Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C. Brătianu, au apărut la Editura Universul din București în 1933 (vo - lumul I) și 1937 (volumul II). A murit la București în ziua de 23 august 1944, în urma unui cancer esofagian. Ediţia a III- a, revăzută Introducere, note, indice şi ediţie îngrijită de dr. ELISABETA SIMION Redactor: Oana Bârna Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru © HUMANITAS 2013 (ediţia print) © HUMANITAS 2014 (ediţia electronică) ISBN 978-973-50-4300-1 (general) ISBN 978-973-50-4301-8 (pdf) EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194 introducere „Pentru a pătrunde mai adânc în însăşi ţesătura istorică a evenimentelor din trecut, avem neapărată nevoie de informaţiuni şi din sursă neoficială, unde gândul şi sufletul se revarsă liber de orice preocupări de circumstanţă, în toată sinceritatea lui. Acest gen de izvoare istorice a găsit la noi până acum prea puţină apre - ciere, cu toate că valoarea lor documentară este reală şi indis cu - tabilă. Mărturisirile intime, şoptite în taină, ca în strana de spovedanie, şi aşternute în mod discret pe hârtie pentru a fi împărtăşite unei singure persoane cu care te ştii legat sufleteşte pe viaţă, ascund în sinceritatea lor senină elementele cele mai sigure pentru caracterizarea persoanelor şi pentru cunoaşterea preocupărilor şi zbuciumului lor sufletesc.“* Deşi se referă la un volum de corespondenţă, aprecierile profesorului universitar Ion Nistor, cunoscut istoric al Basarabiei şi Bucovinei, sunt potrivite şi pentru multe lucrări memorialistice, între care se plasează şi amintirile Sabinei Cantacuzino, scrise din postura de membru al familiei Brătianu. Intimitatea vieţii familiei Ion C. Brătianu şi a cercului ei de prieteni foarte apropiaţi ne introduce într-un univers în care putem urmări, aşa cum precizează autoarea, „aproape zi cu zi, gândurile sincere şi cele mai tainice ale acestor oameni uniţi între ei prin încredere, iubire şi tradiţie“, pentru a înţelege „de ce fiecare şi- a jertfit viaţa aceluiaşi ideal“. * Din corespondenţa familiei Ion C. Brătianu. 1859–1891, vol. I. Cu o prefaţă de Ion Nistor, Bucureşti, Imprimeria Independenţa, 1933, p. V. 6 introducere Sabina Cantacuzino s- a născut la 4 iunie 1863 în comuna Valea Mare, judeţul Muscel, ca al doilea copil al familiei Ion şi Pia Brătianu; primul copil, Florica, născută în 1862, moare la vârsta de trei ani, astfel că Sabina a rămas în conştiinţa contemporanilor săi drept „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ şi „sora cea mai mare a Brătienilor“. Numele ei adevărat era Elena, dar de acesta nu şi-au adus aminte nici familia, nici ea până la baca laureat; nici după aceea nu va mai fi menţionat, autoarea rămânând Sabina, devenită Cantacuzino prin căsătoria, în 1885, cu doctorul Con - stantin Cantacuzino. După tradiţia familiei şi obiceiul timpului, Sabina a studiat în particular: la început la Florica, unde a avut institutoare elve - ţiană şi profesori din Piteşti, apoi la Bucureşti cu renumiţi profesori şi oameni de ştiinţă, ca Spiru Haret, David Emmanuel, V. D. Păun, Francudi, doctorul Grecescu, geologul Grigore Ştefănescu ş.a. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti, diploma ei de bacalaureat, eliberată în octom brie 1882, purtând semnătura lui P. S. Aurelian, ministrul Instruc ţiunii. Nu va urma cursuri universitare, dar prin mediul familial şi cercul de prieteni, prin studii personale, ca şi prin călătorii în mari centre culturale ale lumii, Sabina Cantacuzino îşi va forma o serioasă cultură. În scrisorile către fraţii ei, Ionel, Dinu şi Vintilă, aflaţi la studii la Paris, revin deseori descrieri ale concertelor şi spectacolelor la care a asistat împreună cu familia, însoţite de aprecieri personale. Astfel, în martie 1886, într- o scrisoare către Dinu, făcea următoa - rea remarcă despre un concert Teodorini: „A doua oră mi-a plăcut mai mult ca prima, bucăţile erau mai bine alese pentru vocea ei, în Lucreţia Borgia şi Romanţa Spaniolă nu a fost prea bine.