 1877. Etude médico-légale sur la mort subite a la In acesttimp se ocupa de literatura, pu- suite de coups surl'abdomenetle larynx. blicand versurlin Convorbirt literare.La De l'infleuence des Ptomaines dans la recher- 1877 pleaca la Paris §i infra in §coala spe- che toxicologique des alcaloides végétaux.Etude ciala de arhitectura, obtinand la sfir§itul a- medico-légale sur les alcaloides cadavgriques. nului premiul vechilor elevl, (dou6 medalii, L'antropologie criminelle et la responsabililitg. una de platina, cea-l'alta de aur). In anul Remarques statistiquesrelativesa l'antro- urmator el infra in §coala de Bele-arte unde pologie du criminel. Importauta §ievolutiunea obtine doa prime medalii, trei secunde §i medicinef-legale. Consideratiuni medico-legale premiulsocietatiicentrale dearhitectura asupra maladiilor mintale sitnulate. Otrdvirile din Franta. La 1883, obtine diploma de cu phytolace decandra.Utilitatea invéttimintulut arhitect, intreprinde o calatorie prin Spania, medicinet-legale in facultdtile de drept. Iden- Italia, §i apol se intoarce in ;ara. tificareaantropometried,metodaBertillon. Principalelesalelucrad sunt :Palatul Catalogul de condamnatt din toatd tara pe Justitiet din Bucurestt. Scoala central(' de fete. anal 1892 ca inceput al unut ca#er judi- Cdrciuma de la §oseattaKiselef. Casa Ver- ciar. Discursul tinut cu occqiunea deschideret nescu. Casa Monteortt. Decoratia interioard a morgeL Rapoartele relative lacongresele de Catedralet din Constanta. Biserica de la Valea antropologie criininald ¿mute la Bruxelles §i Cdlugdreascd. etc, etc. Geneva in 1892 si 1896. Rqistertta sperma- tovkilorin organele genitale femeept lung Mincu (Mihail).Artist dramatic, nas- timp duper moarte.Profilaxia turbcfret dupé cut inCraiova la 1815,incetat din viata metoda lui Pastear. In BucurescI la 1887. N'a facut de cal clasele primare §i a petrecut tineretele sale um- Mirea (Gheorghe. D).Pictoi, nascut bland cu trupele de teatruprin diferitele in Campulung la 1852, elev laureat al §coa- orne ale tara, ata§at in special la trupele lel de bele-arte dinBucurescl, elev al lui de sub directiunea lul M. Millo, pe care '1 Lehmann la §coala debele-arte din Paris, ajutaintoateintreprinderilesale,gratie §i al renumitului pictor Carolus Duran. caracterului s66 glumet §i unui deosebit ta- A obtinut in1889 medalia de argint lent comic. (horsconcours) la Expositiunea din Paris A jucat §i s'a distilis mal ales in piesele: §i medalia de aur la expositiunea din Bu- «Dout pricopsiti»,Apelede laVdrdre,dt, curescI in 1894. 33,333 franct, Prdpdstiile Bucure§tilor, Jianu E profesorla§coaladebele-artedin etc. Bucuresc1 inca de lai Noembrie 1892. Pe la sfar§itul vietei sale, dupé ce a mal Principalele sale tablourl sunt : Capta tul aparut in cate-va randurl pe scena teatruluI Andrei Batori inaintea .Mihai V od(I.V er- national din Bucurescl, ne mal putand juca ful cu dor.Prometed furiind focul din cer. din causa vêrsteI, a fost numit controlor al Mercur recompensdnd agricultura s-i industria. Teatrului, functiune pe care a ocupat'o pana la Aceste douè panourl decorative sunt in sa- moartea sa. lonul de onoare al banca nationale din Bu- curescl.Dantul simu.zica.Decoratiunea Minovia (Mina §tefan). Doctor in catedret din Constauta.Portrete. medicina de laFacultateadinParis. Li- centiat infarmacie, profesorde medicina Mironescu (Constantin M). In- legalalaFacultatea de medicina din Bu- giner,nascutinBucuresci la22 Martie cure§ti, medic legist§i directorul Institu- 185o. A facut studiileliceale in Bucurescl lulmedico - legal.Originar dinCraiova, §i studii de specialitate in Paris de la 1868 nascut inBraila la 1858. A facut studiile pana la1878, intorcandu-secu titlulde in Bucuresclinliceul Mateiu Basarab §i licentiat in drept, inginer de podurl §i §osele. Stintu Saya.Cele medicale in Paris. unde A ocupat urmatoarele functiuni : s'a ocupat in special numai cu medicina le- Inginer §ef de sectie la constructia Enid gala. Elevalprofesorului Brouardel, Mi- ferate Marasesci-Buz66, de la 1879-1881; novicl este organizatorul Institutului medico- Inginer la serviciul hidraulic §i apoi §ef al legal§ialserviciului antropometric din acestuI serviciii de la 1881-1890; Inspec-

MIS I 3 3 MO tor general, membru in consiliul technic al reprezentant al guvernului. La 30 Septem- ministerului LucrArilor Publice de la 1890 brie 1882, M. Milineií e numit Ministru pleni- Ora asta-A ;Profesor la§coala -nationalà potentiar la Belgrad, la 1885 e transferat la depoduri§i§oseledela 1882pana Bruxelles§ieste insArcinat cu directiunea astO-zi. legatiunei din Paris. La 16 Martie 1889 el este transferat la Missail (Gheorghe). Publicist, nOs- Constantinopole§i ocupà acest post panA cut in Moldova la 1834.Elev al gimna- la inceputul anului 1896 cand demisioneazà. ziului Vasilian §i al UniversitAtil din Iai, a El a publicat :Colecyiune detractatele §i servit aniindelungatiinmagistraturà ca conveutiunele Romd niel' de la 1368 pdnd in judecOtor,grefier §i prim grefierla Casa- iiele noastre (1874). Les droits de la Rou- e, directorla ministerul Justitiei panA la maniebaséssurlestraités. La Roumanie 1868 cand a dimisionat §ia imbrOti§at ca- en 1876. riera de advocat. La 1891 a mal fost cAte- va luni Secretar general la Ministerul Do- Mocsonyi (Andre). Om politic, meniilor. nOscut inTransilvania la12 Iunie 1812. Ca ziarist, G. Missail a colaborat la Steaua Face studiile in Pesta §i terminând dreptul Dundref, Zimbrul, Vulturul, Aten eul Romdn, la 1832, ocupà dite-va funtiuni administra- Binele Public, Traian, Buletinul instructiunet tive. publice etc.. Apol ja parte laluptelepolitice§i in El a publicat: Evenimentele de la 1821. Trd- 1848 e nevoitsA pArAseasclUngaria. La darea Basarabief, loan Ccimpineanu, biogralie; 1849 se intoarce inBanat §i e numit co- Despreresponsabilitatea functionartlor publict. misar districtual suprem in *lile Banatului Romcinia. Scrisort daciane. Doamna Dora d'- locuitede RomAni. La1852,neputând Istria. Strdinif in Principate.Teranul de la dobAndi imbunOtAtirea soarteiRomAnilor, Dundre. Studif constitutionale.Mandstirile demisioneaa La 1856, dupà ce a mai o- inchinate, Originele legislatiund romcine. E- cupat cAte-valuni o functiune administra- poca luz' V asile Lupu ji Mateid Basarab. tivA, se retrage la Foen. La 1866 convo- Cuscria custrdinit. Studif asupra datinelor candu-se in Viena un consilia de notabili, ji moravurilor romdnescf. Celibateria §i fu- spreatratareconstituirea monarhiei pe nestele et consequeute. Dunctrea,s-i Romanii. baze noué, Mocsonyi face parte din acest V echile referinte ale Rominilor cu Englqit. Senat imperial comun, §i sustine reconsti- Romania vechid noud.Istoria actuali- tuirea pe baza nationalitAtilor. tatea. Stfuzica nationald la Romant. Apoteosa Memorandul propus de dénsul, e combAtut Istoria moderna a Romanilor de §i e nevoit sO'l retragA. la 1828-1866. Atuncise reintoarcela mo§ia sa §i numeroase subventiuni la ziare §i studen- Mitilineil (Mihail). Diplornat, tilor pentru desvoltarea literaturei§i arte! cut in Bucuresci la 18 Octombrie 1836. române. La 1863, fiind foametein Banat, Dupé terminarea cursurilor primare§i dà péine pentru 400 de familii din Foeni. liceale, a intratca scriitor la sectia diplo- La sfiir§itulanului1861, el incepe sA maticA a Ministeruluide Externe laiIa- lucreze pentru emanciparea bisericei minarle nuarie 1858. ortodoxe,provocando mareagitatiune Inaintat 'n serviciul interior al acelei ad- prin ziaristica,precum §idirect in popor, ministratiuni, dupé ce treceprin toatà fi- impreunA cu Vicentiu Babeiù pénO ce is- liera ca registrator,ajutor de lef de masO butila1864 sé dobAndeascA restaurarea §ef de divizie, e numit la1871secretar mitropoliel romiine ortodoxein Transil- general al Ministerului de Externe §i ocupii vania, Banat §i Ungaria. Pe la sfOr§itul vietel acest post pariàla 1879 cAndeste trimis sale, desgustat de luptele politice, cAzu intr'un ca Ministru re§edinte al térei la Bruxelles mare pesimismu. §i Haga in r88o Apritie. Andrei Mocsonyi, a fostales membru In luna Noembrie din acela§ an,este al Academiei romine la 1866. A murit la readus ca secretar general la Externe, §i in 5 Maiù 1880. 1881este insArcinat cu lichidarea despA- gubirilor ruse§ti din rezbelul 1878-78, ca Monti (Jules).Profesor francez, adus

MOT 134 MUR din Paris la 1848 de principele Gheorghe catolicdinacela§ ora, post pe carel'a Bibescu ca profesor de limba franceza la ocupat pana la1850, cand a fost numit sfintu Saya.Fusese inainte profesor §i di- translator de limba romana pe langa auto- rector la Colegiul Rollin din Paris. In anul ritatile romana. venirei sale, a deschis un pension pe seama Mure§eanu este autorul imnului «Dei- sa in Bucuresci, undeStatul aveacati-va teapki-te romiine» devenit celebru de la re- bursieri. A profesat pana la 1855. Alte a- volutiunea din 1848. manunte biografice lipsesc. El a publicat :Icoana cresceret rele. Po- esil nationale. Motru (vez! Radulescu Motru). Murgescu (loan). General de brigada, Miiller (Carol. H.) Mare comerciant, comandant al flotilei romana, nascut la 27 nascutla 1827 in Klein Rossen (Prusia) Martie 1846. Elev al §coalei navale din Bresta incetatdin viata in Bucurescila Campina la 1864, e inaintat sub-locotenent la 1866 §i (Prahova) in 7 Iunie 1895. ofiter superior la 1875. Fiind comandant al A facut studil de agricultura §i apoi a venit Ilotilei la 1877, cu gradul de maior, se dis- in Romaniala 1845, intrandinpravalia tinga in timpul rezbelului Independentei prin unchiului sé6 Hötsch cu care dup6 o muna urmatorul fapt de arme :«In noaptea de 13 de cati-vaani, gratiasilintelor depuse, se spre 14 Maiil1877, impreuna cu trei ofi- asocia la 1853, conducand actuala pravalie teri din marinaruseasca Schestakof, Du- din caleaVictoriel, pasagiul roman, cunoscuta baschof §i Petrof, intreprinse cualupa ro- odinioarasubdenumirea dePeptenarul mana Reindunica o expeditiune in contra pentru a acolo se vindeaiimai ales pep- monitoruluf turcesc Seife stationat in canalul teni. La 1879, retragandu-se Hötsh, C Mil- Macinului in fata Brailei. Cu tot focul cui- ller a rémas singurul §ef al casal.El era rasatuluiturcesc,reu§iaseapropiade indeosebire cunoscut §i prin numeroasele dénsul §i isbuti izbi in coasta Cu o tor- sale acte de filantropie facute tot d'auna in pila care'l sparse §i afunda cu totul». taina. Inaintat colonel la 1881, a ajuns general La moartea sa, a lasat pravalia fiilor sé! de brigadala1893§ieste comandantul Oscar §i Hugo, cel de al treilea Carol ré- flotilei maind incapul une importante librarii carepublica operileliteratilor romani in Murgu (Eftimie).Jurisconsult, profesor editura sa, sub titlul «Biblioteca pentu top"». de filosofie, adus din Transilvania in 1834 §i insarcinat cu facerea cursului de filosofie Mumuleanu (Paris Barbu). Poet, la §coala Vasiliana §i apoi la academia Mi- nascut in Slatina la 1794, mort in Bucuresci haileana din Ia§1. Alta notita biografice lipsesc. la 1837. A fostcrescut de miccopil in casa tul _Constantin Filipescu, unde gasin- Musicescu (Gavril). Nascut in ora- du-se mereù incontact cu multi invétati, §ul Ismail (Basarabia)la 1847 Martie 20. a sfar§it prin a simti o deosebitaaplacare 5coala primaraa facueo in Ismail,apoi pentru literatura §i s'a instruit singur. seminarul din Hui; terminand seminarul El a publicat un volum, Versta( (1817) s'a inscris la conservatorul din Ia§i ;la 1866 coprinzand primele sale incercari, Phingerea in urna concursului depus, a fost numit Patria jiCaracterele (1825).Ultime Poe- profesor de muzica la seminarul din Istnail. sif (1837). La 1870 a mers sa'§i complecteze studiile muzicale la Capela Imperiala§i la conser- Murelianu (Andrel).Poet ardelean, vatorul din Petersburg. nascut la 1816 In ora§ul Bistrita (Transil- La 1872 reintorcandu-se in tara, in urma vania) mort la 1863. concursului depus laBucuresci, a obtinut Invittalimba romaneascala un militar catedra de armonie de la conservatorul din marginean dinValea Rocnei §i apoi dup6 pe care o ocupa §iazi. ce facu clasele primara in Comuna sa, urma La 1876 is'a incredintat §iconducerea la 1314.6 filosofia §i teologia. corului Mitropolitan din Ia§1. La r838, fu numit la §coala romana din A scris mai multe coruri pentru biserick Bra§ov§ila 1839 profesorla gimnaziul §coala §i serbari nationale, un curs de teo-

MYL NAC riecuaplicatiune practica, o colectie de nisterului de Finance unde a servit aproape cantecepopularepentrucor. A tran- trei-zeci de ani, ajungand la gradul de inspec- spusde pe psaltichie, penotatiuneali- tor financiar. niara cantarile biserice§ti. A publicat :In Iajl roman (1871). Un La 1890 s'a inscris ca student la facul- vis de biurocrat, nuvela. Zoe, nuvela (1871). tatea juridica din Ia§1, §i la 1893 a obtinut Calendarul Telegrafului (1875). Socrul unid titlul de licentiat in drept. ginere,comedie.Fata lutchirTroancd, A dat concerte coralein tara §ipeste comedie (1874). Rfipirea Bucovinei, drama botare. In colaborare cu V. A. Urechia, Tincu §i Scortescu.Un ginere de elitd,comedie in Myller (Teodor. A). Publicist, nascut colaborare cu P. Gradi§teanu. inBoto§ani la1848. A facutstudiile in A publicat §i cate-va lucradfinanciare. Ial§i la 1866 a intrat in administratia Mi- N

Nacu (Constantin).Avocat, profesor bia, Drepturile °mula, Muncitorul, Mun- de drept, nascut in Bucuresci la 29 Iunie ca,Contimporanul,Literaturdjijtiinjd, 1844. Elev al liceului Sí. Saya, a facut apoi Revi3ta socialci, Critica sociald, Lumea noud, dreptul la Paris, unde a obtinut diploma de Die neue zeit iVorviirts. A fost ales dedoctor in drept. putat social-democrat in 1889 de colegiul Reintors in tara la 1870, a fost numit al 111-leade 14. De la 1894 Iunie,s'a supleant la Tribunalul Ilfov, apoi judecator, stramutat in Bucuresci, chemat de consiliul prezident,prim prezident§i membru la general al grupului socialist pentru a con- Curtea de Apel. duce Munca §i apoi Lumea noud. A publi- La 1875 a demisionat din magistratura cat :Gramatica limber romdne. Istoria timba' §i la 1876 a fost numit procuror general, jiliteraturel romdne. Botanica ji geologia. post pe care l'a ocupat pina in r876 Oc- Zoologica cu Gh. Nadejde. Dictionarul tombrie. Ales deputatla 188 1,C. Nacu tino-romd n. faceparte din MinisterulI. Bratianu,ca Ministru al Justitiei la 1885 §i apoi al Fi- Nadejde (Sofia).MiscutI in Boto§ani nancelor de la 1886 pana la 1888. In 1858 Septembrie r4. A fácut §coala pri- Profesor de drept civilla Universitatea mara §i cursurile unui pensionat secundar din din Bucuresci de la 1876, colaborator juri- Boto§ani. A scris in Femeea romdnd a d-nel dic alziarului Dreptul, C. Nacu ascris : Flechtenmacher pela 1878, in Basarabia, Principit elementare de drept civil. Contimporanul, Literaturdji itiiutdalui La 1895, 1896 §i 1897 a fost ales vice- Gherea, Ga.zeta sdteanulut, Muncitorul,Munca, pre§edinte al Camera. Social-democrat §i Lumea noud. Cea mal mare parte din articolelesale ai1 fost privitoare Nadejde (roan). Publicist, nascut in la chestia femeeasca ;a mai scris articole Tecuciù'la20 Decembrie 1854. A fAcut sociale de popularizare §tiintifica, de folklore §coala primara la Zamostea §i Boto§ani, li- §ibucati literare. A scosdoué volume ceul in Boto§ani, bacalaureatul datin Nuvele§i Fie-care la rindul séfi,precum Ia§i. La 1874 a luat prin concurs catedra §i o comedie O iubire la Lard. de limba franceza lagimnaziul Alexandru cel Bun din ; peste putin timp a con- Naniescu (vez! Iosif). curat pentru limba romana §i latina la cursul inferior liceul national din Ia§I. La 1881 Nastase (loan Grigore).Opitan, nas- a fost destituit din profesorat din cauza teo- cut la 6 Ianuarie 1842, mort la 7 Noem- riilor sale socialiste in urma judecatei unuI brie 1877. juriti universitar din Ia§i. A scris in Basara- Intrat in armatà ca soldat la 1857, a fost

NAT/ 136 NÉG inaltat la gradul de sub-locotenent in 1864. A facut studiile salein tara§i in Francia Capitan in Regim. r5 dorobantl, el ja parte §i s'a deosebit prin patriotismul sèti,parla asaltul in contra redutel Grivita in tim- ticipand la operile cele mg marl carls'ati pul rezbeluluI Independentel, §i cade mort, savér§it in Romania, intre altele: La secu- lovit de un glont, in ziva de 7 Noembrie larizarea manastirelor inchinate. 1877. Inainte de a se face Unirea Principatelor, el lucra la mo§ia sa pentru infratirea Mun- Naum (Anton). Publicist, nascut la tenilor §i Moldovenilor §i la Paris in anul Roman la 1835, unde§i-a fAcutstudiile 1848 la 27 Decembrie, rostea in fata emi- elementare. Liceull'aterminatin Ia§i §i gratilor románl, un discursplin de inima apol atrecut cursurilefacultatel de litere §i foc sacru pentru Unire. din Paris. Reintors in tara a intrat in pro- C. Negri a scris :Noptile venetiene. Stri- fcsorat §i a fostinstitutor, revizor §colar, goiul. Cdlugdrita §i a tradus pe Mazepa de provizor al liceulul central din In'. Byron. E membru al Academief de la 1894. A Cand a crezut opera sa de capetenie sA- publicat :Traducen (1875). Aegri somnia vér§ita, marele patriots'a retras la mo§ia (1876). Versurf (1890). Cuvént de prhnire sa, traind inconjurat de iubirea §i respectul la Academie (1894). tuturor§iimbarbAtAnd pe ceItineri prin A. Naum esteprofesor de limba fran- povetele sale. cezala§coala normal superioaradin El a fost toatà viata sa in cele mat strinse Ia§1. relatiuni cu toti barbatil no§tri de stat, cal-1 in momentele cele mai grele, alergati dupé Negoescu (Christu).Profesor, publi- sfaturile sale intelepte. cist, nascut in Bucuresci la 26 August 1858. Ca lucrad politice C. Negri a lasat : Mé- A fAcut studiile sale in tarA§i le-a termi- moire avec pièces justificatives présenté a la nat in Belgia, la Universitatea din Bruxelles. commission internationale pourles couvents Intrat in profesorat la 1879, a fost rénd décliés ( r 865). Supplément au mémoire (1865). pe rênd, profesor, §ef al diviziunel §coalelor din Ministerul Cultelor la 1888, inspec- Negruzzi (Constantin).Poet §i scriitor §colar la 1892, director al invétamintu- tor, nascut la 1809 in Moldova, mortla luI primar§i normal de la 1892 pana la 1868 August 25. Educatiuneasaseflicu 1895, cAnd a demisionat. in casa sub privegherea parinteasca pana A tiparit poesii§idiferitescrier/prin la 1821 cand revolutiunea sili toata familia Jurnalul (Craiova), Résboiul §i Renascerea, sa fuga in Basarabia. Peste curand, mergênd apoi a publicat Retorica (1883). A colaborat In Rusia, facucuno§tintapoetului Puskin la diferite reviste literare §i la ziarul politic §i se de§teptaast-fel mal mult intr'tnsul Alarma. gustul sèti pentru literatura moderna. La 1879 a fondat Societatea studentilor Scrisorile acestui autor, nu ail poate pe- universitarl Unirea§ila 1884 Societatea recheinliteratura noastra. Amintirile din economica Viitorul din Plowl. De la 1888 ¡ulule sati Tdcateletineretelor, Fragmentele pana la 1891 a reprezentat in Camera co- istorice Cu Alexandru LApu§neanu, Negru pe legiul al 2-lea de Prahova. alb, Aprodul Turice,sunt adev6rate mar- garitare. Negri (Constantin). Caimacam al C. Negruzzi a tradus unele din baladele Munteniel de la 1821 pana la 1822. Acu- lui Victor Hugo, cate-va din poesiile irlan- zat de TurcI ca sumaria spiritul revolutio- dezuluI Thomas Moore §ia scrispentru nar in clasele de jos contra boerilor,§i di teatru aCuza de la Burdujenf, Cdrlanif, ac- ar fi in corespondenta cu fratele sé6 Teodor tulal 3-lea din Molière :Les femmes sa- contra siguranteiStatuluI Otoman, a fost vantes. arestat de Turcl, trimis la Constantinopole SA nu uitam traducerile sale din Cante- §i acolo is'a tileat capul in ziva de 9 No- mir, Satire, Epigrame, Fabule. embrie 1822. C. Negruzzi a ocupat diversefunctiuni in stat, pana la malta demnitate de Minis- Negri (Constantin).Mrbat de Stat, tru al Financelor. Fost deputat sub domnia nascut la 1812 in Moldova, mort la 1876. luI Sturdza-Voda,a fostin doué rênduri

NEO 137 NEG exilat la mo§ia sa Trife§ti, din causa idei- Catargiu (1871-1876), afostprefectal lor sale liberale §i pentru d lacea opozitic districtuluI Ia§/; a mal primit prefectura pe cruvernulul. timpul Ministerululde Interneal lui Ko- galniceanu in cabinetul I. Bratianu; apol a Negruzzi (Iacob).Profesor, publicist, fost ales primaral InuluI§i senator. De membru al Academiel, fiul luI Const. Ne- la Martie 1888 a functionat iar4I ca pre- gruzzi, nascutla31 Decembrie 1842in fect §i in fine a fost numit epitrop al a§e- Ia§i. A facutstudiilesalein casaparin- zamintelor Sí. Spiridon. teasca §i in pensionatul Fieweyer din Ia§I; Activitatea lul Leon Negruzzi s'a indrep- le-aterminat in Berlin. Intorsintara, a tat §i spre literatura. Indemnat de mi§carea fost numitin 1864 profesor de drept co- produsa in Ia§1prin societatea Junimea §i mercial la Universitatea din Ia§I, iar la 1885 prin revista el Convorbiri ¡iterare, infiintata a fost permutat cu acela§ titlu la Univer- de la Martie 1867, sub redactia fratelul sitatea din Bucurescl. In 1897 a fost trecut s6ii, Leon a scris mai multe nuvele filtre la pensie. carl :vélala soartet. &relea. Rtr;zbunarea, La 1867 Iacob Negruzzi intemeia-revista etc. Convorbirt ¡iterare, dup6 indemnul societatel Junimea, pecarea condus'o pana la NegulicI (loan). Pictor, nascutin 1895. Campulung la 1812, incetatdin viatitla Scrierile principale ale acestui autor sunt: Constantinopole in Aprilie 185o. Inca din Copule de pe naturd, Mihal Vereann, Plim- frageda copilarie a simtit o mare aplecarc bdrt prin munir, Pe malul nuiret, Bistrita, pentru desen §i pictura, petreandu'§I tim- Miron ci Florica. pul la §coalii, zugravindpe zidurl cal, ar- Pentru teatru, I. Negruzzi a scris :Nu bori, case, etc. tejuca cu dracul, Impdcarea, O povesle, Dup6 cate-va studil intrerupte pe la §coa- Amor viclenie, O alegere la Senat, Bei- leledin BucurescI, Campulung§iTa/,a adea Epaminoda. intrat ca functionar la MinisterulJustitiei In colaborare cu I.Caragiale, a compus In Ia§I la 1830, apol s'a dus la Paris §i a opereta Hatmanul Baltag, §i in colaborare urmat cursurile profesorulul Coignet. Adi cu D. R. Rosctti, revistele Na.ot §i Zefle- dobandc§tecapremiu o medalie pentru mele. opera sa Intoarcerea de la ciinzp. A mai tradus urmatoarele tragedil : Hoy, La 1837 se intoarce la_ Campulung, vine Conjuratia lut I-Yesco, Cabald §c amor, 'Don In I3ucuresci, unde locue§te cliiar in casele Carlos,FecioaradelaOrlèans,siCaria lui Barbu Catargiu cu care traise in intimi- Sitiar!. tate, §ila 1839 calatore§teprinAthena, I. Negruzzi a fost in nenumérate rêndurl Constantinopole. Mal tarziù in 1842, dupé deputat al colegiului la de Ia§1. ce a stat un an in atelierul pictorululDro- ling din Paris, se reintoarce in tara. Negruzzi (Leon. C.)Publicist, nascut De aci inainte, Negulicl parase§te pictura in Ia§1 la 1840, incetat din viata in noap- (1845) sprc a face literatura §i politica; se tea de 15 spre 16Tulle 1890 la Trife§t1 asociaza cu Eliade la publicarea Curierulut (Ia§0. Invétatura de carte a inceput sa de ambe sexe, traduce diferite opere §i par- primeasca in Academia Mihaileanii din Ia§1 ticipa la mi§carea revolutionara din 1848. sub directiunca lul Malgouverné, iar la 1852 Guvernul provizoriu 'I§i nume§te prefect a fost trimis impreuna cu fratele s65 Iacob la Ploe§ti, dar potolindu-se r6scoala, e silit la Berlin, unde §i-a terminat studiile liceale. sà serefugieze la Bra§ov, de unde apoI La Universitatc voia sàinvetemedicina, trece in Turcia, dup6 ce a fost intcrnat cat dar disectiunile anatomice fiindu'l prca an- va timp la Brussa. tipatice, a trecut la filosotie ila drept, as- Principalele productiunl ale acestul artist cultand prelegeri in Berlin §i Viena, t'ara a sunt: Portretelelui Dim. Brdtiann (1835), dobêndi vre-un titlu academic. Intorandu- C. A. Roseiti in uniforma (1837), C. Bolliar se in tara la 1864, a fost numit judecator (1837) etc, apoi numeroase desenurl infa- la Tribunalul din Ia§1 §i a inaintat succcsiv ti§andprivirl,monumertte, costume din pana la Curtea de apelca membrui ca tara. procurorgeneral. Sub m¡nisterul Lascar g b

NEN - 138 - NEO

Nenciulescu (Alexandru). Vornic scoalele romane din Macedonia si pe po- de politie in 1822, Caimacam de Craiova porul Macedo-Roman. In toamna anului la 1823. Mare vistiernit pana la 1835. 1892 este numit inspector scolaralcir- cumscriptiei Bucuresci, post din care se re- Nenitescu (loan).Publicist, profesor, trage la finele anului 1895. nascut in Gala ti in anul 1854 la Aprilie in La 1894 publica :Ta/di nostru, in cfile- Cursurile primaresi o parte din cele va istorioare pe intelesul tuturor, lucrare ce liccale'silefaceinGalati.Publica de In anul urrnator se trage in a doua editie. timpuri6 poesii lince in ziarul Gardistul ci- In 1895 publica: De la Rowdnit din T ur- vic. II termina cursurile liceale si cia Europeand. publica' pocsii lince in Convorbirt Literare. Cat timp a stat in Berlin, a mal scris ptot Tot in Iasi îi face volontariatul pe un In limha germana :Die Enhuickelung des an la 1876 si okine, 111 urma unui examen, Seelenbegriffs. gradul de sub-locotenent in 1877. Pleaca In1898este numit prefectlaCons- la Oituz ca comandant de punct, cere tanta. sil participe la r6zboiul pentru Independenta ca voluntar. In Iulic 1877ise acorda ce- Neofit (vezi Scriban). mea ;pleacdi grabnic in Bulgariasiinfra in randurile Regimentului al i3-lea de do- Neuschotz (Iacob). Bancher, nascut robanti. Ja parte la lupta din 27 August si inHerta (Dorohoi0la 1809, incetat din cade ranit in lupta de la Grivita, in noap- viata la 1889. tca de 30 spre 3 1 August 1877. La ve'rsta de io ani a intrat ca bacat de Dup6 ce se vindeca de ranacastigata, pravalic la un negustor de manufactura din picacà in str6inatate, spre a'si continua stu- lasi si peste alti zece ani, dcveni el singur diile si se inscriela facultatea de filosofie negustor. Perdu insa capitalul sh'i iintra din Berlin in 1878. comptabil la un mare comerciant, unde is- In 188o publica la Berlin :Flort de pi- butiprin economie sa formcze un capital nurvard, poesil (1874-1880), iara dona de o mie galbeni. editie a acestel lucrari se imprima in Bu-. Atunci deschide o casa de schimb si de- curesci in 1889. La 1882 publica : vine sub Voda. Mihai Sturdza, un bancher de la Rdsboeni, poema in 9 canturi, iare- mai insemnat, in capul une averi cu vaza. ditia a doua aacestei poeme se imprima La 1863 zidcste un templu izraelit in IasT ca iantaia in Bucurescila 1889. Tot in fondeazii mai te'rziù tot aGolo o casa de accst an, revcnind in tara, intemeeaza Tara orfani, care posea asta-zi o avere de peste Noud, revista stiintifica, cconomica ilite- 200,000lel, provenitadindonatiunele rara, pe careo dirigeaza 4 ani,alcatuind sale. 4 mari volume. Prin testamentul sèi'l aliisat 20,000lei In luna Septembrie 1884 este numit de Academiei romanesi a destinat un fond catre ministrul Gh. Chitu, in postul de re- special spre a se trimitebursieriin str'é.i- vizor scolar al Capitalei. Pleacil din nai in natate, fati deosebire de confesiune. str6inatate In baza unui concediií in 1886, iar in 1887 trece la Lipsca examenul de Nicolae (loan). Maior, nascut la 2 doctor in filosofiesipedagogie. Lucrarea Decembrie 1827, incetat din viata la 7 No- inscris pentru obtinerea doctoratuluieste embrie 1877. 'Die affectenlehre Spino.za's, Leipzig, 1887. Intrat in armatil ca soldat la 1850, a fost Druck von Bar & Hermann. inaltat la gradul de sub-locotenent la 1858 La 12 Septembrie 1887 este numit pro- ila gradul de maior la 1868. Cand a is- fesor de istoria generalasipedagogie, la bucnit rezbelul Independentei (1877-78), scoala normala de institutori. Curan insa el comanda batalionul 2 din Reg. No. 15 demisioneazii si esteales deputat de catre de dorobanti, care s'a distins la asaltul de colegiul II de Covurlui. laGrivita. Lovit de unglont,a cazut In 1891 publica: Put de La, poesil eroice mort in santurile redutei,la 7 Noembrie si nationale si tot in acel an se trage si a 1877. doua editie. In 1892 pleaca in Turcia spre a cerceta Nicolaü (Dobre).Industria, iutreprin-

NIC - '39 - NIF zator delucriiri,nitscutla 1821, incetat gentilom, Isidor (Mostenitoril), Poirier (Gi- din viata in Bucuresci la 6 Iulie 1894. Fiù' =ele lul Poirier) etc. de plugar, fara niel o instructiune speciala, Niculescu s'a distins cu deosebirc in ro - dotat de natura inteun chipcat se poate lurile din repertoriul lui Molière. de bine, a inceput din tinerete sit se ocupe cu lucrad dearhitectura, inzestrand Capi- Nifon. Archiepiscop iMitropolit al tala cu o suma de edificii importante. futre Ungro-Vlachiei, nascut la anul 1797 in I3u- altcle, trebuesc enumerate : Biserica Doman a curescl, incctatdin viata la 5Mal 1875. Bdlaja, Spitalul Brdncoveneasa, Spitalul Fi- A intrat lamanastirela1809 undca lantropia,SICinisterul Domeniilor, Casa de statpanala 1827 canda fostoranduit astazi daamata, spre ase con- econom al Episcopiei de Ramnic. La 1836 strui alta mal mare, Moneldria Ca- s'a inaltatla rangul de archimandrit, apol :zarina jandarmilor, Otelul Bulevard, Otelul la 1839 a trecut egumen la maniistirea Co- Ateneul Romdn, lucrad carl zia.La 1841, a fost numit vicar al Mi- cfectuat toate de dènsul. tropoliel, la 1842 archiereb, la 1848, a-- Dobre Nicolail a fost in mal multe r'èn- muitor al Episcopiel de R-Valcea, la 1849, durl membru in Consiliul comunal al Ca- carmuitor al Mitropoliel din Bucurescl ear pitaleIi deputat, ales de colegiulal 2-lea la r85o Septembrie 14 a fost alesMitro- din Bucuresci. polit al Ungro-Vlachiel. La 1865 in fine s'a numit Primat al RomanieI. Niculeanu (Nicolae). Poet, nascut A publicat :Principiile fundamentale ale In Craiovala 1833,incetatdinvianila religier (1856). Testamental pelara, fondarea Bucuresci inspitalul Pantelimon la 1871. seminal-alta r.i\Lifon (1857). A facut studiile sale in scoalele din Craiova MitropolitulNifonalasatavcrea sa sis'a ocupat scurt timp de literaturain pentru a se face inBucurcsci un seminar Paris. care poarta numcle s66,i pentru alte opere Intorsin tara, dupè ce colaborala zia- de binefaceri. rul Ronuinal, fuse cate-va lunl director al liceuluidin Iasl,apoI secretarlaarhiva Nitzulescu (Nicolae). Teolog, nas- Statului din Bucuresclsilaurma sef de cut in comuna Burdusenl (Ialomita) la 19 sectie la Ministerul Cultelor Orla in 1869, Septembrie1837. Este doctor in filosofic cand lovit de o cruda bolita, fu intcrnat la licentiatin teologie, profesor de limba Pantclimon. ebraica, de exgesa si de archcologia biblica, El a lasat un volum Toesit (1865) si a numit lafacultatea de teologie din Bucu- redactat ziacul umoristic Salirul (1866). rescI la 15 Octombrie 1892. A fost decan al acestel facultan. Scrieri :Compendiadeistoriabisericel Niculescu (loan). Actor comic, so- (1875).Contra pseudo-ortodoxiet (1876). cietarla Teatrul national, nascut inanul Elemente de gramaticd ebraicd (1877). Noul 1863 August 20, fiul unul functionar dc la al.e.zdtnint (1897). Ministerul Einancelor. A urmat dit-va timp cursurilescoaleI de comerciil, de unde a Nottara (Constantin).Artist drama- fugit, atras de pasiunea teatrului si a intrat tic, nascut in Bucurescila1859 Iunic 5. In Conservatorul din Bucuresci, obtinènd Clasele primare le-afacut in pensionla premiul ftntèii'ila cursul de declamatiune. Codreanu ila Trajan, apoi a urmat la li- Niculescu a debutat in comedia lui Ca- ceulSf.Saya siMihai Bravul, panain ragiale Scrisoarea perdutd si prin jbcul s66 clasa V-a. fircsc, prin veselia sa comunicativa dar as- La 1877 a intratin Conservatoriù si a tAmparata, a isbutit sa capete un loc prin- fost imediat angajat ca elev in Teatrul na- tre fruntasii Teatrulul national. cu prilejul infiintareiactualel socie- Principalele sale creatiunisunt :Fäniat tan dramatice. Cel d'intaii.'t rol ce a jucata Frunwertna (Manevrele de Toamna). Sga- fost Dom SancheT. , batranul prcot din Don izarelle (Don Juan de Molière). Mate! Da- Juan de Marana. I s'a dat in fic-ce an, pe dilov (Femcele noastre). Argan (Bolnavul dind erainConservatori6, premiul I.In inchipuit) ; apol George Dan din, Burgbe.zul teatru a creat pana la 1883 roluri ca Don

NOT 140 NOU Salust, 'Don José, Gaspard Gratia ni, Despot- A localizat §i a tradus pentru scena /ro- Vodd, Petre dinOrfelinele,etc.,cand a mana piesc ca Amicit fati!, Sd ne despdr- fosttrimis de directia teatrclorpetim- tim, Bechierit de Sardou, Lucrezia Torgia pul verei, la Paris, unde a urmarit cu multa de Victor Hugo, Egoism 1ifdtdrnicie de ravna, reprezentatiile de la Comidie, Odéon OctaveFeuillet,Sullivan de Melesvilles, §i alte teatre insetunate. Avocatul iscusitdeJules Sandeau, Desro- La intoarcere acreat imediat prtefait bine sulleteascd de Brieux, Derni-E1Conde de din Nerujinatit (Les éffrontés), apoi pe Rada Al. Dumas fils, Jean Bando, de Vacquerie, din Falade la Co.zia, Dumont din Sirpli- Fiort de iubire, etc, etc. cinl, Horatin din Sntd na Blanduziet, Tyg- E director de scenala Teatru national malion, Frani.z Movr din Hotit, Ludovic XI §i profesor de dictiuni la Conservatoriù. din Gringoire, Othello, August din Ovidiu, Shylocb, RichardIII, clidiprege,Iondin Nuovina (Zina). Pseudonim artistic Ndpastea, Rabagas,.til.Carchkul din Griselidis, al Doanmel Margareta Iamandi, primadona, Don Juan, Tartuffe, Résvan, Macbeth, ¡Ascua in Ia0 la 1865. A fost crescuta la van, LesurquegiDubosc din Curierul, Wurm Sacré-cceur din Lemberg §i apoi s'a reintors din Intriga§i amor, Marcbiol Poza din inIai. La 1884 a plecatlaParis unde Don Carlos,Tqett din Pbedra, Petracel terminand studiilemuzicale cu Maurcl, a mare din Tarina, Oswald dinStrigoil imbriitiptcarieraartistica.A debutat Rosmersholm de Ibsen, Thoma Leber din Vi- scena teatruluf «La nConnaie» dinBruxelles novatul,Derblay din Mdndrie §i amor, M'un- cu opera lui Massenet Esclarmonde.Acolo breanu din Lkzi, Radu din Ldcrdmioare, Po- a jucat patru ani creand rolurileprincipale nencia de Racine, Tipdlescit din O scrisoare de primadona in Lohengrin, Ccivaleria Rus- pierdutd, Ldpupreann de Ro,voa, Robeann din ticand, Armide, L'amigue da moulin. Trimul bal,Olivier-deJalindin Derni- A trecut apol la Opera-comica din Paris 516mde,14sor din 'Patria, Lorenw din Sfint a mai cantat la Nice, Monte-Cado,Pe- ort nebun,LascridinSilvina,Matho din tersburg, Cowent-Garten. Arnilcar Barca, Contele Trast din Onoarea, A cantat in 1889 pe scena teatrulul na- Cado din Necinstitil, Tra jan din Tra jansi tionaldinBucnresci,in Carmen,Fans!, Andrada, Tholosan din Amicit fdl§!, .51Corti- Cavaleria Rusticand. rtardi ti LIcara Sitiad, 'Don Alphonse din Lricre.t;cia Borgia, Hamleti multe altele. o

Obedenaru(Alexandru). Nascut in In August 1866, Obedenaru se intoarse Bucuresci la 13 Iulie 1865. A colaborat la In tara§i incepu sépractice medicina in Convorbirtliterare, Revista Xorré, Literaiorul. Bucuresci,sacrificandliteratureiceasurilc A publicat : Spleen (1891), Ronde! e (1892), sale perdute. poesil. A scrissatirepoliticeincate-va El fuse pana la Noembrie 1874, medic ziare cotidane de la 1884 pana la 1888. primaral spitaluluide copii,profesor la facultatea de medicina ;apol se retrase la Obedenaru (Georkiade, Mihail.) Montpellier in sudul Franciel,§i imbrati§a Medic, publicist, diplomat, nascut in Bucu- carieradiplomaticila1877Aprilie17, rescl la 5 Noembrie 1839, mort la Atena mergand la Roma ca insarcinat de afaceri (Grecia) la 1885 Iulic in 9. al agentieI noastre diplomatice. A facut studiile sale in tara pana la vér- Prim secretar A legatiune tot la Roma, stade 20 de anl and pleca laParis §i el trece in aceia§1calitate la Constantino- urma. acolo cursurilecoalei de medicina, pole in 1879, se intoarce la Roma in 188o plenipo- ajungand internalspitalelordincapitala §i insfar§it este numit Ministru Franciei pe baza unui concurs stralucit. tentiar la Atena in1885.

