"Elanul", Nr.105 Nov. 2010
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Nr. 105 NOIEMBRIE Fondatã: 1998 Anul XII 2010 REVISTà DE CULTUERà EDITATLà DE ASOCIAÞINA CULTURAULà „ACALDEMIA RURALà ELANUL“ DIN GIURCANI, COMUNA GÃGEªTI, JUDEÞUL VASLUI Boierii Botez-Corbu, familii înrudite de bârlãdeni filantropi Mircea COLOªENCO În arhivele Ministerului Cultelor ºi Instrucþiunii, fie în secþiunea Administraþiei Cassei Bisericei, fie în a Administraþiunii „Cassei ªcoalelor”, aflate în depozitele Arhivelor Naþionale Istorice din Bucureºti (Sediul Central), am descoperit douã rânduri de documente referitoare la actele de filantropie ale familiilor boiereºti de bârlãdeni înrudite ºi cu dare de mânã din primele decenii ale secolului al XX-lea, respectiv Botez ºi Corbu. Constantin N. Corbu, ctitorul bisericii din Mãlãieºti Astfel, în anul 1903, Const. N. Corbu a lãsat, prin testament, înainte de a rãposa, o sumã considerabilã de bani în vederea achiziþionãrii unui local în Vaslui, „pentru instalarea unei ºcoli de meserii”. Aglaia Corbu, soþia rãposatului C.N.C., a acþionat altfel de cum se stipula în Testament (achiziþionarea sã fie fãcutã de cãtre soþie + primarul oraºului), adicã de una singurã, fãrã acceptul ºefului autoritãþii locale. Acesta s-a adresat lui Spiru Haret – ministrul Cultelor ºi Instrucþiunii, care a luat în consideraþie solicitarea Primarului, ordonând unui funcþionar al ministerului sã se deplaseze la locul faptei. - continuare în pagina 2 - Nr. 105 - noiembrie 2010 ELANUL Boierii Botez-Corbu, familii înrudite de bârlãdeni filantropi - urmare din pagina 1 - Nu cunoaºtem rezultatul anchetei/donaþiei. Probabil vor apare ºi acestea la vedere. Cealaltã donaþie o va face soacra numitului Const. N. Corbu, respectiv mama Aglaiei, doamna Zoe M. Botez, care va testa „o casã cu locul ei în întindere de 10 prãjini”, pentru ºcoala din Giurcani, în anul 1912. (Cele douã rânduri de acte au fost depistate în Fondul Casa ªcoalelor, Dosar nr. 1076/1903, f.1, ºi în Dosar nr. 82/1912, f.1-11, Arhivele Naþionale Istorice Bucureºti). Familia Corbu a locuit pe str. Dragoº, actualmente Nicolae Bãlcescu, vis-à-vis de Spitalul de tuberculozã ºi în dreapta Colegiului Naþional „Gh. Roºca Codreanu” din Bârlad, cele douã locaþii fiind despãrþite de strada care poartã numele boierului... Sculpturã de Marin Rotaru. 2 ELANUL Nr. 105 - noiembrie 2010 Creºterea ºi descreºterea României Dan RAVARU Dimitrie Cantemir alegea în mod strãlucit aceºti termeni, Ferdinand iau act de unire a Basarabiei cu România de aici înainte ºi în incrementorum atque decrementorum, pentru a defini existenþa în timp veci." Pe 28 noiembrie 1918, în condiþiile prãbuºirii Imperiului Austro- a Imperiului Otoman, nãscut dintr-o succesiune de rapturi teritoriale, Ungar, urmeazã românii despãrþiþi în 1775 de Moldova: "Drept aceea înapoiate apoi, parþial, pe parcursul vremurilor. Asemenea unei imagini noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a þãrii ºi rãsfrânte în oglindã, pãmântul românesc a fost, din contra, tãrâmul unor investiþi singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranitãþii naþionale rapturi urmate de îndreptãri, apoi de noi jafuri teritoriale. hotãrâm Unirea necondiþionatã ºi pe vecie a Bucovinei în vechile ei O axã a tuturor acestor învãlmãºiri ale trecutului rãmâne ziua de hotare pânã la Ceremus, Colacin ºi Nistru cu regatul României". Ca 1 Decembrie 1918, ale cãrei semnificaþii încep sã fie tot mai puþin rãspuns, regele