DOCSLIB.ORG

Un Cugetator Politic Secolului Al Xix-Lea

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Un Cugetator Politic Secolului Al Xix-Lea 13 ACADEMIA ROMANA L MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XIII MEM. I I I. UN CUGETATOR POLITIC MOLDOVEAN DELA JUMATATEA SECOLULUI AL XIX-LEA: *TEFAN SCARLAT DASCALESCU , DE' N. IORGA .MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE . ' 1 1.1 ots ACADEMIEI 4 -east tis' MONITORUL OFICIAL CI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA BUCURESTI 1 9 3 2 - Lei a. faced N. IORGA. I. Intre DomniiMoldoveisiai Tarii Romanesti, cum se §i vechi. so. corespondenta; II. Zugravi noi 20.-- N. IORGA. Scrisori domnestidin arhivele dela Stockholm. 340. TOMULXI (1930) de tradare a lui MihaiViteazul ? 3o.-- N. IORGA. Exists o scrisoare istoria armamentului G-ral R. ROSETTI. I. $tirimarunte si note relative la 20.- la noi; II. Cand s'a adoptatsteagul tricolor la noi. 5o. BAL$. I. Biserica din Lujeni;II. Pridvorul bisericilormoldovenesti. G. etnografice. Civilisatiasicultura. 6o. S. MEHEDINTI. Coordonate lui Vasile Lupu in N. IORGA. I. Originea luiStefan Razvan; II. Petrecerea 50.- exilul dela Constantinopol. pang la aces G-ral R. ROSETTI. Razboiuldela moartea lui Stefan -cel-Mare 25. a lui Matei-Basarab.I. Armamentul. 15.-- IORGA. Octoihul Diacului Lorint. N. Andronache Donici. 30. ANDREI RADULESCU. Juristul 'Ana la G-ral R. ROSETTI. RAzboiuldela moartea lui Stefan-eel-Mare lui Matei-Basarab. II.Organizarea. 25. acea a lui Avram Iancu si a camarazilorsal, 55. ION I. NISTOR. DecorareaAsemanari intre ideile primitiveale poporului ANDREI RADULESCU. 20.-- din Bretania. si ale poporuluiroman. 300. TOMUL XII (1931-32) 25. ANDREI RADULESCU. Influentsbelgiana asupra Dreptului roman. N. IORGA. Un pact defamilie si o aunts domneasca in1587, 7. vechilor Domni moldoveni. 5. N. IORGA. La cronologia . 5. N. IORGA. PretendentulNicolae Basarab in Elvetia. to. ION I. NISTOR. Opera d-luiN. Iorga. Sobieski la Viena. 20. ION I. NISTOR. Un romaniscoada la 1683 in tabara Regelui 12.- N. IORGA. Testamentul luiNicola Nicolau N. IORGA. Apelul cAtre unireal lui Cuza-Vocla la 1859 5. N. IORGA. Un nou izvor cuprivire la Mihai Viteazul siRadu- $erban tz. delamoartea lui Stefan -cel-Mare'Ana la G-ral R. ROSETTI. Razboiul . 50. acea a lui Matei Basarab. III.Tactica. i 8. ,1 N. IORGA. a Mostenii o dinCremenari. ei. , 5. N. IORGA. MormantulDoamnei Neaga si al neamului Romanilor 5. N. IORGA. Publicatii straineprivitoare la istoria contemporana a 12.- N. IORGA. Mocneni de peVarbilau si de pe valea Buzaului unui jurisconsult fanariot dinBucuresti la 1780. N. IORGA. I. Pedagogia Doamna Maria Minio. 15. II. Intoarcerea unei pribege: 20.- N. IORGA. Contributii laistoria moderns a Galatilor. LAPEDATU. Din grijile si greutatile uneidomnii. 25. AL. privitoare la familia lui Petru$chiopul 15.-- N. IORGA $tiri noul pang la G-ral R. ROSETTI. Razboiuldela moartea lui Stefan -cel-Mare 40. acea a Itii MateiBasarab. IV. Fortificatiunea secolului al N. IORGA. Un cugetatorpolitic moldovean dela jumatatea 45. XIX-lea: Stefan Scarlat Dascalescu .i. - r .1. L3 ,f n ,r r c72 oe .1 TVA 11 ." r3iiilii . .....- !:'.........il . ... , ..... - . ... '111117er:12: 6 I . .. --ii511.1c5"1-7 %;.4.