OBR - 141 OBR

D-rul Obedenaru a fost membru al A- ss-i lesiunele istologice cit aplicarea teoriet nett- cademia' romane, careia a lasatprin tes- ronelor in paralisia generald (1895) etc. tament toataaverea sa §i numeroase manuscrise. Obregia (Anastasie).A terminat li- El a scrispentruteatru Amoral doctor ceul national§ibacalaureatulinIa§i. A localizarea comediel ha' Molière, §i a publi- studiat §i a luat diploma de chimist tech- cat numeroase bro§uri sciintifice, medicale, nologicin Politechnicul din Zarich, unde economice, literare, precum: tratat despre pentrustudiilesaledistinse, is'a oferit frigurt.Cercetdrtasupra intoxicaliunet palustre. postul deasistent, ce a ocupat mal multi LaRoumanie econontique.Les Celtes de l'Europe ani. A luat apoi diplome de doctor in chi- orientale,i a colaborat la diferitereviste mie al universitatei din. Zarich. De la 1892 §tiintifice franceze. ocupa prin concurspostul de profesor de El a lasat o bogata colectiune de ma- chimie organica la Universitatea din Ia§i §i nuscrise, o colectiune de 200 arii romane§ti este director al laboratoriului anex, pe care §i documente relative laistoria trecutului l'a organizat cu totul, in nionumentalul edi- t6rel noastre. ficiia noii al Universitatel. Scrieri :Ueber die Wirkung des Cyanka- Obregia (Alexandru).Nascut in Foc- humsattfdie S1Conohalogenkelone,Zarich pill la 1827. (189r). A urmat cursurileliceului§i Academia Mihaileanil din Ia§i. A fost mai mult timp Odobescu (Alexandru). Archeolog, la Divanul Moldova', mai in urma ca sub- profesor,publicist, nascut inBucuresci la director, pana la mutarea acestuiain Bu- 1834, incetatdin viatainBucurescila curescI, cand retinut de interese de familie, Noembrie 1895. A terminatin Paris stu- a ramas ca avocat in Ia§1 diilesale pe cad"le incepuse inçarà, §i A scrisun studii.'t economic Ocnele sad indata s'a facut cunoscut prin publicatiunele sarnitele Moldovei (1852). sale literare: MichneaVodd, Doanzna Chiajna, A colaborat la insemnata carte a princi- Despre satyra latind, nuvele istorice publicate peluiN. Sutzu, No/ices statistiquessurla la1858-1859 in Romdnia literard a lui Moldavie §i a lucrat mai tot timpul cu G. V. Alexandri. La I86o incepu sa faca nu- Asaky, scriind diverse articole, uncle sem- meroase escursiuni archeologice prin tara nate, in mal multe din revistele scoase de apoi de la 1861 pana la 1863 redacta jurnalul marele luptator .§i in mai toate alma nachu- Revista ronuind in care publica studii asupra rile sale, earl forma5 atuncicea mai cu- poetuluiVacarescu, PsaltirealuiCoresi, noscuta parte abibliotecel literare natio- precum§iarticoledearcheologie (Bis- nale. trita, Snagovul etc.) A fost avansat le gradul de Paharnic de Director alarhivel Statului,al Ministe- Gr. Ghika in 1856, §i a murit in Ia§i la ruluiCultelor §i Instructiunei Publice, Al. 1896. Odobescu e chemat la 26 Mai 1863 in capul departamentului Cultelor §i conduce a- cest minister pana la 12 Octombrie acela§ Obregia (Alexandru). Doctor, pro- cand se ocupa cu cestiunea manastirelor fesor la Facultatea de medicina din Bucu- inchinate publicand memoriul sèù in limba resci, medic primar directoralospiciului franceza :Etztdes sur les droits et obligations Marcuta. A absolvit liceul national§i ba- des monasteres Roumains dedies aux Saints- calaureatul din Ia§1, apoi Facultatile de me- Lieux. dicina din Bucuresci, Berlin §i Paris. Trimis la Paris spre a organiza sectiunea Scrieri :Centrif cerebro-corticalt, motor! ssi romana la expozitiunea universala din 1867, visual! (1888). Ueber Augenbeutegungen auf publica la intoarcere 2\Lotice sur la Roumanie, Sehsphdrenekung in colaborare cu prof. H. apoicolaboreazalarevista Columnalut Munk (I890).Nervenendigungeninden Traian. glatten in uskelfewern deshundedarmes. Mai La 1868 Al. Odobescu este ales membru multe metode tehnice in revistele streine ; al Academiei romane §i combate latinismul Toxicitatea urinard in psichose (1893). Fe- exagerat in limba romana. La 1873 a fost nomenul cubital, Reaqiunea de degeneresceutd numit director general al teatrului din Bu-

ODO 142 OLA curesci pana la 1876 cand a demisionat §i D-1 C. CEconomu a colaborat la Revista s'afixat pcntru mal mult timp inParis. Contimporand§i mai ttil-ziù a dirijat ziarul La 1873 a mal publicat volumul umoristic politic Alegdtorul liber. Psevdoltynigheticos. Scrierilesale :Istoria dreptulut romin, In 1878 a fost numit profesor la facul- Tenalikitile in condica lut Mate! Basarab tatea de litere din Bucurescl, cursul de ar- Vasile LU pu. Legislatiuneahit Lycurg. Ve- heologie §i antichitati, apoi a fost director chile antiminte judecdtoresct. Apele de domen al §coalel normale superioare din Bucurescl public, toate discursurI rostite la deschide- §i maestru de conferintela acea§I§coala. rea anilorjudecatore§ti ;apoi Cronict si Un amor nenorocit a impins pe Al. O- Legende, colectie de micl poeme eroice§i dobescusise sinucidaprinotravirela Resbunarea lut Amistase, roman istoric care Noembrie 1895. coprinde un studiùistoric amanuntit,al vietel bizantineinal 5-lea seco!,1-ornan Odobescu (loan). -- General, nascut publicat in revista Ateneul la 1793in Craiova,incetatdin viga la 1857 in Bucuresci. Olanescu (Constantin).Inginer, nas- A inceput prin a aduna cetc de panduri cutin Bucurescila 1845. A facut toate cu carl a mers in Rusia spre a participa la studiile sale in Paris, de unde s'a intors cu r6zboaelece a avut aceasta tara in1812. titlul de licentiat in sciinte. Apoi s'aangajat In armata regulata ru- A fost director generalal cailorferate seasca, facand campaniile din 1828-1829. romane la 1883. Cand ai venit Ru§ii in tara, loan Odobescu A facut partedin diferite guverne con- avea gradul de colonel§i a intrat in ar- servatoare, ca Ministru al Lucrarilor publicc mata romana laformarea eI,fiind numit de la 21 Februarie 1891 pana la 4 Octom- adjutant a lui Voda Alexandru Ghika de la brie 1895. r834 pana la1842. A reprezentat in Camera judetul Dambo- Cand aisbucnit mi§carea revolutionara visa de la 1888 pana la 1895. de la1848, dup6 constituirea guvemului provizorA Colonelul Odobescu intrand in Olchowschi (§tefan).Medic, de ori- sala de deliberare a membrilor guvernului gina poloneza, nascut in comuna Zvoristea inziva de19 Iunie,aresteaza pe Eliade (Dorolloi0 la 1859. A facut studiile liceale Radulcscu §i pe Dar eI sunt scapall la Cernauti §i in 1878 s'a inscris la facul- din mainele armatel §i fugla Targovi§te. tatea de medicina din BucurescI, urmand La 1848, Odobessu a fost cate-va luni in acela§ timp cursurile§coalei superioare Ministrual Cultelor dup6 potolirea mi§- de farmacie. In1888 a obtinuttitlulde carel revolutionare. doctor in medicina. Dup6 cc a facut catI- va ani serviciul de medic de plasa §ispi- CEconomu (Ciru). Jurisconsult, pu- tale rurale, s'a stabilit in Bucurescl. blicist, nascutla 1848 in comuna Lungu- A redactat de la 1887 pana la 1888 re- leti (Dambovita). A urmat pana la 1864 vista Spita/u/. cursurile pensionatului Schewitz din Bucu- resd §i apoi a plecat la Paris,_ unde a ur- Olimpiotul (vez! Iordache). matpana.la 1872 cursurile facultateide drept. 011anescu (Dumitru. C.)Poct, publi- La 1873 29 Ianuarie, a fost numit pro- cist, diplomat, nascut in Foc§ani la 21 Mar- curor pe langa Trib. Ilfov, post pe care l'a tie 1849. A facut studiile sale in Bucurescl ocupat pana la 1875. §i le-a terminatla univcrsitatile din Fran- La 1876 este numit procuror la Curtea cia, Germania, Belgia, de unde s'a intors de apel din Bucuresci, la 1878 consilier la cu titlul de doctor in drept §i in§tiintele Curtea de apel, la 1879secretar general politice. la Ministerul Justitiei, la 1882-1884 pro- Intors in tara la 1873, infra in magistra- curor general pe langa Curtea de apel§i tura, apoi la 1875 e ales primar al ora§u- de la 1884 procurordesectiela Curtea lul Tecuciii§iavocatlacalle ferate. La de casatie,postpecare'l ocupa§iin 1876 intra in diplomatie ca §ef de divizie, prezent, apol in 188o trece prim secretar la lega-

6NC ORA tiunea din Constantinopolei ramane acolo nia (1859). Tatriotismul (1857). Cestittnert ca insarcinat de afaceripana la 1883. La navigatiunetJittlut (1871). Agronotnul din 1885 e numit secretar generalal Ministe- taranoastrd(1874).ViitorulRonidnief rului de Externe itrimis peste putinsa (1881). gircze legatiunea din Viena pana la 1888. La 1889 e numit Ministru plenipotentiar Oralanu (Nicolae. T.) Scriitor sati- la Atena, post pe care'l ocupa pana asta-zi. ric, nascut in Craiova la 1833, incetat din Scrierile sale sunt :Ruy-Blas,traducere viata in Bucuresci la L890. A facut studiile inversuri,Oltenit nojtri,comedie, Visul saleincolegiulSf. Sayal'ara aleter- Dochiet,in versuri, apolog inteun act in mina, si a inceput sà publice prin ziare poesii colaborare cu T. Serbanescu. Doctorttl sa- incà dela 1854, icu deoscbiresatire ltan!, comedie. Pe malul gárlel, Fann y, Pri- politice antidinastice, contra principelui Ca- beagul, comediiinversuri. Dupé rézboid, rol I, de la 1871 pana la 1876. Trimul bal, comedii. La ntormintul poetulut, Principalele sale publicatiuni sunt :'Bol e- apologie. Filfison. Tref fejt logojeti. Cdinla lut Apoi Odele, Epodele, Carmen Sa-eculare, Filfison (1847). aasteriele mahalalelor.Tir- Arta poeticd, traducen iin versurialelui pi al. lane Halvagiopulo. O fatd de Horatiù,prcmiate de Academia romana, mdritat. Satire¡i Epigrante. Opere satirice. Nuvele si Poesii, publicate sub pseudonimul Panoramele. O pagind din viata mea. In- Ascanio, cate-va scrieri politice, etc, etc. temnitdrile vide politice. Talmetbalmej. A C. 011anescu este membru al Academiei mai colaborat la ziarele Roma' nia, Rom finta, romane dela 1893. A fost membru in Opiniunea publicd (r865), Telegraful, Comitctultcatrelor de la 1884 panala Ghimpel e, Asmodeu, Dararnl ,etc. 1888, renumitla 1897 pe un period de N. Orasanu a servit cat-va timp la Mi- patru ani. nisterulJustitiel in 1852siapolafost comisar de politie In Bucuresci filtre 1866 Onciul (Dimitrie). Profesor, nascut si 1867. La 1878 a fost cat-va timp func- in Straja (Bucovina) la 26 Octombrie 1856. tionarla Regia Monopolurilor Statului Terminand in strainatate studiile sale filo- In 188o director al nfonitorulut soficesiliterare, a fostnumitin 1895 profesor de Istoria Romanilor la Facultatea Orbescu (Petre).Magistrat, nascut la de litere din Bucuresci. 1826 Februaric, in Bucuresci. A intrat in ma- E membru corespondentalAcademiei gistratura de la 1849, copist la Tribunalul ro m ane. politienesc din Bucuresci, apoi a trecut in Streitfrage A publicat :Fiir rumdnische aceiasicalitate la Curtea deapel, unde a (1887). Zur geschichte der Bukoviner. Zur stat pana la 1852. geschichte derRomiinen in Marmorosch(189o). La aceasta epoca, incepe sa faca studii in Din predicele protopresistertauf Dimitrie On- dreptile termina in 1857, cand e numit chi! (1894). procuror la Trib. Ialomita. Cat va timp face parte din administratia Opran (Petre, zis si Pera). BArbat Ministerului de Interne si apoi infra iarasi politic, nascutin Austria la 1815, incetat in magistratura de la 1862 pana la 1863. din viata la lunie 1885 in comuna Isalnita De la 12 Octombrie 1863 pana la 12 (Doljiti). Aprilie1864 e Ministru al Lucrarilor Pu- Dupé ce a terminat studiile sale in Pesta blice, si Ministru al Justitiei de la 27 Fe- si a facut olungii calatoriein Italia,s'a bruarie pana la 12 Iunie1864. Apoi reintors in Craiova si a fost nomit procu- reja locul in magistratura ajungand in 1894 ror de Tribunal, post pe carel'aocupat prezident al Inaltei Curti de casatie. pana la 1848, cand a demisionat. Peste putin demisioneazasi ealesin De la aceasta epoca inainte, se ocupa in 1895 senatori vice-prezident al Senatului special cu cestiunile sociale si cu deosebire pana in prezent. cu acea a improprietarireisatenilor. A reprezentat in mai multe rênduri colegiul al Profesor, ar- 2-lea de Craiova in Camera iSenat. Orèscu (Alexandru). El a scris : Chestia proprietdlei in Roma-, hitect, om politic, ,nascut In Bucuresci la

ORA 144 OTE 30 August 1817, incetat dinviatil in Bu- prilie 1876 in cabinetul Generalulul I. Em. cure§ti la 17 Decembrie 1894. Florescu. Incepu instructiunea sala un El a tiparit :Geometria descriptiva*. popa,§i apoitrecu laSf. Saya, unde se distinse prin silintele sale §i'§1 atrase sprijinul Oteteleanu (Ioan).NAscut la 1795, Domnitoruld Alexandru Ghika. Cu o bursa incetat din viata in Bucurescila 1876. A platitade acest Domnitor, Orèscu studia intrat mal intéiù in magistratura §i a fost §tiintele §i arhitectura la Berlin, Paris §i in membru de Curte la 1831; apoi parasind urma la Munich. magistratura a devenit de la 1838 pana la intors in tal-A inainte de 1848, la parte 1841 contracci6al ocnelor Statului §i di- la mi§carea revolutionara de la acea epoca, rector al salinelor. apoi incepu mal tarziù sa predea cursurl de Dup6 aceea,a fost Vornic al ora§ulul, inginerie in Bucuresci Ministru al controlului de la 1851 pana la Principalele lucrad de arhitectura ale sale 1853 ;a mal fost Ministru de Financela sunt :Clddirea Universikket din Bucurescl, 1866, 30 Ianuarie in guvernul care a pre- inceputa la 1857.Otelul Carol din Con- cedat caderea lui Voda Cuza. stanta, acitropolia restauratd din Ia§1, Gim- Prin testamentul s'a, a infiintatla pro- naziul §i Trebunalul din Ploe§t1. prietateasa Magurele dinIlfov, un orle- Decan alfacultateI de §tiinte, rector al linat pentru educatiunea fetelor. Mijloacelc Universitatel§ireprezentantal ei in Se- acestul institut de binefacere marit prin nat, Al. Oréscu a fost §i Ministru al Instruc- veniturile de la trei mo§ii lasatein acela§ tiuneiPublice de la 4 Apriliela 27 A- scop filantropic de Elena Otetele§anu sosia donatorului.

Paapa (Vasile). Marcfilantrop, in comuna Jadani (langa Temi§oara)in nascutla r818 inBucurescI,incetatdin Banat. viata la9 lanuarie 1884 la Nizza (Francia). A colaborat la foile: Familia, Amicul Fa- Posesor al une averl insemnate, a construit milia, Aurora Romana', Noua biblioteca' ro- §coale model la toate proprietatile sale din mala, Lumindtorul. judetul Teleorman pe carl le intretinea cu A editatla 1882 un volum de poesil cheltuiala sa. Prin testamentul s66, a lasat sub titlul Flor! de toamnd. A intemeiat la 400,000 leIpentru crearea unecoale de 1885 prima foae poporaliiin Ungaria, inde meseria§i in comuna Valea.-BouluI (Pra- titulata Ga-{etaToporulut al carel proprietar hoya),12,000 leiAzilului Elena-Doamna editor §i redactor responsabila fost pana din Bucuresci, 10,000 lei §coalei comerciale la 1889. A fostredactor al organului na- din Ploe§ti, 10,000 lei gimnaziului din Giur- tional din Temi§oara Dreplatea, iar in pre- giu, io,000 lei §coalei normale a Societatei sinte e redactor al organului national Tri- pentru inviVtura poporului roman, 12,000 buna din Sibiù. leI pentru o bursa in strèinatate. A scris in 1895 unstudii'ldespre Ca- E inmormantat la proprictatea sa Valea dastru §1 modurile introducerii sale in Ro- Boului (Prahova). mania. Pacatian (Teodor. V.) Nascut la Palade (Gheorghe).Om politic, nas- 1852, incomuna Ususe6, Litiga Lipova, cut in Bêrlad. A facut studiljuridice si a comitatul Timi§, inBanat. Si-a facut stu- intrat cat-va timp in magistratura ca jude- diile in gimnaziul din Lugo § (Banat) §i liceul ciitor de instructie in Bucurescl. din Arad (Ungaria). A intratin functiune Demisionat, a intrat in viata politica ca publica, primindpostul de notar comunal rnembru al partidului liberal§i in aceasta

PAL PADI ealitate a reprezentatin Camerile liberale popular,Memoria foculut din Bucuresd; de la 18851888, ora§ul Bérlad. Spitalulamorului, Povestelelut Moj Albu, Fonnandu-se disidenta liberall §i opozitia Ndsdrdvaniile tul N,astratin Hogea. unità contra guvernulul loan Bratianu, s'a Anton Pann,foarte varsatinlimbele distins prin campania violenta ce ducea ata streine, a publicat un Dialoginruse§te, in Camera cat §in 'intruniri publice, contra turce§te §i romane§te. guvernului liberal de la 1885 pana la 1888. El -a mai publicat §i numeroase carti bi- Dup6 impacareadisidentel,s'ainscris serice§ti :Irmologhion,Epitaful, Cherovicu- iar in réndurile partiduluiliberal. A fost chinonicar, Réndueala leturgiet, etc. Ministru al Domeniilor in primul Minister Fabulalui Anton Pann cu plapumarul. Dim. Sturdza de la 4 Octombrie 1895 pana a a..mas legendara; §i asta-zi inca se rema la 21 Noembrie 1896, cand a demisionat. versurile sale : A reintrat in cabinet ca Ministru al Justitiel la Ianuarie 1898. Nu te lungi pe crit n'al, Cite 'nlinde pe ait at ! Paladi (Constantin). -General cre brigada, nascutla 19 Martie 1843.. A intrat Panu (Anastase). Om politic, In §coala militara la 186o §i a fost inaintat cut in Ia§1la 1810,incetatdinviatain sub-locotenentla 1862, oficer superiorla Viena la 1867. A facut studiile sale in Ia§1 1874. §i a petrecut o mare parte din viata sa la In timpul rezbelului Independentei, co- Hui, unde a§ifostnumit pc la 1845 manda batalionul 2 din Regimentul No. 2 membru la Tribunal §i apol pre§edinte. de linie. La 1847, sustinénd candidatura la depu- Colonel la 1885, einaintatgeneral de tatie a lui Lascar Rosetti in contra vointeI brigada la 1896, comand. albrigadeidin Domnitorului Mihail Sturdza, afost desti- Craiova. tuit §iinchistrelluniin cazarma de la Galati. Amestecat in mi§carea revolutionara Paleologu (loan). Pictor, desenator, de la 1848, este iara§i arestat. cunoscut mai mult subpseudonimul Pal. Dupé caderea Domnitorului M. Sturdza, S'a nascut inBucurescila 1855§idupé An. Panu se striimutala 'ni§ila 1852 ce a urmat cat-va timp cursurile §coalei de Voda Ghika '1 nume§te directoral Minis- bele-arte sub directiuneapictorului Aman, teruluiJustitiel, apoi maitérzii1 Ministru a plecat la Paris §i Londra, unde a termi- ad-interim la acela§ Minister. nat studiile sale. Mai pe urma, ealesdeputatal Ia§ului Inzestrat cu mult talentartistic, cu o in divanulad-hoc. A. Panu afacut parte bogata imaginatie de compozitiune, a intrat din comitetul celor unu-spre-zece membril la 1890 in atelierul tipografului Dupont de al Unirel Principatelor§ia fost unul din la Asniéres (Francia), unde se gasee§i membrii caimacamiel de trei a Moldovei. asta-21. Sub domnia lui Cuzael a fostin mal Acolo §i-a facut repede un renume prin multe réndurialesdeputatal Inului§i afiptele sale colorate, remarcabile prin co- pre§edinte al, Camera loritul lor ales §i finetea executiunel. Panu (Gheorghe). - Ziarist, nascut in Pann (Anton).Scriitor, miscut la 1795 Galati la 1848. dinparintibulgari, fiutunui aclarar. In A facut studiilesalein §i apoila copilaria sa, a dus o viatafoarte sbuciu- r875 a fost trimisca bursieral Statului, mata, servindca muzicant in arniataru- impreuna cu Conta§i Lambriorla Paris, seasca. unde a urmat cursurile des Hautes Eludes. Stabilindn-se in Bucuresci, el incepu prin Intors in tara, a ocupatla Ia§1catedra ada lectildemuzicabisericeasca, §i de istorie la gininaziul Alexandru cel Bun, apolpublicascrierilesale pela1830 pe care o ocupase deja inainte de pleca- (Ctintece de stea). rea sa. Maiterziti urmeaza :Poesif,Calendare, Apol parasindinstructiuneapublica,a Fabule ji istorioare, Nottl Erotocrit, Povestea intrat in magistratura ca prim-procuror la vorbet, scrisa inteun stil plin de glume§i

PAN - 146 - PAP Ia§I, iar in 1881ca §ef de cabinet al Mi- nel de militie, nascut in Bucuresci la 1811 nistrulul de Interne C. A. Rosetti. Martie 28, incetat din viatit la 1893. /ntrat Deputat al colegiului al 4-a din Ia§1, cand In o§tirela 5 Mal 1830 ca iuncar, la or- s'a facut revizuirea art. 24 din Constitutiune ganizarea armateI, a ajuns pana la gradul la 1884, relativ la libertatea presei, s'a re- de locot.-colonel in militie la 1875. tras din Camera §i a infiintat peste cate-va El a popularizat prin creionul séú figu- lunl ziarul Lupta care aparea mal intaii".t rile Domnilor §i oamenilor de Stat ai Ro- Ia§1, de trei orl pe s'clptamanii. manid, §i data. modicitatea preturilor Apol la 1886, ziarul a devenit zilnic§i acpstor gravurl infol volante, ele se r6s- s'a tiparit in Bucurescl. pandea6 cu inlesnire prin casele oamenilor Pentru un articol Omul prime/dios, prin co putina dare de maná. care ataca pc Regele Carol, Panu afost El alasat§i maI multe scrierlintere- condamnat la &mi ani inchisoare, insa spre sante prin amintirile istorice, intre carl Is- a nu face pcdeapsa, aparasit tara§is'a toria `13ocureltiol stramutat in Paris. Fiind ofiter de militie§iavêndast-fel Reintors in tara, a fost apoi ales deputat dreptul de a portala ceremoniile oficiale al colegiului al II de Camera §ila urma al uniformamilitiireasca,elimbracapana colegiulul II de Scnat in toate legislaturcle la sf'èr§itul victei sale, in asemenea ocasiuni, pana la 1895, representand grupul radical. uniforma primitiva cu chivara a infantcriel A fost reales scnator al Galatilor la Martie romane, (adica cea ruseasca), in amintirca 1898, ca raliat partidulul conservator. trecutului sèú osta§esc. G. Vano a publicat Poiireieitipor1 parlamentare (1890). Studit asuprasufra- Papiniu (loan).-Diplomat, nascut in uf universal, ches/ja agrard, Chestiae- Ploe§ff la 9 Noembric 1853. A l'acta stu- vreilor, Chestia impositelor (1890). diile licealein tara§i facultatea de drept Incetand colaborarea sa la Limpia de vre-o din Paris, de unde s'a intors cu titlul de duol anl, el a fondatin 1895 ziarul coti-. licentiat in drept. dian Zina, care a incetat la 1896. Intratin diplomatiela 1879 in calitate de cancelar al consulatulul din Salonic, trece Panu (Nicolae. V.) Capital), nascut la 1881 -secretarde legatiunecl. 2-ala la 20 folie 1844, mort la 30 August 1877. Constantinopole, la 1884 consul general la Angajat voluntar la 1861, capata gradul Salonic, la 1885§ef aldivizielconsularc de sergcnt la 1862§i tresa de sub-locote- din Ministerul de Externe, la 1885 secretar nent la 1864. La atacul reduteI Grivita de legatiune cl.I; la 1891este insarcinat timpul rezbelulul Independentel, comanda o cu functiunea de secretar general al Minis- companie din Regimentul No. 8 delinie terulul ranala Noembrie cand e numit §i moare pe campul de lupta la 30August1877. consul general la Buda-Pesta. La 1893 este agent diplomatic §i consul general la Sofia; Papadopol-Calimach (Alexan dru). inaintat Ministru plenipotentiar la 1894, este m politic, publicist. Amanunte biografice trimisinaccastacalitatelaBelgradin lipscsc. 1896. A fost Ministru de Externe in cabinetul N. Kretzulescu de la 17 Octombrie 1865 pana Papiu Ilarianu (Alexandru). Publi- lai i Fcbruarie 1866§i Ministroal Cul- cist §i mare patriot, nascut la 1828 in Tran- tclor opt zile, in cabinetul D. Ghika de la silvania, incetat din viata laii Octombrie 16 pana la 24 Noembrie 1868. 1878. Este membru al AcademicI romane. A inceputstudiilesalein Transilvania A publicat :Despreexpeditia!uf Igov la Blaj §i Cluj, dar le-a intrerupt la 1848, Sveatoslavict (1885). Despre Gheorghe 5'tefan sprc aparticipala mi§carea revolutionara roevodul. Dundrea lu literaturdji inIra- in carea avut un rol insemnat. ApoIla ditiont (1886). Genera/al Pavel Ktifselef in r85o a plecat in Italia §i a studiat dreptol flColdova ¡i in par (1887). Sofia Paleolog la Padova panala 1855, cand s'aintors (1895). cu diploma de doctor. Atuncl, Domnitorul Grigore Ghikal'a Papasoglu (Dimitrie). Locot.-colo- numit in Ia§1 profesor la facultatea de drept,

PAS 147 - PAS mal in urrna jurisconsult al Moldovei ;iar de Paris, &frutaran Jack, apoi in comediile dupè Unire, Papiu Ilarianu e numit procu- lui Sardou pe carile-a tradus in parte, lar ror pe langa Curtea de casatie. pe altele le-alocalizat. El a publicat: IstoriaRonninilor din Dacia superioard (1852) 2 vol. Independenta consti- Pascu (§erban).Gencral de brigada, tutionald a Transilvania (1860. Tesaur de nascut la 15 Decembrie 1844. Elev al §coa- monumente istorice pentru Romd nia (1862-64), lel militare in 1861, ainaintat sub-locote- 4 vol. Viata,operile ci ideiile lufGheorgbeincai nent in 1863, oficer superior in 1875, co- (1868), aiscurs de receptiune rostit la Aca- lonel in 1884 §igeneral debrigada, co- demia romana. mandant al brigadel 4 de artilerie la 1896. Papiu Ilarianu a fost membru al Acade- miel de la 1868 §i pana la rnoartea sa. In- treaga sabiblioteca§i o mare partedin Pastia (Mihail). General de divizie, manuscriselesale,aù r6.masproprietatea nascut la 15 Decembrie 1839. Academici. Intratin o§tireca scrgentla1857, a capatatin 1858 gradul de sub-locotencnt; Pascal (Aristide). Om politic, profe- maior in 1869, e locot.-colonel la 1873. In sor, nascut in Bucurcsci la 1827. A facut acest interval a facut studil spcciale de stat- studiile incepatoare in tara §i le-a terminat major. In Paris de unde s'a intors cu diploma de De la 1884 pana la 1888, a fost trecut doctor in drept. Numit profesor de drept in neactivitate, fiind numit director general civil laFacultatea din Bucuresci, a predat al po§telor §i telegrafelor. La 1893 a fost cursurilesale pana la 1894; de la aceasta inaintat general de brigada §i inspector ge- epoca a rLgnas profesor onorar, §i la 1896 neral al artileriei. a fost numit decan. De la1867 pana la1869, A. Pascal a Paun (Vasile. D.) Profesor, nascut redactat ziarul Tara impreuna cu N. Bla- In Bucuresci la 9 Februarie 1850. A facut ramberg§i P. P. Carp. El afacut parte studiilesale intara dela 1857 panala din mal toate Corpurilelegiuitoare de la 1868, iar celesuperioarela facultatca de Unire pana asta-zi ca deputat sai'l senator. litere din Bucurescl §i la Universitatca din Berlin (1885-1888). Pascali (Mathilda).ArtistA dramatica, Dup6 ce a fost cat-va timp funcionar in sopa artistuluiMihail Pascali,nascuta in ramurajudccatoreasca §i administrativa, a Bucurescila1840, incetatadin viatala intrat in corpul didactic la 1878, ca profe- 1872. A urmat pe sotul ei pe scena Tea- sor de limba latina §i germana §i a trccut truluinational§ipe diferitele scene din In 1890 ca profesor de limba §i literatura provincie, jucand rolurile principale de co- romana la liceul Lazar, cursul superior. cheta, prima amoreza §i inginue. La 1893 a fost numit director al acestui lice6, post pe care'l ocupa §i asta-zI. Pascali (Mihail).Artist dramatic, La 1883, V. Paun afost insarcinat cut in BucurescI la 1831, incetat din viata invete limba §iliteratura romana tincrilor in acela§ ora § la 1882. principl Ferdinand §i Carol de Hohenzollern, Dupé ce termina clasele gimnaziale, in- pentru care sf'er§it a stat multi ani in str6i- cepu\sa joace pe scencle tcatrelor din Bu- natate,la Dfisseldorf, Sigmaringen, Cassel curescl §i apoi pleca la Paris, unde avu de §i Berlin cu tinerii principi. profesori pe Bouffé, Samson, Boccage. Acum el are misiunea de a preda lectiunl Reintors in tara, lua directiunea. Teatrulul de limba§iliteratura romana Principesel national§1 o conduse pana la1877, cand Maria de Hohenzollern. formandu-se societatea dramatica, fuse pri- Scrierile lui V. Paun sunt :Momente de mit casocietar ;ring Verziù parasi irisa so- misantropie, Fecioara adormitd,Umbra cietatea§i luá directiunea unei trupe care altepoesil publicate in revistele juca la «Dacia» §i prin provincie. Albina Pinduluf,Traian, Columna luí Ti-ajan. M. Pascal ajucat rolurile cele maI im- El a mal colaborat la Romcinia liberd, Ro- portante din repertoriul Teatrului national Indina literar,V atra,etc. §i a tiparit inteo cu deosebire in Idiotul, Hamlet,trengarul bro§ura (1877) Odu la rézboill.

PAV 148 P EN Pavelescu (Cincinat).- Poet, nascut meserii de la Chalons (Francia), de unde in Bucuresci la 20 OCtOMbrie 1873. A fa- a c.sit cu diploma deinginer-constructor. cut studiilesaleinliceul SI Sayasila La 1852, terminand studiile, intra ca in- facultatea de drcpt din Bucuresci. A inceput ginerlasocietatea «des Batignolles»din sa publice versur! in 1891 prin revista 'Bi- Paris, ocupánd aceasta functiune pana la blioteca Fatniliet,sub pseudonimul De la 1878. In calitate de reprezentant al acesteI Mi/col', apol a colaborat cu koetul Al. Ma- societatel, vine in România la 1872 i cons- cedonschila Literatorul, unde apublicat trueste podurile liniei ferate Pitesti-Craiova poeme ipoesi!, precum Résplata, Zopira, (1872-1876). Degetele fermecal e, Epfodul. Se reintoarce in Franciasi apoi revine Pavelescu a mal colaborat la toate revis- in Bucuresc! la 1885, cand infiinteaza tele literare, precum Latinea Notad, Convor- rouls6i1de intreprinderipentrulucrar! bid literare, §i a mal scris impreuna cu Al. publice. Macedonschi otragediebiblica in versuri; De la 1885 pana inpresent, aconstruit Safil, cinc!acte, care afostreprezentata podurilelinie!ferate periurile pescenaTeatruluinationaldinBucu- Jiul, Bistrita, Siret, etc., numeroase sosele, resci. tunelul dela Epureni de o lungime de 2000 metri, i linia ferata Coinanest!-Pa- Pavlidi (Dimitrie).-Profesor, grec de lanca in 1897. origina, nascutla 1795, incetatdin viata in Buz6u la Iunie 1883. Unul din cci mal PencovicI (Eustatiu). - General de vechï profesor!a! scoalei Sf. Sayala in- brigada, nascut inBucurescila 15 Iunie fiintarea ei ;preda cursurilc de algebra 1836. A intrat in 1854 ca &kv al scoalei trigonometrie la 1833. militare si a capatat la 1856 rangul de sub- A publicat Elententede arittneticd ratio- locotenent ;la 1864 pe acel de oficersu- nald (1855). perior. La 18 Decembrie 1870 fiind colonel,ise incredinteaza portofoliul Ministe- Pelimon (Alexandru).-Publicist, nas- rului de rezbel, pe care '1pástreaza pana cut in Bucuresci la 1820, incetat din viata la zi Martie 1871. la Bucuresci. In timpul rezbelului Independentei, a fost N'a facut niclunfeldestudii, dar a sef de stat-major pe langii corpul al 2-a de capittat prinsirguinta sapropric, o marc armata. La 1883 a fost inaintatla gradul aplecare pentru literatura. de general de brigadasila 1893 afost Elapublicat :Poesil fugitive (1846). pus in disponibilitateca pentru concediù. Poesit (1847). Stiliotitsan'Grecia1 iberatti De la 1879si pana in present, genera- (i847). Bdtdiiade la Cdlugdrent (1848). lul Pencovici este delegatul tare! in Comi- Flirt mnailul,,t drama, (185r). Actrita din siunea europeanii a Dunarel. Moldova drama, (1852). Curtea lut Vasile Vodd tragedi e, ( 852). HotitHagin (1853). Peters (Rudolf).-Compozitor muzical, Tanda/ida (1854).Criinea cicdderea Se- nascut in Praga la r85r. Absolvent al Con- vastopolulut (i 855). Avtdul ci sdracul (1856). servatorului din Praga 1871-17, dirigent Papteleeroilor(1857). 13ticur sad Istoria de operasioperetain Teplice (Boemia) Bucurescilor (1858). Impresittn1 de cdldtorie subdirectiunea Bucovicz,sef de muzica in .Rotncinia (1859). Traian in Dacia (1860). militara in Austria la 1875, Peters este che- Memoriei,descriereaSf. Mondstiri (1861). mat prin mijlocirea directiunel Conservato- Jidovul cdincitar (1863).Flor! deMoldo- rului din Praga ca profesor de oboe la Con- Roma' nia poesiI, (1864). Epoca glorioasti a servatorul din Bucurescila 1876. De la 1111 Manir- Vitea.zu (1867). Revol ujia din 1848 1888-1893 este sef de cor al societatei corale (1868). 3Cittet- Vodd la fil(-rea Sadova (1871). «Liedertafel», si a aranjat cu acest cor concer- Catastrofa inkim plataboerilorinntuntele tele publice. In vara anului 1893 a alcatuit Gavanul la 1821, etc., etc. si dirijat orchestra in gradina Casino ; este dirigent al orchestre!la stabilimentul Bra- Pellerin (Alphonse. Fr.) - Inginer- aadiru. constructor, francez, nascut la Laigle (Fran- Dintre compozitiunile sale pentru piano, cia) in1833. A facutscoala deartesi oboe, canto, corurii orchestra, s'aa publicat

PET -- T49 - PET cate-va in editura Gebauer. Cunoscute §i mult De la 1870 este profesor de terapeutiLa apreciate, sunt §i aranjamentele sale de Cantece la facultatea de medicina din Bucuresci. nationale pentru orchestra. A publicat :Elementedefarnwcologie Are sub tipar un Tratatdeinstrumen- (1870). Hidroterapia contra infectitinet lifit e tutiunepentru orchestre§imuzicile mi- (1878). Elemente deterapeuticdin mate; ie litare. medicald (1884). Bryonia albd (r888). Re- vherches cliniques et médicales sur l'antisepsie Petravu (Nicolae).Publicist, nascut médicale (1889). Mémoirelitaucongrés Inora§ur Tecuciùla5 Decembrie 1859. médical de Berlin (1890). Despre remedinl facut studiile liceale in 136rlad §i cur- antiftisical D-rulut Koch (1891). Trata- surile de dreptle-a terminat inUniversi- mental pneunioniet cu digitale (1893). tatea din 13ucurescl. La 1885 a intrat in cariera diplomatica, Petrini-Galatzi (Mihail).Medic, nas- ca ata§at la Ministerul de Externe ;la 1887 cut la 1846. A facut studiile sale parte in a fost trimis in aceia1 calitate la legratiunea tara, partein Francia§i a fost numitla din Constantinopole; la 1888 este §ef de cabi- 1881 profesor de istologie la facultatea de net la Ministerul de Externe, la1889 se- medicina din Bucurescl §i la 1891, profesor cretar de legatiune la Paris §i permutat la declinicadermatologica§i sifiliticàla 1890 inaceea§IcalitatelaConstantino- aceasta facultate. pole. Scrieri :Tratatelementardehistologia La 1892s'a retrasdincarieradiplo- umand (1881). Istoriaanatomiet generale mafia (188 r). Le traitement de la syphilis (1889). Ca publicist a debutatin Convorbiti li- Lectiunt chimiceasupra boalelordepiele terare, prin studil de istorie'iterara con- (1892). Lectiunt declinicddermatologicd timporana. (1891). A tiparit mal multe volume decritica 'iterara:Mihail Eminescu (1893),Figurt Petrino (Dimitrie).Poet, nascut in Be- literare contimporane (1894), Vasile Alecsan- sarabia la 1846, incetat din viata la 29 A- dri (1895). A scrisalte mid monografii prilie 1878. politice §iartisticeinConstittitionalul A facut studiile sale in Cernaull arà a le C. A. Rosetti, Dumitru Brdtianic,Pictorul termina, §i in urma uneI aventuri amoroase Grigorescu, etc.; alte midstudii de momia §i dupa ce risipi in petreceri toataaverea sociala, precum sunt : No! in 1892, 0 alta sa, se stabili laIa§I in1875 §i fu numit directie in creiterea femeet ronnine, etc. director al Bibliotecel Statului. Venit in Bucuresci mal Verziu, gre6 bol- Petrescu (Costin).Pictor, nascut in nav,incetadinviatala spitalulBrinco- Pite§ti la ro Mai 1872. A absolvit §coala veneasa. El a publicat :Flor! de mormint, poesii de bele-arte din Bucuresci §i §coala de ar- (1869) Tutine cuvinte despre conruperea hitecturii. Medaliat la expozitia operilorar- romdne in Bucovina (1868),Lumini ti§tilor in viata din 1896, a compus cate- Unibre poesii (1870), Raul poema, (1875), va tablouri cumparate de Stat pentru Pi- La gura sobe! (elegie) etc. nacoteca dinBucurescl,intrecari :Un simpatic, Cap de ecspresie, Un nemultumit. Peucescu (Grigore. G).Avocat, om politic,nascutinRo§iori-de-Vede (Tele- Petrescu (Zaharia). Medic militar, orman) la 5Februarie1842, incetat din inspector de brigada, §eful spitarului militar viata la Mal 1897. A flicut studiile sale li- central, nascutla 25 Aprilie 1841. A in- ceale la Sfintu Saya de la 1853 la 1859 §i trat in serviciul sanitaraloastei ca sub- le-a terminat la París de unde s'a intors in chirurg la L86o §i in acela§ an a fost ina- 1865 cu titlul de licentiat in drept. intat medic debatalion cl.2-a. La 1863 Intors in tara, e numit procuror de sectie este medic debatalioncl.r-a,la 1865 la Tribunalul Ilfov in 1866, apol membru medic de regiment, la1875 medic de di- la acela§ Tribunal in 1867, avocat al Sta- vizie, la 1883 medic de corp de armata §i tului pe langa Ministerul de Finance in acela§ Ja 1893 medic inspector de brigada. an, procuror desectie la Curtea de Apel

PHE 150 PIC din Bucuresci in 23 August r867, procuror lipsesc. A fost avocat,profesor de drept la Casatie, la 31 August 1868. civil §i consilier la Curtea de casatic. PiirAsind magistratura, G. P6ucescu fun- deazit la 1873 impreun:i cu mai multi avo- Picot (Auguste Emile).Publicist, cati ziarul Dreptu/ pe care'l derijeazá. cut la Paris in 1844, Septembrie 13. Du0 la 1878, §i ja o parte insemnatii la luptele ce terminit studiile in drept, seinscrise ca politice, In r:indurile partidulul conservatcu. avocat stagiar albarouluidin Paris, ciind Ales deputat pentru prima datA in 1875, Principele Carol, devenit Domn al Roma- de colegiul al 2-a de Ilfov,este reales de niel,'Ioferi functiunea de secretar intim. colegiul I de Telcorman la1884 pentru Venit in Bucuresci, ocupà acest post de in- Constituanti, apoi de la 1888 pìn5. in 1897, credere de laiSeptemarie 1866 p:MA la reprezinainCamerA neintreruptacela§ Decembrie 1867. colegiu. In anul 1891, panA la 1892, a fost Reintors In Paris, a fost numit la1869 chear ales vice-pre§edinte al Camerel. vice-consulalFranciei laTeme§var. La Gr. Nucescu a fAcut parte din cabinetul 1875 a fost insiircinat cu predarea unui curs Lascar Catargiu de la 1889 ca Ministru al de limbA §i literatura roman5 la §coala lim- Domeniilor, precurn §i din cabinetul gene- belor oricntale dinParis. La 1888, a fost ralului Gh. Manu din acela§ an. numit profesor titular la acca§i El a scrisì publicat :Tratatul obligaliu- De la 1879 estemembru al Academiei nelor2. volume (1878). Desprepartidele romilne. politice, Fragmente 'Politice, Chestiunea yi- Publicatil : La question des Ieraélites rou- rdneascd. mains au point de vue du droit. (i868). Les Ca ziarist, adirijat multA vremeTint- Serbes de Hongrie (1873-1874) Documents ina §i a fondat impreunA cu alti tineri con- pour servir it l'étude des dialectes ro/majas servatorl ziarul Epoca pe care l'a dirijat de (1873 ).Les Ronmains de laMacedoine (I 475). la 1885 pila la 1887. Alexandre le Bon, prince de Moldavie in colaborare cu G. Bengescu. (1882), Chants Pherekyde (Mihail). B:irbat politic, populaires des Roumains de Serbie (1889) §i MIscut in Bucuresci la 14 Noembrie 1842. alte numeroase serien i literare §i istorice. A fitcut studiile sale la liceul Louis-le Grand din Paris (1853-1861) §i s'a intors in tara Pilat (Constantin). General de di- la 1866 cu titlul de doctor in drept, vizie, rhiscut in Moldova la Io Aprilie 1838. ti§and caricra de avocat. A intrat in o§tire ca iunc5r, la 18 Decem- Intrat in politica militantit la 1875, face brie 1855 §i a fost inaintat sub-locotenent parte din cabinetul Ion Briitianu ca Ministru la 1858, apoi c:ipitan la 1865. AvAnd acest al Justitiel de la 24 Aprilie1896 pana la grad, el ia o parte activii la conspiratia mi- 24 Iulie acela§ an. La 25Noembrie 1878 litará care aduce dupe sine cAderea Princi- ja portofoliul lucriirilor publice §i'1 define pelui Cuza in noaptea de I I Februarie 1866, pilnAla Iuliu 1879 ; apolintràla io §i intrA in palat dimpreunA cu Lecca, Lipo- Aprilie 1881 In cabinetul Dim. Briltianu ca ianu, Costescu, spre a presenta Domnitoru- Ministru al Justitiei pan. la 16 Noembrie lui spre iscAlire, actul de abdicare. La 1870 cilnd e trimis la Paris ca Ministru plenipo- pleacà in Francia, seangajeazi in armata tentiar, unde stA panii la 1884. La 16 De- francezà, §ija parte la luptele contra Ger- cembrie 1885 ja portofoliul Ministerului de maniei ; din care cauz:i,fiind inrolatfAr:i Externe §i'1 tine plinA la 1888. autorisarea guvernului, este §tersdin con- La 1895, ales deputat al colegiul I-Ù Ilfov, troale. este ales §i vice.pre§edinte al Camerel,iar La 1877, isbucnind rezbelul intre Ro- la 31 Martie 1897 i se incredinteaza por- mAnia §i Turcia, e reprimit in o§tire cu gradul tofoliul Ministerului de Interne in cabinetul de loCotenent colonel §i avansat colonel la Dim. Sturdza. 1877. Intimpul rezbeluluiafost sub-§ef de stat-major. La 1883 a fost inaintat ge- Pherekyde (Stefan).Jurisconsult, nas- neral de brigadà ; la 1893 comandA divi- cut la 1806, incetat din viatà in Bucuresci ziunea din Dobrogea iar la 1896 pe cea din la ii August 1887. Am&nunte biografice Galatzi, unde se Ose§te §i acum.

