Revistă editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” * Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ * Nr. 1 (50) Anul XVIII - 2015 Serie nouă

95 de ani de la înfiinţarea Societăţii “Mormintele Eroilorp.48 Căzuţi în Război” p. 15 Din S.O.S. sumarul De ce a fost În căutarea Un premiu în executat Monumentul acestui memoria prizonierilor de la celor dispăruţi căpitanul Ilie în războaie număr: de război români Tudor? Turtucaia p. 7 p. 37 p. 44 p. 63 Susținătorii revistei România Eroică Susţinătorii revistei România eroică, 2015 Apelăm şi în acest an la sprijinul financiar al cititorilor pentru a putea edita şi tipări revista. În 2013, redacţia s-a bucurat de bunăvoinţa şi generozitatea a 95 de persoane, asociaţii şi fundaţii - din ţară şi din străinătate; în 2014, numărul susţinătorilor a fost de doar 58. Anul acesta, până la momentul trimiterii revistei la tipar, numărul susţinătorilor este descurajant de mic. Să sperăm că până la sfârşitul anului se vor alătura şi alţi români în efortul nostru de a duce mai departe tradiţia de aproape un secol a cultului eroilor. Susţinerea revistei constă în depunerea a cel puţin 100 de lei (Ron) la sediul asociaţiei noastre (pe bază de chitanţier sau mandat poştal) sau în Contul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor «Regina Maria»: RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Toţi susţinătorii vor primi câte un exemplar din fiecare număr apărut în 2015, iar la sfârşitul anului, conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” va acorda fiecărui susţinător o Diplomă de Excelenţă. Până la 21 aprilie 2015, au răspuns acţiunii noastre:

1. Fundaţia „Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă” = 1500 lei 2. Dr. Cornel şi Nina Dumitriu, SUA = 250 lei 3. Gl. mr. (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Bucureşti = 200 lei 4. Acad. prof. Nichita Adăniloaiei, Bucureşti = 300 lei 5. Colonel (r) Dumitru Roman, Bucureşti = 500 lei 6. Col. (r) Vasile S. Popa, Bucureşti = 200 lei 7. Nicu Iorga, Bucureşti = 200 lei 8. Col. (r) Gheorghe Mateescu, Bucureşti = 200 lei 9. Nicolae Sanda, Bucureşti = 600 lei 10. Gl. bg. (r) Petre Stoica, Bucureşti = 200 lei 11. Col. (r) ing. Marin Alniţei, Bucureşti = 100 lei 12. Col. (r) Nicolae Dragu,Călăraşi = 200 lei 13. Gl. bg. (r) Mihai Radu, Bucureşti = 150 lei 14. Arhitect Eugenia Greceanu, Bucureşti = 200 lei 15. Georgeta Bălan, Brăila = 100 lei 16. Şerban Alexandrescu, Piteşti = 200 lei 17. Floarea Dimian, Buzău = 100 lei 18. Col. (r) Constantin Chiper, Ploieşti = 100 lei 19. Col. (r) Gică Valerian Constantin, Islaz = 300 lei 20. Col. (r) Alexandru Popovici, Turnu Măgurele = 100 lei 21. Comandor (r) dr. Aurel Pentelescu, Bucureşti = 200 lei 22. Gabriela Muşat, SUA = 1100 lei 23. Col. (r) Costică Balint, Galaţi = 100 lei 24. Col. Ioan Galdea, Alba Iulia = 100 lei 25. Col. (r) Ion Gociu, Tg. Jiu = 200 lei. 23 PERISCOP Mormântul lui Constantin Bâzu Cantacuzino de col. (r) Paul Valerian Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria Timofte și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea. Serie nouă. Anul XVIII. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica. EDITORIAL 29 FILIALELE CULTUL EROILOR 70 de ani de la încheierea ultimului război mondial! de general maior (rez) prof. univ. dr. Visarion Neagoe...... 3 Eroii Regimentului EVENIMENT 34 Infanterie Premiile Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” “Constanţa” pe anul 2015...... 5 comemoraţi la Premiul “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2014...... 6 Siriu de col. (r) Un premiu în memoria prizonierilor de război români Remus Macovei de Dumitru Roman...... 7 PERISCOP 35 REMEMORĂRI Punctul de vedere. Războiul de 70 de ani Prahovenii în luptele de la de gl. bg. (r) Grigore Buciu...... 12 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii Mărăşeşti de col. (r) Constantin Chiper “Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”...... 15 Discursul preşedintelui ANCERM...... 16 Concurs pentru realizarea Monumentul Unităţii Naţionale de col. (r) Ioan Todericiu...... 20 Pomenirea lui Mihai Viteazul de Nuşa Cantemir...... 20 Protocoale de colaborare...... 22 FILIALELE CULTUL EROILOR Coperta 1. Poză de grup realizată la finalul Vâlcea. Cinstim eroii de Mihai Sporiş...... 24 adunării festive dedicate împlinirii a Te Deum la Cimitirul eroilor de la Cetăţuia de Eugen Petrescu...... 26 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” Sibiu. Veteranii de război merită respectul nostru Coperta 2. Susţinătorii revistei - 2015 de col. (r) Constantin Borcan...... 27 Coperta 3. Proiecte de cruci monumentale din Iaşi. Recunoştinţă eroilor de col. (r) ing. Ioan Timofte...... 28 perioada interbelică aflate în arhiva Constanţa. Sărbătorirea Armistiţiului de la 11 noiembrie 1918 Aşezământului Naţional “Regina Maria” de col. (r) Remus Macovei...... 30 pentru Cultul Eroilor. Prahova. Manifestare comemorativă la Cimitirul Eroilor Coperta 4. Monumente care au fost din Sinaia de col. Constantin Chiper...... 31 Redacţia România eroică roagă pe toţi cei care au fotografii Petroşani. Alpinişti italieni au participat la sărbătorirea ale celor căzuţi pe front sau în prizonierat, în cele două războaie mondiale, să se adreseze redacţiei! Zilei Armatei Române de col. (r) Adrian Ronai...... 34

România Eroică nr. 2 (44) - Serie nouă 2012 1 MEMENTO România “România Eroică” 2015...... 32 REMEMORARI Eroicã De ce a fost executat căpitanul Ilie Tudor? de lt. col. (r) Victor Epure...... 37 Ecaterina Teodoriu printre eroinele Primului Război Mondial de Valeria Bălescu...... 39 Director: General maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe Eroul de cdor. (r) dr. Ştefan Popa...... 41 Consiliul ştiinţific RESTITUIRI acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Nichita Adăniloaiei, colonel (rtg.) Petre Otu, prof. „Mort pour la France!” de M. Negru...... 42 univ. dr. Alin Ciupală, comandor dr. Marian Moşneagu, general de brigadă (rtg.) Grigore S.O.S. Buciu, colonel dr. Mircea Tănase. Monumentul de la Turtucaia de col. (r) Dumitru Roman...... 44 Redacţia Redactor şef: col. (rtg.) Dumitru Roman; IN MEMORIAM...... 46 Redactor şef-adjunct: col. (rtg.) Constantin FIŞE DE DICŢIONAR Chiper; Redactori colaboratori: cdor (rtg.) Marius Obeliscul eroilor români de Mircea Alexa...... 48 Popescu-Călăraşi, prof. Cornel Rigler, Carla Duţă, Teodora Manole. MERIDIANE Art director: S. Angheloiu Franţa. Cimitirul militar german din La Cambe...... 49 Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian STROFE Robu, Cătălin Ovreiu, Petrică Mihalache, Eugen Mihai Alexei Mateevici. Limba noastră...... 50 Adresa redacţiei: Bulevardul Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: VITRINA CU CĂRŢI de Grigore Buciu...... 52 70764, Tel: 021.2242651-3, interior 0158, 0159; CARUSELUL PRESEI de Dumitru Roman...... 58 Fax: 021.2242647 MAGAZIN...... 61 E-mail: [email protected] În căutarea celor dispăruţi în războaie...... 63 Site: www.ancerm.ro Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001 BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor

Tipar: CICERO GRUP. Editură şi tipografie România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete, note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii Răspunderea pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorului, conform inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG, I.S.S.N 1453-9659 cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de Copyright: este autorizată orice reproducere fără a se percepe taxe numele autorului lor (acolo unde este cazul). suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României căror provenienţă este specificată expres. Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut. exemplare. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica şi din străinătate pot trimite pe adresa revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate redacţiei texte şi fotografii care se încadrează în tematica revistei. Manuscrisele nu se pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n

2 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 EDITORIAL

70 de ani de la încheierea ultimului război mondial

General maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE

Cunoscută ca „un lac latin într-o mare slavă” şi aflată la mare depărtare de aliaţii ei occidentali tradiţionali – Franţa şi Anglia –, România începutului celui de-Al Doilea Război Mondial se afla (pentru a câta oară în istoria sa?) izolată şi singură la răscruce de vânturi. Mai mult, vremurile o surprindeau, din nou, cu o armată insuficient pregătită şi, mai ales, cu o înzestrare precară. Râvnită pentru resursele ei materiale şi umane, poziţia geopolitică o făcea de neocolit în orice scenariu strategic al operaţiilor militare ce se preconizau. Rapturile teritoriale asupra teritoriului naţional produse prin Pactul Ribbentrop- Molotov din 23 august 1939, prin Dictatul de la Viena din 30 septembrie 1940, precum şi prin tratatul de la Craiova din 07 octombrie 1940 (cedarea Cadrilaterului în faţa Bulgariei) au adâncit criza politică de la Bucureşti şi au limitat şi mai mult opţiunile politico-militare prin care trebuiau apărate interesele naţionale. Ele au avantajat, în primul rând, Germania, care şi-a atras în acest mod trei aliaţi - Ungaria, Bulgaria şi, indirect, România. Ceea ce a urmat se ştie, chiar dacă nici acum, după 70 de ani de la intrarea României în război alături de ţările Axei Berlin-Roma-Tokio, istoria nu s-a pronunţat în legătură cu opţiunea de atunci a conducerii politico-militare conduse de mareşalul Ion Antonescu. Personal, nu numai din cărţile româneşti de istorie studiate, ci şi din cele străine ori prin viu grai de la profesori de istorie eminenţi care au şi trăit vremurile de atunci, am reţinut că Mareşalul nu a avut alte opţiuni de ales. Tot aşa cum, actul istoric de la 23 august 1944 a fost unul necesar, ce a condus la scurtarea cu şase luni a celei mai mari conflagraţii cunoscute vreodată de umanitate şi care a făcut din România a patra contributoare la

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 3 Editorial

înfrângerea fascismului (după U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A.), ca număr de efective participante, victorii înregistrate şi... pierderi. Da, pierderi. Pierderi care, pentru o populaţie de 14 milioane de locuitori, cât număra ţara noastră în anii războiului, au constat în peste 1 milion de persoane (morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri etc.). Morţi şi dispăruţi care şi-au găsit locul de veci (cunoscut sau nu...) în cimitire, gropi comune sau morminte individuale în pământul statelor unde au luptat pentru ţară, state care se întind de la Stalingrad până la Viena. Ei au luptat vitejeşte, pentru gloria Armatei române, atât în Est, cât şi în Vest. Ei sunt, astăzi, eroii noştri. În pofida actului de la 23 august 1944, România a reprezentat, în ochii U.R.S.S., o pradă de război, iar în ochii aliaţilor occidentali un stat duşman învins. Aşadar, Aliaţii au refuzat ţării noastre statutul de cobeligerant, cu toate implicaţiile politice, economice, sociale şi militare ce au urmat. ...În prezent, la 70 de ani de la cea mai sângeroasă confruntare militară din istoria lumii, care a provocat imense pagube materiale şi a crescut cu zeci de milioane numărul eroilor naţionali, România este, consecventă principiilor sale tradiţionale de politică externă, ţară membră N.A.T.O. şi a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, este alături de aliaţii săi tradiţionali. În dorinţa de a nu rămâne, din nou, singură şi izolată, a ales varianta occidentală de prezervare a intereselor sale naţionale; din raţiuni politice, desigur, dar şi de sorginte economică şi militară. Mai ales că, din păcate, situaţia Armatei române este asemănătoare, întrucâtva, cu cea dinainte de 22 iunie 1941. „Zăngănitul de arme” ce se aude aproape de frontiera de est a ţării noastre nu sună bine. Nimeni nu doreşte ca istoria să se repete. Deşi istoria însăşi ne-a demonstrat că acest lucru se întâmplă. Important este, însă, ca actorii politici şi conducătorii militari să ia aminte la învăţăturile istoriei şi să acţioneze astfel încât acest flagel al omenirii – războiul – să nu se mai întâmple. Şi asta deoarece cărţile de istorie şi pământul sunt pline de eroi, de oameni care au căzut pe câmpuri de bătălie pentru idealuri în care au crezut sau au fost obligaţi să creadă: libertate, patrie, democraţie, prosperitate. Iar dacă aceste aspiraţii nu s-au împlinit, atunci cui a folosit jertfa de sânge a eroilor noştri şi ai altora? n

4 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 EVENIMENT Premiile Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” pe anul 2015

Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” lansează Premiile Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” pe anul 2015.

Premiul “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în valoare de 1000$, va fi acordat celei mai valoroase lucrări apărute în anul 2015, având ca domeniu de cercetare participarea armatei române la cele două conflagraţii mondiale (soarta prizonierilor de război; militari dispăruţi pe front; biografii ale unor personalităţi militare; analize ale unor bătălii; memorialistică de război etc.). Pentru aceeaşi tematică, juriul va mai acorda un premiu special, în valoare de 500$. Condiţii de premiere. Sunt considerate eligibile pentru a fi premiate lucrările în limba română apărute în anul 2015 sau pregătite pentru editare. Nu vor fi luate în consideraţie lucrările reeditate sau cele de ficţiune. Lucrarea câştigătoare a premiului va fi stabilită de un juriu a cărui componenţă va fi aprobată prin decizia Biroului Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”. În cazul în care vor fi mai multe lucrări cu acelaşi număr de puncte, departajarea se va face în funcţie de punctajul obţinut la criteriul: valoare ştiinţifică. În anul 2015, cele două premii vor fi acordate prin următoarea contribuţie financiară: Opritsa Dragalina Popa (SUA); dr. Cornel şi Nina Dumitriu(SUA); Ioana Dragalina-Tudoriu (SUA); dr. Doina Tănăsescu (SUA); Andrea Popa-Appell (SUA). Le mulţumim şi pe această cale pentru generozitatea cu care au răspuns apelului nostru. Autorii care doresc să participe la concurs sunt rugaţi să trimită lucrările pe adresa: Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Bd. Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti. Cod Poştal: 70764. Termenul limită de depunere a lucrărilor (cărţilor): 30 noiembrie 2015. Premiul va fi înmânat la începutul anului 2016. n Biroul Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 5 EVENIMENT

dr. Alin Ciupală, colonel (r) conferenţiar universitar dr. Alexandru Oşca, general de brigadă (r) Grigore Buciu, şeful Departamentului Relaţii Publice al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, şi colonel (r) Dumitru Roman, redactor şef al revistei “România eroică”. Publicat sub egida Ministerului Afacerilor Externe al României, Institutului Diplomatic Român, Agenţiei Arhivelor Federale ale Rusiei şi Arhivelor Militare de Stat ale Rusiei, volumul Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941- Premiul „Comandor Virgil 1956, este realizat de un colectiv format din: Laurenţiu Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie Văratic (coordonator), Vladimir Alexandru Dragalina”, Ivanovici Korotaev, Vladimir Nikolaevici Kuzelenkov. În pe anul 2014, în valoare de 1000$, opinia membrilor juriului, volumul premiat este „cea mai valoroasă, amplă şi a fost acordat lucrării documentată lucrare despre prizonieratul românesc în Prizonieri de război români în Uniunea URSS care s-a realizat până în prezent.” Sovietică. Documente 1941-1956 În urma evaluării celor opt lucrări propuse pentru Premiul „Comandor Virgil 1000 $, instituit de Asociaţia premiere, membrii juriului Alexandru Dragalina”, pe anul Naţională Cultul Eroilor “Regina au decis să acorde un premiu 2014, pentru cea mai bună Maria, cu sprijinul financiar al special, în valoare de 500 $, lucrare despre prizonierii doamnei Opritsa Dragalina volumului: Ion Tobă-Hatmanul, români în ultima conflagraţie Popa, nepoata generalului erou Jurnal de război şi de pace. mondială, a fost acordat Ioan Dragalina, şi al familiei dr. Memorialul din Siberia, Editura volumului: Prizonieri de război Cornel şi Nina Dumitriu, din Favorit, 2014, ediţie îngrijită români în Uniunea Sovietică. Statele Unite, a fost decernat de scriitorul Dan Gîju. Şi acest Documente 1941-1956, Editura de un juriu format din colonel premiu este susţinut financiar „Monitorul Oficial”, 2013. profesor universitar dr. Petre de doamna Opritsa Dragalina Premiul, în valoare de Otu (preşedinte), prof. univ. Popa. n

6 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 EVENIMENT Un premiu în memoria prizonierilor de război români Însemnări de la Festivitatea de acordare a Premiilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”

Prima ediţie a Premiilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” s-a încheiat la Muzeul Militar Naţional, din Bucureşti, în ziua de 12 februarie 2015. A fost o festivitate emoţionantă, de care cei prezenţi îşi vor aduce aminte cu plăcere. Acum, când ecourile evenimentului s-au mai estompat, fie-mi îngăduite câteva notaţii. Ideea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” de a acorda în fiecare an, începând cu 2014, un premiu celei mai bune lucrări de istorie militară apărută în anul respectiv, s-a concretizat într-o Isabelle Drăgoescu primind diploma Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” din veritabilă instituţie: Premiul partea preşedintelui Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”. Au contribuit la această neobişnuită şi, poate, neaşteptată recunoaştere a excelenţei, sponsorii premiului – doamna Opritsa Dragalina Popa şi familia dr. Cornel şi Nina Dumitriu, din Statele Unite –, dar şi juriul, format din cinci istorici şi jurnalişti militari – este vorba de dr. Petre Otu, preşedinte, dr. Alin Ciupală, dr. Alexandru Oşca, general de brigadă (r) Grigore Buciu, colonel (r) Dumitru Roman -, în grija căruia au fost lăsate opţiunile decisive. Recompensa financiară, care s-a ridicat la suma de 1500$, a avut şi ea, să recunoaştem, o parte de contribuţie la atractivitatea Scriitorul Dan Gîju primind diploma premiului special din partea preşedintelui Asociaţiei premiului. Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 7 EVENIMENT

În fond, câte asociaţii neguvernamentale îşi pot permite să finanţeze şi să stimuleze, anual, excelenţa în cercetarea istorică? Iată că, datorită unor sponsori generoşi, care trăiesc de ani buni departe de ţară, dar sunt mereu cu gândul acasă, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” a avut şansa să lanseze acest concurs. Suntem convinşi că, prin valorile pe care le va Moderatorii festivităţii de premiere: prof. univ. dr. Alin Ciupală, impune în ediţiile următoare, general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, general de brigadă (r) Grigore Buciu Premiul “Dragalina” va deveni un reper cultural în societatea românească. După cum se ştie, prima ediţie a Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, pe anul 2014, a fost dedicată cercetării şi memorialisticii referitoare la soarta prizonierilor de război români în cele două campanii (1941-1944; 1944-1945) ale ultimei conflagraţii mondiale. O temă pe cât de interesantă pe atât de dificilă, dată fiind inaccesibilitatea la documentele de arhivă. Timp de 45 de ani Generalul maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe anunţă câştigătorii (1944-1989), prizonierii de Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2014 război români aproape că nu au existat pentru cercetarea istorică românească. Despre prizonierii români în URSS s-a vorbit în şoaptă sau nu s-a vorbit deloc. Această interdicţie care ne-a însoţit istoria aproape o jumătate de secol explică numărul mic de mărturii şi memorii lăsate de cei care au trecut prin calvarul prizonieratului în URSS. Din cele opt lucrări prezentate la concurs, juriul de decis să acorde Premiul “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în valoare de 1000$, volumului Prizonieri de război români în Prof. univ. dr. Alin Ciupală vorbeşte în numele juriului Uniunea Sovietică. Documente

8 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 EVENIMENT

general de brigadă (r) Grigore Mesajul Doamnei Opritsa Dragalina Popa Buciu şi colonel (r) Dumitru Roman, I-am întâlnit prin 1956, aveam 13 întoarce faţa, abandonând memoria redactorul şef al revistei “România ani. Erau slăbiţi, brăzdaţi, cu mâinile voastră, memoria bravilor dispăruţi în Eroică”, pentru excelenta organizare bătătorite, cu semnele suferinţei pustiile îngheţate ale Rusiei Sovietice. şi judicioasa selectare a lucrărilor întipărite pe faţă. Dar zâmbetul Într-adevăr. După ani de suferinţă, premiate. Felicit premianţii. Toate luminos spunea: “Am biruit, ne- câţiva din camarazii Tatei s-au întors cele opt lucrări concurente ne fac am întors, am supravieţuit!” Erau acasă. I-am întâlnit, i-am îmbrăţişat. cinste; sunt sigură că juriul a avut o camarazii Tatei, colegii lui, bravii lui Dar ceilalţi? Ceilalţi unde au rămas? alegere extrem de dificilă. prieteni. Cu lacrimi în ochi, venau Nemo Resideo! Dacă nu i-am putut să-l îmbrăţişeze, să-i şoptească salva, dacă nu i-am putut îngropa Un prinos de mulţumire tot ce-au pătimit. Se întorceau din în glia străbună, măcar să nu lăsăm Domnului colonel Dumitru Roman, prizonierat. Din Uniunea Sovietică. tăcerea să înnăbuşe istoria! care a primit ideea premiului cu Nu mulţi. Câţiva, doi-trei. Dar ceilalţi? Lucrările premiate azi luminează entuziasm, i-a dat formă şi suflu Ceilalţi ce deveniseră? Unde era imaginea lor, dau glas celor dispăruţi. şi a dus-o la bun sfârşit. În numele restul?… Adesea, “restul e tăcere!”. Premiul Dragalina vrea să fie o Tatălui meu, în numele familiei Nemo Resideo! Niciunul părăsit lacrimă, o floare pe mormintele lor, Dragalina, în numele familiei doctor – niciun soldat abandonat! Iată adesea fără cruce. Cornel Dumitriu, co-sposorul generos un jurământ solemn datând din În memoria şi în numele Tatălui al acestui premiu, încă o dată vă războaiele antichităţii, un jurământ meu, Virgil Dragalina, mulţumesc mulţumesc cu recunoştinţă şi emoţie făcut camaradului prizonier sau ucis Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor şi sper să ne reîntâlnim în 2015 cu în luptă. “Regina Maria” şi distinsului juriu alte lucrări valoroase, lucrări care să Nemo Resideo! Nu te vom părăsi! format din dr. Petre Otu (preşedinte), alunge uitarea şi să îmbogăţească Restul nu va fi tăcere. Nu ne vom dr. Alin Ciupală, dr. Alexandru Oşca, cunoştinţele generaţiilor viitoare.

biografic, realizat cu numeroase Mesajul domnului dr. Cornel Dumitriu strădanii în a deşira voaluri şi secrete care încă se ţin de victime, cu dinţii Vă rog să primiţi mulţumirile Vasile care poate datează din secolul putrezi ai trecutului. noastre pentru găzduirea distinsului patrusprezece, pomelnice nesfârşite, Cinste autorilor! eveniment de decernare a premiului tautologice, pomelnice, ori pe numele Şi pentru a da culoare şi Dragalina 2014. lor savant “genealogii”, care purced viaţă eroilor din acea campanie Această manifestare anuală este cu nenumăraţi Vasile; ...ei, cei numiţi, extraordinară, ce reportaj mai un omagiu modest, pe care noi cei de se ştiu care sunt, prin chemarea potrivit decât Jurnalul şi Memorialul departe, separaţi în timp şi în spaţiu, numelui, readucerea celor morţi lui Ion-Tobă Hatmanu!? (îngrijite de dorim să-l aducem memoriei prea alături de cei vii, la fel de viguroşi, de Dan Gîju); colonelul Tobă Hatmanu, îndelung vitregite a eroilor Români, sensibili şi de neşters, chemaţi spre a militar prin excelenţă, care se mişca trupă şi ofiţeri în egală măsură, care le fi consimţit, odată pe an şi pentru neînfricat într-un univers infinit şi-au pierdut viaţa sau, adeseori, cu totdeauna, locul lor în ontologie. Locul de complicat, cu diverse loialităţi, şi mai multă cruzime, şi-au pierdut lor în Patrimoniu. poate de necesitate, dar cinstite, un identitatea, locul şi aserţiunea lor Pentru că nimeni nu există, dacă nu epitom al zicalei “Fidux et Audax!”, în existenţă, uitaţi de memoria are un nume sub soare. “Încrezător şi îndrăzneţ!” (sau “Loial colectivă, nepomeniţi şi, spre ruşinea Chemarea numelui: Invocatio, ... şi curajos!”). Deasupra oricărei alte secolului comunist, de nemenţionat Cu atât mai de preţ, deci, lucrarea realităţi, pentru el erau Patria şi nici măcar în şoaptă, şi nici măcar premiată: “Prizonieri de război români Datoria. Nimic mai presus. Un erou urmaşilor legitimi. în Uniunea Sovietică 1941-1956”, care despre care se va vorbi în posteritate. Biserica ortodoxă, o dată pe an, se îndatorează să cheme pomelnicul Un erou, prizonier şi el. Şi, dacă nu ar şi de fapt cu fiecare liturghie, dar cu tuturor celor care au putut fi adunaţi fi fost această lucrare, poate un erou siguranţă o dată pe an, îşi “cheamă” într-un inventar atât de migălos şi, fără lăsat şi el în afara pomelnicului. morţii, în pomelnice de nume, cu un îndoială, un inventar, sau un dicţionar Felicitări şi sănătate tuturor!