-41 ACADfmiEf . :,; <le A Pam tirt UN CUGETATOR POLITIC MOLDOVEAN DELA JUMATATEA SECOLULUI AL XIX-lea: STEFAN SCARLAT DASCALESCU DE N. IORGA MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE .Fedinta dela 4 Martie x932 I. Greutatea tiparului la not pana acum cateva decenii, putina raspandire a cartilor, trase intr'un numar restrans de exemplare, cetirea for mediocra au facut ca lista scriitorilor si operelor care formeaza literatura romaneasca a secolului al XIX-lea sa apara mult mai saraca de cum a fost in adevar. In toate ramurile intamplarea-mi scoate necontenit Inainte publicatii complet uitate si manuscriptecare n'au vazut lumina tiparului. Cu prilejul unei calatorii la Targul-Jiiului, d-1 loan Rizu Corban mi-a daruit un manuscript mostenit dela parintele sau, care cuprinde insemnarile Intre 185o si 1878 ale unui ne- cunoscut, Stefan Scarlat Dascalescu. Numele de Dascalescu e cunoscut prin versurile unui poet focsanean cu oarecare talent, din epoca Unirii Principatelor. De Stefan Scarlat nu se auzise Inca. Totus el a fost, la 1821, secretarul lui Tipaldo, Caimacamul Craiovei, apoi al lui Pinis, consulul rusesc din Bucuresti, ass de mult amestecat in miscarea greceasca a(( Eteriei ». El a cunoscut pe Tudor,despre care rosteste o parere slabs, ca acelea pe care contemporanii si le fac de obiceiu despre aceia cari s'au ridicat mai presus de dansii. A fost de 1-a vazut cu cateva zile inainte de actul tradarii si se afla la Silistra cand r. A. R.Mazer.Seditionlama,Seria III. Tom. XIII. Mem. r. A . 2 N. IORGA 2 cu sosirea boierilor chemati la Constantinopol. Nu stim ce rost a avut in epoca Regulamentului Organic, cand spune ca a gazduit, la 1849, « mai multe luni », pe Mihai Sturza la dansul. Cand incepe a povesti din nou, in manuscriptul sau, putin haotic, in care varsa tot ce-i dadea experienta on ii rasaria in gand, el povesteste calatoria in Apus, prin Germania, Elvetia, Italia, in Franta, la 1858, interesanta impletire de observatii de acolo, critici ale imprejurarilor dela not si indemnuri pa- triotice, de o mare francheta, adesea aspra in forma, pentru moravuri si pentru oameni. Am tiparit-o in foaia« Cuget clar » (IV, p. 323 si urm., etc.). Alte on e un judecator nacajit si pesimist al circumstantelor din Romania la inceputul Dom- niei lui Carol I-iu. Dar, alaturi de aceste infierari, adesea foarte juste, si cartiri de mosneag care-si asteapta moartea, de om saracit prin gospodarie la mosie si intreprinderi nenorocoase, sunt portrete patimase, dar vii, ale oamenilor de atunci. In «Calendarul Ligii Culturale» pe 1932 (pp. 54-80 am facut loc unor pagini de polemics, putin innacrita, ale lui. Aici, impreuna cu analiza largii parti de vorbarie nepublicabila sau publicabila cu greu, desfacem ceeace merits in adevar sa fie cunoscut..- S'a nascut, ni-o spune insus cine altul ar fi putut sa ni-o spuie ? la 20 Iulie st. v. 1800. Asupra originii familiei sale el da, in treacat, aceste lamuriri: « Asa spun ca a fost si stra- bunul mieu, Medelnicerul Vasile Dascalul, dela care familia noastra poarta numele de Dascalescu ». Locul nasterii nu e cunoscut, dar tot dela el stim ca era Muntean, probabil Oltean. Numai pe urma a trecut in Moldova, asezandu-se la Focsani, unde is pe fiica lui Asanachi Dan, pe care 1-a privit ca pe un parinte, si incepe o lunga si fericita casnicie, care i-a dat patru- sprezece copii, din can i-au trait numai sapte. A invatat greceste la scoala lui Veniamin din Lesbos, de care m'am ocupat candva tot aici. - La scoala lui Lazar, in 1818, avand acum optsprezece ani, a intalnit pe Eliad, « fiul polcovnicului Ilie dinGorgani » 1). 