PIS -5 - Pdt

Pisoski (Nicolae).Locot.-colonel, om ciului de la 1850 la 1851§iMinistru de politic, nascut in Moldova. Data nascerel §i Finance in 1861. incetarei din viata necunoscute. A inceput Apoi in 1877 a fost comisar general al prin a fi revizor pe langa Ministerul de In- guvernuluI pe langacomandantul §ef al terne din Moldova la 1834, apoila 1840 trupelor ruse§ti, de la inceputul ostilitatilor a fost casier de judet in Boto§ani, la 1849 pana la 13 Iulie acela§ an, cand a demisio- prefect in Boto§ani §i de la 1854 la r856 nat. In r880 este trimis In misiune extra- prefect al judetului ordinara la Madrid §i Lisabona spre a no- La aceasta epoca, el lucreaza pentru unirea tifica Regelui Spaniel §iPortugalie Inde- Principatelor §i mai ales pentru alegerea lul pendenta Romaniei. La 1891 a fost Ministru Cuza ca Domn al Moldovel. In privinta ro- plenipotentiar al tarel la Roma. luluI important jucat de Pisoski in aceasta imprejurare, iata ce spune A. Xenopol in Is- Poenaru (Costantin).Gencral de di- toria Romdnilor: «In seara de 3 Ianuarie, de- vizie, nascut in Bucuresci la 8 Aprilie 1842. putatil liberali nationali se intrunira la Cos- A intrat in §coala militara din BucurescI la tache Rolla. Aid dupa ce se discuta pana Io Iulie 1859 §i afost inaintatsub- loco- lai iore,Mihai Kogalniceanu vazand dt tenent la ro Iulie 186 r, apoi oficer supe- nu era cu putinta a se obtine conglasuirea rior la 1872 §i locot.-colonel la 1877. tuturor asupra unel persoane, e§i furios din In timpul rezbeluluiIndependenteldin adunare. Dupa el eraií sil se iee mal multl, 1877-78,era oficer de stat-majorcand i cand Pisoski se arundi lau§e, scoase un se incredinta comanda regimentului 8 de pistol §1 ameninta sa se sinucidhin casul liniecare a luptatviteje§telaGrivita §i candtoti ar urma inainteaparasi cons- Tatargik. Inaintat colonel la 188o, apoi ge- fatuirea. Reluandu-se in desbatere pe cine sa neral de brigada la 1891, comanda divizionul aleaga, Pisoskicare §edea la gurasobe'', al 3-a din Targovi§te, cand la 22 Iunie 1894 rosti numele lui Alcxandru Cuza.» i se incredinteaza portofoliul Ministerului de Voda Cuza o data Domn Pisoski intra Rezbel, pe care'l tine pana la3 Octombrie in armatii ca simplu cadat in armata Mol- 1895 in cabinctulprezidat de Lascar Ca- dovci la 1857. In acea§T zi e inaintat sub- targiu. locotenent §ila 1858 este dipitan. In 1863 La aceasta epoca a fost apoltrecut co- ajunscse locot.-coloncl, adjiitant al Domni- mandant al diviziel din Dobrogca. torulM, omul sab de incredere pe care nu Ilparasi un moment. Poenaru (Petre).Profcsor, nascut in Dupit abdicarea Domnitorulul, a trca zi, Craiovala r799, mort in Bucurescl la 2 la 14 Februarie 1866, N. Pisoski demisio- Octombrie 1875. A facutstudiilc sale in neaza dinarmata. De atund§ipana la §coala greceasca dinBucurescl §iapol in moarte, a trait cu dcsavar§ire departe de lup- §coala lul Lazar. La 1821, a servit ca se- tele politice. cretar lui Tudor Vladimirescu spre a'l traduce diferite documente, §i apol a plecat in Place (Victor).Diplomat francez, fost strainatate. consul francez in Moldova la 1856. E unul Dupe o lunga calatorie prin Anglia, Ger- din diplomatil cari m'Acontribuit la propa- mania, Francia, Poenaru se intoarse in tara garea §i admiterea ideei Unirel Principatelor. la 183 r,§i peste putin timp, fu numit di- Casa lui Victor Place, devenise localul unde rector al §coalelor nationalc, §i interna co- se aduna6 totl frunta§if Moldovel carl luptaií legiul national din Bucurescl, acel din Cra- pentru unire. Cu ajutorul seel §ial lui Ubi- iova, scoalele primare dincapitalelejude- cini, Quinet,ziarele franceze imtratiseaza telor §1 cele rurale din Muntenia. cauza noastra pana la izbandit. Destituit dupe 1848, el '§i recapata postul Nascut inParis la1822, a incetat din la 1856, §i la 186o fu numit consilier de stat, viata la la 1875 in acela§ ora§ lar la 1870 ales membru al Academiel romane §i pre§edinte al Societatei pentru invatatura poporului roman. Plagino (Alexandru). Om politic. Scrierile lui Poenaru sunt : Mueul Na- Data nasccrel §iincetareI din viatanecu- lional (1836-1837) Geometria (1837) noscute. A fost prefect al politiel Bucures- jionarul Academia. (1840)Vocabularul fran-

152 Pörii ce.zo-romiin (1841) aceste douà incolabo- ani: Ldcrdmioare, Lki, la 30 de ant, Judecata ratiune cu A. Florian §i G. Hill. Invdtdturt ji osdnda». de prdsirea duilor ji crescerea gdndacilor de mdtase (1849). George Lrqdr ji scoala Ro- Pompiliu (Miron).Publicist, niiscut in nuind (1870). Scheik tinutulBeiu§ului la1848,incetat din viata inIa§1. A fácutstudiilesale in Pogor (Vasile).Om politic, nAscut in gimnaziul de la Nagy-Vasad §ile-a termi- Ta§1 la 1833. A filcut studiile sale in Paris, nat laUniversitAtile din In! §i Bucuresci. arátánd o preferin0 deosebità pentru lite- Venit in tará la 1868, a fost numit pro- raturá. Colaborator al reviste!Convorbiri1 e fesor la scoala centralá de fete din I.1§1 §i ¡iterare de la intemeerea el, a publicat acolo apoi la scoala militará din aceni localitate. numeroase traducerl din poeta latini, fran- A publicat : Balade populare (1870), Anta- cezi §i germani, intre altcle a tradus opera logia ronuind pentru usul §coalelor secundare lui Schiller Faust. (1877), logofitulut Konalei (1888), A fost in mai multe ránduri, deputat, se- Studii sicritice,Doine populareji poe.zit nator, vice-pre§edinte al Camerci, apoi pri- proprit; aceste dota din urmá aú apárut in mar al ora§ului Ta§1. revistele Comborbiri Dio-are, AlbinaPin- La 1870, numit Ministru alCultelor in dulut, Traian. cabinctul Manolache Costache Epureanu la 20 Aprilie, a demisionat fará sá intre Poni (Petre). Om politic,profesor, functiune. nAscutla 1841. A fácutstudiilesale in stréinátate §i a fost numit la 1865 profesor Polizu-Micsunescu (Dimitrie). Ju- de chimie organicA la facultatea de sciinte risconsult, náscut in Bucurescl la 1836. A din Ia§I. fácut studiile sale in Francia de unde s'a A publicat :Notiunt de fkied (1874). intors cu titlul de doctor in drept.Intors Apa mineraM de lanandstirea Neamjulut in tará a intrat in magistratura la 1866 fiind (1877).Observutiunimetereologice (1882). in acela§ timp deputat in Constituana Rind Cercetdrt asupra mineralelor dinmasivul pe rAnd pre§edinte de Tribunal, membru cristalin de la Broscent (1882). Analisaa- §iin urmá pre§edinte al Curtei deapel pelorminerale de laPeatra (1883).Curs din Bucuresd, a demisionat spre a se alege de chimie (1887). Analisa apelor minerale Senator in parlamentul ales la 1883 pentru de la térgul Neamplut (1889). Elemente de revizuirea Costitutiunel. In acel an dimpreuná fkicd (1891). cu V. Boerescu §i N. Fleva a fost desemnat P. Poni este membru alAcademia' ro- pentru a elabora ante-proectul de revizuire mane. A fácutparte din cabinetul genera- al constitutiuni §i modificarea legel electo- lulul I. E. Florescu ca Ministru al Cultelor rale. A fost ales chiar ramtor alcomisi- de la 21 Iulie 1891 pina la 21 Noembrie une! de revizuire. A participat inanil ur- acela§ an §i din cabinetul D. Sturza tot ca mátorl la insemnate opere de legislatiune, Ministrual Cultelor de la4 Octombrie precum modificarea codul de comerciù, etc. 1895 pán5 la 21 Noembrie 1896. Polisu-Micsunesti Autor Pontbriant (Raoul).Vechi6 profesor dramatic, pictor, muzicant, niiscut in Bucu- de limba francezá ;data nasceraì incet5- resci la 1846. A fácut studiile sale in Ger- re!dinviatánecunoscute. A publicat : mania §i apol a imbráti§at cariera armelor pe Noua grctmaticd romdneascd.Chela autori- care a párásit'o dupe scurt timp, spre a se lor Prosodie. Abecedar. Dictionar ro- ocupa de muzic5. §ipictuti. Ca pictor '1 nidno-francez (1862). datorim tablourile. Pe jdrmul mara, premiat la expositia din 1874, un militar din evul Pop-Florentin (Ioan). Profesor, nás- meditt, care se gise§te in galeria M. S. Re- cutinTopa (Transilvania)la1840. A gelui RomAniel. fácut studiilegimnaziale la Cluj§i a ter - Ca muzicant a compus ariile pentru poe- minatcursurile facultAtelde litere §i filo- ziile lul.Eminescu. Sotnnoroase pdsdrele si sofe din Viena. La 1867 a fost numit pro- «Lasd-lt lumea ta uitatd». fesor de filosofe la liceul din Boto§anl; la Pentru teatru, M. Polisu a scris tu ultimi! 1869 a fost transfertat in Balad §i peste un

POP - 153 - POP an in Iasi unde ocupi Ora astà-zi catedra de bateriilerormine contraacestelcetkti de filosofie. turcesti, Apol a luat parte la luptele de la A publicat :aintecevoiniceffl (1870), Plevna si Rahova. Inaintat colonel la 1887, Fundamenta de filosofie (1871), Integritatea a fostimiltat general de brigadA la 1894 educatiet (1871), Romeo, rotrian(1873), si comandant al regimentclor intArite F.N.G. Estetica(1874),Decebal,nuvelA istoricA (1882), Jocurt froebeliane (1884), Metoda Popescu (Nicolae.D).-Publicist, nAscut nota de a invcria arittnetica (1887), Avram In Bucurescila9 August1843. A fzicut 'Uncir (1891), Anecdote populare, Tineretea studiile prirnare si gimnaziale in Bucuresci lut'tefatt rel mare (1897). si apoi a intratla1861 ca funcionar la Ministerul de Externe copist, inaintind pilnii Pop (Gavril).-Istoric, niiscut in Sclice la postul de sefalserviciului arhivella (Transilvania) la 1818, incetat din viatA la 1876? post pe care'l ocupil si asa-zi. 1888. El a scris : Rada al III-acel Frumos §i A ficutstudiile sale laCluj si semilla- o sumA de alte nuvele in Calendarill poi- rul din Bla§i6 ;apoi a fost numit in 1842 Ira latt. Cele mal* principale sunt :TrYttilia profesor sidirector alliceului din Blasiù, de la Rovine (1866), Moartea lut Mihat- post pe care '1ocup5 pAn.ila 1862. De V iteavi (1867), Distractille lut Vlad Tepe§ acolo, trecu paroch laPloasca-baia, vicar (187 r),ConstantinBriincoveanit(1873), la Hateg si la 1862 cationic la Lugo. Mantea Vodd celrerei (1873), Baila Mdrd- Ela publicat :Maititscrisele lut Sanutil cine (1874), Alexandru Izipalneanti (1875), Clain (1848), 1Storia Daciet antice (1855), Mircea cel berirdn (1876), Constantin Han- Geografia be-manita! Temipara (1864), Is- gerliu (1877), ConstantinMavrocordat (1878), toria revolatinnet divine a ambelor Postelnicul ConstantinCantactqiito (1884), (1869). etc... Rada al VII-a de la Afumatt (1885), Epoca hit 'D. Can/emir (i 8 6), Epoca Ghicule,stilor Popescu (Eufrosina), - A rtist5dra- (Ï889), Al cinrelea rk-bol ruso-turc (1806- matick niiscutà in Craiova la 1828, dintr'o 1812 (1894), etq., etc. familie de boerI. Av 'ad o educatiune bine AfarA de aceasta, N. D. Popcscua pu- ingrijitii si o instructiune superioark a sim- blicat cu incepere de la 1887 Efemeridele, timtit incii din tinerete o mare atractiunc adicA cvenimenteleprincipalealefie-cii- pentruarta dramatic5si malales pcntru rul an. cantee. Sub numelc de E. Marcalini, o giisim Popescu (Petre). Profesor, niSscut in pe la 1845 mal pe toatescenele din Eu- comuna Boca (Banat) la 1804, incetat din ropa,c:intAnd cu mare izbandiila Mila,p, viatl'i in Bucurescila 17 Decembrie 1889. Venetia, Palermo,Florenta etc, in operile A filcutstudiiin dreptlafacultateadin cele mai renumite. Dar peste putin se in- Pcstai tcologia la institutul romfmesc din toarce intarA, intrAla teatrunational Arad. devine societaril a primel noastrc scene pe Pe la 1846 veni in Moldovai fu primit care nu o pAriiseste panii la 1891, dind a fost in casa Rosetti, in calitatc de dasdil al ti- inscrisiS intrepensionareleateste"'institu- ncrilor Th. §i D. Rosetti. In toamna anu- tiunl. lul 1848, se reintoarce In Banatsi dela Eufrosina Popcscu s'a distitlstu deosi- 1849 pfulA la 1855 e profesor pentru limba bire in rolurilc de mutua nobild §i in come- si literatura rom:Iniila facultatea de litere diilc zise de salon, prin dictiunca s4. perfeca din Temisoara. La 1858 se reintoarcein elegano joculut. RomAnia, eprimitindatAin corpuldi- dactic iise dá. catedra de limba latinA la Popescu (Mihaf).- General de brigadk gimnaziul LazAr ; de aci trece la Cantemir, nitscut in Bucuresci lai Mai 1843. Elev unde stA p:InA la sférsitul vicie! sale. al scoalei militare, a fost inaintat sub-locot. la 1863, si mator la 1875. In timpul rez- Popescu (Simeon).--N5scut la 6 August belului Indepenclentei, a ecsecutat lucriírile 1848in Ripa de Jos (Transilvania) de int:irire in contra Vidinului sila 24 A- fAcut studiile liceale in Blaj, iar cele supe- prilie 1877 a comandat deschiderea focului rioare in seminarul din Sibiù, apoi la Uni- 'O b

POP PO? 154 versitateadin Lipsca.Intorsinpatrie, a Popovici (C. Aurel).Publicist, nifscut ocupat postul de profesor la seminarul An- la 1863 in Lugo s (Banat); a fiicut liceul in di ciandinSibiù, directoralinternato.'cl Brasov si in Beius, unde a trecut si baca- aedo/ seminar si catillet al scoalclor hetc- laureatul. A urmat apoi medicina la facul- rodocsc de acolo ;asesor (consilier) al con- t4iledin VienasiGraz, flicêndinsiiin sistorului arhidiciesan in senatul scolar, apol acelas timp studii de filosofie istiinte po- deputat al sinodului arhidiciesan sial con- litice. Este autorul Replicei tinerimel uni- gresolui nationalbiscricesc. Inprimul an versitare romhe din Transilvania, o scriere de profesora s'a preotit, primind gradul de care a f5cut oare-care sensatiune cAnd a apA- diacon, in care grad a servit ptnà la 1883, rotsi carefu tipAritil incinc!limbi,in cAnd a fost ales si instalat ca protocre6 al 25,000 exemplare i réspAnditAintoatit circumscriptionci Sibiului, in carc funcione Europa. a stat p,Ini. la 1888, c:ind a fost suspendat Ca membru incomitctul nationaldin contra legei, din motive politice. Transilvania, Popovicl preconizeazii nol;tica Chemat in accl an deMinistrul Majo- de agitatiuni sistematicePentro publicara rescu,aocupatpostuldeprofesorla Replicet el fu condamnat in 1893 de cAtre facultatcatcologicAdinBucurescipanA Tribunaluldin Cluj,la 4 ani temnitii la 1891, candademisionatsiapri- Stat. mitdirectioneabiblioteceicentrale,pe Amcnintati dc alte cate-va procese, el care a ocupaeo pAnii la 1893, la carc datà Sc refugill in RomAnia si se stabiliin Bu- s'a .retras rèmAnad numal cu catedrade cures& religiunesi istoria ti:rel de la scoala nor- In afarA de Replicd, el a mal publicat : inalit de institutor!, catedritpe carc o are Principiul de nationalitate (1894), Cestiunea de la venirca sa in RomAnia. In Iulie 1894 nalionalitdplor 4s1 mod urde solutiunet sale 'in a fost insitrcinat co directionea internatulul Ungaria ( I 8 9 5). Sf. Saya, de unde s'a rctras in Scptembrie 1895. Popovict (Ioan).Poct, nIscut in Lo- Serien!Genesa evam;eliilor (188o), Me- gos(Transilvania)la1869,incetatdin lod ica speaald a si udild ul religiunet (1880), viatit la Io Scptembrie 1892 in Lugo, fi- Calechism (1880),Desvoltareapriman, - student la institutul teologic din luí papalsi inf lueata asupra crepind- acea localitate. Oler (1882); etc., etc. A publicat viata meseriasilor 1-Rival, (1893), Poesit diverse. Popescu Profesor, publi- Eracolaboratoralreviste!Convorbirt cist, nAscut in Logos (Baila°la 28 Scp- litera re. tembrie 1860. A fácut studiile sale in filosofic ilitcre in Roma si Buda-Pcsta. Popovid (Saya). Scriitor, nitscut Intors in tarà cu titlul de doctor in filo- la 1804in Resmarl, Transilvania, incetat sofie si licentiat in litere,a fos numitla dinviatAla 1879. A studiatin Sibiù 1883 profesor la liccul si scoala comercialA Cluj, apoi laViena; dupit un an a imbrAtisat din Ploestl, unde a functionat pânà la 1892, carierapreoteascii. EpiscopulSagunal'a cand a trecut ca sub-director al inv45min- chemat la postul de profesor de teologic tulul primar la Ministerul Cultelor. La 1894 pedagogiein Sibiú,unde multi ania pArilseste aceastii functiune spre a trece ca lucrat caasesor in consistoriularch. Ne- profesor de limba germaa la liceul Sfantu voele familiare silit sà seretragA ca Saya si de limba italiaa la scoala specialA preot la Resinar!. Era cunoscut si sub nu- de finance. mele de Topovict-Bercanu. Scrierile sale sunt, pentru teatru : Sgdrcitul, A publicat:Culegere de istoril morale (1846- Cain Gracchu, Magda, Rosmersholni (tradu- 48). Epistolariu (1847), Kuruefasstee Conver- ceri), jucatepe sccna Teatrolui National ; sations u nd Wörterbuchder deutschen uud roma- apol oirs practic de limba germand, Cres- nischen Sprache (1852), Gramatica germand tomalia gemand, Compendiodi gramatica (1858), Vocabular roma' no-netniesc (1868), omana (cArti didactice). Gnu-ter-Gua, der ro m. und deutschen Sprache (1886).

POP '55 PRA

Popp (Mihail). Pictor,nitscutin politique, ujuilila,, e el religieuse en Ot ient, carti Brasov la28 Martic 1827. A urmat CLIC- relative la starea sociala din Itom-Inia. surile scoalclor dinIocalitat i apoi dupa ce astatdolaniinscoalamilitara,a Pralea (loan). Publicist, nAscut in Be- inceput sil ajute parintelul sUi la zugravirea sarabia,satulVolnicetul Rama, in anul interiorilor de biserici. 1769, incetat din viata la Iasi in 1847. A La 1845,el jalead laViena, unde ur- ahora mult timp prin Rusia si aramas meaza cursurile Academia' de Bele arte cunoscut prin compuncrea une! intregi Psal- peste doiani se intoarce intara si parti- tiri in versuri (1820),i unui JIU abetcu cipa in 1848 la revolutia din Transilvania. numere arabice spre a servi ca alfabct uni- La 1849se refugiaza inPloestisiapoi versal. vine in Bucuresci unde trileste zugravind fir- me la pravalii. Proticf (Petre).Medic, de origina bul- Peste cat-va timp, asociindu-secu pic- gara, nascut in Sistov, incctat din viata. A torul Lecca§i poleitorul Barbu StInescu, vena in tarala 1822, dind a fostnumit el zugraveste in1852 interiorul bisericei doctor al temnitelor din Muntcnia. Apoi a Curtea veche, Sfintu Gheorghe nolli Ca- fost profesor de patologiechirurgicala la pcla de la Cimitirul Serban-Vodadin Bu- scoala de medicina si farmacie in 1858. in curesci ;la 1855biserica Domneasca din acelas timp era doctor la ' azilul Marcutza. Urgu-Jiù, biserica delaschitulFrasinel, In 188o a trecut la pensie si s'a retras in in 1-863 bisericele Radu Voda din 13ucuresci, Bulgaria, Linde a incetat din viata. sfantul Nicolae dinBucuresci,Satu-Lung din Ardeal, undc in urma unui accidcnt, Protopopescu (Dumitru).Miscut la perdu deuetularatator al manel drepte. 5 Mimarle 185o in comuna Poboru (Oh). La 188tiPopp, s'a reintorsinBrasov A primitinstructiunea primara inorasul unde s'a stabilit. Slatina, a urmat cursurile liccului Mate! Ba- sarab din Bucuresci si a terminat scoala de Poteca (Eufrosin). Pcpet, profesor, drept din Paris. nascutla 1780, incetat din viata la 1856. Intors in tara, a fost mal Antairt profesor Di m preuna cu Simeon Ma rcovicii C.Moroiu, de timba romana la scoala normal Carol la a facut studiile sale in str6inatate, dup6 ce de la 1871 Octombric pana la1873 No- orinase cat-vatimplascoalele grecescl embrie. Apoi intra inmagistratura si este din Bucuresci. Intors in tara a fost numit suplcant ijudecator laTribunalul Buze6 profesor la Sfintu Saya unde a predat cur- de la1876 la1877, prescdinte al Tribu- surile pana la 1821. Apol a plccat iarasi la nalul Ialomita de la 1877 la 1878. Paris de unde s'a reintors la 1825 ca pro- La aceasta epoca, e numit directorge- fesor defilosofietot la Sfantu Saya.La neralal Vamilor,pc urmil trece secretar 1832, fiind slabit de boala, a demisionat general alMinistcrului de finance si apoi a intratca egumen lamanastirea Motru. director general al Regici Monop. Statului La 1846a infiintatdinveniturileaverei (1878-1888). sale, doué burse pentru scolarii saracl de la Deputat al colegiului Olt de la 1888 SI. Saya, iar prin testamentul s66 din 1856 pana la 1895, e numit iarasidirector ge- a lasat pentru acestielevi, un capitalde neralal Regiel Monop. Statuiul la1895 1,200 galbeni. pana lai Aprilie 1897. Parintele Eufrosin Poteca a scris: Ele- De laiAprilie 1897 este sub-director al mentele filosofier lui Ainechie, trad,ucere din creditului fonciar rural. limba greceasca (1825).Sjiintascripturti traducere dth limba greceasca (1836). Protopopescu Pake (Emanoil). 135r- bat politic, fiul unui preot delaI3iscrica Negustori din Bucuresci,niiscut inBuco- Poujade (Eugène).Diplornat francez, rescila1843,incetat din viata in I3ucu- nascutla15Ianuarie1815,incetatdin resci la 23 Aprilie 1893. A facutstudiile viata la 7 Martie 1885 in Paris. sale in tara si le-a terminat la facultatile din A scris :L'union des PrinciPautés, Chre- Geneva si Paris. Intors in tara, incepe pi-in tiens et Turcs, Sanes et souvenirs de la vie a fi greficr la Tribunalul de comercii1, apoI

PRO 156 PUM demisioncazil §i se inscrie ca avocat in ba- dota anual din venitul lor patru fete s'érmane, roulCapitalei,ceind enumit §iprofesor ro,000lei societätel preotilor mireni, 100,000 de drept administrativ la §coala comercialä lei azilului fondat de dänsul la biserica U- din Bucuresci. La 1877 Protopopescu-Pake, dricani. intrii in politicii aläturi cu sincerilliberali de sub conducerea lui G. Vernescu §i la 5 Pumnul (Aron). Profesor, näscut la Mal 1876 este nninit prefcct al politiel Ca- 1818InsatulOciulata,lingàFilgära§u pitalei. Peste cate -va lunidemisioneazit §i (Transilvania), incetat dinviata la 12 Ia- se alege deputat. nuarie 1866. Fi6 de teiran, a urmat cursu- La 1885 dimpreunä cu G. Vernescu in- rile scoalei din Odorheit'i, apol fácu gimna- cepe lupta contra partidului liberal pe care ziul din Bla§iù§i terminä studiilesale la o duce pánit la 1888,flic6nd parte din o- Cluj§i Viena. Intors in Bla§i6, fu numit la 1847profesor de filosofie la liceul din In urtna venirei guvernuluiconservator acea localitate. la puterein1888,Protopopcscu-Pake se Isbucnind mi§carea revolutionarà din 1848, alege primar al Capitalei §i administratiunea Aron Pumnui e silit sá fugä in Bucovina sa se distinge printeo deosebiteiactivitate unde frapiHurmuzache '1 ia6 sub protec- pentru infrumusctarea §i inseinettoskrea Ora- tiunea lor, §i e numit la 1849 profesor de §ului. Intre alteleise datore§te terminarea bimba romänä lascoaladin Cernäuti. In deschiderelbulevardulut Academici in spre decurs de 17 ani el ciesvoltä acolo Roma- Obor §iCotrocenI, iluminarea co nilor veniff din toate pärtile, tesaurele limbei electric5 a acestui bulevard §i a so§elei Kis- §i litcraturei noastre §i läte§te in inimi sen- selef, alinierea §i insänätoirea multor pärti timentul iubirel patriei mumä. ale ora§ului. Principalele sale publicatiuni manuscrise De la 1888 §i pänä la moartca sa, el a sunt representat inCamerii colegiulal 2-a al Tractat de filosofie, prelucrat dupà Cant ora§ului §i era pre§edintele unor insemnate (1848), Arta poesier (studiucritic),Versi- institutiund deajutor.Prin ingrijirea sa, ficatia rontiind,Gramatica romdmi (1864), s'a edificat Azilul§i§coalaprotopopului Lepturarill i-onidnescu, in 6 volume (1862- Tudor, al cärui executor testamentar a fost. 1865), Extract de literatura romdnd, Limba ronicind, (*Ni-e fugilivd asupra limbel §i is- Protopopescu (Tudor). Preot, proto- torid literatura' ronuine,Fondul religionar pop, incetat din vial la 1883. Mare filan- ronuin din Bucovina (1865), Retorica, Con- trop, a läsat cca mal insemnatä parte a a- vorbiri limbislice, Privire fugitiva' asupra is- N'ere' sale pentru opere de binefaceripre- toriet Romanilor ci Romdnilor, «Foaea pen- cum : 3000 lei SocieteiteT pentru invätätura truminte, inimdi literaturtf»,Gramatica poporului romän, 70,000 lei pentru §coalà compleca a limbet romdne, Form eledin a- profesionalä, 800,000 lei pentru un institut /ara ale cuvintelor limbef romdne. care poartä numele sc6, 8,000 lel spre a se

Quinet (Edgard).Istoric §ioni po- Numele luiQuinet '§I are load dc o- litic, bärbat de stat francez, näscut la Bourg noare in acestdictionar prinfaptul citel (Francia) in 17 Februarie 1803, incetat din dimpreunä cuBataillard, Ubicini, Michelet, viata la Versailles (Francia) in 27 Martie Victor Place, s'afeicutin strèimitate,fie 1875. prin presä, fie prin lumea politicä, cel mal N'avem sA urmärim aid toatä activitatea aprigapèrätor§isustinaoraiaspiratiu- politicä §i literarii aacestuiilustru bärbat nelor Munteniel §1 Moldovei pentru dobän- de stat §i serviciile imense ce a adus tärei direa unirei. sale. Ca semn de recunVentd, Corpurile noas-

QUI - 157 ,R.A.0 tre legiuitoare, aú acordat in 1866 luf Ed- manix, vulgoValachicw numinatx (r867 gard Quinet, drepturile de cetAtean romin. Berlin). De la Bonn la Coblenq (188 1) O- magiul artelor, versurI (1882), U ameninpzt Q uintescu (Nicolae). Doctor in filo- cu decapitarea (188 r) Studii critice (1887), sofie ; a fost mal intêiù profesor lafacul- Chesliunea lul u mut (1895). 0 formatiune tatea delitere din In' la 1869 §i apoi a adverbiald introdusd «fuiorut popet» In timba fost transferat in Bucurescl la ca pro- romdnd (1895). Noul proect delege al in- fesor de literatura latin5. §i istoria ei, la fa- vét dmintulut public. cultatea de litere. N. Quintescu este membru al Acadentiei A publicat : De diminutivis Upa Ru- romane.

Racocea (Teodor).Translator romA- N. Kretzulescu de la ro Tulle 1862 pâml la nesc in Lemberg la 1817, publia la aceastà 30 Decembrie acela§ an. epoca acolo prospectul une fol romine pe- riodice care insA nu a apArut de cat la 1820: Racovita. (Nicol-de. Gr). N'Ascut in Chresioniaticul romdnesc». Bucuresci la 1838, incetat din viatA la Roma AmAnunte biografice despredansullip- la 3 Martie 1894. A fAcut toate studiile sale s CSC. In Germania de unde s'a intors cu titlul de doctor in drept §i a fost numit imediat se- Racovitz6. (Dimarle. D). Publicist, cretar general al Ministerului Justitiel, post critic dramatic, nAscut la Buzei.'t la 18 Oc- pe care l'a ocupat de la ro Noembrie 186 r tombrie 1868,incetat din viata in Bucu- para la 15 Martie 1863.N. RacovitzI avea resci, la1892. A debutat in ziaristicA la insA o deosebità aplecare pentru muzicA §i 188o printeo serie de articole publicate in arte, drora le-a sacrificat politica, ocupin- Binele public §i adunate apol in volum sub du-se mal alesde propA§ireaAtheneulut titlul «Observdri sociale ji morale». La 1882 romdn dimpreunA cu C. Ecsarcu, Al. Odo- a trecut la ziarul Romdnia liberd unde sub bescu, Wachmann, etc. pseudonimul Sfinxa scriscritice teatrale In cabinetul Ion Ghika de la 1870, a luat s6pt6mitnale, aposi a publicat in Revista Notíd portofoliul Cultelor §i Instructiunel Publice numeroasc studii asupra teatrulul din Bu- la 18 Decembrie §i l'a piistratpAnA laI I curesci. Martie 1871. De atunci a trAit aproape retras din viata politicA. Racovitza (Matake).Fost mare sita- tar peste o§tirea din Muntenia pAnit la 29 Radovici (Alexandru). General de Martie 1823 cand a incetat din viatii. Amil- divizie, nàsutîn Bucuresci la ro Iunie 1832. nunte beografice lipsesc. Intrat in arrnatii ca sergent la 1847, a fost tnaintat sub-locotenent la 1849,colonel la Racovitzà. (Nicolae.D).--Om politic, 1864,§igeneral de brigadà la1871. La magistrat, ascut la 1820 in Bucuresci, in- 1891 a fost inaintatgeneral dedivizie in cetat din via0 in Bucuresci la 1806. A in- rezervà i trecut inretragere.In timpul trat in administratie la 1838ca scriitor la rezbelului Independentei (1877-78), a co- departamentul Dreptiitei, ainaintat §ef de mandat corpul al 2-a de armatà. masA la 1847 §i judedtor la Trib. Ilfov in 1850. Apol dupA ce a fost prefect de judet Radovici (Nicolae).Locotenent, nAs- in 1856 §idirector al Ministerului Instruc- cut lu 1840 Iunie 30, incetatdin viatà la tiunei publice in 1858, e numit membru la 7 Noembrie 1877. A ititrat in o§tire ca sol- malta Curte in 186o §1 p5streazA acest post dat la 1861 §i a cipAtat la 1869 gradul de pâná la 1864, cAnd demisioneaza. sub-locotenent. In timpul rezbeluluiInde- A fost Ministru alCultelor in cabinetul pendentei, face parte din regim. ro Doro-

RAD i8 RAD

banti §i moare ca locotencnt pe campul de Incepand de la 1829, el a redactat: Curierul lupta in fata Rahovel, la 7 Noembrie 1877. de ambe sexe, Curierul romd nesc, ear in limba francezA a scris :Souvenirsetimpressions Radu (Mihai).General de brigada in d'un proscrit, Mémoires sur les événements de rezervA. NAscut la1840, mort la 1894, 8 1848. Aprilie. In poesie, Eliadea scrism epçt A intrat in armatA la 1857 cu gradul de Sburatorztl §i satira aCdceFue a cadet §i a fost inaintat sub-locotenent la 1858, Ca om politic, a fost unul diiiApeteniile maior la1867, ear in anul 1869 a demi- revolutiunel din 1848 cu Golescu, Magheru, sionat din armatA. Peste catI-vaani, a in- Tell, Scurtu, facénd parte din Locotenenta tratinadministratie§i a fost numit mal DonmeascA. intaiil prefect al judeplui Baila 1876, post In fata Acaderniel, Statul a ridicat o statue pe care l'a ocupat pana in momentul is- in Bucurescl spre amintirea§ineuitarea bucnirel rezbelului Independentel, cand a fost misiunei istorice indeplinitA de Eliade RA- chemat in Bucurescl §ii s'a incredintat pre- dulescu. fectura politiei Capitalei in 1878. Cu drept cuvant insà, unele din scrierile La1885, a fost Ministru alLucrArilor sale sunt criticate, pentru cá Eliade a cautat publice de la 2 Februarie panA la 17 Oc- poceasca limba romarreasca, italienizand'o §i tombrie 1886, cand trece la Interne inca- schimband intre altele consonanta c prin q. binctul de sub pre§identia lui Ion BrAtianu, Exemplul sAti din fericire, pe acest teren al pana la i Martie 1888, cand demisioneaza. gramaticel, n'a fost urmat de cel latçi scrii- In 1884, is'a dat gradul de general de tori. brigadl in rezervA.

R adulescu (Eliade Ion). Poct. §i RAdulescu-Motru (Constantin). scriitor, cunoscut mai mult sub numele de NAscut in comuna Butoe§t1 jud. Mehedintl loan Eliade de cat sub acel de Rddulescu, In 1868 Februarie. A terminat facultatea de nascut in Té'rgovi§te la 1802, mort in Bu-. litere §i de drept in anul1889in Bucu- curescl la 1872. resci, a continuat studiile in filosofie la Paris, A facut studiile sale in §coala Sf. Miinchen§iLeipzig, de unde in 1893 s'a Saya, reintors cu titlul de doctor in filosofie. La sub conducerea lui Gheorghe Lazar §ia fost elevul sA1r cel mal meritos. Opera li- 1895, (14 Martie) cand s'a inaugurat fun- terara a lui Eliade Radulescu este colosala. datiunea universitarA Carol I, afost numit secretar al comitetulul Scrierl didactice, poesil,publicatiuni poli- administrativ §ibi- tice, filosofie, lucrArl teatrale, scried in limba bliotecar al acesteI institutiunI, post pe care Iranceza asupra istoriei nationale, toate Il ocupa. §i in prezent. Scrierilesale sunt : Z6 r Enwickeli'ing von Kant's Theorie der fost concepute deputernica saimagina- tiune. Carísalitat (Wiindt's Philos. St6dien B. IX), Acestul autor se datoresc urmAtoarele lu- diferite articole cu cuprins filosofic in Con- crArl : Gramatica romdneasca, vorbiri literare §i Epoca literara §ialte re- Fabulelelut viste. Tichinael,IstoriaUniversala jimitologia, Istoria Romdnilor,Regutele saa gramatica poe.ziet, Pro fejia lutDante, traducen l din Lord Rallet (Dimitrie).Otn politic, Miscut Byron, aristianismul la inceputul scra, InConstantinopol,incetatdinviata,in Isachar, aristianismul ji Catolicismul, Boto§ani la 1858, Octombrie 25. A facut Equilebrul intrq antitese,Instit ulule Romd- studiile in strAinatate §i a intrat in magis- niel, Proprietarif ji Sisttenit, Paralelism futre tratura ca prezident al Tribunalulul din Bo- timba italiana ji ronuina, Meditatit poeticadin to§ani. La 1849 a fost director al Ministe- Lamartine. ruluI justitiel. din Moldova, apol mai tarziù Eliade a lucrat mult pentru Teatrul national, sub vodA Grigore Ghika, Ministru al Cul- traducad pe Atnlitrion de Molière, Norma telor din Moldova. din italiene§te §i scriind nurneroase articole A fost unul din membril activi ai comi- In Grqeta Teatrulut. Sub auspiciile sale, s'a tetului unionist din Ia§1. dat in BucurescI la1834, prima reprezin- tniune teatrala, in limba romanA, R4mniceanu (Naum). Preot, publi-

RAS 159 -- cist, nascut la 1764 inBucuresd,incetat 1862 a inceput apractica mai mult timp din viata la 1839. profesiunea de avocat§imulta vreme a A fácut studiile la§coalele grece§ti din fost aproape singurul avocat roman in toatil Capitala §i apoi s'a preotit §I a dat lectiuni Transilvania, care a sustinut drepturile Ro- pe la diferitele §coale dinora. AvAnd o mAnilor in mil de procese. La 1863 a lup- ura neimpacata contra.Grecilor pe carel intat ca deputat in dieta de la Sibiù, apoi la vinovAtea de toate relele de cari suferea tara, cea din Cluj, unde a sustinut Cu multi e- a scris contra lor numeroase satire in limba nergie votul minoritatil, care pretindea au- tonomia Transilvaniei. A publicat :Cronic al Romdnilor (1764- De ad i incolo rolulséúpolitic se ac- ¡8 ro). Tdngnirea piret Valachiel asupra ja- centueazà inconferintelenationale, tinute Tutti!ci dertipdndref ce't aú fdkul strdinif defrunta§ii Romanilor depestemuntl, hari Greci (1821), §ialtemultecarti di- ocupand in mal. multe randurifotoliul de dactice. vice-pre§edinte §i in urma acela de pre§e- dinte. Sub pre§edinta lui s'a redactat §i s'a Rasti (Mihail). -- General de brigada, dus memorandul la Viena. Pus sub acuzare nascutlaioSeptembric1841. Intrat in dimpreuna cu intregul comitet, a fost osan- §coala militara ca elev la 1857,esteina- dit la Cluj la donl ani de inchisoare de Stat, intat sub-locotenent la 1859 §i (*ter supe- din care a §i facut un an§i dou.6 luni in rior la 1872. Cu acest grad ja parte la rez- inchisoarea din Seghedin, fiind gratiat dim- belul Independentei (1878-78) §iconduce preuna cu tovarA§iis'a. De atunci trkfte ecunonterea de la Rahova. la Sibiti, unde s'a mutat dupé vandalismul Inaltat colonel la 1887, ocupa postul de din Turda,§ieste§efulpartiduluina- j cfect al politiei Capitald in 1891 pana la tional. dind e inaintat general de brigada la 9 linie, §i numit inspector general al jan- Robescu (Constantin. F.) Profesor, darnieriel rurale, la infiintarea om politic, nascut la 1839. A fAcut studiile lu aceasta calitate el organizeaza aceasta in tara §i le-a terminatin Paris, de unde instil utiun e. s'a intors cu titlul de licentiat in §tiintele 1896 este trecut comandant al divi- naturale. ziel a 8-a din Boto§ani. Intorsin tara, afostnumitlaliceul Matel Basarab profesor de §tiintelenatu- Rat (loan). Jurisconsult, nascutla rale §i atinut aceastil catedra de la 1866 l'urda in Transilvania, la 1828. A studiat pana la 1896, cand a demisionat. la B]aj§i aterminat gimnaziulla Cluj. A fost dit-va timp director generalal Intra in cariera preoteasca§i fku un an po§telori telegrafelor sub guvernul loan de teoligie in seminarul din Pesta. Atunci BrAtianula '1880. La 1895 afost ales in (1848) Ebucni revolutia maghiark §i ténarul consiliul comunal al Capitalel §i numit pri- Rat mlica tribun in prefectura lui Balint, a mar al ora§ului. oastei luIncu. Dupé sugrumarea revolu- A fkut parte din Camera ca deputat sub tiel,nu ni.!urmà cursulclerical,cise toate guverrieleliberale de la 1875 ODA duse la Vicn.,unde se inscrise la faculta- in prezent. tea de drept,§iterminAnd'o la 1854, in anut urmAtor s'a dusla Pesta, unde fact.' doctoratulinlegi,indeplinindinacela§ Rolla (Constantin). Membru al Co- timp la locotenenta din Buda §i postal de mitetuluI central al Unirel din la§i la 1857. translator pentru textul roman allegilor. In casa sa, s'a hotarit la o intrunire pregA- La 186o a fost numit avocat la Alba-Iulia. titoare, alegerea luiVoda Cuza de Domn al In 1861 a fostales vice-prefectin comi- Moldovel. tatul Turzil; nu peste mult însà, renunta Am/imante beografice lipsesc. lapostal acela. De aci dateaza activitatea sa politicà. In acela§ ana mers de doné Romgn (Alexandru). Nascut la 1826 ori la Viena, fAand parte din deputatiunile Noembrie, in comuna Rogoz din comitatul Romanilor din Transilvania, prezentAnd Im- Bihorului, incetat din viata la Sebe § (Tran- pératulul memoril incausa nationala. La silvania)la Septembrie 1897.