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 9 EVENIMENT

Alexandru Dragalina”. Referindu- se la acest moment unic din activitatea sa de scriitor, Dan Gîju a spus între altele: “Sunt multe de comentat aici. Straniu este că nu Armata Română sau o instituție a statului român de azi conferă un premiu în bani pentru astfel de cărți, ci tocmai de departe, de peste Ocean, românii care au apucat pe viu vremurile în care unul ca Hatmanu a făcut imposibilul, ca România să supraviețuiască. Românii aceia - și Doamna Rodica Voiculescu şi general de brigadă (r) Grigore Buciu citind mesajele sponsorilor nu tocmai întâmplător o femeie ca D-na Opritsa Dragalina - au pus 1941-1956, realizat de un Război Mondial, deschisă în Holul mână de la mână pentru activarea colectiv de cercetători: Laurenţiu de Onoare al Muzeului Militar unui premiu cu adevărat onorabil Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie Naţional “Ferdinand I”, toate au și care, nu am nicio îndoială, va Văratic (coordonator), Vladimir contribuit la reuşita acestei prime ajunge să fie onsiderat,c așa cum Ivanovici Korotaev, Vladimir Gale a Premiilor ANCERM. s-a anticipat la această festivitate, Nikolaevici Kuzelenkov. Preşedintele ANCERM, general „un reper cultural” în societatea Premiul special, în valoare de maior (r) prof. univ. dr. Visarion noastră, poate chiar mai mult... 500$, a revenit volumului Jurnal Neagoe, după un scurt discurs Pentru mine e clar că, dacă nu era de război şi de pace. Memorialul şi după ce a anunţat lucrările acest stimulent, cartea nu apărea din Siberia, scris de Ion Tobă- premiate, a înmânat Diploma în 2014, o amânasem pentru Hatmanu, erou şi prizonier de pentru Premiul “Comandor finele anului 2015, și știți cum e cu război în Germania, dar şi în Virgil Alexandru Dragalina” pe amânările, cum am planuri multe, URSS, condamnat politic, al anul 2014 doamnei Isabelle cine știe când ar fi ieșit. Hatmanu, cărui manuscris a fost îngrijit şi Drăgoescu, reprezentanta săracul, a ținut enorm să-și vadă publicat de ziaristul şi publicistul colectivului de autori al cartea tipărită, a pus în joc toată Dan Gîju, care şi-a dedicat mulţi volumului Prizonieri de război experiența lui (de aceea a și scris-o ani cunoaşterii acestui personaj români în Uniunea Sovietică. în Occident) și tot nu a reușit. Aveți legendar: Ion Tobă- Hatmanu. Documente 1941-1956. Colonelul motive, deci, ca organizatori ai La festivitatea de înmânare Dan Gîju a primit Diploma pentru premiului, să fiți mândri pentru a premiilor au participat Premiul special “Comandor Virgil ceea ce ați pus în operă, să dea reprezentanţi ai asociaţiilor cu care ANCERM are protocoale de colaborare. Din partea Institutului Diplomatic Român, sub egida căruia a apărut volumul premiat, a fost prezentă doamna Laura Sitaru. De la intonarea Imnului Eroilor - care a imprimat solemnitatea cuvenită unui astfel de eveniment - la ambianţa istorică sugerată de expoziţia dedicată Centenarului Primului

10 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 EVENIMENT

Dumnezeu să reziste și să aveți succese de răsunet, de care mă voi bucura și eu, pentru că, nu-i așa, voi rămâne în istoria acestui premiu - fie și special - ca unul care, indirect, am fost pe listă la prima ediție.” Negreşit, unul dintre momentele emoţionante ale galei a fost acela al mesajelor sponsorilor. De peste Ocean, prin glasul doamnei Rodica Voiculescu, şi domnia sa membră a familiei Dragalina, Opritsa Dragalina Popa, în memoria şi în Colonel (r) Dumitru Roman anunţă lansarea numele tatălui ei, comandorul Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2015 Virgil Alexandru Dragalina, i-a felicitat pe câştigătorii acestei prime ediţii şi a mulţumit Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” şi distinsului juriu pentru excelenta organizare şi judicioasa selectare a lucrărilor premiate. Mesajul domnului dr. Cornel Dumitriu, citit de generalul Grigore Buciu, ne-a precizat că această manifestare anuală este un omagiu modest pe care românii aflaţi departe de ţară doresc să-l aducă memoriei Imagine din timpul acordării premiilor prea îndelung vitregite a eroilor români care şi-au pierdut viaţa sau identitatea, locul şi aserţiunea lor în existenţă, fiind uitaţi de memoria colectivă în secolul comunist. Aşadar, prima ediţie a Premiilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” s-a încheiat. Ediţia a II-a, pe anul 2015, a început! Mulţumim tuturor celor care au contribuit la succesul acestui concurs. Succes participanţilor la ediţia a II-a! n Dumitru ROMAN Fotografie de grup la încheierea festivităţii de premiere

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 11 PERISCOP

PUNCTUL DE VEDERE

General de brigadă (r) Grigore BUCIU Războiul de 70 de ani

Primul Război Mondial a fost o greşală a împăraţilor plătită cu un număr de morţi fără precedent. Dar s-ar fi întâmplat, probabil, şi fără imensul lor orgoliu. Împărăţiile lor îmbătrâniseră prea mult şi nu mai încăpeau în timp. Plecările pe front au dezlegat resorturile naţionale ale unor popoare a căror identitate era ţinută în surdină. Au plecat la sacrificiu milioane de oameni. Numărul morţilor nu conta când era în joc victoria prost gândită a unor generali aristocraţi. Bătălia de la Somme este grăitoare în acest sens. Patruzeci de mii de englezi mor sau sunt răniţi doar în prima zi a atacului. România în ansamblul ei a pierdut vreo 800 000 de oameni. Erau din toate ţinuturile româneşti. Cifra e credibilă. Este de domeniul unei tragedii antice faptul că dintr-un sat ardelenesc, Fratra, mor în acea conflagraţie 80 de bărbaţi tineri. Copiii lor sunt crescuţi de mamele văduve şi pleacă la război în a doua conflagraţie mondială. Nu se mai întorc la plug tot 80! Printre ei însă sunt şi unii ucişi de hortyşti, tată şi fiu laolaltă. Regatul României fusese la un pas de disoluţie. După o trecere cam temerară a Carpaţilor pentru eliberarea Transilvaniei, urmează o înfrângere pas cu pas. Printr-o minune izvorâtă din exacerbarea spiritului de conservare, armata română reuşeşte să se fixeze în părţile Focşanilor şi să închidă trecătorile Munţilor Orientali. Luptă, moarte, disperare, speranţă şi, în sfârşit, mântuire. Soarta se întoarce, războiul se scurge prin vest şi dinspre vest spre est şi se stinge în disoluţia marilor imperii continentale. Prin luptă, prin unirile de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, prin Pacea de la Trianon, România ăşi înscrie statul pe harta Europei în dimensiunea lui firească. Se părea că acest popor trăind în sfârşit adunat aproape de prin toate părţile ce au constituit vetrele lui istorice, îşi poate visa şi construi viitorul. Prezentul începuse bine, încurajator, dar n-a durat decât douăzeci de ani. Abia reuşiserăm să ne îngropăm toţi morţii din Primul Război, să le înlocuim crucile de mesteacăn şi iar începe urgia. Frustraţii de după Trianon, ruşi, unguri, nemţi etc., au ajuns la concluzia că e momentul să-şi refacă aşa-zisele spaţii vitale. Au muşcat din România, din ţările baltice, din Polonia, din Cehia etc. Am rămas fără Basarabia, fără Bucovina de Nord, fără Transilvania de Nord, fără Cadrilater. România se chircise sub atâtea răni produse de aceeaşi lovitură. Dictatul de la Viena a fost instrumentul care a motivat antisovietismul în Europa de Est. Jignirea, frustrarea şi dezamăgirea erau cu atât mai mari cu cât de neacceptat era unirea aliatului tău cu inamicul lui în detrimentul tău. Retragerea armatei fără să se tragă niciun foc de armă şi a autorităţilor din Transilvania ocupată de hortyşti a fost o lovitură morală fără precedent, iar cea din Bucovina şi Basarabia un dezastru, inclusiv pentru populaţie. Fugă de război, respiraţie, intrarea în război. Putna şi Suceava au fost salvate de ocupaţia sovietică în 6-7 iulie 1940 prin curajul şi temeritatea ofiţerului Ion Tobă Hatmanu, care le-a eliberat la ordinul neoficial al generalului Nicolae Dăscălescu. Apoi a fost trecut în cadrele de rezervă şi trimis în tribunal. Fapta eroică trebuia judecată, fiindcă riscase un conflict diplomatic la frontieră. Din fericire n-a fost pedepsită decât cu pierderea statutului de ofiţer activ, până în septembrie 1943. Trupele române trec Prutul cu aceeaşi motivare şi acelaşi entuziasm precum cele din 1917. Din păcate, aproape tot aşa de prost şi insuficient echipate şi înarmate ca şi atunci. Politicienii patrioţi

12 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 PERISCOP ai zilei, precum şi cei de acum se îngrijesc şi se îngrijorează de soarta apărării naţionale mai mult de la tribună decât în realitate. Sau când e deja târziu. Ţinuturile româneşti din răsărit au fost eliberate rapid însă nu ne-am putut opri pe Nistru cum ar fi fost logic din perspectivă civilă. Cu alianţele în care intră în război mergi până la capăt ori trădezi şi întorci armele riscându-ţi viitorul. Armata română a trecut Nistrul fără să mai elibereze ţinuturi româneşti, deşi sate de români există până la Odesa şi mai încolo până spre Caucaz, dar fraţii aceia provin dintr-o altă situaţie istorică, începută pe vremea lui Dimitrie Cantemir. Motivarea morală pentru ofiţeri a fost că luptă pentru eliberarea unui popor îngenuncheat de dictatură şi teroare căruia i se mai furase şi credinţa creştină. Cotul Donului este momentul dezastrului militar care determină schimbarea sorţii războiului. Pierdem mii de oameni (morţi, dispăruţi, prizonieri) în această cumplită încercare. Spun cumplită gândindu-mă la frigul insuportabil, moartea tuturor cailor, foametea de nesuportat, lipsa de muniţie, lipsa aprovizionării, bolile şi disperarea. După Stalingrad pierderile au continuat cu şi fără motiv fundamental. În campania din est, deci până la 23 august 1944, România a pierdut 624 789 de oameni (căzuţi în luptă, luaţi prizonieri, dispăruţi, ucişi de boli şi răni). Dacă-i adăugăm şi pe cei căzuţi în războiul antifascist până la 9 mai 1945, ne apropiem de cifra totală estimată pentru Primul Război Mondial. Rezultatul a fost Basarabia, Bucovina, Cadrilaterul pierdute. Doar Transilvania ne-a fost dată înapoi. Spun dată, deoarece, în economia victoriei discutată de marile puteri, sacrificiul românesc nu a prea contat. Eram o ţară învinsă în ochii Moscovei, iar Transilvania de nord-vest a fost folosită ca şantaj politic. Făcând o socoteală rece, ajungem la concluzia că pentru a întregi România am plătit cu 800 000 de suflete şi ca să pierdem jumătate din ce am câştigat, am plătit tot cu atâta. Întoarcerea armelor la 23 august 1944, neaşteptată şi voluntaristă, a adus Europei şi lumii în general o scurtare a războiului cu şase luni. Şase luni de morţi, răniţi şi dispăruţi n-au mai avut loc. Suntem mândri pentru această generoasă contribuţie umanitară românească. Pentru România actul de la 23 august 1944 a însemnat însă şi pierderi gratuite, extrem de dureroase. Am lăsat unităţile militare din Moldova să fie capturate de Armata Roşie, trecute Prutul şi apoi trimise în prizonierat, am lăsat să se petreacă acelaşi lucru cu ofiţerii şi marinarii din Flotila de Dunăre, dintre Galaţi şi Sulina. Am întors armele şi i-am lăsat pe ofiţerii şi subofiţerii aflaţi la cursuri în Germania să fie luaţi prizonieri de nazişti. Apoi ruşii i-au preluat şi i-au trimis în lagărele siberiene, ca prizonieri de război, deşi ei nu se confruntaseră cu Armata Roşie. Am pus ţara la dispoziţia trupelor sovietice fără nicio înţelegere până la 12 septembrie şi ele ne- au tratat ca ţară ocupată, continuând să ia prizonieri militari români şi civili, aflaţi în diverse situaţii şi să-i condamne la moarte ori la lagăr, până dincolo de Oarba de Mureş. Strategia de înaintare spre Cluj şi Baia Mare, sovietică desigur, deoarece ei decideau în noua alianţă, ne-a împins trupele, fără nicio raţiune militară, în atacul din dealul Sângeorgiului. Am pierdut 11 000 de oameni, mai mulţi, prin urmare, decât în încercuirea de la Stalingrad, în această pungă a morţii. Se apreciază că întoarcerea armelor şi sacrificiul pe frontul antifascist ne-au adus bucata de Transilvanie înapoi, care a fost într-adevăr eliberată şi declarată ca atare la 25 octombrie, de ziua regelui Mihai şi a Marii revoluţii ruseşti din octombrie 1917, desigur! Ungaria nu a întors armele şi a rămas teritorial vorbind aşa cum era înainte de război. Naivi cum suntem am crezut ani buni că soarta în care am intrat după război ne-am făurit-o singuri sau poate Dumnezeu. Nici nu ne-ar fi trecut prin minte că ea ne fusese hotărâtă dinainte în procente pe un şerveţel, scris de mai marii lumii, triumviratul dintre doi democraţi şi un dictator. Acesta este motivul pertinent pentru care ei n-au venit când noi îi aşteptam să vină cu paraşutele lor, interesaţi şi sensibili, credeam noi, la suferinţele democraţiei în această parte de lume. Chiar speram că aceste popoare contează în inima celorlalţi. Europa serbează în acest an 70 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. Până nu demult la această dată se aniversa Ziua Victoriei asupra nazismului. Acum e Ziua Europei, deoarece nu este şic să amintim unei părţi a Europei că a fost învinsă şi scoasă din negura istoriei în care intrase. Terapie psihologică adică!

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 13 PERISCOP

Pentru noi, românii, însă, sunt 70 de ani de război care s-a abătut asupra noastră. Armele şi motivaţiile s-au schimbat, dar efectele au rămas aceleaşi. După ce ne-am transformat săbiile în pluguri a început să ni se aplice, cu aportul nostru major desigur, principiile de război ale bătrânului Sun Tzî. Am făcut totul să ne urâm cultura şi tradiţia naţională şi noi între noi până azi, ne-am distrus fizic şi moral elita intelectuală din toate domeniile, ne-am distrus agricultura şi mai ales sufletele oamenilor. Am pus în loc altceva care să se potrivească noilor împrejurări. Când ne-am trezit era cam târziu şi microbul unei ideologii străine rodea adânc. Chiar credeam că soarele răsărea şi pentru noi. Atitudinea oficială din august 1968, vis-à-vis de invadarea Cehoslovaciei ne-a amintit, în sfârşit, cine suntem şi ce am putea fi. Am construit nebuneşte oraşe întregi pentru o industrie promiţătoare şi stimulativă. Am strâns cureaua în numele unui viitor mai bun, am trăit chiar bine preţ de un deceniu. Eram mândri când regina Angliei ne decora conducătorii şi se plimba cu ei în trăsura ei de aur. Eram şi noi cineva, de care se ţinea cont când adversarii politici din lume nu-şi vorbeau şi noi le deschideam uşile pentru dialog. Toate acestea le-am pierdut după o compromitere prin pierderea măsurii şi apoi, sângeros, după ultima eliberare. Partea ascunsă a acestui război pe timp de pace a fost cea mai cumplită. Ne-am învăţat să minţim, să ne prefacem, să fim cu două feţe, să nu ne ţinem de cuvânt, să furăm, să nu respectăm meritele celuilalt, munca şi agoniseala lui. Toate acestea au rămas şi s-au dezvoltat şi după Revoluţie şi a ajuns la paroxism astăzi, când mai marii noştri aflăm că au furat numai cu milionul. Ce unitate de măsură teribilă ne-a lăsat inflaţia nesfârşitei tranziţii. Am crezut atât de frumos şi am visat aproape realist în timpul şi după revoluţie, încât acum, dezamăgit cum sunt, îmi vine să merg în Cimitirul eroilor, să-i întreb pe copiii ăia naivi pentru ce s-au dus să moară? E căderea în sărăcie şi autodistrugere. A fost suficient să deschidem graniţele şi să desfiinţăm timp de trei luni serviciile secrete, în numele democraţiei desigur, pentru a lăsa adversarilor timp şi loc să se infiltreze şi să lucreze pe termen lung. Bătrânul teoretician chinez are dreptate din nou. Această cădere nu are nevoie de arme. Tot ce-am investit în industrie, bani mulţi şi grei storşi de pe spinarea ţăranilor, zidiţi cu trupul şi sufletul în uzine şi fabrici, s-a pierdut. Ne-am declarat incapabili de a le administra şi le-am vândut începând cu un leu fabrica până la câteva milioane de dolari, crezând ca proştii că capitaliştii occidentali sunt cinstiţi ca uşa bisericii şi vor păstra locurile de muncă, vor înnoi utilajele. Proşti şi ticăloşi cum am fost ne-am lăsat păcăliţi ori cumpăraţi. Toate acele investiţii au fost dărâmate, fierul lor a fost cărat cu trenurile în portul Constanţa. Şi ca prin minune, au înflorit peste noapte Strehaele, Huedinurile, Sinteştiurile cu opulenţa lor de doi bani clădită pe violenţă, corupţie, trafic şi cultură de nimic. În sfârşit, suntem o câmpie abia arată, adică o mare piaţă de desfacere pentru Occidentul norocos, desăvârşită prin marele jaf al retrocedărilor, al modernizărilor, al securizării frontierelor pentru un Sheengen, în care partenerii nu ne doresc, planificându-se cu rândul la refuz. Avem impresia că justiţia e a noastră şi se face în sfârşit dreptate. Ar fi bine să fie aşa, adică populată de oameni drepţi, oneşti, imparţiali, dar deocamdată această ultimă fază a războiului românesc pare a ne arunca într-o paralizie instituţională, într-o frică atroce, care încremeneşte orice iniţiativă. Să fie aceasta ultima încercuire în care am intrat? Vom fi învinşi? Nu ştiu şi nici nu vreau să mă gândesc. E an aniversar acest 2015, an cu noroc ne spun astrologii, în care Europa sărbătoreşte 70 de ani de la încheierea războiului. Pentru noi, românii, unii dintre noi plecaţi cu milioanele peste graniţă după pâine, într-un fel de gulaguri de căpşuni şi portocale, războiul nu s-a terminat. Putem serba 70 de ani de când s-au năruit tranşee peste mulţii noştri fraţi şi să ne bucurăm sincer şi recunoscători pentru cei care s-au întors de pe front şi din prizonierat. Ei au refăcut ţara. Au refăcut-o, au sperat, chiar şi în dictatură comunistă, aşa cum era, că o fac pentru copii şi nepoţi. Au refăcut-o, împreună cu noi, cei ce n-am fost pe front, pentru o nouă prădăciune. A trecut vremea şi Răsăritul de care ne-a fost mereu teamă îşi agită apele pentru o altă inundaţie. n

14 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 PERISCOP 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” Vineri, 12 septembrie 2014, orele 12.00, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” a organizat, în sala de marmură a Palatului Cercului Militar Naţional, din Bucureşti, o adunare festivă dedicată împlinirii a 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”. La manifestare au luat parte personalităţi politice şi culturale, preşedinţii filialelor judeţene ale Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, jurnalişti. Prin mini-expoziţiile de numismatică şi medalistică, organizate cu sprijinul Muzeului Militar Naţional, reprezentat de Valeria Bălescu, dar şi al unor pasionaţi colecţionari - Nicu Iorga, comandorul (r) Marius Popescu- Călăraşi -, prin filmul documentar despre cultul eroilor realizat de Cimitirelor Eroilor) şi de Oficiul Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Studioul Cinematografic al Armatei, Naţional pentru Cultul Eroilor. Rezervă şi în Retragere. Cu acest în regia lui Octavian Brânzei, Au transmis mesaje de salut: prilej, generalul maior (r) prof. au fost evocate momentele de Preşedintele României; Primul- univ. dr. Visarion Neagoe a acordat început ale Societăţii “Mormintele ministru al Guvernului; Patriarhul titlul de Preşedinte de onoare Eroilor Căzuţi în Război”, din care Bisericii Ortodoxe Române; al Asociaţiei Naţionale Cultul au derivat, apoi, Societatea Cultul Ministrul Apărării Naţionale; Casa Eroilor „Regina Maria” domnului Eroilor şi, din 1940, Aşezământul Regală, precum şi numeroase Mircea Duşa, ministrul apărării Naţional “Regina Maria” pentru organizaţiile neguvernamentale. naţionale, şi Preafericitului Daniel, Cultul Eroilor, pentru ca, după Asociaţia Naţională Cultul Patriarhul Bisericii Orotodoxe 1989, tradiţia şi obiectivele lor să Eroilor „Regina Maria” a fost distinsă Române. După cum se ştie, încă fie preluate şi continuate, la alte cu Emblema de Onoare a Statului de la înfiinţare, Asociaţia Naţională dimensiuni, de Asociaţia Naţională Major al Forţelor Terestre, Emblema Cultul Eroilor „Regina Maria” Cultul Eroilor “Regina Maria” de Onoare a Statului Major al îşi desfăşoară activitatea sub (denumirea iniţială: Comitetul Forţelor Aeriene, Emblema de patronajul Ministerului Apărării Naţional pentru Restaurarea Onoare a Statului Major al Forţelor Naţionale şi sub oblăduirea Bisericii şi Îngrijirea Monumentelor şi Navale şi Emblema de Onoare a Ortodoxe Române. n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 15 PERISCOP

a faptelor lor de glorie şi sacrificiu prin monumente, scrieri, ceremonii Discursul Preşedintelui militare şi religioase. În memoria celor căzuţi pentru ţară, în memoria celor care s-au Asociaţiei Naţionale Cultul îngrijit de osemintele şi amintirea lor, fondatori, administratori şi voluntari - trecuţi în veşnicie în aceşti 95 de ani, vă rog să păstrăm un moment de Eroilor “Regina Maria” reculegere! Vă mulţumesc! Doamnelor şi domnilor, datoriei morale şi creştine de a-şi Doamnelor şi Domnilor, Astăzi, 12 septembrie 2014, se manifesta recunoştinţa faţă de cei Românii au avut întotdeauna un împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea căzuţi pe câmpurile de onoare. cult al morţilor, care s-a manifestat - prin Inaltul Decret-Lege nr. 4106, Prima datorie era îngrijirea ca o recunoaştere implicită a semnat de Regele Ferdinand - a mormintelor, cu tot ce presupune sacralităţii strămoşilor noştri. Eroii Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi aceasta: refacerea şi regruparea căzuţi cu sabia în mână, apărând în Război”. lor, ridicarea de semne durabile la vetrele familiilor lor, vetre care, care A fost un act firesc al unei căpătâiul celor căzuţi, crucile eroilor puse una lângă alta, alcătuiesc societăţi care trecuse printr-un mare devenind bornele istoriei naţionale ţara întreagă - au avut parte de o război soldat cu sacrificii umane moderne. O altă datorie era aceea comemorare specială. imense şi care punea problema de perpetuare a amintirii eroilor, Cultul eroilor despre care vorbim

16 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 PERISCOP s-a manifestat ca un adevărat unor bătălii în care au căzut sute şi fenomen naţional după încheierea sute de militari. Amintim mausoleele Steagul de identificare primului Război Mondial şi realizarea de la Mărăşeşti şi mărăşti, care au României Mari, prin unirea într- beneficiat şi de contribuţia decisivă al Asociaţiei Naţionale un singur stat a tuturor ţinuturilor a Societăţii Ortodoxe Naţionale locuite de români. a Femeilor Române şi a Societăţii Cultul Eroilor El a fost întreţinut de forma “Mărăşti”. Amintim, de asemenea, organizatorică oficială a acestei de Mausoleul de la Mateiaş, Argeş, “Regina Maria” organizaţii care a adunat în şi complexul comemorativ de război rândurile sale personalităţi de prim de la Tg. Jiu, conceput de Constantin rang ale societăţii româneşti cu Brâncuşi. autoritate morală, putere politică, În 1943, în plin război, un raport credibilitate şi autoritate socială, al societăţii arăta că mai erau de capabile de mobilizare şi acţiune. reconstruit 69 de cimitire ale eroilor Desfăşurându-şi activitatea sub din Primul Război Mondial, alte 13 înaltul patronaj de onoare al Reginei cimitire urmând a fi desfiinţate prin Maria şi sub preşedinţia efectivă a strămutare şi centralizare. Până În ziua în care am sărbătorit Patriarhului Miron Cristea, în strânsă atunci fuseseră mutate în cimitire împlinirea a 95 de ani de la înfiinţarea legătură cu Armata Ţării, Biserica definitive osemintele a 200.759 de Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în neamului şi Şcoala naţională - militari români şi străini. În baza Război”, a fost lansat public Steagul de Societatea “Mormintele Eroilor convenţiei internaţionale existente, identificare al ANCERM. Căzuţi în Război” s-a transformat în 1598 de eroi au fost repatriaţi din şi La toate manifestările publice, 1927 în Societatea “Cultul Eroilor”, în străinătate. steagul va fi aşezat lângă drapelul devenind mai apoi, după moartea Se cuvine să menţionăm că României şi al Uniunii Europene. reginei, în 1940, Aşezământul societatea a avut aceeaşi atitudine Steagul are forma unui dreptunghi cu Naţional “Regina Maria” pentru de respect şi acelaşi tratament faţă laturile 90x60cm. Câmpul steagului Cultul Eroilor. Este perioada cea de toţi cei căzuţi în război, indiferent are culoarea albastru ciel; pe o faţă mai însemnată din istoria acestei de armatele cărora le-au aparţinut. a drapelului, în mijloc, se află stema asociaţii, a acestei mişcări culturale Un exemplu este Mausoleul de României, în care este aplicată stema în ultimă instanţă, prin ceea la Odorheiu Secuiesc, pe care îl asociaţiei; pe cealaltă faţă se află ce a făcut pentru conservarea amintim în acest sens iniţail, dar Semnul Aducerii Aminte şi deviza şi edificarea memoriei eroice a pentru vandalizările naţionalist- Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor românilor. xenofobe prin care a trecut până în “Regina Maria”: Neamul este etern prin cultul eroilor! Bordura steagului este Această societate şi-a manifestat zilele noastre. bandată cu franjuri. O cravată tricoloră autoritatea legală asupra Aşezământul Naţional “Regina este ataşată în partea de sus a hampei. administraţiilor locale, a sprijinit Maria” pentru Cultul Eroilor îşi Aşadar, stema, steagul şi deviza iniţiativele particulare de ridicare a asumase un rol special în timpul întregesc simbolistica Asociaţiei celui de-al doilea război mondial, operelor comemorative de război Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” şi a amenajat în formă definitivă propunându-şi să aducă în ţară şi şi îi definesc mai bine identitatea. n 110 cimitire de onoare. Aproape că să-i pună în cimitire ale eroilor pe nu a rămas localitate, sat sau oraş, militarii căzuţi în Campania din Est. în care să nu se ridice, mai ales prin În raportul din 1943 scrie că au fost contribuţia obştească, obeliscuri, confecţionate “pentru mormintele troiţe, monumente în memoria din actualul război 14.533 cruci de cetăţenilor lor căzuţi pentru piatră şi stejar”, din care fuseseră deja apărarea ţării, jertfa din care a putut instalate 9143. fi clădită Unirea cea Mare. Ultima conflagraţie mondială Societatea Cultul Eroilor a a generat alte sute de mii de morţi construit 14 mausolee pe locurile pe toate fronturile. Actul de la 23

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 17 PERISCOP

august 1944 a dus la scurtarea publicului. În 1968 s-a descoperit războiului, dar a avut şi multe valoarea morală şi spirituală a Asociaţia consecinţe rele pentru armata monumentelor comemorative de română. Tancurile sovietice nu au război ca argument motivaţional Naţională Cultul adus numai trupele de ocupaţie ci pentru apărarea patriei. Cu toate şi o ideologie care a stricat tradiţiile acestea, eroii căzuţi în Răsărit au Eroilor “Regina şi rânduielile româneşti. Noile rămas pe mai departe excluşi din autorităţi instalate după război amintire, fără drept de monument şi Maria” au considerat campaniile din cruce. Primul Război Mondial drept acte Grija monumentelor de război a primit statutul imperialiste, de cucerire, aşa încât a fost preluată de Ministerul eroii şi monumentele lor au fost Apărării Naţionale. S-au ridicat, în de organizaţie lăsate în paragină, dacă nu cumva primă fază, doar pentru Armata au fost distruse. Roşie, considerată eliberatoare. de utilitate S-a socotit că toţi cei care au Apoi şi pentru militarii români în luptat dincolo de Prut, împotriva principalele localităţi pe drumul de publică Uniunii Sovietice, ar trebui luptă antifascist, de la Sf. Gheorghe consideraţi criminali de război. (Covasna) la Banska Bistrica, în Prin Hotărârea nr. 698 din Mulţi generali şi ofiţeri întorşi de pe Slovacia. Au fost refăcute şi câteva 19 august 2014, publicată în front au făcut ani grei de puşcărie, cimitire din Primul Război Mondial. Monitorul Oficial nr. 619 din 22 ignorându-se cu bună ştiinţă că Decembrie 1989 a făcut să august 2014, Guvernul României a militarul nu face altceva decât îşi renască speranţa şi a adus, tot pe acordat Asociaţiei Naţionale Cultul îndeplineşte datoria şi îşi respectă sângele jertfei, libertatea. Au venit, Eroilor “Regina Maria” statutul de jurâmântul, executând ordine în însă, şi haosul, lipsa de autoritate, organizaţie de utilitate publică. îndeplinirea unei decizii politice pervertirea valorilor, indiferenţa şi Această decizie încununează generale şi majore care nu-i aparţine. jaful la drumul mare. activitatea de 23 de ani a membrilor Nu a contat că majoritatea dintre Pe fondul vidului legislativ şi a asociaţiei noastre, a tuturor cei condamnaţi au luptat şi în lipsei de asumare a responsabilităţii, filialelor judeţene, în nobila războiul antifascist. Cine trebuie să ia sute de monumente au rămas misiune de cinstire a memoriei iniţiativa reabilitării acestor militari? fără plăcile de bronz, pe care erau eroilor, de îngrijire şi protejare a Are Armata Română un organism înscrise numele eroilor. Au fost operelor comemorative de război. n care să-şi asume această acţiune? furate busturi de bronz ale unor După cum se ştie, în 1948, generali, amplasate pe socluri ori Aşezământul Naţional “Regina integrate pe monumente funerare. Maria” pentru Cultul Eroilor a fost Din Cimitirul Bellu Militar au fost desfiinţat. Bunurile şi patrimoniul, furate patru statui din bronz a câte precum şi arhiva au fost în mare 1000 kg - deci, în total 4000 kg! - de la parte distruse. Mormântul Ostaşului Monumentul Eroilor de la Turtucaia. Necunoscut a fost exilat din Capitală Este de necrezut că poliţia noastră la Mărăşeşti, considerându-se că nu a reuşit nici până astăzi să-i afle acolo îi este locul, multe monumente pe hoţi. Dar, oare, au fost căutaţi au fo0st ciuntite, altele ajustate, ca vreodată? să corespundă noilor vremi şi noilor Noii îmbuibaţi ai capitalismului viziuni. românesc au intrat cu neruşinare Abia după 1966, când s-a peste parcelele eroilor, ridicându-şi renunţat la ideea că România a dus propriile cavouri. Ceea ce se întâmplă un război imperialist în 1916-1919, de ani buni în Cimitirul Eroilor din Tg. atitudinea ostilă s-a mai nuanţat, Jiu este inadmisibil. Şi totuşi, nimeni marile mausolee fiind deschise nu spune nimic! Dar în situaţii