1)< Imi aduc aminte ca pe la anul 1818, cand visitamsieu ca amator, in varsta de optsprezece ani,§colile:cea greceasca dela Veniamin Lesviosyicea romaneasca de curand deschisa de Gheorghe Lazar Transilvaneanul, ca am intalnit un tanar cam de vrasta measicu cartile la subtioara ca si mine. Curand am facut cunostinta si mi-a spus ca e fiul polcovnicului Ilie din Gorganiyica-1 chiama Ion s. 3 UN CUGETATOR POLITIC AL SECOLULUI AL XIX-LEA 3 Asupra intailor studii, iata ce ni spune insus, intr'un studiu asupra literelor chirilice: . , . «Imi aduc aminte din copilarie ca nu implinisem cinci ani, cand parintii m'au dat la carte greceasca, nu numai pentruca scoala romans nu exists, dar ar fi fost rusine sa invat romaneste si nici am invatat; nu cunosc alfabetulchirilian,nici macar Crezul si Teal Nostru decat din traducere dupe grecie, si, de am uzat la scris si lecture de literele chiriliene, a fost numai din practice. M'au dat, zic, la carte greceasca si doisprezece ani m'am chinuit sa invat ce ? A ceti intaile rugaciuni in Octoih si Psaltire, carti bisericesti, gramatica lui Laskaris sau altele asemenea imperfecte, a traduce autori eleni vechi in limba greaca moderns, care nici aceea n'o cunosteam si eram nevoit tot °data sa invat si pe una si pe alta, ca eram opriti nu sa capatamvreo explicatie in limba romans, ci nici sa o vorbim in scoalk supt grele pedepse :batai, falanga. Iata ce era invatatura greceasca si educatia tineretului Romaniei.i eu, prin multa staruinta si dorinta ce am avut a ma instrui, tot m'am ales cu ceva. Am putut ajunge sa inteleg autorii vechi clasici, a vorbi limba moderns si a scrie corect; dar pariez ca nici a zecea parte din sutele de copii ce au intrat °data cu mine in scoala n'au invatat nici atata». 1. Aiurea va vorbi, in pomenirea oamenilor pe cari milasa i-a immormantat, de « un dascal Constantin Dasidis, Grec epirot, care in copilarie (a autorului) ii daduse lectii de limba elena, ce o cunostea in adancurile ei, si pe mine m'a initiat, de-i voiu fi recunoscator cat voiu trai». Inca dela 1828 era in Moldova, ca « functionar si comisar», adica pentru ciuma, de care s'a imbolnavit de doua ori. La Focsani a fost si membru, apoi presedinte al Consiliului judetean, si se plange ca nu i s'a recunoscut dreptul dea fi senator, din cauza lui Cuza-Voda si a lui Kogalniceanu, pe cari i-a cunoscut bine, desi « nu prea a inchinat braha peste masa cu dansii ». Se apara cu indignare, el, vierul, ca ar fi fost cunoscut ca betiv. A avut mosie de zestre la Contesti, la Campuri, la Capstan si se lauds cu descoperirile sale in materie de agriculture. o S'ar putea samana randuri distantate chiar cu plugul, sama- nand brazda dintaiu, iar al doilea brazda de plug saacopere brazda samanata si al treilea samanata, a patra nesamanata si tot ass inainte ». Se gandia la nu stiu ce forma noun de vase, J* 4 N. IORGA 4 la descoperirea de mine.