“* Familia mergea şi la spectacole româneşti, mai ales la cele cu piesele lui V. Alecsandri, dar reprezentaţiile unor trupe sau ale unor artişti străini constituiau un eveniment cultural pe care îl trăia din plin. În toamna anului 1887, pe marginea turneului * Biblioteca Academiei Române, Manuscrise (în cont.: B.A.R., Msse), 2(18) cota SCCCLXXXIV. introducere 7 Coquelin cu Tartuffe şi alte piese franceze, Sabina îi scria lui Dinu impresiile ei despre actor şi în acelaşi timp preciza: „Azi e a patra seară pe rând când mergem la teatru şi, de nu am şti că după câteva zile nu rămânem decât cu trupa română, nu ne- am mai duce aşa de des.“* De foarte tânără, Sabina a participat la seratele muzicale din casa Mariei Cantacuzino, a avut onoarea de a fi invitată la concer - tele organizate de regina Elisabeta la Palatul Cotroceni şi apoi la Castelul Peleş, întâlnindu- l pe George Enescu de la primele sale apariţii în aceste cercuri. Asiduă amatoare de spectacole şi de concerte, Sabina Cantacuzino va avea până la urmă locul ei la Ate neul Român lângă loja regală, unde de foarte multe ori i se putea vedea „figura senină, transportată de muzică“, cum avea să consemneze un apropiat al său**. Iubitoare de artă, când începe să călătorească prin Europa con - sacră mult timp vizitelor în muzee, expoziţii şi colecţii de artă. De asemenea, este prezentă la expoziţiile pictorilor români deschise la Bucureşti şi, chiar dacă uneori aprecierile ei nu sunt cele mai adecvate, aceasta a fost o modalitate directă de implicare în viaţa cultural-artistică a ţării. De pildă, cu prilejul expoziţiei Grigorescu din mai 1887, într-o scrisoare către Dinu Brătianu, relata: „Azi (13/25 mai) am vizitat expoziţia lui Grigorescu, sunt în total 220 [de] tablouri din care aş vrea să am vreo şase, restul e foarte mediocră. A cumpărat şi mama unul, nenea Carada 7- 8 de 7 000 lei, noi nici unul – toate câte ne plăceau erau vândute sau foarte scumpe.“*** Cu gust şi exigenţă artistică, va achiziţiona în colecţia sa particulară numeroase tablouri de pictori români, participând şi la alte acţiuni de natură să sensibilizeze anumite cercuri în direcţia încurajării talentelor naţionale. Va fi iniţiatoarea unor valoroase Ibidem 2(34) * , cota SCCCLXXXIV. ** Două personalităţi: Sabina Cantacuzino, I. Niculescu- Doro banţu, Bu - cureşti, Independenţa, 1945, p. 37. 2(40) *** B.A.R., Msse, cota SCCCLXXXIV. 8 introducere instituţii de cultură. A avut un rol deosebit în organizarea Mu - zeului de artă Toma Stelian, fiind membră a consiliului artistic al muzeului, şi chiar la înfiinţarea acestuia, prin modul în care a susţinut necesitatea creării lui în intervenţiile pe lângă prim- mi - nistrul Ionel Brătianu şi pe lângă ministrul Instrucţiunii dr. C.I. Angelescu. Iar ca o dovadă în plus a ataşamentului ei faţă de acest aşezământ de cultură, i-a lăsat prin testament toate tablourile din colecţia sa, după cum Muzeului Etnografic i- a lăsat toate colecţiile de costume şi de obiecte de artă populară. „Rareori – scria pro - fesorul Angelescu în 1944 – se poate întâlni o femeie cu o per - sonalitate mai bine conturată, cu o cultură armonioasă şi mai completă ca dânsa. Tot ce era cunoaştere o interesa, tot ce era fru mos o mişca.“* Totodată, unor experienţe cunoscute în străinătate a încercat, în limita posibilităţilor sale, să le dea o concretizare în ţară. Între iniţiativele de acest fel, un loc deosebit revine Universităţii Libere, la a cărei înfiinţare, după 1918, a contribuit hotărâtor, devenindu-i şi preşedintă până în august 1944, când încetează din viaţă. Universitatea Liberă a fost creată ca o asociaţie culturală sub patronajul M.S. Regina, al cărei scop a fost „de a răspândi sub formă cât se poate mai vie cultura