ROM - 160

Studiile '§1 le-a facut la Blaj§i Beiu§, iar rectiunea lul Delaunay. Reintoarsit in tara, teologia la Viena. reintrala Teatrulnational§ise distingq Intrandla 1868 inpolitica, a fostales creand sute de rolurl insemnate. Principa- In §eapte randurl deputat alcercului elec- lele sale succese ati fost in Sceinteea, Daniel toral Ceica din Bihor, pana la 1888, cand Rochat, Fóntdna Ovidiu, Onoa- §i Romana din Ungaria propria zisii, aú in- rea, Marionde Lorme, Ruy-Blas, &curia cetat de a mal lua parte laalegeri. case!, inteun cuvént in intregul repertoriu In timpul acesta, Al. Roman s'a distins de frunte al scenei noastre nationale. Toate §i capublicist, infiintand§iredactand la creatiunele sale niel ca se pot enumera. Budapesta ziarul national de opozitieFede- D-na Aristita Romanescu a fost numita ralinnea, care a incetat insa pe la anul 1870. la 1894 profesoarii de dicotiune pentru cur- Persecutat in urma atitudinel sale energice sul de declamatiune laConservatorul din ca deputat§iziarist, Alexandru Roman a BucurescI. trcbuit sa sufere o pedeapsa de un anin- chisoarelaVat, pedeapsalacare a fost Romanescu (Ioan).Profesor, nascut condamnat de juriul din Pesta in urrna ul- In Craiovala 28 Ianuarie 1840. A facut timulul proces de presa ce i s'a intentat. studiile in 'tara §i la 1862 a fost numit pc- Dupa incetarea Federatiunet, Al. Roman dagog repetitorininternatul Statului din a primit postul de profesor de limba §ili- Craiova. La 1864 futrecut profesor de teratura romana la universitatea din Pesta. limba latina, romana, istorie§igeografic n'id ales membru ordinaral Academiel la gimnaziul din Ploe§ti, ocupand acest post romane, a desfa§urat §i in calitatea aceasta pana la 1891, cand a e§it la pensiunc. o vie activitate pana la moartea sa. La 1866, Romanescu a infiintat sectiunea Inainte cu trel luni, conferinta dinCluj de Prahova a Societatci pcntruinvatatura in chestia bisericel romane unite, a distins poporului roman, infruntea ancla astat pe Alexandru Roman, alegandu-lpre§edinte candcapre§edinte,cand ca vice-pre§c- al Adunarei. dinte. El a publicat : Gramalica ronuinea sal cu Romanescu (Aristitza).Artistà dra- toate partile el. mafia, nascuta in Craiovala 24 Decem- brie 1854, fiicaartistulul C., Dimitriadi §i Romano (Mihail).Capitan, nascut la a tragedianeI Polixenia Stavrescu. 5 Decembrie 1842, mortla30 August Crescuta in familia Teodorini, manifestit 1877. Intrat in armatii ca soldatla i86, din copilarie multa aplecare pentruteatru el capata gradul de sub-locotcnent la 1864 §i se casatori inca tênaracu actorul Ro- §i acel declipitanla 1874. Laatacul de manescu al cilruI nume '1 poartA. La aceastit la Grivita, la luarea redutel, cadc mort pe epoca, incepu sa joace, §i mai ales se cante campul de lupta la 30 August 1877. pe scenele din gradinele publice,cu deosebire la otelul «de Pestha» inBucurescl. Romnicianu (Grigore).--Medic, nas- La 1874 debutala teatrul din Craiova, cut in Bucuresci la 5 Decembric 1845. A in piesa Arpé ¡ase Apoi fu angajata fácut studiilesalela§coala de medicina In trupa de sub directiunea Millo-Dimitriadi din Bucuresc'i, apol trimis de Stat la Paris, §i jucain Lupia pentru creding §i inteo le-a complcctat acolo, obtinbdtitlul de revista alulP.Gradi§teanu :Cer doctor in medicina. Fost mal intaiù medic al §coalei dc ofi- Talentul D-nel Romanescu nu s'a aratat cerl, §ef de lucrar' anatomice la facultatca insainintregimea sa de cat de la 1880 de medicina din Bucurescl, in 1875 a fod inainte. numit medic primarlaspita191de copil, Angajata la Teatrulnationaldin Bucu- post pe care'l ocupa §i in prezent. resci,principalelesalecreatiuni aù fost In 1890, Dr. Romnicianu afost numit Vestala din Roma invinsd, Delfinul din Lu- profesor la facultatea de medicina din Bu- dovic al VI, illbonedin Nuntile -venetiane, cures& etc., etc. In timpul rezbelulul Independentel, el a Mal te'rziii Ar. Romanescu picad la Pa- facut serviciul gratuit de medie la spitalele ris, unde '§Itermina studiile sale sub di- militare §i trupi.

ROQ 161 ROS

Membru al societhtei de chirurgie §i de Giurgiu§i Bucuresci-BrAila-Galati, carlati medicina din Paris, membru alsocietktei circulat de la 1848 panh la 1863. Crucea ro§ie§1 membru corespondent al Apol afost mare intreprinzhtor de lu- Academiel rornane, doctorul Romniceanu a crArI pentru chile ferate in tarh, §i a cons- publicat :Cholera epidemicd, Actiunea fisio- truit numeroase cazArmi, §coala militarh din logicdciterapeuticd a tutunulut, Anatomia Ia§I,palatul domnescdinaceiniloca- descriptivd, Grefa dermo-epidermicd, Lacul litate. Sdrat ci indicatiile lttrin boalele de copit, Pa- A fost membru incomisiunca pentru tologiechirurgicald 2vol., Corpit streinf, organizarea po§telor romanc, spre a inlocui Dare de seamd asupra spitalulut de copa de pe celestrcine (1863)§i inacela§an a la 1874-1878 §i de la 1893-1894, Lec:tinta de prezentat guvernuluiceld'inthittproicct clinicd asupra boalelor copiilor i vol., Tra- pcntru infiintarea monopolulul tutunurilor. tamentul piciorulut strtinb, Sifilisttl infantil. A si..'vér§itnumeroase binefaceri, land El a colaboratla gazetamedico-chirur- intimpulrezbeluluIIndcpendenteldin cricali Ronidnia medicald. 1877-78, initiativa infiinthrei unesectiuni a Crucei Ro§ie izraelith. Roques (Antonin).Profcsor, publicist Rosetti (Constantin. A).Ziarist, pu- francez, nhscut §i mort in Francia. blicist, om de Stat, nhscut la Bucurescl in Vcnit in tarh pe la 1840, a fost ani inanul 1816, mort in Bucurescl la 19 Aprilie delungall profesor pentru limba francezh la 1885. A fhcut studiile sale in Bucurescl la SI. Saya §i in diferite alte institute. colegiul Sf.Saya, apoiintrilino§tire la A colaborat la mal multe ziare franceze 1833 spre a dcmisiona pestetrei anl, de sub directiunealui Marsillac§i apu- literilor. A debutat prin in limba romana brAtishndcariera blicat miele scricrl ciliar ni§te traducendin Byron, Lamartine, Vol- prin Revista contimporand. taire §i publich la 1840 un volum de poczii ScricrI: Lecons el modéles de littérature. Ceasurt de multionire,din carlunele La princesse Enta dramil in versurl, Un mari r6.mas populare. s'il vous plait comedie, Poésies diverses, Le- La 1842, fu numit politai in ora§ulPi- gendeleci doinele poetulul Alecsandri, tra- te§t1, pe urmh procuror al Tribunalulul din duse in limba francezh, Constantin Briinco- Bucuresci, demisionhnd la1845, spre a se veantt, dramh, Elena dramh, Inbralele stabili in Paris. Reintors in tarii la 1846 se Morfett comedic, COstitoria hit Editan', co- chshtore§te cu Maria Grant §i deschide o medie, etc., etc. librhrie in Capital:1. Mernbru in comitctul revolutionar de la Rosca (Juliu).Poct, publicist, nhscut 1848, este arestat la Iunie §i liberat a doua la 'o bctombrie 1858 in Bucurescl. A co- zide poporulrhsculat.El devine atuncl laborat cht-va timp la ziarelc Dorobanjul §i prefcct de politie in Bucuresci, apol secre- Ghimpele, 'Boina §i altele. tar al guvernulul provizoriu §idirector la A debutat in literaturà prin poema Ro- Ministerul de Interne. In acest an, fundeaza mdnia libera (1877); apoi a publicat :Flor! ziarul «Pruncul ronzdn. de prinurvard, Zina florilor, Crivejul (1879), In luna Septembrie din acela§an,fiind Zimbirt ci Lacrime,Sacrificin pentru sacrifi- trimis inlaghrul luiFuad Effendispre a cid roman, Fata de la Cok-ia dramlí in ver- protesta contrarestabilircl regulamentuluI sta"' (1882), Ldpupeanu tragedic. organic, e arestat dimpreunh cu cel lalti e- misarl §i trimis la Or§ova. De acolo a re- Rosenthal (Ernanoil),Marc intreprin- u§itsh-1 scape sotia sa,imbriicandu-se in zittor de lucriiri publice, nhscut in Austria haine de !Arana la 1828, deoriginiiizraelith,incetatdin Scriitorul franccz Michelet a istorisit de viath in Bucures'cl la 1889. a lungul aceasth tragich epizodh din viata A fost adusin tal-A la v'èrsta de 4 anl, MarieI Rosetti. de un unchitia/ séi.1 care linea cu arendh Stabilit in Paris, C. A. Rosetti fundh in proprictiSple BrAncovenilor. 1850 mal multe ziarepolitice §i literare Pc la 1848 a inceptit intreprinderile sale, precum Romdnia viiioare, Republica romand. infiintAnd primele diligente intre Bra§ov §i In acela§ an publich Apelul cdtre toate par- 11

ROS - 162 - tidele, Apologia revolutiunet romdne ;Cate- C. A. Rosetti a fost toata viata sa dim- chismul Sdteanulut, Scrisori edtrePrincipele preuna cu I. C. Bratianu, conducatorul par- Stirbey; aceste doua in 1852. tidului liberal. Reintors in tara e ales deputat indivanul ad-hoc, ia o parte insemnata latoate Rosetti ziarist, evenimentele cad aduc Unirea Principate- nascut in Bucuresci la 17 Aprilie I85o, fiul lor,alegerealui Cuza, §1fundeaza ziarul luI Radu Rosetti. A urmat in París cursu- Romdnul. rileliceuluiLouis-le-Grand, fara a le ter- Deputat inmal' multelegislatiuni, Mi- mina, §i apoi doui ani la §coala «des scien- nistruchiar timp de o luna, dupa Unire, ces politiques et administratives» trece in opozitie §i incepe o campanie cran- Intorsin tara *la1876 dupa ce a ocu- cena contra guvernului lui \Toda Cuza, din pat cat vatimpfunctiuniadministrative, care cauza este arestat §idat judecatei de a intrat la redactiaziaruluiRomcinttl. Sub dona ori, suspendandu-se §i ziarul siiù Ro- pseudonimul Max, a mal'colaborat la zia- mdnul, pe care'l inlocue§te prin Libertate §i rele : LaBoite auxlettres, andependance Constiinja nalionald, cari §i acestea sunt sus- rounzaine, Epoca, Timpul ci Constitujionalul. pendate. A scris pentru teatru :Uite popa, nu e C. A. Rosetti e atunci unul din membra popa, comedie, Vicleirnul, phdr-Mandr, Ze- principall care organizeaza detronarca prin- flemelele, Nazat, revisteutnoristice, aceste cipelui ;in cascle sale se face planul douè din urma in colaborare cu I. Negruzzi, micàrei§i lamiezul noRtei spre i i Fe- Un lea unlot, §i Mo,slenire de la rdpo- bruarie 1866, pe cand in etajulde jos se sala, localizate dupe repertoriul lut Labiche, tiparea proclamatia viitorului guvernpro- §i toate jucate pe scenele teatrelor din Bu- vizoriu,inetajulde sus se dansa spre a curesci. nu de§tepta banuelile politiel, deja incuno§- La 1888 a fost numit membru in comi- tiintate prin denuntad, despre ce are sa se tetul Teatrelor, functiune onorifica pe care intample. o ocupa parte in prezent. Inprimul guvern al Locotenentei dom- A tiparit un volum laCronice (1886), ne§ti, C. A. Rosetti ia la ii Februarie por- Trotoarul Bucuresciulut (1897), Povete cdt re tofoliul Cultelor §i'l pastreaza inguvernul Sdient(188o), Diclionarul contimporanilor din decontopire alpartidelor,de la ir Mai Ronuinia (1898). pana lais Iulie 1866 subprezidentialui A reprezentat in Camera de la i888- Lascar Catargiu. 1890, colegiul al 3-a de Teleorman. Dupiicadereaguvernului liberalde la 1868, el treceeara§1 in opozitie ;dup .6 o Rosetti (Ioan).Locotenent, nascut la §edere de cati-va ani laParis, se intoarce 25 Aprilie 1845. Intrat in armata ca soldat In tara spre a organiza coalitia de la Mazar- la 186o, se libereaza la 1863apol se re- Pa§a care atrage dupé sine r6sturnarea par- angajeaza ca sergent in 1865, esteinaltat tidultdconservator. Tara fiindinajunul sub-locotenent la 1868. In timpul rezbelului rezbelului de la 1877, C. A. Rosetti se a- Independentei (1877-78) fiind locotenent in rata cel ma1 inflacaratpartizan alintrard Bat. 3-a de vanatori, moare pe campul de Romanid in actitme. La1878, sub prezi- lupta in fata Rahovel la 12 Octombrie 1877. dentia luiI. C. Bratianu ja portofoliul Mi- nisterului de Interne de la 26 Martie pana Rosetti (Maria. C. A). Nascuta la 17 Noembrie 1878, cand trece PreLident inanul1819laGuernesey (Englitera), al Camerei. incetata din viatit in Bucuresci la 1893. De la 9 Iunie 1881 pana la 25 Ianuaric La 1847, s'acasatorit cu marele barbat 1882 este iara§1 Ministru de Interne. de stat C. A. Rosetti pe care l'a urmat in Cu ocaziunea revizuirea Constitutid, din exil la 1848, isbutind scape dimpreunii cauza unor abuzuri comise de una libcrall Cu cei lalti proscri§I din mainele Turcilor. §i nepedepsite, C. A. Rosetti dete semnalul Pentru isbutirea planului shl, se deghizase disidentei liberale, care trebuea §i aduca mal Intarancitromana. Reintoarsa in rara la tarziu dupa moartea sa, coalitia §i opozitia- 1857, colabora la diferite ziare, almanacuri unita, apoI formarea partidului. liberal-con- §i cu deosebire la Ronuinul. In 1863-1864 servator. publica Mama §i Copi/u/, ziar séptamanal.

ROS 163 ROS

Cate-va dinscrierilcsale ajíapárut in diilc sale inc5 dinfrageda copilArie,§ia 1893 inteun volum tipArit prin ingrijirea inccput s5 publice versuri prin diferite ziare. fiului el Vintilá Rosetti. Mai tárziu latid bacalaureatul, s'a inscri! la facultatea de drept in 1897. Rosetti (Mircea C. A).Fiul cel Scrierile sale sunt adunate in volum sub mare al lui C. A. Rosetti, nAscut in Paris la titlul Venea,Epigrame, Din ininol, Sincere, 185o, incetat din viatá in Bucurescl la 1882.In Duioase. urma unuf accident de trAsurá intimplat pe A mai adunat inteun volum principalele dind era copil de patru anl, a r'émás atins scrieri de dragoste ale poctilor romani sub de o gravá boal5de pept care l'a impe- titlul :Cartea dragostet. dicat si joace un rol mal activ, fie in po- A tradus in versuri pentru teatru S'teatta liticA, fie in literaturà. Inzestrat ins5 cu un de Richepin, care a §i fost jucatá pe scena mare talentnatural, a publicat numeroase Teatrului national din Bucurescl. scrierlintrecari unele in limba francezk altele in romane§te. Vom cita : Spovedania Rosetti (Scarlat).Miscut in Bucuresci ttnei =rinde, Anul noti, O romiincd, la 1802, incetat din viat5 la 1872. A ocu- nul, Prietenul mea Ion, Zinca, Prima cioc- pat mal multe functiuni publice, intrc carl ?tire, 14 lidie al mame! Bernard, LacrtImt acea de primaral BucuresciuluiindouiS de misma, Girmuilticdrmuitort.5tayinit rt2aiduri, dupì': ce fuscse §ijudecAtor pe la noftri pauflete politice, Inamovibilitatea ma- 1840. gistratura'. Am5nunte biografice lipsesc. Democrat inaintat, a luatparte la mi§- A fzicut multe dilAtoriIin viata sa, mai cArile sociale ale tinerimei scoalelor din Fran- ales prin Asia. A litsat o parte insemnatà cia §i Italia. aaverelsalepentru Aleneulromiindin Bucurescl, d5ruind acestel institutiuni §i o bibliotedi de peste 6000 volumc. Rosetti (Radu. D). Publicist, om po- Avea titlul dc comite, care i se conferise litic,n5scut laBucuresci in 1820, incetat de Curtea imperialit a Austriei. din viatà in Bucurescl la 13Martie 1868. A ocupat mai intâii functiunea de mem- Rosetti (Teodor).Om politic, nAscut brulatribunalulDoljti in 1846, apol a In Ia§1 la 1834. A fácut studiile sale licealc trecutprefect aljudetuluiGorjiù (1847), In tar5 §i cele universitare in Paris.Dupit director al prefectureI poliiei 13ucuresciului terminarea lor, a intrat in magistraturit unde (1849), prefect la Arge§ §i BrAila (1849-50), a ocupat functiunile cele mai inalte la prefect al politiel Capitalef (r855), director Curtea de casatie, unde a ajuns membru. general al temnitelor (186o-1862), membru La 7 Ianuarie1875 a intrat incabinetul la curtea crirninalà 1863. Apol demisioneaa prezidat de L. Catargiu ca Ministru al Lu- De laaceastà epodi inainte, incepe ca cr5rilorpublicepfmil la31Martie 1876. publicist satiric, sA colaboreze la un numar Reintrat in magistraturk este inaintat pre- insemnat de ziare ostileprincipclui Cuza. zident al Curte! de casatie. Sub pseudonimele «Udar»§i«Pauvre Evenimentele din1888, in urma retra- Diable» publicA prozA §i versuri inziarele gerel guvernului Ion BrAtianu, '1 rcaduc ia- Conveniittnea,Cicala, Nikipercea,Sarsaild, r5§1 in viata politicA §i M. S. Regcle in- sp iridup 1, credinteazA fomartiunea guvernulul. Dupà detronarea principelui Cuza §i suirea Th. Rosetti prezideazA cabinetul de la 23 pe tron a principeluI Carol r,este numit Martie 1888 panA la 29 Martie 1889, apoi prefect alpolitieiCapitalei in primul gu- ja portofoliul justitief §i face legea inamo- vern constituit lanFebruarie 184 sub vibilitátei magistraturd; la 1890 demisioneazá. prezidentialui Ion Ghika, §ipAstreazA a- La 1891 e numit guvernator al M'Ice'''. ceasta functiune sub toate ministerele caff nationale, functiune pe care o pArase§te in se sucedk pana la moartea sa. 1895 spre a lua directiunea BAncel agricole. Tb. Rosetti este unul din membrii inte- Rosetti (Radu. D). --Poet, nAscut in meetorl ai societitel literare Junimea §iaI Bucurescl la 1874 Decembrie in 18, fiul lui partidulul Constitutional. Dimitrie Rosetti (Max). A intrerupt stu- A colaborat la revista Convorbiri literare

ROS -164_ ROS Linde a publicat in 1874 un interesant studiu numerar inadministratia centrala Minis- Desp re direclilinea progresul ninosiru. tcrulul de Externe, dup6 ce fuscse supleant, E cumnatul fostulu" donmitor Alcxandru procuror §i judecatorde §edintala Trib : Cuza. Ia§I de la 1876 pana la 1878. La 17 Mal 188o a fost inaintat secretar Rosetti (Vintila C. A). Al doilcafití de cl. II la legatiunea noastra din Peters- allul C. A. Rosetti, nascut la Domet (Fran- burg ;inaintat cl. I-a la 1881este trans- cia) in 1853. A facut studil de architecturil fcratla Paris, apoI Viena, §i la 1885 se In Paris, apol intors in tara a luat parte ca reintoarce la Petersburg, de unde trece la soldat voluntar inbatalionul de Vanatori Viena in 1886. la rczbelul din 1877 contra Turcilor, cand Consilicrdelegatie in1888, e numit fudecorat cu Viriutea milliardlaatacul Ministru plenipotentiar la Belgrad in 1889 Grivitei, medalie pe care orefuzii, consi- §ila 1895 este transferat cu acela§ titlu la derand'o nepotrivita cuprincipiile sale de- Petersburg unde se gase§te §i acum. mocratice. A luat in 1885 directiunea politica §i fi- Rosnovanu (Gheorghe). Colonel, nanciara a ziarulul Ronianul pe care o Os- nascut lar Martic1832. A facutstudiile treaza pana asta-zi.Consiliercomunal al sale inRusia §i aservitinarmata rusa Capitalelin1888, apol ajutor de primar, pana la 1857 cand a fost primit in o§tirea membru al Camerei de comerciu §ial Co- romana cu gradul de sub-locotenent. La mitetului teatrelor, Vinti1Rosetti afost 1858 era maior, la 1859 colonel. ApoI de reales consilicr comunal in 1895 §i deputat laaceasta epoca pana la1872, colonclul al CapitaleI in 1896. Rasnovanu a fost in diferite randuri in ne- Membru al Ligel culturale, pre§edinte al activitate pana la 1872 cand aparasit o§- sectiunei Bucuresci, el este in politica, nano- tirea. nalist §i democ.rat inaintat. Isbucnind rezbelul Indepedentel (1877-78) A publicat trel volume dinscrierile lul este rechemat sub drapel ca §ef alcavale- C. A Rosctti (1885, 1886,1887) o bro- riei divizionare, §i se distinge la Nicopole, §uraasupra mortel§iinmormantarei lul Opanez §i inaintea Plevncl. C. A. Rosetti (1885), dona volume din Colonelul Raznovanu a reprezcntat in mal scrierile lui Mircca Rosctti (1882) un vo- multe randuri pe alegatora judetului Ne- lum din scricrile Marid Rosetti (1893), A- anitu in Camera sub guvernul conservator inintiri istorice(1888)idivcrsc cronice, nu- §i a fost in 1872, prefect in acest judet. velc, prinRomdnulsub pscudonimele Ro- vin, Stan.In 1881 a fost unul dinfunda- toril reviste' socialiste Dacia viiioare, care Rosnovanu-Roset (Iordache). A- aparea la Paris. manunte beograficelipsesc. A fost mare vistieral Moldovella1819, consilier de Rosetti-BAIAnescu. (Nicolae).-- Om stat rus, prezident al divanului Moldovei. A politic, nascut in Iai la1829, incetat din incetat din viga la 1836. viatil la Paris in 1884. A facut toate studide inParis laliceul Roth (Mauriciu). Medic, de origina flenriIV §i la facultatea de drept.Intors izraelita,nascut inBucurescI la1844. A in tara, a fost judccator la Suceava pana la faeut studiile saleliceale in tara §i apol a r856, apoI prcfect la GalatI de la 1858 la plecat la Viena de unde s'a intors la 1870 1859 cand a demisionat. cu titlul de doctor in medicina. Stabilindu-se A fost Ministru de Externe in cabinctele in Bucurescl a fost medic §ef al Spitalulul N. Krctzulescu §i M. Kogalniccanu de la izraelit pana la 1879, medic diriginte al Case' 17 August pana la 17 Octombrie 1865. de sanatate din strada Teilor pari,la 1886, mddic al societatel de asigurareDacia. Rosetti-Solescu. (Gheorghe). Di- Naturalizat la 1879, D-sul Roth a fost plomat, nascut in Ia§l la 3o,Noembrie 1852. numit la 1882, medic comunal al (ora§ului A facut studiile juridice inParis de unde Bucuresci, post pe care'l ocupa§i asta-zi. s'a intors cu titlul de licentiat in drept. A Scrierile sale sunt : Causele mortalitdiet po- intrat in diplornatie la 188° ca ata§at supra- pulatiund romdne (188o). V erificctrile de de-

RUK 1 65 RUS cese (1889). Cdte-vaexperinte ru Atnylni- La 1839, inurma unul scandalde fa- trit,etc, etc. milie §i cAsAtoriel sale cu o romana so- ta lui Glogoveanu, Rukman fu rechemat Rtikman (baron, de).Diplomat rus, de In Rusia, de unde nu s'a mal intorsin originiigermank venitinBucuresclla tarA §i unde a murit. 1834 incalitatede consul alimperiului rusesc. Ruset (Iancu). AmOnunte biografice Om cu mare trecere pe lingA VodI A. lipsesc. Ghika, cu marc inriuirire asupra afacerilor Se §tie insl cà a fAcut studiile in Lipsca publice, §i adesea adevèratularbitru al sila 1827. Intors in rark a fost ales in Achi- tualiunel. nare, unde dimpreura cu I. Ompineanu, Opozistia din Adunare criticAndla 1837 Em. Baleanu §i Gr. Cantacuzino, a5 format unele acte ale odirmuirel §i amestecul con- e! patru, la 1834, primul grup liberal-natio- sululul rusesc in afacerile Statului, baronul nal, avénd drept tinta, reforma regulamen- Rukman impuse DomnitoruluI sAtrimità tului organic. AdunareI o mustrare. Ruso (Alexandru). Poet, nascut in Apoi mal ceru sO se introducO in regu- Moldova, incetat din vial& la 1859. A fAcut lament un articoladitional care dispunea studiile in Elvetia, unde incepu sà producA ca pe viitor orl-ce modificare ar voi Adu- cate-va poesil. narea sA introducli in Regulamentill organic, Retntors in tarAla 1840, a fostnumit sil nu se poatO facede dit cu autorizarea judecOtor la Tribunalul Piatra. Atuncl pu- specialA a sublimeI Portl §i consimtimintul blicA mai multe poesilinlimba francez5. Rus iei. Amestecatin mi§carea revolutionarA de La aceastase impotrivi I. Ompineanu, la 1848, pleacA in Transilvania, unde este dimpreunA cu opozitia. Rukman aflAnd re- inchis. Pus in libertate se intoarce in tarO fuzul Aduarei, trimise Domnulul o adresO §i imbrAti§eaz5 cariera de avocat. Inregulàdeprotestare,darnereu§ind, A publicatin Romdnia literard (1855): plecAla Constantinopole§isi-nulse de la Criticr asupra limbet rotndne. Sultan un firman, impunAnd AdunArel articolul aditional. Rusu (loanirianul).Publicist, Apol Rukman amenintàinscriscu o cut in Siria (Ungaria)la 1864. A fAcut pedeapsit disciplinarA pe deputatil din opo- studiile la Arad. Apol a venit in Bucuresci zitie. AmenintArile se traduserA in fapt prin §i a fost profesor§i redactorla Roindnul ecsilarea lul I. COmpineanu, destituirea pre- pana la 1891. Dup6 acea, reintors in Sibiù, fectuluipolitiel I. Filipescu§i alteperse- a infiintat acolo Foaia Toporulut. cutiunl, filtrecarldestituirea profesorului Osandit de treiorlpentru &Rete de de limba francezA de la Sfantu Saya, Vail- presk a stat in tetnnitele de la Sibiu, Cluj, lant, sub acuzare cà dà tinerimel o cultur5 Segedin, de la 1893 plIn5. la 1894. francezA, impotriva intereselor Rusiel. Scrieri : Moara din vale.

§aabner-Tuduri (Alexandru). Doc- A fost profesor de stiintelenaturale la tor in medicink profesor, nOscut in Bérlad §coala comerciah din Capitall precum §i la la 1859. dif,rite institute particulare. A fAcut studiilesale primare inBérlad, A fost medic secundar al spitalelor Efo- cele secundarein Institutul academic din riei mediculconsultatiunilor gratuite a Ia§i, ear cele universitarela facultateadin dis'pensarulul pendinte de Ebria spitalelor Bucurescl,obtinéndtitlulde doctorin precum§imediculdirectiunel generale a medicinà§i

SAF 166 S AL

Po§telor §i Telegrafului. Este directorul case! studiilor limite. IncO pe bAncile universitare de sitniitate din CapitalA. SAineanuse fAcucunoscutprindoué A, colaborat la confectionarea lartei geo- lucrArlremarcabile :Elementeturcesdin logice a RomAniei, fAcand parte 7 ani din limba ronninci §i Ielele, una consacratO lim- biuroul geologic. bel romine §i cea-l-alti credintelor popo- A scris: Apele minerale din districtul Ddm- rulul român, lucrari cariatrasera asupra-i bovita(1885), AtlasZoologic, ,coprinzénd atentiunea oamenilor speciall. Aceste studil 263 figurl coloratecu text explicativ (1889), pe terenul filologiel romilne, furaincoro- Sludiu asupra apelor minerale dindistrictul nate prin opera Semasiologia limbet romdtte, Neamtu (189o), Isvornl ca apd alcalind ther- care, presentatà in Martie 1887 ca tezA de mala de la Siria (judetul Buzéu) (1890). licentO in litere, fu onoratà de Universita- tea noastrà cu un premié de 5000lel. Safir. Pseudonim literar alpoetului In anil 1887 §i 1888 L. 5Aineanu merse in Nicolae Dentetrescu,nitscutinCraiova la Francia §i Germania, unde obtinu doctora- 1847, incetat din vial la1883, Septem- tul. Intors in tarA, d-sa fu insarcinat a su- brie. plini pe d. Hasde'6, maestrul junelui filolog, A colaborat la revista Oltul (1873,1875) In catedra-I de la facultatea de litere, unde §i la Revista literard. profesO doni anI de zile §i publicA un vo, A publicat Cavalul, poezii. lum de prelegeri tinute la Universitatc. In 1893-94 d-sa fu din noll insArcinat a su- aguna (Andrei). Mitropolitdin plini pe d. Hasde6 la aceia§I facultate. Transilvania §i Ungaria, nOscut lai Ianua- L.5aineanuascris§ipublicat0115 rie 1809 la Miscolt (Ungaria),incetat din : Elemente turcesd in limba romdtui viatiila 16 Iunie 1873. A fAcut studiile sale (1885). studié de mitologie compa- jucidice in Pesta §i apol a studiat teologia rativl (1886), Glosar de cuvintele vechi §i la Ver§et. streine din operele lui Miron Costin (1887), La 1848 el este confirmat episcop al e- In careare asupra Sentasiologiet limbet romd ne, parhiel bisericei ortodoxe din'Ardcal §i in- (1887), Les Jours d'emprunt ou les Jours cepe a lucra pentru a pregAti terenul de luptil dela Vieille (Zilele Babel), tezAdedoc- spre a putca proclama despartirea bisericei toratinlitere(1889),Linguisticacon- RomOne de Sérbi. Pentru acest sfar§it in- timporand sad ,scoala neo-gramaticald (1889), temeazA §coll,seminariu,infiinteazii o ti- Autorit romdnt modernt (1891) ;ed.II, pografie, fundeazA la 1853 in Sibié « Tele- (1892),Raporturilehuregrantatica §i graful romdn» §iisbute§tela 24 Decem- logica c'o priviresintetic6 asuprapiírtilor brie 1864 sá se restabileascA vechea mitro- cuvintului (1891), Ioan Eliad Rtidulescu ca polie a Ardealului in capul cAreia este pus. gramatic ¡ifilolog, (1892), Istoria filologiet Mitropolitul.Saguna aapArat adesca in romdne, (1895), Studit jiAlorice(1896), dicta Ungariei la 1867, legalitatea Mitropo- `Dictionaruniversalaltimba romtine, liel minarle ortodoxe,iar in 1868 fiicu sA (1896). se voteze de congresul bisericesc national, statutul organic al bisericei romane§ti. Saligny (Anghel).Inginer, niiscut in El apublicat :Eletnenteledreptulut ca- Foc§ani la 1854. A terminat acololiceul nonic (1854), Istoria bisericeascd 2. V. ( 186o), §i apol a plecat in Germania, unde a fAcut Compendia de drept canonic (1868),Enhi- studil spectale de inginerie. ridion (1871), Manual de studiu pastoral Intorsin tarà, guvernul trimite mal (1872), etc, etc. intilié la Praga spre a supravegheacons- truirea ma§inelor §i vagoanelor comandate *aineanu (LazAr). Profesor, de ori- acolo. Apol la 1876 este numit inginer de ginizraelitA, nAscut in Ploe§t1 la 23 Aprilie control la construirea liniei ferate Predeal- 1859. FrequentO mai întâiù gimnaziul local Ploe§ti. Sf. Apostoll Petru §i Pavel, apol confina La 1881 este sub-director al liniei Adjud- cursurile liceului Mate! Basarab din Bucu- Térgul-Ocna, apol director al liniel Bérlad- rescl. Dupé absolvirea claselor liceale, se Vaslui. inscrise la facultatea noastrà de litere, unde Dupé terminareaacestorlucrArI,este timp de 5 anl (1881-1886), se consacr4 numit in 1883 §ef alserviciului construi-

SAM 167 SCH reldocurilor pentru Finja fe- 1859. A urmat cursurile gimnasiului Lazar, rata Fete§ti-Cernavoda §i podul peste Du- liceululSf.Saya§i apol a flcutstudiile nare, care s'a tenninat in 1895. sale medicale la Paris. Primit intern al spi- La aceasta epocaa fost numit director talelor civile din Paris la 1883, s'aintors general al cailor ferate. in tara la 1887 §i a fost numit medic pri- A publicat :Memoriu asupra proectulut mar al spitalului Caritas in 1891. podulut peste Dundre (1888), Cercetdrt asu- A publicat urmatoarele lucrad : Epidemie pra pdcurilor din Romdnia. du muguet benin chezlevieillard (188 I), 'Portes d'intréeetvoies de propagation des Samurca (Constantin). Fost cai- bacriles de latuberculose(1885), Sur la macam al Olteniel de la 1821 la 1822 cand ci, rhose pigmentaire daus lediabétesucrt; a demisionat. Incetat din viata inCraiova (1886), Intoxications par l'oxyde de carbone la 1822. Amanunte biografice lipsesc. (¡886), Contribution au traitement de la pe- lade1887), Sur un cas d'epistaxisincoer- Sarandi (Frosa). Artista dramatica, cible, (1888), lucrad aparute in diferitere- nascut in Bucurescl la 1840. A debutat inca viste medicale franceze. de talara pe scena teatrului din Bucuresci §i a jucat cu un suGces stralucit toate ro- Scheleti (Gheorghe). Compozitor lurile femee§t1 cornice. Angajata mai intaiil muzical, nascut in Ia§I la 1837, incetat din ca subreta, a facut parte dintre societarele viata in Bucuresci la 1887. A inceput prin Teatrului national de la1877 §i pana la a intra la 1885 in §coala de cadeti de unde 1897. S'a distins cu deosebire in cele Douer e§i cu gradul de sub-locotenent peste putin orfeline, rolul bétranei Frochard ; apol nu e timp §i inainta panalagradul de maior, comedie din reportoriul lui Alecsandri pre- cand demisiona din o§tire. cum §i din toate cele-l-alte comedil mal cu Avea inca de mic copil o mare aplecare vaza in care Prosa Sarandi sa nu fi stralucit pentru muzica §i erala vêrsta de 14 ani, In rolurl prin verva §i talentul admirabil ce a unul dincelmal bunIpiani§t1din Ia§1 desfa§urat. de acea, o data e§it din armata, sacrifica In Cocoana Chiriqd, Lipitorile satelor, Ma- tot timpul §i activitatea pentru muzica. nevrele de Toamnd, Moitenire de la rdpo- Profesor de piano la Conservatorul din sala,Un lea si un lot,Femeelenoastre, Ia§1, compozitor de mare talent, G. Scheleti etc, aceasta artista inveselea publiculprin a lasat un numèr insemnat de productiunl talentul el ara seaman. La r897, in urma muzicale,dintrecarl vom cita :Aurora boalel de care suferea de cat-va timp, Frosa Boreald, Gangurul, Suspinul Carpatilor, Va- Sarandi a fost trecuta intre pensionarele so- lurile, Iltqiunt perdule, Ingerid prkitor, Uu cietateI dramatice. cdntec drag, Dorul, Ce te legent codrule ? Sbiera (Ioan. G.)Profesor, nascut la Scheleti (Nicolae).Colonel, publicist, 1836 in satul Horodnicul de jos (Bucovina). nascutla 1836,incetatdinviatala20 A facut studiile in Radaull, Cernauti §i Iunie 1872. Dup6 ceafacutstudiilela Viena. La 1862 a fost numit profesor de §coala militará din Potsdam (Germania), s'a limba 'romana laliceuldin Cernautl§i a angajat in o§tire ca soldat §i a inaintat pana functionat in aceasta calitate pana la 1870. la gradul de colonel in 1869. Membru al Academiel rornane (1867), Pe terenul literar, a colaborat mult timp profesor de limba§iliteratura rornana la la revista Convorbirt literare, §i apublicat Universitatea dinCernauti (1875),loan Partea r-a din opera lui Goethe :Faust, in Sbiera a publicat :Conceptul natiunet colaborarecu V. Pogor, apoi Suferintele semndtatea graiulut national (188o), Puterea lut Werther §i traducen l insemnate din poe- graban( national (1884), Grigore Urechie siile luI Heine, Schiller, Goethe. (1884), Toveilt poporale ronuineltt (1888), Colinde,Cdntece destea,Urdrt de nuntt Schneider (Charles).Nascut la 1826 (1888), etc, etc. la Saint Gall (Elvetia), incetat din viata in acea§1 localitate la 1897. Schachmann (Max).Doctor in me- Controlor po§talin Elvetia, a venitin dicina,nascutinBucurescl laiIanuarie Bucuresci la 1869, facènd parte din misin-

SCR - 168 SCR nea elvetianittrimisa aci dupé cererea gu- petenie ale bisericet résdritene (1838), Ur#ri vernulul roman, sprea organiza serviciul istorice (185 I), 'Dupla! para/el (1851), Uni- po§tal,luatdinmaineleadministratiund rea ,si neunirea Principatelor (1856), Scuzid streine. istorisire despre mitropolia aColdover (1857), A rémas in Bucuresci doui anI, desfa§u- Necesita tea cleruluf in societate (1859), Cle- rand o mare activitatein indeplinirea mi- rul romiin in fata articolulut 46 din Consti- siunel sale. . tuliune (186o), Rerspuns guvernulut ci sino- Reintors in tara sa la 1871, directiunea dultd romeinesc din 186s, Apologia Ad ca po§telor din Romania, ca semn de gratitu- clevetitoril sé! din IV (1867), Cuvintele bi- dine, i'a ecsprimat acolo felicitarile sale, cand sericepf (1867), Incercdri poetice, discursar! a implinit 50 de ant de serviciù. politice (1870), Canaria mea la Ierusalim Un fitials6i.'1, Jules Schneider, s'a mutat (1875), Testamentul vechiti (1876). In Bucuresci la 188o §i a stabilitaciuna din cele maI importante casecomerciale Scrob (Carol).Ciipitan de infanterie, pe strada Sf. Vinere No. 12, pentru lucrari poet,nascutla21 Iulie 1856.Irtratin technice, instalari de electricitate, apa, etc. §coala militara ca elev, a dobandit la 1877 El s'a casatorit chiar in tara. gradul de sub-locotenent. Reputatiunea sa §i-a facut'o ca poet pi-in numeroase poesii Scriban (Neofit).Arhereil, nascutla §iromante devenite populare,intrecal-1 Burdujeni (Boto§ani) lai8o8) incetat din vom cita : Valurile Dundret, Dor de résbu- viata la 1885. nare,'Itt tu, etc, mal toate puse in muzica. Prima invétatura a luat'o in §coala de la Poesiile saleallí aparut inteun volum. Burdujenl, apoi la vérsta de 19 anl aintrat in manastirea Govora ca frate. In 1833 Scurtescu (V. Nicolae). Publicist, merge la §i infra la biserica Trei Erarhi fiú de tèran, nitscut la 1844 in satul Valea ca preot servitor, urmand inacela§ timp Lunga (almbovita), incetat din viatil la 31 cursurile Academiei Mihaileanit. La 1830 Martie 1879 in spitalul Colentina. este numit predicator al Mitropoliei. Dupè ce terminastudiile salein Bucu- Apol vine in Bucurescl §i urmeaza cur- resci, fu numit profesor la o §coala primara surile de la Sf. Saya pana in 1839. La 1840 §i incepu sa colaboreze la mai multe ziare este Inchis la manastirea NeamtuluI de catre sub pseudonimul Vintild Stroie,publicand mitropolitul Veniamin, pentru ea s'a gasit poesil populare §i articole despre teatru §i la dénsul operile lui Voltaire. Ridicandu-i- literatura dramaticii in Columna lut Traian se pedeapsala 1842,el fondeaza §coala (1872-73)§iinViiiond (1873). Ela nationala din Falticeni §i la 1843 deschide mal colaboratla ziarele :Ghimpele, Tele- o §coaliiinmanastirea Neamtului pentru graful, Roindnia liberd. calugarii tineri. Scrierile salesunt : Canual de Istoria La 1846 fiindarhimandrit, este chemat Romdnilor,Catechismul rozniincicrear/in, la Ia§1§i numitdirectoral§coalei Trei Rhea Silvia§i Despot-Vodd teatru, (1873- Erarchl §i superioralbisericel Sf. Vasile, 75),'t-efan Rare.,s- drama publicata la 1883, unde profeseazii panala 1862. In acela§ Toesil §i teatru 2 vol. (1877). timpesteprofesor§ilaseminarul Ve- n i am in. §endrea (§tefan. C.) Om politic, pro- La 186i se pune in capul a 40,000 lo- fesor, nascutin Ia§l la 1842. Profesor de cuitori §i reclama improprietarirea satenilor. drept civilla facultatea de drept din Ia§I, In ace§ti anl ellucreaza cu cel mal de de la Octombrie 1867 pana in prezent, a frunte barba!'aI MoldoveI pentru unirea fost agent diplomaticaltè'reila Parisin Principatelor. 1876. El este reprezentantuldirectal clerului La 1896 a intrat ca Ministru al Justitie In Divanul ad-hoc §i lucreazapentru con- in cabinetul de sub pre§identialui P. Au- stituirea unireI Principatelor. relian de la 21 Noembrie pana la 31 Mar- La 1862 este locopitor de episcopal tie 1897. Argeplui. De la 1872 pana la 1885 a trait retras. SerbAnescu (Dimitrie).Locotenent, Scrierl :Catechism set invéldturd de cd- nascutla 20 Iulie 1849, mort la 12Ia-