Load more

Recommended publications
  • Istoria Familiei Ghica
    ISTORIE 235 ISTORIA FAMILIEI GHICA Gabriel Constantin Abstract: Our study has as main goal to present the history of Ghica’s family, that came on Wallachia and Moldavia in the 17th century and which gave to these contries a lot of rulers and personalities who stood out in different and numerous fields of activity. Key words: Wallachia, Moldavia, Ghica, Russia, Ottoman Empire Familia Ghica își are origini albaneze și a sosit în secolul al XVII-lea în Țara Românescă și Moldova. Între anii 1658-1856 a dat în cele două țări române zece domni, dar și foarte multe personalități care s-au remarcat pe plan politic și cultural. Deși au avut origini străine, Ghiculeștii s-au împământenit treptat atât în Țara Românească, cât și în Moldova și s-au identificat cu interesele țării lor. Astfel îi aflăm implicați în revoluția de la 1848-1849, susținând ideile de emancipare politică și socială, în sprijinirea Unirii din anul 1859 precum și în aducerea prințului străin. Membrii familiei Ghica au fost susținători ai dezvoltării învățământului modern românesc preum și ai artelor și literaturii din pozițiile înalte pe care le-au deținut, fie la Academia Română, fie la conducerea Teatrului Național. Unul dintre ultimii descendenți ai Ghiculeștilor a pierit în temnițele comuniste, constituind un reper în ceea ce privește apărarea și respectarea valorilor morale pe care această familie le-a cultivat de-a lungul istoriei sale. Gheorghe Ghica (1600-1664). Domn al Moldovei (3/13 martie-2/12 noiembrie 1659); domn al Țării Românești ( 20/30 noiembrie 1659-26 aprilie/6 mai 1660; 21/31 mai-1/11 septembrie 1660).
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • Inventar Fond Kogalniceanu REGISTRU-1
    Arhiva Istorică Fond KOGĂLNICEANU Nr. Date extreme Număr Nr. Locul de Nr. Inv. / Cota Titlul documentului/ Conţinutul pe scurt al dosarului ale documen Crt. emitere File Dosar documentului te Acte diverse (cerere, procese verbale) în legătură cu Mircurea Ciuc, Miercurea- 1 1 AIFKI/1 1937 - 1938 6 5 Tuşnad Ciuc "Bugetul general al administraţiei comunale pe anul financiar 1937 - 2 2 AIFKI/2 1937 - 1938 56 1 1938. Ministerul de Interne". Acte diferite (cereri, decizii, corespondenţă, procese - verbale, ş.a.) ale 3 3 AIFKI/3 1937 - 1939 Jud.Ciuc 98 90 primăriei Tuşnad Băi. Acte vânzare - cumpărare a unor terenuri dobrogene din Taslageacul- 1879 - 1936 Mare. 1879 - 1880 (f. 9 - 14) Contract de arendare şi act de vânzare semnate de Ion M. Kogălniceanu. 1890; 1892 referitoare la moşia Tetlageac din plasa 1879 - 1936 Mangalia, jud. Constanţa (f. 1 - 2). Testament al lui Dimitrie G. Miclescu - 3 mai 1927 (f. 17). 1879 - 1936 44 AIFK I/4 Documente M. I. Kogălniceanu din anii 1929 - 1936. Corespondenţă 127120 primită de la diverse persoane şi instituţii: Banca Dorohoiului, Banca de Credit Român, "Chemix", Banca Rahova - Bragadiru, Fundaţia Culturală 1879 - 1936 Regală, invitaţie la campionatul de hochei (şi programul acestuia); acte diverse (chitanţe, avizuri, meniuri ş.a.). Exemplar din ziarul "Neamul românesc" (nr. 168, 4 aug. 1935) şi 1879 - 1936 fragment din "Adevărul literar şi artistic" (6 oct. 1935). Acte ale Fundaţiei Culturale Mihail Kogălniceanu: cereri în legătură cu 5 5 AIFKI/5 1945 9 6 imobilul din şos. Kisseleff. Înştiinţări ale Băncii Naţionale în legătură cu fondul "Fundaţiei Culturale 6 6 AIFKI/6 1942; 1945 Bucuresti 2 2 Mihail Kogălniceanu".
