DOCSLIB.ORG

Zone De Control Timpark

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Zone De Control Timpark ANEXA nr. 5 Zone de control Timpark ZONA V – 1 1 P-ta. HUNIADE (Parcare Modex) ZONA V – 2 1 NIKOLAUS LENAU (Parcare Hotel Central) ZONA V – 3 1 P-ta. TIMISOARA 700 ZONA V – 4 1 P-ta. BADEA CARTAN ZONA V – 5 1 B-dul. I.C. BRATIANU ZONA V – 6 1 CAROL TELBISZ ZONA R – 1 1 P-ta. SF. GHEORGHE 2 PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA 3 AUGUSTIN PACHA 4 MARTIN LUTHER 5 GEORGE COSBUC 6 PAUL CHINEZUL 7 MATEI CORVIN 8 P-ta. IONEL I.C. BRATIANU (Dr. Russel) ZONA R – 2 1 GHEORGHE DIMA 2 OITUZ 3 REGIMENTUL 5 VÂNĂTORI ZONA R – 3 1 NEMOIANU IOSIF (16 Februarie) 2 Dr. AUREL COSMA 3 COLONEL ENESCU 4 PARIS 5 Dr. LIVIU GABOR 6 B-dul. REPUBLICII (Paris - Sf. Ioan) 7 SFANTUL IOAN 8 CORIOLAN BREDICEANU ZONA R – 4 1 16 DECEMBRIE 1989 (Regele Ferdinand I - T. Vladimirescu) 2 20 DECEMBRIE 1989 3 REGELE FERDINAND l 4 PIATRA CRAIULUI (Vincentiu Babes) 5 P-ta. IOAN HUNIADE ZONA R – 5 1 PATRIARH MIRON CRISTEA (Asanesti) 2 MAXIMILLIEN DE ROBESPIERRE 3 MIHAI EMINESCU (Michelangelo - P-ta. Victoriei) 4 GHEORGHE ANDRASIU (Privighetorilor) 5 Acad. ALEXANDRU BORZA (Trandafirilor) 6 GEORGE ENESCU 7 C.D. LOGA (Patriarh M. Cristea - Michelangelo) 8 MICHELANGELO 9 SILVIU BEJAN ZONA R – 6 1 STEFAN CICIO POP 2 Martir BANCIU LEONTINA (Narciselor) 3 L. van BEETHOVEN 4 CAMIL PETRESCU (Oradea) 5 RENE BRASEY (Tampa) 6 MIHAI EMINESCU (Michelangelo - Revolutiei) 7 C.D. LOGA (Michelangelo - Revolutiei) 8 MICHELANGELO 9 B-dul. REVOLUTIEI 1989 ZONA R – 7 1 HECTOR 2 VASILE GOLDIS (Buftea) 3 HENRI COANDA (Tulnicului) 4 MEDICINEI 5 HENRI HEINE 6 REGIMENTUL 13 CALARASI 7 P-ta. EFTIMIE MURGU 8 REVOLUTIEI 1989 9 NICU FILIPESCU ZONA G – 11 1 TAKE IONESCU 2 AUREL POPOVICI 3 ZUROBARA 4 CONSTANTIN BRANCUSI 5 MARTIR SEBASTIAN IORDAN 6 POPA SAPCA ZONA G – 12 1 TAKE IONESCU 2 SEMENIC 3 BRANISTE 4 NICOLAE IORGA 5 ANDREI MOCIONI ZONA G – 13 1 Splaiul NISTRULUI (Galati) 2 ZLATNA 3 ABRUD 4 Prof. DIONISIE LINTIA ZONA G – 14 1 P-ta. TRAIAN 2 3 AUGUST 1919 3 GHEORGHE MARINESCU 4 Episc. JOSEPH NISCHBACH (Coloniei) 5 I.L. CARAGIALE 6 Acad. CORNELIU MICLOSI (Mircesti) 7 P-ta. ROMANILOR 8 DACILOR 9 Episc. JOSEPH LONOVICI ZONA G – 15 1 PROTOPOP MELETIE DRAGHICI (Industria Lanii) 2 BADEA CARTAN ZONA G – 16 1 P-ta. CONSILIUL EUROPEI 2 CIRCUMVALAŢIUNII 3 Aleea IONEL PERLEA