Recommended publications
  • Romanian Foreign Policy (1878-1914)
    World Wide Journal of Multidisciplinary Research and Development WWJMRD 2017; 3(11): 69-74 www.wwjmrd.com International Journal Peer Reviewed Journal Romanian foreign policy (1878-1914) Refereed Journal Indexed Journal UGC Approved Journal Dragos Ionut ONESCU Impact Factor MJIF: 4.25 e-ISSN: 2454-6615 Abstract Prior to independence, Romania has conducted foreign policy actions aimed at achieving this Dragos Ionut ONESCU objective (see trade convention with Austria-Hungary in 1875) and after 1878 was sought to ensure Strasbourg University/Babes- Bolyai University Cluj- security through political alliances with neighboring countries and powers. One of the main foreign Napoca, Romania policy issues, with important consequences and the territorial integrity of the Romanian Principalities and then was the status of the Danube. In the present paper I analyzed the Romanian foreign policy between 1878 and 1914. Keywords: Romanian Foreign Policy, International Relations, Security, Foreign Policy Introduction The first time the issue is considered Danube is the Treaty of Bucharest between Russia and Turkey, signed on May 28, 1812, which ended the Russo-Turkish war took place between 1806 and 1812. The Clashes of interest between the major European powers were put on the agenda the need to solve the problem of freedom of navigation on international rivers and its consecration in an international act. Used the occasion to ensuring this was the Peace Congress in Vienna, met after the first abdication of Napoleon. The Final Act 1815 states in Articles 108-118, fundamental principles of river. Under Article 109, navigation on international rivers was free for all states without distinction between riparian and non-riparian states; is accurate but that freedom of navigation applies only to commercial navigation, not for the war.
    [Show full text]
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
    [Show full text]
  • Locating the Wallachian Revolution of *
    The Historical Journal, , (), pp. – © The Author(s), . Published by Cambridge University Press. This is an Open Access article, distributed under the terms of the Creative Commons Attribution licence (http://creativecommons.org/licenses/by/./), which permits unrestricted re-use, distribution, and reproduction in any medium, provided the original work is properly cited. doi:./SX LOCATING THE WALLACHIAN REVOLUTION OF * JAMES MORRIS Emmanuel College, Cambridge ABSTRACT. This article offers a new interpretation of the Wallachian revolution of . It places the revolution in its imperial and European contexts and suggests that the course of the revolution cannot be understood without reference to these spheres. The predominantly agrarian principality faced different but commensurate problems to other European states that experienced revolution in . Revolutionary leaders attempted to create a popular political culture in which all citizens, both urban and rural, could participate. This revolutionary community formed the basis of the gov- ernment’s attempts to enter into relations with its Ottoman suzerain and its Russian protector. Far from attempting to subvert the geopolitical order, this article argues that the Wallachians positioned themselves as loyal subjects of the sultan and saw their revolution as a meeting point between the Ottoman Empire and European civilization. The revolution was not a staging post on the road to Romanian unification, but a brief moment when it seemed possible to realize internal regeneration on a European model within an Ottoman imperial framework. But the Europe of was too unstable for the revolutionaries to succeed. The passing of this moment would lead some to lose faith in both the Ottoman Empire and Europe.