    [Show full text]
  • Cuza's Rule, the Cornerstone of Modern Romania. Seven
    ANNALS OF THE “CONSTANTIN BRÂNCUȘI” UNIVERSITY OF TÂRGU JIU LETTERS AND SOCIAL SCIENCE SERIES ISSN-P: 1844-6051 ~ ISSN-E: 2344-3677 1/2020 https://alss.utgjiu.ro CUZA’S RULE, THE CORNERSTONE OF MODERN ROMANIA. SEVEN YEARS OF INSTITUTIONAL CONSTRUCTION. POLITICAL CONTEXT Iulian PÎNIŞOARĂ “Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Romania Abstract: FROM THE MOMENT WHEN THE MOLDAVIAN UNIONISTS ELECTED HIM THE RULER OF MOLDAVIA ON 5 JANUARY 1859, ALEXANDRU IOAN CUZA BECAME ONE OF THE MOST IMPORTANT POLITICIAN IN ROMANIAN HISTORY. EACH OF THOSE WRITERS, WHO FOCUSED UPON HIS PERSONALITY, WROTE OR SPOKE ABOUT EITHER ON HIS QUALITIES OR HIS DRAWBACKS, OR BOTH. CUZA WAS, AS EVERYBODY KNOWS, AMONG THE FEW HISTORICAL PERSONALITIES OF THE TIMES, WHO SUCCEEDED TO EXIST IN THE COMMUNIST HISTORIOGRAPHY. THE FACT IS DIFFICULT ENOUGH TO EXPLAIN, AT LEAST THEORETICALLY, AS LONG AS CUZA’S NAME RELATES WITH THE FIRST LAW, WHICH EFFECTED THE PEASANTS’ TAKING INTO POSSESSION OF THE LAND THEY WORKED. INTERESTINGLY, THE AUTHORITIES OF THE POPULAR REPUBLIC WALKED THROUGH THE REVERSE PROCESS TOWARD COLLECTIVIZATION, WHICH DISPOSSESSED THE PEASANTS OF THEIR LAND, WHOSE PROPRIETORS BECAME DURING CUZA. JUST LIKE THE OTHER POLITICAL PARTIES, WHICH GOVERNED ROMANIA, THE COMMUNISTS THOUGH THEY FOUND THE PERFECT SOLUTION TO SOLVE THE LONG- LASTING ISSUE, THAT AGRICULTURAL. Keywords: CUZA, REFORM, CATARGIU, AUTHORITARIAN, LEGISLATION. Contact details of the Email: [email protected] author(s): INTRODUCTION Interestingly, it is likely that, in case the Moldavian Unionists had not elected him ruler of Moldavia and lately of Valahia, the name of Alexandru Ioan Cuza would have had the same historical resonance as any other headman of Galați before him or after.
    [Show full text]
  • Descarca Revista 10 Mari Craioveni
    ZECE MARI CRAIOVENI în lumina istoriei UN PROIECT ARC Acțiunea pentru Renașterea Craiovei ÎN PARTENERIAT CU Colegiul Național „Frații Buzești” Colegiul Național „Carol I” Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu” Colegiul Național „Elena Cuza” Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” CRAIOVA 2018 Cuvânt înainte În anul în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, istoria ne reamintește să ne întoarcem către valori. Zbuciumul vremurilor nu s-a încheiat nici acum 100 de ani, nici după Revoluția din 1989. Zbuciumul vremurilor ne însoțește mereu, spre a ne aminti că trebuie să rămânem treji, căci suntem datori să veghem mereu asupra mersului timpului, pentru a nu îi lăsa pe cei necinstiți și nevrednici să îi oprime pe cei buni. În anul în care se împlinește un veac de la înfăptuirea Marii Uniri, România are nevoie de repere pentru a-și croi soarta visată în 1918. Figuri remarcabile din istoria noastră, care și-au pus amprenta asupra neamului românesc prin realizările lor, unele chiar asupra întregii lumi, merită, în acest ceas de aplecare asupra trecutului o așezare în lumină. Prin proiectul „Mari Craioveni”, ne-am propus să aducem în atenția publicului acele personalităţi ale istoriei şi culturii locale, naţionale sau universale care, prin originea lor, activitatea sau moştenirea culturală pe care au lăsat-o, şi-au legat numele de Craiova. În paginile acestei lucrări, veți găsi o selecție subiectivă a unor Figuri reprezentative care și-au adus contribuția la istoria Craiovei, a României și, unii dintre ei, la istoria universală. ValoriFicarea, astFel, a spiritualității craiovene, are menirea să contribuie revitalizarea spiritului local și conștientizarea craiovenilor cu privire la rolul și locul Craiovei pe harta culturii.