ZONA G – 17 1 B-dul. CETATII 2 C-lea. TORONTALULUI (Consiliul Europei - Miresei) 3 GHEORGHE LAZAR (Circumvalatiunii - Cetatii) ZONA G – 18 1 IULIU MANIU (Parcarea) ZONA G – 19 1 G-ral. ION DRAGALINA (Titulescu - Strada Garii) 2 GARII ZONA G – 20 1 Splaiul TUDOR VLADIMIRESCU 2 ION GHICA 3 ADY ENDRE 4 EMANOIL GOJDU 5 MIRON COSTIN 6 ZUGRAV NEDELCU 7 G-ral. ION DRAGALINA (T. Vladimirescu - 16 Decembrie) ZONA G – 21 1 ANTON SEILLER 2 B-dul. REPUBLICII (Pasaj Jiul - Dragalina) 3 ANDREI MURESANU 4 NICOLAE TITULESCU ZONA G – 22 1 B-dul. REGELE CAROL l (Tineretii) 2 B-dul. 16 DECEMBRIE 1989 (Piata Mocioni - Iuliu Maniu) ZONA G – 23 1 CIPRIAN PORUMBESCU 2 ALEXEXANDRU ODOBESCU (Zona) 3 ROMULUS (C-tin. Brancoveanu - Al. Odobescu) 4 C-TIN. BRANCOVEANU ZONA G – 24 1 MIHAI VITEAZUL 2 SFANTA ROZALIA (Mugurilor) 3 ROMULUS (Odobescu - Sf. Rozalia) 4 FILARET BARBU (Pescarilor) 5 VIRGIL MADGEARU 6 REMUS 7 CORIOLAN BARAN (Giurgiu) 8 VIRGIL ONITIU (Soimos) ZONA G – 25 1 Mitrop. IOAN METIANU (Brasov) 2 P-ta. PLEVNEI 3 G-ral. H. BERTHELOT (Caraiman) 4 LAURIAN AUGUST TREBONIU 5 MOTILOR 6 I.H. RADULESCU 7 TIMOTEI CIPARIU 8 P-ta. ALEXANDRU MOCIONI (St. Furtuna) ZONA G – 26 1 Protopop GEORGE POPOVICI 2 AUREL CANDEA 3 PIATA CRUCII 4 ARGES 5 PUTNA (V. Babes - 1 Decembrie 1918) 6 PETRE RAMNEANTU (V. Babes - 1 Decembrie 1918) 7 MITROPOLIT VARLAAM 8 BELA BARTOK (V. Babes - Arges) ZONA G – 27 1 P-ta. BISERICII 2 SORIN TITEL 3 P-ta. NICOAE BALCESCU 4 GHIRLANDEI 5 IZVORULUI ZONA G – 28 1 BELA BARTOK (V. Babes - Plautius Andronescu) 2 IOAN CUREA 3 ION VIDU 4 TRAIAN LALESCU 5 PETRE RAMNEANTU (Victor Babes - Plautius Andronescu) 6 PUTNA (Victor Babes - C-tin. Stere) ZONA G – 29 1 CORNELIU COPOSU, Nr. 1 (Parcare Strand Termal ZHH) 2 J.H. PESTALOZZI 3 VASILE PARVAN, nr. 5 si nr. 5A (Parcare Baza Sportiva Electrica) ZONA G – 30 1 B-dul. EROILOR DE LA TISA ZONA A – 41 1 AUREL VLAICU 2 P-ta. PETRU RARES 3 ZAVOI ZONA A – 42 1 SIMION BARNUTIU ZONA A – 43 1 C-lea. ARADULUI (Miresei - Agronomie) ZONA A – 44 1 C-lea. TORONTALULUI (Miresei - Felix) ZONA A – 45 1 ARIES 2 CASA TINERETULUI (Parcare) 3 SPITALUL JUDETEAN (Parcare) 4 Dr. IOAN MURESAN (Parcare Stefan Stanca) 5 Dr. IOSIF BULBUCA ZONA A – 46 1 CALEA SAGULUI (incepand de la Rusu Sirianu, partea stanga) 2 16 DECEMBRIE (Iuliu Maniu - Dambovita; partea dreapta) 3 16 DECEMBRIE (Iuliu Maniu - Ioan Rusu Sirianu; partea stanga).