SER. - 169 - SEV nuarie 1878. Intratin armata ca soldat la cind in urma unui concurs, a fosttrimig 1866, selibereaza in 1872, apoi se rean- de guvernla facultatea de medicinadin gajeaza ca sergent§i einaltat sub-locote- Paris, unde a urmat cudeosebire cursurile nent la 1874. In timpul rezbeluluI Indepen- chirurgilor Velpeau, Nelaton, Maisonneuve, dentel, el face parte din Reg. 8 de linie, Malgaigne, etc. e ranitde moarteinziva de 12 Ianua- Reintors in tara la 1864, el estenumit rie 1878 la atacul asupra podurilor de pe in 1869, medic primar al spitalului Coltea, digul §oselel Novoselo, §i moare in timpul apol in 1879 profesor de anatomie topo- noptel. grafica §i medicina operatoare la facultatea de medicina din Bucurescl, §i in 1886 e tre- Serrurie (Grigore). Om politic, in- cut profesor de clinica chirurgicala la acea§1 cetatdinviata in BucurescllaIanuarie facultate. 1892. Ales deputat in 1888, a facutparte in A fost unul din membrisi ceI maI devo- acela§ an din consiliul comunal al Capita- tati ai partidului liberal §i a fost amestecat lel, §i a fost delegat la congresele medicale in toate mi§carile revolutionare de la 1848, din Berlin (1886), Pans (1887), Viena §i 1866, 1871. Roma. A facut parte ca deputat din toate Ca- El a scris un tratat de Medicind populard merile liberale pina la 1888, §i a fost ade- §i a colaboratla mal multe reviste medi- sea membru in consiliul comunal al Bucu- cale, conducênd gazeta medico-chirurgicala, resciului. In timp de kece ani. A publicat :Colecliunt de poesil scrise in exil(1858), Romdnia iXihal Viteaol Sevescu (Panait). Nascut in Bucu- (1875). rescI la 1832. La r Aprilie 1851 a inceput cariera sa la Ministerul de Finance, unde a Sèulescu (Gheorghe).Profesor, nas- fostcopist,§ef de biuroù, §ef de secsie cut in Ia§I la 1799; data incetareI din viata aproape 9 ani. n ecunoscuta. La .25 Februarie 186o, a fost numit pre- A facut studiile salein seminarul de la fect in judetul Teleorman §i de aci- a tre- Socola in Ia§Ide la 1812 pinala 1819. cut director general al po§telor, cand po§- Apoi a fost in §coala de la Chio §i in Uni- tele unindu-se cu telegraful, el fu numit in versitatea din Viena. 1864 revizor general al MinisteruluI de In- Intors in tara, a fost numit la 1830 pro- terne. De aci el a fost numit supleant§i fesor defilosofie§1 limbele moderne la in unna membru la Curtea civilá. La 1865 §coala Trel Erarcht dinIa§I, iarla 1837 a trecutsecretar generalla Consiliulde inspector al §coalelor din Moldova. La 1852 Stat. a demisionat din profesorat. Desfiintindu-se Consiliul de Stat, P. Se- G. Séulescu a publicat :Intdiele cunot vescu a fost numit prefectaldistrictului tinte §i ida pentru tinerimea §coalelor ince- Arge§ §i la 1868 a trecut §ef de divizie la pdtoare (1833), Geografia, gramatica, aritme- Ministerul de Interne. tica, Fabule in versurt (1835), Despre Tam- La 1870 a fost numit procuror la Cur- blach, note originale (1845). El a colaborat tea de comptud pinala 1891, când ceru la Foaia pentru rninte (1839) §i Adula ro- regularea sa la pensie. mdneascd (1837). Asta-zi se gase§te la administratia Regiei Monop. Statulul, ocupind postul onorific de Severeanu (Constantin. D.)Doctor pre§edinte alconsiliului deadministratie. In medicina de la facultatea din Paíis, profesor la facultatea de medicina, medic primar al EforieIspitalelorcivile din Bucu- Sihleanu (Alexandru) Poet, nascut resci, medic de corpde armata (colonel) in Bucuresci la 1834, incetatdinviata la in rezerva, s'a nascut la Turnu-Severin (Mehe- 14 Martie1857. A facutstudiilesale in dintl) in 1845. Elev al §coalelor din aceasta tara. §i la Paris, dar a murit foartetênar localitate, a intrat la 1856 in §coala secun- fira sa ne poata da toata masura adevara- darade medicina, infiintatade generalul tulul s6i5talent. Davila §i a urmat cursurile pina in 1862, A publicat : Armonit intime (1857). La 11 b

Sitt - 170 816

1871 s'a tiparit a doua editie, prin ingrijirea sura o respinge sub cuvant cà opera e burla familiel sale. de foc, §i autorul el demn de furcl. De aciinainte,nu se mal§tienimic despre urma luiincai. Tocmai la1866, Sihleanu (§tefan). Profesor, nascut se descopera ca el a murit in 18 r6 la fostil in Bucurescl lai Februarie1857, doctor fi! comitelul Vass. in drept §i stiintele naturale de la Univer- sé! elevl, sitatea din Neapoli (Italia) la 1876. Sion (Gheorghe).Poet, nascut la 1821 A tinut cursurI libere de zoologie la Uni- in Har§ova (Moldova), incetat din viata in versitateadin Bucuresci§i la 1888 a ob- Bucuresci la Octombrie 1892. A facut stu- tinut prin concurs catedra de zoologie me- 18 anI facultatea de diile sale in tara§i la vèrsta de dicala la acea§! Universitate, infra ca scriitor la cancelariile judecatore§ti. stiinte. Dar peste putin timp fu departat din slujba Fost director la Ministerul de Finance de pentru o scriere politica; se ocupa atunci Cu ex- la 1881 pana la1888, e numit la1895 ploatarea mo§iel sale parinte§tI §i lua parte secretar generalal Ministerulul Cultelor §i Instructiund publice, post pecare'l ocupa in 1848 la mi§carea revolutionara din Mol- dova. pana in prezent. Arestat, el fu ecsilat §inu seintoarse A publicat :Curs de.zoologiegenerald in tara de cat la suirea pe tron aprinci- (188i-1888), Studiu asupra pescilor electrict, pelul Grigore Ghika. Peste putin timp trecu In limba italiana (1876), 18 ata deistorie Car- iinanciard de la 1870 la 1887 (1889). In Muntenia unde publica:Revista patilor. Scrierile sale sunt :Ceasurile de multu- §incat (de Sinca, Gheorghe). Nas- mire, poezii (1843), nCoartealut Socrat, dupa cut in Siamoiudu (Transilvania) la 28 Fe- Lamartine, in versurl (1848), Misantropub, bruarie1754, incetatdinviatii la 2 No- dupé Moliere, in vers. (1854), Zaira, dupé embrie 1816. La 1766 invata primele ele- Voltaire, in vers. (1854), Istoriaci iutám- mente ale limbeIlatine, la1768 trece la plörile barman! de aCinhausen (1855), 'Din Cluj unde invata gramatica §i poetica. Ter- poqiilemele (1857),Suvenire de cdldtorieinTa- minand retorica,e primit la 1773in ma- sarabia (1857), Salir, peatrdpretioasti (1857), nastirea de laBlaj §i e insarcinat cu pre- Zitta,jurnalul(1859),Revista Curpojilor darearetorice! §ipoeticei in §coalele ro - (1859-1862), Istoria generald a Darla, 3 mane de acolo. vol.(186o),Istoriaterret romdnescr, trad. La 1774, merge la Roma, unde sta cinc! dupé fratil Tunusli (1863), 191 Fabule, in ani studiand filosofia, teologia, §i la1779 versuri (1869), 14/tienta morald, comed. capal titlul de doctor. Atuncl intra un an act.(1869),Fedrct,dramatradusain in seminarul S-ta `Barbara §i publica: Ele- versurl, Candidat ,s-i deputat comedie, La menta linguce Daco-Romarke. Flema, drama, Femea lut Socrate, comedie Se intoarce la Blaj prin 1782. Doui-spre- in versuri, etc. zece anI este directoral§coalelornatio- G. Sion era membru alAcademie!ro- nale din Ardeal §i el infinteazii aproape 300 mane. de scolI. La 1794 este arestat subinculparea ca Slaniceanu (Gheorghe). General, ar résvrati pacea publica. Pus inlibertate nascut la 23 Aprilie 1835, mort la 12 Ia- §i vazandu-se parasit de totl, se a§eaza lao nuarie 1885 la San-Remo. A intrat ca elev mo§ieacomitelulVass din Ardeal,§i In §coala militara la 1854 §i a fost inaltat sta acolo Fase ani, dand crescere copiilor sub-locotenent la 1856, maior la 1864, co- acestui nobil proprietar. lonel la 1870, general la 1880. La 18o6 se intoarce in Oradea Mare §i In timpul rezbeluluI IndependenteI (1877- apol se ocupa cu cercetari istorice in Pesta 78)fiind§ef de stat-major, e nurnit co §i Viena. La 1809 se retrage in Siunea, sat mandant alCorpului deobservatiunepe din Ungaria. Isker. Insarcinat cu atacul Rahovel, trupele La 1812 vine in Alba Juliaspre asu- de sub comanda sa se disting cu deosebire pune censure! opera sa Cronira Romiinilor, la 7 Noembrie 1877. rezultatul une! muncl de 30 ani, dar cen- Fiind colonel, Slaniceanu a fost Ministru

SLA 171 SOF

de rezbel de la 26 Aprilie 1876 pAnA la 2 Sofronie (vez! Miclescu). Aprilie 1877, apoi de la 20Aprilie 1880 panli la 9 Iunie 1881. Solomon (Alexandru). General de brigadk nAscut in Craiova la 1832, incetat Slavid (loan). Publicist, niiscut la din viath in Bucuresci la Ianuarie 1875. A Siria (Ardeal)inIanuarie1848. A acut intrat in armaa cà iundr§i apol dup6 o primele sale studii in Siriaapol inMino- diliitorie prin Viena, Londra, Paris, insotit ritil §i Temi§oara. La 1868 a urmat cur- de un institutor, a fost inaintat sub-locote- surile facult4ilor juridice din Pesta §i Viena. nent in Regimentul al 3-a de linie. Colaborator al reviste! Convorbirt literale, a Gradele sale le a dobandit foarte repede fost inskcinat la1874 Cusupravegherea §i la I86o era inaintat colonel. La 30 Mal publicatiunei documentelor istorice n'imase r866, colonelul Solomon este Ministru de de la Eudoxie Hurmuzachi, lucrare pe care rezbel in cabinetul N. Kretzulescu care tine o urmeazá, i astii-zi. pânà la ri Februarie, ziva detronArei prin- Profesor de istorie, filosofie. geogrfffie §i cipelui Cuza. limbaromliná. la Mater Basarab, lacoala La 1872, Al. Solomon a fost inaintat la normala pentru inveyitura popornlut ronuin, gradul de general. la Azilul Elena Doantna, el plead la 1884 In afani de cariera sa militará, el a mal In Sibiú unde ja conducerea ziaruluiTri- fost sub domnia Principelul Ghika, prefect buna §ie condamnat la un an inchisoare de judet la Slatina §i Pite§tl. pentru articolele sale in contraUngurilor. Intors in tarii la I890 a avut cate-va lunl Solomon (loan). Colonel, niscut la sarcina de director de studiI la Azilul Elena 1793 Octombrie, in satul Ple§oiul Doamna. incetat din viatA la Craiova in 1892. Slavici a publicat : W,ovele, comedir, drame, La 1806 a intrat mal Tntêi6inteo lips- Manual de istorie 2. vol. Romdnit din Aus- dnie ca ucenic, darintrAnd Ru§il in tarà tro-Ungaria, in limba germanii. s'a inrolat la J8o9 inteo ceatà de panduri §i a dus in aceasta calitate numeroase lupte contra Turcilor la 1809, 1810, 1821. Smara. Publicistà. (Smaranda Gheor- La 1812 a fost numit comandant de po- (=hin),cunoscutà sub pseudominul Smara, terasl §i trimis in prinderea haiducilor ; ear niiscutA in Te'rgovi§te la 5 Septembrie 1857. la r821 el §i cu panduril s'él s'a6 unit cu A fAcut studiile sale la §coala centralà pe- Tudor Vladimirescu, in contra diruia fusese dagogid. §i este institutoare inBucurescl. trimi§i de seipanire.DupA prinderea lui Tudor, Scrieri: Un abecedar ilustrat, Din pana su- Solomon a fugit in Austria unde a stat pinA ferintef, un vol. versuri ; Nuvele, Poe.zif. A la 1826, dind reintors in tara a fost din noù mai scrisdite-va istorioarepentru copil, Schite numit dpitan de potera§1. cu creionul, versurl, Descrieri din R0111a, Flo- La 1828 intrAin armata ruseasd §i ja renta, etc. iarà§1 parte in luptele contra Turcilor. Pen- tru purtarea sa vitejeasd in lupta de la Mi- Socolescu (loan. N.)Inginer-arhitect, le§ti (14 Septembrie 1828), Imp6ratu1 Ru- niiscutin Ploe§t1la 17 Ianuarie 1857. A siel îi clArue§te o sabie de onoare cu in- fAcut studiile liceale in tarA. §i la 1878 ab- scriptia de vitejie. solvind §coala de poduri §i §osele din Bu- La 183 o a intrat in armatà regulatA ro- curescI, aplecatla Paris,unde a urmat mAneasd cu gradul de colonel. La1853 cursurile §coaleI de bele-arte. a fost adjutant al Principelul Stirbey. Reintors in tarà la 1883, a executat diferite lucrar! intrecarl :Palatele comunale §ontu (Alexandru). NAscut la 1862 din Piteol, Cdldra11, Constanta, spitalele ¡u- Aprilie 23,in ora§ul Foc§ant In1881 a deleite de la Térgovi,ste,Cdldra§t, Constanta, terminat liceul Mate! Basarab din Bucuresci, catedrala din Alexandria, biserica §i presbi- la 12 Ianuarie 1882 a obtinut diploma de terul de la `Buftenf, etc. bacalaureatin litere§i §tiinte,§i la 1889 La 1885 a fondatrevista Analele arhi- diploma de licentiat in drept de la faculta- tecturef, iar la 1887 Monitorul tea din Bucurescl. care apare §i astA-zi. La 1881, in baza unul concurs, afost

§ON 172 ON numit institutor la una din gcoalele publice sectia hidro-chimica ainstitutului chimic, din Bucurescl, de la care catedra s'a retras asupra Apelor minerale din lard. in 1882. La 1883 a fost numitprofesor la cate- onu (Gheorghe).-- Maior, nascut la dra de matematica de la gcoala normala a 5 lOctombrie 1851.E1ev al gcoalel militare Societatei pentru invétaturapoporulul ro- In 1859, e inaltat la gradul de sub-locote- man ;iar in Decembrie 1889, i s'a incre- nent in 1861 gi maior in 1874. In timpul dintat gi catedra de drept constitutional rezbelului Independentet, el faceparte din administrativ de laaceagi gcoala,catedre Regimentul ro de dorobantlgi moare in pe cartle ocupa iasta-zI cutitluldefi- fruntea batalionulul sé6 la 3o August 1877, nitiv. in trangeul intaiù al redutei Grivita. Turca La 1890 a fost numit gef albiurouluI aù luat corpul sèia §i infipt pe parape- bunurilor Eforid spitalelor civiledin Bu- tul redutei ca trofee. curesd, de unde s'a retras in Martie 1891. A publicat :Procesul Epocet, satire poli- Spartali (loan. S.) Publicist, nascut tice in versurl (1883), Toeme maxime In Bucuresclla 8 Mal 1855. Fost elev al 08851 Vorbe pentru un amic, viatai scrie- liceulul Sf. Saya, a urmat cat-va timp cur- rile poetulut Dumitru Soreanu (1887), Poe- surile facultatet de medicinagiapolle-a tul George Creleann, studiu literar (1888), parasit spre a se ocupa de literaturagi in Mandatul inlegislatia romana gi romana special de traducerl din limba franceza, in- (1889). tre cal-1 notam :Sirutdrile, Copilul Draculut, A fost redactoral ziarulul Poporul gi a Preotul din Nancy, Idioata, etc, etc. colaboratla ziarele Rékboiul, Binele public, A tradus peste una mie nuvele, basme, Romeinia, Universul-Literar, etc. legende din literatura tuturor popoarelor, a colaborat la mal toate ziarele din Bucu- *ontu (Constantin).N6scut in Foc- res cl. ganT la 1854. A absolvitliceul Sf. Sayagifacultatea Spirteanu (Nicolae. D.)NAscut la 21 de gtiinte fizico-matematice din Bucurescl. Septembrie 1859insatul Podegu (Mehe- La 1875 a fost numit profesor la liceul dint1). Terminand studiilegimnaziului din Matel Basarab din Bucuresd, unde functio- Craiova, a intrat in invétamint ca institutor, neazitiastit-z1,la catedra de gtiintele fi- apot a fost numit revizor gcolar i apol zico-chimice. director al unel gcoale primare din Turnu- De la 1885 1888 a fost revizor al In- Severin. ternatulut gi directoral liceulut Matet Ba- A publicat :Catalogul anual,Dictionar sarab ;de la 1889 panala 1892 afost geografic al judolut Mehedinft,Atlas geo- directoralgcoalel normale a Societatet grafic al Moka' .51Ceheding (1895), Calen- pentru inv6tatura poporulut roman, al carril darulsociettkei comercialeagricole din T. profesor estegiasta-zi, predandgtiintele Severin. Urme romane In Mehadia,s-i Xe- fizico-chimice, gi la seminarul Nifon. hedinit (1896). La 1885 a fost numit chimist gef al la- boratorulut de chirnieal Ministerulut Do- Staehli (loan). Bancher, nascut in meniilor, de unde a trecut ca chimist-expert Svitzerala 1846, Februarie. A facut stu- cl I, gi gef de sectiune al Institutulut chimic dilcomercialela Bernagiapot a intrat universitar din Bucurescl, unde functioneaza In acel ora g inteo casa comerciala la 1863. asta-zi. De acolo a venit in România la 1869 gi In 1897afost insarcinatde Primaria s'a stabilit caimpiegat inteo casa comer- Capitalel cu instalareai organizarea unul cialadin Braila ;la 1871aparasit acea laborator chimic municipal pentru controlul casa gi a venit in Bucuresd in calitate de alimentelor gi béuturilor. casier-comptabilla intreprinzatorul decaí In Februarie 1897 a fost numit inspector ferate Jean Marie,la care astatpana in al invétamintulut secundar. 1877. A publicat o lucrare asupra Rolulut chi- La aceasta epoca, J. Staehli deschide in miet in Romeinia,§ia colaborat cu D-rul Bucurescl o casa de banca, mal intaiùin Bernad la publicarea lucrar-flor efectuate in asociatiune cu Ruffer pana la 1888, cand

STA 17 STA ja singur directiunea case! de banc.i, avênd Istoria sacrd a vechiulut testament,Istoria pe Braicof comanditar. sacrd a noului testament, Despre dogmele ji E unul din actionarii cel mai irnportantl ntisterele bisericef ortodoxe. aI fabricei de postav Bulms1 si al societktel de pielArie Mandrea. Stancescli (Dumitru).Publicist, nAs- cut in Bucurescl la 20 Decembrie 1866. Stancescu (Constantin. I.) Pictor, A facutstudiilesale la Liège, unde a niiscut in BucurescI la 20 Octombrie 1837. luat in 1891 doctoratul in stiintele politice Dup6 terminarea liceulul la 1855, a urmat si administrative. cursurilefaculatei de dreptsi ainvétat A publicat :Basme, Alte basme, Snoave, pictura cu TAtArescu. Glume ji poveffl, Basme ji snoave 710111, La Apoi in 1857 a plecat laParis ca bur- gura sobe!. A tradus : Economia politicd de al statululsi a urmat seapte ani cur- Luigi Cossa, Den4a, Francillon de Dumas

scoalei de Bele-arte,surile trimitand de a- fija. colosier. mal multe tablouri carise gAse-sc in A infiintat la 1895, impreunA cu librarul pinacoteca din Bucuresci. editor Carol Miiller :'Biblioteca pentra toti Numit la 1865 profesor de istoria artelor In care se publicA cele mal bune dirti ins- side esteticAla scoaladeBele-artedin tructive. Bucuresd, asa-A estedirectoralacesteI scoale. Stanescu (Chivu).Locotenent, miscut Este membru in Comitetul teatrelor incA la 14 Noembrie 1834, mort la 30 August de la 1877. 1877. Intrat in armatA ca soldatla 1851, Ca pictor, C. Sancescu a fAcutportre- e inAltat in 1866 la gradul de sub-locote- tele artistilor teatrului national, carl se gA- nent. Incapul companid sale din Regim. sesc in galeria de sus a teatrului. ro de dorobantl, el moare in reduta Gri- A scris pentru teatru :Résbunarea mor- vita,laataculdinzivade 30 August dramà (1854),13 Septembrie, 1877. istoric, `Bunul pdrinte, comedie (1853). A tradusi numeroase piese din reper- Statescu (Eugenie).Avocat, om po- toriul francez. litic, nAscut la 1838. A flicutstudiile sale In tar6 si le-a terminat in Paris, de unde Stancescu (Dimitrie).Profesor, nAs- s'a intors cu diploma dedoctor in drept. cut la 1863in satul Zanoaga judetul Ro- A colaboratla mal multe ziare liberale manati. si s'a ocupat in special de avocaturà pAriA A fAcut studiile sale primare in Craiova la 1868, cand incepe cariera sa politicA si si in seminarul din R.-Vélcea (1877-1881). este ales in mal multe rêndurI deputat in Ca- A urmat apoi seminarul central din Bucu- merA. rescI (1881-84)i facultatea de teologie Pentru prima cal-A intrà in Minister la 24 Iu (1884-88), obtinândtitlul de licentiat in lie 1876, la departamentul Justitiel, incabi- aceastA ramurà. netul Ioan l3rAtianu,i pàstreazA acest por- La 1889 a fost numit profesor titular la tofoliupan5.la 27 Ianuarie1877. La 23 gimnaziul din Slatina. Peste un an afost Septembrie 1878 revineiarAsila Justitie, permutat in BucurescI si astii-z1 functioneazA 011A laii Iunie1879. Apoi delaro la liceul Mate! Basarab. Aprilie 1881 panii la 9 Iunie 1881e Mi- De lai Aprilie 1894 Ora la I Ianuarie nistrude Interne,când trecela Externe 1896 a ocupat in Ministerul Cultalor, pos- pAna laiAugust 1882. La aceastà epocA tul de defensor eclesiastical circumscrip- reiadepartamentulJustitieipan5.la30 Pei Cu inceperealui Septem- Septembrie 1883. brie 1894, ocupài locul de director al li- La 1895 Octombrie, aluatportofoliul ceulul particular Lamina din Bucurescl, fon- Justitielin Ministerul de sub presidentia dat la 1876 de d. Daniel R. Cordescu. luI Dimitrie Sturdzasil'a pAstrat paril la Principalelesalescrierl sunt :Origina 21 Noembrie 1896. cre,stinismuluf la RomdnI, Degenerarea mo- La 1897 a fost ales presedinte al Sena- rald lag descddereasitntuluf religiosla tulul la sfêrsitul sesiunel, cand s'a format Romdnf, Statisticamorald despre sinucideri, in Martie noulguvern sub presidentia lui

STA - 174 - STE Dimitric Sturdza. La 1898 a declinat onoa- rector al cabinetutui de palcontologie si la rea dc a mal fi reales. 1897 a fost numit rector al UniversitAtel din Bucuresci. Stavrescu (Raluca). Artistii drama- tick nAscutàin Focsanila 1836, incetatà §tefanescu (Grigore). Profesor de din viatà in Bucurescila 1884. A debutat dintec, compozitor muzical, n5scut la 1843. pe scenii la 1853, judind mal intâth la tea- La 1872 a fost numit profesor la Con- trul din Craiova 12 au! ; de acolo a trecut servatorulde muzialsi declamatiune din la Iasi si pe urmA la Bucuresci. In 1878 a Bucuresci,postpecare'Iocupàsiin fost primità ca societaráa teatrului natio- prezent. nal din Bucuresci, dar n'a putut juca mutt Compositiuniprincipale :Ingeredulce, timp cAci imbolnAvindu-se, a petrecut mai romantk Inz,yzdar giindesclatine, Mdn- toatestagiuneledintre188o si 1884in drulito de la mnnte, Cantu de fericire, etc. stréinatate.La 1883 Corpurile legiuitoare si partitiunea operetelor :Scaiul Bcfrbatilor, acordaseartiste! Raluca Stavrescu ore- si dramelor CEdip Rege, Pygmalion. compensA nationalApentru meritelesale Are simulte composipuni de muzidi artistice. religioasi. A jucat rolurileprincipaledin mai tot repertoriul dramaticsi s'a distins cu deo- §tefanescu (Sabba).NAscut in Cra- sebire in Nebula din amor, Maria Tudor, iova la 1857. A fAcutstudiile primare si Curierul de Lyon,Vi ata unet comediane, secundare in acel oras, iar pe celesupe- Cerjetoarea, etc. rioare la Bucuresci si la Paris. S'a ocupat Cu stiintele naturale si in specialcugeo- Steege (Ludovic).Medic, om politic, logiai Cu paleontologia. de originA germank niiscut la 1813, incetat A publicat stiintificeoriginate si din viatà la 28 Martie 1872. manualedidactice.Principalelesalepro- A inceput prin a fi medic de despirtire ducpuni stiintifice sunt :Contribution a l'é- si medic primarin Moldova, dindasi tude des faunes sarmatiques, pontiques et le- scris cartea sa Les eaux minérales de Slanic vantines,apitrutàin Mémoires de la société en nfoldavie (1854). géologique deFrance, Xemoritt relativ la Avénd totde o data vastecunostinte geologia districtului Dolj, Memorin relativ la juridice, este numit mal têrzi6 membru in geología districtulut Argeb inserate in Anua- Comisiunea centralA dinFocsanisiapoi biuroulut geologic in colaborare cu d-ni! membru la Casatie. Grigoriu Stef:inescu si Constantin Botea, la L. Steege a mai fostagent diplomatic care a contribuit cu descriptia ireprezen- al t6re! la Viena,Berlin, Petersburg, sia tareadistrictelorMehedintf,Dolj, Arges, acut parte dindeputatiuneacare a mers Olt, Teleorman, R.-SArat, BacM la Dilsseldorf in 1866, spre a notifica ale- Botosani. Charta geologicli a d-lui Mat. gereaPrincipelui Carol,ca Dom al Ro- M. DrIghiceanu(critidi),L'e;ténsiondes tniiniel. couches sarmatiques en Roumanie, L'usage des Sub domnia lui Cuza, a fost ministru de con glomeratstertiaires de la Muntenia, Les Finance de la 12 Octombrie 1863 plina la couches géologiques traversées par le puíts ar- 26 Ianuarie 1866. tésiens de .51Carculesti dans le Taragan de Ia- Apoi in 1867a mai fostMinistrude I omiqa, publicatein Analele Academiet ro- Finalice de la19 August panA la i Octom- mane §i in Bulle/in de la sociétégéologique brie acelas an. de France, Nout observatiunt geologicein Dobrogea si Stud in geologic asuprct impreju- Stefanescu (Grigore).Profesor, nits- rimilor CraioveT, apiirute in Revista jtiiutificif, cut in 1838. A flicut studiile in tarà si le-a Manttalele didactice, scriseinteun stilclar terminatinstrèinAtate,intorcêndu-se Cu si precis, pcntru clasele secundare, anume: titlul delicentiatinstiintele naturale. La Fisiografia pentru cl.I. Zoologia ji botanica 18 Noembrie 1864 a fost numit profesor pentru cl. II, Mineralogia ji geologia pentru de geologiei mineralogie la facultatea de cl.III. stiinte din Bucuresci. A fost profesor destiintele naturale la Este membrual Academiei rom:ine, di- scoala de comerciù din Bucuresci si mein-

STE - 17$ STO bru al fostulul biuroù geologic. Astit-zi este resci, merse la 1817 in Paris, unde studia director al liceulul Sf. Saya §i profesor de dreptul §i §tiintele de stat. La 1821 se in- §tiintele naturalela acelaliceì, membru toarse in tara tocmal cand isbucni mi§carea al societatei geologice din Francia §i mem- lul Ipsilante, §i fu silit sa se a§eze in Tran- bru corespondent al Academiei romane. silvania, pana la 1825. Sub domnia lul Voda Al.Ghika,el fu Steiner (Sigismond).Medic izraelit, numit director al Vistieriei(Ministerul de nitscutin Bucuresclla1838,incetat din Finance) §i la 1829 secretar al comitetulul viata in Bucurescl la 1891. A facut studiile insarcinat cu redactareaStatutului organic.Sub medicale in Viena§1 intorcandu-se in tara admmistratia luiKisselef,fu unul din cei a fost numit la 1878 medic §ef al spitalu- trel membril al divanuluI executif Pnsarcinat luI Caritas din Capitala, ocupand acest post cu conducerea departamentulul internelor. pana lampartea sa. Numit in 1831 secretar de Stat, devine in Foarte iubit de clasele sarace ale ora§ului, 1834 Ministru al Invétamintului public, apol s'a semnalat prin ingrijirea ce da celor lip- dupe ce §ezu dol anl la Paris, se reintoarse sil,' de mijloace. in 1837 §i fu numit Ministru al Dreptatel. In timpul rezbelului Independentel (1877- Plecaf iara§i la Paris in 1841, nu sere- 78), a avut directiunea unel ambulante la intoarce in tara de cat la 1843 cu prilejiul Colentina. alegerel Domnului cand pune candidatura sa, contra fratelui séù G. Bibescu. Steriu (Constantins).Bancher, nascut Cu toate acestea, sub domnia frateluI in Bra§ov la 1833 Februarie. A acut stu- prime§te in 1844 portofoliul Ministerului de diile la liceul roman §i la cel german din Interne §i leaga numele s66 de cate-va lu- Bra§ov. Apoi a venit in Bucuresci §i a in- crarl importante precum podul de la Sla- trat ca impiegat la casa comercialit Anghe- tina, cheul portuluiBraila,etc. La 1847 lovici unde a stat doI ani. parase§te iara§I tara §i se stabile§te in Paris ReintorsinBra§ov a deschisacolo o de unde nu seintoarce in tará de cat la casa de bancain1858 pe care a tinut'o 1849, dupe ce fratele sé6 cazuse din domnie. pana la 1881. In acela§ timp a intemeat §i Nemultumirile partiduluinational,protec- in Bucurescl la 1878 casa de banca Steriu tiunea prea puternica arata Rusia, sla- et C-je pe care o are pana asta-zi in to- biciunea Portei, contribuirá mult pentru a varit§ie cu fiul séù. face lui Voda Stirbey o domnie grea de dus A fost in Bra§ov mare intreprinzator de §iast-fel la 1853 cand trecura Ru§ii Pru- lucrad,§iantreprenorulaccizeloracelui tul, isbind in autoritatea Sultanului, Dom- ora. nul primi porunca din Constantinopole sa paraseasca provizoriutara.Isbucnind rez- Stirbey (principe, Alexandru).Nits- belul, el pica. §i se retrase la Viena, unde cut la 1836 in Bucurescl, fiul DomnitoruluI §ezu pana la evacuarea Principatelor de catre Barbu Stirbey, incetat din viatii in Bucurescl Muscali. Reintcrsintara elreina frinele la 2 Martie 1895. domniel pana la Iulie 1856, cand veni A fost Ministru al Lucrarilor Publice de macamia 4a trei. la 23 Martie 1888 pana la 12 Noembrie In urma unirei, §i alegerel luIVoda Cuza, acela§ an, apol Ministru de Interne de la se retrase inFrancia. 12 Noembrie 1888 la 29 Martie1889 §i mal tarziùMinistru de Finance de la29 Stoenescu (M. Theodor). Publicist, Noembrie 1891 la 18 Decembrie 18:91. nascut in Braila, la 23 Septembrie 186o. A terminat liceul Sf. Saya din Bucurescl Stirbey (principe, Barbu).Fost Domn In anul 1879, a urmat cursurilefacultatei al Munteniel, nascut in Craiova la August de medicina§ifacultatelde'itere,fara 1799, incetat din viata la Nizza in 12 Apri- insa ale termina. In acela§ timp a urmat lie 1869. Era frate cu voda Bibescu. Un- §i a absolvit Conservatorul de muzica§i chiul séù, vornicul Barba Stirbey, iba declamatiunedinBucurescl, obtinand di- toata averea, cu conditiune poarte nu- ploma de laureat al acestor §coale, in anul mele. 1882. Crescut mal intéiÚ Incoalele din Bucu- Pana la 1894 n'a ocupat nicl o functiune

STO -176- STO

publica: la 16 Noembrie 1894 a fost numit Stolojan (Anastase). Om politic, functionar in directia CultelordinMinis- nascut in Craiova la 5 August 1836. A terul Cultelor §i Instructiunei Publice. cut studiile sale in tara §i le-a terminat la La 20 Ianuarie 188o, in timpul cand urma Paris de unde s'a intors cu titlul de licen- la facultate, a fundat RevistaLiterard,pe riat in drept. Fost cat-va timpprocuror la care o dirijeaza §i pana asta-zi in al i8-lea Tribunalul Dolj §ila Curtea deapel din an de la aparitia acestei publicatiunl. Craiova (1865), e ales in 1868 Primaral Scrierile sale sunt :Poezit, (1880-1883), Craiovei, §i ca deputat cu incepere de la 1869, Nuvele, (1880-1883), Nunta Neagra, drama face parte dinCameraaproape in toate legisla- in 2 acte in versurl. Solia,Noplt Albe, Zile turele. A facut parte din cabinetul de sub Negre, Decena', (1884-1892), Nuvele, Teatru, pre§identia lul Ion Bratianu, ca Ministru al Severo-Torelli, dupé Fr.Coppée,Athalia, JustitieI de lailIulie 1879 pana la 29 dupé Racine, N,uvele inedite, Poe.zit (1892- Iulie 188o §i ca Ministru al Domeniilor de 1896), Cronict, Anecdote, La Bdt, coinedie la 2Februarie1885 pana la 1887. La 3 inversuri,Director,comedieinproza, Februarie 1896 a intrat in cabinetul de sub In Noaptea mea, poezii dupé d-na Galeron, pre§identia lul Dimitrie Sturdza ca Ministru Ades bdrbatul scbimbd,cotnedie in dona de Interne pana la 21 Noembrie acela§an. acte, Elisa, (M-elle du Vigean) drama in Demisionat, la 31 Martie 1897 a luatpor- act, Pentru Coroand, (dupé Fr. Coppée), tofoliul Domeniilor. drama in 5 acte, Curs teoretic de declamutiune, un vol. Lina, roman. Storck (Carol).Sculptor, nascut la2 I Mai 1826 la Hanau (Germania), incetat din Stoicescu (Constantin).Avocat, nas- viata in BucurescI la 18 Mai 1887. Imbra- cut inPloe§tila1852.Elev alliceulul ti§a de tinar meseria degravor pe metal, MateI Basarab, doctor in drept al facultatei plectind in 1847 la Paris, spre a face studil din Paris, a intrat in magistratura la 1876 speciale. judecatorla tribunalul Ilfov. Inaintat pre- Isbucnirea revolutiei de la 1848, iisili sil §cdinte la acela§tribunalin 1872,ocupa paraseasca capitala Franciei, §i veni in Bu- acest post pana in 1877 cand trece ca prim curesci unde primi locul de gravor in ate- secretar la legatiunea romana din Paris. La lierul¡Irme!I.Resch,bijutierinBucu- 1879 reintra inmagistratura caprocuror rescl. de Curte pana la 188 Apol demisioneaza Dupé scurt tirnp, a parasit definitivgra §i colaboreaza ca prim redactorlaziarul vura§iincepu sá produca ornamente de l'IndépendanceRoumaine. Alesdeputat al arta decorativa in ipsos. judetulul Prahova la 1882, faceparte din Ca sculptorin lemn, a ecsecutat opera Camera liberala- pana la 1888. In 1890 este insemnata, `Biserica Curtea de Arge,ccare se iaril§I reales de alegatoril ora§ului Ploe§ti. La afla asta-zi la Muzèul nostru §icare opera 1895 intra in Ministerul de sub pre§identia a fost trimeasa la expozitia din Paris de la luI Dimitrie Sturdza ca Ministru al Lucra- 1867, din partea guvernulul roman. rilor Publice, de la 4 Octombrie 1895la Dupé o muna indelungata, reu§i sapro- 2 Noembrie 1896, cand a trecut la Externe duca §i lucrar-1in marmora, intrealtele : In cabinetul P. Aurelian. La 31 Martie 1897 Statuea Cantacuzino,infataBisericel a demisionat. spitalulul Coltea, Domnita 93dlaia, Regina noastrd Elisabeta,reprezintata casorà" de Stoicescu (Gheorghe).Medic, nascut caritate pe timpul rézboiulul Russo-Turc, in Bucurescl la 14 Mal 1845. A facut stu- Statuea reposa/e! Prinieset Maria,care se diile in tara §i a terminat facultatea de me- afla in parcul de la Cotrocent busturile Ma- dicina din Paris. Este de la 1887, profesor jestdtilor Lor, §i infine o multime de bus- de clinica medicala lafacultatea de medi- turi de barbati insemnatlaltare noastre, cina din Bucurescl, medic primar la spita- ca `Barbu Catargiu, V. Boerescu,Kogdlni- lul Colea §i membru inconsiliul sanitar ceanu, Costaforu, C. A. Rosetti etc. cal-1 de- superior. coreaza in parte, sala parlamentulul nostru. A publicat : Du friss-on (1877), Lectiunt Amalfacutmonumentele comcmo- de clinicd medicald (1888) rativepentrusoldatilcazutlinrézboiti

STO 177 STR la Grivita, Prahova§i Vidin,§io mul- 1879. A facut studiile juridice §i de stiinte time de alte lucrar! artistice. de stat la Universitatile din Paris §i Berlin. Corpurile legiuitoare aú acordat luiC. Intors in tara., a inceput prin afi secretar Storck drepturile de cetatenie. intim al Ministrului deInterne din Mol- In 1865 a fost numit profesor lacate- dova, apol la 186° este nuFnit profesor de dra de sculptura §1 perspectiva acoalel de economie politica la Universitatea din Ia§1, Bele-artedin BucurescI, §i a ocupatacest §i peste douè luni rector al acelel Univer- post onorific pana la moartea sa. sitall. La infiintarea Consiliului de stat in 1864, face parte din aceasta inalta institutiune. Storck (Carol).Sculptor,fiulcelui La 19 Decembrie 1866, loan Strat infra precedent, nascut in Bucurescl laro Mal In Ministerul de sub prezidentia lui C. Bo- 1854. sianu,luand portofoliul Financelorde la Absolvent premiat al Academiei regale 26 Ianuarie 1865pana la 14 Ianuarie. a- da Bele-arte din Florenza (1870-75)elev cela§ an ; apol in cabinetul Ion Ghika este al renumitului sculptor, prof. A. Rivalta, la MinistrualCultelor de la 19 Iulie 1866 1876 pleaca la Philadelphia (Statele-Unite) pana la 2 Martie 1867. In sfar§it in cabine- unde'§i urmeazà studiile patru ani. tul L. Cartargiu, este iarli§i Ministru de Fi- Rechiemat de parinteles66, seintoarce nance de la 30 Ianuarie1876 pana la 4 In tara la 1880, dandul ajutor puternic in Aprilie acela§ an. interprinderile sale. Dupé moartea tatalul I. Strat a fost agent diplomatic altarei rémase §ef al atelierului. la Paris §i Constantinopole. Din operile sale executate rnmarmora, Opera sa principala este Economia poli- dupé modele facute de d-sa, vom mentiona: ticd (1869). A mal. publicat :Un coupd' Statuea d-net Anna Davila la azilulElena- Pru- oeil sur le question roumaine (1858), De ha- Doamna, Protopopu Tudor, Forta ci lorumjure criminali (1859), Studit asupra denla pentru fatada Palatului Justitiei, bus- budgetulut (1868). turile fraiilor Golesct al Generalulut Ma- gheru la ,Camera. Strousberg (Bethel Henry). Mare Din lucrarile sale de arhitectura, sunt de re- intreprinzator de lucrari, nascut la Neiden- marcat, capela E. Luther, a familieI Bra- burg (Prusia) la 20 Noembrie 1823, incetat gadir ji Xicolae Mihail din Craiova. din viata la 31 Mal 1884 iu Berlin. A fost naturalizat la 1895. De origina izraelita,botezat la Londra, era functionar in comptoarul de export al Strajanü. (Mihail). Profesor,publi- unchiulul sèú in acel ora. cist, nascut la 1841 in Transilvania. A facut A inceput mai tarziùsa colaboreze la studa la Blaj, a terminatfacultatea de li- ziare comerciale, facand §i pe agentul pen- tere din Bucuresci,facultatea de filosofie tru o societatedeasigurare. La 1848 a din Berlin (1872) §i apoi aintrat in pro- plecat in America §i s'a reintorsin Lon- fesorat. dra la 1855. Apoi se muta in Berlin §i la Este de la 1873 pana in prezent profe- 1861 are ce 4 d'antéiù intreprindere de dru- sor de limba romana la liceul Caroldin muri de fer in Germania, cu un consortium Craiova. de capitali§t1 englezl. La 1863 ja alte con- A publicat : Anuarul de statisticd (188o) cesiunl in Ungaria §i la 1870 vine In Ro- Manualul de gramatica limbet romdne (188 r), mania unde ia marea concesiune alacere! Curs de lintba italiand.Grddinelede copit drumurilor de fer BucurescI-Ini, Bucuresci- (1887),fanual de bund cuviintd 1(1890), Varciorova, pe un termen de 90 anl, con- Inceputul renascerei nationale (189 1), Prin- cesiune réscumparata de statul nostru mal cipii de literaturd(1892), Trincipit de es- térziu. teticdjipoeticei(i893). Epistolar (1893), Concesiunea aceasta precum se§tie, a Chestiunt literare ji pedagogice (1'897). dat nascere lanumeroase procese §i con- flicte. Strat (Ioan).BArbat de stat, profesor, La 1875, Strousberg are in Rusia o alta economist, nascut in Roman la 1836, ince- concesie decalferate,da faliment,este tat din viga in Bucuresci la 20 Octombrie ecspulsat §i se intoarce in Berlin. 12

STU -178 STU Sturdza (Alexandru). Fiul primului carea ce se pregatea contra Domnitorului guvernator al Basarabiei,nascut in Iasi la Cuza,i redactand ziarul Clopotul, dimpreunii r8 Noembrie 1791, incetat din viata la 13 cu Petre Mavrogheni. Iunie 1854. Primeste educatiunea sa in casa Dupé abdicareaPrincipeluiAlexandru parinteasca si este atasat in 1809 la Minis- Ioan I, Dim. Sturdza face imediat parte din terul Treburilor streine al Rusiel, de unde guvernul intocmit de Locotenenta Domneasca e trimis cand la Viena, cand la Paris pana lai rFebruarie 1866, ca Ministru al Lu- in 1816. La 1821 demisioneazasi se sta- crarilor publice si conserva aceastii demni- bileste in Odesa. tate pana la 2 Martie 1867. La 1828 vinein Bucuresci,chernat de La 1870, sub presidentia lui loan Ghika, autoritatile rusestispre adirija cancelaria ia portofoliul Financelor pana la i r Martie armatei de ocupatiune. 1871; apoi de la 1876 pana la 1888, este La 1830 demisioneaza dindiplomatia rénd pe rénd Ministru de Finance, Lucrad rusa. La 1843 a fost cat-va timp epitrop al publice,Exteme, Instructiunepublicain seminarulul Socola din las/. cabinetele de sub presidentia lui loan Bra- A publicat :Essai sur les lois fondamen- tianu. tales de la nature hutnaineet de la société Dim. Sturdza a fost unul din principalii (18r 1-1812), Souvenirs de vieillesse, Consi- intemeetorlal Societatei creditului funciar dérations sur la doctrine et résprit de l'Eglise rural, al carel director este pana in present. orthodoxe, LiCémoires du voyageur tnalgré lui. In urma morid lui loan Bratianu, con- sresul liberaldin Iasi l'a ales sef al parti- Sturdza (Alexandru A. C.) Publi- dului liberal in 1892. cist, nascut in Iasi la ro Mal 1867. A fa- La Octombrie 1895, dup6 retragerea par- cut studiile sale parte in tara, parte in strèi- tiduluiconservator dela arma statului, nittate. Dim. Sturdza a compus un cabinet liberal A publicat: Marcu Aureliit studiu istoric, sub presidehtia sa si a detinut puterea pana arheologic ifilosofic (1890), Les facettes, la 21 Noembrie 1896 cand a venit in lo- versuri in limba franceza (1891) E4a, ro- cul sCú. P.Aurelian. La 31 Martie 1897, man in limba franceza (1892), Sophocle, Dim. Sturdza areluatpresidentiaconsi- Oedipe rege,traduceninversuri (1894), liului. In lumea socialistd (1895), Unde duceso- Membru si secretar al Academiei romane, cialismul, traducerea satirelluiE. Richter numismat si scriitor de mare valoare, Dim. (1895), Pimentel Clavier,versurl (1896). Sturdza a dirijatpublicarea documentelor Al. Sturdza a fost sub-director al Muzeu- istorice cunoscute sub denumirea :Colec- luinationaldeantichitati i ef deca- tiunea Hurtnnzachi; de la 1888 a inceput binet la Ministerul Instructiunel Publice. publicarea unel lucrad ce poarta titlul : Acte ,s1 documente rélativela istoriaregenerdret Sturdza (Dimitrie). Om destat, Romaniet, dincarl aú aparut deja 7 vo- istoric, numismat, financiar, publicist, nascut lume. la Miclauseni (Roman) la io Martie 1833. In afara de aceasta, intre principalele opere A facut toatestudiile salein Germania alelui Dim. Sturdza, trebuesc semnalate : cu deosebirela Munich, Bonn, Berlin, Ajutorul comerciantulut, agricultorulut §i in- unde a studiat stiintele de stat. ginerulut (1873) in colaborare cu I. Ghika, A intrat in viatapolitica la 1857, cand Uebersicht der Miin.zen und nzedaillendes n'avea de cat 24 de ani, ca secretar al Di- Fursténthums Romiinien Moldau und vanului ad-hoc, insarcinat cu facerea proce- che! (1874), Memoriu asupru portretelor selor ver:bale. Apoi in 1858 si 1859, a fost Domnilor rotnéint (1874), Financele Romciniet secretarul comisiunel interimare care a pre- de la 1871 prind la 1875, Eudoxie Hurmu- cedat alegerea lui Voda Cuza. .zachi (1877), Conventiunea czt Rusia (1877), Dup6 alegerea acestuia ca Domn al Mol- Nutnisittaticaromtind (1878), Besarabia dovei, Dim. Sturdza indeplini cat-va timp Dobrogea(1878),Discursurt pedagogice functiunea de secretarparticularal Dom- (1888), Europa, Rusia §i Romdnza (1890), nitorulul,i apolfu Ministru in Moldova. etc, etc. Pana la 1866 se tinu departe de viata politica oficiala, fiindirisa amestecat in mis- Sturdza (principe,Grigore. M.)

