No. 22 Un numgr 25 bani SAPillAth92-8 Februarie lanuarie 1878 MONITORUL OFICIAD AL ROMANIEI

ABONAMENTITL : `ANITINTOMBILE : PE AN, Tratl-DECIi $ESE; SESE LIINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERK TREI-DEOI DAM intgia Ianuariei Anegitl Iulie ) (inserarea II-a si mal departe, 20 b.)

Preul uneT publicaliT judici are, DIRECTITYNEA : Inse4it §i reclame , 6o b. linia, strada German A, curteaerban-Irodg Ong la cineT-deel 1juli, cinci lei; érit mal inserarea II-ai mal departe, 30 banl Pula. mare de eincT-deci liniT, pee lel Scrisorile nefrancate se refush Anuneiurile se primesei eu anul valaerNtmli 8UNLA Ianuarie, dupg recomandatiunea ace- D. C. Ngceseu,licentiat in drept lueasT D. ministru, D. N. Zlotescu, fostde la facultatea din Bucurescï, actual PARTEA OFIOIALA. Ministerul de inter- ne : Preseurtgri de deerete director la penitenciarele Telega supleant la sectiunea II civill, atri- Ministerul de justifie: Prese :dare de decret.MarginenT, numit director al casebunaluluT Ilfov, in aceeasi calitate la Ministerul agriculturei, comerciultd luerd- rilor publice: PrescurtAtl de deerete. centrale de corectiune pentru minorTsectiunea III a aceluT tribunal, in lo- Minislerul de finance: Decisiune. de la Renï, In locul D-lui S. Sgvu-cul Dal M. Cara-Costea. PAR rEA N EOF ICI ALA . Depe§T telegrafice. Senatul : Discursul D-IuT D. Ghiea si parte dinlescu, revocat. D. C. Disescu, doctor in drept de gedinta de la 26 lanuarie cu In& eptárile fAcute. la facultatea din Paris, intrunind Sedinta de la 27 lanuarie Sedinta Adungrei con- deputatllor de la 27 lanuarie 1878. Ofrande Prin inaltul decret No 149, din 25ditiunileart.1,3 si 7 din legea de Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-Ianuarie 1878, dupg recomandatia a-admisibilitate,supleant la sectiunea tive §i particular& eelueasT D. ministru, D. N. Constan-II civilg a tribunaluluT Ilfov,,in locul =11111111=11tinescu, s'a numit in postul vacantD-luï C. NAcescu, permutat. PARTEA OFICIALA de director al arestultA preventiv din judetul Ialomita. Bueureset, 27 lanuarie 1878. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI SI LUCRARILOR PUBLICE. MINISTERUL DE JUSTITIE. MINISTERUL DE INTERNE, Prin inaltul decret cu No. 145, din Prin inaltul decret domnesc cu No.23 Ianuarie 1878,dupg propunerea Prin inaltele decrete, cu data din 25146, din 23 Ianuarie 1878, dupg pro-fgcutg, prin raport, de cgtre D. mini- Ianuarie 1878, dupg propunerile fg-punerea fgcutg, prin raport, de D. mi-stru secretar de Stat la deparamentul cute de D. ministru secretar de Statnistru secretar de Stat la departamen-agrieultureT, comerciuluTi lucrgrilor la departamentul de interne, sunt nu-tul justiOeT, sunt numitTi permutatï:publice, D. inginer ordinar clasa I, D. C. Fortunatu,lieentiat in dreptPetre Ene, se detasazg provisoriti din D. N. Boruzescu, actualul sub-de la facultatea din Bucurescï, actualpostul de sub-sef al serviciuluT de con- prefect de la plasa Balta, judetul Ro-jude instructor la tribunOul Ilfov,, trol si po1iieï cgilor ferate,se inaltg mantT, director la prefectura aceluTmembru de sedintg la acelasi tribunal,la gradul de inginer sef clasa II, si se judet, tEl loculD-lui Andrei' Do-in locul D-ltiï G. Xanto,demisionat.numesce in functiunea de director ge- brunénu. D. C. Dgnescu, doctor in sciinteleneral al ministeruluT pe timpul deta- D. C.Gavrilescu, sub-prefect laadministrative si politice,actual pro-Orel' sale. plasa Balta, judetul RomanatT, in lo-enrol. pe lêngl tribunal Ilfov,,intru- cul D-lui N. Boruzescu, trecut in al-nind conditiunile axt. 1 si 7 din legea Prin inaltul decret cu No. 116, din tg functitme. de admisibilitate, Jude instructor la18 Ianuarie 1878, dupg propunerea D. I. Costescu, fost functionar ad-acelasi tribunal,in locul D-lul C.fgcutg, prin raport, de acelasT D. mi- ministrativ si actualmente arhivar inFortunatu. nistru, sunt numitï membri ai camerei cancelaria comisieï culord de Verde D. M. Cara-Costea, licentiat in dreptde comerciti, din orasul Ismail, D-niï dincapitalg,sub-comisarcl. I, inde la facultatea din Paris, fost procu-Gheorghe Sopor, D. Dubovscky, Al. loon] D-lui A. Teodorescu. ror, actual supleant la tribunalul II-Sevastian, Athanasie Beiu, Iöchim A- fov, procuror la acelasi tribunal,invramov, Dorofthein Tulanoy si Mitro- Prin inaltul decret No. 150, din 25loeul D-liff C. Dgnescu, inaintat. fan Vdovicenco.

lanuarie (0 FebruarY) 1874 406 MI:INIT(1UL OFICIAL AL 1-tO1 ANIE1

Sandu Drâgau,ui eomuna Corbi-nipotentiarul otoman a ad4ugat cAposedA, Pri n uiiaIii1 d eve mo.1 24, din OracKatet.dega- pkpunerea a-flungY, plasa Néjlovn. d ileum ante call probes 21 Ianuarie 1878; du)à D. San] George, in comuna ratiunilor sale. El a maf.adAiat-1 c4de- ct:10,prin clt_piela§I D. mi- plasa Néjlovu. venise partimn al tint'i &HautepAit*eAku nitru,D. C. D. Dimitriu, fost comp- D. George l-droiu, in comuna Corbi-"Rusia. Colegit lui Server confirm:I decla- Plasa Néjlovu. ratiunile sale. tabilinserviciul societMel Dacia, Scirea cA D. este numit in postul de verificatorin D. Nicolae Badea, in comuna Obislavn, Londra, 7 Februarie. cAtunul Ungureni, plasa Néjlovu. Lawther ar fi fost nurnit ministru al Irlan- serviciul divisiuna III a acestuI mi- Art. 2. Brevetul preOdut la art. 80, al.did e desmintita nister,in locul D-InT C. Pestrkui. de-2, din regulamentul dc aplicatiune al le- Se telegrafiazA din Pasta cAtre Standard misionat. gel inonopoluld tutunurilor, se va liberacit TurciT evacues Varna. fie-care persime, pentru al servi de titlu Paris, 7 Februarie, (3 ore séra).Papa Prin inaltul decret eu No. 130, dindoveditor al calitAteT de debitant. este fOrte bolnav. S'a impArtAsit. S-ta cuminecAturA este espusA in bisericl... 23 lanuarie 1878, dupa propunereafg- Art. 3. Decisiunea de facia se va comu- nice regieT mOnopoluluI tutunurilor si seNimeni nu pOte esi din Vatican. Car- ea* prin raport, de acelasï D. mi-va publica prin Monitorul oficial. dinalT straiff ail fost champ. nistru, D. Gh. Jippa, 'actual mecanic Art. 4 si cel din urml. Directorul ge- Roma, 7 Februarie, (3 ore séra). Papa tnserviciullinieI ferate Bucuresci-neral al vAmiloricontributiunilor indi-s.a impArthsit. Agonia s'a a inceput la Giurgin, Se numesce In locul meca-recta va ingriji de esecutiunea decisiuneT si jum6tate ore diminéta. Se crede cA va espira Ill timpul niculuT Petre The; care prtrItsind pos-de faciA Roma, 7 Februarie, (4 ore, 30 min. tul, se considera ca demisionat. DatA, in Bucuresd, la 23 Ianuarie 1878. p. Ministru financelor,G Cantaeuzino.séra).. Papa a murit la 3 ore. Conch- vul se va reuni imediat. Director general al vAluilor si contribu- Losana, 6 Februarie. DécA Rusia si tinnilor indirecte, 1V. Steriadi. fielo- MWSTFRUL DE FINANCE No. 1,504. Germania nu primesc ca Viena sA, cul viitórd conferinte, alegerea pare afi Decisiune. 11P.1 ruArginitA intre Bruxelles si Losana. Semlin, O Februarie. D. Protici, re- Ministru 'secretar de Stat la departa- PARTEA NEOF1CIALA presentantul Serbiel, a plecat asta-di la mentul financelor, Petersburg, unde este insArcinat cu uA Avênd in vedere art. 15 al legal.' mono- Bucuresd, 27 lanuarie 1878. misiune specialA. GuVernul Shb care au- polulut vénpreT tutunurilor si art. 78 si torisatiune de afi representat la confe- 80 din regulamentul dc aplicatiune al a- DEPE$I TE.LEGRAFICE rintA prin un delegatcare sA aibAvot con- cestei legt; (Serviciul privat aliffonitoruitsi) sultativ, potru a arAta opiniunea sa in Avend in vedare recomandatinnea fAcu- Londra, 7 Februarie.-- Morning-Ad-chestiunile relatiVelh prindpate. LI regie prin scrisorile ei No. 4,785vertiser dada cA, grivernur angles a pri- Viena,-7 Februarie: Comitele An- 4,816 si 4,935, mit Scirea deSpre intrarea armatei rusescidrassy va tramite TurcieT invitatiune de a Decide: In Constantinopoll. asista la conferinta, cand va primi rèspun- Art. 1. Sunt confirmati debitanti, pen- Morning-Post crede, csgomotnl in-sal celor-alte putettt R4spunsul formalal tru a esercita .venderea de tútunnrT, urmA-trArel armatel rusein ('oristantinopolT eRusid de A Ind'paiteta--ciniferenfg a ve- t6rele pers6ne: baSat pa ut depesA ofiCialA autenticA, so-la astà-di. El este afirmativdérA Rusia D. IonitA TAilA, orasul Severin, ja-sitA via .1-36inbay 0 Alexandria. Morning-nu primesce Viena. ca loc alconferinteL detul Mehedintf. Post., cOmentand Acestil. nontate ,dice di Respunsul Francid a venit asemenea. D. Marcu Warn, in cOmuna GArla, plasatot se acordA 1 credo cit Constantinopo- Viena, 7 Februaria. Se telegrafiaZA Campu, judetul MehedintT. luI, cheia Orientuliii, se posedA de Imp.(!-(1 inl3elgrad Corespondente politiee Ser- D. Preda GAlAtnsa, in comuna Darrari-ratul Rusid. Acest diar sperA cit 'on(5-bia care Rusier ea representantele s'etise de-Sus, plasa Campul, judetul Mehedinti.rea-englesA va fi reshrmatA cu prat,.asiste Ta conferinjA cu rot consultativ. D. George Hristescu, in comuna Bras- Times, vorbind de intrarea IZuOlor in Colonia, 7 Februarie.Se telegrafiazA nita, plasa Ocolu; judetul Mehedinti. ConstantinopolT, gAsesce ci nu .e un cu-din Londra Gazeta (le Colon; a cardata D. Niculae Suva], iii comuna Hartopu,vétt serios (ra se alarma , .pentru cit o a-de 6 : plasaf:)irfflzu, judetul Surceiva. semenea- ocupaliune nu pae aveade cal Engliterasi Austria doresc ca con- D. Alesandru Grigorin, in comuna Har-acelasT caracter ea .si. intratea gerinanilorferinta sA se intrunescAimediat pen- topu, plasa ,omuzu, judetul Suc(va in Paris. tm ca arangiamentele Rusidi. Turcie Judqul Vlasea. Daily-Thlegraplt crede,cit cabinetulsA, nu prejudece deliberatiunile. Aceste D. TAnase Hornescu, in comuna angles va delibera astA-dI asupra. intrkeT41116 puteri ar 170i, ca delibera(iunile con- toriï-MarY, cAtunni Móra-Corbenci, plasaIttOlor in Constantinopoli.El va cornu-ferinteisit aibA drept basA tractatul de nica neapèrat astà-s411 parEamentulia re-Paris, dérA Rusia se va opune, probabil, Nejlovu. la realisarea acestei dorinti, precum si la D.Ilie Anton, in Comuna VenaltwiY sultatul dell'erarilor sale. cAtunril Cupele, plasa Nejlovu. Londra, 7 Februarle. Daily-NeMsintrunirea apropiaa a conferinteT. D. Mlle Radn, in comuna CAsci6rele, eA-(Hce cA corespondentul seti KaAdrianopoli Paris, 7 Februarie. Intrarea Rusi!or tunul GolAsei. a,avtit uit iutrevedere eu Server-pasa Inin ConstantinopolT, anunciatA de diarele D. IonitA Popescu, in comuna CA,sci6-dioa de 28. Acest din urmAdeclarat caenglese apArute tea diminéta la Londra, rele, eAtunul Podnl, plasa Néjlovu. Turcia a fost-incelatA siincur agiatA, a con-nil este confirmatA. Se crede chacéstA D. Petra Georgiu, in omuna ZAdAricin,tinua lupta prin prornisiunea, el Anglia .1"scire provine din informatiuni neesacte. catunul St:George, plasa Nejlovu. va VCflIii ajutor.Server a aku sat pe br-Cu Vte acestea la Globe, jurnal englez, D. Stoica EnAchescu, In comuna R4a-dul Beaconsfield si pe I). L ayard ca,"allafirmA ea Rusif continua de a inainta re- CAtunu, plasa Néjlovu. intreIinut In secret increderea.orteï. Ple-pede.

lanuarie (9 Pebruarie) 1878 MON1TORUL OFICIAL AL ROMAN1E1 467

Londra, 7 Februarie. In camera co- D. CoOlniceanu, ministru de ex-Rusielor se obi.' anantine si a face a Munelor, D. Northcote-confirmä. & Rusiiterne. treï qile de rênd, am avutse respecta ',-politice ale Statu- sunt la 30 mile de Constantinopolï. En-onóre a v da citire de corespondinta ofi-lui Roman, ast-fel-ienm resultä din legile glitera cere esplicatiuni Rusia, amintindciósä, care a urmat intre guverni deose-interi6rei tractatele esistente, precum si el, in Iu lie trecut, Imperatul a promis cabitii agent)" ai sl,i intre alte pesóne in-a mantine si a aOra integritatea actuala a nu va ocupa ConstantinopolY, fArg ne-drituite de a.dice cuvântul lor în privintaRomania; cesitate absolâtg.. durerósei cestiuni a inapoildi Basarabia Considerand cg, Romania .si-amnclepli- D. Forster si retrage amendamentul.n4stre. Am fi dorit sä fim pusi in positi-nit eu fidelitate obligatitmile care decurg (Apla u se). une de a putea da publicitätei OVA acéstädin acea conventinne, si este deplincon- Athena, 7 Februarie. Adanarea cre-corespondentä, téra impreunä cu D-v., vinsg, de simtimintele de inalliAreptate tang, dupa ce a deolarat anexarea la Gre-tóta, Europa ar fi vgdat el inteug, aseme-a Majestätii Sase Imperatorului Rusia. cia, s'a fixat la Apokorana. Un guvern pro-nea mare cestiune, precumi in tóte ces- Ponsiderând marelesaerificil chiar visorig a fost incArcinat de a mentine or-tiunile cele mad', si sunt Roma-sacrificil de sange facuta de tell pentru din ea. ..- ni, si prin urmare nu pot cugeta, vorbi sipästrarea integritata si pentru consolida- Cretaniï pun increderea lor in decisiu-lucra..de cat românesee. Inainteinsearea independentei sale; nea conferinteï. natiunea sä On, vedea sustinerea, in mod -Considerand.cg ug, Românie indepen- (Oavas.) oficial a adder, actele nóstre, suntemdentai omogenä rèspunde atilt la into- datori a v6 spune eg da, ni s'a fault uver-resele vecinilor sff, cat si la acelea ale turi, cum se qice, óre-eare propuneri, deEuropa intregi, SENATUL si nu inlmod.óficial, pentru inapoiarea Ba- Senatul declarg: sarabiel, cu compensatiune. Eram siguri Cä.este hotgrat a mantine iutegritatea de mai 'nainte cg, lucram românesce e-teritoriulul tèreï,i a nu admite ug instre- SESIUNEA ORDINARA. ram interpretul glasului Orel,amineaminare din pgm6ntul ef,sub nici ug, denu- märginit a rgspunde de indatä cu un sin-mire d pentru nici ¡la compensatiune te- In sedinta Senatului de la 26 ale eu-gur cuv6nt : NU putem". (Aplause pre-ritorialg, sau desdaunare. lungite); si când am,rostit acest cuvênt, D. Ghica, D. Sturdza. B. Boerescu. rentef, in discursul D-10 senator Dimitrienu putem, am comptat pe dreptul nostru, Ghica, publicat in Illonitoral de eri 27,am comptat pe conventiunea incheiata la (Aplause entusiaste din partea intregu- strecurandu-se maI milt« erorï, se publi-4/16 Aprilie, conventiune care ne garan-lui Senat). téz teritodului nostru,si d din nod aceat discurs si,parte din aceapentru care am gent atâtea sacrificii, eclinta Ianuarie 1878 sedintä rectificata : am Orsat atâta .sange ; am comptat si comptlm si asta-di pe märinimia, pe sen- Presidentia D-10 vice-presedinte Di- D. D. Ghica. D-lor senatori, interpe-timentele de inaltg, dreptate ale unui Im-mitrie Brritiane. asistat de D. secretar larea care am anunciat, sunt acme câte-p6rat, care '0 a %cut dovedile sale nu nu-Leca Gheorghe. va dile, n'are nevoe cred. de uä desvolta-mai in imperiul sí, darg, in intreg uni- Sedinta se deschide la 2 ore dupe re, cad desvoltárile se fac pentru cestiuniversul, ceste prinaul Getleman, cg, esteatniadi. care nu stint simtite de ton, si pentru ca-barbatul niärinimia si al echitata. Present)" 42 D-ni senatori. re aut,,rul se sfiesce a obtine aderenn. Nu Da D-lor, sentimentele aeestui mare Nu respund la apelul nominal 30 D-ni este ast-fel in ceea ce privesce interpela-Impärat, echivalezg pentru noi maï multsenatori, si anume : rea mea in eestiunea de fatä, cad ea, pre-de cat un tractat, cu t6te cavem, in ces- cunisein, face ingrijireai preocuparea atiunea de fatä tractat formal ea Rusia. Bolnavi : tótei sufilri românesci (Aplause). Asa darä, o maì repet, comptand pe drep- Prea S. Sa Mitropolitul Primat, Prea S. Nu am fäcut acésta interpelare fiindcatul nostru, pa sentimentele de mnaIt drop- am pus in dubiti, fie un moment chiar, Sa episcopul de Roman, Prea S. Sea epis- tato ale ImsAratului, die, am rgspuns copul de Husi, D-niï Cantacuzino G., Her- märinimiw a tot puterniculul Imprat alvom rëspunde Nu piton." (Aplause Rusiilor. Ar fi uil erimg a se indoi eine-va meziu I., Pacleanu N., Bosiann C., Cgmärg- prelungite). sescu Nicolae. de simtul de -dreptate al acestui a tot-pu- D. D. Gh!ca. Anima, D-lor, bine-voin ternicu ImW-Irat,care ,in curs de maia asculta moVuuea mea ; In congedirl: bine de 20 ani; a flout prin -virtutile sale Asupra interpelgra D-lui Dimitrie Gr. admiratiunea lumei intregi. Pdn interpe-Ghica. Prot S. Sea episcopul de Ramnic, D-nii latiunea-le fgg voin sä, provoc ug-inötfit- Ascultând esplickile ministerului inAtanasiu M. Cornet Al. (general), Ghica ne, pentru a proba ca' natiunea romangprivinta dispositiunelor ce a arnat gayer-I., HaralambleN. (general), Severin Ema- n'a intrat in resbel pentru a ;face conquis-nul Rusesc, d'a lua ug, parte din terito-noil (D-r), te, (aplause), c. natiund române 'i estedul Romania, in schimb cu pämanturT de scnmp pamentul s6fi si nu '1 va -ceda inpeste Dungre ; Nemotivatl schimb sub Ilia un cuvat si pentru nici AvAnd in vedere, câ integritatea Ro- Prea S. Sa Mitropolitul Moldova si Su- uä valóre.; (aplause prelungite); el nu inmania este garantatä de Maple Puteriteva, Prea S. Sa episcopul de Buzgg, momentele de fatg vom face critica fapte-europene; D-nii Adamachi V., Bädeseu. G., Boboi- lor- ministerulut actual, civOin- urma e- Avand in vedere eh' prin conventiuneacenu I., Boerescu V., Cracto D., Dimitrin semplul pärintilor. nostri care, de cite oilde la 4 Aprilie 1877, Rnsia in specialaG., Mortun Em., Theohari Ahil ,Alcaz a fost in pericoliubita nóstra, téra,afi sciut,garantat din noti acéstg, integritate prinEng.(colonel), Esarhu Al, Värnav Gr., Gin- sciminoi _de a fi unin 0 a uita des-art.- 2 in .coprinderea urmatóre :Pentruyam N., Ghermani Menelas., Fäleoianu G. binärile interióre si de partidä (aplanse),ca niel un inconvenient _Safi pericol sä nu Se dg, citire sumartilul procesulutVer si de a fi ca un sigur om unit)" in intereseresulte pentru Romania din faptul trece-bal al sedinta precedente care se adoptä. marlivitale pentru téra nóstrii, !(A-ra trupelor ruse pe teritoriul aèì, guver- D. M. C. Iepureanu. D-lor, nu am ni- plause). nul MajeStätei Sale-Imperatorului tutnlormic de reclamat in contra sumarului qe-