Load more

Recommended publications
  • Locating the Wallachian Revolution of *
    The Historical Journal, , (), pp. – © The Author(s), . Published by Cambridge University Press. This is an Open Access article, distributed under the terms of the Creative Commons Attribution licence (http://creativecommons.org/licenses/by/./), which permits unrestricted re-use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited. doi:./SX LOCATING THE WALLACHIAN REVOLUTION OF * JAMES MORRIS Emmanuel College, Cambridge ABSTRACT. This article offers a new interpretation of the Wallachian revolution of . It places the revolution in its imperial and European contexts and suggests that the course of the revolution cannot be understood without reference to these spheres. The predominantly agrarian principality faced different but commensurate problems to other European states that experienced revolution in . Revolutionary leaders attempted to create a popular political culture in which all citizens, both urban and rural, could participate. This revolutionary community formed the basis of the gov- ernment’s attempts to enter into relations with its Ottoman suzerain and its Russian protector. Far from attempting to subvert the geopolitical order, this article argues that the Wallachians positioned themselves as loyal subjects of the sultan and saw their revolution as a meeting point between the Ottoman Empire and European civilization. The revolution was not a staging post on the road to Romanian unification, but a brief moment when it seemed possible to realize internal regeneration on a European model within an Ottoman imperial framework. But the Europe of was too unstable for the revolutionaries to succeed. The passing of this moment would lead some to lose faith in both the Ottoman Empire and Europe.
    [Show full text]
  • The Spread of Economic Ideas Among Romanian People. Case Study: Dionisie Pop Marţian*
    Theoretical and Applied Economics Volume XVII (2010), No. 12(553), pp. 77-88 The Spread of Economic Ideas among Romanian * People. Case Study: Dionisie Pop Marţian Angela ROGOJANU Bucharest Academy of Economic Studies [email protected] Liana BADEA Bucharest Academy of Economic Studies [email protected] Abstract. In the nineteenth century, the accelerating globalization started to show demands that the majority of the Romanians could not understand. The delay in the economic development, the political-state establishment, the scarcity of instruction and education, the historical and geographical context marked by hostility, all these formed the gap between the "West" and "East". The renewing economic ideas penetrated hard, often deformed ... The relentless intelligence of some young people educated outside the Romanian land, as Dionisie Pop Marţian (1829- 1865), has started the struggle for "the economic emancipation of the nation" by promoting the ideas, the principles and the institutions on which was build the prosperity of the West. Seen as a "reactionary" or as a "man of progress", Marţian has delivered a heterogeneous economic outlook, a mixture of liberal principles and protectionist principles. The most significant "protection" supported by Marţian was the one against ignorance. The compilation made by Marţian using the works of various authors sustaining the "social economy" shows the dimensions of economic backwardness - the absence of current economic terms from the lexicon. Marţian invents some economic terms, which are understandable, such as: „comerciu”(trade), „manufaptură” (manufacture), „product”, „const”, „fair price”, „banc-rupt” etc. Marţian's mission was clear: "the spreading of economics through speaking and writing.". Keywords: economic education; industry; institutions; protectionism; economic emancipation.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Romanian Revolutionaries, the 'Specter of Communism'
    chapter 1 ‘The Land is the Country’: Romanian Revolutionaries, the ‘Specter of Communism’, and the ‘Terrible Specter’ of Russia ‘We, however, pioneers of the future, must move forward, and even when we are depressed or tired, we must keep on and work as we can and through anyone we can’. Ion Ionescu, letter to Ion Ghica, 14 March 1865 A Revolutionary Agronomist In September 1848, Ottoman troops crossed the Danube and stopped just be- fore entering Bucharest. Mehmed Fuad Pasha, a protégé of the reformist Grand Vizier Mustafa Reshid Pasha, and member in the Council of the Tanzimat, was the appointed High Commissioner of the Sublime Porte in Wallachia.1 On 13 September he addressed a proclamation to ‘the boyars and all the inhabit- ants of Wallachia, from all classes’. They were chastised for taking part in a re- bellion engendered by the ‘ghost of communism’, against whom all Europe was fighting. Communism threatened the security of the national institutions, the prosperity of all, the sovereignty of the Sublime Porte, and the friendly political relations with Russia.2 The specter of communism began its fateful wanderings in the Principalities, and the local revolutionaries, soon to be imprisoned or exiled, attempted both 1 The term Tanzimat [Reorganization] refers to a series of reforms in the Ottoman Empire, be- tween 1839 and 1867, heavily influenced by European ideas. The changes implied the creation of a new secular school system, new army conscription methods, the creation of provincial representative assemblies, and the introduction of new codes of criminal and commercial law. Grand Vizier Mustafa Reshid Pasha was central in the design and implementation of the reform.