STU 179 SUL

Nascut in Ia§I la 1821, fiul fostului Domn La 1858 Septembrie, este ales membru al Moldovel Mihail Sturdza. facut stu- al Locotenentei Domnesci din Moldova §i di:z in Francia §i la Berlin. Apol a intrat in desvolta toata activitatea sa pentru ca, des- armata otomana §i dup6 ce a ajuns la gradul de chizandu-se Adunarea nationala, sa se pro- general sub numele de Muklis-pa§a, a trecut cu clame unirea Principatelor. acela§ grad in cea moldoveneasca. Candidat la La 1859 Ianuarie15, formandu-se cel tronul Moldovel in 1859, a renuntat la aceasta d'intiù minister sub domnia lul Voda Cuza, candidatura spre a se face unirea principa- Vasile Sturdza flgureaza ca Ministru de In- telor, §i de la acea epoca pana in prezent, terne §i prerdinte al Consiliululdin Mol- a facut necontenit parte din parlament fie dova. Atuncl in §edinta Adunarei de la 20 ca deputat fie ca senator. lanuarie, dup6 propunerea luiM. Kogalni- A publicat :Legile fundamentale ale Uni- ceanu, se voteaza urmatoarea motiune: «Adu- versulut (1894). narea electivd pretuind patriotismul si cura- /al cu cari d-nu Vasile Sturc4a ,si A. 'Pana Sturdza (principe, Mihail).Fost Domn fool Caimacamt, au apdrat demnitatea noastrd al Moldovei,nascutla1795 fiul in contra lovirilor ci inrdurilordin lduntru logof6t Grigore Sturdza, Yncetat din viata in fi din afard, declard cd ad binemeritat de Paris la 8 Mai 1884. A ocupat sub domnia la patrie. O medalie va fi fdcutd pe compta lul Calimachi§i MihailSutzu mal multe Statulut, pe care va fi inscrisd incheerea Adu- functiuni publice, pana cand sub administratia ndret precum §i data cdt ad o cdrtnuit d-ni! lui Kisselef a fost numit Ministru de Fi- Vasile .,5tztrcloza §i A. Panu». nance al Moldovei. Chemat sitfaca parte La 14 Februarie 1862, infiintandu-se 'Malta din comisiunea insarcinata cu elaborarea Re- Curte de casatie,V. Sturdza este numit gulamentului Organic, el plea in 1830 la primul el prerdinte. A ocupat aceasta ul- Petersburg dimpreuna cu Vilara ca sa re- tima functiune pana la 1868 Octombrie 19 prezinte Muntenia spre ainfati§a Impèra- cand s'a retras in viata privata. tuluf noua Constitutie. La 1834 gratie sprijinului Rusiei, fu nu- Suliotis (Christodul. J).Publicist §i mit Domn alMoldovel §i donmi pana la avocat, nascut la Braila in 3 Martie 1854. 1849, cand in urma conventiel de la Balta- Elev al §coalelor din Braila §i Bucuresci, a Liman, tronul fu incredintat nepotului sèia terminat studiile sale juridice in Paris, Bru- Grigore Ghika. xelles, obtinand apol titlul de doctor in fi- Retras in Paris, a trait acolo !Dana la 1884 losofie §i litere, §i de doctor in drept. In- unde a §i incetat din viata, lasand o avere trat in magistratura la 1874, demisioneaza colosala. Impartirea acesteI averi a dat nas- la 1879 §i scoate in 1881 un ziar cotidian cere la un mare proces intre copiiprinci- cu titlul Curierul Romániet, colaborand tot pelui Mihail, proces care s'a judecat atat in de o datalarevistele Convorbirt literare, Francia cat §i in Romania. Revistd literard,Dreptul §i laziarul francez Journal du droit international care aparea Sturdza (Vasile). Mare om de stat, In Paris. fiul vornicului Const. Sturdza din Bérlad, Principalele salescrierisunt :Compen- nascutla 8 Noembrie181o,incetat din dium de psicologie, lijadalut Omer, cartea viata la Ianuarie 1870. A facutstudiile in I-a (traducere), Regulele ortografice ale limber strèinatate §i s'a intors in tara la 1833. Pana rontdne, Elemente de drept coustitutional, Ele- la 1849, s'a ocupat mal mult de agricultura, mente de drept administrativ, La réforme ju- cu toate ca. era amestecat inluptelepoli- diciaire en Roumanie, Le droit naturel, ou tice din acele vremuri. philosophie dudroit,Nicola e Blaramberg, La 1849 a fost numit judecator laDi- omui si faptele sale. vanul Domnesc din Ia§I §i a stat in aceasta Ch. Suliotis a fost in multe randuri functiune pana la 185o cand a fost numit ales deputat al Braila Ministru de Lucrarl publice pentru Mol- dova. La 1856 reintra ca prezident al Di- Sutzu (Alexandru). Fost Domn al vanulul Domnesc §i la 1857 trece comisar Muntenie/ de la 18x2 pana la 1821, incetat alguvernului pe langitBanca nationala a din viata la 18 Ianuarie 1821. Moldovei. Adversar al mi§carei eteri§tilor, inlesnita

SUT i8o SUT de Voda Caragea, Grecii arapus pe capi- Moldovel, cand fu chemat la 1819 sa in- talud Iordache somoare pe Sutzu. Acesta locuiasca pe Domnul Scarlat Calimachi. lasainsa sal cadapistoluldin mana,in Fiindafilat eteriel, el pregati §i inlesni momentul cand era sa comita crima. navalirea lui Ipsilantide la1821, darfu Atuncl revolutionaril recurg la otrava §i nevoit sá fuga din causa ostilitktilor gene- pun pe medicul lui Sutzu anume Cristasi, rale ce se ivira, §i seduse in Besarabia. otraveasca fantaneaua ce o avea la brat. Autorizat sa treaca prin Austria spre a se El a §i murit la 18 Ianuarie. a§ezain Italia, fu totu§i arestatla Briinn §icondus la Goritz, unde fu inchis patru Sutzu (Alexandru). Doctor in me- ani.Cerênd§iobtinênd impamèntenirea dicina, nascutla 1837, profesor de medi- greceasca, a fost mai têrziii In diferite r6n- cina legan. §i clinica mentalá la facultatea duri Ministru plenipotentiaral Grecieila de medicina din Bucuresci, numit la i881. Petersburg §i Paris. A dirijat ani indelungati ospiciul de alienati In r854, a intocmit §i prezidat in Atena de la Miircuta §i a infiintat in Bucuresci o vestitul Comitet de salut public, care aprinse casa de sanatate pentru cautarea boalelor insurectiunea din Epir §i. Tesalia. nervoase. A publicat :Consideraliunt asupra epilep- $utzu (Nicolae).Om politic, nascut siamaniet epileptice (1868), Ospiciul Mdr- inConstantinopolela1799,incetatdin cura (1869), Alienatul in faia societNet ci a viata in Foc§ani la 20 Ianuarie 1871. sciintet (1877), Despre mecanismul aliena- Emigrat in Transilvania la 1821, in vre, puna mintate (188o). mea invaziunel luI Ipsilanti,sereintoarce D-rul A. Sutzu este membru in consiliul In Moldova, unde sub administratia lui Ki- sanitar superior. selef, deveni secretar de stat, iar mai têr- zit't fu Ministru la diferite departamente sub $utzu (principe, Domn Voda Mihail Sturdza. El este cunoscut §i al Moldovei, nascut in 1792 la Constanti- ca publicist prin studiilesaleeconomice, nopole, incetat din viatala 24 Mai 1864. intre altele Statistica Moldovet (185 o), apa- Era de doui anl interpret pe langa Divanul ruta in limba franceza, elena §i romana.

Tack (Jules). Inginer belgian, nascut miceasca concurenta ce facearain tara fa- la Woumen (Belgia) in 1847. A fácut stu- bricele streine. diile la Gand, dobandind de la§coalade Asta-zi mal tot materialul necesarpri- podurl §i §osele din acel ora, titlul de in- mariilor pentru igiena publica,agricultori- giner. Terminand studiile, a fost angajat la lor pentru cultivarea pamêntului, esedin 1871 de catre compania engleza" Barklay ca fabrica Lemaitre,de sub directiunealui inginer pentru construirea podurilor de fer Tack. peste riurile din Romania, concesiune data Capitalul casei a ajuns la 1,200,000 le!, inca de sub domnia lul Voda Cuza. in actiuni cu dividende. La 1879, terminand aceasta lucrare, a intrat la uzina Lemaitre din calea Vacare§ti, Taciu (Toma). Bancher, niiscutin ca director al acestuI stabiliment (Lemaitre Ploe§ti la 1844. Dupé ce a terminat §coa- infiintase inca de la 1866 o fabrica de ma- lele primare, a facut studiI la §coala comer- §ine agricole, locomobile §i treeratori). cian. din Bra§ov. Apol aintratla banca Sub directiunealui Tack, care in 1879 otomana din Bucuresci ca functionar de la a luat chiar succesiunea lui Lemaitre dece- 1862 pana la 1870. dat, stabilimentul ia o desvoltare din ce in E§ind de acolo, s'a stabilit ca bancher in ce mal mare, §i el isbute§te In parte, sa ni-

TAC 181 TAU

Buctiresci strada Lipscanl la 1870, pecomp- La acea§i epoca a trimis principelul Stir- tul séti propritt. bey tabloul Renascerea Romdniel. A fost ajutor de primar in consiliulco- G. Tattarescu a maI complectat studiile munal al Capitalel la 1885. sale laParis, Haga §ichiarin Rusia la urma, spre a studia picturareligioasabi- Tacu (Dimitrie).Jurisconsult, magis- zantina. trat, nascut in Ia§i. Terminând studiile ju- Venit in tarala 1852, el afost numit ridice la Ia§i, a intrat in magistratura. la2 mal intaiiiprofesorla§coala militara, §i Noembrie 1868 §i ainaintat pana la gra- apol a inceput lucrarea bisericel Magurele- dul de consilier la Curtea de casatie. Otetele§anu ;el a impodobit peste so bi- ScrierlDreptul de legislatiune al popo- sericIdintaraintre carlMitropolia din rulut romtin (1862), Elemente de procedurd Ia§1. civild (1868), Dare de seamd cdtrealegd- G. Tattarescu a fost profesor de pictura toril din Ia,st (r866), Discurs cu ocasiunea la §coala de Bele-arte (i865) §i dupémoar- noulut an judecdtoresc (1877-78), Organi- tealuI Tb. Aman,directoralacestel ntiunea magistratura in `Romdnia (1881). §coale. El a lucrat nnmeroase portrete, tablourl originale, precum Tdranul de la Dundre, Tamara (Gheorghe). Intendant ge- Magdalena, Nemesis imulte altele,carI neral,nascutintérguletulOcnele-Mari se gasesc in posesiunea Pinacotecei (Vélcea) la II Iunie 1842. Intratca hincar nale, afamiliilor Kretzulescu, Manu, Pro- In Reg. 2 deinfanteriela 1858, inaintat topopescu-Pake, Bagdat, Mitropolitul Nifon. sub-locotenent la 1860, locotenent la 1863, Acest pictorera membru fondator al ja partela lupta de la Costangalia§ila Ateneului. urmarirea Polonezilor pana la Rinze§tica oficer in Reg. 5 de infanterie. La 1865 inaintat capitan, etrecutin corpul inten- Tautu (Gheorghe). Publicist, nascut denta, maior la 1868,lt.-colonel la 1875 in Boto§anila 1823, incetatdin vigala (sub-intendant), e insarcinat in timpulrez- Térgu-Frumos. belulul din 1877 cu serviciulintendenta A colaborat la ziarele :Steaua Dundret, diviziei a III-a. Dupé aiderea Plevna, trece Reforma, Nichipercea, etc. la marele cuartier general, §i este inaintat Scrieri :Toesit (1862), Un ajutor la timp intendant la 1879. drama, (1863), Poesit norte' (1864), Epistole Numit controlorgeneral la 1883 §i in- (1870. tendantgeneralla1893, ocupa aceasta functiune pana la 1896, cand demisioneaza Tavernier.Medic, venit in Muntenia, din armata. nu se §tie de unde, pe la 1820. Cronicaril La 1892,intendantul general Tamara, istorici ni'l infati§eaza ca un instrument al arepresentatinSenatcolegiul de consululul rus Rukman, introdus de con- Muscel. trabandain sinul societatelfilarmonice la 1838 in scop de a discre'dita aceasta insti- Tattarescu (Gheorghe). Pi ctor, nas- tutiune si a provoca disolvarea el. cut in Buzétila 1818 Octornbrie, incetat Asupra acestui Tavernier,A. Xenopol din viatainBucurescila 24 Octombrie scrie in Istoria Romdnilor :«El veni intr'o 1894. zi in sinul societatei§i invinui pe o per- Urnas orlan, a fost crescut de un unchiti soana care provocase in duel peAristia, al séil, zugravde la care a inceput alua ar ficerut odinioara otrava sprea primele notiunl de pictura. Episcopul de ucide pe un pictor polon. Dupé cate-va Buzéia Chesarie, vézénd talentul lui Tatta- zile, pictorul muri cu simptomele otravirel, rescu, 'I-a dat o subventie §il'a trimis la §iatuncl spunea Tavernier,etiacuzpe Roma in1844, unde a urmat cursurile acel domn de otravire. Un strigat de in- Academia Sf. Luca. La concursul Acade- dignare generala isbucni, Voinescu se scula miei din 1848, eliaimediat premiul cel §i spuse ca nu mal poate face parte dintr'o mare in pictura cu tablouls6.6. Simeon societatede sceleratl. Tot a§afacura§i Levi, scdpcind pe sora lar alti membril §i ast-fel societatea filarmonica

TEL 182 TEO peri,§i odatà cu dénsa se desfiintA §coala titiei. La 1874 demisioneazA. Apolla 4 se inchise teatrul (1838)». Aprilie reintriica Ministrudc Finance in cabinetul generalului I.Florescu pAnAla Teleor. (Dimitrie Constantinescu). 27 Aprilie. Pubficist §i ziarist, cunoscut sub pseudonimul Teleor, nAscutla 1858 MaI ro,in Teodorescu (Dimitrie. G.) Profesor, comuna Atarnati (Teleorman). A fAcut stu- publicist, niiscutla 1849 in Bucuresci, li- diile sale in România§i a piiriisit faculta- centiat in litere de la facultatea din Paris. tea de medicina spre a se ocupa delite- A fost la inceput redactor la ziarul Ro- raturA. manta de la 1868 pinAla 1875§iapol Ca ziarist a colaboratla Binelepublic, sub pseudonimul Gbedent, aredactat zia- Ghimpele, Romania, Natittnea, Epoca,etc., rulsatiricGhim pele de la 1869pardtla sub diferite pseudonime. 1875. Teleor a publicat Nuvele, Scene§i Por- La 1891 sub Ministerul generalulul Flo- trefe (i886), Flor(' de liliac, Durere, Icoane, rescu, G. D. Teodorescu a ocupat cate-va Nuvele alese (1894), Schite umoristice, Rea- luni Ministerul Instructiunel Publice de la listele (1896), Aventurele unel soacre,farsii 21 Februarie pâná la 21 Iunie. A fost nu- (1896). mit in 1878 profesorde limbalatinAla Fost timp functionar la Ministerul liceul Matei Basarab,in 1881 profesor de Cultelor §i instructiunel publice, acest scrii- limba romAniilaacelalice6 §iin 1894 tor colaboreazA apoila Piala§ialtere- directoralFundatiuneluniversitarA Ca- viste !iterare. rol I. Operile sale sunt : Toesit populare (1885), Tell (Christian).--Om politic, general, Despreobiceiurilejicredintelepoporulut, nitscut in Bra§ov (Transilvania)la1807, Cercetdri asttpra proverbelor romatze,Nopuni incetat din via0 in Bucurescl la 24 Februa- despre colinde, Tetre Cretu &lcan, Eufrosin rie 1884. Poteca, Metrica, Prosodia latind, cu notiunt A servit mal intaiù in corpul dorobanti- de istoria literaturet latine, Istoriafilosofiet lor cu gradul de cApitan,apoi a intrat in antice, Cronica din Nurnberg, Istoria litera- armata regulatà lainfiintareaei in 1830. tare! latine, Operde lut Anton Pann, etc., eind isbucni revolutia de la 1848, era §ef etc. de batalion, §i unindu-se cu capii mi§cirei revolutionare, puse trupele sale la dispozi- Teodorescu (Florea). Medic, niiscut tia lor, semnand dimpreunA cut. Golescu la ro Aprilie 1842 in or4elul Mavrodinul §i Eliade, proclamatia de la Islaz, semnalul din Telorman. Dupé terminareastudiilor revolutiunel. Membru al guvernului provi- primare §i secundare, aintratla 1861 in zoriu care'l conferi gradul de general, apoi fosta §coala de medicinA §ichirurgiedin locotenent domnesc, trecu granita dupé in- Bucurescl, apol a plecat in Italia, de unde trarea Ru§ilor in tarA, §i se retrase la Smirna, s'a intorsin 1868cu diploma de doctor unde guvemul otoman 'I servi o pensiune In medicinA de la facultatea din Turin. de general. La ro Septembrie 1868enumitprin Reintors in RomAnia la 1857, generalul concurs, medic secundar la spitalul Coltea, Tell face parte din Divanul ad-hoc §i este postpecare'l ocupA pariAla 1878, cAnd amestecat la toate evenimentele carladuc e numit medic primar la spitalul Colentina. unirea Principatelor, alegerea Domnitorului Iarla 1889 este transferatin acea§I cali- Cuza. tate la spitalul Filantropia, unde functioneazA Dela 30 Decembrie1862 pan?ila 26 §i ast5-zi. Mai 1863, e Ministrual Cultelor in cabi- Publicatiunile medicaleale D-ruluI Teo- netul N.Kretzulescu. Retrasaproape din dorescu sunt : Metnoriu asupra abcestilut fica- viata politidi de laaceastil epocá pinA la tuluí Studit generale asupra pneumo- 1871, reintra la aceastA epodi in cabinetul niel (1878), Syfilistilpulmonar, KYstele de sub pre§identialui L. Catargiu ca Mi- hydotice pulmonare, studiu prezentat la con- nistrude rézboiùde la iiMartie1871 gresul medicilor spitalelor (1895). plinA la 14 Martie acela§ an, cAnd trece la Culte, tinénd dit-va timp §i interimul Jus- Teodori (Juliu). Medic militar, l'As-

TER 183 TOC

cut in BucurescI la 1834 August 7. A fa- A colaborat la Revista Contimporand, Re- cut studiile in tara, §i le-a terminat in 1858 vista Literard, Revista `N,outr. la Berlin, de unde s'aintorsCutitlul de A scris _pentru teatru Intdid Aprilie, In- doctor in medicina. La 1859 a fost primit Mili Mal, Mdrli¡orul, Recunooinja, comedil ca medic de tegiment clasa 2-a, la 186o a inteun act, Inda 2 acte, Doné mume drama trecut medic clasa I, la 1863 medic de di- in 3 acte, Doantna Chiajna in colaboralic vizie, la 1872 medic de corp de armata, cu Niger, drama istorica in 5 acte, §i la 1883 medic inspector general de brigada. act din revista teatrala Cer cuvintul, in co- La 1898 fiind inspector generalal servi- laboratie cu P. Gradi§teanu. ciuluI sanitar al armatei, a demisionat spre A mal*publicat traducenin versurI : a trece la pensie. Monologuri,Comeditji Monologurt, nan- De la 1869, Teodori esteprofesor de cinosul, Aventuriera in colaboratie cu Sever patologie§i terapie generalala facultatca Moscuna, Flibustierul, Jean 51Carie, In timpul de medicina din Bucuresci, iar de la 1884 balulut. medic al case! regale. N. Tincu era referendarlaCurtca de Scrierl : De pellagre (1858). Compturi pana in 1897. Teriakiu (Alexandru). Om politic, Tocilescu (Grigorie. G.) Doctor in incetat din viga la Martie 1893. Amanunte filosofie§i licentiatin drept, profesor de biografice lipsesc. A fost Ministru al §coalelor istoria antica,§i de epigrafie,directoral In Moldova la 1858, §i Ministru plenipoten- muzèului de antichitati, nascut la 1845 in tiar la Athena dup6 1884. Mizil. A facut parte din guvernul de sub pre- A facut studiile sale in tara§i le-a ter- §identialui Stef.Golescu ca Ministru de minat la Praga (Boemia). A inceput prin Externe de la 19 August 1867 pana la a fi referendar statistic la Ministerul Lucra- Noembrie acela§ an, §i Ministru de Interne de rilor publice,iar mal Verziùa imbrati§at la 25 Iulie 1880 pana la to Aprilie i88i. carieraprofesoratului. La16 Octombrie A fost membru §i in comisiunea Dunareana ab a fost numit profesor pentru istoria pe la 1887. antica §i epigrafie la facultatea de litere din Bucuresd. Theodorini (Elena).PrimadonA, nas- Colaboratorlarevista Romdnismul in cuta inCraiova la25 Martie186o. Inca unirecu Hajdé, Vucici, Th. Radulescu, de mica, arata o mare predispositiune pen- a publicat acolomal multe studiiintre tru muzica ;la vérsta de 14 ani era deja o carl : Documente istorice, Despre poesia po- buna pianista §i la 19 ani debuta pe o scena porald a Romdnilor, Despre juriu. din Cuneo (Piemonte) ca primadona. A mai tiparit : Despre familia lui aCihat Primul succes l'a obtinut intrun teatru Viteavt, Tetru Cercel (1875), Don! istorict; din Milan in opera Evreica.Angajatii in G.Panu §i P. Cerndtescu, schite critice (1874), urma la «Scala» pentru stagiunea 1880-1881 ri lata ji scrierile lut `Bcilcescu, Inscriptiunea §i a facut un adevérat renume in Ughenntif, de pe patrafirul de la Sidnept (1876), Ra- Faust, Erodiada ; apol dete numeroase re- port asupra une! misiunt epigrafice in Bul- prezentatiuniin Barcelona,Paris, Madrid, garia (1878), Doamna Stanca, solia In America de Sud §i se reintoarse la 1885 Vitecqu (I878), Istoria romdnd (188o), in Italia laBrescia, spre a canta in opera Manual de istoria romeind (1886), Rapor- Gioconda. Mal térziia E;ena Theodorini re- turi asupracdtor-va sndndstirr (1887), Bi- incepe reprezentatiunelesale prinora§ele serica episcopald a mändstiref Curtect de Argel principale din Europa, venind cate. adata §i (1886), Istoria ranuind, cu naraliuni; intre- In Bucure§tI, Craiova, spre a canta princi- bdri si resumate (1890), Monumentul de la palele rolurl din repertoriul Adam Klissi (1895). Reputatiunea sa de mare cantareata, este Gr. Tocilescu este membru al Academia fara indoiala universala. romane §i afacut parte din Senat de la 1888 pana la 1895. Tincu (Nicolae). Publicist, autor dramatic, nascut la Turnu-Severin (Mehedintf) Toneanu (Vasile). Actor, miscut in In 1846. ora§ul Calara§1la1868. A urmat cat-va

TR), 184 TUR

timp cursurile de la Sf. Saya, Ara ale dela 16 Noembrie 1890 pana la 15 Fe- termina §i apol s'a angajat in 1888 in trupa bruarie 1891. de sub directilul Caragiali. A intrat apo" in teatrul national din Bu- Turnescu (Nicolae). Medic, nascut curescl care l'a admis ca societar in 1894. la 1819in Bucuresci, incetat din viatii la Toneanu se distinge cu deosebire in co- 9 Octombrie 1890. A Acut studiilela SI. mediile luI Molière, in rolurile luí Scapin, Saya §i apoi a fost secretar al comisiunel Crispin, etc. doctorice§t1de la 1832 pana la 1845. La aceasta epoca pleaca in Paris, unde '§! ter- Tralla (Ele). Publicist,nascut in mina studiile in medicina §i chirurgie, in- Banat la 1844. torcandu-se intara la 1853. Atunci e nu- A Acutstudii juridice in Oradia Mare. mit medic secundarla Coltea (1854)§i Scrier1 :Vulturttl mahnit (1864), Poesif inainteaza chirurg primar (1858), profesor (1866), Fiica lui Menumorut, nuvela isto- de medicina operatorie§i declinica chi- rica, Strigotul, poveste (1874). rurgicala la Coltea§i la §coala de chirurgie, membru onorificin consiliul perma- Trandafiloff (Alexandru). Supus nent al instructiunei publice (1865), mem- rus. Amanunte biografice lipsesc. bru in consiliul medical superior, membru A venit in tara la1843,dandu-se ca in consiliul sanitar superior. reprezentant alunel societatlrniniere, ce- La 1869 este nurnit decanal facultateI rénd sà i se acorde permisiunea de a inde medicina§iprofesor alfacultatelde treprinde cercetari in Muntenia spre a lace chirurgie pana la 1884, cand este trecut la explorar'. pensie. El preciza in cerere cà daca proprietarii A publicat : Du pouls (1853), Des luxa- in pitménturile carora se vor gasi metalur', tions accidentelles en géniral (1853). In curgere de 18 lunilegiuite prinregu- lament, nu vor avea mijloacelesa lucreze Tzichindell (Dimitrie).Fabulist, nits- singuri, saia nu se vor invoicu societate, cutin Beicherecul-mic (Transilvania)la atuna dreptul societatel pentru exploatare, 1775, incetat din viata la 19 Ianuarie 1818. garantatdeStat,se vaintindepe12 A f'acutstudiiin teologielaTemi§oara ani. pana la 18o 1, dupé ce a fost invétator in Autorizarea in acest sensdata de Stat Belintilla 1794. La 1805s'a preotit, incu oare-caremodificar',pricinui o mare deplinind mai intéiù serviciul pe langa un nelini§te in tara §iAdunarea,facéndu-se regiment, apol a trecutparoch la biserica ecoul nelini§teipublice,ceru de la Voda din Beicherecul-mic, unde aslujit pana la Bibescu, desfiintareajurnalului sfatulul ad- moartea sa. ministrativ. La 1812 e numit profesorla o§coala Domnul se opuse §isfér§idin aceasta romaneasca din Ardeal,§iscrie opera sa cauza prin a suspenda Adunarea in virtutea principala Fabulele. unut firman dobéndit de la Poarta. Denuntat la Ierarhia sérbeasca ca rèsvra- Dar la urma urmelor, Domnitorulres- titor, din pricina aluziunelor politice ce se pinse concesiunea Trandafiloff. gasea6 in scrierea sa, cartea este confiscata §i Tzichindellestesuspendat dinfunc- Triandafil (Grigore). Avocat, om riune. politic, nascut la 4 Februarie 1840. A Acut Atunci parase§te Ardealul la 1815 §i se studiljuridice§i a intratin magistratura, stabile§tein comuna unde se nascuse§i ocupand functiunele deprocurorde Tri- unde era paroh. Acolo a §i murit, adus din bunal, membru, pre§edinte, prirn pre§edinte spitalul de la Temi§oara, unde zacuse. Se la 'Frib. Ilfov, apoi procuror la Curtea de zice ca a fost otravit de Sérbi. apel, procuror general, prim pre§edinte de Scrieri :Sfaturile a intelegeret ce! salid- Curte. toase (1802), Adunare de lumin! morali- A fost directoral MinisteruluiJustitiel ceftf (1806), Epitomeul (18o8), Filosoficey dela 14 Innuarie 1866 panala 14 De- politicey prin fabttle moralnice invéldlitrt cembrieacela§ an§i Ministrual Justitiei (1814).

TZ0 185 URE

Tzoni (Miltiade).Profesor, nascut in de colegiulal 2-lea de In!, a facut parte 141 la 23 Iunie 1844, incetat din viatii in de la aceastaepoca inainte,din toate le- Ia§1la Martie 1898. A facut§coalapri- gislaturelepana la 1895, cand a fost ales mara la Roman, liceulla Ia§I,coala de senatoc. Poduri §i 5ose1e din Paris. ScrierI :Plaga (1872), Tinta democratiel Reintors in tara. la 1869, a fostnumit romdne (1876), Universitalea din 1(134(1877), indata profesor de mecanidi lafacultatea Regimul liberalinferia reacItunet (1879), de §tiinte din 14. Regimul coruptionef teroarel saïl gu- Ales deputat pentru prima data la 1888, vermil d-1,,! loan C. 'Brdlianu (1888).

Ubicini (Jean. H.) Publicist francez, Ca ziarist, a colaboratla illaftul raman celebru filo-roman, nascutlaIssoudun in (1894), Vieala (1894-95) publicatitini eb- 1818 Octombrie 20,incetatdin viata la domadare, iar in 1896 a iniiintat alta bro- Roche-Corbon (Francia) in 1884. Profesor §ura, Lumen vechie. timp indelungat la colegiul din Joigny, intreprinse in 1846 o calatorie prin Romania Urechia (Alexandrescu Vasile). gasindu-se in Bucuresci cand isbucni re- Profesor, om politic,publicist, nascutin volutiunea dela1848,fiindprieten cu ora§ul Piatra-Neamtu la 27 Februarie 183.1. principalii capI al mi§carel,ise incredinta El §i-a t'acta studide gimnaziale la Ia;i, iar postul de secretar al guvernului provizoriu cursurile facultatei de 'itere, stiinte §ial locotenentel Domne§ti. sofie la Paris. Dupé intrareatrupelorruse§tI,parasi Intorcéndu-se in tara, fu numit la1857 Romania. In cea-ce prive§teinteresele Ore' profesor de literaturala Universitateadin noastre, el a scris§ipublicat :La question Ia.i§l director al Ministerului Instructiunel d'Orient devanl l'Europe (1854), Provinces publice din Moldova roumaines (1856), La questiondes Princi- Ca ziarist, V. A Urechia, a colaborat la pauta. Dantibiennes (1858), Introduction aux Zimbrul, Stealia Duntirg,§i ballades el chalas populaires de la Roumanie trimis corespondente ziarelorfranceze Le (1855). A colaborat la diferiteziare fran- Temps, Le Siècle, La Presse, etc, etc. ceze,sustinénd inteinseleinteresele Ro- Numit definitiv profesor de Istoria ili- maniel. teratura Romanilor lafacultatcade litere filosofie din Buctiresci, V. Urechia ocupa Ulescu (Constantin).Sub-locotenent, acest post de la 4 Noembrie 1864 pana nascut la 7 Aprilie r846, mort la 30 August in prezent. 1877. Soldat voluntarlh 1864,einaltat El a fost MinistrualInstructiunelpu- sergentla 1866, sub-locotenentla1872. blice la r88 r, de la io Aprilic panalar In timpul rezbelului Independentel (1877-78) August 1882, precum §i in Ministertil Ko- faceparte din Regim. 8 de infanteric§i galniceanu de la 186o pana la 1861, §i a rimarela 30 August 1877 pe campul de reprezentataproape necontenitinSenat luptit, la atacul Grivitel. colegiul al 2-lea de Galatl. V. A. Urechia este de aniindelungatl Urechia (Alexandru). Medic, publi- membru al Comitetultilteatrelor din Bu- cist,fiul lui Vasile A. Urechia, nascutla curesci. Ia§1 in 1860. A facut studiile salein tara El este prqedintele Societatei Liga cul- .5ila Paris, de unde s'a intors cu titlul de turala. doctor in medicina. Eatit principalele sale publicatiuni : Grin- Scrierilcsalesunt : &hatos or nebou ? da de aur (185 r),Seirarul Gurluescovicr Anatomia ji Jì.iologia une! cauterio?, Influ- ( r 854),114onic(1855),Logafetul`13ap- erija,.5arlatanismul ininedicind, listeVeleli (1855), Coliba , Dulinanif nojtri, Ereditatea fiiologicd ji psi- Scbitdrt deliteratura'roludneas«, (1859), cologicci, Igiend. Vierija cea fruinoasd ((1859), Balul mor- 12 b

URS loo - tala! (1865),Fenteea ronuind (1865), De dole, cu gandul s:1 zadarniceascii o capitu- clasicism, romantism ji realism (1865), Cro- lare ru§inoasa§i sa inlesneasca retragerea nicele noastre (1865), 'Patria rontlind (r868), cinstita a trupelor austriace. Opere complecte (1878), Litgabre monumen- Aicl,la Medole, maiorul Ursu cu dou'é tum Besarabiae (1878), 'Discursar!. acade- batalioaneromanc, asustinut o lupta vie mice (1878), Conferinle ji discursad (1878), deease ore,incontra a to,000 deita- Incercare bildiograficddespre Istriaji Dal- lieni. mafia (1878), Album Macedo-Romdti (188o), Dup6 incetarea luptel, generalul baron Cartd etnogralicd a Romfinilor (1882), Schite Blumencron de Guidizzolo, trimis de ma- de istoria literaturet romdne (1885), Miron relc stat rnajor austriac, a strigat maiorului Costin (1886),Istoriaevenim.din Orient Ursu : (1889), Documente relative la anit ¡Sao- Retrage-te d-le maior, chi e§tI im- 1831 (1889), Despre bresle (1889), Monu- presurat de toate mentallut LlfironCosiin (1889), Mentora' Ei me pot sustine Incà cAte-va ore; presentate Academia' 'in ISS7-8S, Biserica retrageti-vé d-voastra din Solferino. din cefalea Neamt (1890), Legende (1891), Si maiorul Ursu a mai stat 26 ore in Istoria romdnilor (1892), Istoriacoalelor etc, Mcdole, sustinhid cu oare-care succes o a doua lupta§i isbutindsa seretragafara Ursian (Valerian). Profesor, nascut sa se predca vrajma§ilor. In Rêmnicul-Valcel la Aprilie 1845. A fácut In accasta lupta singcroasa maiorul Ursu studiijuridice §i a fost numit la 14 No- a perdut8 ofiterl§i 622 de soldati. embrie 188o profesor de drcpt international Planul maiorului Ursua reu§it atat de la Universitatea dinlas! ;la 1883a fost bine, in cAt cand se intoarse cu restul tru- permutat in acea§1 calitate la Universitatca pelor la cartierul general, arhiducele Frantz din Bucuresci. Carol, generalisimul armatci de operatiuni, A facut parte ca dcputat din Camera de a strigat la 1888 1895§i ca senator dinSenatul Al salvat onoarca armatei ! de la 1895 pana in prezent. Daca maiorul Ursu nu reinia in planul Scricri :Despre imporlaula drepial uf in- s66, ar fi fost impu§cat pe loc, de oare-ce ternational (188r), L'Autriche-Hongrieel la intrase in lupa in contra avizului marelui Roumanie dans laques/ion de Danube(1882), stat-major. Reu§ind irisa, a fost inaintat pct Amintirt, poesit (1895). campul de r6zboiùla gradul de lt.-colonel §i a fostdecorat cu ordinul dcrezboiil Ursu (de Margine, David). Baron, SVCaria Theresa. coloncl, nascut la 1815 in Fagara§ (Tran- Dupe rezboiti, locot.-colonel Ursu a fost silvania),incetat dinviata la Sibiùin 3o inaintatlagradul de colonel §i Impératul August 1897. De mic copil,dat îucoala i-a conferit titlul de baron de Margine. militara a granicerilor, in 1848 a luat o parte Distinctiunele pe carile-aprimit colo- activa in razboiul contra honvezilor unguri nelul baron Ursu, Pacut o multime de condu§1 de gcncralul Bem, §i in douI vriijma§1 printreoficeril unguri, carinu-i duri a rcpurtat victorii cari l'ai1 pus in e- puteal:i erta victoriile pe cari le-a rcpurtat videnta ca strategic eminent §i comandant numa/ cu soldati romani. icel mai aprig plin de curaj. intre vrajma§ii si a fost generalismul un- Curand apoi a fost avansat la gradul de gur Gyulai, care a inceputsi-1persecute maior. §isa-1 denunte cape un agitatordaco- In 1859, in razboiul Austriei contra Ita- roman. liei§i Franca, maiorul Ursu s'a purtat atat Rezultatul a fost ca colonelul baron Ursu de viteje§te inda a uimit pana §i pedus- §i-a regulat drepturile la pensiune in 1861. mani. In celebra lupta de la Solferino, ma- Evenimentele insii Fati K'zbunat. In1863 iorul Ursuin capul a dou6 batalioane ro- un noa rézboiii a isbucnit intre Austria §1 máne§ti§i in contra dispozitiflormarelui Italia. Colonelul Ursu a fost rechemat in stat major,in ciliar momentul cand dus- fruntea regimentului sCil 31, pur romanesc manil erat sttrnpresoareSolferino §i sa §i is'a incredinot apararea insuleiLissa. sileasca pe Austriaci sa capituleze, a inain- Cand pe uscat armata austriaca a fost nimi- tat, in tacerea noptel, la forturile de la Me- cita, iar pe mare flota austriaca era si he im-

VAC - 187 - VAC presurata, baronul Ursu, din insula Lissa, in cut noui intrìgiin contra baronulul Ursu, contra avizulta marelul stat major, care i-a a§a c5 acesta plictisit de atatea mizeril un- ordonat sa se retraga, a bombardat flota ita- gure§ti, s'aretrasdin noùin viatapri- liana. Lupta a durat i rore, incare timp vata. amiralulaustriacTegethoff, aisbutitsi Colonclul baron Ursu alasatintreaga scufunde cate-va vase italiane §isa se re- sa avere de 50,000 lei pentru scopurl cul- traga t'ara perder' marl. turale romane§tl. Aceasta lupta a dat, baronului Ursu titlul De la1865 §i pana lamoarte,Ursu de eroul de la Lissa iin amintirea eI s'a aadministrat fondurilegranitare§t1§ia infiintat in comitatul Fagara§, comuna ro- construit peste120localuti frumoase de maneasca Lissa,populata Cu graniceril in §collcu cate dou6 etage,incomitatele frimtea carora s'a luptat baronul Ursu. Bra§ov, Fagara§, Sibii iHuniedoara. Dup6 r'6zboiií, gencralismul Gyulai a fa-