    [Show full text]
  • Analele Universităţii Din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014
    Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Anișoara Băbălău, THE FISCAL ORGANISATION OF WALLACHIA IN BRANCOVAN ERA .................................................................................................................................. 5 Elena Steluţa Dinu, HEALTH LAWS IN THE PERIOD 1874-1910 .............................. 15 Adi Schwarz, THE STRUGGLE OF THE JEWS FOR THEIR POLITICAL RIGHTS IN THE VIEW OF WESTERN JOURNALISTS (1876-1914) ............................................. 23 Cosmin-Ştefan Dogaru, LE PORTRAIT DE CHARLES DE HOHENZOLLERN- SIGMARINGEN. UN REPERE DANS L’HISTOIRE DE L’ETAT ROUMAIN ............. 31 Stoica Lascu, THE SITUATION OF THE BALKAN ROMANIANS REFLECTED IN “REVISTA MACEDONIEI” MAGAZINE (BUCHAREST; 1905-1906) ...................... 43 Gheorghe Onişoru, MAY 15, 1943: DISSOLUTION OF THE KOMINTERN AND ITS EFFECTS ON THE COMMUNIST PARTY OF ROMANIA .......................................... 75 Cezar Stanciu, CHALLENGES TO PROLETARIAN INTERNATIONALISM: THE COMMUNIST PARTIES’ CONFERENCE IN MOSCOW, 1969 .................................. 85 Lucian Dindirică, ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANIZATION OF ROMANIA UNDER THE LEADERSHIP OF NICOLAE CEAUŞESCU ........................................... 101 Virginie Wanyaka Bonguen Oyongmen, ARMÉE CAMEROUNAISE ET DÉVELOPPEMENT ÉCONOMIQUE ET SOCIAL DE LA NATION: LE CAS DU GÉNIE MILITAIRE (1962-2012) ................................................................................ 109 Nicolae Melinescu, THE MARITIME
    [Show full text]
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century
    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
    [Show full text]
  • The Spread of Economic Ideas Among Romanian People. Case Study: Dionisie Pop Marţian*
    Theoretical and Applied Economics Volume XVII (2010), No. 12(553), pp. 77-88 The Spread of Economic Ideas among Romanian * People. Case Study: Dionisie Pop Marţian Angela ROGOJANU Bucharest Academy of Economic Studies [email protected] Liana BADEA Bucharest Academy of Economic Studies [email protected] Abstract. In the nineteenth century, the accelerating globalization started to show demands that the majority of the Romanians could not understand. The delay in the economic development, the political-state establishment, the scarcity of instruction and education, the historical and geographical context marked by hostility, all these formed the gap between the "West" and "East". The renewing economic ideas penetrated hard, often deformed ... The relentless intelligence of some young people educated outside the Romanian land, as Dionisie Pop Marţian (1829- 1865), has started the struggle for "the economic emancipation of the nation" by promoting the ideas, the principles and the institutions on which was build the prosperity of the West. Seen as a "reactionary" or as a "man of progress", Marţian has delivered a heterogeneous economic outlook, a mixture of liberal principles and protectionist principles. The most significant "protection" supported by Marţian was the one against ignorance. The compilation made by Marţian using the works of various authors sustaining the "social economy" shows the dimensions of economic backwardness - the absence of current economic terms from the lexicon. Marţian invents some economic terms, which are understandable, such as: „comerciu”(trade), „manufaptură” (manufacture), „product”, „const”, „fair price”, „banc-rupt” etc. Marţian's mission was clear: "the spreading of economics through speaking and writing.". Keywords: economic education; industry; institutions; protectionism; economic emancipation.