    [Show full text]
  • An Econophysics Model for the Stock-Markets' Analysis
    AN ECONOPHYSICS MODEL FOR THE STOCK-MARKETS’ ANALYSIS AND DIAGNOSIS Ion SPÂNULESCU *, Ion POPESCU ** , Victor STOICA *, Anca GHEORGHIU * and Victor VELTER *** Abstract. In this paper we present an econophysic model for the description of shares transactions in a capital market. For introducing the fundamentals of this model we used an analogy between the electrical field produced by a system of charges and the overall of economic and financial information of the shares transactions from the stock-markets. An energetic approach of the rate variation for the shares traded on the financial markets was proposed and studied. Keywords: share, electrostatic field, stock-market, information field, poten- tial energy. 1. Introduction The stock exchange rate of a share or other quoted title is the price at which those titles exchange on stock markets. This rate varies according to the law of supply and demand, and the rate approaches more or less the true value of the share. The setting of the stock exchange rate is based on all available information about the asset proposed for trading, primarily on the intrinsic value estimated by different methods of evaluation of the company or economic entity which is traded on the stock-market. These evaluation methods are based on certain expectations, therefore contain a certain amount of subjectivity depending on the evaluators’ quality, and the model used for it [4]. Therefore, these methods can only give an estimated potential rate, also called the intrinsic value , which could possibly help the stock investors in making buying or selling decisions. The problem of the real value arises when the absence of quotation of the asset to the stock market is higher, i.e.
    [Show full text]
  • Downloaded from Brill.Com10/01/2021 10:26:07AM Via Free Access the Lower Danube and Romanian Nation-Making 229 of Europe’
    Chapter 8 The Lower Danube and Romanian Nation-Making We accept the strictest regulations designed to ensure freedom for all flags, we accept the most rigorous control for the application of these regulations, but we want to see that in Romanian waters these regulations are applied by Romanian authorities. King CHARLES I of Romania, 1881 ∵ 1 An Invitation to Transnational Expert Cooperation On 17 September 1883, Friedrich Martens, an Estonian-born diplomat and law professor, better known as the editor of a large collection of Russian diplo- matic documents and as an active supporter of international arbitration and conciliation, sent a letter to Alphonse Rivier, the Swiss scholar who at the time served as secretary general of the Institute of International Law (IIL). The or- ganisation had been founded a decade earlier in Ghent (Belgium) by several dozen legal scholars who aimed ‘to contribute to the progress of international law and become the legal conscience of the civilised world’.1 Martens’ missive, published in the Institute’s journal, Revue de droit international et de législation comparée, was an appeal for the IIL to get involved, according to its status, in settling the juridical principles ‘upon which the international regulation of navigable rivers accessible to all nations should be based’. Such a normative work would render ‘a great service both to the practice and to the science of international law’, given the ‘exceptional importance’ that the navigation of international rivers enjoyed at the time.2 Martens bolstered his intellectual endeavour with references to the devia- tions from the legal principles proclaimed in 1815 as part of the ‘public law 1 Martti Koskenniemi, The Gentle Civilizer of Nations: The Rise and Fall of International Law 1870–1960 (Cambridge 2001), 41.