MONITOUL OPICIAL AL RONANIKI 28 Ianuarie (9 Februarie)1878

de ex- dinteT precedente,. InsA as dori sA rog penator G. Cantacuzino, In coprinderea ur-nOre a anunta onor. D-lui ministru mAtóre : terne uA interpelatiune,i anume biuroti ca sA grAbéseti publioarea in Moni- Interpelez pe D. ministru afacerilor tor a sedintei de ieri in extenso. Domnule pre,,edinte, D. secretar G. Leca. S'a si publicat. strAine D. M. C. Iepureanu. S'ad publicatsi Un accident neasteptat causâneldmi DécA cunósce conditiunile armistitiului cuvintele:pronuntnte de D. Dimitrie Ghica?fracture bratului, rn¡rè d. silit a nu puteade la Andrianopole; D. Dimitrie Ghica. S"ad publicat,inslpArtisi cAt-va timp locuinta mea. Déca este dispus a presenta Senatului, s'ad reprodus ca multe erori. 0 regret atat mai yid, cu cât evenimen-aceste conditiuni, spre a se lua cunoseintit In discursul de deli ati fost numai ate-te importante pentru tara nOstrA se des-de ele; cuvinte ad IA insem-fAsurA in acest moment. Déca cugetA a trAnaite delegati, sub ori- va euvinte insA' aeele la viiterul Con- nAtateis;e1Ate pot dice, si, fiind cA ad fost LuAnd cunoscintA acum de patrioticace denumire ar fi acésta, red reproiuse inMonitor, am rugat pemotiune votatA in sedinta de eri de eittregres pentru a aperadrepturilei dorintele biuroti dt. a se rectifiea, ceea ce biuroul aonor. Senat, motiune prin care se afirmARomanic)", conform voturilor reiterateale fAcut, Si déca bfne-voiti se va da eitireintr. un mod peremptoritli resolut inalie-tutulor ActunArilor, incepénd de laAdunA- acelei rectificki. nabilitateai indivisibilitatea teritoriuluirile ad-hoc si péne astAdi." D. AI. Zisu.i altA datA sä nu se maiRomAniei, me gritbese, D-le presedinte, a D. Sturdza. publice asa iute, ci sl se lase a treee ter-ve face cunoscut ca me unese intru t6te eu menul reglementar. acéstA demnA resolutiune,i cA consider D. vice-pre§edinte, D. Briitianu. ea uä on6re d'a semna si numele meli inSe va comunica guvernului acéstA inter- D. secretar G. Lecca. D-lor senatori,josul acelei motiunt pelare. void da citire euvintelor D-lui Dimitrie PrimitT, D-le presedinte, ineredintarea Ieri, D-lor, validAndu-se trei noui Ghica reetificate : inaltei mete consideratiuni.. senatori, trebue sAimpArtim prin tra-T ,,D. Dimitre Ghica. D-lor senatori, in- G. Gr. Cantacozino. gore la sorti pe la seetiuni: terpelarea care, am anuntat, sunt acum D. VArnav va fi la sectinnea a 4-a. eâteva dile, n'are nevoie cred de ug. des- Senatul ia act. D. Giuvara, la seetiunea a 2-a. voltare, eAci desvoltkile se fee pentru Se mg dA citire unel propuneri de §i D. Esareu, la seetiunea 1-a . cestiuni call nu sunt simtite de top' ,sia se da un ajutor loeuitorilor din Giurgiu: Acum procedem la alegerea comisiunei, pentru care autorul se silesce a obtine a- pentru revisuirea regulamentului Senatu- derenti. Nu este ast-fel n ceea ee privesce Propunerea Grajdetnescu. lui, care se va compune din 7 membri, in- interpelarea mea in cestiunea de fatil, ccï 1. Parte din locuitorii orasului Ginrgiutre care D. A. Zisu ca propunetor face ea, precum sciff, faceingrijireai preocu-ne mai avhd cu ce trAi si uncle a se adA-parte de drept. parea a tOtei suflki românesci.(Aplause.)postisti fie ajutati din fondurile Statute, senatori proced la vot en bi- Nu am fAcut acéstA interpelare fiind-cAfAcéndonor. guvern de urgentit listA de am pus in dubiu, fie on momentehiar,cati individi meritA ajutor pe cat strict ne- D. vice-pre§edinte, D. Brittianu. mArinimia a tot puternicului Imperat alcesitate or fi. Resultatul votului este eel urmAter : Rusiilor. Ar fi uA crimA a se indoi cineva 2. SA se numéscA uA comisie compusA 34 de simtul de dreptate al acestui a tot pu-din 5 ll-ni senatori Si 5 D-ni deputati, in- Vo tan ti ternicu Imperat, care, In curs mak¡bine desetiti de 6meni speciali In arehitecturA Majoritate reglementarA 19 20 ani, a fAcut prin virtutile sale admire-constatandu-se stricAciunile etc., sA fie Sunt tiunea lumei intregi. Prin interpelatiunea-despAgubitT de Stat, top' cati ad incereat D. D. Ghica, de fao void sA provoc nA motiune, pentrupagubi din cause resbelulni, de Ore-ce , D.BrAtianu, a proba cA natiunea romanA n'a intratinGiurgiu si Calafatul a suferit destrugeri , D.Sturdza, resbel pentru a face conquiste, (aplause);in eat mu1 t1 pierdênd mai tot ce ati avut ,G. Lecca, cA natiuneï rornâne 'Teste seump pitmén-prin jefuirlsi bombardAri continue de la A. Giani, tn1 sed 0 nu '1 va cede in schimb sub nieiineeputul reisbelului One in present. N. Voinov. un cuvént i pentru niel uA valare, (aplause Ap. Grajdiinescu, Yetre Opran Gr. peelungite); el nu in momentele de fatAIorguleneu, D. Pisca, N. Arlon, N. Voi- Acum, D-lor, ne mai fiind nimic la or- vom face critica faptelor ministerului ac-nov, G. Or4eanu. dinea Old radio sedinta,i rog pe D-nil tual,ci vom urmas esemplul pkintilor senatori a trece in sectiunT. §edintA pu- nostri, call de cAte oil a fost in perieol D. N. Voinoxr. Am cerut cuvântul sAblkA ratline. , iubita nostrA tora, ati seiut,i seimi noi,rog pe biuroT,i cred cA esteasentimen-§edinta se rAdicA la 4 ore dupe amédT. de a fi uniti si a uita desbinkile interiketul intre,plui Senat,ca sA bine-boiascA, si de partitA (aplause), si de a fi ca una grAbi a, ducerea la ordinea(jileT a projec- singur orn unlit in, interese marii vitaletului de lege pentru modificarea legei e- pentru Ora nóstrA !(Aplause.)" lectorate, care s'a votat de CamerA 0 care ADUNAREA DEPUTATILOR. D. Dimitrie Ghica. D-lor, déca ameste trAmis la Senat. cerut a se da citire cuvintelor mete recti- Este un project férte important si ered SESIUNEA ORDINA ficate, a fost mai eu sémA ca sA se vadAcA este bine a '1 lua cu utt orA mai curend deed, ati fost corecte acele cAte-va cuvintein desbat ere ;de aeea ve rog, D-le prep- Seclinta de la 27 Ianuarie 1878. cari s'aft rectifieat. Negresit cA aeele cu-dinte, sA bin e-voiti,a lua dispositiuuT ea vinte dise de altirmaï competinti at- fi pu-sA se inepart.A tuturor D-lor senatori. Presedentia D-lui vice-presedinte A. tut fi esprimate intr'unlangaj mai elegant, D. vice-pre§edinte, D. Bratianu.VAseseu, asistat de D-nii secretari D. I. mai infloritlinsAinu acésta a fost cugetulAcest project , este in desbaterea sectiune-Ghica, M. Ghelmegénu,N. Dimancea si med. , lor incA din anul trecut; D-viistrA, nu a-G. Sefendaehe. D. lit C. Iepureanu. Lucru principalyeti dér de et It al lua in desbatere si a nu- §edinta se deschide la ora 1 si jume- este sA se vadA cA nu voim conquiste. mi delegatt. tate dupA amédi. Se dA citire comunickei D-lui se-- D. D. Stu, .dza. D-le presedinte, am o- Presentl 89 D-ni deputati.

28 lanuarie (9 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 469

Nu respund la apelnl nominal 54 si Se comunicit Adunärei telegrama din alt resultat de cht a ne ingreuia positiunea. anume : partea maï multor locuitori din Rirlad Voci. Inchiderea disentiunei. Bolnav : prin care rOgit pe Adunare a fi in contra D. M. Sehina. Am luat euvéntul, retrocedgrei Basarabieï. presedinte, ca sv rog a face sh se cons- D. G. Hasnas. D. G. Serurie. Ieri &id s'a votat mo- tate ader si etí la votul dat de Calli611 In congediu: tiunea relativa la Basarabia, et me aflam in cestiunea interpellrei D-lui UrechM. D-nii F . Alunenu, A. Caravasile, D. Do-presidend un biurot electoral si din acesth, D. P. Gilles.. D-lor, in ceea ce privesee nici, N. FurculescuN. Goren, I. Iuraseu,mush n'am putut sit fili aci. Deelar asta-cli rectifichrile in momente asa de grave voiti C. Leca, D. Leca, G., Livezenu, G. Ma-oh din tOthinima ader la cele done motiuni astepta ocasiunea pentru a le face, dar gheru, I. Nanu, I. Nicolau ,D. Pruncu,votate ieri de onor. Carnerl. acum este ualta cestiune care se legit in G. Radovici, A.endrea, C.61ree, D. So- D. Fr. Mileseu. Din imprejurari hide- mod direct cu cestiunile cele mai natio- fronie, A. Teriachiu, N. Cisman. penclenti de vointa mea n'am putusuale; este uit cestiune de biserich; cestln- fitieri presinte pentru a Ina parte la vo- nea bisericei Sf. Spiridon. Am avut on 'e.ea Färd aratare de motive : tärile insemnate ce s'atí dat relativ la re- sh anunt nu de ieri nu de alalkaeri ei de D-nii D. Anghel,P. Arbore, St. Bechia-trocedarea Basarabiei si la retragerea acu- trei septhinâni D-lor ministri uh interpe- nu, C. Bobeica, T. Boiu, N. I. Bujorenu,satiund d'asupra fostilor lare In privinta bisericei Sf. Spiridon care A. Candiano-Popescu,' I. Carabatesen N. Et unulea representante al colegiulul sth inchisitnumai mie onor. misistri 'mi Constantinescu L. Costin, D.Frund, A.II de GorjO,nu voii sh fig taxat de ale- at %out on6rea si favorul de a 'mi refusa Cheorghiu, G. Ghiteseu, D. Giani, T. I6n,getorii mel c m'asi sustrage de a in5 pro- dad le-am cerut, si pe care era dator a L Litteseu, G. T Macri, D. Micleseu, G.nunta In privinta acestor done insemnate mile da, deca nu dupa loge, cel putin dupit Miclescu, Gr. Monteor, N. H. Nicola, R.voturi.De aceea in privinta retragerei buna cuviin i duph, obiceiurile consti- Opren, C. Pesiacov, E. Protopopescu-Pa-acusatiuneï contra fostilor miuistri, ve de- tutionall. Cu tote acestea void fi silit sit che, A. Stirbei, I. A. Sturza, G. Tacu, A.clar : child euí unul, earepresentante al co- 'mi desvolt interpelarea si flr. aete, chci Vizanti, M. Vladimirescu, Gr. Vulturescu,legiuld II de Gorjti, am venit in acesth este indispensabilh pentru biserich sà 'mi P. Zamfirescu, Gr. Isiteescu,I. Docan, A.onor. Adunare si am votat darea In jude- esercitez dreptul de a 'di desvolta inter- Stolojan. catg, am lucrat in consciintit fArh. consi- pelarea, drept acordat mie de Constitu- Se citesce sumarul sedinteï precedente.deratiune de partit, consideratiune de tiuneipe care D-nii ministri nu 'mi D. Z. 1Mb:its:mu.Din Monitor vecl,colóre. Am avut in vedere faptelei ehnd pot refuse mai ales ch, doni dintre minis- D-le presedinte, eh fare acei earl ali vo-am ajuns la conclusiunea fosti ministritri interpellati se ghsese aci chiar daca tat asupra celor done propuneri de ieristint cdpabilï, m'am dus In fricalui Dum- n'ari fi tot asi puteadesvolea interpelarea sunt si et trecut anume, old sciti c vo-netleil la acea tribuna si am pus votul met in fate D-lui ministru de culte, care, dupit tul s'a filed cu apel nominal; si apoi, totin consciintit pentru tramiterea inaintea cat vedem i dupit cum am mai este et me ved trecut intre abtinuti.ET bine,justitiet oratorul obicinuit al guvernulni. D-lor, nu avém euvent ea sh nu votecl, Regret a astit-41 ehnd ved e majori- D. ministru de estrne. Sunt gata a mai ales cea de a doua propunere ,findtea aeestei onor. AdunAri a retras acusa- respunde. eh et nu me gäsem deputat chnd s'a vo-tiunea d'asupra fostilor ministri, regret ch D. AI. Sihleanu, D-lor, eri am fost in tat darea in judecatit a fostului minister.nu pot sit, fiti de acord cu dense... Camerit de la inceput NO la finit, Ve rog derA, D-le presedinte, sfaceti ca D. C. A. Rosetti. Incepem desbaterea and s'a &cut votfil motiuneï presentata sit fit si et trecut intre acei cari avotatdin not ? de D. Vernescu am repuns tare, clarsi pentru ridiearea acusatiunei fostilor mi- D. Fr. Mi'eseu. Atuncea nu e permis chiar de done ori pentru". Atat e de a- nistri. ca uA minoritate sse pronunte ?... Duph deverat acesta eh m vM trecut In Moni- D. C. Fusea. Aserh fiind bolnav n'ammine D-lor avénd in vedere punctele co- tor Intre ceT 55 cari ati votat pentru re- putut sh, ieat parte la sedinta in care s'aprinse in actul de acusatiune, fostii minis- tragerea acusatiunei fostilor ministri, a- votat motiunea relativa h retrocedareatri sunt culpabill. De aceea eti mentin ac- testa este nit dovadh el am fost si la eel Basarabiei. Declar ch, m unesc in totultul de acusatiunei sunt contra retrage- vot. Inch nit dovadh este cgrit cu acestit motiune. rei ei... mine n'ar fi numexul votantilor de 93 cum Se pune la vot sumarul sedinteipre- In cat privesce motiunea relativa la ten- at fost, ci numai 92 ettti din eróre figure- eedente si se adopth. tatiunea ce ni se face In scopul de a ni se(lit in Monitor. Este dark uschpare din Se comunicitAduniirei urmAtOrea te-relua Basarabia, acele trei districte ve de- vedere de la .Monitorul oficial. legramh din parteaD-lui deputat N.clar atilt in numele met cat si al tutulor D. vice-preedinte. Se va rectifica. Guran : representantilor de Gorjt, cari, din impre- D. M. Burileanu. D-lor deputatT, asu- juräri independenti, nu ati putut sit fie pre- pra voturilor earl s'aii dat eri nu 'nai per- Domnule prqedinte, senfi , dar earl m'at autorisat sh, v declar mit s. mai intru in discutiune,find deja Rog fiti interpretul met care onor. Ca-atat in numele meti si in numele lor ct un vot dat de Adunare. Darn uh eestiune rnet% oh, ea representant al colegiului III,suntem In totul de aeord eu motiunea vo- care se 160 fórte strâns cu unul dinvoturile aderez la votul set , deelarând ch nu vatath. De h nit margine a terei pelne la cea date eri, este aeeea a projectuluide lege ceda nici iiä buchtich de phmênt din teri-alth nu se va ghsi un singur individ care privitor la responsabilitatea ministerialä. todul strAmosese. sit primeseit a se ciunti uferemith, ul pi- AO ruga pe biurot sh bine-voiaseä N. Guran. chturh mitcar din pamentul strAmosese. invite pe delegatii sectiunilor ca sh pre- D. M. Cogitlniceanu , ministru de sinte mai curéndraportul asupra acestui Se trhinite la comisiunea de petitiuniesterne. Socotesc, D-lor, died si Sena- project de lege. Fltr.acesth lege mi se petitiunea D-nei Maria Tenea, a D-nei Ma-tul si Camera an fleut un act si patriotic pare, D-lor, c ne am infAtisa inaintea te- ria Ionescu si a D-lui Donich Ialciano. si da inaltit conveninth, ca sit voteze fArnre): inteun mod fOrte neeorect. Prin urma- Se tritmite la comisiunea de verificareaiscutiunei soeotese cAdunarea astä- re dach eredeti, acésta estei darinta protestul unor alegetori al colegiului I de va ficonsecinte ca ea- insgsi si eu nu nanimh a terei, re reg sit Ineuviintati ce- RomallatT contra alegerei Witt la acelspirit de tact si patriotism va opri aceste rerea facuth de mine de a se invitadele- manifestatiunT %cute în urmA care n'ati gaii sA presinte lucrarea lor cat maï cu

470 MONITORUL OFICIAL AL ROMÄNIEI 28 Ianuarie ((,) Februarie) 1878 rénd; (aplause). Oki daca aid in sesia-ditiuni a fost dotatA acea bisericA. Ea acare sA, alocase un credit 6re-care in bud- nea aeésta nu Vora vota legea pentru res-"fost dOtatA cu 7 mosil si onor. CaMerA getul Statului In anul domniel liii Vodd- ponsabilitatea ministerialä, Ora. se Va pOte inchipui, dupA modal cairr'se dot*Cuza. ET bine, D-lor, acea sumA continua -credinta cA .ru este dat partidului liberalbisericele pe atunci, ce venit p6te sa pio-a fi alocatA in budgetulanual al Statului sA voteze art aserneaea lege. ducA 7 mosii. In interesul faadatianei,pén6 la 1877, cand era dat ministernlui D: vice-preledinte.D-71or, raportuliatre conditiunile testamentalui este protector christianismului era dat mini- comitetului-delegatilor asupra acestui pro-aeeea ca nici uil-datA serviciul eultalui sAsterului liberal eminamente pravoslavnic ject de lege se MIA depus pe biuroul Adu-nu tie intrerupt sub nici un motiv,i apaide a face un act barbaric, un act pAgan ; närii incA din sesiunea trecutä, prin ar- prevede ca escedentele veniturilór sAgloria de -a face un act de siluire in con- mare n'aveti de-eat Sdeeideti cand voitise marite nOu6 fete pe fie-care an dotan-tra unei biserici. La 1877 ,ministrul de a '1 Ina iii desbatere. du-se dupA cuviintAi dupA trebuintA. finance trAmite un ordin cAtre ministrul Vocf : Luni. -Corn vedeti, DAM:, iatre clausele testa-de justitie care dA ordine de a urmAri prin D. vice-pre§edinte. Ca incaviintareamentulaï in cat privesce bine-faeerile, liaportArei implinirea sumei de aprópe 145 D-v6strA se va pane la ordinea Old pen-era de cat uA singurA eonditiane; era aceiamii lei nuoi. tru Luni.. de a se dota noire fete pe fie-care an pen- D. ministru de externe. In ce lunA, Acura si D. Pantazi Ghica are cuv6ntu1tra mAritisul lor. Iatà, D lor, care era con.-s'a dot acest ordin. pentra a' aesvolta interpelarea D-sale. diiunile testamentului Sia-supra, eArora D. Pantazi Ghica. N'ati bine-voit a D. P. Ghica. D-lor deputati, v6 va pa,-voesc sA chiem atentiunea D-4tri Ministru.mi da actele, ca sA, me puneti in positiune rea hegl.esit eiridat ea er care, dupA cu- D-lor, ac6stA bisericA s'a administratde a nu v6 putea respunde, de aceia v6 rog vintele unni (Ionia ministru, impArtAsesenecontenit in interesele Sale de cAtre unea sA nu m6 intrerupeti. sentimentele lui Aleco-Pasa, en, care du-membru al familiei Ghieilor, si in timpii Ast-fel D-lor, la 1877 sA, dA acel ordin pA un alt domn ministru, a5,,,teptam un graddin urm'i era iiisareinat eu acéstA admini-si se esecutA biserica ea sA, implinéscA 145 6re-care in artaata otOrnanA, eil care stintstrare D. Alexandra Ghica care se supra-mii lei nuoi apr6pe un Turco-phil recunoscut si constatat,numea Ccil Mare,i care a continua- Atunci epitropul, din fericire bine ales, toemai et sA sAearl_apararea uneit'o pén6 la ineetarea sa din viatA; sag eandde si ales in contra dispositinnilor testa- biserici romane si ortodoxe, toemai eti ca-D. Alexandra Ghica sapra-numit Cacittlamentare de cAtre D. ministru, aeel epitrop ra totkl'auaa ua'ftin sfiit- de 6re-care ten-Mare a ineetat din via-V.; biserica a re-D. George FAlcoianu, om probi energie dinte asa de malt ortodoxe pén6 a ne du-mas de atunci fArA un Ctitor, fArA un ad-protestA contra unni fapt arbitrar al mi- ce peste DunAre, eu t6tea aeestea fiind cAministrator. Sal) domnia lui Vodà-Cuza,nisterului si se opuse la acestA urmArire. sunt si ell crestin, fiind cA am pretentiu-ministrul de finance atone): esistent inscrieSe convocA de cAtre epitropie un consiliti nea de a fi roman si a avea sentimente ro-in budgetul Statului, in contra dispoSiti-de advocati,i D-nii advocati, ca émeni de manesci eu t6te denegatiunile D-lor mi-unelor testamentalut si fd-rA aid nA lege,drept, dA avisul Ion cu total in contra nistrifiind. cA impArtAsesc sentimente-uA sumA 6re-care, pe care trebuiea sA oministrului desaproband m6surile Nate de le tutulor ronaanilor,ori care ar fi indoeli-dea biserica ea art subventiune asilului dénsul. le D-lor ministri .in acéStA privintA, voittlena-Doamna, dacA my m6 insel. AcéstA Cu tóte acestea, D-lor, ce s'a int6mplat? vorbi de bisericA si yolti sustine dreptu-sumA, D-lor, nu s'a esecutat" aid uA datAEste cA la 1877 un preot, care meritA tot rile unei biserici cu atat mai malt cA amsub domnia lui Voda-C za; pentru ca nurespectul, tétA stimai consideratiunea, si uA datorie pe care 'mi o impute numeleera votatA prin uA lege, nu era sanctionatämai cu s6mA recunostinta n6strA, a Uteri- ce am onóre sA port, name de care in6 fA-prin nici uit dispositivae.regalatA, si ace-lor aï acestei bisericiï sacrificA dinarii si lest; numele némulut eartria eti onOre desta fiind-cA, era in contra dispositiunelorproprii si sustine biseriea cu ceea ce doban- apartine. dare ale teStamentultii; si a r6mas in bud-dea el ea preotsi merge ast-fel plAtind "Am avut on6re sA anunt D-lor ministrigetal Statului ca uA cifrA neefeetuitA, sitoti impiegatii bisericei pén6 la 1878, du- uit interpelare in privinta positiunei de-care in fie-care an se retrAcea, ea sA diecendu-se necontenit ea sA cers6scA de la plorabilA in care se aflA pusA biseriea Sf.asa, la pasivul Statului, insA la 1871 findministrii mila guvernului ea sa pótA sa, fie Spiridon. Am cerut actele privitOre la a-ministru de finance D. P. Mavrogheai, D-bisericadeschisA. Ministriï ï respundea, césta afacere pentru ca sA 'nif pot desvol-sa printr'uA incheiere ....aci insA per-eu tóte cA era cestiunea de bisericA, de ta interpelarea in cunoseintA de causA eamitetrmi uit micä parentesA, uitasem sA v6pravoslavnicie, Ï respundea :suntem o- tot-d'auna insA, in amabilitatea D-lor, înspirit), cA in acel testament se an IA con-cupati eu cestiuni politice f6rte condescendenta D-lor in special care mi-ditiune de a se infiinta un consiliti de su- D-nii ministrii se ocupall mai malt de ne, D-nii ministrii m'aii trAmis de la Anapraveghiere, uit epitropie mare cum sA nu-pravoslavnicii de peste Drake mai inainte la Caiafa, 'mi ati spas anal eA nu se git-mesce; compusA din mitropolitul tèrei, dede a incepe, a protege crestini ortodoesi sese actele in ministerul s6A, eel-alt citministrul de finance si eel de interne. D.din tail care aveil mai mare trebuintA si nu le are, cel-alt ea, nu le scie unde suntMavroghenica membru. AceluT consiliAchiar dreptul de a fi ei mai anteiprotegiati. si ast-fel acele acte nu le am putut do-face trA, incheiere si contractézA un impru-Mai respundell ministril etnu avéti bani; Wadi. mut in sarcina bisericei de 500,000 leidar ï yogi intreba :pentru ce nu aveti desvolta eu t6te acestea interpe-pentru a se plati acea sumA anualA carebani ?i voit respunde tot et : pentru cA latiunea mea si fArA ele. Si ea sA, ve punera trecutA in -budget sub Voda-Cuza, siati urmArit biserica printr'un alias deau- si pe D-v6strA in curent de faptele petrecare sumä nu se implinise aid 'IA data.toritate, pentrn cA nu era nici at lege in cute in administratiunea averii bisericeiEpitropia mare isi insusesce dreptal, îlvirtutea chreia sA se inserieacea sumA in St. Spiridon, v6 rog sä., 'mi dip voit a des-insusesce autoritatea de a contracta unbudgetul Statulul, pentru eanu era ut fAsura inaiatea D-v6stra, tóte cele petre-inapramut in contra tutulor legilor, in con-dispositie a testamentulta, pentru cAnu cute cu acea administratiuue pentru caretra tutulor dispositiunelor testaMentuluiav6A dreptul ministrii sub VodA Cuzaea am sa esprim nu nemultAmirele mele, da-in sarcina biseried, far:A ea pentru aeestasA inscrie ac6stA sumA, pentru cAnu avea rit regretele mele D-lor ministri, si pen-sA fie autorisat acest Imprumut de Camera,dreptul D. Costa-Foru sA, contracteze acel tru a fac'e, de se va putea, sA inceteze renl.farA ca pentru acesta titorisA, fi fost con-imprumut... Biserica St. Spiridon e fundatA la 1768sultati, fall ea pentru acesta sA, se fi in- Ce putea sA fact acel nenorocit preot de 'Alexandra Ghica V.Y, si 6tA in ce eon-trebuintat pkén6 atund aeea SumA pentrucare 'si dAdase chiar banal pe care 'I ciì-