Ferdinand emite Decretul-lege din 18/31 decembrie: cunoscute, acoperite de mititeii de origine turcã ºi scãldate în ºuvoaiele "Bucovina, în cuprinsul graniþelor sale istorice, este ºi rãmâne de-a berii de origine germanã. Parada militarã stârneºte nostalgii pentru pururi unitã cu regatul României". Încununarea valului de patriotism vine adevãrata armatã românã, o emanaþie naþionalã ºi patrioticã, înlocuitã de la Alba-Iulie pe 1 Decembrie, când se ia o decizie crucialã: "Adunarea de cei care vor sã capete bani de apartament, participând la misiuni naþionalã a tuturor românilor din Transilvania, Banat ºi Þara obscur-motivate, prin Irak ºi Afganistan. Se adaugã intervenþiile în Ungureascã, adunaþi prin reprezentanþii lor îndreptãþiþi la Alba-Iulia, în mass-media ale unor licenþiaþi sau doctori în istorie, fãcuþi, în termeni ziua de 18 noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteazã unirea acelor militari, "la apelul de searã", produse necomestibile ale unor universitãþi- români ºi tuturor teritoriilor locuite de dânºii cu România. Adunarea fantomã. naþionalã proclamã îndeosebi dreptul inalienabil al Naþiunii române la Anton Moraru ºi Ion Negrei, autentici istorici români din întreg Banatul, cuprins între râurile Mureº, Tisa ºi Dunãre". Un decret din Basarabia, au definit anul 1918 drept "ora astralã a neamului 11 decembrie consfinþeºte cele de mai sus: "FERDINAND I. Din graþia românesc", aºa cum scriitorul german Stefan Zweig a gãsit momente lui Dumnezeu ºi voinþa naþionalã Rege al României. La toþi de faþã ºi astrale pentru evoluþia întregii umanitãþi. Într-adevãr, orice judecãþi viitori sãnãtate. Am declarat ºi declarãm: Þinuturile cuprinse în privind reuºitele sau neîmplinirile poporului nostru, din cele mai vechi Hotãrârea Adunãrii Naþionale din Alba-Iulia de la 18 noiembrie/1 timpuri ºi pânã astãzi, se raporteazã firesc la acest timp culminant. Decembrie 1918 sunt ºi rãmân de-a pururea unite cu Regatul Român." La început a fost Burebista, ale cãrui stãpâniri sunt mãrturisite Moment suprem, 1 Decembrie nu a însemnat, însã, unirea tuturor arheologic din Slovacia pânã peste Bug. A urmat romanizarea de pe românilor, deºi adeziuni politice au existat în aceeaºi perioadã. Tot de ambele maluri ale Dunãrii, pe nemãsurate teritorii, "miraculoºii" nostri 1 Decembrie, la Chiºinãu avea loc o reuniune omagialã, cu o coloraturã strãmoºi conservând limba latinã ºi dând vechi denumiri provenind din aparte, care s-ar cuveni ºi ea menþionatã în toate manualele de istorie. aceastã limbã unor locuri dintr-un spaþiu imens, mãrginit la sud de mãrile Citãm dupã autorii menþionaþi la început: "La aceastã adunare au þinut Adriatica ºi Egee, la nord de Cehia, Silezia ºi sudul Poloniei. cuvântãri un ardelean, un bucovinean, un român din Regat, un Scuturându-se de urmele zecilor de popoare ºi triburi care au strãbãtut basarabean, un macedonean ºi un român din Valea Timocului.". Sã mai zonele româneºti de astãzi, au reuºit sã-ºi reuneascã micile formaþiuni adãugãm douã aspecte puþin reliefate de: "marii noºtri istorici" statale în douã entitãþi impunãtoare pentru secolul al XIV-lea: Muntenia, contemporani. La congresul militarilor moldoveni, cei de peste Nistru, la 1330 ºi Moldova, la 1359. Sub Mircea cel Bãtrân cea dintâi cuprindea prin ostaºul Toma Jalba, ºi-au exprimat dorinþa de a împãrtãºi soarta ºi ducatele Fãgãraºului ºi Almaºului, apoi Cetatea Dârstor, adicã celor din Basarabia, a cãror Unire cu România se preconiza deja: "Dar Silistra, cu întreaga Dobroge. Sub Muºatini, Moldova se întindea deja de eu acum vã întreb pe Dumneavoastrã, fraþilor, fraþii mei ºi neamurile la "Munte pana la Marea cea mare", având ºi stãpânirea nominalã a mele, care suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lãsaþi pe noi, provinciei Pocuþia. A fost prima creºtere urmatã de descreºtere. moldovenii, cei ce suntem rupþi din coasta Basarabiei ºi trãim pe celãlalt Muntenia va pierde teritoriile din Transilvania, Dobrogea în întregime, mal al Nistrului? Noi rãmânem ca ºoarecii în gura motanului. Fraþii temporar ºi Oltenia, iar pe Dunãre turcii instaleazã raialele, ceea ce am noºtri, nu ne lãsaþi, nu ne lepãdaþi, nu ne uitaþi. Iar dacã ne veþi uita, malul numi acum baze militare. Descreºterea Moldovei va fi mult mai tragicã. Nistrului îl vom sãpa ºi-l vom îndrepta pe dincolo pe pãmântul nostru. Pe rând, Bugeacul (sudul Basarabiei) ºi cetãþile de pe Nistru devin Cãci mai bine sã-ºi schimbe râul mersul decât sã rãmânem noi, tãtãrãºti ºi turceºti, þinuturile Cernãuþi, Suceava ºi Câmpulung sunt moldovenii, despãrþiþi unul de altul". Tot în 1918, aromânii proclamã ocupate de Austria în 1775, numite Ostereichische Moldau (Moldova Republica Pind, ca stat independent, cu tricolorul românesc pe care se Austriacã) pânã la inventarea denumirii de Bucovina, iar în 1812 se aflau Lupoaica cu Romulus si Remus. Iniþiativa a fost imediat zdrobitã produce marea sfâºiere, teritoriul dintre Prut si Nistru este cotropit de sângeros de greci ºi este ignoratã de aceiaºi istorici ai noºtri, care se pot ruºi. Dar a venit un 24 ianuarie 1859, când se formeazã statul român, documenta în acest sens din "Oameni ºi aspecte din istoria aromânilor", care temporar reuneºte judeþele Cahul, Ismail ºi Bolgrad cu patria- de Sterie Diamandi. Cea mai crasã ignoranþã este legatã, însã, de mamã. Le pierde între 1877-1878, dar tot atunci Dobrogea de Nord hotãrârile de la Alba-Iulia. Din text reiese clar faptul cã Banatul, aºa-zis redevine româneascã, iar la 1913 ºi cea de Sud. sârbesc, s-a unit ºi el atunci cu România, dar pe nici o hartã dedicata Începe primul rãzboi mondial, când se întrevedea posibilitatea momentului nu este consemnat acest aspect. Credem cã tot din refacerii unitãþii naþionale. Timp de doi ani românii trãiesc o dramã absurda dragoste faþã de sârbi a politicienilor noºtri, care-i susþin în asemãnãtoare celei a unei mame care trebuie sã-ºi sacrifice un copil Kosovo, în timp ce sârbii aresteazã ºi maltrateazã pe românii din Timoc. pentru a asigura rãmânerea în viaþã a celuilalt. Întrând în rãzboi alãturi Au urmat descreºterile României. Cea dintâi a fost chiar ocuparea de Antanta, renunþãm la Basarabia pentru Ardeal - aliindu-ne cu Puterile de cãtre sârbi, în 1919, a jumãtate din Banat, pe când armata românã Centrale, ni se promiteau Basarabia, pierzând speranþele legate de lupta cu bolºevicii unguri peste Tisa. A venit, apoi, cumplitul an 1940, cu Ardeal. Au biruit partizanii Antantei, s-a încheiat un tratat conform caruia marile pierderi teritoriale: Basarabia, Bucovina, Herþa, Dobrogea de graniþa de vest a României urma sã fie la 6 km de Debreþin, sã coboare, Sud, Ardealul de Nord recuperat cu mari sacrificii ºi, între 1947-1948, apoi, la vãrsarea Mureºului în Tisa, pe Tisa în continuare pânã la ultima pierdere de pãmânt românesc, Insula ªerpilor, cedatã de vãrsarea în Dunãre, apoi pe acest fluviu - tratat care nu a fost respectat PlayBoy-ul comunist Petru Groza, ruºilor.