    [Show full text]
  • The Spread of Ideas About Industry and Education in the Nineteenth Century in Romania
    Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2012 THE SPREAD OF IDEAS ABOUT INDUSTRY AND EDUCATION IN THE NINETEENTH CENTURY IN ROMANIA Angela Rogojanu Professor PhD, Academy of Economic Studies from Bucharest, Romania, [email protected] Liana Badea Lecturer PhD, Academy of Economic Studies from Bucharest, Romania, [email protected] Abstract: The nineteenth century in our country may be considered as being very important from the intellectual perspective and not only. Although, Romanians proved to be less inventively or too moderate on economic issues, in this century, some personalities, born in Romania and educated in the west part of Europe, tried to emancipate the country by spreading industrial and implicitly, economic ideas among Romanians, who did not wish for wealth, did not start wars to seek for wealth because they were already proud of their riches which have to be defended in their own country. The opening to Occident was a gradual but painful process, many of the original values disappeared being replaced by others more or less good, but bad behaviours and attitudes were naturally kept. We are convinced that the process through which new ideas are generated and ultimately translated into policies and programs that shape the flow of history may be too complex to be reduced to a simple and unidirectional schema; thus is why, we are going to present shortly the main ideas that changed the future of Romania in the nineteenth century. Keywords: economic education, industry, economic emancipation 1. Introduction The nineteenth century in Europe can be considered a century of revolutions.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Format Electronic
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXII , nr. 1 ( 8 3) /2019 160 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR http://amnr.defense.ro editorial 24 IANUARIE 1859 – 24 IANUARIE 2019 160 DE ANI DE LA UNIREA MOLDOVEI ŞI A MUNTENIEI ste prea bine ştiut faptul că secolul al XIX-lea reprezintă o epocă de puternică afi rmare a naţiunilor, a statelor Enaţionale, astfel încât a fost denumit „secolul (veacul) naţionalităţilor”. Într-o perioadă relativ scurtă, de câteva decenii, grecii, sârbii, italienii, germanii şi bulgarii şi-au constituit state naţionale, ele devenind treptat actori importanţi ai scenei internaţionale, unele, cum ar fi Germania, chiar cu aspiraţii hegemonice. În rândul popoarelor care au reuşit să-şi constituie statul în forma sa modernă au fost şi românii, chiar dacă nu toţi au fost cuprinşi, datorită unor condiţii obiective, în graniţele sale. Unirea – obiectiv primordial al generaţiei pașoptiste Popor neolatin, continuator și urmaș al „romanităţii orientale”, românii au avut, ca și alte popoare din istmul ponto-baltic, o istorie complicată, ceea ce a determinat ca ei să trăiască despărţiţi, din punct de vedere politic, vreme de mai multe secole. Trebuie spus că în pofi da vicisitudinilor, fi inţa statală s-a păstrat, Ţara Românească (Muntenia) și Moldova nefi ind înglobate în Imperiul Otoman, așa cum a fost cazul la sud de Balcani. Peste aceste linii de demarcaţie trasate, cel mai adesea, de raporturile dintre marile puteri ale timpului, românii au avut dintru început conștiinţa originii latine și a unităţilor. Ideea a fost exprimată cu deosebită claritate de documentele timpului de cronicari, dintre care cei mai însemnaţi au fost Grigore Ureche (1590-1647), Miron Costin (1633-1691) și Ion Neculce (1672-1745), de învăţaţi de Alexandru Ioan Cuza – domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti talie europeană, dintre care, cel mai ilustru este Dimitrie Cantemir (24 ianuarie 1859-23 februarie 1866) (1673-1723), de oameni politici etc.