18 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 PERISCOP deplorabile se află şi alte cimitire ale având filiale în toate judeţele Alexandru Dragalina” pentru cea eroilor. Multe cimitire şi morminte au ţării, s-a transformat în Asociaţia mai bună lucrare despre prizonierii fost lăsate în paragină, unele dintre Naţională Cultul Eroilor “Regina ultimului război mondial, premiu ele sfârşind prin a dispărea definitiv. Maria”, continuând să existe, în în valoare de 1000 dolari, finanţat Alte monumente au fost falsificate paralel şi în relaţie de cooperare de Opriţa Dragalina Popa, nepoata din motive xenofobe - aşa cum s-a cu Oficiul Naţional pentru Cultul generalului erou Ioan Dragalina, şi întâmplat în judeţele Covasna şi Eroilor. Spiritual şi moral, Asociaţia familia dr. Cornel şi Nina Dumitriu. Harghita. Din păcate, până în 2003, noastră se consideră continuatoarea Precizez că ambii finanţatori sunt nu a existat nici o bază legală pentru tradiţiilor inaugurate în 1919 de români din Statele Unite. Premiul a acţiona. Regina Maria şi Patriarhul Miron va fi acordat anual. Sperăm ca el să După cum se ştie, la 19 noiembrie Cristea. aibă ecoul cuvenit şi să fie finanţat şi 1991 s-a înfiinţat Comitetul Naţional În prezent avem filiale în toate de alte persoane. pentru Restaurarea şi Îngrijirea judeţele ţării şi, prin Hotărârea nr. Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Monumentelor şi Cimitirelor 698, din 19 august 2014, Guvernul “Regina Maria” editează propria sa Eroilor, prima organizaţie, după României ne-a acordat statutul de publicaţie, revista “România Eroică”. evenimentele din decembrie 1989, «organizaţie de utilitate publică». De asemeenea, circa 20 de filiale care avea ca obiectiv cinstirea Asociaţia noastră a avut în judeţene editează reviste proprii. memoriei eroilor. Fără fonduri, fără toţi aceşti ani numeroase acţiuni Şi pentru că astăzi sărbătorim susţinerea unor prevederi legale, de cinstire a memoriei eroilor, a împlinirea a 95 de ani de la persoanele grupate în această întocmit evidenţe ale operelor înfiinţarea Societăţii «Mormintele asociaţie, în majoritate militasri în comemorative de război din judeţe. Eroilor Căzuţi în Război», aş dori rezervă, au încercat din răsputeri S-au editat monografii, cărţi de aur să vă reamintesc că în 2018 se să se opună avalanşei de abuzuri ale localităţilor. Filialele noastre ţin împlineşte un secol de la împlinirea şi profanări. Principala armă a fost legătura direct cu administraţiile idealului românilor: Unirea cea informarea autorităţilor, dar şi locale, semnalându-le orice acte Mare! Asociaţia Naţională Cultul intervenţia directă cu voluntari, cu de profanare a monumentelor şi Eroilor «Regina Maria», împreună sprijinul mai mult decât generos al cimitirelor eroilor, stimulându- cu alte asociaţii, a luast iniţiativa unităţilor militare. le interesul pentru cultul eroilor. ridicării unui Monument al Unirii la Până în 2003, când a fost Încercăm să nu ne substituim Alba Iulia. Este o iniţiativă pe cât de adoptată Legea nr. 379 privind Oficiului Naţional pentru Cultul măreaţă, pe atât de dificilă. Suntem regimul mormintelor şi operelor Eroilor, ci să fim un element activ de conştienţi că vom reuşi numai dacă comemorative de război, această stimulare a interesului pentru eroii vom obţine un sprijin larg, inclusiv asociaţie a fost singura instituţie din neamului şi de educare a tinerei guvernamental, în acest scop. ţară care s-a ocupat de Cultul Eroilor. generaţii în ideea respectului pentru Începând de azi, 12 septembrie S-a bucurat de ajutorul Armatei jertfa naţională. 2014, lansăm public Drapelul de şi de sprijinul moral şi spiritual al Am reuşit, de-a lungul anilor, să identificare al Asociaţiei Naţionale Bisericii, respectiv al Patriarhiei. reamenajăm cu aportul decisiv al Cultul Eroilor «Regina Maria». Pe baza acestei legi, în 2004, s-a primăriilor, unele cimitire ale eroilor, Doamnelor şi Domnilor, înfiinţat Oficiul Naţional pentru să reabilităm monumente, uneori Eroii vin din trecut. Ei nu sunt Cultul Eroilor, organ de specialitate să ridicăm altele noi. Am convins numai ai Asociaţiei Naţionale Cultul al administraţiei publice centrale, autorităţile locale să atribuie nume Eroilor “Regina Maria”, ai Oficiului în subordinea Guvernului, învestit de eroi militari unor staţii de cale Naţional pentru Cultul Eroilor, cu autoritate în materie asupra ferată, unor străzi. Dar, încă mai sunt ai Armatei sau ai Ministerului de administraţiei locale şi cu puterea multe de făcut pe această linie. Interne. Eroii sunt ai naţiunii române de a supraveghea integritatea şi Stimulăm memorialistica de şi fiecare dintre noi, indiferent de construirea operelor comemorative război şi promovăm literatura şi rang şi poziţie socială, are datoria de război, dar şi cu puterea de a mărturiile din prizonieratul de morală faţă de ei! Fiecare dintre noi şi finanţa unele obiective. război. Anul acesta, asociaţia toate instituţiile Statului Român! Fostul comitet, înfiinţat în 1991, noastră a lansat Premiul “Virgil Vă mulţumesc pentru atenţie! n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 19 PERISCOP Concurs pentru realizarea Monumentului Unităţii Naţionale În ziua de 8 iulie 2014, Asociaţia presei, în total 25 de participanţi. Prefectului, a subliniat faptul Naţională Cultul Eroilor „Regina În urma discuţiilor s-a hotărât că toate Prefecturile din ţară şi Maria”, împreună cu Filiala sa din ca prof. dr. Ioan Traian Mârza, Consiliile Judeţene susţin necesitatea Judeţul Alba şi Uniunea Artiştilor preşedintele Uniunii Artiştilor construirii Monumentului Unităţii Plastici, a organizat o şedinţă privind Plastici, sprijinit de Asociaţia Naţionale la Alba Iulia până la 1 lansarea concursului pentru proiectul Naţională Cultul Eroilor „Regina Decembrie 2018, şi că această Monumentului Unităţii Naţionale. Maria”, în colaborare cu alte societăţi, iniţiativă a societăţii civile trebuie Lucrările şedinţei au avut loc la fundaţii şi asociaţii ale societăţii să fie inclusă în cadrul proiectului Prefectura Judeţului Alba, în Sala civile, să organizeze concursul „România -100” al Guvernului Mihai Viteazul, şi au fost conduse de proiecte în vederea realizării României. de colonel (r) Daniel Nariţa, director Monumentului Unităţii Naţionale În cadrul şedinţei s-a precizat că la Instituţia Prefectului, colonel (r) la Alba Iulia până la 1 Decembrie Monumentul, pe care toţi îl doresc, Ioan Galdea, membru al Consiliului 2018, când sărbătorim Centenarul trebuie să stea mărturie în viitor Director al Asociaţiei Naţionale Cultul Marii Uniri. Comisia de jurizare va despre făuritorii Marii Uniri, care sunt Eroilor „Regina Maria” şi preşedinte fi compusă din reprezentanţi ai eroi ai neamului, să fie reprezentativ al Filialei Alba, şi prof. dr. Ioan Traian Ministerului Culturii, ai Academiei pentru toţi românii din ţară şi de Mârza, preşedintele Uniunii Artiştilor Române, personalităţi ale artei pretutindeni, să fie un adevărat Plastici. La şedinţă au participat contemporane, din reprezentanţi ai simbol naţional şi să dea strălucire reprezentanţi ai societăţii civile, societăţii civile şi ai presei. oraşului Alba Iulia. n factori de decizie ai administraţiei Concursul este adresat artiştilor locale, ai unor instituţii din Alba Iulia, români din ţară şi de pretutindeni. Colonel (r) Ioan TODERICIU Timişoara, personalităţi locale şi ale Daniel Nariţa, director la Instituţia Pomenirea lui Mihai Viteazul La 30 noiembrie 2014, o delegaţie a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Arma Geniu, Bucureşti, la iniţiativa distinsei profesoare Steluţa Zaharcu, împreună cu Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – filiala Gemina – Alba Iulia, cu Fundaţia ,,1 Decembrie 1918, pentru unitatea şi integritatea României” şi un grup de argeşeni a organizat o slujbă de pomenire a marelui domnitor Mihai Viteazul, la biserica ,,Maieri II”, cu hramul ,,Sf. Treime”, din Alba Iulia. La eveniment au luat parte poetul ardelean Ion Mărgineanu şi un grup de elevi de la Colegiul Militar ,,Mihai Viteazul”. La bustul domnitorului, ridicat prin strădania românilor cu suflet mare din acest oraş - Fundaţia ,,1 Decembrie 1918, pentru unitatea şi integritatea României”, în frunte cu economistul Ioan Străjan - s-au adus cuvinte de recunoştinţă marelui unificator de neam. Au fost depuse coroane de flori cu semnul tricolor, s-au aprins lumânări. Cinste iniţiatorilor şi participanţilor la acest moment emoţionant. n Nuşa CANTEMIR

20 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 PERISCOP

Emblemă Biblioteca Asociaţiei Naţionale de Merit Cultul Eroilor „Regina Cu prilejul împlinirii a Maria” s-a îmbogăţit 150 de ani de la înfiinţarea cu colecţia completă a Statului Major General, revistei “Periscop” (2008- Asociaţia Naţională Cultul 2014), publicaţie editată Eroilor “Regina Maria” a de Asociaţia Cadrelor fost distinsă cu Emblema Militare în Rezervă şi în de Merit Partener pentru Retragere din Serviciul Apărare clasa a II-a, în semn de Informaţii Externe. de apreciere pentru activi- Colecţia a fost donată, tatea de cinstire a eroilor marţi, 11 noiembrie neamului, precum şi pentru 2014, prin bunăvoinţa îngrijirea şi protejarea opere- conducerii asociaţiei lor comemorative de război şi amintite - preşedinte: domnul general de brigadă (r) a cimitirelor eroilor. n Petru Neghiu - căreia îi mulţumim şi pe această cale!n

A apărut Buletinul informativ La Statuia lui Eminescu În dimineaţa de 15 ianuarie 2015, în al nr. 4/2014 165-lea an de viaţă, moarte, uitare şi neuitare Publicaţie editată semestrial de Biroul Executiv Central ale “celui mai mare poet pe care l-a ivit şi-l al ANCERM, Buletinul informativ nr. 4, din 2014, a apărut în va ivi vreodată, poate, pământul românesc” coordonarea generalului maior (r) dr. Visarion Neagoe şi sub (George Călinescu), o delegaţie a Asociaţiei redacţia unui colectiv format din general de brigadă (r) Radu- Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” a dorit Şerban Dan, colonel (r) Gheorghe Mateescu, comandor (r) Dorin să se reculeagă la statuia Poetului din parcul Ionescu şi dr. ing. Luminiţa Zugravu. Cuprinzând informaţii din Ateneului Român, operă a marelui sculptor toate filialele asociaţiei, buletinul este structurat pe cinci capitole Gheorghe D. Anghel. (I. Probleme generale; II. Activităţi ale Biroului Executiv Central; Am pus câte o floare la picioarele Poetului III. Activităţi desfăşurate de filiale; IV. Calendarul evenimentelor; şi am aşteptat, V. Apariţii editoriale), fiind o oglindă aproape fidelă a stării în tăcere, să-i ANCERM de la un semestru la altul. Spunem “aproape fidelă” auzim glasul: întrucât sunt filiale care răspund cu greu nevoii de informare “Nu credeam să-nvăţ a muri reciprocă despre ceea ce se întâmplă în fiecare judeţ şi în vrodată; / Pururi subfilialele componente, despre iniţiativele de ridicare a noi tânăr înfăşurat în opere comemorative de război, despre preocupările pentru manta-mi, / Ochii protejarea cimitirelor şi monumentelor eroilor. “Este neplăcut mei înălţam - se arată în Buletinul informativ - faptul că, deşi în teritoriu se visători la steaua organizează multe activităţi de succes, ele nu sunt cunoscute / Singurătăţii…” publicului larg din lipsă de comunicare. Este o oportunitate Suntem insuficient exploatată, care ar putea spori imaginea pozitivă convinşi că a A.N.C.E. “Regina Maria” şi care, de ce nu, ar atrage mai mulţi toţi românii membri cotizanţi şi simpatizanţi.” Să mai precizăm, pentru cei s-au gândit, în interesaţi, că buletinul cuprinde datele de contact ale tuturor această zi, la preşedinţilor filialelor judeţene. n Eminescu. n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 21 PERISCOP Protocol între Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” şi Casa Majestăţii Sale În ziua de 10 decembrie 2014, la Palatul Elisabeta din Şoseaua Kiseleff nr. 28, a fost semnat Protocolul de colaborare între Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” şi Asociaţia Casa Majestăţii Sale. Documentul a fost parafat de preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, şi directorul executiv al Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, Ion TUCĂ. Prin măsurile convenite, cele două organizaţii îşi propun să găsească puncte comune în nobila acţiune de cinstire a memoriei eroilor.n Protocol de colaborare cu Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Direcţia Informaţii şi Protecţie Informativă din Ministerul Afacerilor Interne Marţi, 17 februarie 2015, la sediul central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, din Bucureşti, a fost semnat protocolul de colaborare dintre Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” - reprezentată de general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, preşedinte - şi Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Direcţia Informaţii şi Protecţie Informativă din Ministerul Afacerilor Interne - reprezentată de general maior (r) Mircea Tănăsescu. Cele două asociaţii îşi propun să acţioneze în comun pentru îngrijirea şi protejarea operelor comemorative de război, precum şi pentru cinstirea memoriei eroilor. Să ia atitudine împotriva oricăror abuzuri şi acte de profanare a simbolurilor noastre naţionale, de denaturare a istoriei românilor, de distrugere a cimitirelor şi monumentelor eroilor. n

22 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 PERISCOP Mormântul lui Constantin Bâzu Cantacuzino Despre prinţul român, aviator cu mea, Eliza Mătăsaru, plecată de vreo câţiva Pe mormânt scrie: reputaţia de as mondial, s-au scris, se scriu ani din ţară, spre alte zări, găsindu-şi un loc Principe încă şi poate se vor mai scrie zeci şi zeci de de muncă în capitala Spaniei. I-am explicat Constantin Cantacuzino pagini. că vreau să ajung la acest cimitir şi să caut Bâzu Se cunoaşte foarte bine că acest vicar al mormântul unui aviator. Foarte amabilă, 23-11-1909 - 26 – 5-1958 aviaţiei române a decedat la 26 mai 1958, m-a condus, cu maşina ei, la Cimitirul Cavaler al Ordinului la vârsta de 52 de ani, ca urmare a unei Municipal din Madrid. Dar, acolo, nu am Mihai Viteazul operaţii nereuşite, se pare de ulcer gastric. putut sta decât câteva ore, întrucât în jurul Princesa A fost înmormântat în Cimitirul Municipal orei 18 cimitirul se închide, fiind obiectiv Zoe Mavrocordat Sturdza Almudena din Madrid, Spania, unul din turistic. 31 - 12-1890 – 1- 4-1973 cele mai mari din lume, care adăposteşte ,,- Nu-i nimic, domnule Timofte! - spune Principe peste 5 milioane de morminte. Cimitirul se Eliza. Până vă reîntoarceţi, vă promit că am Mihail Sturdza Jora întinde pe o suprafaţă de 120 de hectare, să găsesc mormântul pe care îl căutaţi.” 9 - 9-1886 – 6 - 2-1980 aici fiind înhumaţi peste 5000 de români. Într-adevăr, această inimoasă fată Princesa A fost inaugurat la 9 septembrie 1884, prin a reuşit să realizeze primele imagini cu MA Lucia Ivonne Sturdza prima înhumare făcută de Dona Maravilla mormântul prinţului Constantin Bâzu 18 - 12-1910 – 24-11-1996 Leal Gonzales. Cantacuzino. Principe Citind foarte multe Ilie Vlad Sturdza Mavrocordat articole şi cărţi despre 8 - 6-1916 – 19-9-2009 faptele de vitejie ale prinţului Pe latura din faţă se află gravate aviator Constantin “Bâzu” următoarele cuvinte: Luptând în războiul Cantacuzino, într-un articol 1941 - 45. datat sâmbătă, 14 februarie Pe latura din stânga stă scris: A 2009, se afirma de către autor doborât 72 de avioane, a purtat faima că: “…am nimerit la cimitir aripilor româneşti peste hotare până în ţara şi am căutat mormântul. ospitalieră unde s-a stins. [...] Deşi mi-am petrecut o Consiliul Director al Asociaţiei oră scanând mormânt cu Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, mormânt tot cimitirul, nu am filiala judeţeană “Col. Corneliu Chirieş”, reuşit să identific locul în care a hotărât ca în 2015, în satul Tescani, se află rămăşiţele prinţului.” comuna Bereşti-Tazlău, să ridice în curtea Aceste rânduri m-au şcolii din localitate un bust închinat pus pe gânduri şi m-am bravului erou român Constantin Bâzu întrebat: oare de atâţia ani nu Cantacuzino, iar pe locul unde ateriza – o a reuşit nimeni să identifice troiţă comemorativă. mormântul acestui aviator Meritul aparţine preşedintei subfilialei român? Tescani, doamna Valeria Calinciuc, şi În urmă cu câtva timp domnului primar Dumitru Tulpan, care am reuşit să prind o excursie au înţeles demersurile noastre, pentru ca în Republica Dominicană. numele şi isprăvile de vitejie ale prinţului În drumul către Punta Cana aviator să nu fie uitate niciodată şi să fie trebuia să facem o escală în transmise din generaţie în generaţie. n Madrid. Spre norocul meu, acolo, m-am întâlnit cu vecina Colonel (r) Paul Valerian TIMOFTE

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 23 Filialele Cultul Eroilor VÂLCEA Pelerinaj la Iernut 26 septembrie 2014. Pelerinaj la Iernut, jud. Mureș, cu prilejul comemorării celor peste 10.800 de eroi români căzuți în urmă cu 70 de ani pentru Țară, în bătălia de la Oarba de Mureș, cea mai sângeroasă confruntare militară de pe teritoriul României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au participat profesori, preoți, cadre militare în rezervă și în retragere, oameni de cultură, membri ai filialei Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi ai Cercurilor Școlare „Cultul Eroilor” Vâlcea. La eveniment au fost prezente delegaţii ale filialelor ANCERM Mureș, Dolj, Vâlcea. (Eugen Petrescu) Cinstim eroii În septembrie 1944, în plină eliberare a Ardealului, eroismul românesc îşi adaugă teribilul sacrificiu la forţarea Mureşului, la Oarba de Mureş. Atunci vor fi căzut jertfe aproape 11 mii de militari, numele de pe crucile simbolice lăsate mărturie lângă femeile, din toate părţile judeţului. Spre cinstea lui, monumentul ridicat întru pomenire şi cinstire vorbind Consiliul Judeţean ne va fi încredinţat mandatul de despre participanţii din întregul spaţiu românesc. reprezentare şi o frumoasă coroană cu eşarfa tricoloră Din statistici, dar şi din vorba dusă din generaţie cu însemnul oficial. Plecarea din viul nopţii ne-a dus în generaţie, am aflat despre jertfa oltenească, în pe malul Mureşului, după ce vom fi urcat defileul particular, a vâlcenilor. Aşa se face că la chemarea Oltului, vom fi ocolit oraşul culturii europene: Sibiu Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” - „al Fratelui” (Herman-Stadt), vom fi ocolit oraşul Filiala Vâlcea ne-am pornit spre… eroii noştri sălăşluiţi lui Ştefan Ludwig Roth (Mediaş) şi vom fi traversat pe câmpul de jertfă, să le ducem de la obârşii semnul culmile celor două Târnave. Era încă dimineaţă. Soarele preţuirii urmaşilor lor, care îi cinstesc şi se mândresc cu nu se vedea dintre nori şi ştergătoarele parbrizului ei. dădeau domol în lături lacrimile unor prelingeri- Dimineaţa demult, înainte de cântatul cocoşilor, un plângeri din supărarea dimineţii. La monumentul cu microbuz cu numele vorbind şi el despre istoria celui crucea dominantă, dintre brazii crescuţi de vreme – de-al II-lea război mondial: „Normandia”, aduna între număram în această dimineaţă a lui 26 Septembrie, cei veniţi de la Horezu, vâlcenii din sudul judeţului, 70 de ani de la zilele aprigului măcel care a înroşit, cu pe cei din vecinătatea Râmnicului, pe cei din Lovişte, sângele vărsat, Mureşul! – lume pestriţă, preocupată, luându-i în trecere, mai apoi. Erau de toate vârstele. cu rosturi organizatorice, dar şi să-şi găsească acolo Cei şase elevi se remarcaseră şi la concursul organizat un folos în eveniment se precipita cu nerăbdare şi de Biblioteca judeţeană şi Cercul de la Râmnic, sub emoţie. Mulţi primari cu eşarfa tricoloră, coroane de titlul „Vâlcea Colţ de Rai”, pentru tematica patriotică. flori, militari îmbrăcaţi de paradă, veniţi special de la În grup fiind reprezentate: vârstele, bărbaţii şi Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” din Bucureşti,

24 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 Filialele Cultul Eroilor copii, tineri, veterani de război, militari în uniforme şi cu grade diferite. Soseşte IPS Irineu, arhiepiscopul de la Alba Iulia. Freamăt între cei prezenţi. La ora 9.00, metronomic, în faţa gărzii de onoare, Ministrul Armatei salută drapelul de luptă al unităţii. Imnul Naţional ne aminteşte de recunoştinţa Patriei pentru fiii ei jertfiţi, iar pe noi ne îndeamnă la trezire! Te Deum-ul şi cuvântul de învăţătură al înaltului ierarh semnifică datoria veşnică a iubirii ţării şi a lui Dumnezeu. Apoi coroanele depuse în acordul Imnului eroilor: „Presăraţi pe-a lor morminte!” ne identifica, pe fiecare în parte, cu prinosul adus aici de acasă. Consiliul Judeţean Vâlcea a fost singurul judeţ, altul decât Mureşul gazdă, prezent la această comemorare naţională. Delegaţia noastră a surprins plăcut la depunerea celor două coroane, una fiind din partea Cultului Eroilor, filiala noastră, prin numărul şi structura delegaţiei. Mirarea şi plăcuta surprindere a ministrului Mircea Duşa va fi fost lămurită de şeful delegaţiei noastre, profesorul Eugen Petrescu: „avem foarte mulţi eroi vâlceni căzuţi aici; cum să nu fi fost prezenţi la pomenirea lor?”, adăugând : „am fi venit şi pentru unul singur!” şi apoi „dacă nu-l aveam, veneam oricum, veneam pentru sângele românesc şi pentru lecţia de istorie lucrătoare în copiii cu care am venit!”. Pe răgazul şi surprinderea ministrului va fi adăugat şi despre un alt fel de eroism al armatei: „vă mulţumesc, Domnule Ministru, pentru sprijinul dat cetăţenilor judeţului Vâlcea, încercaţi de viiturile din această vară şi vă amintesc doar de podul de peste Topolog din comuna Nicolae Bălcescu, adevărat eroism cotidian. Vă mulţumesc!” Oficialii s-au retras mânaţi din spate de onorarea altor ceremonii, dintr-o agendă încărcată. La Târgu Mureş vom fi fost şi noi invitaţi! Am rămas însă aici, îndelung, după. Soarele strălucea şi flamurile tricolore se desfăşuraseră în adierea unui zefir abia şoptit. Am citit toate numele rămase pe crucile eroilor legate cu panglică tricoloră. Cocardele noastre, tricolore şi ele, vorbeau acelaşi gând mulţumit. Colina se umpluse cu pietrele cioplite de artiştii veniţi aici să semnifice eroismul în statornicia de piatră a cugetelor de deasupra. Am trecut pe la fiecare lucrare. Monumentele dăruite de cioplitorii artişti au limbajul lor abstract. Întrevezi simbolul crucii, fixată la un loc al răstignirii unei persoane, unui erou ascuns în anonimatul generalizant al abstracţiunii. Pietrele vorbesc în felul lor. Tot dealul acesta, cu o pădure de cruci de răstignire, este o epopee eroică, cinstită şi marcată sub cerul României, să fie de pomenire urmaşilor, urmaşilor… Cu gândul unei datorii împlinite ne-am întors acasă şi vă dăm ştire şi vouă, concetăţenilor noştri, că am făcut-o şi în numele vostru… la exact 70 de ani de la fapta nepieritoare. n 26.09.2014, Oarba de Mureş, Mihai Sporiş

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 25 Filialele Cultul Eroilor

La 12 septembrie 2014 s-au împlinit 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, precursoarea Te Deum Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, eveniment sărbătorit la Cercul Militar Național din București. La nivel local, în ziua de 16 septembrie a.c., la Cimitirul Eroilor Cetățuia din Râmnicu-Vâlcea, Filiala Județeană Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat o slujbă de Te la Cimitirul Deum, oficiată în prezența elevilor din CercurileȘ colare „Cultul Eroilor” de la Școala Gimnazială „Anton Pann”, Școala Gimnazială „I. Gh. Duca” și Liceul Energetic din Râmnicu-Vâlcea, a reprezentanților Prefecturii Județului Vâlcea, Consiliului Județean Vâlcea, Direcției Eroilor pentru Cultură Vâlcea, instituțiilor militare din Garnizoana Râmnicu- Vâlcea (Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD și Apărare CBRN „Panait Donici”, Inspectoratul de Jandarmi Județean „General de brigadă Ștefan Buterez” Vâlcea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Magheru” Vâlcea) și a unor oameni de cultură. Cetăţuia (Eugen Petrescu) n

26 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 Filialele Cultul Eroilor SIBIU Veteranii de război merită respectul nostru În calitate de prim-vicepreşedinte al Filialei Sibiu a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „REGINA MARIA”, dar şi de ofiţer al Armatei Române, am răspuns cu şi chiar şi mie, o adevărată lecţie de patriotism, de multă plăcere invitaţiei doamnei Daniela Sacarelis, dragoste faţă de această ţară, de istoria ei. „Să nu-i directoare a Şcolii Generale din localitatea Cristian, uităm pe bătrâni, pe bunicii şi părinţii noştri, să de a vorbi elevilor despre Ziua Armatei. Împreună cu nu-i uităm pe cei care au pierit pe câmpul de luptă.” doamna profesoară de istorie Anca Ursu, am evocat Emoţiile şi trăirile de ambele părţi s-au amplificat faptele de vitejie şi sacrificiile armatei noastre în când copiii, dirijaţi de prof. Chis, au cântat: Treceţi, luptele pentru eliberarea Transilvaniei. Am răspuns la batalioane române, Carpaţii! Emoţiile pe care le-am întrebările elevilor dornici să afle amănunte despre trăit m-au convins că implicarea mea în conducerea cariera de militar al Armatei Române. Am vorbit şi acestei asociaţii, timpul şi efortul material investit sunt despre Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina răsplătite de asemenea momente. Veteranii ultimului Maria”, despre cercurile „Cultul Eroilor”, dar şi despre război mondial, câţi mai sunt în viaţă, nu sunt numai activităţile pentru îngrijirea monumentelor ridicate în ai familiilor, ai comunităţilor în care-şi trăiesc ultimele cinstea eroilor neamului. zile, sunt ai neamului românesc şi merită respectul Împreună cu un grup de copii, conduşi de doamna nostru! Anca Ursu şi de domnnul Chis Ioan, ne-am deplasat la Toate popoarele îşi respectă eroii. Şi americanii, locuinţa veteranului de război, domnnul Betea Roman, şi germanii, şi francezii, şi... Noi, românii, se pare că în vârstă de 92 de ani, participant la al II-lea război facem excepţie. La noi a fost întotdeauna un sacrificiu mondial. De loc din Arad, eroul nostru, împreună pentru existenţă, izvorât dintr-o legătură mistică, cu soţia, s-a stabilit de peste 10 ani în localitatea indestructibilă cu pământul. Sacrificiile n-au fost Cristian, urmându-şi fiica, aflată în Sibiu. La o vârsta zadarnice. La ora actuală, patriotismul nostru este fragedă, Betea Roman a fost încorporat la Regimentul căzut în genunchi. Ţara noastră nu mai este o ţară 85 Infanterie, din Ineu. Primul contact cu focul luptei normală. Unora le este ruşine să recunoască că sunt l-a avut în luptele de la Păuliş şi Şcoala de Ofiţeri români. Am ajuns să ne ploconim în faţa străinilor. A fi de Rezervă, după care a continuat luptele până în patriot se consideră a fi depăşit în epoca globalizării. Cehoslovacia. Sfârşitul războiului îl găseşte încadrat la Uităm că jertfele românilor, de-a lungul existenţei lor, Batalionul 22 Vânători de Munte. sunt uriaşe. Aproape că nu există palmă de pământ Din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor care să nu fi fost apărată, recâştigată prin jertfă de „Regina Maria”, filiala Sibiu, am înmânat venerabilului sânge. Prin moartea lor, eroii ne-au apărat fiinţa, veteran o Diplomă de Excelenţă şi un buchet de flori limba, cultura şi glia străbună. De aceea merită să-i în culorile Drapelului Românesc. Copiii i-au adus o cunoaştem, să-i venerăm, să-i cinstim pe veteranii de cutie cu bomboane. Veteranul s-a ridicat cu greu de război încă în viaţă. Să nu-i uităm! n pe patul în care acum zace, fiind suferind, şi, într-un frumos grai bănăţean, ardelenesc, şi-a spus bucuria Colonel (r) Constantin BORCAN şi emoţiile pe care le trăieşte. A depănat câteva prim-vicepreşedinte al filialei Sibiu a Asociaţiei momente din război, dar nu a uitat să dea elevilor, Naţionale Cultul Eroilor “REGINA MARIA”