    [Show full text]
  • Memorialistică Diplomatică Alexandru Em. Lahovary
    Amintiri diplomatice MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ Volumul 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908) ALEXANDRU EM. LAHOVARY DIPLOMATIC MEMOIRS Volume 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY DIPLOMATIC MEMOIRS CONSTANTINOPLE (1902-1906). VIENNA (1906-1908) Amintiri diplomatice MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN MEMORIALISTICĂ DIPLOMATICĂ Volumul 1 ALEXANDRU EM. LAHOVARY AMINTIRI DIPLOMATICE CONSTANTINOPOL (1902-1906). VIENA (1906-1908) Ediţie îngrijită de Adrian STĂNESCU şi Laurenţiu VLAD Studiu introductiv, selecţia documentelor, note, comentarii şi indice de Laurenţiu VLAD INSTITUTUL EUROPEAN 2009 ALEXANDRU EM. LAHOVARY © Institutul Diplomatic Român Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Toader NICOARĂ (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca) Prof. univ. dr. Cornel SIGMIREAN (Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale LAHOVARY, ALEXANDRU EM. Amintiri diplomatice: Constantinopol (1902-1906).Viena (1906-1908) / Alexandru Em. Lahovary; ed. îngrijită de Adrian Stănescu şi Laurenţiu Vlad; pref.: Laurenţiu Vlad – Iaşi: Institutul European, 2009 Index ISBN 978-973-611-615-5 I. Stănescu, Adrian (ed.) II. Vlad, Laurenţiu (ed.) III. Vlad, Laurenţiu (pref.) 821.135.1-94 Amintiri diplomatice ALEXANDRU EM. LAHOVARY Foto: ALEXANDRU EM. LAHOVARY (sfârşitul secolului al XIX-lea) Arhiva digitală: Laurenţiu VLAD (prelucrare după un original executat la Franz Mándy, Fotograful Curţii Regale) Consiliere de specialitate: Emanuel BĂDESCU Amintiri diplomatice CUPRINS INTRODUCERE Alexandru Em. Lahovary şi misiunile sale diplomatice la Constantinopol (1902-1906) şi Viena (1906-1908) / XI INTRODUCTION Alexandru Em. Lahovary and His Diplomatic Missions to Constantinople (1902-1906) and Vienna (1906-1908) (Summary) / LIII NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI A doua ediţie a Amintirilor diplomatice ale lui Alexandru Em. Lahovary / LXI NOTE ON THE EDITION Second Edition of Alexandru Em.
    [Show full text]
  • Timeline / 1820 to 1910 / ROMANIA / POLITICAL CONTEXT
    Timeline / 1820 to 1910 / ROMANIA / POLITICAL CONTEXT Date Country Theme 1821 - 1822 Romania Political Context January 1821–July 1822: revolution in Moldavia and Wallachia against the Phanariotes (Greek rulers imposed by the Ottoman Empire since the beginning of the 18th century) and for social and economic measures to improve the lives of the people. After the suppression of the revolution the Empire appoints Romanian rulers in Moldavia (Ioni## Sandu Sturdza) and Walachia (Grigore Dimitrie Ghica). 1829 Romania Political Context The peace Treaty of Edirne institutes the Russian protectorate over Moldavia and Wallachia, which lasts until 1856. The Romanian countries remain under Russian occupation until 1834. Under the supervision of the Russian authorities in 1830– 31 the Organic Regulations, considered to be the first Romanian constitutions, are drawn up and adopted. 1848 - 1849 Romania Political Context Revolution in the Romanian countries: in Wallachia and Moldavia revolutionaries demand their countries’ right to self-determination, while in Transylvania Romanians want equal rights to those of the Hungarians and Germans. 1856 Romania Political Context At the Congress of Paris peace conference, Wallachia and Moldavia are put under the collective guarantee of the Great Powers (Austria, Russia, Prussia, Piedmont, the UK and France), while remaining under Ottoman sovereignty. The Russian protectorate over the Romanian countries is ended. Moldavia receives the southeast of Bessarabia. 1858 Romania Political Context 19 August: the Ottoman Empire, Austria, Russia, Prussia, Piedmont, the UK and France sign the Paris Convention marking the creation of the United Principalities of Wallachia and Moldavia, with separate rulers, legislative and executive powers, and only two institutions in common (Supreme Court of Appeals and central legislative commission).