    [Show full text]
  • Mihail Kogălniceanu Y Sus Notes Sur L'espagne (1846
    ISSN 2254-6901 | Vínculos de Historia, núm. 6 (2017) | pp. 243-260 http://dx.doi.org/10.18239/vdh.v0i6.013 España en la mirada de un estadista liberal rumano: Mihail Kogălniceanu y sus Notes sur l’Espagne (1846-1847) Spain in the View of a Liberal Rumanian Statesman: Mihail Kogănniceanu and His Notes sur l’Espagne (1846-1847) Iulian ONCESCU Universidad “Valahia” de Târgovişte (Rumania) [email protected] Fecha de recepción: 13-9-2016 Fecha de aceptación: 12-1-2017 RESUMEN La historia de las relaciones entre Rumanía y España tiene en los libros de viajes del siglo XIX una importante fuente histórica y literaria. Los escritos de diplomáticos, militares, políticos o literarios han resultado de particular importancia para evitar algunos tópicos y estereotipos existentes en el conocimiento de otros países. Durante la primera mitad del siglo XIX muy pocos viajeros rumanos llegaron a la periferia de Europa, donde se encontraba la península ibérica, y fueron muchos menos los que dejaron algún testimonio escrito de sus viajes. Mihail Kogalniceanu (1817-1891), un estadista liberal rumano, que llegó a ser primer ministro y ministro de Asuntos Exteriores en la década de 1860, tuvo la oportunidad de visitar España entre 1846 y 1847 y dejarnos el testimonio de su mirada en sus Notes sur l’Espagne, contribuyendo al conocimiento de la historia, las tradiciones y la cultura españolas para las élites y la sociedad rumana. PALABRAS CLAVE: Mihail Kogălniceanu, libros de viajes, Notes sur l’Espagne, siglo XIX. ABSTRACT The history of relations between Romania and Spain has an important historical and literary source in the travel books of the nineteenth century.
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • 2021-2022 REPERE ÎNVĂȚĂMÂNT METODOLOGICE PROFESIONAL PENTRU CLASA a IX-A ȘI TEHNIC
    2021-2022 REPERE ÎNVĂȚĂMÂNT METODOLOGICE PROFESIONAL PENTRU CLASA a IX-a ȘI TEHNIC AGRICULTURĂ CHIMIE INDUSTRIALĂ INDUSTRIE TEXTILĂ ESTETICA ȘI IGIENA PROTECȚIA MEDIULUI ȘI PIELĂRIE CORPULUI OMENESC ECONOMIC ELECTRONICĂ, CONSTRUCȚII, AUTOMATIZĂRI COMERȚ INSTALAȚII ȘI LUCRĂRI PUBLICE INDUSTRIE ELECTRIC FABRICAREA ALIMENTARĂ PRODUSELOR DIN LEMN ELECTROMECANICĂ TURISM ȘI ALIMENTAȚIE MATERIALE MECANICĂ DE SILVICULTURĂ TEHNICI CONSTRUCȚII POLIGRAFICE PRODUCȚIE MEDIA MINISTERUL EDUCAȚIEI CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE REPERE METODOLOGICE PENTRU APLICAREA CURRICULUMULUI LA CLASA a IX-a ÎN ANUL ȘCOLAR 2021-2022 ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC (IPT) București, 2021 1 PREAMBUL În învățământul profesional și tehnic (IPT), pregătirea de specialitate se realizează în sistem modular și se bazează pe Standardul de Pregătire Profesională (SPP) al calificării pe care elevul o dobândește la absolvirea cursurilor. În Standardul de Pregătire Profesională sunt prevăzute rezultatele învățării în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini. Aceste rezultate sunt grupate în unități de rezultate ale învățării, fiecare unitate corespunzând unui modul de pregătire. Programa școlară a fiecărui modul trebuie privită ca răspuns optim pentru tipurile de ieșiri (finalizarea liceului tehnologic, respectiv finalizarea învățământului profesional inclusiv dual). De asemenea, o premisă pentru abordarea programelor din IPT este că achizițiile anterioare, de până la finalizarea gimnaziului, pentru majoritatea elevilor care optează pentru învățământul profesional și tehnic, sunt la un nivel mediu. În aceste condiții, pregătirea pentru un anumit domeniu de pregătire profesională prin IPT, trebuie să fie un răspuns coerent prin care se structurează rezultatele învățării specifice, (cunoștințe, abilități și atitudini), care sprijină dobândirea unei calificări profesionale, alături de competențe cheie care pot sprijini certificarea academică.
    [Show full text]