ION GHICA OPER E I Editieingrijiti,Studiosin- Troduetiv, Note Li Contentarii, Glom., B:Bltografie De ION ROMAN
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ION GHICA OPER E I Editieingrijiti,studiosin- troduetiv, note li contentarii, glom., b:bltografie de ION ROMAN SCRIITORI ROMANI EDITURA PENTRU LITERATURA Bucurapii, 1967 ION GHICA In anul 1894, unul dintre fiii lui Ion Ghioa, poate sub indruma- rea si chiar la cererea batrinului, a lucrat cu echerul si compasul, de altfel bine minuite in familie, arborele genealogic foarte bogat in ramuri al Ghiculestilor. Progenitura masculina e incadrata in patrate, singurele rodnice sub aspectul perpetuarii numelui, cea feminina e inchisa in cercuri, ca niste puncte terminus, faro interes si fdra conse- cinte. Coltul din stinga, de sus, al colii de hirtie dreptunghiulare, marl cam cit fata unui birou, e impodobit cu sterna familiei: o coroana avind ramurile de aur tivite cu siruri de margaritare marl; obisnui tele falduri de catifea rosie legate cu snururi de fir si captusite cu blanit,1 de jder; de-o parte si de alta, doi lei heraldici, cu gheare puternice, colti evidenti, limbile scoase si ochi crunti, tin, cu un gest de ferma protectie, fartalele" de noblete, deasupra cdrora se repeta, intr-o versiune redusa, coroana si in ale caror cimpuri de jos, unul albastru, al doilea rosu, sint inscrise un vultur cu globul terestru in gheare si crucea in cioc, respectiv capul de hour barbos, cu o stea intre coarne. Sub frunzele de aur pe care se sprijina leii, pe o bands alba usor curbaLi e inscrisa deviza familiei: Labor omnia vincit improbus". Nu stim tine si cind va fi introdus in sterna aceasta deviza, mai potrivitd pen- tru o cooperativa mestesugareasca decit pdntru o casa domnitoare, si Inca orientala. ,,Munca staruitoare invinge totul" rezuma insa perfect conceptia social-economicd a ultimului Ghica marcat pe arborele genealogic cu o coronita, a zecea: Ion Ghica. Aceasta coroana, care a adus celui ce nici macar n-a purtat-o mai multe ponoase decit foloas., incheie nu numai istoria unei familii ce-a dat noun domni Moldovei 7 si Tarii Romanesti, ci si o epoca din viata zbuciumata a poporului de la Dunare si Carpati. Incepind chiar cu principele de Samos, Ghicu- lestii n-au mai purtat In tescherele pitace de bani mari sau de hatmani, ci, chiar data o vreme si-au pastrat Inca ]atifundiile, diplome de ingineri, matematicieni,chimi*ti. Arborele genealogic, desenat cu atita migala in 1894, era un epilog si un element decorativ, de atirnat pe vreurl perete, un fel de memento orgolios, in virtutea caruia nu se mai putea sere nimic. Un nume oricit de rasunator facea cariera doar dach se rezema pe un soclu material, mosie sau depozit la banca. Vechile privilegii pierisera pentru totdeauna, dar, o data cu perioada capitalismului, aparusera altele, ale banului. Ion Ghica, participind efectiv la lupta Impotriva celor dintii, le-a negat, teoretic, pe celelalte, dar, in fapt, a beneficiat si de unele, si de celelalte. Figura septuagenarului cu privire domoala, de patriarh intelept, se potriveste cel mai bine cu imaginea sub care in mod obisnuit ni -I inchipuim pe autorul Scriso- rilor ciitre V. Alecsandri. A-1 evoca insa numai astfel ar insemna sa ignoram zbuciumul unei personalitati mult mai complexe. Pentru a-1 cunoaste pe Ion Ghica an trebuie sa uitam ca in liner* si la maturi- tate a lost un barbat politic dintre cei mai activi. Intr-o fotografie, in care-1 vedem la 39 de ani, putin ghebosat, linga zveltul Alecsandri, ne surprinde fata somnolenta, de oriental ce-si trece ziva pe sofa, intre narghilele si tablaua cu dulcetarri. Hotarit, fizionornistii s-ar insela daca ar voi sa-i deduca firea dupa trasaturile chipului. Ei n-ar putea recunoaste nici pe studentul roman inflacarat ce-si afirma cu mindrie nationalitatea in fata generalului Coletti, nici pe tinarul generos care, in zori de zi, pe dealul cu vii al Filaretului, se lega prin juramint sä lupte pentru propasirea patriei. Dar nu ar descifra 'din portretul inselator nici asprimea feudala a beiului de Samos, care trimitea, Para ezitari, sub securea calaului listopiratii din Arhipelag, si nici duhul neastimparat al omului politic, partas in noaptea de 11 februarie 1866 la complotul pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. La scurta vreme dupa ce Ghica murise, Duiliu Zamfirescu, care-1 putuse cunoaste bine si ca om politic, it confrunta cu ceilalti pasop- Usti Balcescu, Alecsandri, Kogalniceanu si, constatind la el un minus de entuziasm, conchidea ca Ion Ghica, cu spiritul sau englez si cultura sa franceza serioasa, trebuia sa vie in zilele noastre"*. Poate cu mai multa indreptatire Inca se poate afirma ca venise nu prea Scrisoare catre N. Petra§cu, In Studiz .gt documente literare de I.E. Toroutiu, vol. VI, p. 183. 