    [Show full text]
  • Politico-Territorial Projects Concerning Bukovina and the Romanian-Polish Border in the Context of Diplomatic Negotiations During and After World War I (1914-1920)
    POLITICO-TERRITORIAL PROJECTS CONCERNING BUKOVINA AND THE ROMANIAN-POLISH BORDER IN THE CONTEXT OF DIPLOMATIC NEGOTIATIONS DURING AND AFTER WORLD WAR I (1914-1920) Cezar Ciorteanu Stefan cel Mare University of Suceava [email protected] Rezumat: Proiecte politico-teritoriale privind Bucovina şi graniţa româno- polonă în contextul negocierilor diplomatice din timpul şi după Primul Război Mondial (1914-1920). Articolul prezintă în mod succint problematica recunoaşterii unirii Bucovinei cu Regatul Român din 15/28 noiembrie 1918 de către Conferinţa de Pace de la Paris (1919– 1920). Eforturile delegaţiei Regatului Român conduse de către Ion I. C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi, ulterior, de către Alexandru Vaida–Voevod, au fost orientate spre recunoaşterea integrală a Bucovinei în frontierele sale istorice (până la Ceremuş, Nistru şi Colacin), aşa cum fusese votat de către Congresul General al Bucovinei întrunit la Cernăuţi la 15/28 noiembrie 1918. Obţinerea recunoaşterii internaţionale a unirii Bucovinei a fost legată strâns şi de eforturile româno-polone de stabilire a unei frontiere comune, obiectiv atins cu ajutorul Înaltelor Puteri Aliate şi Asociate, ţinându-se cont de interesele şi drepturile istorice ale României şi Poloniei, de evoluţia situaţiei geopolitice în estul Europei, precum şi de interesele Marilor Puteri. Abstract: The paper concisely presents the issue of the recognition of the November 15th/28th, 1918 union of Bukovina with the Romanian Kingdom by the Paris Peace Confe- rence (1919-1920). The efforts of the Romanian Kingdom's delegation led by Ion I. C. Bratianu, the president of the Ministers' Council, and subsequently by Alexandru Vaida Voivod were oriented towards the full recognition of Bukovina within its historical borders (reaching Ceremuş, Dniester and Colacin) as it has been voted by Bukovina's General Congress that met at Chernivtsi on November 15th/28th, 1918.
    [Show full text]
  • Dictiollar111 Contimporallilor
    (SECOLUL AL XiXa ) Dictiollar111 Contimporallilor DE DIM. R. ROSETTI -4-§,--(1. BUCURETI EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAUIUL ROMAN No. 12, 1897 Or-ce ecsemplarne numerotat ,sine ,purtdnd semndtura aniorulur, se va considera contrafdcuti se va urmdri conform legeY. Reprodncereai traducjiunea sunt inter#se. Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, sprea sepu/ea face rectificdrile in edijia viitoare. PRECUVRNTARE Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa, §i care me ruga tocmai sä inserez intr'unziar, conform obiceiului, ca a trocut cu mare succes teza sa pentru licenta §i ca juriul ra felicitat foarte viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo- luntar pe §ase luni. Pe cand licentiatul se läuda cu izbandele sale universitare, intra in localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun- tar se scoala, saluta respectuos §i apoi se avaza Ear oil, care am tristulprivilogiii de a reprezenta deja o pagina a timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined §i le zisei : Quin se schimba vremurile §i moravurile. Vedeti pe oficerul care inträ acum ? Cu doué-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la mare nu rar fi salutat, caci pe atuncimedicii militari, cu toata uniforma lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei. Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila. Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovaragii mei de masä, se uitara ne- domiriti unul la altul, apoi la mine, §i me intrerupsera zicend Lipitoare ? N'am intelos.