Vacarescu (Barbu).Amanunte bio- 1818,facu o oda in contralul Voda Ca- grafice lipsesc. ragea. Sub Domnil de pe timpul sUi, a A fost spatar in Muntenia la1782,mare ocupat functiunI inalte in Stat §i s'a distins vistier la1821,caimacam la1827. tot-d'auna prin iubirea sa de patrie. El a publicat : patriotice(1821). Vacarescu (Constantin). Om poli- A tradus pentru teatru Britanicus(1827), tic, nascutla1802,incetatdinviapiin &mima(183 Regulus(1832) §iin accst Bucuresci la14Martie1887. an pentru prima ()ara, elevil dc la Sfantu A flcutstudii/esalein Paris panala Saya,jucaraInlimba romana, pe sccna 1825. teatruluI din Bucuresci. Intors in tara, aintratin administratie La1832aií aparut§ipoesiile sale sub §i a fostprefect dejudetin Ialomita §i titlul Poesit originale. Buzai. I. Vacarescu, irnpreunacu G. Lazar, a Descoperirea tesaurululde la Pietroasa intemeat §coala SE Saya la1821.El a re- se datore§te hit C. Vacarescu. Neste taetorI fuzat sasubscrie Regulamentul organic, i de peatra, lucrand la podul de la Calinktul, luand cuvéntul, a protestat contra prezidarel descoperira tesaurul, Il sfaramara, disparand Adunarel de catre un consul strein pe cand cu dasul. Cate-va fragmente se gasesc la obiceiul térel cere ca Mitropolitul sa fie in fata locului de nejte trecatori carl nu cu- fruntea el. no§tea6 valoarea lor§i sunt aduselui C. Pcntru aceste cuvinte, I. Vacarescu este Vacarescu. El se pune in urmarirea hotilor, datataradin Adunare§isurgunitime- regase§te tesaurulfurat §i'l aduce guver- diat. nului. Cu ocazitmea infiintarei o§tirel romane§ti, Sub Voda Stirbey,C. Viicarescua fost (1830)loan Vacarescu a facutarmatel, membru la Malta Curte. versurile sale La1858parase§tefunctinnea sa, spre a calatori §i nu mal janicl o parte la aface- La rdnd, Romdnilor rile publice. Mergeg pe calea dreaptd, Slava sirdnio,vilor veslig Vacarescu (loan). Poet, nascut la In cale vi apeaptd 1786,mort la1863.El era reprczentantul unel familii ilustre, strènepotul marelul ban Vacarescu (Theodor.C.)Niiscut in Enache Vacarescu. Bucurescila17Aprilic1842.A inceput Inca din copilarie se facu cunoscut prin primele sale studil lar85o,in pensionatele versurilesale,scrisein limba elena §i la Monty §i Schewitz.La1854aplccat in

VAC 188 VAC

Germania, unde a fost admis cu autoriza- Rusiei Alexandru II-lea la Livadia, unde se rea guvernulul,Iiicorpul de cadetidin stabilira bazele intelegerelpentrutrecerea Prusia si a urmat de la 1854 pana la 1858, rusestf prin Romania. studiilescoalelmilitarepreparatorildin lar cand isbucnirezbelul din 1877, Tb. Potsdamsiscoalelmilitarecentrale din Vacarescu la parte la el in calitate de capitan I3erlin. Tot deculata, in 1858 si 1859, a atasatmareluicattiergeneral al frequentat cursurilefacultatei delitere si armatel romane, trecu Dunarea si participa lilosotie din 13erlin. La 16 Octombrie 1859, la luptele din jurul Plevnel. s'a inrolat ca soidat voluntar in armata ro- La 8 Aprilie 188 r,Th. Vacarescufu maneasca, a fost numit laiIanuarie 186o trecutca locotenent-coloncl in rezerva si sub-oticer i inaintatla 24 Ianuarie 1861 la Octombrie 1882, fu nurnit Ministru rela gradul de sub-locotencnt. sedinte pe langa curtile din Bruxela si din T. Vacarescu a fost chcmat la 1863in Haga. statui-majordoinnescallul Vocia Cuza, La 28 Ianuarie 1885fu numittrimis ca oficer permanent de ordonanta ;la 1864 extraordinar i Ministru plenipotentiarla a demisionat din armata siintrat inviata Roma, de unde &misiona pentru motive civila, s'aocupatcu literatura si politica. privatela 31 August 1885.In i886 pu- In 1865 a publicat in Trompeta Carpafilor blica volumul 1-i6si in 1887 volumul al In Opiniunea nationald,articole asupra 2-lea al scrierelistorice Luye/e Ranuinilor literaturel germane. Impreura cu Aurelian, in re.zbeltd din 1877-7$, opera care a fost Urechia, Esarcu, Alex. N. Lahovari, etc, a premiata de Academia romana. fondatatuncl Alertad romdnesc §icu un La I Iulie 1888 este nutnit trimis extra- grup de tinerla facut parte din comitetul ordinar iMinistru plenipotentiar pe tanga de redactiunealziaruluT Revista Dundrel; curtea din Viena, post in cal-6 funGtioneaza intiintatin Decembrie 1865, spre a com- pana lailulic 1891. bate cu cea mai mare energie regimul lo- A facutpartein nenum6raterêndurT viturd de Stat. dinparlament,cadeputat sisenator. A dona zidup6 revolutiunea de la Februarie '866, Th.Vacarescu e nurnit pre. Vaillant. Profesor francez, data nas- fect la Prahova cu insarcinarea de a trece peste cerel si incetarei din viata necunoscute. A fruntarie la Brasov, pedetronatul Doinni. fost adus intara la 1829, sub ocarmuirea tor Cuza. lui Kisselef, spre a organiza pe o nona baza In 1870 guvernul a trimis pe Tb. colegiul Sf. Sav.:dinBucurescI. La 1831 Vacarescuinmisiunela Berlin,comisar este numit directoralacestel institutiuni extraordinar in cestiunea drumurilor de fer si scoala prospera,dar Rtikman, consulul Strusberg,si acolo adescoperitsia ra- rusesc, v6zand cu ochl r6I ideile liberale ale portat guvernului disparitiunea depositului profesorulul,ceruin 1834 sase retraga de 37'/2 milioane lel,capital garantat de lui Vaillant catedra de títere si directia co- guvernul roman, care trebuiasa servela legiului. I sesatisfacucercrea, insa Adu- terminarea constructiunelaceita drum de narea, ca semn de simpatie, voteaza sa se fer si care se deturnase de la destinatiunea cumpere 500 exemplaredinDic(itmarttl lul.La 20 Iulie1871, Tb. Vacarescue francqp-roindn al acestuT profesor. kukman numit agent diplomatic al tèrei in Serbia. ceresi obtine de la Voda, nesanctionarea InSeptembrie1872,cuprilejulinfi- votului. intarelmilitiilor,prev6zutede legea or- La 1841, Vaillant este implicat in ganica a puterel armate, Tb. Vacarescu, in carea dintre Sêrbi i Bulgari, care se zicca calitate de fost oficer, fu numit locotenent di era combinata cu un complot In Mun- In militiile calar!, iar in Iunie 1873, M. S. tenia, spre a aduce rèsturnarealui Voda Domnitorul Carol, '1 cherna pe langa per- Ghika. V aillant scapa deatestare, ¡zycat.,i,-: soana. sa, in functienele de maresalul cur- intervenirei consuluint francez,Irisaeste tel Domnestl. In Octombrie 1876 Th.VA- expulzat. carescuinsoti,ca reprezentantalcurtel Se reintoarce in tara la 1862i tine la Domnitorulul,peprimul MinistruIoan Ateneul vechiù, un curs gratuit de Istoria Bratianu si pe Ministrul de rezbel, colonel anticd. Slaniceanu, in misiunea pe langa Impératul

VAL 189 VAL

De la aceast6 epoca inainte, urma lul se auvernulitt dela13alta-Liman,Evreitin perdc. Rwntinia (1886), Cuget dyl,macsime, pro- Scrierl :Grammaire valaque à l'usage des verbe(1890),Misierele3copililor(1891), franois (1836.-1840), La Rottmanie, 3 Ucigafir lid Barba Calargitt (1897), Alege- vol. (1844), Poésies de la langue d'or (1850, rea, viola§idelronarealuiVodd Cu.za Turquie et Russie (1854),Les princes Ghika, (1898). hospodarsde SIColdo-Valachie (1855), Na- tionalitéel patriolisme (1855), L'Empire c'est Valery (Nini).ArtistA dramatica, nas- la paix (1856), Hisloire vraie desvrais cuta in Foc§anl lai Mal 1835, fiica unor Bohéntiens (1857), Glasul poporulut, arti§ti francezi Valery-Momenet, stabiliti in Duntne.zed (1858), Origina agriculturet tara pe la 1833. si desvoltarea et la Roinditt (1862), La lan- A debutat pe scenii la 1846, jucand ro- terne magique (1868). lurl in timba franceza, in localul de teatru Talpan din Ia§I. La 1848, in timpul direc- Valbudea. -Sculptor, (adev6ratul mime tiunei lui Mate! Millo, a jucat pentrupri- Ionescu Stefan,) nascut in Bucurescl la ma data in limba romaneasca, rolul Ingerid 1859. pd-zitor din Baba Hdrca. A facut studiile liceului din Bucurescl §i Apoi a urmat creatiunele sale in Trtinlo- a terminat iii 1882 §coala de Bele-arte, cand rulccit ece, Tensionul felelor, Viola unid a obtinut premiul pentru str6inatate. Apol jucdior decdrtt, Bdtidranul boerit, Pldeful a stat trei anlla Paris in §coala de Bele- roindit,Luluen dinChirilalala,s1,etc., arte, atelierul luI Falguière, iarin urrna a etc. lucrat sub directiunealui Fremiet. A luat La 1852 Nini Valery pleaca la Bucuresci, parte la trei expositiunl ;in anul al treilea unde debuteazainsalaSlatineanu,§iin a avut o mcntiune onorabila cu statua lui accla§ an face parte ca gagista dinperso- Mihat Neblina Apol a plecatin Italia §i nalul teatrului national, participandlare- a stat un an la Roma, unde a facut statua presentatiunea de inaugurare a noulul tea- Gladiatorul, proprietatea Ateneului roman, tru, unde a jucat opt ani dc a randul. §i un an la Florenta, unde a lucrat Copilul Principalele sale cregiuni la aceasta epoca care face bae, Prima lecjie, dormind, sunt :Sergentul Frederic, Linda, Maria Rosa, Frica de apd.Pinacoteca poseda statuele Vicontele de Lelourier, Strengarul din Paris, Mihat Nebunul iCopilul dormind. Venetiana, Regele insulelor, Bdrbalit vdditv, La cxpositia universaldin Paris (1889), Uite-te, dar nu teatinge. Banit, gloria¡i Valbudca a avut ca recompensa o medalie femeile, Primele arme ale lut Richelieu, Ro- cl. meo 1i Marieta, Margo, Tuvt Calicu, 'Por- tretele, Uritasatulut, apoiin operete, ca Valentineanu (loan. G.) Ziarist, Doné fete p'un fläccid,Nichonltiptdrita, nascut in Pite§tI la 1834. A facutstudiile Fiica regimentulut, Curcdndreasa, Vi-ajade liceului Sf. Saya pana la clasa 5-a. Ames- in bit, Scara femed,mneul nopler, Scara ma- tecat in mi§carea revolutionara de la 1848, ter, asemeneainfeeril, ca :Fata aerulut, a fost arestat de Ru§1§i trimisin llichi- Lampa migunatd, Raza magicd, Preeioasa, soarea de la Kiew. Steaua pdstorulut, etc. Pus in libertate, s'a reintorsintara la La 1859-60, Nini Valery joaca in tea- 1856, a colaborat la mal multe ziare, intre truldin Craiova, sub directiunea Teodo- carI la Secolul, Timpul, Concordia, Romdnitl, rini §i se casiltore§te in acel ora § la 1875, Steatta Ddinboviler. La 1859 a fondatzia- cu poetul capitan loan Ganescu. rul Reforma, care aaparut inp?imilanl Dupé moartea sotulul el, Nini Valery se regulat, iar cu vremea, a incetat de a mal retrage de la teatru in 1883 §i se stabile§te apare, §i apol s'a tiparit in anume impreju- In Iai, unde trae§te §iasta-z1. rail o data saa de dou6 ori pe an, dupé ce nu aparuse cati-va anl in §ir. Vardalah. Profesor, de origina din Scrierl :Biogralia oatnenilor mart, scrisd Grecia, venit in tara pe la r8 io, a deschis de un om mic, pamflet, (1859), Documente In Bucuresci prima §coala greceasca, unde relative la administraiia guvernulutinterimar preda retorica§iexplica elevilorpoesiile din 1856, 1857, i8 f8,Despre administratia autorilor greci. A predat cursurile sale de

VAR - !90 VAR la 1816 pana la 1820, cand a incetat din nie Miclescu ; dar neputadu-se impaca cu viata.coala sa a fost insa in curand cerintelepreoliel, fugi laCernautila ru- rasita, indata ce Gheorghe Lazar a infiintat dele parintilor s61, de unde apolplecA la §coala Sf. Saya. Paris. Acolo §i-a faca studiile,§iastat pana la 1848, fondand cu spesele sale bi- Varnav (Constantin. V.) Doctor, blioteca romana in localul in care s'a facut nitscut la Hili§a6 (llorohoI)la 21 August mai têrziù capela ortodoxa romaneasca. In 1806, incetat din viata in Ia§1 la 2 rAugust legaturi la Paris cu republicana francezi, a 1877. facut parte chiar din guarda nationala din A fAcutstudiilela Lemberg, apoila acel ora. Putin timp dupé aceasta, se in- Viena, unde a dobandit diploma de doctor toarce in tara cu consulul francez Thions. In medicina. §i chirurgie, cu dreptul de li- La 1850 intrá in religiune §i se ciluga- berà practicA in imperiul austriac. re§te sub numele Sofronie,laminastirea Intors in tarà la 1835, s'a stabilit medic Neannului, unde fu ales staret. in Moldova. Era un fervent adept al curel Om cult §i de o inteligenta superioara, cu ap5 rece §i a fácut cure cari páreati in de la intrarea sa in tagma bisericeascase adevér extraordinare, pe acele vremuri. consacrA laacte depietate, ingrijind cu Protomedic al Moldovei sub domnia lui deosebire despre soarta copiilor sarac I. GrigoreGhika, adesf5§urat in1848 o In r868 muri subit la 1361-lad. Fiind an- activitate esceptionala, in timpul ivirei epi- tisemit infocat,incetarealul din viatafu demiel de holerri. atribuita une! otraviri, faptuit5 de evrel. O Ri'muAsesesingurdintredoctorildin revolta isbucni in Bérlad, cu ocasiunea in- Ia§i. mormintareI sale ;surescitatiunea popula- A reprezentat judetul Dorohoi la Consti- !luna a necesitat intervenirea trupelor tri- tuanta din 1858 ;a mal fost in mal' multe mise dinjudetelelimitrofe, pentru a pazi rêndurl,deputat §isenatoraljudetului pe evrel, a caror viata era amenintata. Dorohol. A lasat mal multe scried medicale, asu- Vartic (Toma). Publicist, nascut in pra cureilul Prisnitz, asupra holerel asia- Ia§I la 1814 ;data incetareidin viata ne- tice, etc. cunoscutd. A facut studiilesalein Basarabia de la Varnav (Scarlat. C.)Ingincr, nascut 1821 pana la 1835. ApoI s'a intors in Ia§1, in Ia§I la 22 Septembrie 1851, fiul docto- undc a ocupat diferite functiunI administra- ruluI Varnav. A facut studiile la liceul Louis- tive pana la 1870. le-Grand din Paris §itot inaccst ora § a A publicat :Tret sur.z1 dora" ghebtyl dobéndit diploma de inginer al §coalei cen- (i858), Poesil (1870). A tradus§i nume- trale de Arte §i Manufacturi. roase scried din limba germana§iEran- Intors in tara la 1876, fu nurnit inginer ceza. al huid Ia§1-Ungheril §i insarcinat cu mi§- carile importante ale trupelorruse§t1din Om politic, numit di- Vásescu (Alexandru). campania 1877-78. In 1881 e amanunte biografice lipsesc. rector al acelel unii, apoi succesiv director A fost Ministru de Finalice in cabinctul al constructiunel liniei Bucuresci-Cernavoda, Kretzulescu de la 2 Martie 1867 pana la director al Societatel de constructiuni, di- 19 August acela§ an. rectoral 5 coalel nationale de Poduri§i 5osele. In 1891 parasi cariera sa §i intra in Ca- Vasiciu (Pavel). -- Medic, nascutin merá ca deputat al judetului Putna, facénd Temi§oarala 18o6,incetatdin viga. A parte din grupul constitutionalilor. facut studiile gimnaziale la Segedin, Oradea Mare§i medicina la facultateadin PestA. Varnáv (Scarlat. V.)NAscut la Hi- A fost medic de carantina la Or§ova (1832) 1i§a6 (Dorohol) in 18o 1,incetat din viata §idirector lacarantinaTemi§uluI,mal la Bilrlad in 1868. térzi6. Destinat de mumii-sala preotie, fusese A publicat : Despre oriental! (1832), An- incredintat de fiar arhimandritului Sofro- tropologia (1832), aCacrobiotica (1844), Ca-

VAS - 191 V El, techismul antro pologic (1870), Catechismul terpelarei motivata de publicarea scrisorel sdndtrilet (1870). principelui Carol I catre Auerbach. Scrieri :Constitutia, legea electorald ji or- Vasiliu-NAsturel (Ioan).General de gankatict judecdtoreascd in Belgia (1857). brigada, nascutla 16 Noembrie 1845. In- tratinscoalamilitarala 1864, e inaltat Velescu (Petre).Artist dramatic, nas- sub-locotenent la1866, maior la 1879, co- cut la 1846 Martie 21 in Bucuresci. lonella1889sigeneralde brigadala A debutat la teatrul Bossel in 1864 sub 1896. directiunea lui M. Pascali, apoi a trecut la 1866 in teatrul cel mare. Stagiunele 1870-71 si 1872-73 a ju- Vasiliu-Nasturel (Petre).Colonel de cat la teatrul din Iasi. artilerie, nascut la 1854 Aprilic 7. Elev al La 1874-75 a facutparteca societar scoalcimilitare,inaltatsub-locotenentla din asociatiunea dramatic& nationala, pentru 1874. a da reprezentatil in teatrul cel mare. Scrieri :Opérations de l'artnée rouniaine Constituindu-se societatea dramaticA in pendant la guerre de l'Independance(880), 1877, a fost admis ca societar de cl. II la Curs de balisticd esterioard ji stabilirea la- Septembriesila 1882 Mai 6,afost blelor de tragere (1885), Curs elementar de vansaat societar cl. I. ariilerie vol. I.Artileriadeçcimp cu un Roluriprincipale :Don Cqar din Ruy atlas (1886), vol. II. Fascicula I. Tragerea 'Blas, Jacms din Doué Olfeline, Jak Ran- jiefecteleprojectilelor.Organkalinneaji jandin Neamul Ranjau, Leuchoir din serviciile artileriet cu mal multefiguriin Moltenitorit, nCagnus Verner din Hoja de text, (1887), Descrierea anuinunfitd a tu- Codru, L1Cuhlinerdin Onoarea, Laar din relelor de 37nim. Md.1887 (/888),'Des- O crimd celebrd, Caussade din Amicil (rieren ananunlitd a turelelor cu eclipsd de Srilpeanu din Boert ji Ciocol, etc, etc. 53mm. flCd. 1887 (1888), Descrierea tunu- rilar,afetelor, ji munijitinilor de 150111m Md. Vellescu (§tefan). Artist dramatic, 5887, (cu 23planse) dupéCruciptorul nascut in Craiova la 1838. Intra in scoalele «Elisaheta» al marine! regale (1889), 'Pul- din acel oras, dar la ve'rsta de 16 anl fugi bert de rqbet, Diferilt explosivi ji balistica din scoala si intrain trupa de sub direc- interioard (1889), Descrierea ananunlitti a tiunea lul C. Mihaileanu din Craiova. Luat turelelorcu eclipsd de 1 2omm. ji a localu- de aci de catre familia sa, fu times iarasi rilor ruirasate a mortierelorsferice din bala scoala in Bucuresci, dar in zadar. Peste ieria-tip Schuman?: (189 1), Jubileul de 25 putin timp, intrit la teatruldin Bucuresci ant de domnie a M. S. Regeluf Carol I. si debuta in micl roluri ; apol se angaja in «Stema Ron:di:id»vcrsuri,( r89 I), Stema trupa lui Millo, care juca in sala Bossel, Romciniet,studiu critic dinpulidde vedcre peste 4 ani trecuin trupa Theodorinila eraldic, cu numeroase figuri in text (1892), Craiov a, interpretand cu un deosebit succes Istoricul Pirotechniet armatet (1893-1894), roluriledin Caterina Howard, Dama ea Curs elementarde artilerie vol.II, Fascic. Camelit, Othelo, Fe/ele de marmord, etc. II, Armele portative Cu plansc (1893), Eral- Reintors in Buctiresci, trece la Iasi, unde dica in faja prea sf. Episcop al Xininiculut joaca pe Don Cqar de Ba.on, Figaro, etc; noul Severin (1895). vine in Bucurescl, unde creaza pe Vornicul &clac §iapoi pleacalaParis,spre a's1 Veissa (Teodor). Jurisconsult, om termina studiiie dramatice, urmand cursurile politic, nascutin Iasi la 1826 M'al 8, in- artistului Regnier. Dupé trelani,reapare cetat din viata la 5 Decembrie 1880. pe scenasi sedistingein Supliciul una A fost profesor la facultatea juridicii din jeme!, Bastardul§i 'Irengaruldin Paris, Iasi,siintrandinmagistratura, aajuns ultimul rol pe care l'a jucat in 1877. panala demnitatea de membru la Curtea La 1873, el afost numit profesor de de casatie, demisionat in 1877. Membru declamatiune laConservatoruldin Bucu- Senatul de la 1871, Th. Veissa a fost au- resci. torul motiunel dc devotament catre Tron, St. Vellescu a publicat Istoria ariet dra- votatala 13 Februarie 1871, in urma in- matice in «Revista romdneascd», Curs de de-

VEN - 192 - VER clamalinne 'In «Revista literard» §i diferite cri- Pianistsicompozitor muzical eU mult tic'i dramatice. talent,Gr.Venturaacompus romanta El a mai scris Ldpupteanul, Banul Cm- 'Don! ocht,Hor-a de laGrivita,Cdntecul ¿ove!, Pt-eatérzid,JICincinosul, Blond sad gintet latirte, etc. Brun, Hagi-Bina, dramei comedil, jucate pescena teatruluinational,apoicâte-va Verbiceanu (Vasile).Sub-locotenent, poesii inuvele : Din Florept, .9,Co,s- Tudor, nascut la 16 Octombric 1847, mort la 12 Scln:te din viata contimporand, etc. Ianuarie 1878. Intrat in armata casoldat Velescu a fost consilier comunalsi la 1864, e inaltat la gradul de sub-locote- dclegat ca ofiter al starei civile de la 1890 nentla 1871. Intimpul rezbelului Inde- pana la 1895. pendentei, face parte din Reg. 9 de doro- bantii moare pe campul de lupta in fata Veniamin (Costache). Mitropolit al Smardanului la 12 Ianuarie 1878. Moldovei, niiscutla 1768, mort la 1846, Decembrie 18. In potriva vointei parintilor Vérgolici (§tefan). Profesor, publi- si51, se calugari din tinerete si la 1792, fu cist, nascut in Bérlad la1843, incetat din numit Episcopal Husului,apoila 1796, viata in Iasi la Iulie 1897. Episcop al Romanului, iar la 1803, Mitro- A facutcursurileliceuluidin Iasi si a polit al Moldovei. intrat in scoala normala din Paris, de Linde El aintemeatin 1803 seminarul de la s'a intorsin 1871 cu diploma de doctor manastirca Socola din 'ni,siapastrat in litere si filosofie. scaunul Mitropoliel panala 26Ianuarie Iinediat a fost numit profesor la catedra 1843, cand silit sa demisioneze, cazut jertfa de limba elena la Institutul academicsi de intrigilorstreine, fudatafarilpesteba- la1876a fostprofesordeliteratura rieraIasului,avéndin buzunarnumai neo-latina la facultatea deliteredin Iasi. noué firfirici. Principalele sale serien cari aù fost publicate Mitropolitul Veniamin a lucrat alaturi cu in Convorbirt literare, sunt traducerile po- Asaky, pentru renasccrea Romanilor din esiilor mai insemnateale lui Schiller, La- Moldo va. martine, Byron, André Chenier. A mai tra- El a scris :Istoria universald bisericeasai dus aproapetoate elegiilelui Ovidiu,o- tradusa din limbq clena, Tidalionu, Istoria dele lui Anacreon siromanul lui Cervan- ilesbintir etbisericet,Burramurire, Cronica tes 'Don Onichotte. Roma' nilor a luí Can/emir, Mdndstirea A publicat o grantaticd §i a redac- pilla, Explicarendogmelor,Ocloilml, tat cat-va timp ziarul Curierul de lag. A- riacodromul. poi a mal scris :Florl de cditip,poczil si Recriara (1873). Ventura (Grigore). Ziarist,autor dramatic, nascut la 1840. Si-a facut toate Vericeanu (Alexandru). Profesor, studiilein Berlin, Lindeadobéndittitlul nascut in Ploesti la 20 Fcbruarie 1839. A de licentiat in drept. urmat cursurile liceului din Bucuresci si a S'a ocupat la inceput cu agricultura si a facut studiile de drept si economie politica reprezcntatin Camerile conservatoare din in Italia. 1871, pe alegatorii din Galati. Perzénd irisa La 1863 a luat inGeneva diploma de toatà avereasa, s'aapucatdeziaristica, doctdr in drcpt. Intors in tara e numit la debutand in Galati cu un ziar francez. Apoi 16 Aprilic 1864, profesor de economic po- a vcnit in Bucuresci, a colaborat la gazeta litica la facultateade drept din Bucuresci,. franceza cu Gallii mal térzi6 la unde profeseaza pana la 5 Septembre 1894. hidi;pendance Rountaine. A maiscrisla In 1868, a fost insarcinat cu suplinirea ca- Romdnul, Naliunea, Epoca, Adevérul, iar in tedrei de dreptcivil a lui G. Costa-Foro. urmit laTimpul, unde colaboreaza pana in La 1864, e numit secretar general al con- prezent. silitilui de stat,post pe care'l ocupa pana Serien iCdrndlarril comedic 2 acte, (1882) la 1865. La 1872, e numit procuror de Copila din floricomedic 4 acte, (1885), sectiela Curtca de Casatie,dar nuo-. Curcanit pies amilitara, Marcelatragedie, cupa acest postde cat trel luni, si demi- Ti-ajanci Andrade tragedie. sioneaza.

VETt - 193 VIL

Fost ministru al Cometwiulul iAgricul- targiu si Dim. Bratianu, cu cartformeaza turel de la 3 Noembrie 1891pana la 26 asa zisul partid liberal-conservator. Noembrie acelas an, Alexandru Vericeanu In cabinetul Tb. Rosetti din 1888 No- a representat in mal multe randuri distric- embrie, G. Vernescu ia Ministerul Justitiel tele Braila iArges in Camera iSenat. pe care'l pastreaza pana la 29 Martie 1889, cand in formatiunea cabinetulul Lascar Ca- Vermont (Nicolae. Is.)Pictor, nas- targiu, trecela M'unce pana la5 Noem- cut in Bacail la 28 Septembrie 1866. A in- brie acelas an. trat la 1882 in scoala de Bele-Arte din Bu- La 1891, subMinisterul generalului I. curesci, a absolvit Academia din Munchen E. Florescu, ja portofoliul Financelor si ad- sub profesoril Kaulbach iLöfftzapol in interimla Justitie panala 27 Noembrie 1895 a intrat la Paris in atelierul Maillart. acelas an. Principalelesale tablourlsunt :°d'en- Atuncl, disolvandu-se partidul liberal- con- nele, cumparat de stat (189o),Ernigratit, cum- servator, G. VernescuSc punejaras"'in parat de stat(I89i),Ttirgul Moilor, Eum- capul grupultil sincerilor liberan, acum mult parat de Stat(1894). A zugravit catedrala mai sters i Paranicl o inraurireasupra din Cernavoda, bisericele din Ruar si din cclor-l-alte douè partide. satul Fundent (Ilfov). Vilara (Alecu).-- Om politic, grec de origina, data nasceret si incetarel din viata Vermont-Ventura (Lea). Artista necunoscute. societara aTeatrulutnationaldin Bucu- resci nascuta in 1864 la Moinestl (Bacail) Amestecat in miscarea cterista de la 1821 cunoscutcadevotat Rusiel,consulul din parintlizraelift,incetatadin viatii in otoman, dobandi la 5 Aprilie 1823 aresta- Bucurescil la24 Noembrie 1895. Eleva a rea conservatoruhil, s'a distins cu deosebire i extradarca sa de la principele sub cuvént ca ar fi comisjafurisi rapiri tragedie. de bani, dar in realitate pentru cA adusesc Rolurile sale de capetenie aú fost : servicil Rusiel intre 1806-1812, in timpul dea, Pbedra, Polveuct, Andrada, Tatiana, Re- ocupatiunet. pina, Sapho, Heiniatb, Greva etc. A fost condus sub escolta la Sihstria inchis la Ezki-Zagra, unde a slatVina la Vernescu (George). Avocat, om po- 1824 Aprilie. litic, nascut in Buza la 1833. A facut stu- Pus in libertate, serentoarce in Bucu- diile saleliceale in Bucurescliar cele u- rescisi este numit sanies,apot naziral niversitarein Paris de unde s'a intors cu vistieriel la 1827, diploma de doctor in drept si a imbrati- De la 1834 panala 1837, a fost mare sat indatacariera de avocat. La 1859 s'a vistier. ales deputat indivanul ad-hoc si la 1865 Vilara a facut parte din Comisiunea al- 26 Ianuarie a intrat in cabinetulprezidat ciituita in Bucuresci pentru Muntenia, pen- dc Bozianu ca Ministru al Justitie iCul- tru intoctnirea Regulantentulut organic,apol telor. Peste 5 luni (14 Iunie) a demisionat. din deputatia care a mers la Petersburg spre Aliat cupartidulliberal, face parte din a supune la modificarl regulamentul, ina- coalitia de la Mazar-Pasa si alegandu-se deinte de a fi votat de catre Divanul ad-hoc, putat, in ..Ministerul de la 27 Aprilie 1876 (1829-183o). cabinetul Manolache Costache, ja portofo- Mal tarziù (1846-1848), Vilara afost liul Internelor, pe care '1pastreazasi in Ministru al Dreptatel in Muntenia. cabinetul loan Bratianupana la 217 Ianua- rie1877. La aceastitdata se desparte de Vioreanu P.)Jurisconsult, liberan, spre a forma un grup separat, Sin- om politic. A facut studiile sale in tara si cerit liberali, intemeand ziarul Binele public. le-a terminat in streinatate. La 1883, disidentadinpartidulliberal Fost profesor de drept la facultate de la accentuandu-sedin cein ce mal mult infiintarea elsi pana la 1881, Vioreanu a formandu-se mat târziù opozitia-unita, G. fost Ministru al Justiticlde la 15 August Vernescueste unuldincci tretser( al 1863 pana la u Octombrie 1863, apoi de acestel coaliçiuni, dimpreuna cu Lascar Ca- la2 Februaric 1870 panala20 Aprilie

Vrr -194 - VLA. acela§ an, §i de la 5 Aprilie 1876 pzinli la Scrieri: Principiul uniteitel in Istorie (1869), 22 Aprilie acela§ an. Discurs funebrn la inmormintarea principe- IntrAndiar5§iinmagistraturA,afost hd Cuza (1873), Importanja jiutilitatea procuror general la Curtea de casatie pAnA inveyturet pentru popor (1874) Importanta la 24 Octombrie 1881, cAnd a murit. ji utilitatea studiulut limbet romtine (1878), A publicat :Munca jifunctionarismul Constantin Negri (188i), Veniatnin Costache, (1878). Mitropolitul flfoldovet (1881),Abecedarul lut Gheorghe Liqdr (1883), La reforme de Vitzu (Alexandru. N.)Doctor, pro- l'enseignement public en Rottmanie (1887), fesor,nAscutinSevine§ti (Jud. Neamtu) Era talud (1890), Diferite discursar! (1891). la 21 1\10eMbrie 1853. A fiicut studiile primare la §coala Dom- Vladescu (Matel).General de divizie, neascA din ora§ul Piatra (i861--1865) cele §eful stat-majorului regesc, nAscut la 2 Fe- secundarein seminarul Veniamin din Ia§1 bruarie 1835,eleval§coalei militarela (1865-1872), cele superioare la Universi- 1854,sub-locotenentla1856, maior la tatea din 'ni, facultatea de §tiinte (1872 1866, colanel la 1873. 1876), apoila Parísfacultatea de §tiinte A comandat in timpul rezbelului Inde- (Sorbona) §i cea de medicinA (1877-1882), pendentel (1877-1878), brigada I-iade de unde a dobéndit diploma de doctor in infanterie dindivizia 2-aacorpului §tiintele naturale. de armatA, fAcnd recunonterea de la Ce- La 1882 prin concurs, a fost numit pro- tatea, §ia participatapoilaluptele din fesor de zoologie, anatornie§ifiziologie Bulgaria. comparatAla facultatea de §tiinte din Bu- Inaintat general de brigadAla 1883, a curesci, iarla 1892, separlindu-se catedra, fost Ministru de rezbel de la5 Noembrie a rémas profesor de fiziologiegeneral i 1889 la 15 Februarie 1891. comparatA. E director al Institutului de fi- Apoi a fost inaintat la gradul de general ziologie pe care l'a dirijat dc la fundatiunea de divizie in 1893, ca §ef al stat majorului lui, 1883. regesc. A fost inspector general al §coalelor de la r885r888, membru in Consiliul per- Vladicescu (Alexandru).Artist dra- manentalInstructiunelpublice (1888 matic, niiscut la r842. 1892). Fiind funcionar la MinisterulJustitiei, E membru al SocietAtei de zoologie din pArAse§te serviciul, cerénd un concedii't la Paris §i mcmbru corespondent al societktei 1859 §i plead la Ploe§ti cu Pascali, mide de biologie din acel ora. joad pentru prima oarA. A scris :Anatontia ji fisiologia crustacee- Apoi se angajeazA cu fratele sèrimai Ior,Doctrinasecretittnelorinterne, Noua mare§iplead cu dénsul,spre a da re- functittne a Pancreanalut,Secrelianea internd prezentatiuni prin provincie. a rinichilor, Regenerarenereerultdla mal- A jucat adesea §i prin Basarabia §i Tran- mute, Siudiu asttpra invétdmintultd secundar silvania, iarin ultimii ani se stabile§te in cu o statistid ;§inumeroasealtelucrAri Galati, unde locue§te §i astA-zi. asupra sistemuluinervos, fiziologieicree- De §i nu a avut talentulfrateluis66, rului,etc., publicateinziarele§tiintifice totu§iAl.VlAdicescuaavutoare-cari franceze. succese insemnate pe scenii, in rolurile de La 1895 Vitzuafostalesdeputatal 1lb-e noble §i Jame premier. colegiului al II-lea din judetul Neamtu. Vladicescu (loan). -- Artist dramatic, Vizanti (Andrei).Profesor, nAscut in nAscut la 1826, incetat din viatA in Galatl Roman la 1844. A fAcut studiile in Ia§1 §i la 24 Martie 1895. A urmat cursurile §coa- de acolo a mers la Madrid, unde a termi- leiSf. Saya pnà la 1849 §i apol a intrat nat facultatea de litere. inteo trupA de actor!, impreunA cu Dimi- Reintors in tarAla 1868, a fost numit triadi §i Pascali. profesor de limba §1literatura romAnAla Peste putin plead la Craiova, unde Universitatea din Ia§i, post pe carel .ocupA pAnA la 1854, dnd arde teatrul §i vine in §i acum. Bucuresci.

VLA 195 VLA

La 1856 se stabile§te iari in Craiova, rilor ce fusesepradatl deel,§icarlse unde incepe a se distinge cu deosebire in adapostiseinsatul Buce§ti. Inscrisoarea rolurile cornice. de indreptare cu care Tudor insote§te tri- In tovara§ic cu fratele s'é6 Alexandru §i miterea capctelor capitanilor uci§1, el spune cu artistaFany,elcutreera dela 1869 ca de §i nu este din singe evghenist, totu;.I inainte mg toate ora§eledintara§i se simte durerile celar evgheni§ti,cA cugetul stabile§tein ultima anila Galati, unde a sL'i nu a fost nicieste ase urrnaunele murit. ca acclea, ca a taiat pe acei duo!, capetele, spreincredinlare,§i ca are Vladirnirescu (Tudor).R evolutionar sa porunceasca a le pune capetcle la r6spintil celebru, nascut in comuna Vladimir (jude- pilda §i a altora. Gorj) la 1770, mort la 1821. Multi din tovara§iilui Tudor, v6zad

. El invèlase putina cartela preotuldin m6surile luate de el, spre a mentinea 061- satullui,maltérzii'l fusescla§coala in duiala intre el, sedesfac de corpul Craiova. Dupé cefusese cat-va timain- se apucade pradatin voia lor,in toate grijitor la mo§ia unui bocrde peste Olt, partile. Tot a§a fac irisa§i panduril ocir- Tudor se puse cu prilejul r6zboiulul dintre muirii,trimi§1sub capitana Iordache§i Turcia §i Rusia, dintre aria 1806 §i 1812 Farmache, spre acombate rèsvratirea lui, in slujba acestei din urma puteri, inroland sub cu atat mal multca ace§ti capitanl insu§i el mal multe sute de volintiri. Se vede ca fraternizeaza cu Tudor. Tot pe atunci ina- Ru§ii facurasa-1 se dea un rang de boerie, intand§i otirea eterista subIpsilanti, in intru cat il aflarn curênd dupi.'t 1812, aratat hotarele Munteniei, se incinge in tonta tara cutitlul de sluger. El mal fudecorat§i un foc cumplit, dinaintea caruia fuge din cu ordinul Vladimirului §i ridicat la rangul toate partile populatia inspaimantata. de parucic, saù oficer, in armata ruseasca. Dupé ce puse stapânirepejudetele de Compromis prin participarea lui cea ener- pesteOlt, Tudor porni spre Bucurescl, gica la lupta contra Turcilor, eltrebui inspirand o groaza cuatat maijustificata fuga la Viena, dupi't incheerea paca. Tutor- prin faptul cAatunci Ipsilanti coborea din andu-se mal térzi6in Muntenia, devine Moldova spre Capitala Munteniei. In 1815 vatafulplaiuluiClo§anilor. Pana La 16 Martie, el intra in Bucurcsci, arala aceasta vreme, Tudor adunase ceva avere tand printr'o proclarnatie, cA boeril patrioll §i anurne o casa cu vie in dealul Govorii, imbrati§atcauza, caciinrealitate douè marl case §i pravala in Cerney, mo§ie Tudor, care incepuse o ini§care contra bo- §ialteacareturilaVladimir,aceste din erilor, t§ischimbase purtarea,indreptand urrna, mo§tenite de latatalsét, i mai revolu0a contra fanariotilor,ast-fe) in cat multa avere mobila, prquite toate impreuna &usa era acum nationala §i politica. prin testament, facut de el pe la 1817, la Intrand Ipsilanti in Bucuresci la 25 Mar- suma de 12,350 delei.Averea lui§i-o tie, se oprila Colentina, pe cand Tudor marise, atatprin prada dobêndita dela erala Cotrocenl,iar Saya la Mitropolie. Turcl cat §iprin comerlul de bol in tara In urma intrevederei lui Ipsilanti cu Tudor ungureasca. Vladimirescu, intrând Turca in tara, Tudor Indata ce muri Voda Sulu Domnul Mun- fu silit sa. se retraga spre Pite§ti. teniei, Tudor plecii cu vre-o 25 de pandurt Inainte de a pleca din Capitala, el puse peste Olt, spre a féscula populatia de acolo pe boerl sA subscrie un protest catreca- In conta boerilor§i a pune capa abuzu- petele incoronate, ce se aflaïl intrunite pe rilor.Ajunsese stapan peste cinci judete, dar atunci in congresul de la Laibach, contra arrnata lui era compusa in mare . parte de incalecarel Munteniel de Turci §i a jafuri- oameni 1-4 liberati de prin pu§carii §i carl lor comise deeteri§t1,intr'o tara.ce nu jefuia6 pretutindenl in mersul lor. avea nimic de impartit cu dén§ii.DupZ: Tudor, vézénd ca o§tirea lul ameninta a acea, plecara cu tota in ziva de 15 Mal se prefaceinteo banda de boli, incepu a anume Tudor catre Pite§tI, iar boeril spre pedepsicu asprime abaterileel, ucigand hotarele Austriel, unde cautati adapost con pe mai mulIi dincapitanalui pecari tra loviture turce§ti ce se a§tepta pe fie prindea cu jafuri, intre alta'pe dota capi- ce zi. tanl bulgari, ale caror capete le trimite boe- Saya destAinui atuncilul Ipsilantipro-

VLA -196 VOG ectele lui Tudor, iar Ipsilanti insarcina pc mosulul §i conduse aceasta provincie pana unul din §efil mi§carei eteriste, cu prinde- la 1849, candfu nevoitsa Rigain urma rea revolutionarulul. nemultumirilor adunatc contra sa §i fu in- Capitanul Iordache ajung&ndintabara locuit. luiTudor mal desprinsese pe ultimii ofiteri cc mal tinea6 Cu Vladimircscu, aratandu-le Vogoridis-Konaki (Nicolae). Fiul corespondenta lui cu Turcil, cea-ce hotari lui .5tefan Vogoridis, fost caimacam al Mol- pe toti sa dea pc capul lor pe mana eteri§ti- dovei, nitscutin Ia§I la 1821, incetat din lor. Iordache lua prins pe Tudor din mij- viata in BucurescI la 23 Aprilie 1863. Ca- loculo§tirei sale, fara ca unsingurglas satorindu-se cufiicamarelui logotet Ko- si se ridiccpentru el, §i-1 duse sub paza naki, care nu avu copil de sex masculin, la T6tgovi§te. Dup6 miezul noptei Il scoa- adaoga numele Konaki la al séti. Sub clii- seraafaradin Mitropolie, indreptandu-se macamia lui Teodoritza Bal§, a fost Ministru cu el afara de §anturile cetatel. Ajun§I langa de Financeal Moldovella 18 Decembrie ¡azul une morItici Il a§tepta6 doul greci: 1856 pana la 7 Martie 1857, cand fu nu- Vamava §i Parga, cari trebuia6 sà indepli- mit caimacam §i combatu din toate putcrile, neascasarcina de omoritorl. Cand i se facerea unireI Paincipatelor. spuse sa'§1faca ultima rugkiune, Tudor Alegerile fikutesub dénsul,in vcderca vézéndu-I inarmati numat Cu sabil §i pum- Unirei fiind contestate ca ilegale, comisaril nale, Ii intreba : «N'avet1 macar un pistol.» europeni protestara §i dan§if §i puterile de- Dar abiasfèr§ise, §ica fiarcleserepe- cisera sa se faca noul alegeri, al aror re- ziraasupraluicelduolsicarl, lovindu-1 zultataduse alegerealui Alexandru Ioan fara alegercin toate parple, faracanici Cuza. una dinloviturisà curme nodul Corpul !LA Tudor era forfecat in bucati §i Voinescu (Eugenie). Pictor, nascut el tot inca in Ia§I la 26 Mai 1844. A facut studil de Cu Tudor se stinse mi§carea revolutio- literatura §i dreptla Atena§i in urma la nara romana, ramaind lupta intre Greci §i Paris, unde s'a imprietenit cu celebrul pic- Turd. tor Courbet, fondatorul §coalel realiste mo- dem e. Vlahuta (Alexandru). Poet, publi- A ocupat cat-va timp functiuni in diplo- cist, Itasca la5 Septembrie 1859in Ple- matie: Consul general al RomanieI la Buda- §escl (Tutova). Pesta (1879),laConstantinopole (1882), A colaboratintre1886-88 laziarul la Odesa (1883-1888). Epoca pentru partea literara§i apublicat El este intélul pictor roman care apic- In acel ziar mal toate scrierile sale, adunate tat marea sub toate fazele ei. in urma in volum. Tablourile sale principale sunt :Un port La 1894 afondat impreuna cu D-rul de mare, Un moment suprem, carisega- Urechia revista Vieata (1894-1895), care sescla Banca nationala, Portul Constania, insa n'a 'aparut de cat un an. care se gase§te in pinacoteca din Bucuresci, ScrierI Nuvele (1886), Poesif (1887), SICarea Neagrd, medaliatala expozitia din Din goana (1894), Dan (1894), Un Paris (1869), Stiincile de la Constania,Rada an de lupid (1895), hibire poesiI, (r888- din Odesa, Naufragiu pe Marea Neagrd. 1895), In Viltoare (1896). E. Voinescu a fost cat-va timp profesor de picturala §coalade Bele-arte din Bu- Vogoridis (§tefanaki),Fost print al cures& Samosului §i caimacam al Moldovel, tricetat din viata la Samos in August 1859. A Voinescu (Ioan). Om politic, publi- venit in Moldova sub domnia luiScarlat cist, nascutin Bucurescila 1816, incetat Calimac, care'l numiprefectal Galatilor din viatain Parisla185.5 Decembrie. A de la 1812 panala1819. Dup6 moartea facut studiile sale in Odesa (Rusia) §i apoi lul Mihal Sutzu fu numit caimacam al Mol- a intrat in armata romana la 1830, inain- doveIla 1821, dar dupé alegerea luI loan ta'nd pana la gradul de maior, adjutantDom- Sturdza ca Domn, pleca inTurcia. La 1834 nesc in 1840. fu numit de Imperiul otoman, print al Sa- In timpul cand era in armata de la 1836