    [Show full text]
  • Gane Nic - Stejarul-Min.Pdf
    NICOLAE GANE STEJARUL DIN BORZE+TI BUCURE+TI CHI+IN{U Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Antologie, tabel cronologic =i referin\e de Constantin Mohanu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Titu Maiorescu, N. Xenopol, Ioan Slavici, N. Iorga, Iacob Negruzzi, Mihail Sadoveanu, G. Ibr[ileanu, E. Lovinescu, Leca Morariu, G. C[linescu, Ion +iadbei, T. Vianu, Constatin Mohanu, D. Vatamaniuc, D. Mur[ra=u, Ion Rotaru, AL. Piru, +t. Cazimir, Ilie Dan, Florin Faif[r Actuala edi\ie reproduce textul dup[: Nicolae Gane. Scrieri, Bucure=ti, Minerva, 1979. Editura Litera Interna\ional O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2002 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactor: Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 21498 CZU 821.135.1-3 G 18 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Gane, Nicolae Stejarul din Borze=ti: Proz[/ Nicolae Gane; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i coperta Vladimir Zmeev; B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2002 (Combinatul Poligrafic).
    [Show full text]
  • Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd
    SUMAR • Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918? – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Motivaţie .............................. 1 – NEAGU DJUVARA ...................................................................................... 3 – LUCIAN DRĂGHICI .................................................................................. 7 – Prof. univ. dr. MARIA GEORGESCU ......................................................... 10 REVISTA DE ISTORIE – Colonel (r) prof. univ. dr. ION GIURCĂ .................................................... 14 MILITAR~ – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 22 – SERGIU IOSIPESCU ................................................................................. 27 Publicaţia este editată de – Prof. univ. dr. GHEORGHE NICOLESCU .................................................. 39 Ministerul Apărării Naţionale, prin – Colonel (r) PETRE OTU ............................................................................ 49 Institutul pentru Studii Politice – ADRIAN PANDEA ...................................................................................... 55 de Apărare şi Istorie Militară, – Colonel (r) dr. VASILE POPA .................................................................... 58 membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Istorie militară şi lingvistică pentru Studii de Securitate din – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-)roman asupra cadrul Parteneriatului pentru limbii române (II)
    [Show full text]
  • Evidenta Strazi Sector 1.Xlsx
    Evidenţa străzilor din sectorul 1 Nr crt Tip Denumire Administrare 1 Strada 16 Februarie Primaria Sectorului 1 2Strada Abrud Primaria Sectorului 1 3Strada Abus Primaria Sectorului 1 4 Strada Academiei Primaria Sectorului 1 5Strada Acetilenei Primaria Sectorului 1 6 Strada Aciliu Primaria Sectorului 1 7Strada Acordeonului Primaria Sectorului 1 8Strada Acordului Primaria Sectorului 1 9 Strada Acumulatorului Primaria Sectorului 1 10 Strada Adalin Primaria Sectorului 1 11Strada Slt. Adrian Patru Primaria Sectorului 1 12 Strada Ady Endre Primaria Sectorului 1 13 Bulevardul Aerogarii Administratia Strazilor(între Sos. Bucuresti - Ploiesti şi Bd. Ficusului) 14Strada Aeromodelului Primaria Sectorului 1 15 Intrarea Aeronavei Primaria Sectorului 1 16 Strada Aeroportului Primaria Sectorului 1 17 Strada Afanata Primaria Sectorului 1 18 Strada Afluentului Primaria Sectorului 1 19 Strada Agapia Primaria Sectorului 1 20 Drumul Agatului Primaria Sectorului 1 21 Bulevard Agronomiei Administratia Strazilor (între Pta. Horticultorilor şi Pta. Aurel Popoviciu) 22Strada Aiud Primaria Sectorului 1 23 Strada Albac Primaria Sectorului 1 24 Strada Aldeni Primaria Sectorului 1 25 Aleea Aleea Alexandru Primaria Sectorului 1 26 Aleea Aleea Modrogan Primaria Sectorului 1 27 Strada Aleksandr Sergheevici Puskin Primaria Sectorului 1 28Strada Alexandrina Primaria Sectorului 1 29 Bulevardul Maresal Alexandru Averescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 30 Strada Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 31 Intrarea Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 32 Strada General Alexandru Cernat Primaria Sectorului 1 33 Strada Alexandru Constantinescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 34Strada Alexandru Deparateanu Primaria Sectorului 1 35Strada Erou Alexandru Faclie Primaria Sectorului 1 36 Bulevard Alexandru Furtunescu Administratia Strazilor (între Bd.