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 27 Filialele Cultul Eroilor IAŞI Recunoștință eroilor „A scrie istoria este o datorie pentru omenire. A o adopta cu ceea ce ai aflat este o obligație pentru fiecare”, aprecia savantul și istoricul Nicolae Iorga. Luni, 27 octombrie 2014, la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul ieșean Bucium a avut loc ceremonia de reînhumare a eroilor căzuți pe aceste meleaguri în urmă cu 70 de ani, în cea de-a doua mare conflagrație mondială. Prin strădania preotului paroh Dumitru Carp și a inginerului Virgil Arsenie a fost ridicat un Osuar și un Paraclis, pentru a adăposti rămășițele eroilor îngropați în gropi comune în cimitirul bisericii. Serviciul religios a fost oficiat de un sobor de preoți, iar la ceremonie au asistat credincioși din parohie, reprezentanți ai Brigăzii 15 Mecanizate și ai Garnizoanei Iași, precum și ai filialei județene a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Garda de onoare a fost asigurată de militari din Batalionul 151 Infanterie „Războieni”. Au luat cuvântul col.(r) ing. Ioan Timofte, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, judeţul Iași, și preotul paroh Dumitru Carp. Despre cei 132 de eroi îngropați în cimitirul bisericii din Bucium se știe că au căzut la datorie în 25 august 1944. Locotenentul Hagimă Nicolae și sergentul- major Apetrei Haralambie sunt ultimii eroi care au fost identificați, prin strădania epitropului bisericii, Virgil Arsenie. Evenimentul a fost organizat pentru a marca Ziua Armatei și pentru a exprima respectul și omagiul pe care îl aducem eroilor știuți și neștiuți, dar și familiilor acestora. La ceremonie au participat reprezentanți ai autorităților publice locale, ai asociațiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere, ai veteranilor de război, profesori și elevi. Aducem pioasă recunoștință și felicităm pe toți cei care și-au dat mâna pentru a aduna și a pune la loc de cinste, în morminte și cimitire, osemintele eroilor căzuți în lupte pentru neam și țară. n Col.(r) ing. Ioan TIMOFTE Președintele Asociației Naționale Filiala Cultul Eroilor „Regina Maria” judeţul Iași

28 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 Filialele Cultul Eroilor CONSTANŢA Eroii Regimentului 34 Infanterie “Constanţa” comemoraţi la Siriu La 11 octombrie 1916, “Ostaşii din Regimentul 34 Regimentul 34 Infanterie Infanterie. Sublocotenent ”Constanţa”, după refacerea Ştefănescu Gh. Ion, un plutonier capacităţii de luptă în urma şi nouă soldaţi căzuţi la 20 pierderilor suferite în bătălia octombrie 1916 apărând vitejeşte de la Turtucaia, se îmbarcă în acest pisc”. gara Constanţa cu destinaţia La 25 octombrie 2014, la Nehoiaşu (jud. Buzău). Aici ceremonialul militar şi religios intră în subordinea Diviziei organizat cu prilejul Zilei Armatei, 6 Infanterie, comandată de de către Garnizoana Militară Buzău generalul Arghirescu, care se şi Primăria Siriu, au participat: lt. afla angajată în luptă cu Divizia col . Liviu Necula, comandantul 89 germană, comandată de Batalionului 341 Infanterie, această generalul Von Bellow. Timp de o unitate fiind continuatoarea lună, regimentul, sub comanda tradiţiilor de luptă ale Regimentului locotenent-colonelului Dumitru 34 Infanterie “Constanţa”; 1 pluton Mihail, participă la apărarea Văii gardă de onoare de la aceeaşi Buzăului. În timpul luptelor şi-au unitate; 17 membri ai Asociaţiei pierdut viaţa sau au fost răniţi Naţionale Cultul Eroilor “Regina numeroşi militari constănţeni. În Maria”, filiala Constanţa; 3 membri documentele Arhivelor Naţionale ai Ligii Militarilor Profesionişti. Constanţa, fondul IOVR, au fost fi Deplasarea a fost posibilă datorită identificaţi, până la această dată, sprijinului acordat de colonelul următorii: plt. Sabanof Abdula, cap. Adrian Soci, comandantul Brigăzii Constantinescu Nicolae, soldaţii 9 Mecanizate “Mărăşeşti”. Cairedim Alil, Sefchi Isleam, Savu Urmaşii eroilor constănţeni Gheorghe, Novac Dumitru şi au depus coroane de flori la Predescu Alexandru. Complexul memorial Siriu. La În onoarea celor căzuţi pe încheierea ceremonialului, militari câmpul de luptă, a fost amplasată din Batalionul 341 Infanterie o Cruce din piatră, în anul 1916, în au prezentat, spre încântarea Complexul format din Monumentul participanţilor, un exerciţiu demon- Eroilor şi Cimitirul Eroilor din strativ de instrucţie de front. n Siriu. Pe placa de marmură sunt inscripţionate următoarele : Colonel (r) Remus Macovei

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 29 Filialele Cultul Eroilor

Sărbătorirea Armistiţiului din 11 noiembrie 1918 Duminică, 9 noiembrie 2014, la Careul Militar Francez din Cimitirul Central Constanţa, s-a desfăşurat un ceremonial pentru comemorarea a 96 de ani de la Armistiţiul din11 noiembrie 1918 şi pentru omagierea tuturor combatanţilor din Marele Război. La invitaţia lt. col. Christophe Midan, ataşatul militar al Franţei la Bucureşti, la eveniment au participat şi reprezentanţi ai filialei Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”. După intonarea imnurilor Franţei şi României, lt.col. Christophe Midan a adus un omagiu soldaţilor francezi căzuţi în Primul Război Mondial şi înmormântaţi în România. La rândul său, subprefectul Accoium Mustafa Levent a evocat sacrificiul celor 433 de militari francezi decedaţi în anii 1916-1919 pe teritoriul României, pe timpul misiunii de asistenţă militară sau în operaţiunilor desfăşurate de Armata Dunării pentru eliberarea României, ambele conduse de generalul Henri Mathias Berthelot. Au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Francezi reprezentanţii misiunii franceze în România, ai garnizoanei militare Constanţa şi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”. n Col. (r) Remus Macovei

30 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 Filialele Cultul Eroilor

Mondial prin alocuțiunile rostite de PRAHOVA viceprimarul Gheorghe Bădăran, col. (rtr) Constantin Chiper, director Marilena Peneș și col. (r) Dumitru Manifestare comemorativă Codiță. Au fost depus coroane de flori la Monumentul Eroilor. În încheiere, Asociația Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, filiala la Cimitirul Eroilor Prahova, a înmânat participanților diplome și revista „Prahova Eroică”, din Sinaia nr. 8. n La 11 noiembrie a.c., Asociația Afganistan. România se alătură, Județeană Cultul Eroilor „Regina astfel, Australiei, Canadei, Statelor Maria”-Filiala Prahova a marcat Unite ale Americii, precum şi momentul oficial al încheierii altor state din Europa care, la 11 Primului Război Mondial printr-o noiembrie, îşi arată Recunoştinţa manifestare comemorativă la pentru militarii întorşi din misiuni şi Cimitirul Eroilor din Sinaia. Ziua de îşi comemorează eroii. 11 noiembrie a fost aleasă pentru Manifestarea de la Cimitirul simbolistica ei, respectiv intrarea în Eroilor din Primul Război Mondial vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora din Sinaia a fost organizată în 11.00, a Armistiţiului între Puterile parteneriat cu Consiliul Județean Antantei şi Germania, în urma Prahova, Muzeul Județean de căruia se punea capăt Primului Istorie și Arheologie Prahova, Război Mondial, un conflict Inspectoratul Școlar Județean deosebit de sângeros, care a durat Prahova, prin cercurile „Cultul 53 de luni și a lăsat în urmă peste Eroilor” din unele școli prahovene, 8 milioane de morți și 6 milioane Primăria Sinaia, subfilialele Sinaia de mutilați. Tributul de sânge al ale A.N.V.R. și Cultul Eroilor. României, 833.000 de morţi, a creat Participanţii au adus un pios condiţiile necesare realizării Marii omagiu eroilor Primului Război Uniri de la 1 Decembrie 1918. Ultimul soldat ucis în Europa, cu un glonte german în frunte, la ora 10.59, este considerat George Lawrence Price. În același timp a fost sărbătorită și Ziua Veteranilor, instituită prin Legea nr.150 din 22.10.2014, privind recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare. Semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar decedat în teatrul de operaţii din

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 31 MEMENTO MEMENTO „România Eroică” 2015 22 ianuarie. 110 ani de la 19 martie. 35 ani de la moartea 20 iulie. 85 de ani de la moartea generalului Ştefan generalului Constantin Vasiliu- inaugurarea Monumentului Eroilor Fălcoianu (1905). Răşcanu (1887 - 1980). Aerului, de pe şoseaua Jianu 25 ianuarie. 130 de ani de la 23 martie. 125 de ani de la (1935). Are la bază un proiect naşterea generalului Alexandru al sculptoriţei Lydia Kotzebue, Gorski (1875 - 1943). macheta fiind finalizată de 28 februarie. 230 de ani de la sculptorul Fekete Jozsef. moartea, prin tragere pe roată, a lui 6 august. 95 de ani de la Horea şi Cloşca (1785). declararea oraşului Bucureşti 3 martie. 70 de ani de la oraş erou (1920). Mareşalul Joffre, moartea generalului Gheorghe Avramescu (1884 -1945). După 1990 s-a putut scrie despre împrejurările în care, în martie

moartea generalului Gheorghe Magheru (1802- 1880). 30 aprilie. 65 de ani de la moartea amiralului Gheorghe Em. Koslinschi (1889-1950). Mort în închisoare. 18 mai. 65 de ani de la moartea generalului Henri Cihoschi (1872- 1945, în plin război, generalul 1950, închisoarea Sighet). eroul bătăliei de pe Marna, vine a fost ridicat de la comanda 25 mai. 65 de ani de la moartea la Bucureşti şi acordă medalia Armatei a 4-a române, din ordinul generalului Nicolae Ciupercă (1882- franceză Crucea de Război. Comandamentului Sovietic, şi 1950, închisoarea Văcăreşti). 6 august. 55 de ani de la dus într-o direcţie necunoscută. 14 iunie. 140 de ani de la moartea generalului Vasile Pascu A fost ucis la Jászberény, în naşterea poetului Ion Dragoslav (1890-1960, închisoarea Gherla). Ungaria. Format, ca şi mareşalul (1875-1928) (pseudonimul lui 24 august. 150 de ani de la Ion Antonescu, la şcolile militare Ion Ivanciuc). A scris Pe drumul naşterea regelui Ferdinand I al româneşti, a fost unul dintre cei pribegiei; Poveşti de crăciun. A fost României (1865-1927). mai străluciţi generali, calităţile colaborator al revistei Cultul Eroilor 19 septembrie. 65 de ani de la sale fiindu-i recunoscute atât Noştri. moartea generalului Constantin de germani, cât şi de sovietici. 15 iunie. 65 de ani de la Eftimiu (1893-1950, închisoarea Participant la ambele războaie moartea generalului Nicolae Macici Aiud). mondiale. În al Doilea Război (1886-1950, închisoarea Aiud). 6 octombrie. 60 de ani de la Mondial, perioada sa cea mai 2 iulie. 55 de ani de la moartea moartea generalului Constantin fertilă a fost la comanda Corpului generalului Dumitru Carlaonţ Ilasievici (1881-1955, închisoarea Vânătorilor de Munte (1941-1943), (1888-1970). Malmaison). din care a făcut un corp de elită de 12 iulie. 130 de ani de la 15 octombrie. 65 de ani de temut pe câmpul de luptă. moartea generalului Cerchez la moartea generalului Nicolae 8 martie. 55 de ani de la Cristodulo Mihail (1839- Samsonovici (1877-1950, moartea generalului Mihail 1885). Eroul al Războiului de închisoarea Sighetu Marmaţiei). Kiriacescu (1960, închisoarea Independenţă (1877-1878). Legiunea de Onoare în grad de Piteşti).

32 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 MEMENTO

Ofiţer; Crucea de Război (ambele de ani de la inaugurarea Franţa). Mausoleului Eroilor din Mausoleul 29 octombrie. 140 de ani de la 85 Eroilor naşterea Reginei Maria a României Buzău (1930). Ridicat din iniţiativă de la Mateiaş (1875-1938). Supranumită „mama locală, adăposteşte osemintele răniților”, pentru atitudinea a 7867 de eroi necunoscuţi din curajoasă şi caritabilă din anii războiul 1916-1919. Războiului de Reîntregire (1916- 1918), s-a implicat, după război, în acţiunile de cinstire a memoriei de ani de la ridicarea eroilor căzuţi pe câmpurile de 80Mausoleului Eroilor de luptă, organizate de Societatea la Mateiaş (1935). Construit în Mormintele Eroilor Căzuţi în anii 1928-1935, de constructorul Război, devenită mai târziu De Nicolo, după proiectul Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. arhitectului Dumitru Ionescu 9 noiembrie. 130 de ani de la Berechet. naşterea generalului Nicolae Şova (1885-1966). de ani de la ridicarea 16 decembrie. 155 de ani de la 85Mausoleului Eroilor naşterea generalului Ioan Dragalina „Galata” din Iaşi. (1930). Ridicat (1860- 1916) 23 decembrie. 120 de ani de la între anii 1929-1930, din iniţiativa naşterea generalului Radu Korne Societăţii Cultul Eroilor, pe baza (1895 - 1949). Ofițer de cavalerie. proiectului ing. Henri Coandă, cu Absolvent al Școlii de Cavalerie fonduri colectate prin subscripţie de la Saumur, Franţa (1926). A publică. comandat Divizia 1 Blindate „România Mare” în ultima și cea mai mare bătălie de blindate de de ani de la inaugurarea pe teritoriul României (Scobâlțeni, 90Mausoleului de la 20 august, 1944). A fost tipul de Topliţa (1925) Construit din ofiţer care s-a apropiat cel mai iniţiativa Societăţii Cultul Eroilor. mult de modelul comandantului Mausoleului de la Topliţa modern, adaptat la caracteristicile de ani de la inaugurarea ultimului război mondial: mişcare, Mausoleului Eroilor viteză, iniţiativă. Un comandant 85 Mausoleul care ieşea din tranşee şi declanşa de la Galaţi (1930). Operă a Eroilor acţiuni rapide; un comandant care arhitectului Mihail Popescu. de la Galaţi

de ani de la inaugurarea 85Monumentului infanteristului, din Bucureşti, creaţie a sculptorului Spiridon Georgescu.

de ani de la inaugurarea 95Monumentului eroilor francezi din parcul Cişmigiu, Bucureşti, inaugurat în 1920, stătea în faţa gloanţelor. A murit în închisoarea Văcărești. operă a sculptorului Ion Jalea.

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 33 Filialele Cultul Eroilor HUNEDOARA La mormântul Crăişorului Munţilor În fiecare an, la 13 noiembrie 2014, membrii subfilialelor A.N.C.E. „Regina Maria” şi ai A.N.C.M.R.R. din Valea Jiului merg la Ţebea şi la Câmpeni, la comemorarea lui Avram Iancu. Anul acesta, alături de cei din Valea Jiului, au participat delegaţii din toate subfilialele hunedorene, dar şi o delegaţie din Gorj, condusă de generalul în retragere Ion Bărbulescu. Acţiunea a fost condusă de colonelul (r.) Moldovan Dănilă, preşedintele Filialei Judeţene „Sarmisegetuza ” A.N.C.M. R.R. „Alexandru Ioan Cuza ”. Din partea subfilialei Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” a fost prezent colonelul (r) Adrian Ronai, preşedintele subfilialei. n Alpinişti italieni au participat la sărbătorirea Zilei Armatei Române Un grup de alpini italieni, din oraş, ofiţerii în rezervă de coroane de flori. Aici s-a membri ai Sezione Di Belluno români şi oaspeţii italieni, între făcut joncţiunea cu delegaţiile şi Sezione Danubiana, precum care s-au aflat vicepreşedintele subfilialelor Cultul Eroilor şi ai şi ai câtorva Grupuri din A.N.A. A.N.A., FerruccioMinelli, precum A.N.C.M.R.R. Gorj şi din Mun. (Associazione Nazionale Alpini) şi Enrico Collarin, Alessandro Hunedoara, conduse de generalul ce cuprinde foşti membri ai Pietta, s-au deplasat în Defileul în retragere Ion Bărbulescu şi trupelor alpine italiene, organizaţie Jiului, la Monumentul Generalului locotenent colonel (r.) Alexandru apartinică fondată în 1919 şi având Ioan Dragalina, erou al Primului Ciontea. Alpinii i-au invitat pe sediul în Milano, a participat la Război Mondial. unde a avut loc rezerviştii români la inaugurarea sărbătorirea Zilei Armatei Române. un ceremonial cu depunerea noului sediu al Grupului „Jiu - Este pentru prima dată Piave”, grup nou înfiinţat, avându-l când alpinii italieni iau ca preşedinte pe Francesco Forti. parte, alături de membri Manifestarea s-a încheiat cu o ai filialelor A.N.C.M.R.R. şi masă comună la Casa Pollicino, A.N.C.E. „Regina Maria”, la construită prin muncă voluntară de sărbătorirea Zilei Armatei alpini şi asigurată în mare măsură Române în Valea Jiului. financiar de aceştia, şi un concert După o mini-paradă prin coral de clasă, la Sala de Marmură a centrul municipiului Primăriei Petroşani, cu participarea Vulcan şi ceremonia de corurilor feminine din Vălenii de depunere de coroane Munte şi din Codissago - Italia. n de flori la Monumentul În imagine: În Defileul Jiului, la Eroului Necunoscut Monumentul generalului Ioan Dragalina

34 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 REMEMORĂRI

Intrarea României în războiul de (Regimentul 8 Infanterie Buzău şi contraatacuri în direcţia Străjescu, întregire statală şi naţională, în august Regimentul 9 Infanterie Rm. Sărat), ajutat de artileriştii Regimentului 19 1916, a găsit ostaşii prahoveni în Brigada 5 Artilerie Ploieşti (Regimentul Artilerie şi de cavaleriştii Regimentului următoarele zone: 7 Artilerie Buzău şi Regimentul 19 6 Călăraşi Ploieşti. Cooperând cu • la curbura Carpaţilor Meridionali, Obuziere Ploieşti, două escadroane ostaşii Diviziei 9 Infanterie Dobrogea, în zona Cheia, încadraţi în Divizia de cavalerie din Regimentul 6 Călăraşi prahovenii din Divizia 5 Infanterie 5 Infanterie, Buzău, comandată de Ploieşti şi Batalionul 5 Pionieri Ploieşti); Buzău s-au remarcat şi în zilele generalul Aristide Razu, formată Divizia 13 Infanterie Ploieşti, următoare, în luptele de apărare de la din Brigada 9 Infanterie, Ploieşti comandată de generalul Ioan I. Mărăşeşti. Regimentul 32 Infanterie (Regimentul 7 Infanterie Prahova, Popescu, formată din Brigada 25 „Mircea”, împreună cu Regimentele 7 Regimentul 32 Infanterie „Mircea”, Infanterie (Regimentul 50 Infanterie Prahova şi 3 Vânători Ploieşti au dat Regimentul 3 Vânători/Infanterie, Focşani/64 Infanterie Tecuci), Brigada legendarele atacuri din zilele de 25, Regimentul 19 Artilerie şi Regimentul 26 Infanterie Ploieşti (Regimentul 27, 28, 29 iulie şi 1 august 1917, ostaşii Prahovenii în luptele de la Mărăşeşti 6 Călăraşi) şi Brigada 10 Infanterie, Buzău (Regimentul 8 Infanterie, Buzău şi Regimentul 9 Infanterie, Râmnicu Sărat); • pe Valea Oltului, Divizia 13 Infanterie Ploieşti, comandată de generalul Alexandru Socec, formată din Brigada 25 Infanterie (Regimentul 47 Infanterie Ploieşti/72 Infanterie luptând în cămăşi! În luptele purtate 47 Infanterie Prahova şi Regimentul 72 Mizil), Brigada 13 Artilerie Ploieşti în ziua de 25 iulie, bravul comandant Infanterie Mizil) şi Brigada 26 Infanterie (Regimentul 23 Artilerie Ploieşti, mutat al Regimentului 32 Infanterie „Mircea”, (Regimentul 48 Infanterie Buzău şi la Buzău, şi Regimentul 28/3 Obuziere locotenent-colonelul Vasile Stamate, Regimentul 49 Infanterie Râmnicu Buzău, două escadroane de cavalerie a căzut la datorie, la comandă Sărat). din Regimentul 6 Călăraşi Ploieşti şi urmând căpitanul Ştefan Curculescu După insuccesele din campaniile Batalionul 13 Pionieri Ploieşti). şi, din 27 iulie, maiorul Constantin anului 1916, la sfârşitul lunii decembrie Încă din primele ore ale dimineţii Malamuceanu, fost comandant al 1916, unităţile militare prahovene, cu de 24 iulie 1917, generalul Eremia Batalionului 1 din Regimentul 7 excepţia Regimentului 32 Infanterie Grigorescu, comandantul Corpului 6 Prahova. Până la 6 august, efectivele „Mircea”, au fost retrase de pe front, Armată şi, de la 31 iulie, comandantul Diviziei 5 Infanterie, făcând sacrificiul pentru refacere, în judeţele Botoşani şi Armatei 1, a ordonat introducerea suprem, s-au diminuat la un sfert. Iaşi. Toate unităţile militare din Prahova în operaţie a Diviziei 5 Infanterie, în În 6 august 1917, Feldmareşalul au participat la luptele din vara ajutorul Diviziei 34 Infanterie ruse, care Mackensen, comandantul Armatei a anului 1917, de la Mărăşeşti, având acţiona pe aliniamentul: Moara Albă 9-a Germane, în încercarea de a scoate următoarea subordonare: - Moara Roşie - Străjescu - Siret. Abia din luptă Armata română şi a realiza Divizia 5 Infanterie Buzău, sosite în zonă, regimentele 3 Vânători joncţiunea cu Armata 1 austro-ungară, comandată de generalul Petre Frunză, şi 7 Infanterie Prahova au intrat în zona Adjud, a declanşat, în Pădurea formată din Brigada 9 Infanterie imediat în luptă şi au oprit înaintarea în „Răzoare”, una dintre cele mai crâncene Ploieşti (Regimentul 7 Infanterie sectorul Moara Albă - Moara Roşie. În lupte de pe frontul de la Mărăşeşti. Prahova şi Regimentul 32 Infanterie timpul nopţii, Regimentul 32 Infanterie Ostaşii Diviziilor 13 Infanterie Prahova, „Mircea”), Brigada 10 Infanterie Buzău „Mircea” a executat mai multe 9 Infanterie Dobrogea şi 10 Infanterie

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 35 REMEMORĂRI

Tulcea au rezistat eroic. În fâşia Diviziei în pofta lui 13 Infanterie, inamicul a pătruns la nesăţioasă joncţiunea dintre Regimentele 47 de a cuceri Ploieşti şi 51 Infanterie Galaţi, nimicind şi restul din aproape în întregime două batalioane bogatul trup din Regimentul 51 Infanterie. al scumpei Comandantul Regimentului 47 noastre Infanterie, locotenent-colonelul Radu Românii, Rosetti, a fost grav rănit, fiind internat năpustindu- în spital. Contraatacul Batalionului se furios, s-a 1/51 Infanterie a fost respins, acesta izbit 12 zile fiind nimicit, în frunte cu comandantul şi 12 nopţi lui. Ostaşii companiei de mitraliere a de vijelia Batalionului 1, în frunte cu căpitanul noastră, ca Grigore Ignat (născut la Bârlad), au fost de o stâncă găsiţi, a doua zi, morţi pe poziţia de neclintită. luptă. La Şuşiţa şi Contraatacul dat de Batalionul 1/ Siret aţi năruit sforţările groaznice ale Infanterie Ploieşti, Regimentul 32 Regimentul 50 infanterie Focşani, sălbaticului duşman, dovedind lumii Infanterie „Mircea” Ploieşti, Regimentul comandat de căpitanul ing. în rezervă odată mai mult că „Nici pe aici nu se 47 Infanterie Ploieşti şi Regimentul 7 Miclescu, Batalionul 2/Regimentul 48 trece!”. Aici cunoscu generalul german Infanterie Prahova au fost decorate Infanterie Buzău, comandat de maiorul Mackensen ce este înfrângerea. cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a Tomescu, şi Batalionul 3/Regimentul Mărăşeştii fu mormântul iluziilor III-a, pentru vitejia cu care au luptat 47 Infanterie Prahova, comandat de germane.” împotriva inamicului, în perioada 24 căpitanul ing. în rezervă Drăgănescu Ultima zi a bătăliei, 22 august/4 iulie-9 august 1917, la Mărăşeşti. Au a fost încununat de succes, restabilind septembrie, în sectorul Dealul fost decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul” apărarea pe platoul Viile Negroponte - Secuiului, de lângă Muncel, a căzut la clasa a III-a următorii ofiţeri care au Panciu. În Ordinul de Zi nr. 90, din 8/21 datorie prima femeie ofiţer din armată, luptat în unităţi militare prahovene: august 1917, comandantul Armatei sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. sublocotenent Mihai R. Arion/ 1, generalul Eremia Grigorescu, În luptele de la Mărăşeşti, trupele Regimentul 6 Călăraşi Ploieşti, căpitan adresându-se ostaşilor, spunea: „... germane au pierdut peste 65.000 Ştefan Curculescu/Regimentul 32 La Panciu, Mărăşeşti şi Cosmeşti de soldaţi şi ofiţeri. Armata română Infanterie „Mircea” Ploieşti, locotenent s-a dezlănţuit cea mai măreaţă şi a pierdut peste 26.000 de militari. (r) Gavril Danielescu/Regimentul 7 groaznică bătălie ce a purtat vreodată Armata rusă - circa 24.000 de militari. Infanterie Prahova, maior Alexandru ţara românească. În luptele crâncene Drapelele unităţilor militare Ignătescu/Regimentul 3 Vânători/ şi vijelioase inamicul, întreit în număr, prahovene: Regimentul 3 Vânători/ Infanterie Ploieşti, maior Petre Mareş/ Regimentul 47 Infanterie Ploieşti/72 Infanterie Mizil, sublocotenent (r) Gheorghe Manoilescu/Regimentul 32 „Mircea” Ploieşti, maior Constantin Malamuceanu/Regimentul 32 Infanterie „Mircea” Ploieşti, maior Emil Pălângeanu/Regimentul 3 Vânători/ Infanterie Ploieşti, sublocotenent (r) Ioan Popa/Regimentul 47 Infanterie Ploieşti/72 Infanterie Mizil, general de brigadă Ioan I. Popescu, comandantul Diviziei 13 Infanterie Ploieşti, locotenent-colonel Radu Rosetti, comandantul Regimentului 47 Infanterie Ploieşti/72 Infanterie Mizil, căpitan Ion Sipiceanu/Regimentul 3 Vânători/Infanterie Ploieşti. n