28 Ianuarie (0 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 471

tiga pentru esistenasa dilnicA ? A trebuit chevernisiti cAeT nu v6. cere chevernis6-contra sad cil D-sea are sentimente fúrte in cele dupA urmA,obosit de a dai ne1A, ci sA 'T consultati sA le spunetY situa-brine si sa m credetY cA, de altmintrelea mar puOnd, ne maT avênd de uncle sA dea,tiunea srtle arAtati tot, sA le diceti étíD-sea este si un orn fOrte evlavios (mare a trebuit sA inceteze, si atuncï biserica s'asituatiunea in care ne afiam, 66, condi-ilaritate). Marturisese cA am fost fOrte gä,sit in imposibilitate de a me functiona,tiunile testamentuluT, ea ganditi si D-v. sitvia miscat and l'am vedut in bisericil fa- pentru cnicr personalul nu se putea in-facem? Stint gat de putin agreahili acestrOnd act nu mime de bun ortodox, dérA trefine,nici lumânger, niel unt-de-lemu,membri din familia Ghica D-lor minis-si de bun roman and s'a eelebratpana- nid prescuri nu mar erail. tri, în cat flier chiar ac6stA, on6re nu achida pentru soldatiio.t.ii carY art cadut Ast-fel, D-lor, la 8 Ianuarie curent, voit sA le o facif cAnd era dreptul lor. pe campul- de luptii. céstA bisericA a incetat de a mar oficia si D. pre§edinte al consiliulul. Noi nu D. Pantazi GhiCa. Nu v'asceptati ca s'a inchis. suntem neam de Domn ca sA a vem rivali-sil flit si eli asa de pravoslavnic ea si D-y? D-lor, circumstantele acester afa- D. ministru de Cxterne. Da, sciil cit eerr. D. Pantazi Ghica. Scia cavetr re's-sunteti evlavios. Acum mar este al doilea punet asuprapunsuri fOrte fine si ate uil-datil fOrte vio- Vin acum la interpelare. Yam refusat cAruia sA intinde interpelarea mea lente, de aceea 'mi reserv dreptulsit vedosarele pe (wile cere D-sa; de cat uncle care este acel pima. r6spund la timp, si sal nu credeti ca ve facdintr'elnsele le-am refusat, fiind-cA na le Biseriesacésta, D-lor, pe lângA iiavereconcesiune, nu suht din aceea earl' transi-aveni in phstrarea mistrA,ci ele se pAs- considerabilA care thi are, avere care con-geadA ca consciinta sa, de aceea sA scititrezil in insAsi cancelaria ,aceler biserice, sistA din none' mosii situate aier in térA... reserv dreptul SA. vl rè'sPund la a-care este ut biseric,A autenoma, cu orga- D. Ioan Ionescu. Cine ia venitul ace-tacurile ce faceti. nisatiunea eieti totul deosebitil si -unde lor mosii? Ceea ce cer de la D-nir ministri,esteminiatrii nu figurézh de cat ea rtA colec- D. P. Ghica. Nu m6. inbrebati pe mine,acésta :nu reclaM eh' «a violat un drepttivitate. DérA mArturiseac ert MI parte din intrebati pe D-nii ministri. al familieinóstre,ci ceea ce reclam estedosare nu le-asi fi dat chiar de ar fi fost Cum die, D-lor,biserica, acésta, pecif s'a mnchis nil bisericA si cA nu se pOteui pAstrarea néstril ca ministri. D-sa cere langA averea sa intelege cAare Si multeinchide nil biseria, sub un minister cres-ca sA'r dAm dosaral procesuluT. Apoi file procese destul de serióse,si mntie alteletin, subnn minister ortodocs si pravos-apel la D-vóstrA, D-lor, sAnai spitneti care are si unul 6u locuitorii din Rosiorir delavnic, si prin nrmare cer ca sA fad), bu-proprietar da, in public, documentele unni Vede. El' bine,acestr locuitori at (As: siniitate D-nir ministri, and biserica are Mtproces al sal.? Décit va cere, de eseniplu, noi suntem crestinr si nu voim sluAmavere proprie a ei, sil incetede eu urmAri-dale va din D46strA,de la adnainistra- nimic de la biseriert ;prin urmare propu-rile arbitrare, Sil aSigure pe cat se.va pu-tiunea domeuielor, ea sA aducit lin dosar, nem nä transactiune. tea functionarea reghlatA a bisericer, sA res-credeti eh va da acea administrati- EY bine, acéstA transactiune póte sA fietue aeele same carT acel preot le a chel-une ?Ni., vadiee :nu potsaldart. cred cA este favorabilA bisericer si décAtuit din (unan si, carY ail cheltuit aceleDe aceea declae de Mai nainte cA I1U voill s'arfiprimit transanctiunea s'ar fi pu-sume pentru biserieg. da doaarul acestni proces deschis,jii tut lua uA sumA considerabilAi bise- Acestea sunt cererile ce leadresed D-lorcand cestiunea nu se va hsolva inaintea ricaarfimers mnainte;ba înci ar fiministri; vedeti eh' aci nu este vorba dejustitier. . putut constitui si un capital óre-care dinneineredere sail incredere in cabinet, si Actim vin la cestiune ;D. P. Ghica sit care ar fi tras an bun profit; derA onor mi-aper cA D-niiministri nu se vor Audi CUMservesce anthil de un act..de donatiune. nistra nici datA nu s'a preocupat de a-se sburlesc tot-fra-una cand am euv6ntulIn adevi-r stint acte de bine-facere name- oea transactiune pier chiar nu a trimis-oea sA desvolt tut interpelare safi Sil discutrOae fAcute de familia Ghica,'si rog pe D. la un consiliu de advocatr ca sA cérA opi-alt-ceVa. Pantazi sil crédA Cil nu voese efi sA mnipu- niunea lor asupra acelei transactiuni. D. M. Kogalniceanu, ministru detillez actele bine-facere ale familiel IatA D-lor,objectul interpelatiuner mele,ex terne. lor, inainte, de tOte voese sitGhica sail sA deneg aceste note; insA dom- am treed pa d'asupra punctulni aceluealieided nit ceatiune personalA en D. Pan-nilor, pCme'a ill vOcal trecut, mai aleS sub care face SA resulte din intentiunea testa-tadi Ghica. Domnii fanatioti,sii. blase un obiceifi cA torulur si din spirittil testamentului ca 'De ate ori onor. D. Pantazi face cateerati fluff Donani earl sA nitail la nA me- tot d'a una administratia bisericei sA fienainterpelatiune, tot-d'a:una amin-nastire, se iiiait la nA bisericA, le conve- data until' membru din familia Ghicilor.tesce tiA imputare ce..rni face cum 61,1'asnea, '1 fAceari Ore-cari avantagie si o limn Am trecut p?,ste acest pullet pentru cA nufi asemuit eu Alec() Pasa. pe urniA de o fAceall avere proprie a lor , voese sA se clicA cA unul din membriT fa- D. Pantazi Ghica. Nu am on'ire de ao dotaii eu averi, en mosii si o dall ori la milier Ghicilor ar cugeta mAcar la pro-cunósee pe Aleco Pasa. alte monastiri, ort la epitropie ,ori 0' in- copsélAsafi la chiverniselA :am trecut D. ministru de externe. Sit-naï deachina la locurile de jos. Avem peste aeest punct pentru 'ctior ce s'arvoe D-sa sh '1' SOT cA nu a inteles euvin-time de asemenea monastiri fondate do r6spunde de catredomnir ministri cutele mele. Nu intrit in deprinderile meleDomni si boerr Romani ccii pe urmA intentiune de a atinge pe membrii fami-ca sA insult pe cine-va,i apor si legAtu-luat de Domnil greci sis'afi inchinat la Her Ghieilor sA scie cA acele crivinte vorrile ce le am cAtre familia D-lui Ghica nulocurile de jos. fi mar prejos de noi. -nai permit acésta. De cal s'aintkmplatasa, La fondarea acstei biserice recunose DérA, D-lor, cand aveti in familia Ghi-citatunci and D. Pantazi Ghica atacach a Nat parte si familia Ghiea, insal sàmi cilor ataf.T membri din cari ati fi putut nu-conventiunea, s'a servit eu nisce cuvinte pedea voe D. Pantazi a'is¡iune ca ctitoria mi un administrator, care si-ar fi sacrifi-cari et le gAsisem intoemai in urt depeseprimordiala nu este a familieT Ohica ca cat timpul Suíi care ar fi conrespuns in-a lui Aleco Pasa, si am dis cA seintamplAfondatOre, nid i. tOte mosiele nu stint date -trutóte voinei testatorulut pentru ceea D-sea reproduce cuvintele lui Alecode acestA familie; acésta este un lucru de n'ati fAcuto? Acésta mAsurA D-lor minis-Pasa, cum a,s fi Matt dacl as fi gäsit cu-constatat inaintea tribunalulur ,si déca tri, ar fi fo'it cel putin uA datorie de con-vintele D-sele reproducé'ndu-se de un al-familia Ghica erede cA are vre un drept descendentA, de lama cuviinta de respecttill de cat de Aleco Pasa. care nu 'I' se tine in sOmA,nu are de cat :cAtre drepturile uneï familifi pe Nu am inteles Insu ca sA pui prin acéstash'l reclame inaintea justitiei. 'nu sfi numiti in administotinne, nu sala indoialA sentimentele D-sOle:etilin Al donilea, ortor. D, Pantazi Ghica ma"(

479 MÛNTTORT1T, (1-FTeLkL AL ROMANTET 2Tannarie Fehruarie) 1878

pretinde a in actul ctictoricesc, care nuloc sa Ana da mie lämurirt, sa se D-lor, când ne tramite onor. D. Cogalni- e de cat un act de reinoire, éra nu un actduca a le da D-lut Pantazi Ghica. Apolcéun inaintea tribunalelorvorn respunde de fondare, sa pune indatorirea ca epitro-ce sunt et vinovat de acésta. Déca e vor-ca nu not om merge inaintea tribunale- pul administratore sh' fi luat sine qua nonba ca biserica sa se deschida, et voit pu-lor pentru cA sper ca asta-dt se va gasi tug din familia Ghica. tea On tret sat patru sute de fraud cuin anima ministrilor destul simtime"nt cres. D. Pantazi Ghica. Va inselati n'amcart sa, se intampine cheltuelile oficiululcin, ortodot, ca sa, nu ne faca sa mergem dis asa. divin; dar óre acesta a fost scopul inter-inaintea tribunalelor pentru averea Una D. ministru de esterne. AÏ dis'o inpelaret ? Nu ;D. interpelator a voit sabiserici, sunt convins de ackta,i daca mod categoric si alta data si acum. constate drepturile bisericeï.,iacesteD vóstra suspectatt simtimintele nOstre, D-lor, marea epitropie este compusadedrepturt nict not nu le punem iii indoialknot nu le suspectam pc ale D-vóstra, sun- mitropolitul tare)", de vistierul si de po-dar va rugam sa recunoscett ca in stareatem mat sineert de cat D-v., mat presus stelnicul dupa, vremï, si ea numesce unde asta4 a lucrurilor nu avem nicï tim-de cat D-vósträ cel putin siiaeeSt pullet administratore care sä administreze si nu-pul, nid mintea de a ne ocupa i cu.acéstade privire. mesce pe cine voesce.Déca dar familiacestiune ;cunóscett In destul in ce greu- Onor. D. Cogalnicónu spune, cum ca nu crede ca are dreptul de a fi numit acesttap ne afilm ca sa nu ne imputati une-se dice in testament ca epitropul sa fie nu- administratore dintre membrit familiet, nu.gligenta In acósta noit din familia Ghicilor.i ad se insala are de cat sa urmarésca dreptul s6ti acolo Sunt incrediatat ca nici unul din D-v.de fapt,si ast voi sa avem testamentul unde este fn drept urmarésca. Cumnu va mat ganditï asta-dï nict la avereasub ocht ea sa't dovedesc acésta inaintea am gasit not acésti biserica ? A murit unD-vóstra, nict la familiile D-vostra, avetïCamerei. Din testament resulta categoric epitrop administratrr, mi se pare Papa-o singura idea' ; salvarea drepturilor si aea, unul din membrit familiet Ghicilor va zolu, care a lasat acésta biSerici acéstaintereselor tare. Cu tote acestea,d'acatrebui sa fie nuruit epitrop, déril dam dis epitropiei documentele et in cea mat este vorba ea, biserica este inchisa, dareacésta de cat In trécat, pentru ca nu wu . mare neorinduiala ; ba Incä mai mult, ade cat sa vinA maine si sa le dat but' casa reclam acest drept pentru vre unnl din considerat acésta biseriea si averea et matsa o deschida. membrit familier Ghicilor; cu tote acestea multï ant ea proprietate a sa a faeut ce a Cat pentru cestiunea de fond, acéstAdispositiunea esista in testament, si acel voit, dupa mórtea lut, fost chemarticestiune este prea mare, nu e vorba decare nu este din familia Ghieilor este acel not, epitropia maresa numim alt admi-doua, tret mil' de franc)", ci este cestiuneaadministrator,acel secretar, cum a fost ni,strator. Am hat un om care pune uade ua suma, de aprope 400,000 franc)." p eD. Popazolo, pus sa administreze snb or- staruintä fórte mare de a cerceta si a 1A-care D-vóstra nu o piutett hotara acum.dinek epitropulut,si penla incetarea mud actele si documentele in stare chao-Acestï but sunt in casa Statulut,i Sta-din viéta a lut Ghica numit CAciula-Ma- tica in care se afia.Iatdéra fn privintatul nu este amenintat de bancruta. Dacare, administratorul Popazolo nu era de cat documentelor. Ce am mat gasit noi ? AmStatul a luat banit pe nedreptva da inn-un esecutor al dispositiunilor luate de a- gasit acésta biserica färA un ban, de poi, si not singurt chiar vom starui a sedevaratul epitrop. Déra nu va fac niet ua are veniturt mart, preeum o recunoseem sida inapot ;cad' not, ministri cart in virtu-acusare, nict nà mustrare in privinta acés- not ; insa, Vita averea et s'ajluat.... tea testamentulut facem parte din epitro-ta, si prin umare nu seit de ce ne trami- D. Pantazi Ghica. Ordinul s'a dat lapie, suntem datort sit aparAmi dreptu-teï inaintea tribunalelor, not, nu vom mer- 1877. rile epitropiet tot asa eai drepturile Sta-ge inaintea tribunaluluti Diet nu cred ea, D. ministru de externe. Vet): vedeatuluï. Prin urmare, cestiunea acésta o D3111vett trämite pentru ca facem apel la evla- ea nu e ave.Not am invitat pe consiliuladuce inaintea D-vóstra printr'un proiectvia, la ortodocsia D-vostra. de advocatt ea sa se rostésci advocatitde lege, si D-vóstra yeti_ hotarê, si dacil In cat privesce despre D. Falcoianu fa- ati recunoseut ca si noi ea s'at %cut camcestiunea a ajuns aid causa este ca atuncicet)" ua eróre de fapt, pentru ca. nu D. turceste, fara sentinta, fthä nimic, candCand s'a dal avisul consiliulut de adve-Falcoianu ida indemnat sa fac acésta in- s'a silit biserica a face un imprumut subcatï ca sa se r estitue banit, D. ministruterpelare asupra drepturilor bisericet San- cuvint de a indeplini nisce indatorirt luatede finance nu era aid. Vedett dar D-lor,tulut Spiridon,nu D. Falcoiann Ida in- mat din nainte, nu din vremea nóstra, ni-ea si not suntem ortodoest ea si D-v(Istra,demnat sa esereit acest drept, ci:ealitatea sceindatorirt cart n'a fost statornieitesunti cii crescin ea si cet altY, fara multamea de titor m'a Impins sa va fac acésta intfun mod legal si positiv.Banff s'aparada, fara mult entnsiasm, cu convicti-intrebare pentru ea sA ve faceti datoria. luatis'a varsat in casa visteriet.Déraunile mele si nu voiese ca ua biserica saVedett dOra cì afost nedrept catre D. acum c,lice D. interpelant ca not sa't fl datfie inchisa. De aeeea voit face sa se des-Falcoianu, D. F'alcoianu 'int a dat in 'Ir- inapot bisericet.Apot easa Visteriet esteehida biserica, pentru ca sa urmeze mi-ma aceste esplicatiunt,si atunct m'am a nóstra, 7 Déca am fi facut cum cere D.misiunea sa bine-facatóre. convins ca D-sa ea epitrop a fost corect, Pantazi Ghicaatund ne ar fi diS chiar D, P. Ghica. Onor. D. ministro de ex-érrt acel care fost cored a fost D. rni- D-sa: cum AT cutezat D-v6stra sa luatiterne a vorbit ca si cum as fi reclamat, asnistru de finance care a .dat ordine sa se banit din visterie si datf fat% un votfi revendicat drepturile familit Ghicilor;eseeute urmarirea contra leget. al Camera ? Acésta not nu o puteam face,s'a inselat insa, D-sea, si '1 rog sa fie bine Cat pentru ceea ce a rnalversat D. Po- ei trebue sä venim cu un project de legeincrédintat ea, cand va fi cestiunea de dre-pasolo acésta nu ma privesce pe mine ci inaintea D-vóstra hotaritï singurt cepturile familiet Ghicilor, nu de la D-1orpe D-v. ea consilit de supra-veghere. Eti vet). socoti, déa not nu pntem sa dam unyogi veni sa le revindic, sit fie bine incre-nu scut si nu ma ocup déca Popazolu a ban din lada visteriet. dintat ea, dam a presupus un moment eaprevaricat banit bisericet,sat déca din 'MY imputa D. Pantazi Ghiea eä de ceam facut aces% interpelare pentru ca.unulcontra 'I-a läsat ban)", eli cred ca a lasat am permis ca biserica sä se inchida. Dardin membrit familit Ghicilor SA fie pus inbanul pentru ea asa trebuia sa fie sat alt- eì p616 acum einet dile n'am stiut nimicdrepturile testanrantare, s'ainselat, pentrufel D-nit ministri "st-ar fi fAent datoria despre acésta. D. Fälcoianu, care este sica inca ua data in,familia Ghicilor nu estear fi urmarit despagubirea pentru biserica, senator, in loc sa'mt spuna despre acésta,nict un om de procopséla, de schiverni-in he de a urmari biserica. a preferit mat bine WO implinésca misiu-sea.; sa, bine-voéset dar D. ministru sa nu Acum, onor. D. ministru vine la ua mar- nea D-sale de legislator si sa faca IA in-mat fad asemenea aluiunt, cad protestezturisire franca, dice ca,in privinta averet terpelare th Senat; a preferit maï bine, incontra lor, si le resping. acesteT biserilucrurile s'at Scut cam

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITOREL OFICIAL AL ROMANItI 473 turcesce"; eï bine, et ve multumese cA a-si în acelas timp vrmaï rog sa neplatita pe tad multi anY de epitropia cum nu sunt nume et ture, si v'atY tur-a sit face alusiunii cestiunI personalebiseried. St. Spiridon. AtuncT chiemape eit (Ilaritate). Primitï 'si D-r a-pentru ca sa nu fiff1silitsi et .pentru careposatul rapazoglu (Acendu'I sa platésca eésta, calificare, cad recunOseetï ca, atI fa-sa. nu ating susceptibilitatea nimuluï. achsta suma. Déra, cum era sa o platésea, ult lucrul cam turcesee, acestea stint eu- D. pre§edinte al consiliuluI de mi-cându nu sunt de cAt 60,000 francY venit vintele D-v propriï, ni§trIl. Oil de câte orY am avut on6reaanual, hj suma de plata era de 400,000 La 1877 s'a dat ordin se urmarAsca a-a Told la minister si a fi ministru de fi-S'a gasit de euviinta ca biserica sa se im- averea bisericd; apoï bine, se urmareseenance, am cautat sa gasese un midloe eaprumute de la easa de depuneri eu 500 averea uneï biserid One intfatilta in catsä scap acea biserica de ghiarele reposa-miY lei. Guvernul silesce pe epitropia, sati sit nu i se lase nicï ua, para en care sa setuluï Pagazoglu ; déra nu'mï a fost prineste irOles cu (Musa, putin importA,i se póta intêmpina eheltuelile pentru mnde-putinta, pentru ea gasiam Inainte'mï câteface imprumutul de la casa de depuneff plinirea serviciulaï divin? Apd nu seiti bariera fórte puternica ; am cautat sapentru suma de 500,000 leI.Intelegetï 9-v, ea nid until' particular nu i se p6tegasesc pe cine-va care dea un ad-bine ea anuitatea acestuT imprumut, im- sequestra objectele necesare profesiund,juto intru acesta, si nu am putut gasi pepreuna ca dob6ndile acoperea maï tot ve- ineserie 1u sat pentru castigarea esisten-nimenY, pena cand Du&neded nu a chematnitul bisericeï, in cat nu remânea de dt td luï? Cum del% ati putut sequestra undla sanul set pe acel administrator (aplau- neinsemnata suma pentru esistenta biserid cea din urma para ?N'aiT gresitse, ilaritate). dilnica r fauctionarilor bisericd. Acésta dud atIis, ,D-le ministru, ea mesura a- DérseitY, D-lor, la ee a Meat alusiuneeste 'partea care S'a ticut turcesce, si pen- eésta era cam tureesca? Ba este tureéseaD. ministru de externe când a dis ea s'atru care cred elicii representantlY aceluï de tot: lucrat cam tureesce ? La faptul ea Vodäasedement trebuia sa visa In Camera eu o Acum D. ministru dice ea(heft anfiStirbeit a obligat pe epitropiT aceleï bi-lege sprea se restitui asedemêntuluï iners sa'ï spue oh' biserica este inehisa, arserid sit I-litre-PA nu seOla de fete si bi-acest imprumut. WM, acésta privesce fi putut gasi 3 sat 4 sute de francY, caseriea in cele din urma a fost obligata satrecutul. SA venim la presinte. Guvernul sa'T dea pentru a nu se inchide.Ve. mul-se imprumute, fiind cn'a putut sa pla-asta-dY constrange pe epitropie sa,'Ypla- tumim, insa nu la bunatate, nu la mila,.nutésea, pe maY mu1h anï acea subventiune, sitésca regulat ate 25,000 lei pe an, si a- la eleimosina D-v6stri1 trebue sa alergeast-fel fostul minister a trecut in budgetcésta Mr% nid n titlu, fara nid uA. ho- biserica ei la dreptul la veniturï snma ce avea sa, ia de la acestaWire in contra acestui sedemênt, si bi- La ceea ce nu bratI In drept sa urnalritibiserica. Faptul acesta, dupa parerea D-luTserica din acésta, causa s'a ifichis, cad apo sne spunetT ea tot-d'a-una s'arCogalnieónu sa Mcut cam turcesce. restul de veniturY s'a sequestrat de mi- gasi 300 pea, la 400 fraud pentru bise- Ast-fel, D-lor, eând noT punem ní pir-nistru de finance pentru a se plati actua- riea. Ua biserica ea aceea a St. Spiridonghie ea sä, se6tem costiunea din namolullitatea, nu trecutul. nu p6te sit funetioneze an intreg eu 300-in care se afla, D-v6stra strigatl in contra AtuncI protesténd epitropiï bisericii si 400 de francY, eta ceea ce voiam sa n6stra, in The sa fi strigat atund cand facénd nä petitiune au aretat guvernuluï prin urmare nu p6te fi vorba nid de un D. P. Ghica. Nu cram in timpuri asaacé-Sta, ilegalitate ; guvernul a tramis afa- vot de blam set de ncreclere care nicI eade democratice si de liberalï.... cerea in studiul consiliulur de advocatT, era in intentiunea mea, ceea ce voese et D. pre§edinte al consiliului. Atundearl' at. dis : nu ne ocupam de trecut, niel este sa ve rog, este ea cel putin sa res-'nail pare bine ca recunOseetI ca numaï inde imprumutul din trecut, (led intru cfit pectatï legea si testamentul ; cad earn amtimpurile demoeraticei liberaff se faceguvernul nu are nä, hotärire in contra epi- dis D-v6stra seitY ea tine particular ea-dreptatei chMr bisericilor. (Aplause). tropid, nu are drept se cOra. acéSta suma inia nu se p rite urniäri uneltele si instru- D. N. rleva. D-le presedinte, mi sepe calea de urmarire. nentele care apartin meserid sél.e cu carepare ea ne perdem timpul farit nid un re- ua voce. SA traga pe guveen in jude- sus-tine esistenta laY, apoI cu attlt maY mull,sultat practic, nid pentrn Adunare, nidcata. trebue sa respectatTiceea ce apartfi.nepentru ac,a St. biserica, pentru care cu D. N. FleVa. As intreba pe D. Cantili biseried pentru ca sa p6ta funetiona. totiï compä'timim csta. inchisa. se'inT spuna ce ar dice D-sa când cine-va Eta D-lor,-pentru ee am dis ea atl faeut Voiti sa dab. Ore-earI larnurid ea ssciear venii 'i-ar sequestra averea fara nid Uil abus de putere ea atï lovit bisericace resolutiune sa ia Camera, guvernal nil tiqu ? Cine reclamA trebue sA fad ju- eareia nu ia-ti lAsat nicï atta maw cu eeD. ministru de esterne;voitisa ve dau1decata. Et cred ea tó.e aceste neIntelegeri sa p6ta plati untul de lemni luminärileaeeste lìhrnuiiih pentru ea sa vedeti in cenu provin de cilt din faptul ea nid go- neceSarff earl' ali fost; platite de acel bunsta punetele care ar trebui sa se resolvevernul, nid noi nu am avut timpul a ne (3restin, de acel preot care a deservit bise-de guvern fad proces, cad am aulit vor-ocupa de asemenea cestiunï in aeeste riciï pena dud a putut Si numaï atundbindu-se de proces. Eta ince stIl acestgrave 'mpregiurari; déra când guvernul ,eAnd n'a maï putut, a lasat sitse inchidapunet. va lua avisul consiliulnY rie advocatï, va biserica. Acésta biserieä, care are 'la administra-vedea d este unce nedrept si ilegal de Prin urmare, cererea mea este ea aceeatiune separatit, a fost obligata se plittéseilurmAri venitul acesteï biserice fad nich un *Jiserica, pentru ea sa FAA functiona re-uì anuitate pentru uä scóla de fete de ca-titlu. gulat, trebue sa aiba un budget. tre Printul Stirbeit. Acésta anuitaie nu Vocl. Inehiderea discutiund. U. voce. Are budgetul. s'a cerut an eu an, cad neaperat trebuiá sit D. ministru cultelor. D-lor deputatI, D. Pantazi Ghica. Ve incelatI nu estese caute a se incurca lucrurile, pentru eaye rog sä nu inchidetI disculiunea, cad un budget, sunt bine informat, am Matdin incurcAtud sit és a.un folos pentrusolutinnea ce propune onor. deputat Fle- cunoseinta chiar de la barbatI earl' cunoecdânsii. Nu sa cerut acesta anuitate,inva nu mi se pare fad justa, nideficaee. afacerea si care spus 'ea, de un ancurs de dece nub, in cilt duph acest timp,Déca, s'ar putea lua adï de Camera ul re de dile si mg bine nu esista budget sitóte anuitatile adunate la un loc s'a nrcatsolutiune, ea ar fi acea sa lasatï a se trata este fOrte natural ea, un budget nu se pOtela eifra de 400 mil' lei. eestiunea cu ocashmea votard budgetuld. face cu nud. Ve rog der in numele reli Cand a venit ministerul acela care scitY A uitat D. Fleva sa spina eh guvernul giund ortodoxe card v'ati constituit In,cum a administdt financele WO, el vr.-nu a faeut de cat a urmari de la na, epi- al.durosï campionï, sa bine-yoitY a face saldêndu-,se in strimtorare a inceput sa caute plata mad cifre budgetare, plata a- funeAioneze biserica tu limitele posibileicatistichele vechï, gasi acéstä, anuitatenuitatilor until imprumut Meut in 18721'