    [Show full text]
  • Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică
    CENTENARUL MARII UNIRI PRESA PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918–1930. SCHIŢĂ ISTORICĂ MARIAN PETCU∗ ABSTRACT THE PRESS OF POLITICAL PARTIES IN ROMANIA IN THE PERIOD 1918–1930. A HISTORICAL SKETCH In the present study, I bring forward a synthetic view of the progress made by the media of the parties in Romania. This is neither a history of political ideas, nor a full inventory of serial publications edited by political entities, especially as many publications were not politically assumed. Usually, the „patronage” could be identified in the subtitles and in various descriptors related to the content (often, the authors’ signatures) which allow us to qualify a periodical publication as being political or not. In this case, we had taken into account the information found in the subtitle, in order to establish partisanship. Limits of this approach are related both to the very large volume of newspapers and magazines and to the variety of parties, alliances and so on, which had forced us to make a selection. The present research aims at filling the gap of the sectorial radiographies which were of equal interest to the history of communication, political and economic history, as well as social history on the Romanian territory. Keywords: political parties, political press, Romania, history. ∗ Professor, University of Bucharest; e-mail: [email protected]. „Revista română de sociologie”, serie nouă, anul XXX, nr. 1–2, p. 135–153, Bucureşti, 2019 Creative Commons License Attribution-NoDerivs CC BY-ND 2 136 Marian Petcu INTRODUCERE Naşterea ideilor politice în societatea românească este relativ târzie, prin comparaţie cu alte culturi, şi datorează mult răspândirii cărţilor, presei, dezvoltării şcolilor, teatrului, diverselor asociaţii de tip societăţi culturale / de lectură, apărute în oraşe.
    [Show full text]
  • Rim Cop2-3 Nr.1-2-11 Martie 2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – Închiderea Mării Negre sub otomani (I) – SERGIU IOSIPESCU ............................................................................................ 1 REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ • Formarea statului român modern Publicaţia este editată de – Unirea Principatelor şi Înalta Poartă în viziunea diplomaţiei europene Ministerul Apărării Naţionale, prin – MIRCEA SOREANU .......................................................................................... 8 Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Primul Război Mondial pentru Studii de Securitate din – Relaţii româno-germane în anul 1914 – CARMEN PATRICIA RENETI .......... 30 cadrul Parteneriatului pentru – Un document inedit despre apărarea Portului Constanţa în anul 1916 Pace, coordonator naţional al – CORNEL POPESCU ............................................................................................ 40 Proiectului de Istorie Paralelă: NATO – Tratatul de la Varşovia •Al Doilea Război Mondial COLEGIUL DE REDAC}IE – The Call of Duty? German Soldiers, POWs and Women in the Last Year of the Second World War – JOHN ZIMMERMANN, Germany ........................... 47 • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institu- tului pentru Studii Politice de • Diplomaţie şi apărare Apărare şi Istorie Militară -- Lumini şi umbre ale relaţiilor româno-polone în perioada interbelică (II) • Academician DINU C. – Prof. dr. NICOLAE MAREŞ ..............................................................................
    [Show full text]
  • Şcoala Diplomatică Romană
    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.
    [Show full text]