Colonel (r.) Constantin CHIPER

36 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 REMEMORĂRI

O destăinuire a unui fost camarad din părțile Oltului, o destăinuire ce seamănă, poate, a spovedanie, o destăinuire a unei întâmplări din perioada unor aprige vremuri de după De ce a fost executat cel de-al doilea Război Mondial. Este vorba de acele vremuri menite să ne aducă aminte de adevăratele drame ale unor oameni cărora le-au schimbat căpitanul Ilie Tudor? cursul vieții, le-au întrerupt drumuri, le-au frânt iluzii și le-au provocat suferințe. O destăinuire făcută cu teamă, de Nepotul căpitanului Ilie se destăinuie parcă cei care au provocat atunci acele suferințe ar fi în stare să le repeteș i mari. Nu știu ce probleme aveau astăzi. Frânturi de amintiri, reflecții de discutat, dar am aflat ulterior că asupra celor întâmplate, alternări unchiul meu s-ar fi opus unor ordine de speranțe că, poate, aflându-se aberante, venite din partea sovietică. adevărul, e mai bine decât să dăm Poziția lui fermă și opozantă a iritat uitării acele momente dramatice. foarte mult pe sovietici, încât aceștia ar Ca multe alte biete suflete fi dat ordin să fie arestat, ossc în curtea omenești biciuite de crivățul istoriei, cazărmii și executat. La puțin timp îmi face acea destăinuire ce seamănă, după executare (câteva zile), unchiul cum spuneam, a spovedanie, din meu a fost dus acasă împușcat în cap nevoia de a se ușura de povara (cu capul bandajat în cârpe), pus într- gândurilor și amintirilor chinuitoare. un sicriu în ținută militară, cu pantaloni bufanți (de cizmă) și veston, pantalonii „Se zburlește carnea pe mine fiind murdari de noroi în genunchi și numai când mă gândesc că, până vestonul la coate. în decembrie 1989 și chiar după, am Acest lucru mă duce cu gândul trăit cu spaima că eu, nepotul unui că s-ar fi opus execuției și probabil căpitan răzvrătit și nesupus unor ordine s-a luptat cu executanții ordinului sovietice, voi fi întrebat sau anchetat medalii de război. Viața, împrejurările criminal. de un ofițer de securitate sau de C.I.- sau chiar destinul lui de om și de Țin să precizez că cei care au stul unității din care făceam parte.” ofițer al Armatei Române au făcut să îndeplinit odioasa crimă, după Așa își începe destăinuirea fostul cadă prizonier în mâna rușilor și să fie execuție i-au luat cizmele unchiului maistru militar de tancuri și auto, în dus într-un lagăr de prizonieri de pe meu, fiind pus în sicriu așa cum am prezent sublocotenent în rezervă Ilie teritoriul fostei U.R.S.S. Din acel lagăr precizat anterior, bandajat la cap, Gheorghe, nepotul căpitanului Ilie <> să facă parte din murdar de noroi pe genunchi și coate, Tudor executat de ruși pe 21.11.1945 divizia formată din prizonieri români, dar desculț. într-o cazarmă de la Pitești. numită <>, Mi-au rămas și astăzi în memorie, „Unchiul meu (vărul tatei) cu fiind încadrat în comandamentul copil fiind, imaginea în care bunicii mei numele de Ilie Tudor, ajuns căpitan de diviziei la biroul Operații. și neamurile noastre îl jeleau: - Tudore, artilerie, a făcut parte dintr-o unitate După terminarea războiului, ce ne făcuși, Tudore?, la care cei din militară cu reședința în garnizoana pe data de 21.11.1945 divizia se garda care-l adusese spuneau: - Lăsați, Târgu Jiu. Mai știu de asemenea că era afla în țară, cantonată la Pitești, iar nu-l mai jeliți, nu merită să fie jelit. un profesionist desăvârșit în meseria comandamentul diviziei se afla în A fost înhumat la intrarea din lui de artilerist și avea și unele invenții actuala cazarmă a Școlii Militare de cimitirul satului și crucea lui de sau inovații de specialitate, probabil în Maiștri Militari și Subofițeri de Tancuri marmură se mai vede și astăzi. Pe cruce domeniul tragerilor de artilerie. și Auto. sunt scrise următoarele: Aici odihnește Pe timpul Campaniei din Est a În seara acelei zile, se știe că cei Cpt. Tudor I. Ilie născut la 12 oct. 1911 dat dovadă de mult curaj, inițiativă și din comandamentul diviziei ar fi fost și ucis mișelește la 21 nov. 1945. Te eroism pe câmpul de luptă, pe timpul convocați la o adunare de partid, plângem și nu te vom uita în veci cu unor confruntări aprige cu inamicul, adunare la care erau prezenți și toții. fiind decorat cu mai multe ordineș i consilieri sovietici, ofițeri cu radeg Tatăl meu, Ilie Lucică, vărul

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 37 REMEMORĂRI căpitanului, a făcut parte din comuniștilor sau membrii comitetului Regimentul 19 infanterie, a avut gradul comunal de partid) împreună cu un de caporal și a căzut pe câmpul de căpitan de la comisariat, pentru a pune luptă la vest de localitatea Karpovo, în în discuție problema mea. apropiere de Cotul Donului. Problema mea, care acum devenea Numele lui și al unchiului meu, și problema lor, era aceea că, dacă căpitanul, se află încrustate în piatra eu, nepotul acelui căpitan nesupus monumentului din centrul comunei, și răzvrătit împotriva unor ordine alături de alți 80 de eroi, spre veșnică sovietice, mai pot sau nu să-mi amintire și recunoștință. continui școala. Bunicul meu, Ilie Pavel, pe timpul Din rândul celor împuterniciți să-mi Primului Război Mondial a fost hotărască soarta s-a ridicat în picioare gornistul Generalului Dragalina. unul mai în vârstă și le-a spus celorlalți: Am crescut cu greu fără tată, << - Bă fraților, ce vină are acest muncind în propria-mi gospodărie și copil că este nepotul acelui căpitan? pe la vecini, pentru a-mi susține familia Gândiți-vă că este orfan de război și că cu puterile mele de copil.” noi suntem puși acum să-i hotărâm lui soarta. Eu unul sunt pentru ca el să-și Mișcat de emoții, parcă descărcat continue școala.>> de povara amintirilor ce nu-i mai dau admitere la maiștri militari de tancuri După ce s-a supus la vot și unul pace din acea perioadă de istorie tristă, și auto să ajungă să facă școala în singur s-a abținut, ceilalți au fost punându-și și acum întrebarea dacă o cazarma în care unchiul său a pierit de <> ca eu să-mi continui fi bine să se știe de problema lui, sau glonțul ucigaș și din ordine criminale. școala. problema lui nu cumva deranjează pe „Mergând prin curtea cazărmii - își Căpitanul a consemnat pe hârtia cineva. continuă povestea sublocotenentul dată de comandant și mi-a spus: <> după atâta amar de ani, o să spună timpul dacă nu voi călca pe locul Așa a fost să fie destinul meu, să cineva: „Se mai găsi și ăsta să mai unde a curs sângele unchiului meu. trăiesc eu cu această povară pe suflet. dezgroape morții.” După aproximativ două luni de la După ce am terminat școala Făcând o analiză pertinentă, putem începutul școlii sunt chemat la ordin militară în unitatea de la Pitești, am să ne gândim la faptul că, la aproape de comandant în biroul acestuia și îmi fost repartizat la U.M. 01256 Caracal, 70 ani de la crima oribilă săvârşită în spune următoarele: unitate care și în prezent are sediul curtea cazărmii de la Pitești, astăzi << - Tovarășe elev, te vei prezenta în fosta cazarmă a Regimentului 19 este aproape imposibil să-i dovedim la magazia subunității unde vei preda infanterie, regimentul din care a făcut pe criminali și să-i pedepsim. Poate ținuta, armamentul și materialele pe parte și tatăl meu până în ziua când a pedeapsa au primit-o de la Dumnezeu, care le ai în primire, te vei îmbrăca civil căzut pa câmpul de luptă.” ei sau urmașii lor, însă spiritul și cu această hârtie vei pleca acasă. căpitanului Ilie Tudor, dacă există acest Te vei prezenta la primărie și dacă-ți Așa își încheie destăinuirea ce îi spirit, așteaptă acolo, sus, în ceruri, rezolvi problema, vei veni înapoi, dacă ușurează sufletul de o povară pe care de prea mult timp nu…>> a purtat-o cu greu foarte mulți ani. lacrima și recunoștința Nu știam ce să cred, Astăzi este pensionar militar, face parte noastră sau cel puțin ce se întâmpla cu mine, din Asociația Națională Cultul Eroilor doar atât – măcar o am luat sfios hârtia, mi- „Regina Maria” și se mândrește cu acest simplă recunoaștere am predat armamentul, lucru. Este un om activ, un bun coleg și a faptelor criminale ținuta și materialele, un patriot, cu multă dragoste de țară și de către înfăptuitorii m-am îmbrăcat civil și de valorile noastre naționale. Și-ar dori, acesteia. am plecat acasă. dacă ar fi sprijinit de rude, consăteni Culmea destinului Ajuns acasă m-am și de organele locale, în frunte cu a făcut ca el, fiul prezentat la primărie, primarul din Stoenești, jud. Olt, ca în caporalului erou și cum era ordinul, cu memoria unchiului său, căpitanul erou nepotul căpitanului hârtia tremurându-mi martir Ilie Tudor, în centrul comunei erou martir, să în mână și acolo, într-o sau în fața primăriei să fie ridicat un îmbrățișeze tot încăpere, deja era adunat bust. n cariera militară și un grup de oameni Locotenent- colonel (r.) după examenul de ai satului (fruntașii Victor EPURE

38 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 REMEMORĂRI Ecaterina Teodoroiu printre eroinele Primului Război Mondial Comemorarea în 2014 a reuşeşte să le creioneze minunat centenarului izbucnirii Primului Război personalitatea, precum şi esenţa Mondial a fost întâmpinată în lume acţiunii lor. prin manifestări variate, nelipsite Astfel, primul capitol este destinat fiind şi diversele apariţii editoriale. femeilor-eroi din rezistenţă şi celor Printre acestea semnalăm lucrarea ce-au desfăşurat acţiuni de spionaj. Women Heroes of World War I („Eroinele Se regăsesc aici nume precum: Edith Primului Război Mondial”), semnată Cavell, Louiz Thuliez, Emilienne Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu de Kathryn J. Atwood şi editată de Moreau, Gabrielle Petit, Marthe (imagine din Arhiva M.M.N.) Chicago Review Press. Cnockaert şi Louise de Bettingnies. Cartea este de interes pentru noi, Al doilea capitol îl rezervă femeilor Reorientarea ţării către Antanta o face românii, prin faptul că actele de eroism care au acţionat în serviciul medical, apoi printr-o trimitere la regina Maria ale Ecaterinei Teodoroiu, căzută la cum sunt: Elsie Inglis, Olive King, (pag. 178), pe care o prezintă ca factor datorie la 21 august/3 septembrie Helena Gleichen, Shirley Millard. important de decizie, având în vedere 1917, la Muncelu (Vrancea), au ajuns În cel de-al treilea capitol, al înrudirea sa cu casele domnitoare din astfel a fi cunoscute şi peste hotare. „Soldaţilor”, este inclusă şi eroina Anglia (ca nepoată a reginei Victoria) Autoarea volumului, fiind cucerită româncă, sublocotent Ecaterina şi Rusia. Nu este neglijat nici rolul de vitejia tinerei românce, a dorit Teodoroiu, alături de englezoaica Flora pe care regina României l-a avut pe nespus să o includă printre cele 16 Sandes şi rusoaicele Maria Bochkareva front, la îngrijirea soldaţilor, dar şi portrete de eroine ale Primului Război (conducătoare „Batalionului Morţii al însemnătatea prezenţei sale la Paris, Mondial. Mai mult, chipul ei a fost ales Femeilor”) şi Maria Yurlova (încadrată la Conferinţa Păcii. În acest context pentru a complini desingn-ul copertei formaţiunilor de cazaci). este evidenţiată presiunea pe care de început (imagine preluată din Capitolul final, cel al „Jurnaliştilor”, regina Maria a făcut-o asupra liderilor Valeria Bălescu, Copila Zâmbitoare, cuprinde portretul lui Mary Roberts Aliaţilor, pentru recunoaştea unirii din „Observatorul Militar” nr. 36/10-16 Rinechart şi al Madeleinei Zabriskie teritoriilor româneşti, deoarece aceştia septembrie 2002, provenită iniţial din Doty. „îşi pierduseră interesul de a onora Arhiva Muzeului Militar Naţional). În afara prezentării eroinelor înţelegerea încheiată cu România, Women Heroes of World War I menţionate, de apreciat sunt şi înainte de a intra în război”. este o carte elegantă şi lucrată cu explicaţiile suplimentare pe care La lansarea lucrării, Kathryn J. meticulozitate. Din cuprinsul său autoarea a găsit de cuviinţă să le Atwood s-a exprimat că speră, prin răzbate curajul prin care femeile, insereze în lucrare, printr-o prezentare redarea celor 16 portrete de eroine, „să din orice parte a lumii, „au înţeles grafică distinctă. În acest fel, cititorul ofere adolescentelor modele pozitive”, să-şi slujească patria” în timpul marii mai puţin avizat îşi poate clarifica prin care să înţeleagă că „oameni conflagraţii de la începutul secolului contextul istoric în care o eroină sau obișnuiți au devenit extraordinari, XX, uneori cu preţul vieţii, „chiar dacă alta a acţionat. pentru că au făcut alegeri dificile, dar aceasta se petrecea într-o vreme când De pildă, în spaţiul dedicat curajoase”. ţările lor nu le dăduseră nici măcar Ecaterinei Teodoroiu (170-179), Women Heroes of World War I dreptul la vot”. Kathryn J. Atwood a considerat s-a bucurat în America de aprecieri Pe parcursul a patru capitole, necesară o scurtă prezentare a situaţiei favorabile. Elizabeth Wein, autor Kathryn J. Atwood face o prezentare României la începutul primului premiat pentru Cod Name Verity, sintetică celor 16 eroine ale sale. război mondial, punctând inclusiv notează: „această carte este un mijloc Într-un spaţiu bine definit, autoarea perioada de neutralitate (pag. 173). ideal atât pentru cercetare cât şi

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 39 REMEMORĂRI

Atwood: „Incitantă, bine scrisă şi rapid de parcurs, Women Heroes of World War I va interesa, educa și inspira tinerii adulți interesaţi de Marele Război. În general o recomand pentru cabinetele școlare şi biblioteci”. Lucy Moore, curator-proiect pe Primul Război Mondial, la Muzeul Leeds, a apreciat: „Scrierea lui Atwood aduce vivacitate [...]. Puterea şi independenţa minţii și sufletului lor Înscrisul străzii şi Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu fără vizibilitatea prevăzută de lege pot oferi oamenilor de azi credinţa că (Tg. Jiu, 6 august 2014) orice este posibil” ş.a. Semnatara rândurilor de faţă, * furnizându-i doamnei Kathryn J. Pentru această atenţie îmi exprim Atwood materialul imagistic şi şi pe această cale gratitudinea faţă de informativ despre Ecaterina Teodoroiu, doamna Kathryn J. Atwood, dar şi faţă am avut surpriza de a-mi fi acordat un de doamna Mary Kravenas, director Prima copertă a lucrării Women Heroes of exemplar din lucrare, şi de a-mi vedea de marketing la Chicago Review Press, World War I, de Kathryn J. Atwood, editată consemnată modesta contribuţie. care, practic, s-a îngrijit din partea de Chicago Review Press, 2014. Se remarcă * editorului să intru în posesia lucrării. portretul Ecaterinei Teodoroiu „Ecaterina Teodoroiu is another Fiind astfel unica beneficiară din (jos, ultima din dreapta) woman whose story could not have România a Eroinelor Primului Război pentru lectura de agrement. Claritatea been included here without translation Mondial, m-am gândit că este de este caracteristica strălucitoare a assistance, so I am grateful in this interes semnalarea apariţiei acestei superbelor istorii ale femeilor lui regard to Valeria Balescu, curator lucrări, cu mărturisirea unei datorii Kathryn Atwood, care se adresează of the National Military Museum in împlinite. Oferindu-mi-se posibilitatea tinerilor cititori. [...] această colecţie Bucharest, Romania, who cheerfully de a face cunoscută povestea de biografii [...] formează împreună provided me with photos and Ecaterinei Teodoroiu şi peste hotare, în o istorie coerentă a Primului Război Romanian-language material, which acest caz în rândul cititorilor de limbă Mondial, privită dintr-un alt unghi de was then translated beautifully into engleză, consider că i-am putut venera vedere de prea mult timp neglijat”. English by Neriah Cruceru” (pp. 216). şi în acest fel memoria, acum, la 98 Peter Doyle, autor (The First World „Ecaterina Teodoroiu este o altă femeie de ani de când Eroina de la Jiu a făcut War in 100 Objects) şi istoric militar, a cărei poveste nu ar fi putut fi inclusă jertfa supremă pentru ţară. pe istoria Primului Război Mondial, aici fără un sprijin de traducere, așa Dacă străinătatea nu a uitat-o a apreciat: „Alături de semenele lor, că eu sunt recunoscătoare în acest şi o onorează astfel pe Ecaterina care trudeau pe frontul de acasă, acele sens Valeriei Bălescu, muzeograf la Teodoroiu, se pare că noi, românii, femei au servit cu vitejie excepţională Muzeul Militar Național din București, prinşi în cotidianul grijilor existenţiale, pe linia întâi: de la medici inovatori România, care cu bucurie mi-a oferit deseori îi neglijăm memoria. Se la soldaţi neînduplecaţi, de la spioni fotografii și material în limba română, poate remarca acest fapt chiar pe la jurnalişti întreprinzători. Studiul tradus frumos apoi în limba engleză de locurile sale natale. De pildă, casa fascinant al lui Kathryn Atwood ne către Neriah Cruceru”. sa memorială de la Târgul Jiu, deşi ajută la regândirea percepţiilor noastre protejată prin lege, este actualmente asupra femeilor din Marele Război”. asfixiată de comerţul stradal şi de noile Tammy Proctor, Universitatea acareturi din preajmă. Dar şi îngrijirea de Stat din Utah, autor al Female şi consolidarea acestei case lasă de Intelligence: Women and Espionage in dorit. Dacă la prima vedere pare că în the First World War, s-a exprimat astfel: această privinţă este totul sub control, „Atwood surprinde o gamă largă de privită pe latura din dos, concluzia este experienţe, traversând mai multe ţări alta. în acest excelent volum”. Să fie de vină, oare, criza economică William A. Hoisimgton Jr., profesor sau motivele trebuie căutate în altă emerit de istorie modernă europeană parte? n la ​Universitatea Illinois, din Cicago, Sarcofagul Ecaterinei Teodoroiu, sculptat de Valeria Bălescu consemna despre cartea lui Kathryn J. Miliţa Petraşcu (Tg. Jiu, 6 august 2014) ([email protected])

40 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 REMEMORĂRI

Omul care ştie pentru ce trăieşte şi este pregătit libertatea zilei „care nu cunoaşte amurgul, a zilei care pentru moarte trebuie să privească numai înainte. nu cunoaşte umbra”. Cel care îşi asumă crucea eroului Erou înseamnă să mergi într-o singură direcţie, să ai un îmbracă cămaşa morţii ca şi mireasa rochia pentru singur scop, fără mustrări şi fără regrete. El nu trebuie să solemnitatea nunţii. Unii oameni sunt aşa de pătrunşi trăiască nici în viitor şi nici în trecut, ci numai în prezentul de sentimentele naţionale şi patriotice încât nu poţi să imediat. Eroul rămâne acelaşi azi, mâine şi întotdeauna nu-i spui: De ce nu eşti erou? Amintiţi-vă de eroii şi sfinţii stâncă de granit în faţa ameninţărilor armate de tot felul, închisorilor comuniste! Există chiar şi un imn al eroului: în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiţi şi neajutoraţi, „Când îţi este somn, să nu dormi. Când îţi este foame, singurul care dă rost nu numai să rabzi. Dacă te doare, să nu ţipi. vieţii de aici, ci şi morţii, căci a Dacă îţi este greu, să mergi înainte”. muri pentru aproapele tău sau Astăzi, din păcate, asistăm la pentru ţară nu este pagubă, ci o încercare de inoculare a unei un câştig. înţelegeri greşite a instituţiei eroului Sufletul eroului este în societatea contemporană, care asemenea unei scântei dintr-o Eroul ar fi, după opinia unora, doar flacără de o imensă măreţie, aceea de a se afla în treabă. Se uită de o uriaşă înălţime, ajungând intervenţia oportună şi folositoare până la cer, care se desprinde, a luptătorilor şi eroilor Armatei trăieşte o anumită experienţă Române de-a lungul veacurilor. şi se întoarce din nou la flacără. Există, aşadar, o tendinţă de Eroul, acest cunoscător fin minimalizare a rolului important al al valorilor adevărate, al eroului pentru comunitate, pentru momentelor firave dintre viaţă societate. Nu de mult, am văzut o şi infern, nu moare niciodată, emisiune la un post de televiziune el se mulţumeşte să dispară din în care un prezentator punea tot istorie şi să se întoarcă „acasă”. felul de întrebări, una mai bizară Eroul nu este impresionat decât cealaltă, printre care: De ce şi uimit de nimic, el pune în să ne aducem aminte de mai marii practică din cunoştinţele noştri conducători de oşti? Ce au acumulate. Un strălucit strateg făcut Decebal, Ştefan cel Mare sau de oşti întrebat fiind: cum Mihai Viteazul? De ce să fim mândri poate omul deveni erou, el a de astfel de oameni? De ce să-i răspuns; „Pot să spun cum să luăm ca modele în viaţa noastră? ajungi soldat nemuritor ... să Mai avem nevoie de eroi? ai mari comandanţi”. Pentru Avem nevoie de eroi şi aceştia că întâmplarea nu ajută decât sunt printre noi, oameni pregătiţi, spiritele pregătite. Iar, trăsăturile esenţiale ale ostaşului în orice moment, să se jertfească pentru semeni, neam foarte bine pregătit pentru a se confrunta cu spaimele şi ţară. E perfect adevărat că sunt din ce în ce mai puţini morţii sunt curajul şi îndrăzneala, aşa cum avea să ne patrioţi adevăraţi, dar ei ţin permanent aprinsă flacăra prevină şi marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit eroilor, a celor care ştiu foarte bine că cea mai mare şi pentru cei curajoşi, nimic nu este greu pentru cei nobilă misiune de pe pământ este aceea de slujire a îndrăzneţi!”. omului, iar cea de-a doua misiune, la fel de măreaţă, este Instituţia eroului este una de vocaţie, dar şi de aceea de slujire a patriei şi a neamului, sub arme. cunoaştere. Orice persoană poate deveni o celebritate. Există ceva în România pe care nici-o gafă politică Cu eroul este altceva; trebuie să te naşti erou, nu să te şi nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima. Există faci erou. Pentru că, dacă nu ai vocaţie, nu ai dragoste forţa jertfei depline pentru semeni, neam şi ţară, există pentru neam şi ţară, este foarte greu să te formezi acel izvor de putere şi fără putinţă de secat. ca patriot. Cine îşi asumă crucea de erou, îşi asumă Glorie eternă eroilor Armatei României! n responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la războiul războaielor, unde sufletul eroului primeşte Comandor (r) dr. Ştefan POPA

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 41 RESTITUIRI

În iunie 1905, un elev absolvea una din cele mai grele probe din pentru cunoştinţele şi îndemânarea cu premiu liceul «Sf. Sava» şi se învăţământul superior şi titlul medicală şi pentru virtuţile sale înscria la facultatea de medicină suprem la care poate aspira un sufleteşti. din Bucureşti. După ce tânărul medicinist, cu gândul că, după ce îl Odată cu evacuarea Bucureştilor, student trecu primul examen, va îndeplini cu aceeaşi destoinicie, trece la partea activă, ca medic de generalul Brătianu, fostul director al să se înapoieze în ţară, spre a-i batalion, la un regiment. Scapă Institutului Geografic, tatăl colegului consacra roadele străduinţelor şi ale sănătos, în Moldova, din ghiarele său de bancă Constantin Brătianu - unor admirabile însuşiri. tifosului exantematic, de care nu fost, după război, secretar general Dar izbucneşte războiul mondial fugise şi care omorâse un camarad la preşedinţia Consiliului de miniştri şi tânărul medic face un gest de de la alt batalion; scapă teafăr din - îi oferi o bursă, spre a continua neuitat. Fără să aştepte hotărârea luptele formidabile de la Mărăşeşti, studiile la Paris. dar timpul era definitivă a Patriei sale, el se simte unde alt camarad de batalion înaintat şi înscrierile se închiseseră. dator să dea ceva Franţei, ţării care-l căzuse prizonier; lasă, în întreaga Tânărul se prezintă ministrului de primise şi-l încurajase în universitate sa unitate, amintirea unui rar instrucţiune francez, d. Briand, şi îi expuse trista perspectivă de a pierde bursa, din cauza lipsei de „Mort pour la France!”... locuri. Ministerul îl sfătui să urmeze primul trimestru la Montpellier şi-l asigură că în al doilea trimistre va fi primit la facultatea din Paris şi, în adevăr, la ianuarie, studentul român În faţa unui mormânt putu să-şi urmeze studiile aci. Inteligent, muncitor, modest şi, mai presus de toate, inimos, el îşi câştigă în curând sincere şi adânci simpatii, atât în rândurile colegilor de lângă Paris de universitate, cât şi printre profesori. Certificatele trimise, şi în lumea ei ştiinţifică. Îmbracă curaj profesional, egalat numai de anual, în România, pentru obţinerea uniforma - uniforma franceză - modestia sa; şi, la sfârşitul războiului amânării stagiului militar până la ca voluntar în chiar primul an al nostru, se zbate - fatalitate! - să terminarea studiilor, cuprindeau războiului; se duce pe front şi, obţină unul din mult căutatele şi totdeauna menţiunile cele mai cum se specializase în chirurgie, invidiatele locuri în „trenul Take elogioase din partea profesorilor asistă, participă sau face operaţii Ionescu”, spre a se întoarce la universitari. grele determinate de ravagiile unui Paris, de unde, cu diploma luată, Un şef de clinică scria: armament formidabil, în parte intenţiona să lupte în ţara-lumină, „Doctorantul va face carieră necunoscut şi neprevăzut în acea să răzbată lumea ei medicală şi frumoasă, nu numai fiindcă are vreme. Ceruse să fie trimit pe front poate şi în învăţământul superior. aplicaţiune pentru ştiinţa ce şi a lucrat acolo în condiţiuni care Dar, revenit în spitalul de care urmează, dar pentru că se poartă făceau din el ceva mai mult decât îl legau atâţia ani, atâta muncă şi cu bolnavii de sub îngrijirea sa în un medic: un combatant, stând pe atâtea cunoştinţe ştiinţifice, odată condiţiuni sufleteşti exemplare.” linia de luptă. în mijlocul maeştrilor şi camarazilor În cercurile româneşti din Când intră România în război, săi, simţul datoriei se suprapune capitala Franţei el este din ce în ce voluntarul român din armata oricăror interese. Medicul român mai iubit şi mai stimat, prevăzându- franceză este învoit să treacă pe îşi reia devotamentul în serviciul i-se un viitor strălucit. noul front, acela al proprie slae ţări. „celei de-a doua Patrii a oricărui Ia examenele cu distincţiune. El vine la Bucureşti şi, neobosit, face român”. Şi, în exerciţiul funcţiunii, Reuşeşte să intre extern al spitalelor, neuitate operaţii răniţilor noştri în făcându-şi datoria, contractează o secondează pe medicii iluştri şi le spitalul Brâncoveanu, în serviciul gripă infecţioasă de la un mutilat de câştigă nu numai încrederea, dar doctorului Dănulescu, cucerind şi război pe care-l operase şi, în scurt şi aprecierea. Reuşeşte la internat aici admiraţia şi simpatia tuturor timp, departe de ai săi, departe