VOI - 197 VUL pina la 1838, atradus pentru teatru mal (Cri§ana) la 19 Martie 1841, dino familie multe comedil dinrepertoriul lul originara din R °mama. A studiat gimnaziul La 1843 Voinescu intra in magistratura §i la Oradia-Mare §i dreptul la Universitatea ajunge procuror al Curte' de revizie. din Buda-Pesta, luand diploma de avocat, La 1848 eleste Ministru sub guvernul rara insa a face practica. provizoriu§i facepartedinlocotenenta Colaborand la mal multe reviste §i ziare, Domneasca. Exitat, sestabile§tela Paris, la 1865 a fondat in Buda-Pesta revista li- unde publica Les Arabesques (1852) §i tra- terara Familia, care de atuncl apare nein- duceinlimba franceza Doinelepoetului trerupt§iazila Oradia-Mare.Estecea Alecsandri (1855). maI vechie revtsta literara romana §i a avut de colaboratorl pe Cipariu, Barit, Alecsan- Voinov (Nicolae).an politic, nascut dri, Ha§deù, Papiu, Tocilescu, Hodo§§i la 1834 in Foc§ani. A facuttoate studiile Eminescu. A malredactat Umoristul apol sale In tara §i dup6 terminarea lor a intrat Gura satulut, in urma foaiapoporala In magistratura ca procuror §i apoIpre§e- trtoarea §i biografiilecelebritatilorro- dinte al tribunalului Putna de la 1862 pana mane subtitlul Panteonul roman. A pu- la 1864. blicat trel tomurI de Nuvele §i unulinti- Colaborator al ziarelor Zimbru §i Steaua tulat De la sate;patru romanurl :Sclavul Dundrel, de mult inainte, avea mai mare tra- amorulul 3vol.,Ranelenatiund 2VOL, gere de inima pentru politica de cat pen- Tarbu Strdmbu in Europa 3 vol., Fata Pope! tru magistratura, ast-fel in catpeste putin 2 VOL, un volum de Toesif §ialtul intitu- timp a parasitpostul de pre§edinte al tri- latLira mea. A scrispieselepoporale bunalului, sprea'§ipunecandidaturala Ruga de la Chiseted, Sdrdcie lucie;come- alegerilepentru Corpurile legiuitoare.In diile : Alb sad roju, chiria3cul fugit, Mireasd diferite rénduri a tost ales dcputat §isena- pentru mireasd, Soare cu ploue, Gärgdunif tor, iar de la 15 Noembrie 1883 panala dragosta §i tragedia 5.1efan Vocld celfiar, 14 Ianuarie 1885 afacutpartedin cabi- premiata §i jucata la teatrul national. netul Ioan Bratianu, ca MinistrualJus- E initiatorulinfiintareiunui teatru ro- tipa. manesc in Transilvania§i epre§edintele La aceasta epoca, parase§te réndurile par- societatel care conduce aceasta mi§care, adu- tiduluI liberal§idup6 ceface partedin nandu-se pana acum un fond de peste douè opozitia-unita,infra in grupul Constitutio- sute de mii de lel. nal de sub conducerea lut P. Carp. Academia romanal'a ales membru corespondent la 1879, iar membru activla 1891. Vulcan (Iosif). Nascut in Holod

Wachmann (loan. A.) Nascut la natul colegiuluI SI. Saya, tirnp de mal multi Pcsta la 1807, mortii13ucuresci la 1863. anI. A /kilt studiile liceale la Viena. S'aanga- A fostdirector alteatrului nationalin jatin diferite orne mar"'din Austria ca unire cu C. Caragiale, in 1850 185 r, §ef §ef de orchestra de opera germana, apola de orchestra alteatrului nationalsub di- venit in Bucuresci, angajat la opera germana rectiunea lui M. Millo in 1847-1859, apoi intre aniI 1830-33. De atuncl nu a mai pana la 1863. parasit Romania. Ca §ef de orchestra de opera germana, La 1844 fu numit profesor de piano al a scris mal multe opere, dintrecaricea principcselor hice ale Domnitorultd G. Bi- maI insemnata fu Braconierul ;aceastaa bescu §i apoi profesor de muzica la inter- fost reprezentata§i in Bucuresci de opera

WAC - 198 - WAC

germana, sub conducerea salaii Martie resci ca §ef de orchestra§i incepu cariera 1833. de profesor de piano. De la1858-186o Mai tot repertoriulteatrului nationala studia la Viena armonia§i piano cu pro- fost compus de loan Wachman. Prima sa fesorulIosef Dachs. De la1860-63'§i opera scrisiiin limba romana fu Zantlira, urmastudiilelaParis cu profesora H. executata de arti§til operei italiene in limba Reber §iCarafa(compozitia),cuMar- tarei, la teatrul cel vechiù, fiind directoare montel (piano), cu Benoit (orga).Obtinu celebra cantatrice Henrieta Carl ; in aceasta premiul de armonie §i t-a medalie de operaera refrenul :Dimbpvild apd dulce, contra punct §i fuga. Rechemat de moartea singurul care s'a transmis pana la noi, de tatalul sù, veni in tara la 1863. oare-ce toate operile dramatice scrise In Bucuresci ocupa loud tatalui se6 ca la 1847 furaconsumate deincendiul cel §ef de orchestra la teatrul national, sub di- mare din acest an ;refrenul de mal sus, fu rectiunealulM. Millo. 'Tot in 1863fu reconstituitin urma de loan Wachmann, numit profesor de pianoinlocul dupé cererea publicului. Tot pentru teatru séti,la Conservatorul din Bucuresci, infi- a maiscris diferite opere dramaticepre- intat in acel an. In 1864 i se oferi catedra cum : Mihat Vitea,zul la Cdlugdrent, cuvin- de armonie de la Conservator,pe care o tele de Eliade,apol muzica dinMeiterul ocupa §i Mano/e, ramasa neinstrumentata, etc. La 1865 fu numit membru In Comitetul In total a scris pentru teatru 67 opere, teatrului,din care faceparteneintrerupt 15 operete, 32 vodevilurl,to mati melo- pana azi. La 1867 fu ales membru al Ate- drame cu cantece §i corurl, io melodrame neului, la 1869 fu nut-nit director al Conser- cu corutl. vatorului, unde functioneaza §i azI. La 1874 A maT scris diferite piese pentru orches- fu membru in consiliul get, ,cal al Instruc- tra, executate in public sub directiunea lut tiunel. Tot in acest an fu numit profesor L. Wiest. de armonie al principesei domnitoare, tli- Pentru elevii internatulta Sf. Saya a scris sabeta. 3 leturghit complecte, cantate deeleviiin- A scris pentru teatru, muzica laurmii- ternatului in biserica Sf. Saya, primul trac- toarele piese :Spoelele Bacurescinlitiin5 tat de muzica in litnba romanä :Principurt acte, (1863), Duelurile 2 acte (1863), Bd- generale de mu.zicd europeneascd modernd ddranul boerit scena finala, (1863), Agaki- (1846). Flutur vodev.3 acte, Esmeralda cuplet cu A mai scris 2 Leturghit pentru parochia cor, Contesa Butoiti vodev. 2 acte,Hapu- catolica (a 2-a neispravita). rile Draculut feerie, Aurul fi victemele tut Ioan Wachman afost cel d'intaiùcare I act, (1865) Ruinele drama, cupletcu a creat un stil de muzica nationala. A fd- cor (1865),Lan Cucerulcupietcu cor, cut cunoscute in stréinittate .melodiile popa- Gurd-cascd§ansoneta, Paraponisitul §anso- lare romdne, publicand 4 caete deaceste netii, Taraclisierul §ansonetà,Tiganttl, Co- melodii,inainte de 1848 (Viena. Mailers lumb (dantul sélbaticilor), Corabia Salaman- W-vc Kohlmarkt). dra (1866), Viata unut contedian cuplet §i cor (1866), Pdttnaittl codrilor voclev. 3 acte Wachmann (Eduard). Nascut la (1867). A compus 2 Leturghif pentru cor 1836, fiul lui Ioan A. Wachmann. Instruc- mixt §i diferitealteitnnurt religioase, un tiamuzicalai-a facueotatàl sù, pentru mare numér de Coruri pentru voci bdrbd- teorie §i piano §i L. Wiest pentru violina. teet, diferite Compositiunt pentru piano. Ca La vérsta de 17 anl (1853) fu angajatla muzica didactica, a publicat o teorte : Exer- Craiova ca §ef de otchestra al teatrulul de cilit practice de intonage. acolo, sub directiunea lui Pera Opran §i a La 1865 facu prima incercare de muzica lui Tb. Theodorini pana la 1856. In cur- corala barbateasca, intrunind pe eleviicei sul acestniangajament, facénd o practica mal capabill al Conservatorulul. intinsa de orchestrare, se ocupa maiales La 1866 fonda Concertele simfonice, carl cu aranjarea §i orchestrarea repertoriului de at contribuit mult la formarea arti§tilor §i vodeviluri, operete,etc., pe catilenota la desvoltarea gustuluipentru muzicain depeauz.De la 1856 panala1858 public. funciona in mg multe rendurila Bucu- Pana azi concertele simfoniceaì ajuns

WAL - 199 - WEI la numérul de io6. Statisticanumelor de danului §i a Inove/. La r888 a fost inaltat arti§ti romani, cari figureaza pe programele la gradul de colonel §ila 1898 general de concertelor de lafondare pana azi,arata brigada. uncontingenttotmai mare dearti§ti romani. Weigand (Gustav). Publicist german, näscut lar Februarie 186o in Dins- Wallenstein (Gheorghe). Pictor, burg (Germania). De la 1871 pana la 1876 nascutin Iai. Data nascerei§iincetarei a urmat cursurile gimnaziului din Giessen, din viata necunoscute. A flicut studiilein la 1876 a intrat in seminarul din Benoheim, Paris §i Roma. iar la 1878 e numit invétator la o §coalii. La 1849afost numit conservatoral din Darmstadt. In 1881 trece examenele in muzeului din Bucuresci §i apol conservator §tiintede stat ieste numit profesorla algalerielde tablouri, infiintatii de Voda gimnaziul din Mainz. Dupé ce termina in Ghika. 1874 facultatea deteologie dinLipsca, Tablourilesaleprincipalesunt :- Visul Weigand face o calatorieprin Balcanila lut Mihal Viteavt (1845), Cina cea de taind 1887, spre a studia dialectul Romanilor de (1845), Rer,zboildde la Cdlugdreni (1846). acolo, apoi merge cu acela§ scop in Ma- cedonia §i publica lucrarea sa : sprache Wallin (Henri).Inginer francez, nas- der Olimpo- Walachen. cut in Francia la 1856, incetat din viga in La 1889 pleaca in Turcia, unde sta pana Bucuresci la 25 Octombrie 1891. la 1890, studiand tal-He locuite dc Romani. Fost elev al §coaleicentraledin Paris, Acuzat ca lucreaza contra Grecilor §i Sér- locotenent in rezerva din corpul de geniu bilor in favoarea Romanilor al caror spion al armatei franceze, a venit inBucuresci ar fi, se atenteaza la viata la 1890, unde a fost Insarcinatcu facerea Din fericirescapa§isereintoarcein lucrarilor de parapete la forturile din jurul Germania, stabilindu-sein Lipsca, unde e ora§ului. Facénd experientela fortul Oto- numit la189 rprofesorlaUniversitate peni a unui ciment impermeabil, descoperit pentru limbele romanice. de dénsul, s'a produs o exploziune§i ne- A mal publicat :Nouvelles recherches sur norocitul descoperitor afost arsde viù les Rol/ mains de l'Istrie (1893), Die Aro- (12 Octombrie 1891). manen (1895), Iaresbericht des rumiin: (1894), lucrare care a contribuit mult la cunoasce- Warthiadi (Dimitrie),Medic, nitscut rea limbei noastre in Germania. in Macedonia la u Iulie 1807, incetat din viata la 30 August 1862 in Bucuresci. Wickenhauser (Adolf. Franz).Pu- A facut studiile la Pesta, unde a dobén- blicist, financiar, nascut la Wurmbach (Aus- dit diploma de doctor in filosofie la 1828. tria) la 1809, incetat din viata in Cernauti Apoi a trecut la Viena, unde a obtinut la la 6 Aprilie 1891. De origina. austriaca, s'a 1831 diploma de doctor in medicina. a§ezat inca de finé'.in Bucovina, undea De la 1834 pana la 1847 a fost medic ajuns consilierfinanciar§is'a ocupat in al spitalului Colea ;la 1849 a fost numit special, in decurs de 30 ani, cu studil asu- medic §ef alarmatei §i alspitalului osa- pra istoriei Moldovel. §esc, iar la 185o is'a adaogat§i El a publicat :Crisoavele mcindstiret Mol- narea de medic al §coalei militare. La 1853 dovika (1862), 'simiaorapluf Cermfult a trecut inspector al spitalelorjudetene §i (1874),Istoriadocumentatd amcrndstiref a ocupat acest post pana la186o, cand a Solea (1877), Horecza, adaos la mdndsiirea trecut la pensie. Cerndiztulut (188o), Istoria mdastirelor Ho- A publicat : Mica chirurgie (1850). mor. ST Oztufrie, Horodnic ji Petroutt (1880, Coloniilegermane in Bucovina (1885-88), Warthiadi (Panait).General de bri- Istoria mündstirelor Voronet ji Putna (1886- gada, miscut la 16 Martie 1847. 88),Istoriaepiscopiel Rddctutt (1890-9 r), A intrat in §coala militara la 1862 §i a Cdmpulungul rusesc ji nzoldovenesc (1890). fostinaltat sub-locotenent la 1864. Maior In .1877, ia parte la rezbelul Independentel Wiest (Ludovic). Celebru violonist, (1877-78), comandänd bombardarea Smar- cornpozitor muzical, nascut in Viena la 25

WIE /00

Martie 1819, incetat din viata in Bucurescl Tell,Faust, Puritani, Aida, Cenorentolo pen- la 19 Ianuaric 1889. tru Monocordul, etc,muzica pentru A facut toatestudiilesalemuzicale la dramaCoartea lutetc.'Constantin Brdncoveatzu, Conservatorul din Viena,subrenumitul baletul /spita, etc. profesor Böhm, distingéndu-se din copilarie prin talentul séù, obtinénd in toti anii pre- Winterhalder (Enrich). Publicist, miul intaiù §i medalia de aur. nascut in Austria la 1808, incetat din vinii La 1838 Voda Ghika, voind sa infiinteze laKrintzendorf (langaViena),la1889 o orchestra a palatului sub organizarea sta- Mal 14. tulul, a trimispe adjutantul sal colonelul Venit in tara pe la 1829, a servit -- de Gramontla Viena,spre agasi acolo o §i strein in armata romana pe la 1833, celebritate muzicala, capabila de a organiza dimpreuna cu C. A. Rosetti. Aiclpare-se aceasta muzica. Directorul Conservatorulul dt s'ai't stransintre amandol legaturele de din acel ora § recomanda pe Wiest, care nu prietenie, §i ast-Idl regasim pe Winterhalder avea de cat 19 anl§i care veni in Bucu- amestecat in mi§carearevolutionara de la resci§i organiza indata muzica palatului 1848, cand guvernul provizoriu 'Iacorda Domnesc. tmpam 'entenirea ; apoi este exilat. Aceasta institutiune a tinut pana 1a1859, De aciinainte, el este tovara§ul lui C. cand a fost desfiintatii de Voda Cuza, care A. Rosettiin toate intrdprinderile sale ca a acordatlui Wiest dreptrecompensa, o librar §i tipograf, apol redactor la Truncul mica pensie. Dup6 aceasta el esteangajat Romdn §ilaRomdnul. Sub pseudonimul ca§ef de orchestra pentru operaitaliana Ernescu §iContimporanul, Winterhalder a de catre toatetrupelecari venea6 in Bu- publicat in aceste ziare numeroase articole curesci, spre a da reprezentatiunl.Prima financiare, studil comerciale, criticl drama- operaitaliana venitain Bucuresciafost tice, etc. adusa chiar de Wiest, dup6 insarcinarea ce La 1860 a fostcat-va timp directoral 'I-a dat guvernul. Ministerului de Finalice. La 1863 Wiest afost naturalizat§i Fa El aintrodusin R oinaniastenografia, 1866 a fost numitprofesor de vioara la facênd cursurl gratuite. Conservatorul din Bucuresci. Principalele sale publicatiuni sunt :Florì Pana aproape de sfér§itul vietei sale, el de scaett poesiI, (1845). Bdidlia de la Cd- fostprintd vioard in orchestra teatrului lugefrenr opera eroicain3acte, 7 riumful national, fermecand publicul prin agerim ea amorulut comedie, Vina tragedie. arcuplui s6.6. Inpoesiile sale se gasesc versurile cu- 'ata principalele sale compozitiunl muzi- noscute cale : Les Hirondelles, Réve d'Italie, 3 Con- Ddinbovitd apd dulce cede, 2 Suite, Carnaval routnain, Danse de Cine bea nu se mal duce fées,Steaua Dundret, Leréve du diable, Sane de ballet, Grande rapsodie russe, Ta- §i Rtrndunicd mititicd ren/elle, Perpetuo mobile, apoi numeroase fan- De ce fugt din tara mea... tazii asupra operelor: Hughenotit, Guillan inc

Xenocrat(Constantin)Filantrop, de fost adm in istratde executorul testamentar origina elena, incetat din vina in Bucurescl D-rul Kiriazi. la 1876. Amanunte biografice lipsesc. Spitalul s'a deschis la 1881. A lasat mal toata averea sa pentru a se cladiin Bucurescl unspitalcare poarta Xenopol (Alexandru. D.)Profesor numele :Spitalul f raid Xenocrat§i care a de istorie, nascut in Ia§I la 1843, unde §i a

XEN - 201 XEN terminat studiile liceale. La 1870 plecala (1887), Istoria Romdnilordin Dacia-Tra- Viena, unde absolvistudiilede drept§i jand 6 vol. (1888-1893),Mihail Kogálni- apoila Berlin, unde termina cursurilede ceanu (1895), Industria mdtdset (1896). filosofie. La 1868 a debutat ca publicist In Al. Xenopol este membru al Academiei Convorbirile Literare,publicand o serie de romane de la 1895. studiI§i criticeasupra fraditiunelor ngio- nale, asupra institgiunelor noastre, etc, etc. Xenopol (Nicolae).Publicist, avocat, La inceput Al. Xenopol a intrat in ma- nascut in Ia§1 la 1859. A facut studiile sale gistratura §i a fost cat-va timp procuror la In tara §i le-a terminat in Liége. Ia§I, dar mal térzitis'a sacrificat cu totul A colab orat mult timp la ziarul Romdnul studiilor istorice. De la 1883, el este pro- sub directiunealui C. A. Rosetti,larla lesor de istoria universalacriticala Uni- 1885 aintrat caprim rcdactorla ziarul versitatea din Ia§I, facultatea de litere. Voiga Nationald. De la 1885 pana la 1888 Scrierl :Despreinveymintul ¡colarin a fost §ef de cabinet al!LA loan C. Bra- genere ji in deosebt despre acelalistoriet, tianu la Interne. Studit economice (1879),Istoria Romcfnilor In 1895 s'a ales deputat al coleg. al 2-a (1879), R4boiul dintre Ru¡t ¡i Turct 2 vol. Olt. (188o), Teoria lui Rösler (1884), Les Rou- Scrierl : BrRt ¡i Pul regat. mains au moyen-dge (1885), Memoriu asu- La 1897 parase§teredlctia Vointet Na- pra inveymintului superior in Moldova( 885), tionale §i trece la ziarul D rape,' ul Etudes historiques sur les peuples roumains

Zahlreanu (Ignat).Bancher, de ori- pul pompierilor politiei la 1844 §i la 1847 ginaizraclita,niiscutinBucurescila einaintatlocotenent. Cu acest grad, la Septembrie 1854, naturalizat la 1897. parte la13 Septembrie 1848, la lupta con- A urmat patru clase la gimnaziul Lazar, tra Turcilor din Dcalul Spirei, avénd co- apol a intrat in 1869 ca funcionar la casa manda pompierilor, cal-1 in numér de 18o de banca Marmorosch, unde astatpana oameni formatl in doné plutoane, fura tri- la finele anuluI 1888. In urma avea acolo mi§I in ziva de '3 Septembrie de la poli- conducerea afacerilor sub titlul de reprezen- tiela cazarma Alexandria. Cavaleriaoto- tantul casel. mana, care ocupa comunicatiile pe la Curtea- La 1888s'a stabilitsingur bancherin Arsa, voi a le opri trecerea, dar dupé sta- Bucurescl cu concursul socrulul séti ; de la ruinta pompierilor, Turcif fura siliti lasa 1896 a luat singur conducereaafacerilor. sa'§1 continue mersul. La podi§ca de langa Este comanditarul mai multor asociatiunl cazanna fiind postatainfanteria §i artileria industriale precum al fabricel de olarie Katz, otomana' §i spatiul de trecere fiind strimt, al fabricei de hartie din Scaeni, §i membru sub-locJtenentul de pompierl Balan,atin- Inconsiliul de administratieal Societatei génd cu cotul pe un artilerist turc, acesta de petrol. cazu in §ant. Un major otoman de artilerie vézand aceasta, love§te culatul sabiei ZlOnescu (Pavel).Colonel de pom- pe sub-locotenentul Balan ;acestaripos- pieri, nascutin R.-S5ratla 1815,incetat teaza cu pistolul§i omoara pe major. Cu din viata in Bucuresci la 1896.Si-a hice- al duoilea pistol vizeazil pe Cherem-pasa §i put studiilela un dasciil grecesc, apolla 'I ucide nutria! calul. De aci isbuctie§te in- 1831 a intrat in o§tire ca lunar. caerarea intre Turci §i pompieri cu o mare Sub-locotenent in 1840, e mutat in cor- vioiciunc ; glontul §i baioneta ai de o po- 18 b

zAt 202 ZA1VI triva rol. Dou6 tunurl pe cari Turciile 1894,- D. Zamfirescu elalegatiuneadin a§ezatt la pozitie ca sa tragain pompierl, Roma. sunt luate de ace§fa §i descarcate in Turcl. Colaboratoralreviste' Convorbiri Lite- Lupta urma inca cu invier§unare, darco- rare, el apublicat :Fiird tittupoesil, In ple§itl de superiontatea numèrululinami- faja vieteinovele, Alte orkonturf (1894), cului, pompieril se retrasera in desordine; o Lume nouer ji lume vechie roman. parte din el intrara In cazarma Alexandria, unde se gasea unbataliondin reg. 2 de Zamfirescu (Mihail). Poet, nitscut infanterie. Cari-va pompierl fiind réma§1 In in Bucuresci la 1839, mort in Septembrie invalma§eala in mijlocul Turcilor, fura so- 1878. Aplecarea sa pentru literatura a in- mati a se da, dup6 care depuindarmele, ceput sàse arate inca din timpurile cand fura impu§cati. se gasea pe bancile §coalel §i primele sale Pompieril avurain aceasta lupa 2ofi- incercari Céspandite prin diferite publicatiuni, ceri §i 47 soldati morfi' §i mal multi raniti. at't fost adunate de dénsul la 1859, inteo Pierderea inamiculuifu insacu mult mai bro§ura intitulata Aurora. mare. Functionarismul, boala secolului nostru, Zaganescu, inchis m I te'rziùun anla a itnpedicat negre§it pe Zamfirescu sa dea Viicare§ti pentru motivepolitice, este re- talentului séli tot avéntul. Impiegat la Efo- prima in corpul pompierilor §i inaintat 6-- pitan la 1852. Apoi este maior in 1857 §i ria spitalelor civile din Bucuresci, colabora dincand incandla Revista Carpanta-, colonelin 1859. Inaceasta calitateeste insarcinat cu organizarea granicerilor. `Buciumul, Scrcinciobul, Revista contimporand, etc. Demisionat din armata, e prefect de po- Cea mal insemnata parte din operile lui litie in Bucuresd la 1868, inspector gene- M. Zamfirescua apirutla1881, dup6 ral al guardel nationale in 1872 §i in acela§ moarteapoetului, gratieIngrijireifratelui timp vice-pre§edinte al Senatului. séli, sub titlul Cdntece ji pldngerl. De la aceasta epoca atrait CL1 Satira literarafilfua de la Torta rece, des6vér§ireneamestecatinainte'in1uptelepo- indreptata contra §coalel junimiste din Ia§I litice. §1 redactiuneiConvorbirilorliterare,este opera luI Zamfirescu. Zalomit (Loan). Profesor, nascut in Bucurescl la 181o, incetat din viata la 1885 Zanne (Alexandru).Publicist, ingi- in Bucuresci. A fost buisier al Statulul§i ner, nascut in Bucuresci la 20 Iulie 1821, a facut studiile sale in Germania §i Francia. mort in Bucuresci la 7 Noembrie 1880. Intors in tara la 1849, e nutnit profesor Elev al liceului Sf.ffSavai pana la 1842, de filosofie§i moralala Sf. Saya §i apol urmeaza cursurile §coalel de inginerie, con- la facultatea de literedin Bucuresci de la duse de Lalanne §i la 1844 sub conduce- infiintarea ei§i pana in 1885. La 1861 I. rea inginerului Marsilion a§eaza prima ca- Zalomit a fost director al eforiei§coalelor nalisare de apa in Bucurescl. pana la desfiintarea acestel institutiuni, cand La 1847 colaboreaza dimpreuna cu D. a trecut in consiliul superior al Instructiu- Bolintineanu la ziarul Toporul suveran. Tri- nel publice. El a maI fost rector al Univer- mis de -guvernul revolutionarla Pite§tI In sitatel de la 187 r pana la 1885. calitate de comisar al guvernulul in r848, A publicat :Logica ci momia traducere, este exilat indata ce intrara trupele turce§ti (1853). In Bucuresci §i internat lita la Constan- tinopole, apoila Brusa, unde lucreaza ca Zamfirescu (Duiliu) Publicist, niis- inginer al Statului pana la 1856. cutla 30 Octombrie1858laPlagine§ti La 1856 loan Gbika, pe atund bey de (R.-Sarat). Samos, '1 cheama in aceastitinsula, unde A facut studiilesaleintara. Intratin dirijeazalucrarile panala 1859, cand se diplornatiela 1885, dupé ce a fost cat-va intoarce in Romania. timp procuror pe langa tribunalul Dambo- Aci el este numit §ef de divizie la Lu- vio, e numit la 1888 secretar de legatiune crarile Publice (1859), apol inginer §ef al cl. II iinaintat clasaIla 1893. De la oraplul (1862-1863), directoral Ministe-

ZAN 203 ZAP rului Cultelor (1863-64), efor al spitalelor Zappa (Evanghelie).Milionar grec, civile (1862-64) §i directoral acestel ins- trasera in Epir la 1800, stabilit in Bucurescl, titutiunl (1866-67). unde a adunat o avere foarte mare pe care A. Zanne a scris : Din prelutdrile (1845), a lasat'oprintestamentul séi.1mal toata, Aritmeticaelementard(1863),3Conetarul In cea-ce prive§te usufructul, afara de cate (1868), Sisternulmetric (1878). El a mal' va legate v6rului sú Const. Zappa cu con- tradus dimpreuna cu Bolintineanu §i Costi- ditiune ca dupé moartea acestuia,averea nescu Les misérables de V. Hugo (1862) sa se intoarca la epitropia .01impicilor din §i singur, din Catilinarile lut Cicerone (1875), Atena §i altor institute culturale din Grecia. prima catilinara. A mal colaborat la Albina Evanghelic Zappa a incetat din viata la Pindulta, Calendarld geografic ci literar. 1865. Pentru alte amilnunte, a se vedea Cons- Zanne (fullu).--Inginer,nascut la Brusa tantin Zappa. (Asia mica) la ii Iulie 1855. Elev alliceului Louis-le-Grand dinParis, a mrinat Zefkari (Alexandru). General de apol §coala centralde arte §i manufactura, brigada, nascutin Bucuresclla 1830, inde unde a e§it cu diploma in 1880. cetat din viatii. A fost inginer la calle ferate (1880-87), A intrat in armata cu gradul de iuncar sub-director la serviciul technic al primaria la 1849 §i a fost inaltat sub-locotenentla (1887-88), apol iar la caile ferate (1890 z85o. Maior in 1863, este comandant al 94) §i actualmente la serviciul depoduri garnizoana Bucuresci,cand se urze§te com- §i §osele. plotulmilitarcontra Domnitorului Cuza. A publicat doué volumeinteresante Inaintat colonel la 1869, e numit gene- Proverbele Romduilor (1896). ral de brigada la 1875. In timpul rezbelulul IndependenteI (1877- Zappa (Constantin).Miscut in Epir 78) a fost ata§at pe langa marele cuartier la 1820, incetat din viata la Menton (Fran- general al comandamentulul rusesc. cia) la 20 Ianuarie 1892. A venitin tara la vérsta de 30 anI §i s'a asociat cu vrul Zerlendi (Christofi). Bancher, nascut sé.6 Evanghelie, care murind in 1865, i-a in Bucuresci la 1844, fiul lui Leon Zerlendi lasat prin testament usufructul intregel sale care era un mare comerciant de import averl, cuconditiune ca dupé moartea sa, §i expoi tpentru Romania. A facut studii aceasta avere sá devie proprietatea statului comerciale in Syra (Grecia), apol s'a intors grecesc §i in special a mal rnultor instituto in Bucurescl la 1862. La 1863, murind pa- culturale din Grecia. rintele séil, s'a desfacut tovara§ia care ecsista Acesta la réndul shl, a lasat tot statului cu Sechiari, §i Christofi Zerlendi a luat dim- grecesc averea sa proprie, dobandita in afará preuna cu fratele sé6 Achine, asta-A dece- de acea a lul Vanghelie Zappa. dat, administratia import2ntel case de banca Averea Zappa compunéndu-se din imo- din strada Smardan. bileruralein Romania, §iconstitutiunea La 1888 a fost ales in Capitala senator, tara opunéndu-se ca streinil sapoata de- indeplinind acest mandat pana la 1895; in veni proprietarl de paménturi in Romania, acela§timpafost consilier comunal in tribunalele aja respins cererea de punere in Bucuresci. posesiune a statului elen. A daruit comuna' Capitala o proprietate Din aceastapricinas'a ivit un conflict In valoare de peste 250,000 le', spre a se diplomatic intre ambele state, conflict care infiinta azilulpentruinfirmi, carepoarta a pricinuit rechemarea reprezentantula Gre- numele s6.6. cia'din Bucuresci la 1887 Octombrie 28 E fondatorul Societatei de asigurare Na- §i ruperea relatiunelor diplomatice cu Ro- jionala. mania din partea Grecia la 1892. In proces intervenind §i rudele lul Zappa Zosima (Leria). Primadona, prole- mal tarziti, instantelejudecatore§tiaú dat soara de cantee,nascuta in Bucuresci. A in urma ca§tig de cauza acestor rude. fa cut studiile muzicale la Conservatorul din Paris. A jucat pe sceneleprincipaledin

ZOS - 204 - ZSI

Europai pe scena teatrului nationaldin Mare, se apuca de comerciù §i deveni un ne- BucurescI. gustor foarte bogat. Din multele sale acte fi- Casatorindu-secuinginerul Zosima, a lantropice, insemnain douè :Infiintarea unuI renuntat la cariera artistica. internat sub numele Fundatia 5f. Xicolae De la 1892 este profesoaril de canto la pentru baelI gr. or. romani de la gimnaziul Conservatorul din BucurescI. din Oradea-Mare, in care asta-z1 se intretin 23 de student! :i fundatiunea de 3000 fi. Zsiga (Nicolae).Filantrop, nascut la pentru ajutorarea studentilor gr. or. romanT 1792 in coinunaSI. Nicolae romanesc, a- de la gimnaziul romanesc din Beiu§. proape de Oradea-Mare. A murit la 5 Noembrie r870 in Oradea Terminand 4 clase gimnaziale in Oradea- Mare.

yOrPENDICE

Alexianu (Gheorghe).Medic, (vezi Beldiman (Alexandru. A.) Diplo- pagina 9). Incetat din viatà la 1897. mat, nAscut in Ia§I la 16 Mai 1855. A a- cut studiile in streinittate§i a dobénditla Asaky (Gheorghe).Mcdic, (vezi pa- 1877 titlul de doctor in drept de la facul- gina 14). Intors in taràla 1897, ise dà tateadin Berlin, fiindin 1876 laureat cu printr'o lege specialA directiunea institutului medalla de aur. de gynecologie, creat printeo lege specialà. A intrat in diplomatie la 1878 ca secretar al agentici din Berli §i la 1879 a trecut cancelar al agentiei diplomatice §i con- BAjenaru (loan). Tenor, niiscut la sulatulul general din Sofia. Gerant al aces- Ini§canI in 1863. tei agentil de la 1879 Septembrie pinA la Dup6 ce a terminat studiile muzicale in 188o Decembrie, trecelaaccastà epocl Conservatorul din Bucuresci, a dcbutat la prim secretaral legatiund din Viena. La 1887 pe scena Teatrulul nationalin ope- 1881este transferatla legatia din Berlin. reta Giroflé-Girofla. In timpul conferintei internationale pentru Apol a plecat la Milan, spre a'§Icom- cestiunea DunàreI, estedelegat pe langl plecta studiile. Intorsin tarA, este angajat Legatiunea din Londra de la 1883 Februa- ca prim tenor al operel romane din Capi- rie panà la Martie acela§ an. La 1883 vine talà§i debuteazA in opera De'a,s-fi rege; In Bucuresci §iesteinsàrcinat provizoriu apot cantil. in Carmen, Lucia, Ernani, Tra- cu functiile de §ef al divizielpolitice din viata,Faust,Cavalleria Rusticana,Aida, adminisfratiacentrallaMinisteruluide etc. Externe. In mai toate aceste opere, BAjenaru a De la aceastà epocA inainte, este la 1883 antat impreunA Cu cele mal renumite can- §ef al divizieI politice din Minister ;la 1883 tArete române precum Darclée, Theodorini, Iulie, insArcinat Cu afacerile Legatiunei din No uy ina. Berlin Ora' la August 1883; la 1883 Sep- In cursul lunel Martie 1898, a jucat dim- tembrie,ata§at pe langl prim-Ministrul I. preunA cu Darclée la Constautinopolein C. BrAtianu cand a mers la Gastein spre fataSultanului care'Iaconferit pentru a se intalni Cu principele de Bismark pâni meritelesaledecoratia .otomana LICed- la Octombrie 1883; la 1884 Octombric 29 gidie. insIrcinat cu functiilede secretar-general panA la 4 Decembrie 1884; la 1885 Ianua- Beldiman(Alexandru). Ziarist, (vezi rie 14 insArcinat din noú Cu functiile de pagina 25). A incetat din viatA in Bucuresci mal sus panA la 7 Februarie 1885; la1885 la1898, Martie 1, agent diplomatic §i consul gene-

- 206 --

ral la Sofia; la 1885 Martie 4 insArcinat cu Candiano (Constantin).-- General ae functiile de secretar-general panA la 24Mal brigadà, nAscut la 5 Septembrie 1843. In- 1885; la 1885 lidie ii insArcinat din noù trat in §coala militarA la 1861, este inaltat cu functiile de mal sus pana la 31August sub-locotenentla1863, maior la1875, 1885; la 1885 Octombrie ata§at pe langa colonel la 1890§igeneralde brigad5. la prim-ministrul I. C. BrAtianu, dind a mers 1898. la Friedrichsruhe§i Viena, in urma revolutiunel de la Filipopole ;la 1886 Februa- Cantucuzino J. A. (Zizine).Om po- rieeste trimis inmisie la Berlin pentru litic, (vez! pagina 43). A incetat din viatii negociArile comerciale; la 1886 Mal, trimis in Bucurescl la 1898. din noù in misie la Berlin pan5. in August 1886; la1886 August 25,insArcinat Cu functiile de secretar-general parià la 2 Sep- Ferdinand de Hohenzollern. Prin- tembrie 1886; la1887 Ianuarie, trimis in cipe al RomAniel, (vez! pagina 73). A fost misie la Berlin pentru incheiarea tractatului inAltatlagradul de general debrigadA de comerciu cu Germania pAnA la Februa- In1898. rie 1887; la 1888 Iulie1,trimisextraor- dinar §i Ministru plenipotentiarla Belgrad i Octombrie 1888, cand a demi- Flechtenmacher (Alexandru).Com- piln5 la pozitor muzical, (vez! pagina 76). A incetat sionat. Demisionat la 1888 in urma retragerei din viatà la 1898. guvernului liberal, de §ifusese rugat de noul guvern pitstreze situatiunea, n'a reintrat in diplomatie de la 1895. Grandea (Grigore)., Publicist, (vezi Atuncl la 9 Octombrie e numit secretar pagina 92). A incetat din viatA la 1898. general ai Ministerulul de Externe §i la Ianuarie1896 Ministru plenipotentiarla Berlin,postpecare 'Iocupà pânàin Marcu (Samuel). Inginer mecanic §i prezent. electrician, rascut in Bucuresci la 1864, de originA izraelitA. A acut studiile la §coala Beller (Arnold).General de brigadA, politechnicA federa15. din Zurich §i la Viena. niiscut la 8 Iulie 1844. Elev al §coalei mi- Intorsin tariila 1890 dup6 ce acuse litare in 186r, sub-locotenent in 1863, ma- timp indelungat practicA instabilimentele ior la 1875. Schwarzkopf din Berlin, Luther din Bruns- E inntat colonel la 1884 §i general de wig, a inceput sA se ocupe cu electricitatea brigadà la 1897. Toate gradele le-a doban- industrialà.Acestul inginer suntdatorite .dit in arma cavaleria primele instalatiunide electricitate in Bu- curesci, precum la §oseaua Kisselef, Bule- vardeleAcademiei, Coltea, Elisabeta, grà- Bengescu (Gheorghe). Diplomat, dina Ci§megiu, palatul Cotroceni. Acum a (vezipagina 25). La 1888 demisioneazà luat pentru compania Continentala conce- din functiunea de Ministru plenipot.entiar la siunea iluminAreI cu electricitate a ora§ului Bruxelles. Ia§I. Bratianu (loan. I.) Inginer, fiul ltd I. C. BrAtianu. A acut studiilein tarA §i Negrescu (Leonida).Arhitect, nAscut le-a terniinat la Paris, unde a urmat cur- in Bucurescl la 1857.In acest ora § a acut surile §coalel politechnice §i §coalei de po- studille liceale§i§coala de podurl§i §o- durl§i§osele. Intorsin tarit aintrat ca sele. Apol a plecat la Paris, unde a urmat inginer in serviciulcAilor ferate, mide a de la 1879 pAnA la 18R8 cursurile §coalel ocupat dit-va timp functiunea de§ef de de Bele-arte, obtinênd diploma de laureat. sectie. La 1897 Martie 31, a intrat in Mi- In acest interval,in ultima ara al §edereI nisterul de sub pre§identia lul Dim. Sturdza, sale la §coalà,afost numit deguvernul luAnd portofoliul LucrArilor publice. francez sub-inspectorlalucrArilecladireI §coalei centrale din Paris §i apoi inspector

- 207 general al cl5.direlor imobilelor din cuartie- nent la 1858, maiorla 1869, colonel rul Luxembourg. 188o §i general de brigadit la 1893. Intors in tar5. la 1888, a fost numit ar- hitectief la cAileferate, de unde a trecut Sion (Constantin). Publicist, nAscut In acea§I calitate la Ministerul Instructiund pe la 1795,incetat din vialàla 1858. A publice. acut studiile in Ial§i a publicat Menehmele Principalele sale lucrAri sunt : in limba elenk comedie (1803), Elisabeta. din Dorohol, Vasltd, R.-Sdrat, planurile tip Dar principala sa lucrare este manuscriptul pentru Foalele comunale ¡i rurale, apol cu titlul :Arhondologia Moldova, pamflet multecliidiriparticulareintrecari,casa réutacios, plin de venin, scris inteun Trocopie Dimitrescu dinBucurescl,casa foarte trivial §i prin care sunt batjo- Ghild Ionescu din Ploe§ti, monumentul fu- corite toate familiile boerescl din Moldova. nerar al bancherului Rosenthalla cimitirul izraelit, etc, etc. Tatarescu (Nicolae). General de brigadA, nAscut la 1850 Februarie io. Elev $allmen (Dimitrie). General de bri- al §coalei militare la 1867, este inAltat sub- gadit, nAscutla 1836 Aprilie 23. A intrat locotenent la 1869, maior la 1884, colonel In o§tire, arma cavaleriei, la 1856 cu gra- la 1892i general de brigadà la 1898. dul de sergent, a fost inaintatsub-locote-

E RATA

Pag : 17, réndul 41. In loc de : nu se puteatitmdclui inainte de cd, cite§te «de MI». Pag :18, rIndul 54. In loc de :«Han-Makart» cite§te «Hanq Makart». Pag : 36, rendul 4. In loc de :«2 Iunie I881» cite§te «2 Iunie 1821». Pag: 58, réndul 26. In loc de :«14 lunie 18199» citqte «14 Iunie 1869». Pag: 72, rendid 20. In loc de : «unde termina» cite§te«unde termind». Pag: 8o, rendid 24. In loc de :«Dioisie Fotino» cite§te «Dionisie Fotino».

VI/