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 lanuarie (9 Februarie) 1878

alocatiun ea pentru intretinerea ordinei pu-Inteles :este un credit, care nu este tre-tor sA cer socoteli. ApoT décA in anul tre- blice este numal de 2,500 lei. cut in budget. cut a fost 120,000 lei, puneti pentrn Dum- In facia evenimentelor prin care trecem Prin urmare, din capul loculul mnepneded acestA cifrA in budget, si nu mal aflându-se in térà o mare multime dea face umilita mea observatiune si a diceveniti in töte dilele ea su cereti fonduri strAini de tot felul,si serviciul ordinelcA, termenul de estra-ordinar nu este po-secrete; cud, D-lor, eu fonduri suplimen- publice find cu mult mai important detrivit en obiectul ce este in discutiuneatari,cu fonduri extraordinarl in sus, In cât in timpii ordinari,alocatiunea preve-nósträ. Acest credit nu pote su pórte nu-jos, numai intelegem ce facem. dad In budgetul anului trecut este cumele de estraordinar,ei el trebue se poi.- Legea comptabilitAtii la noi este copi- totul nesuficieutA, eu atAt mal putin ana-te numele de credit suplimentar. atA dupA cea veche francesu de la 1859 logia de 2,500 lei, ce 'T pöte cheltui in Asa s'a fAcut In anul trecut,cand uusat 1860, care peste 10 alai s'a imbunAtA- Ianuarie. credit se mal cerea peste cifra pusl intit,In cat nu o mal cunóscemi ar fi de Guvernul cere dar un credit estra-or-budget; acest credit se chiarau suplimen-dorit ea si la noi sA se introdueä nu dis- dinar de 50,000 lei pe care comisiunea fi-tar. Asa este legea comptabilitAtei ;D-positiunecareesistä, in legea cea nouu nanciarl, gAsindul intemeiat, '1 aprobA vostrA, cari sunteti advocati, si slavA Dom-francesA, modificatA sub Napoleon III-lea, '1 supune si aprobArei D-vöstre. nului el sunteti 73 In CamerA, yeti fi sci-prin care se pune ministrilor indatorirca Raportor, E. Costinescu. ind acesta mai bine de at mine. Ed scitica in cursul lunii luY Ianuariä, sA dea ug, numal ceea ce me jignesce pe mine, ca unsocotéll lAnauritA de toti banil ce a pri- PROJECT DE LEGE. comptabil bêtrân. Prin urmare,din ca-mit si de intrebuintarea kr. pul boulai incep a face umila mea obser- La noi aä intervenit doul leg earl ati Art. unic. Un credit estra-ordinar devatiune ,cA, termenul de estraordinar numodifieat legea comptabilitAtei, dérl a ces- 50,000 lei este deschis D-lui ministru dese pote aplica la acest credit. DupA aceeate legi mai mult all Intunecat'o, de eat ad interne asupra esercitiulul anului curent,vin si me intreb: cum se face un budget,indreptat'o. Ceea ce eli doresc D-lor este spre intémpinarea cheltuelilor privitóreguvernul si Camera, sunt datori impreunäsA se facA luminA, sA se arate pe fata bani la mentinerea ordinel publice, care creditsä se chibzuiaseu si se punit in budget nä,cheltuiti si se ditm ea se pote mal putin, se va acoperi din resursele create prin le-sumA, neaptirat trebuinciósA, pentru intêm-si aceea ce dAm sA fie trecut In budget, gile care autorisA, emisiuma de bonuri depinarea unel trebuinte publice. Neu iérAdid décit nu se trece in budget, apol a- tesaur. siguranta publicA cere ca sA fieu6, sumAcea cheltuélA nu este extraordinarl, ci de un milion pentru cheltuell nepreve-suplementartt. Trag UM, atentiunea onor. D. vice-pre§edinte. Discutiunea ge-dute,pentru earl' nu se dad socotell, Carried spre a pune o orânduéll la ase- nerall este deschisl. earl pört,A, numele de cheltuell pentru or-meni cheltuell. EV1 nu qie sl nu se ea in D. I. Ionescu. D-lor, ne gAsim in fatadinea publicA, si mal inainte In Fruits, a-consideratiune acest credit, eAci si daett unel eereri förte importante, a unei cerericeste cheltueli purtati numirea de fondurias dice o scid bine cA, vorba mea nu se de credit pentru cheltuell de sigurantäsecrete,bine-voésel guvernul a veni siprinde (ilaritate), clOrA vrog sti se de- publicA,cheltueli pentru care nu se dAa insemna acestu suml in socotell,i voiätermine natura acestul credit, care dupA sémA, cheltuelt secrete. Am observat si inda aretând apol, cul s'a dat si eitt s'a dat.mine nu se póte numi credit extraordinar, anul trecut la votarea budgetului cà Adu-Atunci aeeste credite nu mg ad dreptulci credit suplementar. DOrA eti m'am cre- narea a ficsat suma de 30,000 lei pentrude a purta numele de fonduri secrete,ciq.ut dator sA fac observatiunile ce ati au- cheltuéla acésta. de bunA, sémA, de fonduri de politie,dedit si declar cd,voiti vota pentru acest In cursul anului dificultatile, nevoielesecuritate publidt. Apol pentru securita-credit fiind dt am ineredere in guvern. ail fAcut de s'ah sporit ac.,steeredite latea publicA numal in Bucuresci dam a- D. E. Costinescu. Nu void slt respund 120,00014 adiett : de 4 ori mai mult depröpe nä, jumetate milion; si In totu sistemala consideratiunile generale puse inainte cAt era ficsat in budget. Atunel m'am in-nóstrA de budgete si de comptabilitate nede onor. D. Ionescu asupra IntrebuintArei trebat ce este credital aeesta ? Suplimen-ocupum numal sä Seim earl pot fi veniturilefondurilor secrete; las acésta asupra tar este? Estraordinar este ? Ce nume tre-siearl cheltuelile;dértt nu este acestaministru care are sA, vorbeseä, eeea ee void bue dad dupA legea comptabilitAtei,scopul principal al nostru.Seopul nostrusA spun sunt douA mid rectifictiri la acele ori cal de imperfectA ar fi ea, cAci trebueprincipal este su avem socotell,eAci laqise de D. Ionescu. Antâiä, In adevera- sA einöseem el este imperfeetA in pAr-socoteli se vede cari sunt veniturile sinul trecut s'a votat un credit suplimentar, tile cele mai importante, mai ales inpar-cari cheltuelile; déru asa cum am Inat a-la acest capitol, care nu sa [treat lasuma teasocotelelor, si acesta fiind un creditcum obiceiul, ved cA mai mult tinem de ade 120,000 lei, dupA cum aratA D. Iones- de socotell,care nu se mal iail, natural-face budgete, si de ug, lunA de când lu-cu ei la 90,000 lei. In eeea ce privesee mente sunt Imboldit ea su cer euvéntule-ez In comisiunea budgetarA, diseutumdécA acest credit se euvinea se numi su- sA, 'mi esprim dorinta ca sA se ficseze oacolo câtvenit avem si cecheltuellplementar sad extraordinar, D. Ionesen datA ideile nostre asupra acestul credit.avem, in cAt atrag atentiunea D-vöstrAscapA din vedere un lucru De ar fi acest credit suplimentar, ar trebui eit nest cre- asupraobiectulul principal,care 'mldit se cere intr'un timp eând budgetn1nu trecut In budget, si in budget este trecutu,suscitA, ideia de siguranta publiel, e votat. Ca sA fie suplimentar, trebue sA, precum spune insusi D. raportator, suma Reek cheltuell, ori cat de marl ar fi,tre-figurede in budget si budgetul sA fievotat. de 30,000 lei,care impArtitA in 12 luni,hue trecute in socoteli.Ceea ce sunt da- apol acestea nu sunt cheltueli fAcute vine 2,500 lei pe lung,. Nu se ajung acele tor sA, fac ea representant al terei este cadeja asupra budgetului anulultrecut ; 2,500 lei, si daca nu se ajung, sA nisesA, cer socotela, nu pentru 50,000 lei, caresunt cheltuell de flout acuma când bud- spunit cât mai trebue ? Mai trebue nä sutA, este impositul ce se plAtesce de 500 te-getul nu esistA si prinurmare nu '1 pu- doue ?Prea bine sa,' dum, si atunel dupA,rani, dérAi ehiar pentru 50 lei.Cândtem numi alt-fel de cât credit extraordi- legea comptabilitAtei când uA, sumA trecutA derA, In budgetul ordinar al ministerululnar. Supliment la ceva care nu existAnu in budget nu se ajunge si se maicere pes-de interne, este trecutA, suma de 30,000se 'Ate vota. Prin urmare, ministerul te eeea ce este deja, acea sumA cerutA a- selei pentru siguranta publicA, cifrit pe carevênd. necesitate de acéstil alocatiunesi numesce credit suplimentar. comisiunea budgetarA, a sporit'o la 40,000ne putându'ise acorda in alt inod, comi- Numirea de credit estra-ordinar, dupA leisi pentru care guvernul a cerut sA fiesiunea D-v. v propune sAacordati sub legea comptabilitAtei, are cu totulun altla 60,000 lei, eu atât maI mult sunt da,forma de credit extraordinar,

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 477

D. P. Buescu. E file parte dincomi-pretentinnea de afi democrat si liberal,pe cei fugiï peste frontierA, t6te acestea Siunea financiarn, si am votat acest cre-me inspAimentn name acéstä denumire demime eu suma de 90,000 franci pe un an dit, insä in comisiune a fost discutiune,fonduri secrete, i 'mi aduc aminte de cu-intreg? Chiar acum colegul men de la jus- argumentele prin care am voit nu sä '1vintele D-lui Kératry care qicea, and atitie a primit un telegrama careanunta resping creditul, (ma sesplic forma ca-voit sh stigmatisezepolitia din timpulcA sail prins la Triest hotff carï an prA- re mi s'a pArut neregulatit,argumenteleimperiului dat pe domnul Stancovici.Apoi:ere- mele in comisiune a6 fost mai aceleasi es- D. D. Márgii,ritescu. Nu sunt fonattidetï domnia-v6strit cii t6te aceste luerurT primate astn-di de D. Ionescu. secrete acestea. se fac numai prin fermeceOnor. D. Io- D-Ior acest credit pe care negresit Ca- D. P. Ghica. Acésta este intocmainescu dicea, sn se dea socotélit. Dérit ase- mera '1 va incuviinta, ar fi trebuit snaibnca cum am vedea pisica umblând pe stre-menea bani se cheltuesc in prinderea ho- un altä formn. Se care credit extraordinar,sinit si %chid mianmian,i ne-am in-tilori nid un-datit pentru a se cumpera pentru ce? Pentru un capitol care nu esis-doi daca e pisica sari nu. Daca D. minis-consciintele nicT pentru ase spiona ad- tit de loc in budget ? Nicï de cum. Vinetru ne-ar incredinta en acestea sunt fon-versarii politici. Inchipuiti-vecii pentru guvernul si dice: an fAcut uä cheltuélnduri earl' se intrebuintézn pentru ordineaa prinde un hot am trebuit sA trämit un extraordinarl $ i de aceea ve rog sn publien, le votez; dar nu le votez, fiind cnom intrUn parte. dati creditul ce ve cer. DérA 6re nu existitnu esta acésta destinatiunea lor.i cred D. P. Ghica. Atunci nu mai e vorba de cheltuéln in budget pentru politia secre-en este un datorie de onóre si de consei-sigurantA publien, atund e pobiie poli- tA? Pentru ce sA nu '1 dAm sub denumireaWO din partea majoritätei acesteï Camere,tica. de credit suplimentar? Dérn dice D. ra-eminamente democraticA si liberall sit nu D. pre§edinte al,consiliulul. De mul- portator en creditul ce i s'a dat nu esteprimésel a se maï da fonduri secrete pen-te ori chiar cheltuelf carT ar putea veni de cât de 2,500 lei adien, a doua-spre-decetru poliie. Suntem destul de eivilisati inaintea Camera' si divulgevin impreju- parte din creditul care figur4dI in budget.de libel-I in Ora Românésen pentru ca siirAri, sunt cuvinte cad te silesc sil le fad Dern pentru ce ? Pentru cuvântul en nunu mai avem trebuinta a ni se scruta nicifAnvotul public al Corpului Legiuitor. am votat budgetul. De aceea Urn se in-consciinta, nid intentiunile; sii nu mai fimD-ta chiqr, D-le Pantazi Ghica, décn as carcA onor. minister cu credite extraordi-bAnuiti, nici urmAriti pe tot momentulavea nevoe pentru interesele Statului de nare mnrind datoria flotanta pe când inpentru credintele nOstre politice, dupAajutorul D-tale si cere a te duce un- budget existA un capitol asupra eärniacum se fAcea mai alattneri. de-va pentru un lucrare Ore-care,i D-ta putem sitacordArn un credit suplemen- D. I. Brittianu, pre§edintele consi-n'ai avea bani, da en, 'ff-ar con- tar? ET bine, sA votAm acestä cifrA pentruliulul de ministr:. D-lor, sn me erte D.veni a ti se spun numele in public in a- acoperirea cheltuelitor necesasiT de astadiP. Ghiha dacAvoid spune en D-sa estesemenea imprejurare ? plus acelea carï yor mai trebui pentru res-inconsecinte. Daca me crede capabil sA D. P. Ghica. Pentru ce nu, décA e in tul anulul, dérn nu sub denumirea deam un politie secretA care sA cumpereserviciui si interesul Statulul? credit extraordinar. Propun dérca si D.consciinta 6menitor, cum mai p6te dice en D. pre edinte al consiliulul. En n- Ioneseu sn modificati denumirea acestuiare tétA increderea in acest guvern ? desc, D-lor,cA meritul eel mai mare al credit sis aeordim aceste 50,000 W D. P. Ghica. E un traditiune care s.aadministratiunei actuate este en in mid- pentru care sa se considere ea fAcând par-pAstrat in budget. load eircumstantelor politice grele de as- to din capitolul politiei secrete, si rog D. pre§edinte al consiliulul. Apoi intadT, si cu "IA sumn neinsemnatn ea aeon pe D. ministru sn bine-voiascit sA eonsim-budget nu se dice en aceste produsurïde 90,000 lei pe an,a putut sA tréen, tit la acéstä modificare, si sä nu se maistint destinate pentru a scrutaxonsciintelementinênd siguranta publicA ,printrUi inearce cu bonurï de thesaur. ómenilor, nici de a se corupe 6menii pen-crisn asa de mare. Acum s'a aruncat en- D. P. Ghica. D. Ionescui Buescu, antru al face partisani al guvernulni,i nicivintele grele cA acesti 50,00010' ee se cer dis en acest credit nu e venit in conditiu-un datA guvernul acesta nu ya urma tra-sunt paraoa snracului de care trebue sA nile legei de comptabilitate, dérn en amditiunile la care face alusiune D. P. Ghica.fim mai economi. Me ertati , paraoa sAra- un alt motiv, cu t6tA increderea ee am inD-v6stri avetY tot dreptul sn ne stigma-cubit' e ea si a tuturor ;si déca cerem a- minister, eu tóta daca vetï gnsi en din aeeste fonduricesti banieerem pentru siguranta Ua voce. In tot-d'a-una fad aeéstäs'a plAtit un singur om ea sA spioneze peuitea si a bogatului ea si a snracului. declaratinne, si tot neiÏ in loc. cine-va pentru intentiunile luisailchiar Vine apoi cestinnea de formA, si apro- D. P. Ghica. Mi se c,rice a tot-d'autitpentru faptele lui politice. Noi nicY nu a-posito de ac..'st,a, nie mir cum D. Buescu a fac acéstA declaratiune; o fac fiind cA estiovem meritul de a avea tin adeveratn poli-fAcut tiA mare confusiune asupra creditu- sincern si déca n'ar fi asa n'as face-o. Atetie secretn, fiind ea tot-d.a-una am venitlui suplementar ce se cere. D-sa a susti- curagiul opiniilor sieredintelor mete sila putere en consimtimkitul majoritigeTnut en pentru ea noi sn putem dice credit cánd voin voi sdesaprobez un ministruterei si nu avem trebuinta nici sn corupemsuplementar trebuia sal cerem numai pen- o spun carat. consciintele, nici sA persecutAm pe aceitru luna pe care s'a votat budgetnl. Cre- Acum, D-lor, étä motivele earl,a fallearl' sunt adversarii nostri. deti D-v6strit en e bine sn dap' numai din neregularitatea presentAreiacestui Revenind la obiectiunile D-lui Ionescu,pentru luna acésta 50,000 de lei ? Noi ye credit, gall de contradictiunea luI eu le-'1 as ruga sA 'mi spuie care sunt midlOcelecerem pentru un an acest credit,si D-v. gea comptabilitAtei, étä motiyele call meacelea ce sciinta a gäsit pentru a face illvoiti sn'l dati pe nA lunA ? fac sit me sfiesc de a'l vota. Motivul este a-politie de sigurantn publicA in conditiuni Ua voce. Pe tun lunn,i sii privésen a- cesta : cel mai mare midloc de coruptinne,mai eftine de cat am fitcut'o noi, si sn-minul intreg. eel mai mare rert care a esistat in societätilespuie care este guvernul acela care, aftân- D. pre§edinte al consillulul. Atun ei despotice, era acéstit abondentä de fonduridu-se in resbel, cu nA armatn strAinit insn faceti bine sn ye &well D-vOsträ la mi- secrete earl s'an intrebuintat ea sit scru-Orit atât de numerósn, cu mil de vaga-nisterul de financesiirealisatiun a- teze mai cu sémn instentiunile timenilor.bond1, cu o populatiune flotantn indoitn,semenea credit ,iiyeti vedea daca vii in tóte agile si yeti vedea pretu-de cAt in imprejurnrile ordinare, sit fi pu-ordonantézn cine-va. Nimenï nu'l va tindeni desastrele morale pe carÏ le-an a-tut face faii la chieltuelele de sigurantAputea ordonanta fiind-cn, ar enlea legea. itus asupra societntilor cu intrebuintareapublicA, sA fi putut mantine ordinea si a S'a maï dis en de ce emit WI-ma de te- fondurilor secretes. Pe mine until, care amprinde pe hotii nu numai din tarn ,d.ar saur pentru acéstn sumit ? DénA se scie cii

478 MONITORtiL ariciAL AL ROMANIM 28 Ianuarie -(9 Februarie) 1878

oi de Cate ministerul cere tin credit, Consiliul comunei Cdlinesci, lei 60 trebue sd arate si resursele de unde pen- D-na Elenca Costache, din comuna Bu- vatru cumperare de arme. da, un pachet cu petice de olanda. acoperi. Pentru creditul de faciA,fiind incd, Consiliul comunei Gorganu, tel 60pen- D-na Anica O. Zadig, din comuua Car- tid sumd disponibild din miliónele in botru armei lei 40 pentru armatd. joónii, 200 dr. scamd, 13 buditi olandd nuri de tesaur ce s'a yotata se emite. ... voce. Dérd nerealisat. cate-va fitile. Ministerul esprina mutumirIR sale 'co- Pentru care ministerul le esprimd mul- D. pre§edinte al consiliulul. Am drep- tumirile sale. tul sa le realises. Acum daca v'asiceremitetului israelit din urbea Petra, judetul sd acordati bonuri de tesaur nouï, Kt'aveaNénitu, care a oferit suma de lei 1;008 dreptate pentru cumprare de-arme. Loeuitorii comunei Bogdana, plasa Si- , dérà cand din suma votata mai mila, judetul Tutova, att oferit armatei 15 este o sumd disponibild putep sd'ml' dati. \roe. Inchiclerea discutiunei. servete,i2 cainAsY, 6 si jumètate coti pauzd, Se pune la vot inchiderea discutiunei D. Dr. M. Bosianu, ce fade serviciul la1 pereche itari vechiitiä pereche obele si se primesce. spitalul din Severin, oferind in folosular-asemened, pentru care ministerul le mid- matei soldai aCcesoriile ce i secuveneatumesce. Se pune la vot luarea in consideratiunede 1415 August Si One' la I Noembre a projectului de legei scrutinul se de- 1877, in suma, de lei 775, dupacum arata Comitetul protestant din Francia a da- clard fArd resultat, neintrunind num6rulseful intendentei din Crajova de votanti cerut de regulament. cu raportuluit spitalelor militare din Turnu-MAgu7 No. 291, ministerul aratd multumirilesaleidle, prin intermedierea D-lui consulge- Sedinta se rAdicd la 5 ore dupe amédi,pnntru acésta ofrandA. cea viitóre se anuncid pe a dorm di, 28 neral al FrancieT; 100 pAturi de land si ud lanuarie. ladd continênd urmat6rele objecte depan, sament adica : Lista de ofrandele Mate pentrucum- 10 pachete silc protectiv, 16rare de arme iadjutomul armatei romane 10 pachete tifon antiseptic, Cancelaria AdunArel deputatilor.de comunele notate mai jos: 17 pachete tifon fenicat, si Comuna Priboeni, lei 180 pentruarme In cancelaria Adundref deputatilor lei 100 pentru armatA. 23 pachete iuta fenicatd. Ministerul espriindcu .recunoscintd mud vacant un post de copist, se publich Comuna Ciulnita,. lei 60 pentruarme. concurs pentru dioa de 30 Ianuarie 1878. viuele sale multumiri comitetulni si Comuna Golesci, lei 120 pentruarme.consul general al Franciei, pentru acestä Concursul se va tine in localul Adund- Comuna VrAnesci, lei 60 pentru arme. ofran(lA. reY deputatilor, la orele 11 de diminétA, Comuna Valea-Mare,lei 120 'pentru uncle concurentii se vor presenta'cucer-arme. Locuitoril comunei l'untiseniidin ju- tificatele de studiile ce ad sAve'rsit. ComunatefA.uesci, lei' 240 pentruarme Concurentii sunt invitati a presenta si lei 100 pentru armatd. de01 Tutova, ali oferit armatei 155 coti te- panzA pentru cAmasi, 18 coti .plInzA de rerile D-lor la directia cancelariell Adu- Comuna Leurdeui, lei 100 pentruorme. ndrei. Comuna Tighnesci, sae si 4 pros6pe, pentru care ministerul (3-3) pentru arme.le esprima, multumirile sale. Comuna Valeni, lei 71 pentraamine. Corinna CAlinesci, lei 40 Pentru armata. 1). Alen Minculescu, din Comuna Glambocelu, lei 6 pentruor- comuna Bora, D-na Lascar lamandi, din Botosani,amatä. jude01 Ialomita, a bine-voita ofer1 arma- oferit in folosul rAniOlor un colet cu cie- Colima Beletilei, 25 pentru arniatA. tel 140 dramuri scamA Si 12 pereclai cio- rapi de land. rapi de lânit grósA, precum si D-na Manda * . Volidi, 166 dr: scamA,pentrucare minis- D. S. Ch. Daniel, din orasul Iasi, ofe- Ministerul esprimA vivasa multumireterul le espriol, viiiele sale mulOmiri. rind in favórea familielor soldatilorro-mai multor persóne din judetulMuscel mani, care ad calla pe campul de luptd,earl' a oferit suma de lei 25 bani 35pen- tru cumpèrare de arme. D. Isidor Alexandrescu, din Iasi,a ofo- 5 bonnet' domeniale, in valOre de 5,000 it arinatO pentru rdniti 200 dramuri ler, cu cate 27 cupóne fie sea- care, care bonuri md, pentru care ministerul 'Y esprimAmil- le-ad deptis lacasieria locald, pe compta D-na Elena BAddrad, din Tuzla, jude-lundrile sale. easel' de depunere, dupb,cum probéza re-till Ismail, a oferit gratis armatei 400 cepisa No. 166, Care recepisks'a tramis dr. scanad find, pentru care ministerul es- D. Nicolan Mihnescu, dincomuna Sér- case de dodatie a óstei,a rddica acea primA viuele sale multumiri. bii, plasa Simile, judetul:Ttitova,a oferit sumb, spre a servi confo rn donatiunei. armatei pentru raniti 150 Ministerul aratA viuele sale multumiri grame scamd de Persiniele tirmAtóre din judetulTutova,olandd, pentru care ministerul esprimd pentru.acéstA ofrandA. multumirile sale. bine-voind, ail oferit armatei objecteleno- tate In dreptul fie-cdreia, adicA: Ministerul esprimA vitia sa multumire Locuitorii cdtunel Buda, 1oca Ruud. D-na Maria Reno, D-ra ZulniaFataro consiliurilor comunale i judetiane notate D-na Anastasia Fotiade,din Pitesci,(fiica D-sale) si D-na SofiaIosefescu, din mai jos din judetul Mused], earl' ati oferit200 dr. scarna. judetul Tutova, aü oferitarmatei pentrp suma de lei 6,610 pentru cumprare de Locuitorii cdtunel Diuga, 1oca scamd.rdniri 250 dr. scamA, pentrucare ministe- arme si lei 40 pentru adjutorul armatei ro- D. LascAr Popes,:ii, din Costesci, 33 dr.rill le esprimA viuele salemultumiri. mfine. scamd. Consiliul judetuld Muscel, lei 6,000 D-na Maria S. Popa, din Puesci,200 dr. D-na Zamiira I. Constantin pentru arme. din comnna petice de olandd. Panteleimo,n judetul Ilfov, oferind Consiliul comunei Topoloveni, lei420 armatel pentru arme. Femeile locuitorilor din RanzescY, 2oca275 grame scamd pentrurdniti, ministe- scamd. rei'T esprimA multumirilesale. Consiliul eornunei Domnesci, lei 70pen- Locuitorii comunel Orgoesci,una oca tru arme. scarnd. Persaele notate mai josbine-voind