42 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 RESTITUIRI de ţară, cu mintea frământată de Profesorul Canatacuzino, din a fost câţiva ani intern la spitalul gânduri pe care nimeni n-ar putea Bucureşti, a descris cariera tânărului din Iaşi. Mobilizat la un spital din să le reconstituie, dar care nu se student român. După ce a amintit Bucureşti, a cerut să plece pe front şi poate că nu dea, cuiva, fiori, moare devotamentul său pentru bolnavi, a făcut campania cu regimentul de printre străinii pe care şi-i apropiase în timpul campaniei din România, infanterie 40 Călugăreni. Decorat cu atât de mult... când bântuia epidemia de tifos, „Coroana României” şi cu „Ordinul Se punea punct în mod tragic care a răpit cinci medici francezi şi Regina Maria”, a primit în Franţa unei cariere care se anunţase peste trei sute cincizeci de medici „Medalia pentru epidemii”. La strălucită. şi studenţi români, d. cantacuzino înmormântare, profesorii Delbert a adăugat: „Mora, odată ostilităţile şi Ioan canatacuzino au arătat ce * suspendate, a revenit acolo unde a fost Grigore Mora ca ştiinţă şi Spitalul, facultatea, profesorii datoria sa a cotinuat să-l cheme, în devotament. Înmormântarea s-a şi camarazii români din Paris această Franţă pe care orice român făcut la cimitirul din Ivry-Sur-Seine. rămăseseră consternaţi de această a socotit-o, totdeauna, ca a doua Exprimăm familiei condoleanţele lovitură. sa patrie. Moartea lui Mora are o noastre.” Guvernul francez îi acordă semnificaţie mai înaltă; ea adaugă „Medalia pentru epidemii”, ce mai un inel mai mult la acest lanţ al * înaltă distincţiune pentru abnegaţie durerilor comune, al speranţelor Pe lespedea mormântului, ca un şi sacrificiu în îngrijirea sănătăţii noastre comune, al amintirei mişcător omagiu adus valorosului publice. noastre comune, al tuturor fraţilor său colaborator, Spitalul Necker Dintr-o delicată pornire şi noştri căzuţi pentru cauza sfântă a aşezat o placă de bronz cu o din proprie iniţiativă, autorităţile şi le uneşte pentru totdeauna, emoţionantă inscripţie. Iar guvernul franceze au dispus fotografierea inima României şi inima Franţei. francez, apreciind cine a fost omul şi cortegiului mortuar, din distanţă Moartea aceasta, ca toate morţile ce a înţeles el să facă pentru Franţa, în distanţă, până la Ivry - unde din războiul acesta, cuprinde un a ordonat să se sape în marmură în doctorul român fu înmormântat germene de viaţă. În marea familie litere nepieritoare: în cavoul pus în mod pios la medicală, noi, românii, formăm aci, Docteur Gregoire Mora, dispoziţie de familia Chabeau, la în Franţa, o familie respectuoasă Mort pour la France, care el locuise în anii din urmă - în numele căreia trimit, astăzi, Le 9 Septembrie 1918. spre a trimite familiei doar „vederi” omagiile mele de simpatie acelora Sobru, impresionant, Franţa îi ale tristului convoi, odată cu care nu ştiu încă, acolo, de moartea aducea prinosul său de recunoştinţă condoleanţe şi sincere lacrimi... copilului lor.” şi-l cita ca exemplu. Au pierit medici Omul de o rară distincţie, care Ziarul săptămânal „La Roumanie”, francezi în România, îngrijind pe cădea astfel fulgerat, se numea care apărea atunci la Paris, ca organ răniţii şi bolnavii noştri de război. Grigore Mora. al „revendicărilor şi intereselor Relicve scumpe, copurile lor se „La Presse medicale”, din române”, sub direcţiunea d-lor odihnesc pe plaiurile în apărarea Paris, a publicat la 19 septembrie C. Brătăşanu, C. Mille, E. Fagure, cărora ei au sărit cu atâta avânt şi 1918 următorul articol: „Actuala scria la 19 septembrie 1918: abnegaţie. epidemie de gripă a făcut o „Aflăm cu părere de rău moartea La cimitirul din Ivry, lângă inima victimă printre studenţii români. compatriotului nostru Grigore Mora, Franţei, un mormânt aminteşte, D. Mora a fost contaminat îngrijind fratele confraţilor noştri Mihail şi şi el, ca atâtea alte urme istorice, pe bolnavii din spitalul Necker Virgil Mora. Doctorul Grigore Mora că România ştie să-şi arate şi a murit, după câteva zile, la 9 a murit la 9 septembrie 1918, ca recunoştinţa, oferind cu nobleţe septembrie. La înmormântarea intern, la secţia chirurgicală a d-lui vieţile fiilor ei. Fiindcă şi azi să acolo sa au asistat ministrul României, dr. prof. Delbert, unde a contractat placa de marmură, amintind de decanul facultăţii de medicină, o boală infecţioasă îngrijind pe trecerea prin viaţă, în cel mai nobil reprezentanţii asistenţei publice răniţii francezi. El făcuse studii aspect, a tânărului medic Grigore şi numeroşi camarazi. Profesorul strălucite la liceul „Sf. Sava” din Mora, pierit departe de ai săi, însă la Delber, într-o emoţionantă Bucureşti şi citea curent, în original, datorie... n alocuţiune, a spus un ultim adio pe doctorii greci şi latini. Doctor M. Negru fostului său elev. în medicină la facultatea din paris, (din România Eroică, 1920)

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 43 S.O.S. În anul 1998, Monumentul Eroilor de la Turtucaia, din Cimitirul Bellu Militar, a fost Monumentul profanat. De pe soclul acestuia au fost furate patru statui din bronz, a câte o tonă fiecare, Eroilor de la reprezentând patru sfincşi. La începutul lunii mai 1998, conducerea Turtucaia Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” a înaintat către Inspectoratul General al Poliţiei o sesizare pentru cercetarea şi luarea în regim de urgenţă a măsurilor necesare pentru descoperirea şi recuperarea celor patru sfincşi din bronz. Sesizări similare au fost înaintate şi Guvernului României. După o perioadă de circa şase luni s-a revenit cu o nouă adresă. Nici până astăzi nu am primit un răspuns!!! Cum arată acest monument în anul de graţie 2015? Iată câteva fotografii care vorbesc de la sine. Inaugurat în anul 1929, monumentul a fost ridicat de avocatul Emil Ioachimovici în Fotoreportaj de memoria fiului său, locotenentul Victor Ioachimovici, şi a camarazilor acestuia, morţi colonel (r) Dumitru ROMAN în luptele pentru apărarea sectorului Staroselo (24 august 1916), care a rezistat cel mai mult în efortul de menţinere a capului de pod de la Turtucaia.

44 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 S.O.S.

“Amintiţi-vă de eroii neamului!”. Pe cine mai impresionează, astăzi, acest îndemn? În mod sigur, el nu are nicio valoare pentru cei care au administrat de-a lungul anilor cimitirul Bellu Militar. Când vor fi traşi la răspundere cei vinovaţi?

Aşa arată monumentul în 2015. Lăsat în paragină şi la cheremul mafiei ţigăneşti care face legea în toate cimitirele din această ţară!

Locurile unde se aflau cei patru sfincşi. Probabil au fost smulşi cu răngile sau cu o automacara.

Buruienile au luat locul florilor... Iar inscripţiile abia dacă mai pot fi descifrate. “Reculege-te aici!” Oare conducerea Armatei Române nu are nimic de spus despre starea deplorabilă în care se află operele comemorative de război? În anul 1998, când acest monument a fost distrus, nu exista o lege pentru protejarea operelor comemorative de război şi nicio instituţie care să vegheze la aplicarea ei. Astăzi există şi lege, şi instituţia îndrituită să acţioneze în numele ei: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor. Pe site-ul acestei instituţii a fost postată, la rubrica Portretul lunii aprilie, o evocare a locotenentului Victor Ioachimovici. Culmea ironiei, fotografia care însoţeşte textul reprezintă Plăcile de marmură au fost distruse şi riscă să dispară, monumentul aşa cum arăta el imediat după ianugurare. Nici o dacă nu se iau măsuri urgente pentru repararea lor. vorbă despre starea actuală a monumentului!?...n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 45 IN MEMORIAM

Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”; unul la Muzeul de Istorie din jud. Galaţi şi unul la sediul filialei). Fiecare operă are o fişă şi, după acest album, există o “expoziţie” a acestor opere care poate fi folosita la popularizarea lor; 12 CARTI DE AUR, care cuprind locuri istorice și eroi care au căzut în cele trei războaie (cel de Independență, Primul Război Mondial Colonel și Al Doilea Război Mondial, 1941-1945). General Exista astfel de Carti pentru: municipiul Gheorghe Lipan Galati, orasul Tg. Bujor, comunele de brigadă (r) Cuca, Oancea, Smulți, Șendreni, Marius Balaban A încetat din viaţă preşedintele Schela, Costache Negri, Pechea, de onoare al Filialei Judeţene Galaţi Cudalbi, Valea Mărului, Braniștea). Un Biroul Executiv Central a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor exemplar exista la Filiala Judeteana Galati al Asociaţiei Naţionale “Regina Maria”, col. (r.) Gheorghe Lipan, a Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor” Cultul Eroilor «Regina în vârstă de 87 de ani. A fost primul si unul la Primaria fiecarei localitati; Maria» anunţă cu regret preşedinte al Filialei Galaţi şi a condus volumul “Monografia Operelor încetarea din viaţă, după o organizaţia timp de 18 ani (1991- Comemorative de Război din județul grea suferinţă, a generalului 2009). De asemenea, a fost şi primul Galați”; s-au infiintat in cadrul liceelor de brigadă (r) Marius preşedinte al organizaţiei Uniunea si scolilor generale Cercuri “Cultul Balaban, preşedintele Cadrelor Militare în Rezervă şi în Eroilor” - 43 de asemenea cercuri – 28 Filialei judeţului Argeş Retragere (1991-1998). în Galați și 15 în județ; s-au ridicat 29 de a Asociaţiei Naţionale În acest timp, în cadrul Filialei noi opere comemorative de război acolo Cultul Eroilor “Regina Judeţene Galaţi a Asociatiei Naţionale unde nu au existat în perioada 1995- Maria”. Ceremonialul de Cultul Eroilor “Regina Maria”, sub 2001. înmormântare a avut loc coordonarea lui, s-au realizat: Pentru aceste activitati, col. (r.) miercuri, 31 decembrie identificarea operelor comemorative de Gheorghe Lipan a primit în 2004 2014, la capela Bisericii război din judeţ (186 de monumente, ordinul Meritul Cultural in grad de Mavrodolu din Piteşti. troiţe, plăci comemorative); o fotografie Cavaler, prin decret prezidențial. n Dumnezeu să-l odihnească! color a acestor opere, multiplicată în Sincere condoleanţe familiei trei exemplare (unul se află la Asociaţia Raluca BĂJENARU îndoliate! n

în retragere Constantin Tănase, şi cimitirelor eroilor din judeţul președinte al Asociației Naționale Dâmboviţa. Însoţit de un fotograf, Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala a străbătut, cu maşina personală, Dâmbovița, și prim-vicepreședinte pe cheltuială proprie, toate satele al A.N.C.E.R.M. Din 1994, când a fost şi comune judeţului, pentru ales preşedintele filialei judeţului a cunoaşte starea în care se Dâmboviţa, s-a dăruit cu toată fiinţa află operele comemorative de sa Cultului Eroilor. război închinate eroilor căzuţi pe Datorită tenacităţii lui, dar câmpul de onoare. A dispus să se şi îndelungatei sale experienţe alcătuiască fişe ale monumentelor de comandant şi pedagog, eroilor din fiecare localitate, General de brigadă filiala Dâmboviţa a devenit cărţi de onoare cu numele Constantin Tănase una dintre cele mai puternice eroilor. Cu ajutorul organelor filiale din ţară. În fruntea filialei administraţiilor locale, dar mai ales Biroul Executiv Central al judeţene, generalul Tănase a cu sprijinul cadrelor didactice, a Asociaţiei Naţionale Cultul iniţiat o adevărată campanie susţinut acţiunile de restaurare Eroilor “Regina Maria” deplânge pentru cunoaşterea şi luarea în a monumentelor eroilor, dar şi moartea generalului de brigadă evidenţă a tuturor monumentelor de construire de monumente în

46 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 IN MEMORIAM

Sincere condoleanţe familiei Tudor Vladimirescu; Un general îndoliate! francez pentru România Mare, Vreme de aproape 25 de ani în Henri Berthelot; Lista cu ostaşii fruntea filialei judeţului Maramureş români din Divizia 7 Infanterie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Roman şi alţii înmormântaţi “Regina Maria” - s-a numărat printre în Cimitirul din Baia Mare; membrii fondatori ai acesteia, la Memoria Martirilor; Voluntari 25 noiembrie 1991 - colonelul în maramureşeni pe fronturile de la retragere dr. Aurel Vaida lasă o Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz (vara amintire frumoasă, cu adevărat anului 1917); Bogdan Voievod de Colonel în retragere înnobilată de exemplul de hărnicie Maramureş, întemeietorul statului dr. Aurel Vaida şi tenacitate pe care ni l-a dat în feudal Moldova. toată perioada cât s-a dăruit cinstirii Încă de la înfiinţarea revistei Biroul Executiv Central al memoriei eroilor. Din multele ore «România eroică» a fost prezent Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor petrecute în biblioteci şi arhive, dar cu articole şi studii în paginile «Regina Maria» anunţă cu regret şi pe meleagurile Maramureşului sale şi, mai ales, a susţinut, din încetarea din viaţă, în ziua de 8 natal veneau erudiţia, iubirea de modestele-i resurse financiare, ianuarie 2015, a colonelului în ţară şi respectul pentru adevăr ale editarea acesteia, fiind unul dintre retragere dr. Aurel Pavel Vaida acestui bărbat şi luptător, care a ştiut entuziaştii săi susţinători. (născut la 25 martie 1927), veteran să poarte cu demnitate uniforma de Pentru devotamentul şi de război, preşedintele Filialei ofiţer al Armatei Române. dăruirea sa în folosul urbei, al judeţului Maramureş a Asociaţiei Doctor în istorie, a lăsat câteva istoriei şi societăţii române, a fost Naţionale Cultul Eroilor “Regina lucrări şi studii de mare valoare declarat Cetăţean de Onoare al Maria”. documentară: Revoluţia de la 1848- oraşului Baia Mare. A fost înmormântat duminică, 1849 din nordul Transilvaniei; Martirii În 2005, la propunerea 11 ianuarie 2015, în satul Borcut, Lăpuşului, 5 decembrie1918; Atanasie conducerii Asociaţiei Naţionale judeţul Maramureş, alături de Başotă Moţ Dâmbu, tribunul de la Cultul Eroilor «Regina Maria», a strămoşii şi de consătenii săi. Zagra; Dr. Vasile Lucaciu în alegerile fost distins cu Ordinul «Meritul Dumnezeu să-l aibă în pază! de la Lăpuş; Un om peste timpuri, Cultural» în grad de Cavaler. n comunele în care nu existau opere A fost declarat Cetăţean de puterea să ducă mai departe comemorative de război. Onoare al municipiului Târgovişte. modelul Tatălui lor. Generalul Tănase va rămâne Dar cu adevărat înduioşător Un vechi proverb românesc în istoria publicisticii româneşti şi emoţionant până la lacrimi spune: omul sfinţeşte locul! Un ca fondator al revistei „Eroica”, este faptul că, în cei 20 de ani asemenea om a fost generalul publicaţia filialei judeţene, pe care de activitate pentru Eroii Patriei, Tănase! a dus-o - numai Dumnezeu ştie Generalul a avut alături, cu inima Prin moartea generalului cum! - în al 17-lea an de existenţă. şi cu sufletul, pe distinsa lui soţie, Constantin Tănase, Armata Revista a fost tipărită, an de an, Doamna Maria Tănase, şi pe cei doi Română şi Asociaţia Naţională cu ajutorul sponsorilor, pe care feciori, care, nu o dată, au susţinut Cultul Eroilor “Regina Maria” pierd numai generalul Tănase reuşea financiar acţiunile tatălui lor şi l-au un ofiţer de excepţie, un specialist să-i înduplece să dea „Un leu încurajat în momentele grele ale desăvârşit, dar şi un patriot pentru Eroica”! Prin scrisul său, prin vieţii. Toată compasiunea noastră adevărat. îndemnurile sale, generalul Tănase a Doamnei Maria Tănase şi minunatei fost un apărător tenace al tradiţiilor familii Tănase, aflată în cel mai A fost înmormântat duminică, româneşti şi al onoarei militare. greu moment al existenţei sale. 22 februarie a.c., în Cimitirul A fost distins cu Ordinul “Meritul Nutrim convingerea că, prin feciorii Central din Târgovişte. Sincere Cultural” în grad de Cavaler. generalului, familia Tănase va avea condoleanțe familiei îndoliate! n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 47 FIŞE DE DICTIONAR

DE A CUCERI ORAŞUL GIURGIU ÎN LUPTA DE LA 26 AUGUST 1944 Deasupra plăcii a fost aşezată o cruce din marmură. Monumentul a fost mult timp Obeliscul degradat, vandalizat, lăsat în părăsire. Recent – în iulie 2014 – prin grija Primăriei Municipiului Giurgiu, monumentul a fost eroilor români restaurat. Filiala judeţului Giurgiu a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor După actul de la 23 august „Regina Maria” a făcut demersuri 1944, când România a trecut de în acest scop. Salutăm această partea coaliţiei antifasciste, au realizare şi o apreciem la justa ei avut loc lupte puternice în toată valoare. ţara între armata germană şi cea Acum, la 70 de ani de la română. Giurgiu nu a făcut excepţie. glorioasele lupte monumentul Au avut loc lupte pentru eliberarea are din nou înfăţişarea meritată. oraşului. Ele au culminat în ziua Într-un viitor apropiat trebuie de 26 august când oraşul a fost luată în considerare înscrierea bombardat de artileria germană. În pe Monumentul din Parcul Alei a parcul Alei, ostaşii români au reuşit numelor eroilor giurgiuveni care au să oprească şi să respingă ofensiva căzut în august 1944. Iată numele trupelor germane. Armata sovietică lor: locotenent colonel Târcă Ion, - care s-a comportat ca o armată de comandantul subzonei de apărare ocupaţie - a pătruns în oraş abia în pasivă Giurgiu, rănit în luptele de septembrie 1944, neavând niciun stradă, ulterior ucis în Cehoslovacia, rol în eliberarea lui. în fruntea regimentului pe care Un monument amplasat în Parcul îl comanda; sublocotenentul Alei aminteşte celor de azi de jertfele Ivănescu Vasile, rănit grav în înaintaşilor. Pe un postament de timp ce comanda campania de plan pătrat, în două retrageri, mitraliere din faţa canalului Sf. din beton armat, se află un soclu Gheorghe; soldatul Neagu Paul, din paralelipipedic, masiv, din piatră Letca Veche; soldatul Brănduşescu albă, surmontat de o coloană au fost înlăturate. (Ele se păstrează Florea, din Vânătorii Mici; soldatul înaltă, de forma unei prisme ca un memento al vremurilor Barbu Alexandru, din Comana; pătrate, din blocuri din piatră albă. apuse la Muzeul judeţean „Teohari soldatul Muscalu Constantin, din Tot ansamblul măsoară 7 metri. Antonescu” Giurgiu). Oinacu, soldatul Oarnă Alexandru, Până în decembrie 1989 A fost montată o nouă placă din Vânătorii Mari. monumentul purta o placă cu din marmură având dimensiunea Se cuvine, de asemenea, ca un text, care era, parţial, contrar de 80 x 60 cm cu următorul text ce alături de aceştia să fie amintiţi şi: adevărului istoric: „Glorie eternă corespunde în totalitate adevărului Marinescu Vasile, erou al luptelor ostaşilor armatei sovietice şi române istoric: navale din Canalul Plantelor, care şi-au dat viaţa în lupta pentru GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR Velicu Alexandru, Radu Vasile, eliberarea patriei noastre”. De ROMÂNI Medeşan Ion, militari şi locuitori asemenea, la partea superioară a CARE NU AU CEDAT care, cu arma în mână, şi-au coloanei, în retragere, era fixată ÎN FAŢA SUPERIORITĂŢII adus o contribuţie importantă la o stea din metal în cinci colţuri, INAMICULUI înfrângerea unui duşman mult mai vopsită în roşu. ŞI AU RESPINS numeros. n În 1990 vechea placă şi steaua ÎNCERCAREA ARMATEI GERMANE Mircea ALEXA

48 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 MERIDIANE Cimitirul militar german din La Cambe

O viaţă printre monumente, arhitecta Eugenia Greceanu a notat tot ce i s-a părut interesant despre arhitectura întâlnită în călătoriile sale prin ţară sau prin străinătate, fie că a fost vorba de biserici fortificate din Transilvania, de catedrale din Franţa sau de case din Botoşani, Roman, Piteşti, Hereşti... De multe ori s-a oprit şi în preajma operelor comemorative de război - cimitire, obeliscuri, troiţe - pentru a le admira sau pur şi simplu pentru a se ruga pentru sufletele celor morţi în războaie, ea însăşi fiind orfană de Printre locurile care i-au rămas americain. Ces dépouilles furent război şi, de vreo câţiva ani, văduvă în memorie se află şi cimitirul exhumées et transportées aux de veteran de război. militar german din La Cambe, Etats-Unis. Allemand depuis 1948, Franţa. Aici a fost impresionată de il regroupe plus de 21 000 tombes. starea de întreţinere impecabilă şi Mélancolique dans sa rigueur, il est de numărul mare de turişti care vin celui de soldats qui n’avaient pas să se reculeagă la mormintele celor tous choisi ni la cause, ni le combat. peste 21.000 de militari germani Eux aussi ont trouvé le repos dans morţi în vara anului 1944, în timpul notre terre de France. debarcării aliaţilor în Normandia. Se spune că toate crucile de la În acelaşi pământ al Franţei, până căpătâiul mormintelor au fost în 1947, cimitirul a fost american. făcute din lut, din pământ adus din Aceste rămăşiţe pământeşti au fost Germania de familiile şi prietenii exhumate şi transportate în Statele soldaţilor îngropaţi, pentru a nu-i Unite. German începând din 1948, lăsa să se odihnească în pământ cimitirul adăposteşte peste 21 000 străin... Dulce iluzie! de morminte. Melancolic în rigoarea La intrarea în acest cimitir uriaş sa, este cimitirul unor soldaţi care nu se afla o inscripţie (poate că se toţi aleseseră nici cauza, nici lupta. mai află şi astăzi) pe care Eugenia Şi ei au găsit odihna în pământul Greceanu a transcris-o cuvânt cu nostru, al Franţei. cuvânt: Dans la même terre de France, Gestul Franţei este gestul jusqu’en 1947, le cimetière fut tuturor popoarelor civilizate! n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 49 STROFE

Limba noastră îi aleasă Limba Să ridice slavă‘n ceruri Să ne spue ‘n hram ş’acasă noastră Veşnicele adevăruri. Limba noastră-i limbă sfântă, de Alexei Mateevici Limba vechilor cazanii, Care-o plâng şi care-o cântă Limba noastră-i o comoară Pe la vatra lor ţăranii. În adâncuri înfundată Un şirag de piatră rară Înviaţi-vă dar graiul, Pe moşie revărsată. Ruginit de multă vreme, Ştergeţi slinul, mucegaiul Limba noastră-i foc ce arde Al uitării care geme. Într-un neam ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ştergeţi piatra lucitoare, Ca viteazul din poveste. Ce din soare se aprinde Şi-ţi avea în revărsare Limba noastră-i numai cântec, Un potop nou de cuvinte. Doina dorurilor noastre. Roiu de fulgere ce spintec Şi veţi plânge-atunci amarnic, Nouri negri, zări albastre. Că vi-i limba prea săracă, Şi-ţi vedea cât e de darnic Limba noastră-i graiul pânii Graiul ţării noastre dragă. Când de vânt se mişcă vara; În rostirea ei, bătrânii Răsări-va o comoară Cu sudori sfinţit-au ţara. În adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Limba noastră-s vechi isvoade, Pe moşie revărsată. n Povestiri din alte vremuri; Şi cetindu-le ‘nşirate Te ‘nfiori adânc şi tremuri.

50 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 STROFE

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 51 VITRINA CU CĂRŢI

O rubrică prezentată de General de brigadă (r) Grigore Buciu care foarte probabil era solicitat în acest scop şi de ceilalţi care Eroilor (dau această denumire făceau propuneri. Până în 1948 pentru a generaliaza) şi Comisia ponderea cea mai mare o deţineau Memoria de Nomenclatură a municipiului, generalii şi ofiţerii, desigur. După într-o amplă şi susţinută campanie această dată, odată cu desfiinţarea străzilor de imprimare în conştiinţa Aşezământului Naţional “Regina cetăţenească a numelor celor Maria” pentru Cultul Eroilor, Aurel Ionescu, Străzi ce au făurit istoria românească sarcina de propunere şi avizare prin sacrificiu. Astfel, o mulţime revine aparatului politic din din Bucureşti şi numele de bulevarde şi străzi care aveau armată, care operează pe criterii lor. Nume de militari şi denumiri fără importanţă, anoste, de clasă, care aduce în prim-plan eroi, Editura Vremea, sau fundături fără nume, au primit o multitudine de nume de soldaţi, nume de eroi militari şi civili. gradaţi şi subofiţeri. Evident că Bucureşti, 2014. Propunerile le-au făcut asociaţiile, aceste atribuiri se referă numai la altele s-au făcut în mod oficial cei căzuţi în Războiul Antifascist, Cartea inginerului Aurel cu prilejul unor evenimente, iar ceilalţi fiind cu totul ignoraţi, Ionescu este continuarea unei unele, nota bene, au fost făcute deoarece comiseseră crima de a fi iniţiative mai vechi, materializată de locuitorii unei străzi sau cartier trecut Prutul ca să atace Uniunea în primul volum, în care autorul pentru a omagia numele unuia Sovietică. Această situaţie s-a s-a ocupat de străzile bucureştene dintre ei, care şi-a dat viaţa pentru păstrat până după Revoluţia ce poartă numele unor aviatori. ţară. din decembrie 1989, Aceea a apărut în 2013, în colecţia Imprimarea când s-au adăugat în “Planeta Bucureşti”. Nu e un simplu eroismului de război nomenclatura stradală dicţionar, sau dacă îl încadrăm în a început însă mai 198 de soldaţi, gradaţi, această categorie, e vorba de un demult, după Războiul subofiţeri, 116 ofiţeri, dicţionar explicativ cu istorii şi de Independenţă, dintre care 36 de adnotări despre evoluţia numelui când importante generali. În total, 314 de străzi, despre biografia şi faptele artere bucureştene nume au fost atribuite eroice, acolo unde s-a putut, ale au primi numele unor în 2001. Intrau astfel în militarilor şi eroilor. localităţi bulgăreşti, istoria stradală şi multe Fără îndoială că toate numele unde armata română nume de militari care au de militari aparţin unor eroi, fie că a făcut fapte de căzut eroic pe frontul din au căzut pe front, fie că nu, dar care vitejie deosebite: Răsărit, ori s-au distins în au jucat un rol important în luptele Calea Griviţei, Calea mod deosebit prin fapte pentru ţară, în războaiele istoriei Plevnei, apoi Calea Dorobanţilor, de bravură. moderne a României. Calea Victoriei etc. Ultimele două Din păcate, după 1945, Pentru a ne oferi un tablou exemple sunt generice, dar se chiar în condiţiile în care erau cât mai complet al problematicii, înscriu în aceeaşi idee. vizaţi doar cei ce luptaseră în autorul a întreprins o laborioasă Autorul acestei lucrări de Vest, datele despre biografia lor muncă de cercetare în Arhivele referinţă notează şi evoluţia şi faptele pentru care au fost Naţionale, Arhivele Primăriei acestor denumiri, semnalând, nominalizaţi sunt extrem de sărace Municipiului Bucureşti şi din alte de fapt, greşelile de scriere a sau aproape inexistente. Acest surse: cărţi, articole, hărţi şi planuri numelor, alteori de interpretare lucru îl menţionează şi autorul ale oraşului, albume. În unele cazuri a personalităţii, ceea ce arată lucrării, motivând în mod realist s-a apelat pentru date la urmaşii neseriozitatea abordării ştiinţifice. dezechilibrul de informaţie dintre celor care au dat nume unor străzi Aurel Ionescu ne spune că după unii, foarte cunoscuţi, şi alţii, din Bucureşti. Primul Război Mondial atribuirea rămaşi tot “anonimi” chiar şi după După Primul şi al doilea război de nume de eroi militari se făcea în atribuire. mondial a existat o cooperare urma recomandărilor Marelui Stat Este un câmp de cercetare strânsă între Asociaţia Cultul Major din Ministerul de Război, pentru compartimentul de tradiţii