    [Show full text]
  • "Elanul", Nr.105 Nov. 2010
    Nr. 105 NOIEMBRIE Fondatã: 1998 Anul XII 2010 REVISTÃ DE CULTUERÃ EDITATLÃ DE ASOCIAÞINA CULTURAULÃ „ACALDEMIA RURALÃ ELANUL“ DIN GIURCANI, COMUNA GÃGEªTI, JUDEÞUL VASLUI Boierii Botez-Corbu, familii înrudite de bârlãdeni filantropi Mircea COLOªENCO În arhivele Ministerului Cultelor ºi Instrucþiunii, fie în secþiunea Administraþiei Cassei Bisericei, fie în a Administraþiunii „Cassei ªcoalelor”, aflate în depozitele Arhivelor Naþionale Istorice din Bucureºti (Sediul Central), am descoperit douã rânduri de documente referitoare la actele de filantropie ale familiilor boiereºti de bârlãdeni înrudite ºi cu dare de mânã din primele decenii ale secolului al XX-lea, respectiv Botez ºi Corbu. Constantin N. Corbu, ctitorul bisericii din Mãlãieºti Astfel, în anul 1903, Const. N. Corbu a lãsat, prin testament, înainte de a rãposa, o sumã considerabilã de bani în vederea achiziþionãrii unui local în Vaslui, „pentru instalarea unei ºcoli de meserii”. Aglaia Corbu, soþia rãposatului C.N.C., a acþionat altfel de cum se stipula în Testament (achiziþionarea sã fie fãcutã de cãtre soþie + primarul oraºului), adicã de una singurã, fãrã acceptul ºefului autoritãþii locale. Acesta s-a adresat lui Spiru Haret – ministrul Cultelor ºi Instrucþiunii, care a luat în consideraþie solicitarea Primarului, ordonând unui funcþionar al ministerului sã se deplaseze la locul faptei. - continuare în pagina 2 - Nr. 105 - noiembrie 2010 ELANUL Boierii Botez-Corbu, familii înrudite de bârlãdeni filantropi - urmare din pagina 1 - Nu cunoaºtem rezultatul anchetei/donaþiei. Probabil vor apare ºi acestea la vedere. Cealaltã donaþie o va face soacra numitului Const. N. Corbu, respectiv mama Aglaiei, doamna Zoe M. Botez, care va testa „o casã cu locul ei în întindere de 10 prãjini”, pentru ºcoala din Giurcani, în anul 1912.
    [Show full text]
  • Istorie Și Genealogie Convorbiri Cu Domnul Mihai Dim
    Cercetări Istorice (serie nouă), XXXIV, IAŞI, 2015, p. 267-370 ISTORIE ȘI GENEALOGIE CONVORBIRI CU DOMNUL MIHAI DIM. STURDZA Narcis Dorin ION1 Narcis Dorin Ion: Înainte de a începe convorbirea noastră2, aș dori să prezint, domnule Mihai Dim. Sturdza, o scurtă biografie a dumneavoastră. Strănepot al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), domnul Mihai Dim. Sturdza s-a născut la 17 septembrie 1934, la Bucureşti, ca fiu al lui Dimitrie M. Sturdza (16 martie 1909-2 iunie 1938) şi al soţiei sale, Ileana Manu (16 mai 1915-10 septembrie 2006). A făcut studiile primare la Iași (1940-1944), după care și-a continuat studiile la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (1944-1952). În iulie 1952 a fost arestat pentru omisiune de denunț și condamnat la trei ani de închisoare. A fost deținut politic în fortul Jilava, lagărul de la Ghencea și lagărele de muncă forțată de la Bicaz și Onești, fiind eliberat în luna mai 1954. Între 1954 și 1959 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, luându-și diploma de licență în 1960 (după ce fusese respins la examen, în 1959). Timp de doi ani (1960-1961) a fost învățător în satul Merenii de Jos (comuna Mereni, județul Teleorman), după care devine traducător tehnic la Iprochim 1 Muzeul Național Bran. 2 Prima variantă a acestui interviu – mult extinsă ulterior, în anii 2014 și 2015, în vederea publicării – a fost înregistrată în data de 12 decembrie 2004, în locuinţa din Bucureşti a domnului Mihai Dim. Sturdza, împreună cu doamna Carmen Săndulescu, căreia îi mulțumesc și pe această cale.
    [Show full text]