t'7"(E. tti brn, ri IA7A 11.4-PtOR1it OVIVIAt AL MIMAN PI

ofed armatei efectelei objeetele. notateNita Ganea, 1 bucata, 0114 Nae Barberu,tra 1 cAmase ;Nita. Bortoia, in dreptul- fie-direi, dupa, cum se specifica1 camase si 1 pereche ciorapi; N. Dim-3coti panza ;Gg.Ciobotea, 4 coil mai jos adica : lescu, i pereche isinene si 1 camase; Lean-pánza; Gg. Ghisdovetu, 2 coti pânza; ca N. Barza, idem; N. Dudulea, 1 pereche Din judetul Nénitu. AntonGheorghe 2coil"panza: N.I. ciorapi; Nita Godanu, 1 carnase; 13. Deco-Hulubescu, 2 coti panza; Gg. David, 2 D-na -Elena Starnatin, 6 cojOce, 15 ca-nescu, idem ; II. Grigorie, idem ; N. Tele-cotï :pan* I. N. Green, 2 coll" pan* Gg. masi, 6 ismene si 6 perne. fescu, idem; G. Florea, 1 bucata de pan*Paslaru, 5 cop' liana Gr. Dumitrescu, 2 Mai multi locuitori din comuna Redeiu,Stan Gheorgh, idem ;Gheorghe Tabacu,coti papa; I. G. Patrulescu, 2 coli pan* 7 camasi si 8 perechi ismene. 1 bucata pan* N. Berovoianu, I cAmase;S. Dinu Paslaru, 2 cop' panza; Nita IOn, Prirnaria urbei Némtu, 80 cojocele, 110M. Dinnitru, 1 bucata panza; Anica Poso-1 cot pan& Nita I.Stroe, 2 coti pan* flanele de Lana si 110 pereeM caltuni deento, i bucata panza;, Florea lui Durnitru,N. Glierghinn, 2 coti panza; Ion Dinu, 2 mat. 1 bucata panza; T. I.Mindoiti, 1 Camase;coti panza: Moise Vlaicu, 2 cop' pan* Mai multe persOne din urbea Neil*, 65Dinu Brutaru, 1 petic pan* Bucur gine-Marin Vlaicu, 2 cotI panza; B. Bucur Co- obiele de sucman, 3 flanele de lava, 6 pe-rile Mirg, 1 pereche cioareci; Nita Mircea,tolan, 2 coti pan* IOn Oncea 4 coti pan- rechi caltudi de lânä 4 perechi caltuni de1 pereche cióreci; Nita Sandoin, 1 pereche& N. Popescu, 4 coti panza; Nita I. Sto- bumbac, 3 camas)", 7 stergare, 4 servete,cióreci; Duman' Costescu, 1 camase; Gg.ian, 2 colt panza; Nita al Sandi, 2 coti 4 coti flanela de bumbac, un sucman, un al Niti, 1 carnase si 1 pereche cióreci; Naepânza;I. B.Rauta, 2 coti panza;Nita peptar de oae si 1 .cojocel de miel, 400Marcusénu, 1 carnase; Nita, Costescu, I ca-Stoica Ilie, i. camase; Preotésa Moisóia, 2 camhsi confectionate de comitetul damelormase; Nita Buica, 1 pereche ciórecY; Nitacoti pang.. române din urbea Petra, parte din ofran-Olténu, 1 pereche ci6reci; Nicolae Mitu, Ministerul le esprima cu recunoscinta de primite din comuna si parte prin con-1 pereche ciOreci; Gg. N. Oproiu, 1 camase;viuele sale multumiri. cursul D-lor Maria Albu si Eugenia Zarn-0g. Oncea, 1 camase; Gg. Paslavu, 4 cop'. firescu. panza; Culici Paslavu, 2 coti 'Ana; Du- Comitetul israelit din judetul Nérntu,mitru Paslavu, 4 coVi pan* N. Oncei, 1 Persaele notate mai jos aoferit ar- 3 oca- 200 draniuri scama. cot panzii; Ion Fegher , 4 coti panza; Nitamate)" efectelelsi objectele notate in drep- D-na Ana Fasachi Cracoianu,i ocaOproiu, 4 coti panza; Nita G. ()rein, 4tul fie-carein, adiea: scamä. coti panzA; Gg. Nita, 1 cot panza; N. Par- D-na Dina, socia decedatului Dumitru Mai mate persólie din urbea Nemtu, 2vulescu, 6 coti panza; N. Zegher, 10 cotiTudor, din Caracal, 2 canalsi,1 pereche oca 50 dr. scania. pan* Petro al Tainóei, 3 cop' panza; N.ciornpi;.1 córsaf de pat, i prosop si 1ser- D-ra Casandra Sarnoil Cretu, 1 prosop,Stanescu, 3 cotl pan* Nita Puree], 4 co-tYvet. 10 cop' pa.nza, 180 grame scania. On* Hindi TainOei, 1 caniase; Sandò Fl. D-na Elena Ilagiehira, 100 dr. soma. Uii num6r de 24 loCuitori, S ismene Costache, 1camase; P. Ghica Ungurénu, D.. Dobre Teodor, 125 dr. scama. 16 stergare. 4 coti panza; Nitä Borcamet, 3 coti panzä; D-na Nicolita Orovénu, 600 dr. scama. Un numer de 13 locuitorl, 4 camasi, 4Ghitii N. al Bichi, 2 cop' panza; Petee S. .. Elena N. Iancovici, 200 dr. scamA. stergafe si 5 si jumètate coti panza. `Nina, 1 camase; N. Dinii Puricel, 4 coti Smaranda Nanu, -200 -dr. scama. Cati-va lucuitori din Pipirig, 5 coj'.)ce.pan* Maria 0g. al Safti, 2 cotï pan* Teorlora N. Cernatestu, 125 dr. Locuitorif din Bicaz, 10 catuasi, 3 &AYDavid Trampoe, 1 camase; Pantel G. alsoma. sucman, 3 cojóce, 3 prosópe, 3 si jum4a-Safti, 2 coti 0114 N. G. al Safti,1 pe- Locuitm.ii comunelor din plasa Rind- te coti panza si 3 oca reche isnwne: N. BAnut, 1 pereche ciOreci;le, judetul- Maseel, 33 chmasi noul, 25 perechi ismene -nouï, 22 carnasi vechï, 14 Din Bucuresci. MarghiOla S. Ilristea, 3 NV_ panza; Socia calarasului Chinariu Ion, 2 coti panzii; Mi-pereebi ismene vechi, 2 perechi- ciorapl, D-na Rosetti, 95 cojóce de 6e, 18 fla- Mate, 3 coti idein; Nita, MiitOne, 41 si tin sfertcoti dimie nógra de ILIA nele, 6 veste de flanela, 91 camasi de fla-cot( panza; Bucur Chirvasu, 2 coti pAnza;rientru òbtoIei 192 :cOti panza-de-canipa. nela, 11 perechi ciorapï de floral, 10Gg. al Bichi, I clinase; Ion Moise Ungu-Locuitorii comunelor din plasa Podgoriei, canaisi de panza, 1,500 pachete tutiin sirénu, 1 camase; Niculae Husca, 1 camp;109 camasi, 69 perechi ismene, 34 perechi 8 vedre vin. Nita Mamaliga, 1 cot de On* Zahiu Nis-ciorapi, t pereche obiele,1 bucata si 4 co- tï americA. .Din Romanan. toroiu, 1 camase; preotul Bucur Tuluca, 1 ≉ lón Flustur, 3 COO' [Ana.; Nita N. D. Teodor Baldurschi din Bolgrad, 1 o- D-na Marie Vasilescu si Eugenia Udall, ca si 370 dr. Scarna. 800 dr. scama. Valimärentr, 1 camase; D. cap.I. Tutu- ianu, 1 pereche ismene; Nita Pastiu, 1 cä- Ministerul le esprirna viuele sale mul- D-na Fani Turcea, 150 dr. smama. tumirT. Mai multi locuitori din comuna Gura-mase; losif Visoiu, 3 cop panzA; Gg. Luca Padinif,. 6 camasi, 2 perecM ismene si 3Batianul, 1 camase si 1pereche cióreci; prosópe. Petre Birjaru, 1 camasel Nita, Dade, 1 ca- Ministerul esprima multumirilesale Comitetul damelor, 100 cainasi, 90 is-mase; N. Bughtinu. 1 camase; Nita Bu-persOnelor numite mill' jos pentru ofran- meée si 153 fete de perna america. ghénu, 3 coti panza: Ilie Bughénu, 3 cotidele ce all bine-voit a face armatei adica: Mai multi locuitori din comuna Apele-panza; lancu Pitigoi, 2 coti panza; Bucur D. Petre C. Zamfirescu, din Carapn- VD', 32 camasi, 30 ismene, 24 perechi cio-Botenu, I pereche cióreci; Maria N. COca,Lung ,a oferit 4 care fan de mesura. rapt si 1 camase. 3 coti panza; Bodea Copae, 1 camase; M. Comitetul clerical din plaiul elope, Mai multi locuitori din comuna Celaru,Tandsoiu, 1 pereche ciOreci; N. Ciolan, 3districtul Ilehedinti 11 berbeci si 1 vaci. 9 canaasi, 6 ismene,I pereche ciorapi, 1coti panza, Diiiu Stavarin, 1 pereche ció- Emeric Hainol, din comuna Curtesci, pereche pantaloni de struch si 2 veste. reel; Ióna Stoian, 3 coti **St. Calcoi,districtul Botosanf, 1 stog fan de 16 care. Mai multi locuitori din comuna Moro-5 coti 'Alma si 1 pereche cióreci; NicaBo- Herscu Z. Moise, 13 oca fasole; Paroh tinu-de-Jos, 9 camas,i, 5 ismene si 2 pe-teuu, 2 coti panza si 1 pereche cióreci; Io-Vasile Luca, 13 oca fasole; Mihai Ciupe- rechi ciorapi. sif Dobrescu, 1 camase; G. Bucur Dobres-ricA, 13 oca fasole;Vasile Olténu, 6 oca au, 1camase; Niculae Draghici, 4 cotifasole; Oh. N. Mutu, 6 oca fasole; Costa- Din judetullMuscel. liana N. Pitigoi, 1 camase; Nica Carausiu,che Irirnia, 6 oca fasole; Gh. I. Boren, 6 D-Ior Tache N. Ganea, 1 bucata panza;1 camase; G. Vasiloin, 1 carnase; Dumi-oca fasole; Gh. Gh. a Hind, 6 oca fasole;

480 moNrratiL OFICIAL AL ItOMANIEI 28 Iannarie (9 Februarie) 1878

Alis Poitele 6 oca fasole; Gh. Poitele 3postal Crajova la gara loeali vice-versa,cabitetul directoruluT general pentru aPii)-- oca fasole; Ciuperca, 3 oca fasole; ioncu conditiunile sub No. 18,974, publicatevisionarea a 8000 rulouri hartie, cu urma- BalaseT, 3 oca fasole; Ióna LupoT, 6 ocain ilonitorul oficial No. 275, din 1877. tórele conditiunT : fasole, totT din comuna Mastacann, plasa Licitatia s. va tine in diva de 10 Fe- 1. Licitatiunea se va face prin oferte Bistrita judetul Nemt. brnarie 1878, de la orele 12-2 p. m., lasigilate si concurentiY, spre a putea fi ad- Anghel CostovicT, din Severin 300 painT.prefectura districtulul misT vor depune uti cautiune provisoria de Alecu PopescuLdin RosiorT2de-Vede, 2 No. 2,112.(2-2) 1878, Ianuarie 5.200 leT in numerar sau efecte de ale Sta- care fan. tuluT, éra cautiunea definitiva va fi de 20 C. Georgescu, din Alexandria, 30 ocale Ave'nd. necesitate de 8000 borcanelela suta, din pretul resultat asupra adjude- fan si nä jumnate banitä, orz. de paimênt mid,1500 elemente catoruldi. Comitetul societateT franceze din Bucu-3000 borcanele de pam6nt matii 1000 2. Rulourile vor fi de calitatea, greuta- reseT, 600 buteliT vin rosu de Franta. elemente marl, se publica spre cunoscintatea si dimensiunile modeluluT ce se pot Din judetul Ilfov. D-lor amatori ca, in dioa de 18 Februarievedea la directie in tóte qilele de luau 1878, orele 2-4 p. m., se va tine licita-si care se vor sigila si investi cu sigiliul LocuitoriT comuneT Naipu, hrana pentrutiune in cabinetul directoruluT general,antreprenoruluT. 280 ómenT, in dine de 18 Decembre 1877,pentru aprovisionarea acelor materialurT 3. Preclarea se va face la magasia cen- aT escadrónelor III si IV din regimentulin urrnatórele conditiunT. trala a directieT la 60 dile de la data con- No. 3 de eälarasT; locuitoriT comund Bit- 1. Licitatiunea se va face prin oferte si-tractuluT si se vor primi de comisiunea lani, hrana pentru 280 (5menT si 250 caTgilate si concurentiT, spre a putea fi ad-consultativa care va avea in vedere mo- aT acestor escadróne, in diva de 19 Decem-misT, vor depune ua cantiune provisoriedelul. bre, si locuitoriT comund MihällescT, bra-de 450 leY in dumerariu sat efecte de ale 4. Plata se va efeetua dupa definitiva na pentru 280 GmenT si 250 caT at' acestorStatulu, era cautiunea definitiva va fi depredare si primire prin mandat asupra te- escadróne, in dilele de 20 si 21 Decembre40 la suta din pretul resultat asupra ad-sauruluT public, luandu-se rie basa proce- acel an. judecato ruluT. sul verbal al comisiuneT de primire. Din judetul 2. Materialele vor h de cualitatea, gre- 5. Taxa timbruluT si taxa de inregistrare utatea si dimensiunile modelelor ce se potsunt in comptul antreprenoruluT. D. Constantin Balténu, din comuna Balta,veclea la directiune in tóteilelei orele 6. In cas and antreprenorul nu se va 5 cojóce, 300 oca fasole si 100 leT. de lucru. Dupa adjudecatiune modeleleconforma conditiunilor de maT sus, cauti- D. Vasile Raduleseu, din comuna Da-se vor sigila si investi ca sub-semnäturaunea depusa va ri4manea in folosul diree- dosT, 40 leT si 150 oca porumb. D-luT an treprenor. tiuneT, f ira somatiune, fara judecata nicT LocuitoriT Marin Raclu FlorT, Tánase 3. Predarea se va face la magasia con-punere in intardiere. Borea, Dumitru Burtea, Nica Ghitóia sitrala a directieT la 6C dile de la data con- 7. Daca in cursul anuluT directiunea va Marin Bore, din comuna Dobra, 50oca fa-tractuluT si se vor preda borcanele in ladTmaT avea necesitate de asemenea material se rechisitionase. continând antreprenorul este obligat a pred a cantita- D. Iancu Leizer si Marcu Meer, din ju.-nele. tea cerutä in termen de maximum uä luna detul Roman, ate 4 palme lemne de foc, 4. Prirnirea se va face de comisiuneade la data comandeT ce i se va face si ca pentru fiertul hraneT militienilorconcen-consultativa care va avea in vedere mo-pretul resultat la acéstä, tratT acolo. delele sigilate.- Se vor respinge or ce can- Pe lêngä, aceste conditiunT, concurentiT LocuitoriT Vasile Färtätescui Ilie Po-tätT de material care nu va intruni vranavor avea in vedere art. 40-5 / din legea peseu, din judetul Valcea, 2 perechT boTdin conclitiunile modeluluï. comptabilitata generale a StatuluT. in jugurT. 5. Plata se va efectua de clirectiune prin No. 1,452. 1878, lanuarie 13. mandat asupra tesauruluTpublic,lu- (3-3) ându-se de basa procesul verbal al eomi- ANUNCIURI MINISTERI ALEsiuneT de primire. Se publicä spre cunoscinta D-lor ama- 6. Taxa timbruluT si taxa de inregis-tori c, in dioa de 16 Februarie 1878, o- trare sunt in comptul antreprenoruluT. rele 2-4 p.tn., se va tine licitatiune in MINISTERUL DE INTERNE. 7. In cas and antreprenorul nu se vacabinetul directoreld general, pentru a- conforma conditiunilor stipulate, cautiu- Directorul penitenciaruluT FocsanT, prin provisionarea a : nea depusä, va rëmânea in folosul direc- 4,000 surupurT de fer, marl.; raportul eu No. 60, comuniand dosireatinneT, fara somatiune, fara judecatä, nicT condamnatuluT Costache Oberman, dis si 4,000 idem mieT; punere in intäre,liere. 100 sfreclele; Costache LAzareseu, de anT 32, statul mid- 8. Daca in cursul anuluT directiunea va 30 parechT macarale, locit, 1)61111 carunt, sprincenile negre simaT avea necesitate de asemenea materia- facia óchesa, se invita autoritätile admi- 50 franghiT pentru macarale,cu ur- hurl, antreprenorul se obliga a preda can-matórele conditiunT : nistrative si comunale ca pentru prindereatitätile ce i se vor cere in termen de ma- luT si tramiterea la locul de unde a dosit 1. Licitatiunea se va face prin oferte si- ximum 30 dile de la data comandeT ce igilatei concurentiT, spre a putea fi admisT, sa ia cele maT grabnice si serióse mèsuri.sa va face si eu preturile resultate la a- No. 357. vor depune ucautiane provisorie de 200 1878, Ianuarie 25. céstA licitatie. leT in numerariq sail efecte de ale Statu- Pe lênga aceste conditiunT, concurentiTlui, éra cauthmea definitiva va fi de 20 la Directiunea general& a telegrafelorvor avea in vedere art. 40-57 din legeasuta din pretul resultat asupra adjudeca- §1 postelor. comptabilitateT generale a StatuluT. toreluT. No. 1446. 1878, Ianuarie 13. Concurentii pot licita in total sail pen- Licitatia anunciata pentru din, de 21 (3-3) tru fie-care object in parte. Ianuarie neputêndu-ee tine din eausalip- 2. Objectele vor fi conform modelelor ee seT de concurentI, se publica ualta hei- Se publica spre cunosciata D-lor a-se pot vedea la directinne, in Oteilele taie pentru darea in antreprisaa trans-matorT ea, In dioa de 27 Februarie viitor, portuluT expeditieT Statului de la oficiulorele 2-4 p. Tn., se va tine lieitatinne-in (Supliment)

28 IanuArie (9 Februarie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Snpliment481

de lucru,i earl' se yor sigilai investi eueu incepere de la data contractulut reser-de fer en incuetóre sistem sub-semnAture D-luT antreprenor. american, In vându'sT insA directia dreptul de a'l resi-care va incApea gropuri de banï 3. Predarea se va face la magasia cen-lia off când ya credo necesar, anunciând i scristrT de valOre, fie-care casAva avea done chef t-41A a directieT, /a 60 dile de la data con-InsA cu 15 dile pe'antreprenor, fArAvre unearl se vor preda directieT tractuluï, si se yor primi de comisiuneadrept de pretentiune din partea acestuia. postelor. consultativA care va avea in vedere mode- Aceste deligentevor fi tot-d'a- una In 7. Subventia ce va resulta la licitatiebunA stare maT cu sémA interiorul lele sigilate si care va respinge orT-ce ob-se va plAti autreprenoruluï la finele fie- spre a jecte carT nu vor intruni verT-una din con- nu se aduce nemultumire cAreï lunT prin mandatasupra tesauruluï La cea d'antAiti reclamatiune diiunile modelelor. public. sat ins- 4. Plata se va efectua de directiune prin pectiune care se va notificaantreprenoru- Pentru asigurarea StatuluT cA serviciullui, D-sa va fi dator mandat asupi a tesauruluï public, dupl de-cancedat se va indeplini conform conditi- a face imediat repa- finitive predare si primire, ayénd de bazA, ratiunile ce i se vor semnalasi in termen unilor, antreprenorul vadepune intermencel mnit de 15 di1e, 6rA in cas contrariti procesul-verbal al comisiund de primire.de 15 dile de cAnd ise va comunica apro- 5. Taxa timbrulaï si taxa de inregistra- se vor efectua de directiune in comptul barea, nA garantie in numeraritset efeetegarantieT D-10 antreprenor sail din re sunt in comptul antreprenorulut ale StatuluT equivalentAcu subventia pe orT-ce 6. In cas când antreprenorul nu se va bani va avea sA primésca. 3 lunt Compartamentele dilegentelor conforma conditiunilor stipulate, cautiu- Spre a fi admisT la licitatie, coneurentiT vor inchise nea depusl va rémânea in folosul directi- ou gémurl ,carT sa se OM deschide, si vor depune uA cautiune provisoriA de leicarT se vor tine tot-d'a-una in bunit uneT fArA somatiune, WA, judacatA nicT pu100 In numerarit set efecte. stare, nere in intArdiere. &I in cas contrarit, sevor infiinta imedi- Taxa de timbru si inregistrarece va ne-at de directiune, in comptul Intreprinde- 7. Déca in cursul analuT directiunea vecesita faeerea contractuld va fi conformrei, din ori-ce bani vaavea sA primésca. maï avea necesitate de asemenea objeete,legeT timbruluT in sarcina antreprenorulut La inceputul contractuluT,diligentele antreprenorul este obligat a preda cuan- Pe lêngA acestea coneurentiTvor avea in titAtile ce 'T se yor cere termen de maxi- ce se vor pune in eirculatie vor fi noT. vedere art. 40-57 din legeaasupra comp- 3. Objeetele de mesagerie, mum uA luna de la datá comandeT ce 'T setabilitAteT generale ce vor tre- a Statuluï. 3-3. bui transportate eu uA, cursA,nu yor pu- va face 0 cm preturile resultate la acéstA Licitatia anunciatA prin Monitorul licitaieL tea trece peste greutatea de 500 chilo- oficial" No. 275 din 1877,pentru dareagrame. Pe lêng t. aceste conditiunt coneurentiTin antreprisA a transportului vor avea in vedere art. 40-57 din legea espeditieT de 4. Plata biletelor pasagerilorsi priso- la oficiul postal Craiova lagara localA sisul taxeT bagagelor peste greutatea comptabilitAteT generale a Statuluï. vice-versa, neputéndu-se tine din gra- No. 1,440. cause,tis, acordatA de lege, vor fi In profitulIn- 1878, Ianuarie 13. lipsei de coneurentï. trep rent )rulut 3-3 Directiunea publicA uA, altA licitaie 5. Locurile deligentelor dincupefi vor pentru darea In antreprisAa acestui trans- clam I si eele de cabrioletA de cla- La 31 Ianuarie 1878, se ya tine lici-port eu conditiunile No. 18,974, inserate tatie atAt la prefecture de Buzn, cat 0 sa 11. In Monitorul oficial" arétat maTsus. Taxa locurilor de clasa I este de 20 la prefecture din Mizil, pentru darea In Licitatia se va tine in diva de 21 Ianua- anteprisl a transportuluT expeditieT Sta- banT pentru fie-care chilometru, érii,al lo- rie curent de la orele 12-2p. m., lacurilor de clasa II i V Li nl chilometru. tuluT de la oficiul Mizil lagara localA si prefecture districtuld Doljit. AcéstA cursA are uA intirdiere de 28 eu conditiunile urmAtóre : No. 978. 1878, Ianuarie 5. 1. Transportul se va face eu trAsura, chilometre. cai, hamurilei tOte accesoriile antrepre-La 15 Februarie viitor pasager are dreptul la 20 chi- , se va tine liei-lograme bagagit,pentru care nu se va noruluï. tatie eta la directiunea generalAa tele- 2. TrAsura va fi in bunt conditiune pretinde nicT-uA taxA, prisosulce va tre- grafelori postelor cat si la prefecture dece peste 20 chilograme, se va taxa con- asigurAtóre expeditieT de care antrepreno-DAmbovita, pentru darea in antreprisA a rul este respuncl'étor. form legeï taxelor postale. curselor de deligentA pentrutransporta- DécA cabrioletele yor fi inchisecu gé- 3. Transportul se ya face orT de câte orïrea espeditid si de pasagerT de la Tèrgo- va fi necesitate pe di, la orele ce se va pune muri locurile dintrinsele se vor consi- viste la gara Titui vice-versa, pe timpdera de class, I. In vederea antreprenorniuT do dike did-de 5 ani cu incepere de la 1 Aprilie g intele respectiv. 1878. 6. Antreprenorul va fi datora trAmite Licitatia va fi eu oferte sigilatecare se 4. Antreprenorul este (1,-1,or a tramite, caul' cu trAsura la biuroul postal sat laga- vor primi in mentionatai pé'né la orele 4rA cel pucin cu uA jum6tate orA inainte de la oficiu si gara, caiï cu trAsura cel putinp. m. când-se vor deschide. cu ul jumëtate oat inainte de ora desti- ora destinatA pentru plecarea expeditieï, Conditiunile cu care se dA, in antrepri-conform orariuluï pus de directia postelor, natA pentru pornirea expeditieï. sA aeeste curse sunt cele urmAtóre In cas de a nu fi urmAtor, dirigintek : care va avea dreptul p schimba orT va 1. Transportul se ya facecu deligente-când va crede necesar pentru regularea angaja cu orï-ce pret caïi trAsurA pntrule, cait hamurile i téte accesoriile pornirea expeditieT In comptul antrepre- antre-coincidenteï cu alte curse anunciând si pe prenoruluT, i va fi dilnice, socotindu-seIntreprenor la timp. noruluT care va maT fi amendat sicu sub-cAte ug, curs1 pe di in fie-care directiune. ventia pr 7. Maxiitum timpuld pentru parcurs 2. Deligentele trebuese construiteast- 5. TreT abaterT de la conditiunile titre punctele extreme se fixézA la 8 mi- con-fel in cat sA aibA neapArat cabrioletAdenute pentru fie-care chilometru. tractuld dal dreptul directieï la resilia-douè locuri dintre cad' unul rea contractuluT, pentru con- 8. In cas de intArdierea curselor peste i concedarea transpor-ductor, érA al cAlArasuluTpe caprA, vor a- tuluT prin licitatie sail bung, invoialA In orele fixate, antreprenorul va fi supus la yea un cupeu pentru patru sat sése persO-uà amendA de 15 leï pentru fie-care orA comptul antreprenoruluT carenu ya ayeane in midloc si la spate uA magasie solid nieT un fel de pretentiune, si fArt, Ode' la 3 ore de intardiere,dra, décA va a i seconstruitA eu ineuetóre dublA incare nutrece peste 3 ore, amenda ya fi de 30 leT face yerl-nA 'somatie sat altApunere inva fi permis a se pune de cat espeditia intArdiere. pentru fie-care orA IntArdiatA.Aceste a- Statulut mendï se vor retine dincea dInUit rata 6. Durata contractuluT ya fi de 3 ant In acéstA magasieya fi fixel uA casAlunara, ea in cas de neajungere, din lu-