52 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 VITRINA CU CĂRŢI din Statul Major General, pentru lucru, ci doar să se spovedească Oficiul Naţional pentru Cultul înainte de marea plecare, prin Eroilor şi pentru istoriografia Orfan de război care să rămână în urma sa acest militară, în general, ca părţi oficiale adevăr existenţial, de care chiar ale unor instituţii publice. în 1917, erou în avem nevoie. Autorul nu face Graba care caracterizează lumea decât să răspundă unei provocări contemporană a mai creat un a nepoţilor, iar rezultatul este un neajuns, pentru cetăţeanul curios. al doilea război document, o mărturie ce se adaugă Şi anume: schimbarea plăcuţelor multor altora după unica dramă a cu denumiri de străzi, în intenţia de poporului român - războaiele de a le da o faţă mai comercială, s-a mondial apărare naţională. făcut cu o simplificare a informaţiei Sandu Cernat este orfan de dusă la maxim. Astfel apare doar Mr. (r) Sandu V. Cernat, război. Tatăl lui a căzut în august numele şi gradul şi nimic altceva, Prizonier în lagărele 1917 la Mărăşeşti. Copilul născut nici un indiciu când, unde, de ce a în noaptea de Înviere 1914 nu l-a căzut. sovietice, Editura Corgal cunoscut. I-a citit numele pe placa Cineva mi-ar putea reproşa că Press, 2008 eroilor din Mausoleu. am pretenţia exagerată de a învăţa A avut o copilărie tristă. Transformat în slugă de tatăl vitreg, istoria pe stradă. Poate da, la prima Copleşit de greutatea unor este aruncat de colo-colo, alinare vedere. Dar, dacă în şcoală nu se amintiri pe care nu le mai putea găsindu-şi doar la bunic. Îi place învaţă, părinţii nu o ştiu, copiii n-au duce, dar nici uita, Sandu V. Cernat să înveţe, dar îl copleşesc treburile timp, n-au chef, nu sunt interesaţi, a început să povestească nepoţilor la care este pus până la epuizare. autorităţile publice sunt guvernate săi. Ei l-au înregistrat apoi au Mama vrea să-l salveze şi-l trimite la de preţul de cost care omoară transcris, au cizelat şi corectat, având grijă să nu se altereze un frate al ei, subofiţer la o unitate ideea, ce ne facem? din Oradea, cu gândul să-l dea la Şi aşa omul simplu nu prea esenţa şi a rezultat această carte, apărută prin grija inginerului Liceul militar din Tg. Mureş, unde are habar ce s-a întâmplat la 1 ar fi avut prioritate la admitere, Decembrie, ce a fost la 9 mai, şi asta Ion-Jean Necşoiu. Acest omagiu postmortem adus eroului lor de ca orfan de război. Nu are noroc. în mai multe rânduri, ce aniversăm Altcineva cu pile intră în locul lui. pe 24 ianuarie etc. Dacă totuşi cei dragi din familie se adaugă recunoaşterii pe care Sandu Cernat Intră la Liceul „Emanoil Gojdu” din căutând o stradă află o informaţie Oradea. Din păcate, devine slugă în minimă şi esenţială, mai învaţă ceva a primit-o după revoluţia din decembrie 1989, când a primit casa unchiului care îl exploatează despre istoria neamului din care se medalia „Veteran de Război” şi a la maximum. Îl salvează un vecin trage, poate şi el spune ceva despre fost avansat la gradul de maior în care-l duce la un orfelinat. strada «Ştefan Furtună», soldat, pe rezervă, iar municipiul Oneşti, în Rămâne pe drumuri căci care stă. care trăia, l-a declarat Cetăţean de orfelinatul se desfiinţează, se Împlinirea a 100 de ani de la Onoare. suspendă şi indemnizaţia pentru înfăptuirea Marii Uniri este un Este o carte despre sine şi orfani. Copil al nimănui printre foarte bun prilej de a propune destinul său prin lume, ce oscilează străini, cu numele tatălui scris numele unor eroi ai neamului între memorialistica propriu-zisă printre eroii Patriei pe o placă rece. nostru, legate în special de fiecare - nefiind însă un jurnal cu notări Cuminţenia şi notele bune îl localitate, pentru a fi atribuite zilnice ori periodice - şi romanul salvează, face meditaţii cu doi unor străzi cu nume absolut de mică dimensiune. Această elevi, nepoţi ai unui colonel, contra banale: Alizeului, Bujoreni, Lalelei, ultimă caracteristică este conferită masă şi casă. Nu stă prea mult în Odoreului, Orhideii etc. de calitatea de povestitor şi de această situaţie, colonelul se mută În concluzie, inginerul Aurel fluiditatea remarcabilă a exprimării. la Bucureşti, dar îl ajută să devină Ionescu ne-a oferit o meritorie Este vorba de viaţa trăită, dar copil de trupă la un regiment. carte de referinţă, documentată excepţionalitatea personalizată a Se întoarce acasă şi se înscrie ştiinţific, extrem de utilă pentru cei acesteia face din autorul textului la Şcoala Superioară de Comerţ ce iubesc Bucureştiul şi vor să-i ştie un veritabil personaj literar. din bacău, anul III, continuând istoria şi evoluţia. n El nu-şi doreşte, desigur, acest ce începuse la Oradea. Din lipsa

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 53 VITRINA CU CĂRŢI banilor a întrerupt şcoala şi se Curtea Marţială, găsit vinovat nici efectivele. Se apelează la gurile întoarce la Oradea, se înscrie şi condamnat la moarte prin de canal pentru adăpost dinspre voluntar în Regimentul 33 împuşcare. Pedeapsa se execută Volga. Comandantul Diviziei 20 Artilerie şi-şi continuă studiile imediat. „Acesta a fost singurul caz Infanterie fuge cu avionul şi-şi civile. Face Şcoala de Subofiţeri de viol de care am aflat în toată părăseşte trupa, generalul Romulus şi Administraţie Bucureşti, se perioada cât am fost pe front”, Dimitriu îi ia locul. căsătoreşte, e încadrat într-o subliniază autorul. Acest lucru ne Încercuiţi, măcelăriţi, înnebuniţi unitate din Ardeal. Vine Dictatul de confirmă cât de mare era stricteţea de foame şi frig, cu orice legătură la Viena, vine războiul, are un fiu, respectării de către trupele române cu restul armatei ruptă, părăsiţi vine ordinul să treacă Prutul. pe a populaţiei, faţă de care erau de aliaţii şi ei într-o situaţie 19 martie 1942 este la Odessa. Se obligate de ordinele Mareşalului să disperată, fără absolut nicio şansă, ocupă de asigurarea subzistenţei se poarte omeneşte şi cuviincios. acceptă capitularea propusă pentru soldaţii din linia întâi. Sunt episoade în carte din care de ruşi şi sunt luaţi prizonieri. Divizia 20 Infanterie din care făcea reiese relaţia lui cu localnicii, În timp ce se predau, nemţii îi parte este încercuită la Cotul inclusiv cu un primar dintr-o atacă cu brandurile. S-au târât Donului, şi el este luat prizonier. A comună situată la capul podului de spre liniile ruseşti, însoţiţi de stat prins trei ani şi şapte luni şi a vase peste Don, pe unde coloana soldaţii ruşi, printre mormane de fost printre puţinii lui trecea în mod frecvent. cadavre îngheţate. Niciunul dintre dintre camarazii lui Subofiţerul se deplasa beligeranţi nu luase până atunci de front care s-a din spatele frontului cu prizonieri, «noi nu luam prizonieri întors acasă. coloana de subzistenţă a pentru că nu aveam cu ce-i hrăni». A fost reintegrat diviziei, formată din vreo Ruşii luau numai grupuri mari şi în armată, dar 200 de maşini încărcate numai după negocieri. Toţi ceilalţi armata populară cu provizii. Cooperează care opuneau rezistenţă erau de tip nou care bine cu unităţile germane, împuşcaţi. se forma în acei alteori sunt incidente, Marşul prizonierilor e cumplit. ani, ostilitatea rezolvate amiabil în cele Cei care se culcă pe jos epuizaţi manifestată faţă din urmă. nu se mai scoală. Se merge zi şi de el, fiindcă Atmosfera de la noapte, pe jos, se sprijină cum luptase pe Stalingrad este surprinsă pot, se trezesc reciproc, pentru a teritoriul sovietic, sugestiv şi lapidar. nu muri. Cei care cad obosiţi din îl dezamăgesc Liniile de aprovizionare coloană sunt împuşcaţi în cap de profund. Părăseşte această întrerupte, nemţii nu dădeau nimic, grupa de soldaţi ruşi din ariergardă. instituţie şi se angajează în viaţa se ocupau numai de ai lor. Militarii Ruşii din escortă merg călare. civilă. Rămâne însă cu amintirile de luptă cu ce au pentru a rezista Sandu Cernat e salvat de la moarte pe front şi cu cele două medalii de asaltului şi gerului cumplit. Caii de un camarad subofiţer care îl cară război acordate ca recunoaştere mor toţi din lipsă de furaje, oamenii în cârcă câteva ore, timp în care a meritelor sale în momentele apelează la această sursă de hrană. el se reface dormind. Minunată critice de pe front: „Bărbăţie şi Cei slabi şi răniţii mor de foame dovadă de omenie. Apoi vine Credinţă”, clasa I, şi „Crucea Serviciu şi ger. 72 de zile de încercuire în rândul binefăcătorului să fie dus pe Credincios”, cu spade, clasa I. aceste condiţii. Unii soldaţi din linia braţe de camarazi. Sandu Cernat releatează un întâi au dezertat din cauza foamei După vreo 2-3 zile li se dă prima caz petrecut în oraşul Izium, şi frigului, Se stătea sub cerul liber, raţie de mâncare, cu prilejul unei pe Doneţ, în vara anului 1942. la - 45ºC, pământul era atât de staţionări. Era un lagăr improvizat. Trupele române înaintau spre îngheţat încât nu se puteau face „În circa două săptămâni, toată est în urmărirea celor sovietice. adăposturi. În cele din urmă nu mai curtea lagărului... era complet O profesoară localnică se era loc. Orice nou-venit era primit blocată cu cadavre despuiate, pe plânge conducerii unităţii că a cu ostilitate. Un rătăcit de unitatea care nimeni nu le mai lua în seamă.” fost brutalizată şi violată de un sa e dat afară noaptea şi dimineaţa Ce era de nefolosit era pus pe ofiţer român şi cere pedepsirea e găsit îngheţat în picioare, foc, restul se utiliza. Se apreciază lui. Cele spuse de femeie se rezemat de ceva. Unităţile nu-şi că la începutul lui februarie erau adeveresc, ofiţerul e cercetat de mai pot păstra organizarea strictă, 14 000 de prizonieri, dintre care

54 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 VITRINA CU CĂRŢI până în martie au murit vreo pesmeţi şi o scrumbie sărată pe zi retragerea japonezilor de la graniţa 10 000. Grămezile de cadavre de persoană cerea apă, oricât de manciuriană, spre vest, în sudul neîngropate erau înalte de 10 puţină ar fi fost. Kazahstanului, unde este triat şi metri! Supravieţuitorii primeau o Au ajuns într-o pădure, într-un trimis la muncă în sud, spre China, dată pe zi o juma de litru de supă lagăr folosit pentru deportaţii ruşi în Munţii Tian-Şan. Aici va lucra de tărâţe şi două sute grame de din 1917-1920. Nici nu mai era pe tarlalele de bumbac ale unui pâine. Plini de păduchi, epuizaţi nevoie să fie păziţi. Haitele de lupi îi sovhoz, până când se va hotărî de foame şi frig, încep a fi scoşi la atacau pe cei răzleţi ori pe fugari. eliberarea sa, în 20 septembrie muncă. Abia pe 8 martie o comisie Au stat „în refacere”, adică 1945, când pleacă spre casă, de medici îi examinează, nu pentru nefăcând nimic, vreo lună de zile, trecând printr-un lagăr de refacere a le stabili afecţiunile, ci pentru a-i apoi au început să construiască din Caucaz. Nu pleacă însă toţi tria pentru muncă. Din 11 ofiţeri nişte cazemate. Erau undeva, în românii, ci numai cei care nu sunt şi subofiţeri din grupul lui Cernat, apropiere de Manciuria ocupată de apţi de muncă. Au plecat 73 de capitulaţi în 28 ianuarie, în martie japonezi. prizonieri, după ce comandantul mai erau doar 5, dintre care unul Cernat împreună cu doi le-a spus că deşi sunt nişte criminali aproape muribund. nemţi are o tentativă de evadare ai poporului sovietic acsta i-a iertat Timp de 19 zile merg în vagoane nereuşită. E prins şi încarcerat şi pot pleca în ţara lor. Un camarad de marfă, neîncălzite evident, până după o bătaie soră cu moartea. a murit pe drum. „Din cei 7000 dincolo de Munţii Urali, în condiţii Se îmbolnăveşte după două zile, de ostaşi ai Diviziei 20 Infanterie, de iad. Cei care mureau, în special dar e salvat de la moarte şi carceră prinşi în încercuire, am fost făcutţi de tifos, erau aruncaţi din tren. de o doctoriţă, fostă prizonieră prizonieri cam 400, din care ne-am Au primit apă de băut doar de la germani, capturată de ruşi întors în patrie puţin peste 72, toţi patru ori, la care nu ajungeau şi cei şi deportată ca pedeapsă că a bolnavi de mizerie fiziologică” îşi suferinzi. De sete lingeau pereţii fost prinsă şi a „intrat în serviciul încheie prizonieratul Sandu Cernat. umezi ai vagonului sau uneori îşi inamicului”. A supravieţuit! Şi ne-a lăsat o beau urina. Hrana formată din doi Lagărul este mutat, după mărturie cutremurătoare!n

Doamna Asan Neugis, directoarea bibliotecii, a vorbit despre războiul de acum o sută de ani, al cărui tăvălug a Lecţie de istorie ajuns şi pe pământurile dobrogene. Profesorul de istorie Gafar Ekrem a invocat dragostea, grija şi respectul faţă de la Medgidia înaintaşii noştri, indiferent de religie şi etnie, care au murit pe câmpurile de luptă. Colonelul Remus Macovei a făcut O excelentă lucrare despre războiul balcanic (1913) un apel la neuitarea de sine, la aducere aminte a celor şi prima conflagraţie mondială a fost lansată, în această care au luptat sub steagurile regimentelor şi diviziilor şi vară, la Medgidia. Cartea - Medgidia la începutul secolului au sângerat pe câmpurile de bătălie în numele libertăţi XX şi campaniile militare din 1913 şi anii 1916-1919 - a naţionale şi cu nădejdea împlinirii unităţii naţionale. apărut din peniţa domnului Adrian Ilie, profesor de istorie Primarul, domnul inginer Marian Iordache, a mulţumit la Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu” din autorului pentru felul în care a sistematizat Medgidia. Evenimentul a fost găzduit de conţinutul istoric al evenimentelor atât de Casa de Cultură „I.N.Roman”. Au fost de faţă importante din zona Dobrogei. Locotenentul primarul ing. Marian Iordache, colonel (r) (r) Traian Nichita a acordat o Diplomă de Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei excelenţă, din partea Asociaţiei Cultul Eroilor Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Medgidia, autorului Adrian Ilie pentru efortul filiala Constanţa, locotenent (r) Nichita de a concepe şi realiza o asemenea lucrare. Traian, preşedintele subfilialei Medgidia, şi Toată această întâmplare culturală s-a a altor invitaţi de seamă. încheiat cu un miniconcert susţinut de Evenimentul a debutat cu un recital Grupul vocal - fraţii Roman, elevi ai colegiului de poezie, susţinut de elevii Muslim „Nicolae Titulescu”. Cântecele lor au făcut să Gamze, Moise Bianca şi Schitea Ramona, vibreze inimile celor prezenţi. (Nichita N. din clasa a XII-a, liceul „Nicolae Bălcescu”. Traian) n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 55 VITRINA CU CĂRŢI

pentru care merită mulţumiri cu prisosinţă”. Le Caracalul şi adăugăm şi pe ale noastre, ştiut fiind cât de rarisime monumentele sale sunt gesturile de mecenat în ziua de azi. Salutăm cu bucurie, dar Caracalul din zilele şi cu speranţă orice act de noastre păstrează, cultură care ne ajută să nu spre onoarea şi lauda ne uităm trecutul şi eroii. Cu locuitorilor săi, monumente, bucurie, pentru că avem de-a statui, busturi şi plăci face cu un adevărat eveniment comemorative care locuitorilor stabili care editorial: albumul Caracalul şi “vorbesc” celor care vor să le sunt mândri de urbea lor şi de monumentele sale. Monumente asculte şi să le admire despre viaţa culturală pe care o duc în de Eroi, Monumente Funerare, “personalităţi sau eroi ai belşugul manifestărilor ce se Monumente Comemorative, apărut neamului românesc şi ai locului, desfăşoară constant. Ele trec, însă în 2013, sub semnătura ing. reprezentanţi ai lumii culturale monumentele rămân spre mândria Cătălin Andronăchescu şi prof. şi politice care au avut un rol tuturor şi ele sunt bijuteriile care George Mihai, la editura Fundaţiei excepţional în frumuseţea şi îmbodobesc oraşul şi-l fac în mod “Universitatea pentru Toţi”, din importanţa crescândă a localităţii”. special atractiv în partea de sud a Slatina. Cu speranţă, pentru că Profesorul dr. Dorin Teodorescu, României.” nutrim convingerea că, văzând din care am citat mai înainte, Subscriu întrutotul aprecierii o aşa bijuterie de carte, se vor ne îndeamnă, în Argument, să prof. dr. Dorin Teodorescu şi-i felicit încumeta şi alţii a edita volume cunoaştem şi această dimensiune pe cei care s-au învrednicit să lase asemănătoare în judeţele şi în minunată a oraşului fiind că „autorii un semn de carte peste urbea din oraşele lor. Din capul locului se acestei tipărituri, împreună cu Câmpia Romanaţiului. Mulţumesc cuvine spus că această carte n-ar fi sponsorul patriot, au realizat un domnului colonel (r) Gheorghe văzut lumina tiparului, dacă n-ar fi compendiu al monumentelor Mateescu, care ne-a semnalat acest beneficiat, după cum se precizează caracalene ce oferă datele esenţiale album. Păcat că asemenea lucrări pe contracopertă, de “sprijinul total ale tuturor acestora şi stârneşte de valoare sunt editate în tiraje al omului de afaceri caracalean curiozitatea şi admiraţia atât a mici şi, din această cauză, rămân Marian Doldurea, prin deschiderea vizitatorilor acestui colţ special aproape necunoscute publicului domniei sale către actul cultural, de lume românească, cât şi a larg. (Dumitru Roman) n

fiilor comunei Pârjol care s-au de salutat şi, mai ales, de urmat. jertfit pe câmpul de onoare pentru Când toate localităţile ţării vor Pledoarie pentru Neam şi Ţară, avea câte o monografie, dar şi celor care, când toate familiile de strămoşii noştri din generaţie români vor avea propria în generaţie, lor genealogie, atunci Colonel Tc. (rtg.) Mihai din veac în se va putea spune că şi veac, şi-au pus noi, românii, am intrat în Purcaru, Cartea de Aur a mintea şi inima lumea civilizată. O lume comunei Pârjol din judeţul la propăşirea care îşi respectă trecutul Bacău, Editura Magic localităţii şi, mai ales, strămoşii! Print, Oneşti, 2014, 454 p. natale. Felicitări edililor Gestul care, ajunşi în fruntea Apărută sub egida Filialei colonelului (r) comunităţilor locale, Bacău “Colonel Corneliu Chirieş” a Mihai Purcaru, şi-au înţeles menirea de Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din arma adevăraţi gospodari! n “Regina Maria”, cartea este dedicată Tancuri, este D. Roman

56 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 VITRINA CU CĂRŢI

trădare sufletească şi morală. Basarabilor. „Istoria românilor fără Autorul menţionează în Vlad Ţepeş şi fără Ştefan cel Mare Atacul Cuvântul introductiv (Predoslovie) ar fi o pajişte cu mieluşei” - afirma că reconstituirea vieţii şi domniei la un moment dat filosoful Petre Voievodului Vlad Ţepeş, cu titlul Ţuţea, pe care-l citează autorul de noapte „Atacul de Noapte”, este realizată în romanului... trei volume: primul intitulat „Vlad În „Argument”, respectiv Ion Muscau, Atacul Vodă Drăculea”, cel de-al doilea: Postfaţa acestei lucrări semnată de de noapte - Vlad Vodă „Atacul de Noapte”, iar al treilea părintele Calistrat de la Mănăstirea Drăculea, Editura volum este intitulat „Izbândă şi Vlădiceni, un loc aparte îl ocupă un Danaster, Iaşi, 2014. Trădare”, unde descrie cea de-a Mesaj de înţelepciune ce reprezintă treia domnie, de la sfârşitul anului învăţămintele către generaţiile 1476, încheiată cu uciderea de azi şi cele viitoare adresat Renumitul şi prolificul scriitor mişelească a vrednicului domnitor. celor care nu au auzit bubuitul ieşean de romane istorice şi Pentru realizarea acestor tunurilor, n-au mai simţit ascuţişul monografii, Ion Muscalu, în ziua lucrări, autorul s-a documentat baionetei, mirosul prafului de Sfântului Ioan din anul 2014 şi-a din scrierile cronicarilor români şi puşcă şi nici nu au îndurat toate dăruit o nouă realizare editorială grozăviile războiului, suferinţele despre un moment important, de neînchipuit, durerea şi moartea celebru, al istorie noastre: „Atacul năprasnică. „Ne vine foarte uşor de noapte” al lui Vlad Vodă acum să coborâm chipurile Drăculea. voievozilor din tablourile votive Lectura romanelor sale şi ale mănăstirilor, să-i disociem participarea alături de domnia- de ctitoriile lor, să-i scoatem din sa la unele evenimente ştiinţifice tablouri şi icoane, din documente şi cultural-patriotice, în decursul şi manuale, pentru a le profana anilor, mi-au dat posibilitatea să memoria…”, aşa cum procedează în mă familiarizez cu acea „voroavă această perioadă unii detractori ai către cetitoriu” şi să subliniez, prin Neamului Românesc. intermediul acestor rânduri, crezul autorului în realizarea operei sale: „Am izvodit, iubite cetitorule, Ionel PINTILII această scriere nu dintr-o mândrie deşartă, ci din dragoste de adevăr De acelaşi autor: Piatra Şoimului şi din adâncă preţuire pentru unul - roman, 1991; Răpirea de la dintre cei mai însemnaţi voievozi străini, ale marilor istorici Nicolae Mănăstirea Căpriana - roman, 1998; români, vajnic luptător pentru Iorga, A. D. Xenopol, Ion Bogdan, Lupu Alb (Sfârşitul domniei lui Vasile credinţă, pentru neam şi ţară, Nicolae Stoicescu, I. C. Giurescu, Lupu) - roman, 2002; Hanul Răzeşilor cunoscut peste vreme sub numele Radu Florescu etc., precum şi - roman, 2003; Sub sabia cu straja-n de Vlad Vodă Drăculea sau Vlad din cercetările în teren, pe locul cruce, vol. I – Cetatea lui Duma Ţepeş”. desfăşurării bătăliilor. Negru - roman, 2003, vol. II - Bătălia În realizarea valoroasei sale Romanele lui Ion Muscalu de la Valea Albă - roman, 2004, vol. opere istorice, scriitorul Ion abundă de arhaisme şi expresii ale III - Bătălia de la Codrii Cosminului Muscalu este motivat de faptul timpului, care, însă, dau culoare (războiul de 13 ani) - roman, 2008; că, „pentru a şti cine eşti şi cine naraţiunii şi crează atmosferă de Osândă şi izbândă (Viaţa voievodului vei fi, trebuie mai întâi să ştii epocă. martir Miron Barnovschi) - roman, cine ai fost”, după cum afirma, la În cele douăzeci şi şapte de 2007; Vulturul Deşertului (Ioan- vremea lui, marele savant şi om episoade de reconstituire istorică, Vodă cel Viteaz şi obârşia neamului de vastă cultură Nicolae Iorga. De autorul surprinde fapte de arme, său), vol.I - Armeanul, 2011, Vol. II aceea, minimalizarea, negarea vitejii domneşti, grijile şi gândurile - Domnia, 2012; Noaptea de Rusalii importanţei şi memoriei valorilor care îl muncesc pe tânărul voievod (Gulagul românesc din Bărăgan) - istorice naţionale sunt acte de mare de a pune rânduială în Ţara mărturii, 2013. n

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 57 Caruselul PRESEI

a afla numele eroilor întinde pe 10 din cele 60 de pagini ale Arma Pontica constănţeni căzuţi sau revistei) nu pentru că aş fi căutat vreun daţi dispăruţi în dezastrul nume anume, ci pentru a-i înţelege nr. 1 (18)/2015 de la Turtucaia. O primă semnificaţiile. Prin simpla înşiruire a listă a eroilor constănţeni, numelor şi, mai ales, a profesiilor, lista Primul număr din acest dată la iveală prin hărnicia transmite o lecţie de istorie pe cât de an al revistei Arma Pontica - domnilor Remus Macovei, tragică pe atât de actuală: greul acestei 1(18)/2015 - se remarcă prin Gheorghe Tudoran, Aurel ţări l-au dus întotdeauna ţăranii, talpa diversitatea subiectelor, dar Buciu, Petre Bădău, Marin ţării, cum se spune în popor. Din cei şi prin consecvenţa cu care Voicu şi Dan Nicolau, 185 de morţi şi dispăruţi înscrişi pe redactorii săi aduc în atenţia este publicată în paginile această listă, 174 au trecut la rubrica cititorilor date şi mărturii primului număr din 2015 “profesie” cuvântul “plugar”! Ce se mai despre cei căzuţi pe câmpul de onoare. al revistei Arma Pontica. Am parcurs cu poate spune după acest cuvânt? (D.R.) Turtucaia e cu siguranţă un nume înfrigurare această lungă listă (care se n pe care românii îl evocă cu durere. În toamna anului 1916, în capul de pod de la Turtucaia, armata română a suferit o mare înfrângere. Dezastrul de “Eroii Neamului” nr. 3- 4 la Dunăre a fost începutul sfârşitului. Aici au murit peste 7000 de militari, iar (21-22), noiembrie 2014 28 500 au fost luaţi prizonieri. În jur de Periodicul de educaţie patriotică şi cinstire a 3500 de militari au reuşit să se salveze, eroilor neamului, editat de Filiala Iaşi a Asociaţiei refugiindu-se la Olteniţa sau la Silistra. Naţionale “Cultul Eroilor” (devenită între timp Mulţi dintre ei au fost constănţeni. Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”), oferă cititorilor un sumar Acest amănunt i-a determinat cu teme de actualitate şi de interes pentru cititorul pasionat de istoria şi pe câţiva inimoşi membri ai Filialei cultura românilor. Iată câteva titluri care, credem, vă vor trezi interesul Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul pentru publicaţia ieşeană: “Un monument viu lui Eminescu, un monument Eroilor “Regina Maria” să cerceteze în al neamului” (Aurel Pantelescu); Arhimandritul Eufrosin Poteca în cultura Arhivele Naţionale Constanţa pentru românească (dr. Vasile Diacon); Ai cui sunt morţii de sub crucea lui Ferenz? (Ionel Pintilii); Contribuţia românilor la îmbogăţirea patrimoniului spiritual universal (prof. dr. Victor Crăciun); Personalităţi emblematice în cultura franceză şi română (academician Constantin Gh. Marinescu); 95 de ani de Bacăul Eroic la înfiinţarea Societăţii “Mormintele eroilor căzuţi în război” (col. (r) ing. Ioan Timofte); Misterul morţii marelui patriot Mihai Eminescu (col. (r) drd. Ionel nr. 9 (anul V) 2014 Pintilii); Ziua Armatei României între ipostaze politizate şi mesaj identitar Din acest număr, am selectat pentru (Soldatul de Veghe, dr. Mircea Chelaru). n cititorii noştri relatările colonelului (r) Paul-Valerian Timofte despre cum a reuşit să identifice, la Madrid, Veteranul de război Ambroz Loghin, mormântul lui Constantin Bâzu Plăieşii nr. 6/2014 “Ultimul mohican din Osoi!”; Tănasă Cantacuzino, as al aviaţiei române, Alexandru: Muzeul meu este o pilot în ultima Din acest număr semnalăm părticică din istoria satului Mitocaş conflagraţie titlurile: Eroul Necunoscut (col. r. Constantin Crăciun); Originea mondială. Le (col. rtr. Constantin rusofobiei la români. De prezentăm, în Chiper); Mihai Eminescu, ce am ajuns să îi urâm pe continuare, cu înaintemergător pe calea ruşi? (col. r. Dan Crăciun); felicitările de făuririi României Mari (col. Comemorarea eroului poet rigoare adresate r. Neculai Niga); Ion Tobă sublocotenent post mortem colonelului Hatmanul, un erou uitat al Ioan Grosaru (ing. Gheorghe Timofte, României, ultimul străjer al Fron, primar Cornu Luncii, preşedintele lui Ştefan cel Mare; Pleacă-ţi prof. Daniel Davidel); Istoria Filialei judeţului Bacău a Asociaţiei fruntea în faţa Soldatului statuii “Grănicerul de veghe” Naţionale Cultul Eroilor „Regina Necunoscut (prof. Virginia din Fălticeni (prof. Tabarcea Maria”. n Bârleanu, Vadu Moldovei); Sergiu Ioan). n

58 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 Caruselul PRESEI

Cuza. În memoria acestui “General Eremia Grigorescu” (1994- Brăila Eroică eveniment, s-a stabilit ca 2000); Corpul 10 Armată Teritorial «Ziua Cercetaşului” să fie “Ştefan cel Mare” (2000-2003); Corpul 1 nr. 19/2014 sărbătorită, în fiecare an, la Armată Teritorial (2003-2008); Divizia 1 12 noiembrie. Infanterie “Dacica” (2008-2010); Divizia Revista Filialei judeţului La 155 de ani de la 2 Infanterie “Getica” (din 2010). Oare ce Brăila a Asociaţiei Naţionale înfiinţarea primei structuri va mai urma? Cultul Eroilor “Regina Maria” de cercetare din armata Un articol interesant, semnat de se remarcă, de fiecare dată, română, revista Brăila eroică, plt. adj. principal Dragoş Fătu, evocă printr-o tematică interesantă nr. 19, realizată în colaborare istoria cercetăşiei în România, asociaţie şi mai puţin cunoscută cu Batalionul 528 Cercetare de la a cărei înfiinţare s-au împlinit 100 cititorilor care n-au avut de-aface cu “Vlad Ţepeş” - felicitări de ani (1914-2014) şi care a constituit, armata. După un număr consacrat redacţiei pentru această iniţiativă! - în epocă (1914-1936), un adevărat prezenţei armei geniu pe meleagurile cuprinde în paginile sale o incursiune fenomen în rândul tinerei generaţii. În dunărene (despre care am scris la în trecutul unei specialităţi care a dat prezent, aflăm din articol, în România timpul respectiv), iată că numărul 19, numeroase jertfe umane, militari- sunt peste 2500 de tineri care îşi din 2014, este dedicat unei specialităţi eroi care şi-au asumat prin jurământ desfăşoară activitatea în 65 de grupuri, militare indispensabile, încă din cele misiunea de a lupta într-o tăcere aparţinătoare Organizaţiei Naţionale mai vechi timpuri, pe câmpurile de deplină şi a muri în anonimat. Oare câţi “Cercetaşii României”. Cam puţin, dacă luptă ale istoriei: cercetarea militară, oameni sunt capabili de un asemenea ne gândim că suntem ţara care şi-a pe care chinezul Sun-Tzî, autorul sacrificiu? desfiinţat serviciul militar obligatoriu. n celebrei lucrări “Arta războiului”, îi Astăzi, la Brăila, mai funcţionează fixa importanţa într-o singură frază: o singură unitate de cercetare. Este “Învaţă să-ţi cunoşti inamicul, întrucât vorba de Batalionul 528 Cercetare Mureşul Eroic nr. 2/2014 un inamic cunoscut este pe jumătate “Vlad Ţepeş”. Înfiinţată la 1 octombrie învins!”. Mai clar şi mai concis de atât 1968, în subordinea Diviziei 67 Filiala Judeţeană Mureş “General nu se poate! La noi, la români, prima Mecanizate, această unitate a Ştefan Guşă” a Asociaţiei Naţionale structură de cercetare - Secţia II cunoscut, de-a lungul timpului, Cultul Eroilor statistică militară şi studiul armatelor subordonări şi transformări diverse, “Regina Maria” străine, din Statul Major General - a în funcţie de schimbările şi reformele a trimis, spre fost înfiinţată la 12 noiembrie 1859, (uneori atât de păguboase) din informare, prin Înaltul Ordin de zi nr. 83, semnat armata noastră: Divizia 67 Mecanizată Biroului de domnitorul Alexandru Ioan “Siret” (1968-1994); Corpul 8 Armată Executiv Central, mare patriot român: ultimul număr Eroii Neamului Constantin Lucaciu; al revistei de Părintele Vasile Lucaciu, cultură istorică nr. 4 (21), 2014 omagiat de Octavian şi de cinstire Goga la moartea sa; a memoriei Editată de Asociaţia Legislaţia privind eroilor şi martirilor neamului. Din acest Civică “Tempora” Satu Mare învăţământul pentru număr, tipărit într-un tiraj de 300 de şi Asociaţia Naţională Cultul minorităţi în perioada exemplare, semnalăm câteva articole, Eroilor “Regina Maria” - Filiala interbelică. Studiu de sub deviza Asociaţiei: “Popor erou, Satu Mare, în colaborare caz: judeţul Satu Mare (I); popor martir”, astfel: articol aparţinând cu Muzeul Judeţean Satu Primul război mondial d-lui col. (r.) ing. Ioan JUDEA; “Să ne Mare, revista Eroii Neamului, serie trăit de un ţăran din Apşa de Mijloc- cunoaştem conducătorii prin fapte nouă, a ajuns la numărul 21. În cele Ucraina (III); Eveniment expoziţional bune închinate Eroilor şi Martirilor 72 de pagini, revista cuprinde un inedit la Satu Mare: “Francezi şi români neamului”; Scrisoare adresată sumar variat, din care vă propunem în Primul Război Mondial - 100 de primului-ministru Boc, în 2009, câteva titluri: Jurnalul cimitirelor ani de la izbucnirea Primului Război semnată de preşedintele de onoare şi monumentelor eroilor; Modele Mondial”; Antonescu - pro şi contra al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor creştine de eroism. Părintele Arsenie (XVIII); Un vrednic ostaş pentru istorie: “Regina Maria”, d-nul gl. bg. (r.) Petre Boca - 25 de ani de la trecerea sa la general maior (r) Victor Popescu STOICA; “In memoriam, septembrie cele veşnice; Ziua Armatei Române; (II); Un viitor pentru trecut. Ghid de 1944 - 1 septembrie - 5 octombrie Sătmăreni în Marele Sfat Naţional de bună practică pentru protejarea 2014”; Doina Iancului; Lt.dr. Emil A. n la Alba Iulia, 1 decembrie 1918; Un patrimoniului cultural (III). n Dandea, invalid de război.