8 devreme, ci prea tirziu. Oricum, personalitatea lui Ion Ghica dez- valuie o dualitate foarte marcatil. Am zice un Ianus ale ciirui profi- luri aduse unul peste altul nu se suprapun. Concomitent, sau de la o etapii biografica la alta, ni se revelii urmasul unui lung sir de stra- mosi feudali, incapabil sa se rupa definitiv de trecut si afirmind por- niri dominatoare, sau omul veacului al XIX-lea, cucerit de ideea progresului. In orice caz, chiar prin cariera-i politica, Ion Ghica si-a cistigat destule merite, pentru ca, totusi, cronica veacului sausaat-i pastreze numele, sub un portret de dimensiuni nu prea maxi, in alb si negru. Insd insusiri remarcabile, acumulate tine stie de unde si nemai- afirmate ping la el la alt membru al familiei, realizind o sintezd intre spiritul pozitiv al omului de stiinta si talentul Iiteratului, 1-au ridicat mult mai sus pe planul interesului si pretuirii noastre. Astfel ca, dacii am parafraza inceputul introductiunii pe care a asezat-o in fruntea Scrisorilor sale catre V. Alecsandri, gasind destule temeiuri pentru a spori elogiul ce face secolului al XIX-lea, semi mare Fi luminos intre toate" cum spune si am alciitui olists,similara aceleia ce da, de nume ilustre, o galerie a larilor si penatilor culturii noastre moderne, la locul cuvenit 1-am aseza si pe Ion Ghica insusi. 0 serie de scrieri 11 recomandii interesului economistilor, dar si al naturalistilor, al pe- dagogilor si al matematicienilor. Valori trainice, de mult recunoscute unanim, a treat mai ales in literaturd. Scriitorul Ion Ghica este pe blind dreptate considerat drept unul dintre cei mai mari prozatori romani. Opera lui literary se interfereaza insd in asa mdsurd cu dome- niul stiintific si politic, incit, chiar dacd vom acorda literaturii aten- tia principald, nu o vom putea trata, nici explica independent. Familia Ghica, de origine albanezd, are o istorie de veacuri si a interesat pe multi oameni de culturd, de la Dimitrie Cantemir ping la Dora d'Istria, de altfel o Ghiculeasa. 0 lucrare a lui Octave-Georges Lecca (Familiile boiereti romdne) si replica polemics a lui Docan* au adus precizari asupra ramurilor acestei familii, al ciirei prim inaintas cunoscut in Moldova e un oarecare Matei (1560-1620?), probabil fruntas al protipendadei, de vreme ce fiul situ, Glieorghe, s-a suit in scaun la Iasi, pentru un an, ca se tread& numaidecit la Bucuresti, tot pentru un an. In felul acesta se inaugura o traditie. ease din cei noud domnitori cu acest nume au guvernat alternativ in ambele prin- cipate. Au fost in general domnii scurte si firvreo insemnatate specials. Recordul rdminerii in scaun apartine celui de al doilea Docan,Familiile boiereftiromdne"de Octane- Georges Lecca. 9 Grigore, care a totalizat, din bucati, 18 ani. Acest Grigore Ghica era fin al Imparatului Leopold I, fapt explicabil daca mentionam ca bunicul situ, tot un Grigore, fusese investit de acela*i imparat principe al Sfintului Imperiu roman,anno Domini"1661. Dintre Ghicule*ti, unul s-a remarcat printr-o atitudine patriotica plina de energie, care, in Imprejurarile dure ale epocii, i-a fost fatald. Ii pomenim numele cu pietate: e Grigore al IFI -lea, asasinat mi*ele*te de un capugiu, trimis anume de sultan la Ia*i, landed protestase impotriva cedarii ciltre Austria a unei parti din Moldova, asupra careia Poarta nu avea nici.un drept. Un alt Ghica, at patrulea Grigore, a fest primul donm p5mIntean" al Tarii Romane*ti. In sfir*it, ultimul reprezentant at dinastiei, Alexandru, a stat in scaun la Bucure*ti, inaugurind framin- tata perioada regulamentaril. Ca sit ajungem la scriitorul nostru, vom refine din arborele genea- logic al Ghicule*tilor faptul ca un irate al lui Grigore-voda, cel decapi- tat la Ia*i In 1777, a devenit mare ban in Muntenia *i e fondatorul ramurii de dincoace de Milcov a familiei. Se numea Dumitru Alexan- dru Ghica, zis banu batrinu", pentru a fi deosebit de doi fii ai sai, ajun*iEiei bani marl. Cdsdtorit de trei ori, a avut paisprezece copii, printre care cei doi ultimi domni pomeniti mai sus: pdminteanul" Grigore *i Alexandru, intiiul domn regulamentar at Tarii Romane*ti. Un alt fiu al situ, Scar lat, insurat cu Maria Dudescu, e tatal lui Tache Ghica, la rindul situ parinte al scriitorului. Tache dupa num* intreg Dimitrie Scarlat Ghica a foot trimis pentru studii la Viena, impreuna cu fratii sai Niculae *i Iancu. Era deci un om instruit, ceea ce explicit faptul ca-1 gasim, in 1834, printre membrii fondatori ai Societatii filarmonice, la forniurile careia contribuia cu doisprezece galbeni pe an. Era atunci in virstd de patru- zecielunu de ani si ocupase citeva functii importante in administratia tarii. Prim 1824-1825 fusese ispravnic de Foc*anisi-1arestase, din ordinul lui voda, pe clucerul prevaricator Alecu Glieorghescu. ic este citiva ani, in 1828, devenise mare hatman. Purta, dupa moda orien- tala, turban *i anteriu ro*u, iubea caii *i avea un splendid armasar arabesc, pentru ingrijirea diruia tinea anume un manaf kurd, inve*- mintat in haine cusute cu fir de sus ping jos.