28 Ianuarie (9Februarie) 1878 482 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI de D. rector. al se va plati intreprenorulul cu analogic lacorpul profesoral si visat nele urmatóre sail din garantiA. Universitatei din Bucurescïa obtinut Se apara de acesta penalitate intardie-finale fie-caret hint prin mandat asupra in Ora, ca doc- rile provenite din cas de forta majora, a--tesaurulut public. dreptul de liberA practica, tor in medicinA ichirurgié. dicä debordarea apelor, ruperea podurilor 16. Pentru asigurarea Statulut, ea' acest generalà. le-servicia se va indeplini conform conditiu- Acésta se publica, spre sclinta vifor, si acestea numaï déca vor fi 1878, Ianuarie 25.- galmente constatate prin procese-verbale,nilor, intreprenorul va depune, in termen No. 266. dresate in unire cu primaria ,sati politiade 15 dile,când. 'i se va comunica apro- de .medicina, locala si eu un amploiat al directiet pos-bares, u.A cadtiune in numerar saefecte D. decan al Facultatet din Bucureed, prin adresaNo. 35, aratA telor; constatarile intârdierilor pentru ca-ale Statului equivalenta cu subveutia pe in virtutea certi- re urméza a, se aplica,amenda , asemenea3 lunT. el D. Argesi.anu Sterie, ficatulut de aptitudine lagradul de doctor se vor face prin preseripte-verbale,inche- Pe langA acestea se va considera ca ga- liberat de corpul iate de cAtre diriginte saì conductor, inrantiei trAsurile, caii, hamurilei acce-in medidina si chirurgie profesorali visat de D. rector alUniver- unire cii pasageriï si cu. un 'orn al intre-smile de oil- ce natura,' ,pe cart intrepre- obtinut dreptul. de prenorulut sail in lipsa acestuia eu orT-cenorul nu le va putea instraina in timpulsitAtel: din Bucurese, a Ulna practica in- térA,, cadoctor in medi- autoritate duratet contractuluï spre a putea directia cina,i cbirurgie. . 9. Cana se va constata prin procese-ver-usa si de dênsele, in casarile de abatert , generalA. prevedute la art. 9 si 10 de mat; sus. Acésta spre sciinta bale in regula ca, caii sad trasurile antre- 1878, -Ianuarie 25. prenorulut sunt lii prósta stare in cât dar 17. Intreprenorul este obligat a avea 2 No. 268. putea face servicia in regulä, directiuneadiligente ca cele prevedute la art. 2 de In judetul Romanatï,fibed Vaeante trel are facultatea satisa, angajeze cat si samat sus. salariul eumpere trasuri sail sa repare pe cele e- 18. Intreprenorul este obligat a obser-postal-I' de mediei de plasA, ou va si a faee sit se pAzesca, de cake perso-prevedut prin budgetul judetaluT,fie.scare sistinte in comptul garantieT a taxelor pa- léfa si 100 diurna, de tran- sagerilor sail a subventiunei intreprenoru-nalul sea art. 160 pêne la 169 inclusivca cate let 250 in cas de con-sport pe luuä. lut spre a Se putea efectua cursele , con-din regulamentul poStal , doctort sati judecata,' laid' so-travenire, fiind pasibil de penalitatile aco- Se publicA acésta ca, D-niï form canditiunilor, fär licentiati in medicina ce ar donsa ocupe matiune sat punere in intardiere, sail a u-to prevedute. adreseze la sells sa de drepturile reservate la art. urmAtor. Ort-ce servitor al intreprisei se va con-asemenea postart, se sa, stata dominat de vr'un vititi si se va sem-la acéstA directinne. 10. In OS dad contravenirile de la con- 20. tract din partea intreprenorulut vor fi re-nala de directia generala , ,acel servitor No.' 204. (3-3). 1878, Ianuarie petate si in urma mesurilor de mat sus,sari vizititi se va departa imediat si se va directiava da un singur avertisment in-refuse de conductor in servicia. Ort-ce MINISTEREL AGRICULTU REI,COME tArdiere ar resulta in efectuarea curset prin vitândif 1 asi pane intreprisa in regulA si CIULUII LUCRARILOR PUBLICE déca pene in termen de 30 de 4ile, de larefusal conductoruluï de a accepta vr'un data avertismentulat, antreprisa mi va fivizitit4 a carat depArtare a fost ceruta de La 17 Februlrie viitor, sei va tine lici- satisfAcetóre, direetiunea va putea resiliadirect-iune , se va imputa intreptenorulut,tatie la acest minister si la prefectura.ju- contractul, asemenea judecata si conform art. 8 de mat sus. detulut Ismail, pentru pavare a. pietet din altA somatiune sail punere in intArdiere , 19. Când s'ar erede necesar sa se:in-portn1 Ismail,i a stradel vapórelor "0110 publicând ua noda licitatie in comptul ga-multésca numeral curselor, intreprenorulin respântia stradet Concordia. rantieï intreprenorulut sad in cas a nu seva fi dator a'sï complecta antreprisa cu Valórea lucrAret este de let 53,372,70. presenta concurenti sa se contracteze prinNo. de cat si traSurt necesar pentru acest Detaliurï, pentru aeéstA lucrare se póte bunA invoéla. adaos, in termen de 30 dile de la data a-vedea in publicatiunea crt No. 13,473, in- 11. Pentru done eseursiunt pe an alevisulut ce va primi de la directiune, adA-serata, in Monitorul oficial, No. 284. M. S. Domnitorulut, intreprenorul, in ur-ogindu-se si subventa proportionalä cal ma anundulta directiunet, cu 3 dile mini-No. curselor adaogate. Se scéte in licitatie darea prin Intre- mum inainte, va fi obligat a pune la dis- 20. Intreprenorul nu va putea transmi-prindere a aprovisionarit materialelor de positia directiet, la fie-care releil ciite 20te acest contract alteT persOne farA con-petris de reserva necesariuí pe tóte eagle cat cu hamarilei surugit Thr, socotindu-sitim&ntul directiunet. nationale din Ora, conform tabloulut si se departarea intre aceste releurï de 24 Spre a fi admist la licitatie, concuran-conditiunilor specialeeinserate in josul a- chilometri. vor depune ua, eautiune provisorie incesteï publicatiunï, pe termen de un an si 12. Intreprenorul va permite mergereanumerar san efecte de ale .Statului in va--sub reserva ca valúrea acestor iaprovisio- gratis in diligentele D-sale, deosebit delóre de 600 let nouï. narysa, se hotäraseA definitiv Ode la 1 conductor si calarasul de, eseortä , D-lut Taxele de timbru si inregistrare ,ce vaale lunet Maiti viitor, in limitele fondului director generál, inspectorilor, precum necesita facerea contractuluï., vor fi con-budgeter, conform art. ...din conditiu- amploiatilor, cand merg In interesul ser-form degeT timbruhit, in sarcina intrepre-nile speciale de mat sus, :si cu urmatórele viciulut. noruluï. conditiu0: 13. Nume'rul locurilor fie-careT diligen- Fe lânga acestea concurentit vor avea in COncureata se va tinea atât la acest mi- te se va determina de catre directiune sivedere art. 40-57 din legedasupra com-nister cal si la prefeeturile judetelor in intreprenorul nu va putea angaja mat multtptabilitätet generale a Statulut. al cdror coprins cadé fie-care cale, dupa, pasagerï de cat numeral acestor locurt. No., 47'6. (4) 1878, Ianuarie 2.cum se notéza in tabloal de mai jos, in ur- 14. Durata contractuluT va fi de 5 ant, mAtbreleile, adici : cu incepere de la 1/Aprilie 1878, afaraDlrectinnea general& a sérviciului Pentru t6te calk din circumscriptiunea name déca se va.infiinta uA cale feratä sanitar. I, licitatia va avea loc In dioa de 5 ale lu- inainte de acest termen, in care cas con- D. decan al Facultäei de medicina dinnet Martie. tractul se va considera resiliat de fapt Bucuresci, prin adresa No.. 33, comunich, Idemidem II in dioa de O Martie rasa intreprenorul sa pretindä veal.' des-cA D. Manolescu Niculae, in virtutea cer- Idemidem III . 7 pagubire., tificatulaY de aptitudine la gradul de doc- Idemidem IV /I )7 8 e

15. Subventia ce va resulta la licitatie,tor in medicinaichirurgie, liberat de Idemidem V » 11 9 .7,

48 28 lanuarie'(9 Februarie) 1878 MONITORUL OVICIAL ALROMANIE1

Tablet pentru céile nationale cesunt a se aprovisiona cumateriale in cursul Idem -idemVI 10 anulut 1878. 1 1 IdemidemVII I) 77 J1 IdemidemVIII 13 Idemidem IX 14 15 Valórea Idemideal X cr2 Observatiunt Licitaliunile -sevor deschide la orele 4 t) Numirea soselelor dupa amédi. Lel ufertele ce- se vor presents, vor precisa 1 atilt in litere . cat si trt cifte icAc,lenaeintul 9Vêrciorova-Severin-Filiast-Oraiova-Tes- safl sporul la sag asupra slued publicatA 50,0001 pentru fie-care parte ce voesce a lua, dupA luiu 20,0001 , ctim se aratA in tabloul insergt mai jos. TintAreni-Tésrgul-Jiulut Ori-ce ofertA, formulatA in mod si conditi- 20 Bechetu-DunArea 7 000! nnt diferite, va fi teSpinsg, si nu se va pu- 181501 tea lua in consideratiune. 2 Tesluiu-Slatina-Colovesci Se pune In vederea D-lor concurenti 21 Riu-Va dulut-CAineni-Lotru-Sipota-CA- 1 i-Pes :1 23,7501 art. inclusiv din legea comptabi- limAn esci-Rilmnicu-DrAgAsan 1,751 lit generale a Statului. 22Saline-Riureni D-nit coneurenti.sunt tinuti- a avea cu- 17,000; noscintrt in privinta acesteï 1ieitainni, mat Cerbu la Pitesct Pítesei la Santurt 34,000; 'llairite Aim' de dioa -concurenteï, de con-III 2 18 Pitesci-Campu-Lung-Dragoslavele 10,000; ditinnile generale pentre intreprinderi de 20,000.; luerairt publice, inserate prin Monitorul ii 17 Fundata -Thgovistea oficial No. 188, din 1874. 1 Se va publica in 2 Bucurescï-*turT t In privinta garantiei si a avansului, se 60,0004'urnaA val6rea. va tirma conform art.:2, 4, .5si 11 din 4 Bucureset-Giurgiu . . . . Idem 3 Bucuresct-TigAnesci- Plo es et méntionatela conditiunt generale care fac 47,0001! IV 3 Ploesci-Predeal parte intregitOre din aceste intreprindert. 33,0001 In urma fie-cAret adjudecatiunt,-conen- 16 Ploeset-Mizil 23 Campina-Telega 3,0001 rentil vor fi datort a lua singuri cunoscintA 108,000i dinbiuroul respectiv al ininisterulut sati 37 Jurul Capitalet 1 ivefeeturelor despre resultatul aprobAret 16 Mizil-Buzeri 36,0001 licitatiunilor. 50,004:1 In termen ,de-10 dile de la aprobarea 11 Buzeti-RAmnicrt-Focsani . . rind lieitatiuut, adjudicatarul care nu va 1 45,000 doriune garantia definitivA va perde pe cea Galatt-Reni VI 55,000 provisorie si lucrarea- se va sc6te in nouA 3 Galatt-Vamesu adjudecatinne sari se va face prin regie, 40,000 ort se p6te ea ea sA nu se mat esecute, decal Siretu-Focsani-Tecuciti-Berheciu . . se va gAsi de cuviintA.lustificArile de Focsant-Capu-Draculut-BacAu-Galbeni. 46,000 oiïce intArlierï-nu se va putea lua'in con- 13 Vamesu-Tecuciti-Siret putul Haret. 16,000 14 2,000 deratiune. Adjud-Urechesci-Grozesd-Oituzu 6,000 DupA depunerea garantiet definitive in 25,2( Baclu7Buhus si BaCAu-CAlugAra . termen cel mult de 10 qile, antiepreno- 15,000 viiItrebue sA se presante negresit, oil la Docolina-Vasluirt VIII Vasluiti-Movila 11,200 minister oil la prefectura judetului, spre 19,600 a:sub-scri contractul, cAct in cas contrariti Movila-Blaga luerarea- se va face prin regie sati nouA ad- Galben-11 man Sabaóni-Teir gul-Fru- judecatiune, or, chid va voi ministerol, in 14,000 comptul acet garantit, fArA -a mat fi trebu- !nos 11 Sabaúni-FAltieeni 16,000 intA, de veri-ce formalitAti sari somatiuneIX 2,000 cAtre antreprenori fArA-a mai avea drept 28FAlticeni-Cornul-LunceT 2,000 2 Christesci-Némtu numitul de a:face vert-uA, pretentiune, orï 14,000 si care 'i ar fi motivele de invocat relativ 15 Buhusi-Petra-Prisecani la acésta. Mom 1 Iast-Blaga Pentru eantitatea materialeler de apro- 65,880 9 HarlAu-FlAmanda-Botosant-MihAilent visionat, pretul lor pe kilometri, forma o- 6,300 fertelor si osebitele clause ce se vor mat 12,31 Iast-Tutora Iast-Podul-I16eY-Vrgul-Frumos . 33,660 prevedea prin contract, concurentit stint 1 0 5,140 Aleca-Coport obligati a loft cunoscintri din biuroul mi- 10,800 nisterulutiprefecturilor respective In esuI Bahluiului tóte dilele de lucru, cel putin cu 10 dile la epoca hotArAtA in con- mai inainte.de dioa.licitatinnet, cAct ori ceConditiuni speciale pentru aprovisionarea ma-se va comunica terialelor de intretenire a ;oseletor pe ...ani.tract. pmtentiune arfdicacA in dioa concurentet Art. 2. In general mterialele se vor a- sari dupA adjturecatinne nu .TP, putea fi lu- Art. I. Autreprenorul va aprovisiona de materialele contractate in cantitAtile arè-secla afarA din sosea grAmedi conice atA in consideratinne. caie duoi metri cubi. No. 126. 1878, Ianuarie 4. tate in statul de indicatiune estimativcei

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 484 MONITORUL OFICIAL AL RNMANIEI

OrT cAnd locul nu ya permite acest modpreserisa la art. precedent, s'ar gäsi easi de seful circumseliMiuneT. de asedare precum de es., :n partile uncle so-materialele coprind. petre mai mart" de eat In tot timpul cat va thretransportul 0,06 m. sat c volumul nisipuluï petrisu-nouilor aprovisionarT, antreprenorulrema- gua se afla in sapaturi ori impliniri mari, pastrarea atat a mate- in trayersarea oraselori satelor undelar-lui ori sfaxamitturilor maY mid de 0,02 m.ne responsabil de gimea legiuitä s'ar afla redusä prin cons-prOvenite din ciuruiri intrece maximnl to-rialului adus de dênsul eûti acelui veduti is mal sus si pe care truetiuni, locuri smarc6se sat supuselerat de 15 la suta din yolumul materia-constat precum s'a inundatiunilor etc., grameslile se vor age-luluï curet, se va seadea antreprenorulul'1 va preda la epoca receptiuneidefinitive ela pe banchetele soseleT in gramedi pris-din a al 'rea materialelor suma ce ar costaa materialelor nouï,mentionându-se aces- matice in maxime tot de câte duoi metri e.acea curatire sau ciuruire, aplicându-se a-ta in a nume proces-yerbal. Pentru apliearea dispositiunilor presen-césta scadere la tóte gramecjile coprinse Art. 10. Primirile suceesiveale mate- tului articol, antreprenorul se va conformain acel ehilometru. rialelor aprovisionate pentrudare de a- instructiunilor inscrise ce i se vor da de Asemenea se vor sciidea antreprenoru-compturi, nu se vor putea cere deantrepre- catre inginerul dirigent,i pe cad el estehi j sumele ce dupa estimatia ingineru-nor de cat pentru maimulti chilometrii dator sa, le céra, la inceputul fia-carei cam-lul dirigent va costa regularea gramecjilorcomplect terminatii numai dace el se va panii. si stramutarea kr pe un ehilometru, sasifi conformat instructiilor serise ale ingine- Art. 3. Antreprenorul va estrage mate-de la un chilometru la altul, in cas dudrului relative la rândul aprovisionärei o- rialele eu a sa cheltuéla din ori-ce loeuriele nu vor fidistribuite In conformitatesebitilor ehilometri. se vor gasi, despagubind pe proprietariïcu statul de indicatiunei instruetiunile Fie-care din acésta, primire va fi prece- aeelor locuri ,conform dispositiei legeTscrise ale inginerulul dirigent. d.ata de probele prescrise la art. 4 si 5 drumurilor. Aceste seaderi se vor face chiar in ca-pentru constatarea maxima gramelilor çi Carierele arttate in statele de indica-sul când cjisele regularii stramutari nuealitatea materialelor ce ele .contin. tinni nu vor putea fi invocate pentru in-se va crede oportun a se face de minister. Faeerea acestor probe si pl4ile %cute deplinirea stipulatiunilor preaqute in pre- Art. 7. Pentru anul in care se ¡licheepe basa kr nu dati nici undrept antrepre- sentele condAiuni. contractul, aprovisionfirile se vor face ,norului pentru nouile probe ce se vor face Art. 4. Materialek vor proyeni din prun-dupa. statele de indicatie ce afl servit dela epoca receptiunei definitive si care sin- duri, maluri sari cariere proprit jise dupabasa la adjudecatia si a ca,ror reparti-glue vor servi la lieuidareaantrepriseT. prescriptiunile devisuluï; ele vor fi alesetie se va comunica antreprenorului de ea,- Art. 11. Osebitele constatari An par- sati sfarimate ast-fel ca sa nu fia, maT marltre inginer in termenul eel mai scut po-tiaIe eût si generale se vor face de ingi- de sése centimetri, vor ficuratite casibil dui)/ comuniearea incheerei contrac-ner in presenta antreprenorului, careeste ingrijire pentru ea sa nu coprincja, parakttului de minister. dator a se afla facia, si a proeura cu a sa sat veri-ua altä materie streina. Pentru aniT urmatori, acele aprovisio-cheltuéla 6meniiiuneltele trebuinase, Petris märunt sat sfäramaturi maT midnäri se vor face dupa statele de indicatiäconform instruetiunilor ce va la de cat du0 eentimetri, orï nisip, nu se va to-call se yor comuuica antreprenorulaï deinginerul dirigent. lera de cat p!Inii, la maximum de 15 la suta.inginer eel mult FOnt la 1 Februarie iar El nu va putea avea alt amestec de cat Se intelege cu acesta, cä un metru eublistele de repartitie eel mult pilnt la 1dreptul de a protesta la minister in ter- de material curat, adica compus numaT dinMait al anului respectiy. men de 10 qile de la Incheerea evaluatiei petre in märime de duot One la sése cen- Cu t6te acestea, ministerul reservitpentru ori ce omitere sat nedreptätire ar timetrisa, nu coprin0 de cat eel multfacultatea de a modifica acele staturi increde ea i se face. 0,15 m. c. nisip ori petre maï mici de cûtmaT mult sail in mai putin pênt la 1 Mgt Art. 12. Receptia definitiva se va face duot centimetre. Se specifica Inca ca,a-al fie-WO an, In limitele fondurilor bnd-eel mult p(int la 1 Septembre a fie-earuT césta, tolerantä e relativa numai la gradulgetarii, fara ea antreprenorul sa aiba, verian in modul specificat la art. 5, dupa a curittirei petrisului sat petrel" si c pentruun drept de reclamatiune. card efectuare nu va mai fi permis nici in- plata nu se va considera de cAl yolumul Art. 8. Depunerea materialelor aprovi-ginerului a primi, nici antreprerului a mai materialului ce va resulta dupa ce yafisionate pe la sosele nu se va putea face deface veil uä aprovisionare de material. curalit de ori ce petre maT mail de seseelt in cursul de 4 luni adica de la 1 Malt Mai 'nainte de procedare la acéstä re- eentimetri sat mai miei de (hot centime-pênt la 1 Septembre a fie-carui an, in careeeptie, antreprenorul este obligatsa de- tri, pr ecum si de ori ce materiT streine. timp eantonierii vor ineeta de a mai intro-clare bawds inginerului, nunatrul grame- Art. 5. Pentru a putea constata dacabuin-ta din yeehiul material, iar antrepre-slilor necomplecte din fie care chilometru, grameOle de materiale implinesc condi-norul va procede eu activitatela transpor-cati indata ce receptiunea va fi inceputA, #unile de marime si ealitate, arttate latul si predarea succesivit a materialelorori ee objectiune a sa, relativa la necom- art. 2 si 4 de mai sus, inginerul ya fiinnod pe earl' va trebui a le avea pregatiteplectarea unora din gramesli nu ya mai pu- drept a alege pe fie-care chilometru gra-pe'nä la 1 Maill la locurile de extragere intea fi primita. made ce i se va pad-ea mai mica sail de MIcantitate de cel putin jumalate din cea Atat grameclile declarate necomplecte calitate maï inferi6ra,i pe care curatin-prescrisa. la epoca receptiunei definitive, cal aeelea d'o de t6te petrele mai marl de 0,06 m. Art. 9. Mai 'nainte de inceperea apro-ce s'ar gasi in mal mult de cat numärul 0 de cele mai mid de 0,02 m. oil de ni-visionarilor aclica 1 Mait al fie-card an,fixat in repartitiune, nu se yor trece in si- sip, materialul ast-fel ales se va m6surase va face ua. constatare contradictoria detuatiune, niel se vor putea ridica de an- ca cutiai resultatal dobindit se va apli-catre inginer si antreprenor, prin inchee-treprenor, remanând proprietatea Statului ca fr nieT un adaos la t6te gramecjile co-re de proces-verbal in triplu esemplar defArA niei uti despaglibire. prinse in acel chilom. tru. eantitatile materialelor vechi ail11t6re la Asemenea nu se va #ne in sema, antre- Pentru constatarea proportinneï de ni-acea epoca pe fie-care chilometrui cariprenorului ori-ce eantitate ar trece peste sip ori petris maT mie de 0,02 m. in :ne-vor urma a re"manea neatinse pênt la pri-doni metri cubi la fie-care gramada. rd va intrebuinta orT ce migloc i se v}A-mirea definitiva a materialelor nouï. Art. 13. Licuidarea antreprenorului nu rea mai nemerit fara, ea antreprenorffi sa nul din aeeste esemplare se ya da an-se va putea face de cal numai dupa, apro- póta, face veil ua objectiune de oil ce. a-treprenoruluT, umil se ya conserva la cir-barea receptiei definitive de catre minis- tura ar fi. cumseriptiä, era eel &al treilea se va ma-ter, care va tramite, de va crede necesariii Art. 6. In eas dud dupa facereit probe'!"inta ministerului sub seris de antreprenorun inginer hispector in facia locului spre