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 59 Caruselul PRESEI

dat dispărut la Cotul Donului, în lui Dinu Noapteş: Dacă a văzut Mica Vrancea Eroică patruşdoi. Au povestit cei care - aşa-i spunea toată lumea mătuşii s-au întors din război că patru zile Catrina, femeia eroului Noapteş Stoica, nr. 4/2014 şi patru nopţi nu s-a văzu decât Dumnezeu s-o odihnească - şi a văzut că fum; aşa era lupta de aprigă şi au trecut doi ani şi el nu a venit acasă, Din sumarul acestui n-a mai ştiut om de om, român de s-a dus la Niţa şi „şi-a pus oglinzile” şi număr semnalăm român, vintilean de vintilean. De în oglinzi a văzut un mormânt şi lângă articolul profesoarei tata nu s-a mai ştiut nimic. După el un mormănaş de oase. Şi a înţeles Stana Georgescu- luptă nu l-a mai văzut nimeni; nici atunci că bărbatul ei e mort şi s-a apucat Apostu, de la Şcoala mort, nici viu. A fost cercetaş. Cine să-i facă cele trebuitoare pentru marea gimnazială „Regina ştie, poate l-au prins, l-au făcut călătorie. Mi-a spus că în sufletul ei Maria” din Vintileasca, Vrancea, una cu pământu... Sau poate a pierit plin nădejdea tot n-a murit şi câteodată se intitulat Dispărut la Cotul Donului. de răni, îngropat sub cizmele luptătorilor gândea că el tot s-o întoarce. Şi când era Autoarea readuce în atenţie problema şi sub copitele cailor... Cine ştie?...Mama bătrână uneori tot credea că va primi dispăruţilor pe front, evocând drama l-a aşteptat toate tinereţile ei şi el n-a vreo veste despre el... Veste n-a mai venit familiei lui Noapteş Stoica, soldat dat mai venit... Nu ştia: să-i facă pomenile, iar în 2005 Mica a murit. Cât era tânără dispărut în luptele de la Cotul Donului, ori ba? Că nu-i bine să-i faci pemeni au mai cerut-o unii de nevastă, că era în iarna anului 1942. La vârsta de 73 omului dacă el îi viu... gospodină, curată şi cinstită, da ea n-a de ani, Dinu Noapteş, unul din cei Până la urmă, Catrina Noapteş, vrut să se mărite, zicea că are patru copii patru orfani de război, îşi aminteşte: nevasta celui dispărut, a luat o şi dacă nu-i tatăl lor, cine poate să le Tata a fost infanterist şi cercetaş. A fost hotărâre. Povesteşte Veronica, soţia fie tată?! şi dacă i s-o întoarce rumânu- acasă, cum s-o găsească la altă poartă, dr. Ion Bulei); Maria, regina tuturor la altă casă... “Prahova Eroică” românilor (Laura-Noyemy Muşat); Excelentă evocare! Felicitări, Cuibul Prinţesei (col. Puiu Cujbă); doamna profesoară! n nr. 8/2014 Pregătirea ţării pentru război în anii 1914-1916 (col. Puiu Cujbă); Din sumarul acestui Copii şi mame în tranşee Galaţiul număr: Cultul eroilor, (prof. dr. Gheorghe Marinică); la ceas aniversar (col. Misiunea militară germană în Eroic Constantin Chiper); regiunea petroliferă Prahova Constantin Brâncoveanu (drd. Virgil Coman); Jertfele nr. 3/2014 - un mecena al culturii prahovenilor şi eroii comunei (prof. dr. Polin Zorilă); Păuleşti (ing. Constantin Editată de Culise diplomatice: Ilie); Monumentul eroilor Filiala Galaţi tratatul româno-austro- din Telega (prof. Gheorghe a Asociaţiei ungar (prof. univ. Bîlgă). n Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, revista Galaţiul Eroic este îl al treilea an de apariţie. Iată câteva La închiderea ediţiei titluri din sumarul nr. 3/2014: Un cetăţean italian a devenit membru Generaţii de eroi; Contribuţia Armatei la înfăptuirea şi apărarea al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” Marii Uniri din 1918; Ce moştenire Domnul Marco Baratto, din Italia, este pasionat de istoria românilor şi şi-a dedicat o parte lăsăm generaţiilor viitoare?; din timp identificării mormintelor militarilor români aflate pe teritoriul Italiei. Într-o scrisoare Proiectul “Memorie, Solidaritate, adresată asociaţiei noastre, domnia sa şi-a exprimat dorinţa de a deveni membru al Asociaţiei Pace”; Gălăţenii şi bârlădenii Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” şi de a fi corespondentul şi colaboratorul revistei în Războiul pentru întregirea “România Eroică” pentru regiunea de nord a Italiei, respectiv Vallé d’Aosta, Emilia Romagna, neamului; General de divizie Lombardia, Veneto. Alexandru Cernat; Contraamiralul Am primit cu interes propunerea sa de a se ridica un monument în memoria eroilor români Horia Măcellariu; Un mormânt morţi şi îngropaţi pe teritoriul Italiei. părăsit; Masacrul de la Bălţi; Un Biroul Executiv Central a aprobat ca domnul Baratto să facă parte dintre membrii adevărat român; 20 de ani de la asociaţiei noastre. Este primul italian care se înscrie în Asociaţia Naţională Cultul Eroilor n “Regina Maria”. luptele din Transnistria. Îl salutăm şi-i spunem bun venit! Caruselul presei - rubrică realizată Colonel (r) Dumitru Roman de colonel (r) Dumitru Roman

60 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 MAGAZIN

Augens Vivo! Trăiesc sporind! Totul pentru Naţiune! Deviza Deviza Reginei Elisabeta a României înscrisă pe medalia Societăţii Uniunea (Carmen Sylva). Ea a fost înscrisă şi Culturală din Bucureşti, medalie Devizele pe medalia Carmen Sylva, emisă în distribuită în onoarea memorandiştilor 1881, când a fost aleasă în unanimitate transilvăneni, la 1894, persecutaţi membră de onoare a Academiei de guvernul ungar de la Budapesta Române. pentru că au îndrăznit să adreseze un românilor memorandum împăratului Austriei. Crede, iubeşte şi speră! Deviza Toate devizele pe care şi le-au principesei Elisabeta, al doilea copil Toţi pentru unul şi Dumnezeu luat marile personalităţi ale istoriei al prinţilor moştenitori Ferdinand şi cu toţi! Deviză înscrisă pe medalia au exclusiv un mesaj pozitiv, care Maria. Cuvintele au fost înscrise pe Societăţii meseriaşilor din Ploieşti, o medalie emisă cu ocazia botezului emisă în 1889. Deviza va fi adoptată îndeamnă la cinste, onoare, credinţă, principesei la 17 octombrie 1894. şi de Societatea Cooperativă a moralitate. (România eroică nr.38- Constructorilor şi Meseriaşilor Români, Biruit-au gândul! Deviză înscrisă la în 1894, dar uşor modificată: Toţi 39/ 2010). O deviză are menirea nu intrarea în biroul de lucru al filosofului printr-unul şi Dumnezeu cu noi! numai să individualizeze o instituţie, şi criticului literar Titu Maiorescu (1840- o unitate militară, o armă etc., ci şi să 1917). Sintagma a fost preluată de la La fapte bune puţini s-adună, o călăuzească, să o mobilizeze pentru cronicarul moldovean Miron Costin, dar mult pot puţini buni înpreună! împlinirea unui ideal nobil. care în a sa predoslovie „Către cititoriu” Deviza înscrisă pe medalia societăţii notează: “Biruit-au gândul să mă apuc economice din Urziceni, emisă în 1891. de această trudă, să scot lumii la vedere Dreptate şi Frăţie! Deviza Vendex et defensor libertrat felul neamului, din ce izvor şi seminţie societăţii secrete „Frăţia”, înfiinţată patr! Salvatorul şi apărătorul patriei sântu lăcuitorii ţării noastre, Moldovei în 1843 de către viitorii revoluţionari eliberează patria! Deviza lui Iacob şi Ţării Munteneşti, şi românii din Ţările paşoptişti Nicolae Bălcescu, Christian Heraclid, poreclit Despotul, domnitorul Ungureşti...” Moldovei între anii 1561-1563. Tell, Ion Ghica şi C.A. Rosetti. Potius Mori Quam Foedari! Deviza Bene Merenti. Deviza înscrisă pe Din însăşi mila lui Dumnezeu! familiei boierilor Filipescu, din Ţara medalia Bene Merenti (D.D. nr. 314/21 Deviza domnitorului Mihai Viteazul Românească. (1593-1601). II 1876), instituită pentru a răsplăti Fais que dois! Fă ce trebuie! Deviza meritele în domeniul artelor, ştiinţelor, Vigilantia, Virtute et Armis familiei Florescu (aşa cum apare pe industriei, agriculturii şi altor domenii Victoriam Nactus! Vigilenţa, virtutea blazonul din Sinaia). de activitate. şi puterea armelor fac Victoria! Deviza medaliei lui Mihai Viteazul, emisă în Per amorem ad lucem. Deviză Genere et cordres fratres! Fraţi anul 1600. înscrisă pe medalionul Maria, Regina prin origini şi simţiri! Deviza primului României, în uniforma de soră de ordin naţional, Ordinul Unirii, propus Virtute et Marte! Curaj şi luptă! caritate. de Alexandru Ioan Cuza. Deviză înscrisă pe stema domnitorului Nicolae Pătraşcu-Vodă, fiul lui Mihai Etern uniţi. Etiam Contra Omnes In Fide Salus. Salvarea prin Viteazul. – deviza pe medalia Regele Ferdinand Credinţă! sau În credinţă e salvarea! Întregitorul, gravor C. Baraschi, A. Deviza Ordinului „Steaua României” Si Deus Nobiscum Qvis con[tra] Demian. (D.D. nr. 1108/10 mai 1877 şi D.D. No[s]. Dacă Dumnezeu este cu noi, nr. 1517/28 iunie 1877). Ordinul a Libertate, Dreptate, Frăţie! cine este împotriva noastră? Deviza fost înfiinţat pentru a răsplăti vitejia Deviza înscrisă pe medalia revoluţiei domnitorului Mihnea al III-lea (1658- şi spiritul de sacrificiu al oştenilor de la 1848, emisă la Bucureşti şi 1659). armatei române, precum şi activitatea distribuită celor care au luat parte la prestigioasă a civililor. Utroque clarescere pulchorum! acest eveniment important din istoria Să strălucească peste tot frumuseţea! românilor. Alinare şi Mângâiere! Deviză Deviza lui Ioniţă S. Sturdza (1822-1828) înscrisă pe Crucea „Elisabeta”, Onoare şi Patrie! Deviză înscrisă şi a familiei domnitoare Sturdza. instituită prin D. D. Nr. 2270 din 7 pe drapelele de luptă ale unităţilor octombrie 1878 pentru a recompensa Împăraţi n-am putut fi, voievozi militare din Armata României. am fost, Callimachi rămânem! pe doamnele care au contribuit Deviza familiei Callimachi, gravată pe Amat victoria curam! Deviza la îngrijirea răniţilor şi bolnavilor poarta palatului din Iaşi al vornicului Clubului Nautic Român, înfiinţat în în timpul Războiului pentru Alexandru Callimachi. anul 1908, prima structură sportivă de independenţă. În acele momente profil din România dedicată exclusiv grele, femeile române, doamne din cea Nihil sine Deo! Nimic fără sporturilor practicate pe apă (yachting, mai înaltă treaptă a societăţii, alături Dumnezeu! Deviza Casei Regale de canotaj, caiac-canoe, înot, polo pe apă, de femei din popor, şi-au asumat România. pescuit, cercetăşie maritimă). sarcina de a îngriji şi alina durerile

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 61 MAGAZIN răniţilor. Lângă Palatul Cotroceni a fost Pentru Marină! Deviza Medaliei Aceeaşi deviză poartă şi medalia înfiinţat un spital de campanie sub Maritime – cu cifra Regelui Carol al „Unirea dă putere!”, instituită în auspiciile Doamnei Elisabeta, la Iaşi, II-lea, instituită prin decretul regal nr. perioada Unirii Principatelor. doamnele Măria Roznovanu şi Elena 2670 din 13 noiembrie 1936. Deviza După încheierea Păcii de la Paris, Şuţu, la Ploieşti, doamnele Ecaterina a fost păstrată şi pe Medalia Virtutea 1856, s-au convocat divanurile la Iaşi Cantacuzino şi Măria Văcărescu, la Maritimă, instituită prin decretul regal (7 octombrie 1857) şi la Bucureşti (9 Turnu Măgurele, doamnele Măria nr. 4354 din 19 decembrie 1938. octombrie 1857), care au votat unirea Rosetti şi Zoe Sturdza; la Buftea, Principatelor. În amintirea acestor Pro Patria! Deviză înscrisă pe prinţesa Maria Ştirbei; la Epureni, şedinţe istorice şi la îndemnul lui Medalia „Centenarul Regelui Carol I” prinţesa Ana Bibescu, precum şi în Chritian Tell s-au bătut la Paris medalii instituită prin decretul regal nr. 841 din alte localităţi, au înfiinţat aşezăminte mici de aur şi de argint în mărime de 9 martie 1940. de îngrijire a ostaşilor răniţi. Sufletul 15 mm, cu toartă. acestei sublime acţiuni a fost Doamna Deu Fortituo Mea! Dumnezeu îmi Spre desvoltarea spiritelor Elisabeta, căreia ostaşii i-au dat numele poartă noroc! Deviza Ordinului „Sfântul tinerimi[i]! Deviza înscrisă pe medalia de „Mama Răniţilor”. Gheorghe”, instituit prin Înalta Decizie Universităţii Bucureşti, fondată sub nr. 1 din 8 martie 1940. Pro Virtute Militari! Deviza domnia lui Alexandru D. Ghica, la 10 medaliei luptei din Dealul Spirei, 13 Forti et Devoto Servitori! Deviza octombrie 1857. Cu această ocazie septembrie 1848. În anul 1866, s-au înscrisă pe Crucea „Bene Merenti s-au bătut medalii comemorative de comandat la Paris, la Chaqué gravor, în pentru Salvare”, instituită prin Înalta aramă. amintirea acestui eveniment, medalii Decizie nr. 2 din 8 martie 1940. Prin Unire voru ajunge la fericire! cu toartă în mărime de 32 mm, de Patria recunoscătoare! Deviza Deviza medaliei emisă în perioada bronz asemeni şi aurite, care s-au Medaliei „Cruciada împotriva Unirii Principatelor, cu aportul distribuit bravilor soldaţi şi pompieri, comunismului”, instituită prin Decretul masoneriei române, care a sprijinit care au luat parte la lupte şi se mai regal nr. 1014 din 1 aprilie 1942. Deviza instituţiile statului şi a avut un rol găseau în viaţă. a fost înscrisă şi pe Medalia „Ostaşilor important în modernizarea lui. Pentru destoinicie şi osârdie! Basarabeni şi Bucovineni”, instituită Devotament şi Curagiu! Deviza Deviza înscrisă pe medalia emisă, în prin decretul regal nr. 2885 din 27 înscrisă pe medalia emisă, la 1864, anul 1851, de domnitorul Dimitrie octombrie 1943. de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Ştirbei şi acordată ca recompensă Devotament şi curagiu. Deviza pentru a-i răsplăti pe cei care aduceau pentru merite deosebite. Medaliei „Devotament şi Curagiu”, servicii tronului şi ţării. Din cauza Prin statornicie la izbândă! emisă în anul 1864, fără act de împotrivirii Porţii, medalia nu a fost Deviza Ordinului „Carol I”, instituit prin instituire. distribuită. Decretul regal nr. 1776 din 9 mai 1906 Genere et corde fratres! Deviza Uniţi suntem în cuget, uniţi şi D. R. Nr. 1777 din 9 mai 1906. Ordinului „Unirii”, creat în 1864, de în Dumnedieu! Deviza înscrisă pe Din Carpaţi, peste Dunăre, la Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. medalia Jubileul mănăstirei dela Balcani! Deviza medaliei „Avântul Putna în Bucovina, emisă la 15 august Vox Populi, Vox Dei! Vocea Ţărei”, instituită prin Decretul regal 1871, în memoria lui Ştefan cel Mare. Poporului, Vocea lui Dumnezeu! nr. 6247 din 7 noiembrie 1913, „în Mănăstirea Putna a fost clădită de Deviza înscrisă pe medalia „Divanurilor amintirea înălţătorului avânt”, trecerea Ştefan cel Mare la 1471 spre a glorifica ad-hoc din 7-9 octombrie 1857”, Armatei române peste Dunăre, în luarea cetăţilor Chilia şi Tighina realizată la Paris din iniţiativa lui Balcani. (Bender). Christian Tell. Medalia a fost distribuită Prin cultură, la izbândă! Deviza şefilor Adunărilor legislative din Ţara Voieşte şi vei putea! Deviza Ordinului „Meritul Cultural”, instituit Românescă şi Moldova care s-au înscrisă pe medalia societăţii „Virtutea” prin Decretul Regal nr. 2684 din 19 pronunţat pentru Unirea Principatelor, din Brăila, fondată în anul 1895. iulie 1931. precum şi delegaţilor străini care au Aceeaşi deviză va apărea şi pe medalia participat la adunările elective. instituită în vremea lui Carol I, în anul Prin cultură la libertate! Deviza 1913, când s-au împlinit ... de la Mircea Medaliei „Meritul Cultural” instituit Dieu protège la Roumanie! cel Bătrân? prin Decretul regal nr. 2684 din 19 iulie Dumnezeu apără România! Deviza 1931. medaliei Divanurilor ad-hoc din 7-9 Am fost! Sunt! Voi fi! Deviza octombrie 1857, realizată la Paris înscrisă pe medalia emisă cu ocazia Nihil Sine Deo! Deviza Ordinului din iniţiativa generalului Christian Expoziţiei Generale Române din „Casei Domnitoare” de război, instituit Tell. Medalia a fost distribuită şefilor Bucureşti, 1906. prin Decretul Regal nr. 4354 din 19 Adunărilor legislative din Ţara decembrie 1938. Aceeaşi deviză apare Românescă şi Moldova care s-au Patientia forsitudo spes Fides! şi pe Medalia „Casei Domnitoare”- de pronunţat pentru Unirea Principatelor, Deviza de pe medalia Principesei război instituită prin acelaşi Decret precum şi delegaţilor străini care moştenitoare Maria, emisă la 1900. n Regal. au participat la adunările elective.

62 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 MAGAZIN

Într-un mesaj din America, sosit armata SUA a acţionat pe toate Potrivit datelor oficiale, în pe adresa ANCE “Regina Maria”, continentele lumii, atât în cele 2003, când revista România eroică doctorul Cornel Dumitriu - unul două războaie mondiale, cât şi, în a publicat un articol pe această din sponsorii Premiului “Comandor istoria recentă, în războaiele din temă, SUA nu mai aveau niciun Virgil Alexandru Dragalina” - Vietnam, Coreea, Laos, Cambodgia, prizonier de război în alte state. constata, cu tristeţe - citez! - că apoi Irak, Afghanistan, Iugoslavia În privinţa celor daţi dispăruţi se “eroismul Ostaşului român a fost, etc. înregistrau - nota bene! - 84 711 de multe ori, neglijat şi dispreţuit.” Într-adevăr, suntem printre puţinele state care şi-au lăsat şi şi-au uitat eroii pe câmpurile de luptă de la Stalingrad sau din stepa În căutarea celor Calmukă. Paradoxal, statistica militarilor români dispăruţi în ultima conflagraţie mondială a rămas dispăruţi în războaie aproape neschimbată de la încheierea războiului. În cei peste 70 de ani, nici o instituţie a Statului Român nu s-a îngrijit să afle ce s-a întâmplat cu militarii care au fost daţi dispăruţi pe câmpurile de luptă sau au căzut în prizonierat. De câte ori răspundem cititorilor care se adresează redacţiei “România eroică”, cu rugămintea de a-i ajuta să afle pe unde îşi dorm somnul de veci bunicii, unchii, părinţii şi fraţii lor - despre care se ştie că au fost daţi dispăruţi pe front -, îmi vine în minte experienţa americanilor, care şi-au înfiinţat instituţii speciale şi cheltuiesc mii de dolari pentru a-şi identifica militarii daţi dispăruţi fie în Vietnam, fie în Coreea etc. Ei nu se lasă până nu-şi identifică, cu exactitate, morţii. În 2003, în SUA a fost înfiinţată Direcţia pentru Evidenţa Prizonierilor de Război şi a Dispăruţilor în Luptă - Joint POW / MIA Accounting Command, pe scurt: JPAC. Acest organism are misiunea de a strânge informaţii despre americanii daţi dispăruţi în conflictele la care au luat parte, iar, în cazul prizonierilor, de a face toate demersurile pentru repatrierea lor. O misiune foarte dificilă, dacă ţinem seama că Căpitan aviator Alexandru Manoliu în februarie 1942

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 63 MAGAZIN militari (în special piloţi, marinari de utilitate publică, cunoscută care face aproape imposibilă o şi puşcaşi marini şi infanterişti). mai ales sub denumirea de eventuală acţiune de identificare Graţie activităţii JPAC, această cifră VDK, desfăşoară o campanie a rămăşiţelor românilor morţi în s-a micşorat de la an la an. Pentru de centralizare a osemintelor campania din Est. simpla curiozitate, m-am uitat pe militarilor germani aflate pe Astăzi sunt încercări de a mai blogul JPAC. Ştiţi câţi dispăruţi mai teritoriul României. repara câte ceva, de a mai afla au americanii în acest moment? Din păcate, noi facem prea câte ceva din arhivele Moscovei. 83 000!!! Şi asta în condiţiile în puţin pentru a ne identifica eroii. O acţiune în acest sens s-a soldat care, în aceşti 11 ani, au participat Aşa se explică de ce mai operăm cu un impresionant volum, la Războiul din Golf, la războiul cu categoria “dispăruţi” chiar şi intitulat Prizonieri de război din Afganistan şi în alte teatre de când este vorba de Primul Război români în Uniunea Sovietică. operaţii. Socotiţi şi dumneavoastră: Mondial. Nu spun că nu au fost Documente 1941-1956, care 1711 morţi identificaţi! încercări de a ne identifica morţii conţine 269 de documente din Fără falsă modestie, ţinem să se - cel puţin după primul război lagărele sovietice din perioada ştie că Asociaţia Naţională Cultul mondial -, dar ele au fost firave şi, amintită. Acest volum a fost Eroilor “Regina, prin propria-i mai ales, au fost întrerupte brusc distins cu Premiul “Comandor publicaţie, revista România eroică, după ultima conflagraţie mondială. Virgil Alexandru Dragalina” pe anul a făcut cunoscută experienţa În 1949 a fost depusă la Muzeul 2014. Nutrim speranţa că premiul, americană, sugerând chiar că Militar Central din Bucureşti arhiva în valoare de 1500$, va încuraja ar fi cazul să ne gândim şi noi la Aşezământului Naţional “Regina cercetarea istorică privind soarta înfiinţarea unui organism care să Maria” pentru Cultul Eroilor, care prizonierilor de război şi a tuturor se ocupe cu Evidenţa Militarilor conţinea între altele mii de fişe militarilor români dispăruţi pe Dispăruţi în Războaie. A avut ale militarilor care muriseră în front. vreun ecou acest articol în armata Campania din Est sau care fuseseră În fond, misiunea de cinstire noastră? Şi-a pus vreo instituţie luaţi prizonieri sau daţi dispăruţi. a memoriei eroilor - departe de a problema de a prelua ceva din Până în 1990 nu s-a atins nimeni de fi, cum mai cred unii, o lozincă - experienţa americanilor? acest fond, militarii care luptaseră rămâne o sarcină de onoare şi de Dar nu numai americanii se împotriva Uniunii Sovietice fiind mare răspundere, dar şi o datorie îngrijesc de militarii lor căzuţi excluşi din rândul eroilor noştri. creştinească faţă de cei care au pe teritoriile altor state. Iată, de Sovieticii au trecut cu murit pentru Ţară. n vreo câţiva ani, Uniunea Populară buldozerele peste cimitirele Germană pentru Îngrijirea militare din teritoriile fostei Uniuni Colonel (r) Dumitru ROMAN Mormintelor de Război, asociaţie Sovietice. O barbarie inimaginabilă,

Reluăm o rubrică pe care D-l dr. Radu Manoliu (Olanda) o socotim mai mult decât caută informaţii despre tatăl său, căpitan aviator Alexandru necesară. Prin intermediul ei, Manoliu. Data naşterii: 8 aprilie dorim să înlesnim schimbul de 1908 în Dolheşti, judeţul Baia informaţii în folosul familiilor (astăzi jud. Suceava). Numele care îşi caută rudele care părinţilor: Gheorghe şi Maria. A fost comandantul Escadrilei 57 nu s-au mai întors acasă, Vânătoare / Grupul 7 Vânătoare. A fiind date dispărute pe front căzut în atacurile aeriene asupra sau în prizonierat, dar şi al Stalingradului, în ziua de 12 cercetătorilor interesaţi de septembrie 1942. Se afla la bordul avionului Me.109 E, nr.16. Publicăm o această temă. fotografie a pilotului dispărut.n

64 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

MONUMENTE CARE AU FOST