28 Ianuarie (9 Februarie) 1878 MONITOREL OFICIAL AL ROMANIEI 485

rsr;Irn;fil AcrOnifiv onmetel Qnfronv.mnt.n111; onvinvni-inst AA_114,, 1,,Y qUI X 2- . -VG1111U4 1114bUiluluic prnulu. vv....T...1...V. VT1 V.V1*114.1.1 bar1.1.4.1,1 1111, LW1GA./ , ue Lulu uuna, iel 10, Numaï dupa resultatul acesteiverificarlpuse, fara judecata sari alta somatiune. un antar de fer ,lei 6, na curat6re de se va faee lteuidareaantreprisei. In niei un cas hash, prelungirea de ter-lemn fara fund,b. 50, ua, phlnie de lemn Art. 14:Preturile unitarii pentru fie-men acordataantreprenorului nu '1 vasparta, b. 20, ul vadra idem b. 50, 2 fur- dare inetru cub de petrisati OVA sfärh-seuti de penalitatile prev6dute la art. 15culite cositor idem,bani 10, u.lingura, mtita; eofirin4And t6techeltuelele de es-si 16 de mai sus. idem, lei 5, un cadan de rachit spart, lei trig-ere; transport; benefieit,despagubiri Art. 18. Pentru garintarea esecutarei40, uh' pereche flare de plug, lei 6, un bu- de ori-ce fel, etc. suntaeele prevklute inaprovisionarilor contraetate, antreprenorultoit pentru rachit dogit , lei 2, un easan devisul estimativ ce a servit la licitatie,va depune garantia prevkluta la art. 2 dinpentru rufe ruinat , lei 25, un topor stri- tad un si sub nieï un pretext eleConditiile generale pentru luerari pubUce.cat, lei 2, un satâr ca ada de lemn 1 let, nu vor putea fimedificate in tótti durata Acésta garantie se va regula in fie-care3 thrnacópe de dtrimat zid , lei 3, 2 tin- contractului nieï de antreprenor , nieT dean diva val6rea statelor de indicatie cegirï sparte, lei 3, ua tigae sparta , 1 let, minister: se vor comunica antreprenorului qi eelbani 50, un gratar de fer cu 3 picióre ve- Art. 15. Pentru asigurarea indeplinirelmult In termen de dece dile de la data R-chit, 1 let, 8 farfurii sparte, 1 let, un cas- aprovisionarilor contractate la termenuleel com unload. tron spart , bani 20 , 3 sfesnice de alama fixat, antreprenorul este dator a avea 0116 Modifiearea garantiei nu va avea insarupte, 1 leti, ua tava de dulatit, idem, b. la 1 August cel putin 73 din.cantitatea ho-loc de at in casul and valórea aprovi-20, 2 cos6re de fer strieate, b. 20, un li- dupa con ditiile prescrise mal 811s.sionarilor de fault va fi mai mare de atghian, idem, 1 leti , b. 50 , ua eanapea de La cas contrariti ministerul va putea in-aeeea ce a servit la inchiarea contractuluilemn ruinan, lei 3 , 2 albii vechi sparte, fiinta regia cu orl-ce preturi pe socotélasi care nu se va putea micsora, remánêndun let. - Total : lei 322 b. 65. antreprenoruld si a garantiei sale, pentrua se restitui numai dupa, espirarea eon- complectarea intregeï cantinti a acelor a-tractuluï. Administratia general& a domenie- provisionari, fara niesi ua sotatiune i fara Art. 19. Pe hInga clausele de mg sus, lor §1 p&durilor Statulul. veri un drept de reclamatiune din parteavon fi aplicabile Intreprind.erilor de apro- antreprenorului. visionari ee fac objectul presentelor con- Se publica spre cunoseinta generalit Pentru asigurarea acestor doug treimiditiuni speciale si conditiunile generalela 31 Ianuarie eurent, se va tine licitatie inginerul-sef al eireumseriptiei va face an-de luerari publice decretate in and 1874,pentru vêndérea spre esploatare, pe perio- treprenorului repartitiea prevNuta la art.7.pentru ori-ce dispositiuni nu ar fi contra-dal soeotit eu i'neepere de la I Septembre In ori-ce cas, pentru cantitatile de apro-rii stipulatiunilor de Bad sus. 1877, a padurilor Statuluï, aratate in ta- visionari ce vitr remânea ne efectuate la belul de mai jos, dupa regulamentul de epoca receptiei definitive ,antreprenorulMINISTERUL CULTELOR I INSTRUC-licitaiunei eu conditiunile generale pu- va fi supus la.ua, amenda de 20 la sun blicate tu Illonitorul oficial No 126, din din valórea Ur, si care se va retine din TIUNEI PUBLICE 5 Tunic 1877, si cele speciale aratate in sumele ce i s'ar euveni la acea epoea sat In dioa de 15 Februarie viitor, urméza,tabelul de mal jos. din garantie. a se tine lieitare de catre D. prefect al ju- se vor tine la ora 1 p. m , Art. 16. D6ca ministerul nu ar usa dedetului Ilfov ,n curtea monastirei Plata-de eatre autoritatile notate prin art. 2 si dispositiunile artitate la art. 15 si de celeresci, pentru vêndérea objectelor notate in3 din regulament si a nume : prevtdute la art. 33 din conditiunile ge-lista de mai jos, se publica ea cloritorii de In Crajova, pentru padurile din judete- nerale pentru intreprinderi de lueritri pu-a cumpara asemenea objeete, sa se presin-le Doliti Gorjití ; blice, in privinta activärei 1uerarilor si a-te n localuli dioa mal sus insemnata In Bucuresci, pentru cele din judetele provisionarile nu vor fi compleet termina-spre coneurare. No. 850. Dhmbovita, Prahova si lalomita ; te la termenul de 1 Septembre prev6dutUsti de preturile eu care s'ar putea vinde ob- In Focsani, pentru cele din Baal-4 si mai sus, prin singurul acest fapt contrae- jeetele aflate tn penitenciarul PlAtitreseT, §i de In Iasi pentru cele din judetul Suava. tul se va considera desfiintat pentru in- care tatézi ordinuluI D-lui prefect. No. 13,749. Doritorii de a lua in intreprindere es- lregul period si ministerul, fara judecata 11 scaune de nuc vechi si parte rupte,ploatarea parquetelor din aceste paduri se si farà somotiune, va fi in drept a eseeutalei 33, 6 scaune de anin vechi si cam rui-vor presinta la licitatie eugarantiile pro- restul acelor aprovisionari ant pe acel annate, lei 18, 1 seaun de schndurï rupt, leivisorii notate in tabel. chti pe eel* viitori, eu preturï, in1, 2 jeturi de nue ruinate, lei 12, 2 cana- Se mai aduee la cunoseinn amatorilor comptul antreprenoruluii garantiel de-pele de nue ruinate, lei 36, 2 canapele dede a cump0a patina d'ale Statului spre puse, anform art. 33 citat mai sus. anin ruinate, lei 16, 1 mash rotunda rui-esploatare, cadministratia domenielor si Amenda prevNutii la art. 15 de mai susnan, lei 3, na oglinda cu toe de nue bu-padurilor Statului , avêndii vedere se va apliea chiar in casul and esecuta-nä, lei 18 , 3 paturï de anin periodul esploatärei , dupa conditiunile rea acelui rest nu ar necesita ataearea ga-saltele si perne de pae putrede lei 30, ungenerale, ineepe din dioa de 1 Septembre rantiei. pat de sanduri de bradvechitii rupt,1877, si a din primul an alintreprinde- Art. 17. In cas când in timpul esecuti-lei. 2, un (Nap de scânduri alb, vechit,rei a trecut deja chte-va lunT deesploatare, rei acestor aprovisionari, antreprenorul arlei 6, u masarotunda cu imbraamintese va adaoga in contractele ee sevor da cere veri ulí, prelungire peste termenuldede lemn ruinata, 1. 2, 3 galeriï de perdeleun art. aditionalIn*coprinderea urmat6re: 1 Septembre prescris pentru fie-care cam-ordinare, nu se pot intrebuinta , haul 30, Pentru anul I-iti al esploatarei dis eau- panic, si ministerul ar aproba'o, acésta a-4 drugi albi de perdele, idembani 40,sa continuarei licitatiunilor,dupa terme- probare va fi considerath, ea ug. somatiune7 drugi vechi lemn, idem, b. 70, 4 pe-nul de 1 Septembre, fixat prin conditinta Wag, antreprenorului, si and del dupareehi perdele, idem, bani 40 , uä mash' depentru inceperea tleref, adjudecataril vor aasta prelungire de termen aprovision--leinn mica, rotunda, 1 let , U masä fan'avea facultatea, incasul and la finde la- rile nu vor fi definitiv terminate, contrac-pici6re, 1 let WA tragat6re fer spartä,nd Martie, dioa incetarei tkereilemnelor, tul se va soeoti asemenea desfiintat pe in-lei 3, un raz, bani 20,un dulap de cafeale-ar Omfinea *lure netaiata din par- tregul period, si rainistemill va fi in drept aninat, bani 50, ua raddcire de buti, banïq uetul primula an, s'o taiain and al 2-lea eseeuta aprovisionarile ant pe acel an at20, un dulap de schnduri alb pentru vased'impreuna cu parquetul acestui an. pe eel urnatorl cu off-ee preturi,iufara inbraciiininte, leT 2 ,materialul uatii No. 876. 1878, lanuarie 12.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 487 28 Ianuarie (9 Februarie)1878

MOSIToRLL OFICiAL AL ROMANIE1 28 lanuarie (9 Februarie) 1878 486 LOU cu cnoditiunile generale publicate in,Moldavia t r-, 5; Observatiuni Muntenia Moldavia .-",-! _.---- -o

.2.. ,- Numirea mosiei c.. ,- gi-::;. E o o .,A ,.-_, -:_--1 6 :,- :,?,, ,2 Numerile parchetelor ce se pune in esploatare §i -;,-. '':.-.) ._ Plasa .--q -, , Numirea pAdureipe care se aflA - >12 ,,,,T3 be :_., r.-_, 5, - LeT B. limitele lor 0 y ;_-,- c 7-Z c_., situatA r.: P-,

8 630-- Intinderea fia-cAruT parchet este: Judetul Ddmbovita. 86 - Parehetul No. 1, pogúne 20, stânjenT - 2, 17, 1,080 Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5 limitate la Nord-Est cu par- 77 /1 419 Aniu 77 77 37 ,, 137 j chetul No. 6, prin linia cleschisd pe facia pAnAntultif, avénd 167 " -- 51 4, stâlpï si mosor6e la ambele capete; la Sud-Vest cu delimitarea 18, 1,101 17 5, llocuitorilor, la Sud-Est eu linia somierA si la Nord-Vest cu 86, 8 iproprietatea Statultif SAtenY, de care se desparte prin drumul Total hotar pentru 'parchetele No. 2, 3, 4 si 5, era' parchetul No. 1 Arbor).* de reserva se vor opri : In parchetul No. 1 arborY 1,000 prin linia deschisA din nat. 900 77 2 77 675 '7 77 3 :7 800 77 77 4 77 950 77 77 5 57 Total 4,325 Din suprafacia parehetelor suntscAdute patru poenT in intindere totalai de 13 pogóne0 1,289 stânjenï pAtratT, afiate in parchetele No. 2,3, 4 si 5. Fagul din val se va luera pe loc in totcursul a- nulul ,érA nuelile de cercurT se vor tAia de la 1 August. . 948 950_ Intinderea fil-cArui parchet este : 40 - Parehetul No. 1, pogOne 8, stânjeni813

17 '- 77 77 27 77 87 Bónca. t Ialomita. Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord-Est cu linia 17 37 77 87 77 - deschisA pe facia pAméntulut, care le deosebesce de restul pA- 17 17 135 77 47 77 8 1 dureY, avènd la ambele capete stalpii mosoróe, la Sub-Vest '7 77 77 57 77 87 - eu delimitarea locuitorilor de pe acést6 proprietate, la Nord- 77 948 Vest cu linia somierA desehisl pe facia pAméntulut si la Sud Total 40, Arbori de reserva, se vor opri : Est cu mosia Priséca, proprietate a D-lut RAducanu Farfurugiu. In parchetul No. 1arbor):387 360 77 2 77 77 360 77 3 77 77 364 4 . 77 360 77 77 5 7, Total 1,831 este : 102 813 2,050_ Intinderea fiA-ca'ruï parchet - Parehetul No. 1, pogóne24, stânjeni - 930 r 2, " 26 , Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord eu pAméntul 77 Cobiq. 77 217 - Cainónaa. 77 37 Croitorul sat' I 77 !proprietAtei, la Sud cc mosia Visina a mosnenilor Visineni, la 47 15, 721 Câinónca (Petre- 77 r 77 458 I Vest eu. plméntul prOprietAteï, érA la Est eu linia deschisA pe 15 7 77 ici-de-Jos) ,, ,, 5, 77 Ifacia pAmêntuld, avénd peambele capete stAlpT si mosoróe Total " 102, 813 care le deosebesce de restul pAdurel. Arbori de reserva se voilAsa : In parchetul No. 1arbor)! 1,200 2 1,336 17. 17 . 3 1,050 77 .

4 77 778 77 77 5 - 768 77 77 Total 5,132

488 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9-Februariej- 1878 28 Ianuarie 9 Februarieyil $78 MONITORUL OFIC AL AL ROMANIE1 489

intozderea _Winder-ea fie-cárui, parchet totatec tt p'archetelor tr-, Numirea moiei ,..., ,..., Pentru I Pentrit Pentru' Pentru 4 Numirea pAdurelpe care se afla Plasa Numerile parchetelor ce se pune în esploatare 1-_-. c.,'c)- ., Muntenia Moldavia Muntenia Moldavia ,2c"it) Q L P-, Observatiuni situatA, limitele lor cD N ,,,,. 'F.> El o ,.., '5 p. .o .ct -0 .... - .-a ..0 zao

5 Juda. Juda-Hobeiu. Idem Parchetele No. 6, 7, 8, 9 0 10, limitate la Nordcu linia so- 14907 73 647 )1;)0 1250 1 mierà, la Sud cu livedile proprietittiT,aflate intre aceste par- - - chetei parchetul No. 35, la Vest cu parehetul No. 11 prin linia deschisa, pe facia pg,mêntulul. 0 la Est cu parchetul No. 5 exploatat.

Butoiul-de-Jos.Vatra Mr. Buto- Dâmbovkt Parchetele No. 6, 7, 8, 9 0 10, limitate la Nordcu Valea- 21992 108 1072 - 1100 1100 'ul. Dada, la Sud cu mo0a VIAilicéseaya StatuluT, la Vestcu linia deschisg, care le desparte de ;parchetul No.-11 0 la Estcu parchetul No. 5 exploatat.

7Bratesci sati Ca-Cazaciï. Ialomita zaci. Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Nord-Vestcu pro- 24 50 120 250 0(V 1500 prietatea D-lui Nae Diírmänescu, ast4 a D-luTATitu Ionescu, - - érg, despre tOte cele alto pArtY eu pAanêntul proprietilteï.

Judetul Prahova.

8Séca. Ola di. Gi1ipese I Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Nordcu Valea- 139 1056 2300- Intinderea fil-eäre parchet este : Buboia Staura, la Sud eu Valea-Séca, la Esteu fanetile dup. Parchetul No. 1, pogóne 25, stanjeni33 Séca proprietatea Stattiluï OlariT 0 la Vestcu parchetul No. 6, prin 2, 29, 1,071 linia deschis4 pe facia plm6ntuluT, avénd la ambele capete ,, 3, .. 30, 165 stalpT ell moqorGe. .. 7 4, 28, 583 ,, ,5, , 26, 500 Total,139, " 1056

Arbori de reservA, se opresce : In parchetul No. 1 arborY 1,000 n ,1 ,, 3 , 1,190 n " 4 , 1,120

,,I ,5 , 1,040 Total 5,530

1 BAltita sait Sta-BA,Itita a M-rei rg 9 rita. Viforita Parchetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, limitate la Norden pa.mèntul - 93 rili i fivi'l 1800- 1utinderea fia'-cilrui parchet este cea urnaltre : locuitorilor din catunul Criv6-tu, la Sadeu parchetul No. 6, Parchetul No. 1, pogôue 17, stanjeni 277 .., 5, prin linia deschisA pe facia pAmé1ntuld, avénd stOpTeu mop- .7 2, 18, o 246 róe la ambele opete, la Est cu pildurea D-10 MatacheDoro- 77 37 72 197 .' bantu pusA in tiiere, 0 la Vest cu piidurea depeproprietatea ,, 4, 1 9, , 776 Mänescï a D-10 Vildireseu. -, 5, 19, .. 768 Total, 93, 684

28 lanuarie (9 Februarie) 1878 490 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 lanuarie (9 Februarie) 1878 MONITOiZUL OFICIAL AL ROMANIEI 491

1 I .1 la I 1 I I I= I M IM I 1I ME IMII intinderea Intinderect totalet aparchetelor Numirea mosiel: fie-cttrui parchet =,. .,.,., .7, Numirea p hdureI pe care se a u Plasa z' Nurnerile parchetelor ce se pun in esploatare §i I Pentru Peutru Pentru ;.,f Peutru = mteie ior I Muntenia Moldavia Muntenia Moldavia 1 ,? Obser iuni tD situa th lii .46 c.) - r'f5 3ct ;573* -c:6 -- c.> LeiIB. 10Dumbrava, duphVatra monastirdFilipesci. Parehetele No. 1, 2, 3, 4 0 5, la Nerd ea parchetul No. 0. Sföra-Illich a mo-Mislea. prin linia deschish, pe facia phinöntuld, avöncl la ambele capete 3 Lo6 450 - Ihtinderea tie-chrui parchet4este : Patchetull No. I, pogóna`14 stanjeni 1,073 , nastireT, stEpï si mosoröe, la Sucl cu fanetele ipropriethtiï, la Est cu 40 i mosnenï Bordenï, si la Vest cu mosneni ScortenT. n ,, 2, :1 14; 40 n iI/ 31 )1 14i 17 40 , ., , 47 77 14t ,, ., ,5, ,, 14i, ,, Total ., 68; 1,23430I Arborï de reservh, se vor opri In parchetele Nr. 4 si 5 ate 660 arbori, érh in, parehetele No. 1, 2 si 3 nu se liar opri reserve, cu4esceptiune numaï eh la parehetul No. 1 se vor opri 40 arbori in préjtua Judetul Ialomita. poeni din Ael parchet, spre ai, servi ea adhpost lo cuinteï guatclianuluT phdureï.4,-Din suprafaciä este seädtith ui tpoénh, Oath in patchetul No. 1. I I 11Bllesci. Buesei. lalomita. Parchetéle No.. 1, '2, 3, 4 si 5, limitatela NOrd eu phdurile i GrAdésca si Mardescaprin,Séca sati Matca-Veehe a riului Ia- 107 613 Fari 1,800-. Intindera fie-chria parchei este : lomita, la Est cu phdUrea Poi.eianca si la Vest cu restul phclu- ParchetNo. 1, pogone 2 ', stanjenï 1,213i 618 reï prin linia deschish. n 2, 2 ,, 1 472 1 I/ i // 3, ,, 2 7 77 ,, 443 /7 i 1/ 4, n 2, ;/ 459 /7 1/ 5, :7 211 Borcea. Parchetele No. I, 2, 3 4 si 5, limitate la Nord, Sud si Est Total 107, 613 12Vhrhsci, (cantonuVari. 9,900 - Putu-cu-Ch ile). ea mosia Värescï, era la Vest eu restn1 padurii prin linia des- 196 895 Vhri Intinder0a fie-chre parchet este : chish pe facia phmêntuluT. Parchetul No. 1, pogóne 39,stanjenï 1,02328

,7 '7 77 27 17 397 3, 30, 313 4, 30, 523 295 ,, 5, ,, 39, I 895 1 Total .196, Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord eu padurea i 13Poteóva sari Co-Ivanesei: Ialomita. Jatani, la Est ell padureaDoicésca, la Sud ou pf).durea Nem- 1 V .it r 950 Intinderea fie-chruï parch, t este : lacu. tilor si la Vest eu ph,durea Crutésea si riul Ialomita. Parchetul No. 1, pogone . stanjenï788 /1 P.,/ 796 , ,, ,, 2, n 37 n °.) 796 n 753 ,, 4 .. 3. n 31 845 n . /7 51 - 90---- 1 i3, Total 7 77 Parchetele No, 1, 2, 3, 4 0 5limitate la Nord cu restul Balta. I 14Berlesci-PopesciSuditi. phduriï Codúsa, prin liniadeseliisäpe facia phméntuluï, la Sud 22:1 Intinderea fih-chrui parchet este: stan-jenT8931 (cantonul Codósa) Parchetul No. 1, pogeme 9,, cu marheinetul mosiei Suditiï, la Est ellphdurea D-luï Enache 1,253 ,/ S/ 1, Dumitreseu si la Vest eu phdurea Marculesei a D-lor fratiT ,, -7, 21 1,196 Maratheia. n n 933 /7 4, // `Q_ 7 n 611 A: - 0, ,, ,, Total ..44, 99S

Din suprafacia parchetAo,- auntschdute poenil Judetul Doljiu. a chror intiiidere estede 7 pogone si 1,086 Win se limitézh jeni pätratï. Ciocanari. Camp u . Parchetul No. 1, compus din 2 portiunï, caye 15Ciocanari. precum urni6zh: un pale ce vine in partea despre Nord, seli- 1,09;'-' 1 ,OJ - 350 mitézh, in töte phrtile cu livedile de fön, ell cel alt pale se li- mitézh cu locurile de munch ale mosiei Ciocanarir, la Est cu partea din Ciocanarï ce se ailh in judecath cu herezii Paliuliu, la SUd &AO cu phinentul arabil al mosnenilor si la Vest cu mosia Caraula, 492 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1818

28 Ianuarie (9 Februaria) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 493

Nurairea mosieï Intinderea Intinderea 1=1 totala a parchetelor Numirea Ware pe care se afla Pia sa - Numerile parchetelor ce se pun In CSPIoatare §i fie-atrui parchet situata limitele br Pentru Pentru Pentru Pentru- e 1111-nntenia Moldavia Muntenia Moldavia Observatiuni

¡El rj) Judetul Gorjiu. o LeïIB

1 Herisesci. Mai. Novaci. Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate la Nord cu mosnent Herisesd, la Est cu proprietatea Statuluï, ln Sud cu. mosneni GhebanT si la Vest cm mosneni. Anenisenï. 180 390, 530

Judetul Bacart.

Bogdan. Bogdal Trotuu. Parehetele No. 1, 2, 3, 4 Si 5, limitate la Nord cu locuitoriT fosti clacasT, la Sud cu parchetul No. 6, prin linia deschisa pe facia pamésntului, la Est cu rezasii de Negoescï si la Vest cu 5244"/ ,500 Intinderea fie-cartri parchet este.: locurile fostilor clacasi si cu mosia fratilor Tafta. Parehetul No. 1, falcï 10. 2, 10. 3,,10. e ,12, prajinï 4412/36 Total,52, 44";36 In suprafacia parchetelor, nu sunt coprinse po enile numite la Curatura, Viisóra si.Fan6ta, oari ,Iti(letal sunt scalute. Arborl.de reserva se vor opri: lu parchetul No 18Probota (canto-Probata. Siretu. Parchetele No. 1, 2, 3, 4i 5, limitate la Nord-Est f,gi Sud, 1, 2, 3 si 4 ea800 arborY, era' in cel cu No. 5 nul Tresti6ra). cu locul de aritturA ale mosieY, érti la Vest cu restul pädurii 1,500 arbori. prin linia deschisä pe facia pämêntaluY. 121624,6 GI 312/3'6 ) 7 1,820 Din suprafacia parchetelor sunt scadute 3 poeni allate în parchetele No. 2, 3, 4si 5, a carora intin. dere totala este de 3 Mel, 60.prajinï si 6 staujenT patratï. 9Dolhesci. iDolhesci. S'oni Parchetele No. 1, 2, 3, 4 si 5, limitate precum urrnézä, : par- chetele No. 1, 2 0 parte din 3 aflaten cantonul bosul-Oso- iuluï, se limitézä, la Nord cu pädurea localg, prhi linia somierä 27 te) ) 1,300 Din suprafacia parc}tetelor sunt scadute 5 poen' deschisä, pe facia pämhtului, la Sud si Sud-Est cu mosia in intindere totala de 3 fad, 77 prajinT si 18 ststn- tärusii si la Vest cu mosia Manolea. liestul parchetulul No. 3 jeni patratT. ii intregi parchetele No. 4 si 5, din cantonul la Grópa, Ducal tiubeï, SG' limiteza la Nord ea padurea Te'nèrä, prin linia deschisa pe facia pärnèntuluï, la Est cu mosia Siretulul si la Vest cu drumul ce da la poiana Armanulul.

OP averea D-10 Tache Nedelcu, de profesie1375, inscriMiunea luata in imobilul in ANUNCIURI JUDICIARE. comerciant, domiciliat chiar In aceste case.cestiune, al D-lui Taehe Nedelcu, pentru Aceste case stint de zid solid, invelite LICITATIUNI. asigurarea dotel D-neT Paraschiva Ne- Tribunalul de Arge§. Ursi, plasa Oltulul, districtul Argesdecute : cu tiniehea, compuse din 3 camere si delcu, In.sumä, de galbeni 700. sumele ce are a primi dupa arnata maïsus Averea luï Nip Catana, ea la 2 pogóne cuhnie, de desupt pivnita, avend Tribunalul Ilfov, sectia na, i un Se face dérii cunoscut in general ela- Pe basa cartel de judecata cu No. 100,carte de judecata. panae'nt loc arator , 3 rad6re de vie si is- génalac care r6spunde in carte, in rand cucéstä ticita:tie se va urma in pretoriula- din 1876, pronunciata de D. jude de pace Acésta, vêndere se publica spre genera-las, se inyecinesce la s6re-rèsare ea Joan D.Isac Marcus çi Leibu Marcus, deaceste case ul brutarie ea coptor de zid,cestuT tribunalin dioade 29 Aprilie al plaseï Oltul, investita eu formula ese-la cunoscinp, ea totï aceia ce vor avea a-Clenci, la s6re apune ea Lazar Grutescn, profesie comercianti, domiciliati n capi-cu 0-Le accesoriele, un grajdi soprou tot1878, la ora 11 dimineta, avm3nd itt vedere eutorie, No. 21, din 1877 si dupa, indopli-supra acestor imobile vre-undrept de pro-pe partea de la deal cu drumul dealuluï, tala Bucuresci, suburbea ..5erbanViida,de zid,invelite cu fer, curtea spatiósa ca totl" acel earl ar pretindevre un drept nirea dispositiunilor cerute de proceduraprietate, usufruct, servitute, chirie, privi-si pe de la vale cu apa gârlel, cu deslusi- strada Lipscanï, No. 6, in basa actulta deimprejmuita.- Se invecinesce cn propri-de proprietate, usufract, servitute, chirie, prin jurnalul dresat de tribunal sublegitt, ipoteca sari orI-ce alto drepturi, sare ca un rklor de vie, dintre aceste 3 ale ipottea legalisat de aeeste tribunal laetatea fosta a D-lut Tibisoï, cu proprie- ipotecasati yea' ce alt drept No. 6,351, din 1877, s'a hotarât ca.Inse arate la tribunal mal 'naintea termenu-debitoruluT este secuestrat de D. Trean- No. 356, din 1873; si investit ,zu formulatatea D-10 Pesecu Macelaru, In fintd cuasupra imobiluluT in cestiune, szi se presinte dioa de 6 Maitt 1878, orele 10 ante-luï de adjudecatiune, dd. in urma, nu lidaf Anastase; ea la 4 stangenT si ja- esecutorie a cerut punerea.Madero eaapa Dambovita, in fata cu strada Sfinti-la tribunal, Inainte de 4ioa 'Nara meridiane,sa se vêndä cu licitatie in pre-'se va maT admite nici al pretentiune, eraMetate locurl aratura si *lure marunta licitatie a caselor ca locul lot ain comuna-Apostolii strada Artei, unde are si por-licitatriune, spre a 'sïar6,ta pretentiunile, toriul acestul tribunal, imobilele jos no-aceia ea vor yoi scumpere aceste imobilein Valcoroca, se invecinesee la s6re rèsare Bucuresci, suburbea Arhimandritu stradae-V. mart cad in cas contrarit veri ce cerellse vor tate , avere a D-luI Nita Catanai alV 5,sa se presinte la tribunal, intji.ua si 6racu Marin Data , spre &ire apune ca Toma Santi-ApostolT, No.26, si strada Artei, Asupra acestui imobil, se ma aflä ur-ivi, uu se vor mai considera. de profesie agricoli, domiciliatT in coma-indicata ma)." sus, spre a coneura. Alexe Dragutescu ,pe de la deal tot eu suburbea D6mna-Balasa, culórea de Verde,matörele impregiurarï, dosaru 690 din No. 698. 1878, lanuarie 20. na Ursi i Stoilesci, plasa Oltulul,judetull Descrierea imobililor ce se vinde, con-,Toma Al -ore Dragatescu ,i pe de la vale Arges, spre despagubirea D-10 Vasile A-1&penile vênpreIi diferite sarcinTi im-cu loan Moncenu ;uograda ea de 13 lexe7de profesiune agricol , din comunaprjeurarï ale imobiluluï IAA acum cunos- IprajinT cu prttni marunti, in dos se inve- 494 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 28 Ianuarie (9 Februfuie) 1878 cinesce la sOre résare eu Marin Sanda, laNo. 127 si 343 din 1873, a decisiund o- 1rat de D. judo de pace alocol. I Onde- s4e -apu,n4a spre mé4A-,nor-curti de.apel sectia I, din Bucureseïrea ca licitatie aaverei mobila a D-lui mipte cu Stan Juganarui méda-di cu.No. 271 din 1876, InVes-dte cu formula e-Morit Roth, lampagiti, pentrudespagubi- Marin Voicu; ca opt prajini loc ogradd desecutoria, si dupa-indeplinirea dispositiu-rea S, S. ArhierouluiCalist ,pentru care vhic,lére se--m efeetua prunT rodital,tot in dos se invecineseenilor cerute de proc, civila, piin jurnalulse publica ct acesta, la rësarit cu Vasile Alexe, la apus eu Ra-dresat de tribunaLsub No. 20 ,din anulpe piatatribunalelor,'inceOndu-se la ora du Stänica, lailiggiArplictftl partea de-curent , S'a hotarit ea, inf diva de 13 Mgr"11 dirditéta. bitoruluT,i méda-di eu Vasile Alexe. 1878, la orele, 10 de- diminta, ;sa-se vén- No. -738. 1878, Ianuarie 25. Averea lui Ioan Ciócan: ca la 4 pogóneda,'cu. licitatiune in pretoriul acestut tri- pamént , vie pa 'dénsiipaidure maruntabunal, imobilele jos notate, averea D-lui st numit -Andreiti Céuseseu,-kle profesiane proprie- CITATIUNI. nesce la resärit cu Constantin Toma Dra-tar, domiciliat in comuna Uda-de Jos, pla- gutescu, la apus cu Patru Petrosel, la mé-sa Oltuluï. acest district ,spre desplgu-Curtea de-apel din Bucuresci, see.II. da-nópte ca Patru Petrosel, si méda-di eubirea D-nei Elena Balotä, de profesiune Patru Cimpoeru si Baloi6 Gabrianu. menajera, din comuna urbaiia_Pitesd, de D. Petrache Andreiti, endomiciliul in ci- Averea luT Stan Stäncilä: ca la 3 pogó-sum* ce areaprimi dupä arétateleorasul Slatini, acum necunoscut,'este singura chiamare, ne loc , pämênt araturk si radisT islas, semg sus sentinte si deci§iuni. . tat printr'ae4ta, una si invecinesee la résarit cu Gheorghe Stan- Acésta vênc,lére se publica spre genera-ca, in divadi 1 Martie viitor, Ora 10 de pfocesul ce are eila,la apus cu BarbeSandu , la médä-la cunoscintä, ea toti aceia ce vor avea a-diminéta, S e presinte tn nópte cu Ion Pauneseu , si la méda-di cusupra acestor imobile veri-un drept de pro-ea prevenit Ontrufurt ,pregatit ca tote garla ; ea la ug, juniétate pogon loe ara'tu-prietate, usufruct, servitute chide, privi-actele necesare; cunoscénd cal ,la near- ra, si ograda peste pariu, se invecinesce lalegia, ipoteca sail orT-ce alto drepturt, simare, se-va resolvain lipsa, conform art.- résarit cu Gheorghe,,Stancilä., la apus euse presinte la tritifinal maï 'naintea terme-182 din procedura Penala. Ni Stäncila,,la-méda:n(ptei Ghebr,nuluï de adjudeeatie, cad in urml nO li o. 467. 1878, Ianuarie 24. glie StAncilala mi'epi-di cuspa pârliilulse va admite niet ug, pretentiune, éra aceia Gongetul. ce vor voi SA cumpere aceste irnobile, sa se D. Manolache Ioneseu ,fost cu do- Averea luï loan Mon4:énu: ca la un po-presinte la tribunal, la qiva si ora idica-micilial in copuna Stefänesci, 6.ra acum cu goipsi jumétate locarT aratura in Lupoea,tä mai sus, spre a coneura. domiciliu nedunoseut, se citéza,printr.acOs- se invecinesce la résarit cu b1i Neculi, DeOcrierea imobilelor ce se vin , COD-ta, una sisingura.ehiamare, ca,in ditia de orele 10 de climb:161.d, la apus en Marinuliciea, la méda-Th')p-aitimiile vêndérd si diferite sue i si im-24 Mattie viitor , te cil Dragulesci si méda-di cu Flamanda;prejutärï ale imobilelor pni ac cunos- vina spre inratisare, inprocesul pentru ca la 10 prajinï pamént loe aratuti, in dosCute : loatae ,pregatit cu tóte actele nécesare ; se inVecinesce la résal icu baeti Necnli , 1. Ca la 200 stanjeni mosie de qualita-cunoscénd cli ,in eas contrarifi, procesul la apas eu Ion Balm, de la deal cu C. Pan-te araturT, fanete si islaz, care se inveci-se va resolva inlips,conform art. 182 delicä, si de la vale cu Stan Necula. nesce cu hotarul Vitomiresd, Stoilesci sidin pr. penala.- Averea lui Zamfir, Ghiobu: un redor demosia Launele-de-Jos, po acstaernosie se No. 470. 1878, lanuarie 24. vie in fata, se invecinesce la résarit cuafla si Mt pereche case de zid, inVelite eu Coes'.antiii loan Voicu,la.apus ea Necu-sita, WA numér ,compuse din 3 camereTribunalul Ilfov, seetia cornerciala. lae Dräguteseu, de la ded: cu 6timul dede locuintä si tia sail pe d'inaintea lor, la Nécsu, si de la vale en Constantin To-tia pivnitä de zid ,invelitä cu sitä sl 'ua, D. St. Christopolui AtexandruSt. ma Draguteseu ; ua ograda din-dos ca lacuhnie ue bârne ,invelita, tot cu sitä, ,a-Chtistopolu, ale 'crirora domiciliuri sunt ne- 2 pogóne loc cu prunï tinerT, se invecines-cestea situate in comuna Dallied ,plasacenoscute, se citézä prin acésta ,una si ce la resarit cu Radu Stanica, la apus cuOltulul, acest district. singura-eitatiune, ca, In 4ioa de 17 Febru- bae0. luT Florea Glidoba.,de la deal en 2. Ca la 50 stanjeni mosie de qualitatearie 1878, orele 10 si jumétatedimineta, garla Usénea, de la vale en C. Dnmitru. araturï si ogradl de pruni, care se inveci-SA se presinte in pretoriulacestuï tribu- AYerea lui Ion Dobre, din Stoilesci: canesce cu mope' i Sovarésd ,Barsoi Ple-nal, in persona sari prin procurator in re- la 4 pogöne pämtInt, locurï aratura, vie sisesel si apa Sto escilor, acestea situate ingal* la acésta, sectiane, insocitï de ori-ce prunT pe dénsele, in gura Dobriti, in dealcomuna StoileS i, pl. OltuluT, acest judet.acte vor avea ,relativ la poprirea facuta la Icóna,, in hotarul Stoilesci , care se in- 3. Ca la 30 stj. mosie de calitatelaratarTde D-nu Constantin Atanasiu pe chiria vecinesce la rèsarit cu mostenitoriï repau-si fanete, care Ie invecinesce cu mosia p-caselor D-lor din strada Lipscani ,in satului Ion Dobre, la opus cu hotarul U-nei Anica AnghWia, Carlesci, Necula Dii-manile chiriasilori anume : Vasile L Ra- vani, de la deal méda-uópte, mitriu si. Vitomiresci ,acestea situate incovita, A. Goldemberg, Stefäneseu si Ba- Dobre i Nitu §erban,si de la vale,comuna Vitomiresci ,plasa si districtulras Grigorine' & Tomescu- i Iosef Wei- méda-di cu. Michaill Dobresi Patru. Dobre,Arges. de ; cad, in cas Contrariti, se va ceteeta cele 5 imobila de la No. 1, péné, la No. 5, Tötä acesta avere a D-lui A. Çéuseseuhotari procesul in absentk conform art. stint situate in comuna Ersi, éra cel de laeste 'Ai plasa (dtuluï, acest district, ce o151 din pr. eivila, PAO,* dreptul de oposi- No. 6, al luï Ion Dobre,in cantina Stoi-ar,_ cumpérata de la D. I. Panaitescu ,euAinne. Se publica derä acésta spre gene- t6te din plasa Oltului, judetului Ar-Retail legalisat de tribunalul local la No.rala cnnoscinta. ges, eerute de creditorul Vasile Alexe9, din 1877. Nó. 543. 1878, ianuarie 20. se urmari. In urma esaminard facuta registrelor Esaminandu-se. registrele de inscrip-de popriri de care D. grefier local, resul- Tribunalul de Buzeti. tiunT de catre D. grefier local, resultà eatä cii asupra imobilelor urmarite nu s'a asupra imobililor uamarite nu esista nidgasit nid ua., sarcina poprit6re. Principesa Elena Bibescu, .védênd ala- sarcina, popriY)re. No. 1,082. 1878, Ianuarie 20. turata copie de petitiane ,se eitézä: prin No. 1090. 1878, Ianuarie 20. acesta,.unai singura citatiune, conform Corpul portareilor din Bueureset.art. 71 pr. civila, ea, la-6 Maia 1878, ore- Pe basa sentintelor acestuï tribunal cu In dioa de 2 Februarie 1878, s'a beta-le 10 diminéta, sa se presinte spre

23 lanuarie (9 Februarie)1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 495

sare la acest tribunarin procesule'ce are cucaruia sa pronunciat decisiunea onorab. In basa acestor din urmä decisiunipre- D. Teodor¡Vera, p nt'rtf.venit ; cunosc:Indcurti de apel, sec-tia 11,No. 3 din 1854,cat s'a investit ca titlul esecutoriti menti- cA, nefiind urmaóre cifatiuneT, se va in-jsui fia indatoratI ami plAti venitul acelt6onata decisiune a onor. curtY de apel, sec- fAcisa 'sijiudeca causa mn lipsA ,conformpAment cAlcat de la 1854 si pn ìn dioatie II, No. 3, din 1854, si s'a trAmisla ft- art. 148 din pr. civilä. predAreT, pe cat se va constata prin nä ex-cest onor. tribunal, spreaducerea la inde- No. 1,800. 1878, Ianuarie 24.pertiza' localA, osebit lei 400 taxa de tim-plinire ca szVnaT iail pAmentul cAlcat in stA- bru a portAreilori spese de instant:1. pânire, cu atât m cred in drept a fi des- PetitiEn-a D-lui .Teodor Vera, adrosaat D-10 AlAtur doufe,coniT &TA acéstA suplicäpAgubit'de venitul aceluT fament cl.e la pr(Titdinte al tribunaiulul Buzeti. a se anexa la citatinnile ce nrmézA a seanul 1854, data mentionateT decisiuni No. Damnule presedinte, , face, precum asemenea si douè cOle in-3, din 1854, fiind cui casa printului Bi- Crustate de cAte 10 leT nod,drept taxabesen nu a rOmas multumitA pe acéstA de- Prin cumphät6re de la Stat devenindtimbraluT. cisiune ui prin apelul ce a facut a interdis proprietar al mosieI Gruianca,.ce'I dice si PrimitT, D-le presedinte, incredintareaesecutarea, profitând de venitul pAnitntu- Manósca, intre alte documente am gAsit de-stimeY ee v6 pilstrez. lui cAlcat de atuncI si pen6 acum de stint cisia onor. curtI de apel din Bucuresci, Teodor Vera, 24 de anT. sectia II, No. 3 din 1854 , pronuntatA îll Din BucurescT, Hand en Teiri, No. 25. Cu onOre vrog, D-lepresedinte, a face procesul ce a avut epitropia -monastirilor de a fi citatA principesa Elena Bibescu si inchinate santuluT Mormênt pentru monas- D. Victor Henri Dubois, consórtele prin-consort&e D-sale, D. Victor Henri Dubois, Urea Grail]cu printul George Bibescu, incipesei Helena Bibescu, vedend allturataprin Monitorul oficial, fiind-cul tot ast-fel aflanda-se pentru cAlcarea faeutacopie de petitiune, conform art. 71 proc.s'a procedat si la onor. inaltA curte de ea- cu mosia kacoveiu, din acest judet, mo-civila, se eitezA ea, la 6 Maid 1878, orelesatie, ca prin infiltisare si hotArire inte- mia Gruianca a monastireI Gruiu ,si prin10 dimineta, sä se presinte spre infAcisaremeiatA pe codul Caragea, sub regimul cA- care se decide ca.casa printului Bibeseula acest tribunal, in procesul ce are cu. D.ruia s'a pronuntat decisiunea onor. curti lase liber pAmentul cAlcat ,avend a'Fodor Vera, pentru venit de pament; cu-de apel sectia II, No. 3, din 1854, sA, fie merge si mOsia Gruiancacu lungimeanoscend cA, nefiind urmAtor, se va infAci-indatorati a plAti venitul acelui pA- despre kacoveiu pen 6. in drumul de am&-sai judeca eausa in lipsui,conform art.ment cAlcat de la anul 1854 si pen6 in da,' precum merge mosia Balaciu, a frail-148 pr. dioa predAreT, pe cat se va constata prin lor Pitisteni si acea kannsca, a easel Glii- No. 1,801. 1878, Ianuarie 24. uil expertisa, localA, osebit lei 400 taxa de ca, intre care amendotO a cestea se MIA si timbru a portAreilor si spese de instantA. mosia Gruianca,remanend apArata casa Petitiunea Teodor Vera, adreatil P-lut Maur dou0 copil acéstA, suplicA BibeSculta de venit, pentru cA nu s'a fa-pi eedinte al t[ibunalutuT Buzëil a se anexa lacitatiunile ce urmézA a se cut cerere de monastire. Domnule presedinte, face, precum asemenea si dou6 cOle in- Urmarind acéstä decisiune, am gäsit'o crustate de cate 10 lei drept taxa tim- pendinte la onor. curte de casatie, dupa Fria cump6rAtúre de la Stat devenindbruluT. apelul fAcut de casa printuluI Bibescu lapreprietar al inosieï Gruianca ce 'T dice si PrimitT, D-le presedinte, incredintarea desfiintatul inalt divan, dupA stäruinta ceMitnésca, intre alte documenturi am gAsitstimeT ce vè pastrez. Am depus ,in puterea dreptuluI de pro-decisiunea onor. curtI de apel din Bum- Teodor Vera, din Bucuresci, Hanul ea prietar, infAcisandu-me cu principesa He-reseT, sectia II, No. 3, din 1854, pronun-Teiti, No. 25. lena B bescui cu consOrtele D-sale D.ciatä in procesul ce a avut epitropia mo- Victof Henri Dubois, färä. clomicilill aci innastirilor inchinate santuluTillorment pen- Tribunalul de Museel. tarA ,care represintA casa clefunctulnitru monastirea Gruiu cu printul George D. Alecu Zamfirescu, epistatul D-10 T. printului Bibescu ,prin decisiunile pro-Bibescu, In viatä afiându-se, pentru chIca-Furduescu, din comuna Ciumesci, judetul nunciate sub No. 331 din 1876 si 332 dinrea fAcutA, cu mosia Macoveiu, din acestMused, era acum en domiciliul.necunos- 1877, s'a respins recursul ,dupil cam sejudet mosieT Gruianca a monastird Gruiu,cut, este citat ca, in dioa de 27 Febru- va vedea din mentionatele decisiunT. si prin care se decide cA casa printuluIarie 1878, la orele 10 de dimineta, sA, se In basa acestor din urmA decisiuni, peBibescu sa lase liber pAmentul calcat, a-presinte la acest tribunal, spre InfAtisare cat sa investit cu titlul esecutoriti, men-vend a merge si mosia Gruianca cu lungi-ca inculpat pentru lovire;. cunoseend cA, tionata decisinne a onor. curti de apel ,mea despre Macovein pênI Iii drumul denefiind. consecinte, se va judeca in lipsA, sectia II, No. 3 din 1854 ,s'a trAmislaamédT precum merge mosia Balacia a fra- tilor PitiscenTi acea MAn6sca a caseTconform legeT. acest onor. tribunal Spre aducere la in- No. 25,302. 1877, Noembre 30. deplinirea sa'fin jail pAmentul caleat InGhica, intre cari anindotni acestea se OA stApanire ,ca atilt me-cred in drept afisi mosia Gruianca, rhuanend apn-atä casa Tribunalul MehedinV, seetia I. despAgubit' de venitul aceluI pAment deBibesculuT de venit pentru cri nu's'a M- la 1854, data mentionatel decisiuni , No.eat cerere de monastire. D. David S. Almilin, ca domiciliul ne- 3 din 1854, fiind cá casa printuluT Bibes- Urmärind acéstA decisiune am gäsit'o pen-cunoscut, se vestesce prin acesta, conform en nu a r6mas multumitä pe acea deeisiu-dintei la onor. tualta curte de casatie, dupAjurnaluluI incheiat de complect sub No. lue, prin apelul ce a fAcut a interdis e-apelnl facut ile easa printuluI Bibescu la1,886, ca pentru dioa de 21 Februarie secutarea, profitând de venitul pämentu-desfiintatul inalt divan, dupa staruinta ce1878, la10 ore dimineta, sa, vie la tribu- lui cAleat de atuncY si 10.0 -acurn de suntein depus in puterea dreptuluT de propri-nal, sectia I, preparat de actele necesare, 24 de anT. etar, infAtisandu-me ca prineipesa Elenaspre a se infatisa in apelul ce D. N.Po- Cu onóre rog, D-le preedinte, a faceBibescusi consortele D-sale, D. Victorpescu a fäcut contra calla judeluI Severin, de a fi citatA principesa Helena Bibescu siHenri Dubois, färdomiciliulaci in tarA,No. 70, din 1877, pentru banT; cunoscend consórtele D sale, D. Victor Henri Dubois,care represintA casa defunctuluI printuldc'A nefiind urmAtor, se va judeca in lipsA. prin Monitorul oficial, fiind-cA totast-felBibescu, prin decisiunile pronunciate sub No. 1,331. 1878, Ianuarie 20. s'a procedat si la onorinalta curte deNo. 331, din 1876, si 322, din 1877, s'atí casatie, ca prin infAcisare si hotArire, in-respins recursul, dupA cum seva vedea din Tribunalul de V1a§ea. temeiata pe eodul Caragea ,sub regimulmentionatele decisiunI. D. George Alecu, din comuna Babele, se

49ti AffrV7.11F11111)171"vrm. laUI4 VEIIT,NYCIT u 41-1-AiT 711-1AT 12 CM A VITT 28 Tonnorie (9 rebruarie) 1878

citéza ca, la 1 Februarie 1873, la 10 orede profesie servitOre, cu domiciliul necu- dimineta, sit villa la acest tribunal, in. Bu-'noscut, la inchisére corectionala pe ter- curesel, a se infatisa ea ineulpat n proce-1men de 6 luni de qile, pentru ca, a comis CURSUL BUCURESCI sul pentru furt prin spargere; cunoscéndifaptul de furt, in virtutea art. 309 al. III, DAT DE cA, de nu va fiurmator acester citatiunr,1diu c. penal. C.A.S.A. D SCHIM13 se va aplica art. 183 din pr. penala. Cerem ea ori-ce agent al forte publice, No. 16,719. 1877, Noembre 22. sa aresteze si sa conduca pe sus-numita TOMA TACHJ -- la temnita din orasul Ploescr. No. 60. Strada Lipseani. No. 60. Rectificare. In citatiunea cu No, Mandatn si ordonam directoruluT aees- 569, a tribunaluluT Ilfov, sectiunea II ci-ter inchisori a primi si retine pe sus-nu- vilA, inserata, in Monitorul No. 21, din 2mita ladisul penitenciar, pe tot timpul Pe dioa de 27 Ianuarie 1878. ale curenter, se va citi Gheorghe Gher-determinat mar sus, si calculat de la in- e amp VAnd. gkicényi Andriana Gherghiednu, in loccarcerare, cand lo espirare o va libera de Obligapunl rurale. . 94 ' 95 de Gheorghe Gheorghicénui Andriananil va fi detinuta pentra alte cause. domeniale . 89 ' 990 Gheorghicénu, cum s'a publicat. Cerem ca depositar al forteï pu- 3001. C. pens.150 160 bike, sì dea adjutor la cas de necesitate,Scrisurr funciare rurale 82 83 pentru esecutarea presentulnf mandat. urbane72 73 MANDATE DE ADHERE. Dat la 13 Ianuarie 1878. Imp. municipal. . . 82 822, No. 204. cu pr. Bue.(bil.201.)20 21 Judele de instructiune al tribuna- Ac. Dacia" (500 1.). 120 130 lulul Ilfov. ,Romania" (100 I.) 40 50 Rubla de hartie . . 2 69 2 71 In numeleleger si al M. S. Domnulur, ANUNO ADMINISTRATIVE NoT M. Dedu, judecator de instructiune pe lénga acest tribunal ,`mandam si ordo- Prefectura de Mehedinti. na,m tutulor portareilor sat agentr ar pu- Se publica spre cunoscinta generala ea terer publice, sa aduca inaintea nóstra, arondismentul plasilor Motru-de-Sus, conformandu-se leger, pe Simon Andriov,plaini Closanr, aeest district, este vacant CURSTJL BUCURESCI cu domiciliul necunoscut, la 8 Februariepostal de doctor in medicinacare va fi si 1878, ea sa, fieasculiat asupra inculpa-vaccinator de copiT. rilor ce i se adue de furt. PRIMA CASA DE SOME D-nir amatorT de a ocupaacd ]. post sa LA Cerem de la totT depositarir putererpu-se presinte la comitetul permanent de aid bike de a da ajutor, in cas de trebuinta., BURSA" impreuna cu documentele despre titluri. No 08. Strada Lipseani. No. 68 pentru esecutarea mandatalur fio. Asemenea post este salariat eu 300 lei, Dat la 24 Ianuarie 1878. No. 226. si 100 lei spese de transportpe luna. 27 Ianuarie 1878. No. 552. Judele de instructiune al tribuna- 1878, Ianuarie 20. Cump rènd. 10%, Oblig. rurale . . . 94V, 95 lului Buzett. In serviciul tehnic al acestur dis- esite la sorti trict, fiind vacante dout posturr decon- 8°/, domeniale . .89. In numele leger si,a1 M. S. Domnulur, 89% ductorr de clasa 3-a,eu salariul de 185 " esite la sorti 97 98 Nor I. I. Chiriaeescu, delegat judre delei,i spese de transport lei 40pe luna ,Casa pens.3001. instructiune pe lénga acest tribunal, man-de fie-care, se publica prin acésta dob. fr. 10 . dam si ordonam tutulor portareilor spre sat a-cunoscinta amatorilor de a ocupaaseme- 7°/,Scris. funciare rurale.823/4 831/4 gentr ai puterer publiee, sa aduca inain-nea posturr, si care trebue sa fie speciali 700 tea nóstra, conformandu-se leger urbane. 72 72112 , pe in-si sA aiba, autorisatia D-luT ministru lu-8° ,Imp. municipal. . . 82 8272 culpatul George Ionascu, dincomuna Va-crArilor publice, conform art. 42 din legea :eu pr.Buc.(bil.201.) 20 lea-Téneulur, éra acum 21 cu domiciliul ne-drumurilor, co sa se presinte la comitetulActiuni Dacia". . . . cunoseut, ea sa, fie ascultat asupra incul- permanent de aid. , . . . parilor ce 1 se adue de furt. Romania" No. 570. 1878, Ianuarie 20. Cupóne rurale exigibile . Cerem de la totr depositarir puterir pu- domeniale . 23/4'70 2"/°/0 Mice de a da adjutor, lacas de trebuinta, Prefectura de Romanati. scrisuri . . pentru esecutarea mandatulur de facia. La acest judet devenind trer posturrva- Argint contra aur. . 3/4% 5/8 O/0 Dat la 23 Ianuarie 1878. No. 444.cante de medicr de arondismente cu sala-Rubla hartie 2 68 2 70 rial prevtdut in budgetul judetulur de leTFlorinu » . . . . 2 12 2 13 250 si transport 100 pe fie-care lunapen- Cursul din Viena, 7 Februarie. MANDAT DE ARESTARE tru fie-care post, in porte. Napoleonul...... 44 fl Prefectura, in conseciata ineheiareï co-Ducatul ...... 5 59, Parchetul tribunaluluiPrahova. mitetuluT permanent cu No. 20, publiel Oursul din Berlin,17 Februarie. despre acésta spre generala cunoscinta a Oblig cailor ferate române 72 50 raker Nor, procurorele depe langa aces-celor doritorT, ca déca vor voi sa, ocupg a- tribunal, Actiunile " 25 40 " semenea posturr, sa, se presinte la comite- Prioritaffn " 73 25 In basa art. 193, din coclulde proce-tul acestur judet cu diploma de doctori in dura criminala Oppenheim . . . . ; medicina sat ti;lul de licenOati, sprea li In temeiul sentinter Ruble hârtie. . . . 221 -- acestur tribunal, euse putea Incredinta aceste posturr; cunos- No. 1502, sectia I,pronu*ta, in audien- Oursul din Paris,' 7 Februarie. ta de la 9 Noembre 1877, ceild ca, in lipsa de aceste acte,nu vor pu- prin care con-tea fi admisr. Renta romana fr. 1 damna pe Maria Anclreit, In etate majora, No. 537. 1878, lanuarie 13. Isac X. Levy. IMPRIMERIA STATUL14. DIRECTORN. T. OROANU.